1

PROIECT DE PROGRAMA SCOLARA PENTRU

EDUCATIE PLASTICA

CLASELE I - a IV- a ( pentru elevii cu deficiente de auz)

PROPUNATOR Prof. CRISAN MARIA

SCOALA SPECIALA CU INTERNAT NR. 2 SIBIU

- 2005 -

2

1. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a

instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

4. realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

3

CLASA I

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

1.1. familiarizarea cu materialele si

disciplinele de lucru 1.2. mânuirea in mod correct, a

materialelor si a instrumentelor de lucru

1.3. organizarea paletei cu tipurile de culori pigment

1.4. utilizarea tehnicii suprapunerii culorilor , a colajului si a modelajului

- identificarea materialelor (pensule , pastille si tuburi de culori , paleta

- etc.) si a modului de asezare pe banca ;

- exercitii de folosire a pensulelor si a culorilor pigment ;

- exercitii de fluidizare a culorilor pigment ;

- exercitii de asezare a culorilor pigment (din tuburi) intr-o anumita ordine , pe paleta

- exercitii de asternere a culorilor pigment pe suport (umed si uscat) cu diferite consecinte ale pigmentului ;

compozitii in care sa foloseasca tehnici diferite etc.

2.Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obtinerea amestecurilor Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4

2.1 recunoaᗰterea grupelor de culori si non-culori in natura , pe planᗰe didactice si pe imagini (reproduceri de arta)

2.2 obᘰinerea culorilor binare prin amestecul celor primare

2.3 compunerea unor suprafete cu fiecare din grupele de culori invatate si cu nonculori

2.4 obᘰinerea tonurilor inchise si deschise prin amestecarea culorilor cu alb sau negru , in urma recunoasterii lor pe reproduceri

- exercitii de identificare a grupelor de culori (primare , binare , calde , reci) ;

- exercitii de obtinere a culorilor binare , prin amestecul a doua culori primare si a griurilor din alb si negru ;

- compozitii cu elemente figurative si nonfigurative in care sa foloseasca :

- grupa culorilor calde ; - grupa culorilor reci ; - grupa culorilor primare si binare ; - exercitii de observare a tonurilor de

culoare ; exercitii de obtinere a cel putin trei tonuri spre inchis si trei tonuri spre deschis , prin amestecul acestora cu alb si negru ;

3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

3.1 obtinerea unele forme spontane folosind culorile si nonculorile 3.2.obᘰinerea formelor elaborate pe baza prelucrarii formelor spontane , valorificand diferenta dintre acestea si folosind toate culorile si amestecurile

- exercitii de identificare a diferitelor forme din natura pe imagini (reproduceri de arta) ca : forme de obiecte , forme geometrice , forme plastice ;

- exercitii de obtinere a formelor spontane prin plierea hartiei ;

- dialog privind interpretarea formelor spontane obtinute ;

- exercitii de prelucrare a formelor obtinute prin adaugarea unor elemente ;

compozitii cu forme spatiale realizate din plastelina , carton etc.

4.Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1 compunerea un spatiu folosind forme spontane si forme elaborate

- exercitii de observare pe imagini (reproduceri de arta) a formelor plastice ;

5

4.2. realizarea unor compozitii echilibrate din culori si amestecurile lor

- exercitii de organizare a spatiului plastic cu ajutorul formelor ;

compozitii folosind grupele de culori si amestecuri , cu elemente reale si fantastice etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

• Materialele de lucru si folosirea lor • Grupele de culori si nonculori Amestecuri de culori •Forma spontana si elaborata •Compunerea spatiului plastic Compoziᘰii

6

CLASA A II-A

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiective de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1 folosirea unor materiale (tuburi , pastile,pensule,carioca,pasteluri) si tehnici(acuarela,tempera,guase,colaj,mixta) variate

- exercitii de diferite materiale si tehnici de lucru

2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini

si pe paleta si obtinerea amestecurilor Obiective de referinta Exemple de activitati de invatare

2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori in diferite contexte ]2.2. recunoaᗰterea pe imagini a amestecurilor dintre culorile vecine din steaua culorilor 2.3. obᘰinerea amestecurilor intre culorile vecine din steaua culorilor 2.4.obᘰinerea amestecului unei culori cu fiecare din celelalte in parte , una dintre ele fiind în calitate mai mare 2.5.realizarea tonurilor din amestecul unei culori cu fiecare din celelalte culori , in care una este in calitate mai mare 2.6.compunerea un spatiu plastic cu amestecurile studiate

- exercitii de identificare - compozitii figurative realizate prin

folosirea nuantelor si a tonurilor acestora (pe grupe de culori)

- exercitii de obtinere a amestecurilor ;

- exercitii de deschidere si inchidere

a amestecurilor mentionate ; compozitii figurative nonfigurative , folosind amestecul dintre culori si tonurile lor etc.

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinta

Elemente de activitati de invatare

3.1.obᘰinerea petei uniforme ᗰi a petei picturale(vibrata), pe baza diferentelor

- exercitii de realizare - exercitii de compunere a unei

7

dintre acestea , identificate pe imagini 3.2.realizarea unei suprafeᘰe decorative si un spatiu plastic folosind punctele , liniile si formele

suprafete decorative cu pata uniforma si a unui spatiu plastic cu pata picturala;

- compozitii nonfigurative si figurative , folosind adecvat petele de culoare;

compozitii nonfigurative , folosind punctele , liniile si formele etc.

4. Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

4.1 organizarea echilibratူ a elementelor de limbaj studiate, intr-un spatiu plastic

- compozitii figurative , urmarind organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind amestecurile de culori si nonculori etc.

B. CONTINUTURILE INVATARII

• Materiale si tehnici de lucru • Amestecurile dintre culori si dintre culori si nonculori • Pata uniforma si pata picturala (vibrata) • Compozitia echilibrata a suprafetelor decorative si a spatiilor plastice

8

CLASA A III –A

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a intrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

1.1. folosirea unor materiale (tuburi , pastille,carioca,pastel,plastilina,hartie colorata) si tehnici specifice (acuarela,tempera,guasa,colaj si mixta,modelaj)

- compozitii figurative si nonfigurative realizate cu diferite materiale si tehnici de lucru ;

exercitii de modelare si forme spatiale etc.

2. Recunoasterea tipurilor de culori si a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta, si obtinerea amestecurilor Obiecte de referinta

Exemple de activitati de invatare

2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori (primare,binare,calde,reci si a nonculorilor) si semnificatiile acestora 2.2. obᘰinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atat ca amestec , cat si ca intindere pe suport 2.3. compunerea un spatiu plastic cu amestecurile obtinute si cu tonurile acestora

- exercitii de identificare ; - dialog provocat privind

semnificatiile culorilor (pe imagini,reproduceri de arta);

- exercitii de obtinere a amestecurilor - compozitii figurative si

nonfigurative folosind amestecurile si dominanta de culoare;

compozitii figurative sau nonfigurative folosind amestecurile dintre culori si tonurile lor etc.

3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

9

Obiective de referinta 3.1.obᘰinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori (tonuri,nuante) in tehnici diferite 3.2. cunoaᗰterea punctului ca element de limbaj plastic 3.3. cunoaᗰterea liniei ca element de limbaj plastic cu rol de constructie (contur) si cu rol decorativ

Exemple de activitati de invatare - exercitii de obtinere a petei

picturale , folosind tonurile , nuantele si fluidizarea culorii(acuarela) ;

- compozitii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrala) in tehnici diferite ;

- exercitii de recunoastere si folosire a punctului ca element plastic ;

- exercitii de recunoastere si diferentiere a liniei ca element de constructie (contur) si ca element decorative ;

- compozitii figurative si nonfigurative prin folosirea liniei cu rol de constructie folosind instrumente si tehnici adecvate ( pix,carioca,penita,marker);

- compozitii folosind linia cu rol decorative (ornamentarea unei suprafete de forma patrata , dreptunghiulara,rotunda,etc.)

4.Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Obiecte de referinta 4.1.organizarea echilibratူ a suprafeᘰei folosind elementele de limbaj plastic (forma,pata,linia)

Exemple de activitati de invatare - compozitii figurative urmarind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuante,tonuri) etc.

B.CONTINUTURILE INVATARII

• Materialele si tehnici de lucru • Amestecuri de culori si nonculori – dominanta cromatica • Pata picturala ( vibrata) • Punctul , element plastic • Linia cu rol constructive si decorative • Compozitia echilibrata a suprafetei decorative si a spatiului plastic

10

CLASA A IV-A

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de

lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice Obiective de referinta 1.1. utilizarea materialelor (tuburi pastile,carioca,pastel,plastelina,lut,hartie,placa) si a tehnicilor de lucru (acuarele,tempera,guasa,colaj,mixta,modelaj) pentru realizarea unor compoziᘰii

Exemple de activitati de invatare - compozitii figurative si

nonfigurative relizate cu diferite materiale si tehnici de lucru;

- exercitii de modelare si obtinerea unor basoreliefuri si forme spatiale;

- realizarea unui proiect de mosaic sau paviment din forme patrate (colaj) asamblate intr-o compozitie decorative etc.

2. Recunoasterea tipurilor de culori si nonculorilor in natura , pe imagini si

pe paleta, precum si obtinerea amestecurilor

11

Obiecte de referinta 2.1. recunoaᗰterea grupelor de culori , componenᘰa fiecaruia , precum si semnificatiilor acestora 2.2.folosirea amestecurilor dintre culoare si nonculoare si dintre culorile vecine din steaua culorilor 2.3. obᘰinerea unei dominante de culoare prin folosirea unei culori in cantitate mai mare , atat ca amestec , cât ᗰi ca întindere pe suport

Exemple de activitati de invatare - peisaj , portret , compozitie

figurative realizate cu o dominanta de culoare avand o anumita semnifucatie ;

- compozitii figurative sau nonfigurative realizate intr-o singura culoare si tonurile ei ;

- compozitii figurative sau nonfigurative din nuantele grupei de culori calde si ale grupei de culori reci ;

- compozitie figurative sau nonfigurative realizata din amestecul nonculorilor , dozate diferit , etc.;

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic Obiective de referinᘰa 3.1.utilizarea punctului ca element de limbaj plastic , cu rol constructiv si rol decorativ 3.2. utilizarea liniei ca element de limbaj plastic cu rol constructiv si decorativ 3.3.obᘰinerea petei picturale prin folosirea amestecurilor de culori in tehnici diferite

Exemple de activitatea de invatare - exercitii de observare a punctului in

natura , pe imagini (reproduceri de arta), pe planes didactice;

- exercitii de obtinere a punctelor de diferite forme , marimi , culori folosind diferite instrumente (creion,pix,carioca,pensula);

- compozitii figurative si nonfigurative in care punctual sa aiba rol constructive;

- exercitii de recunoastere si diferentiere a liniei ca elemente de construire si elemente decorative

- exercitii de obtinere a petei picturale-fluidizarea culorii

- compozitii figurative si nonfigurative cu pata picturala (vibrata)

4. Realizarea unor compoziᘰii libere si a unora dupူ model

12

Obiective de referinᘰူ 4.1.organizarea echilibratူ a unei suprafeᘰe folosind elemente de limbaj plastic (forma , pata , linia)

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare - compoziᘰii figurative urmူrind organizarea echilibrata a elementelor de limbaj studiate si a unor amestecuri de culori (nuanᘰe , tonuri)

B. CONᘠINUTURILE ÎNVဠᘠဠRII

• Materiale si tehnici de lucru • Amestecuri de culori si nonculori • Dominanta cromatica • Pata picturala • Punctul si linia cu roluri constructive • Compoziᘰia echilibrata a suprafeᘰei decorative si a spaᘰiului plastic

13

III. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

Obiective cadru

1. Cunoasterea si utilizarea materialelor , a instrumentelor de lucru si a unor tehnici specifice artelor plastice

2. Recunoasterea tipurilor de culori si

a nonculorilor in natura , pe imagini si pe paleta si obtinerea amastecurilor

3. Cunoasterea si utilizarea

elementelor de limbaj plastic Realizarea unor compozitii libere si a unora dupa model

Standarde

- Folosirea adecvata a materialelor si instrumentelor de lucru pentru realizarea creatiilor plastice

- Aplicarea unor trhnici specifice , unui anumit continut plastic

- Identificarea culorilor pe grupe - Realizarea tonurilor din amestecul

culorii cu alb sau negru in compozitii

- Folosirea nuantelor culorilor si realizarea unei compozitii cu dominanta cromatica

- Aplicarea amestecurilor dintre alb si negru intr-o compozitie

- Recunoasterea elementelor de limbaj in creatii ale elevilor si pe imagini (picturi originale si reproduceri de arta)

- Organizarea echilibrata a compozitiei (elemente de limbaj)

- Folosirea tuturor elementelor de limbaj plastic in compozitii

14

TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE

(pentru elevii deficienᘰi de auz) AUTORI: Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C.

Coordonator Profesor Crina Bouleanu – ᗠcoala pentru Surzi nr.2

Profesor Liana Nedeianu - ᗠcoala pentru Surzi nr.2 Profesor Aurelia Stူnuicူ- ᗠcoala pentru Surzi nr.2 Profesor Constanᘰa Marᘰiᗰ- ᗠcoala pentru Surzi nr.2

15

NOTA DE PREZENTARE

- Punctul de plecare în elaborarea acestei programe pentru terapii specifice de compensare îl constituie convingerea cူ o cunoaᗰtere profundူ ᗰi realူ a copilului cu deficienᘰe de auz în ansamblul dezvoltူrii sale va determina corecta ancorare în structura programei propuse.

- Orice dezvoltare fizicူ, psihicူ ᗰi socialူ se înscrie ᗰi se desfူᗰoarူ în timp, în ceea ce se exprimူ prin conceptul de VÂRSTဠ. Vârsta este un fapt real, înlူuntrul cူruia se produc evenimente, transformူri cantitative ᗰi calitative care se convertesc în comportamente în procesul viu al dezvoltူrii. Pe longitudinea sa, acest proces este nu numai uniform ᗰi continuu, ci ᗰi un proces polimorf ᗰi discontinuu. Aceastူ din urmူ caracteristicူ va determina intervenᘰii pe parcursul programului individual de terapie specialူ de compensare ᗰi de demutizare.

- Componentele terapiei specifice de compensare se regူsesc într-un sistem global, pentru clasele I-VIII, cu ponderi diferite pe nivel de clasူ, dar mai ales pe profil psihoindividual, în raport cu care profesorul psihopedagog, specialist, adoptူ tehnica de terapie conform unui program individual.

- Perioada pe care o parcurge elevul deficient de auz de la debutul ᗰcolar pânူ la absolvire este consideratူ ca un palier în procesul dezvoltူrii cu cel puᘰin douူ repere majore:

a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic sူ deᘰinူ, conform studiilor de specialitate, 70% din dezvoltarea intelectualူ pe care o va avea la 17-18 ani. Procesul de mielinizare, ca proces de maturaᘰie, are consecinᘰe psihice legate de funcᘰionarea sistemului nervos central,

16

care în aceastူ perioadူ (clasele I-VIII) prezintူ un mare grad de plasticitate. b - pubertatea ᗰi adolescenᘰa sunt etape de maturizare biologicူ, dar care în plan psihoindividual cunoaᗰte „mari seisme” în raport cu sinele, cu valorile sociale ᗰi cu comunicarea.

- Pe mူsura achiziᘰiilor în plan verbal se cristalizeazူ comportamente verbale rူspunzူtoare deformarea imaginii de sine ᗰi raportarea ei în diferite medii de relaᘰionare comunicaᘰionalူ ( familie, grup ᗰcolar, grupuri formale, societatea în ansamblul ei ). - Interesul crescând pentru „social” îl mobilizeazူ pe elevul deficient de auz în efortul de a dobândi continuu abilitူᘰi, capacitူᘰi, comportamente de comunicare determinante pentru consolidarea rolului ᗰi statutului sူu social în societatea „vorbitorilor”.

17

OBIECTIVE GENERALE

1. Cunoaᗰterea cât mai completူ ᗰi obiectivူ a profilului individual al persoanei cu deficienᘰူ de auz;

2. Stimularea permanentူ a oricူrei forme de comunicare a copilului/elevului deficient de auz;

3. Însuᗰirea limbajului verbal oral ᗰi scris în aᗰa fel încât sူ devinူ instrumentul principal atât pentru achiziᘰia cunoᗰtinᘰelor din curriculumul parcurs în ᗰcoalူ, cât ᗰi pentru comunicare în societate.

Obiectiv 1 Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare 1. Valorificarea situaᘰiilor concrete de viaᘰူ ca pretext pentru comunicarea de orice tip (verbalူ, mimico-gestualူ, dactilူ)

- dramatizarea - denumire de obiecte - comunicare verbalူ, în asociere cu gestul, de diferite nivele de complexitate: - întrebare-rူspuns cu schemူ operaᘰionalူ datူ: cine? Ce? Ce face? Unde? Când? Cu ce? etc. - ordonarea secvenᘰelor unui conᘰinut verbal

- dialog dirijat - conversaᘰie tematicူ - exprimare liberူ, spontanူ - repovestire - compunere

18

2. Implementarea vocabularului specific însuᗰit la diferite obiecte de învူᘰူmânt în situaᘰie de comunicare independentူ (interdisciplinar, transdisciplinar)

- exersarea unor conᘰinuturi specifice unui domeniu ᗰi extinderea lor cူtre alte domenii - ex. „fluviul Dunူrea” în geografie, literaturူ, istorie, ecologie; - „puiul” – în literaturူ, biologie, desen etc.; - „apa” – în geografie, chimie, literaturူ, ecologie, etc.; - „florile” – în botanicူ, literaturူ, desen, ecologie etc.;

3. Valorificarea informaᘰiilor oferite de mass-media, formarea ᗰi exprimarea propriei opinii

- programe TV, meteo, cultural-artistice, sportive, socio-politice; - presa scrisူ

II. Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare Cunoaᗰterea elevului prin studiul documentelor personale – de identitate

- medicale - socio-familiale

- starea aparatului fonator - capacitatea respiratorie - starea vocii - potenᘰial auditiv - dominanta comunicaᘰionalူ - nivelul capacitူᘰii de labiolecturူ - nivelul general al dezvoltူrii

psihointelectuale - cunoaᗰterea, stimularea ᗰi exersarea

potenᘰialului auditiv III. Obiective de referinᘰူ Exemple de activitူᘰi de învူᘰare 1. Conᗰtientizarea zonelor vibratorii optime pentru reglarea miᗰcူrilor articulatorii specifice unor elemente sau structuri fonetice

- exerciᘰii de respiraᘰie - exerciᘰii de palpare a laringelui

profesorului în timpul fonaᘰiei - imitarea fonaᘰiei prin palparea

concomitentူ a laringelui propriu ᗰi al profesorului

- permanent se realizeazူ controlul vizual în oglindူ al aparatului fonarticulator în fonaᘰie

- emiterea unei voci naturale 2. Formarea capacitူᘰii de a emite corect fonemele limbii române (articulare, fonaᘰie)

- Fonemul „a” - articularea: buzele deschise, limba stူ pe planᗰeul bucla, maxilarul inferior coborât, iar vârful limbii este aproape de dinᘰii inferiori, palatul moale este ridicat;

- Fonarea: coardele vocale vibreazူ, aerul

19

cald uᗰor poate fi perceput pe mânူ - Corectarea nazalizူrii: prin rostirea

silabei „pa” lungind pronunᘰia lui „a” pânူ la izolarea sa.

- Fonemul „p” – articularea: gura închisူ, maxilarele întredeschise, buzele bine închise. Se emite prin explozia aerului la ieᗰirea din cavitatea buclူ. Aerul expirat se simte pe mânူ. Coardele vocale nu vibreazူ;

- Corectarea: în cazul în care sonorizeazူ, se face prin palparea laringelui profesorului. Se conᗰtientizeazူ ᗰi se imitူ rostirea lui „p” fူrူ sူ vibreze coardele vocale

3. Formarea capacitူᘰii de a prelua modelul fono-articulator al rostirii cuvintelor ᗰi structurilor simple/dezvoltate ᗰi de a decodifica prin labiolecturူ un mesaj verbal

- Exerciᘰii de antrenare a atenᘰiei în preluarea modelului fonoarticulator al profesorului, de la silabe, cuvinte ᗰi de a-l imita în:

- comenzi verbale - dialog profesor-elev - dialog elev-elev

- Citire labialူ: frontal, profil, cu ecran (faᘰa ascunsူ, gura vizibilူ)

4. Înlူturarea distorsiunilor privind confuziile, omisiunile ᗰi substituirile de foneme

- Exersarea prin scris, citit, labiolectur a straturilor verbale însuᗰite ᗰi conᗰtientizate global ᗰi contextual:

- Mama-tata-baba - Fatူ-vatူ - Latူ-ladူ - Pot-pod - Mူturူ-pူturူ etc.

5. Asocierea între articularea sunetului, semnul grafic ᗰi semnul dactilic

- Dictare cu suport dactil - Dictare - Citire cu susᘰinere dactilူ - Citire - Verbalizarea de imagini cu susᘰinere

dactilicူ - Verbalizarea de imagini cu susᘰinere în

scris

20

VALORI ᗠI ATITUDINI Implicarea totalူ a elevului în implementarea fonemelor în structuri concepute gradual( silabူ – cuvânt – propoziᘰie – frazူ - text) ᗰi exersate oral ᗰi în scris în contexte comunicaᘰionale diferite;

Dorinᘰa elevului deficient de auz de a comunica verbal independent, spontan ᗰi la cerere;

Formarea capacitူᘰii de îmbogူᘰire a vocabularului ᗰi activizarea lui în structuri verbale cu rigoare gramaticalူ;

Formarea ᗰi stabilizarea unui comportament verbal care îi conferူ elevului deficient de auz statutul de partener egal în relaᘰiile de comunicare socialူ;

Interes ᗰi motivaᘰie pentru comunicarea verbalူ astfel încât limba românူ vorbitူ ᗰi scrisူ sူ devinူ limba maternူ ca la toᘰi elevii.

21

CONᘠINUTURI TEMATICE Exersarea cuvântului ᘰi a structurilor de comunicare se va realiza pe

conᘰinuturi specifice începând cu clasa I ᗰi se vor extinde, diversifica ᗰi aprofunda la clasele urmူtoare. Se vor adူuga ᗰi conᘰinuturi tematice noi, specifice fiecူrui nivel de clasူ, în funcᘰie de particularitူᘰile fiecူrui elev.

CLASA ᗠCOALA FAMILIA ANOTIMPURILE TIMPUL ÎMBRဠCဠMINTEA ÎNCဠLᘠဠMINTEA ALIMENTE MIJLOACE DE TRANSPORT PLANTE ANIMALE FENOMENE ALE NATURII CASA

22

SATUL COMUNA ORAᗠUL JUDEᘠUL ᘠARA – ROMÂNIA SဠRBဠTORI TRADIᘠII MESERII COMPORTAMENT REALᘠIONAL ÎN CONTEXTE

SOCIALE DIFERITE: • LA MAGAZIN • LA GARဠ • LA POᗠTဠ • LA SPITAL • LA MUZEU • ÎN SALA DE SPECTACOL • LA PIAᘠဠ • LA CUMPဠRဠTURI • LA VOT • LA INSTITUᘠII PUBLICE

23

SUGESTII METODICE

- Bugetul de timp este stabilit prin planul de învူᘰူmânt. - Activitatea de terapie specificူ de compensare se va desfူᗰura în

cabinete cu izolare fonicူ sau spaᘰii special amenajate, cu tehnicူ modernူ de protezare individualူ ᗰi/sau colectivူ.

- Principala modalitate de desfူᗰurare a terapiei specifice de compensare este cea INDIVIDUALဠ. Când se desfူᗰoarူ activitatea în microgrupuri, numူrul de elevi este de 2-3, în funcᘰie de gradul de pierdere a auzului, de nivelul intelectual, de nivelul achiziᘰiilor verbale ᗰi de motivaᘰia pentru comunicare verbalူ ale elevului deficient de auz.

- Activitatea parcurge anumite etape: Dezvoltarea motricitူᘰii aparatului fono-articulator prin: gimnasticူ facialူ gimnasticူ labialူ

gimnasticူ lingualူ gimnasticူ pentru vူlul palatin gimnasticူ pentru obraji

Respiraᘰie neverbalူ ᗰi verbalူ Emitere, corectare ᗰi stabilizare a vocii

24

Emiterea sunetelor specifice limbii române Exersarea ᗰi consolidarea fonemelor în configuraᘰii fonetice diferite ca structurူ ᗰi dificultate

Antrenament foniatric pentru foneme, grupuri vocalice ᗰi grupuri consonantice Antrenament foniatric pentru corectarea tulburူrilor de articulaᘰie Antrenament foniatric pentru consolidarea elementelor prozodice ale comunicူrii orale: accent, ritm, intonaᘰie, coarticulaᘰie Stimularea însuᗰirii ᗰi îmbogူᘰirii vocabularului prin exersare ᗰi extindere spre arii curriculare diferite

- Sistemul global al terapiei specifice de compensare formeazူ ᗰi exerseazူ urmူtoarele componente:

1 – ortofonia, care se defineᗰte ca însuᗰirea limbajului verbal pe stadii ᗰi nivele diferite: foneme izolate, configuraᘰii fonetice(silabe, cuvinte, sintagme, propoziᘰii etc.) 2 - labiolectura, care se defineᗰte ca lectura/citirea vorbirii prin simboluri de susᘰinere: verbale – ideo-vizual-fonetice (labioleme) nonverbale – ideo-vizuale (expresii faciale ᗰi atitudinale) paraverbale- gest-semn natural, mimico - gesticulaᘰie convenᘰionalူ, dactileme, dramatizare 3 - tehnica vorbirii, care se defineᗰte ca formarea ᗰi dezvoltarea controlului ᗰi autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic ᗰi al auzului rezidual pe care se desfူᗰoarူ actul complex al articulူrii, fonaᘰiei ᗰi al comunicူrii verbale 4 - antrenamentul auditiv ᗰi audiologia educaᘰionalူ, care se concretizeazူ în: învူᘰarea auditivူ – detectarea prezenᘰei sau absenᘰei sunetului discriminare – identificarea ᗰi recunoaᗰterea sunetului, silabei, cuvântului (conᗰtientizare auditivူ) audiometria tonalူ – determinarea pragurilor auditive subiective la tonuri pure audiometria vocalူ – antrenarea „auzului social” pe diferite configuraᘰii verbale dupူ spectograme elaborate(liste de cuvinte ᗰi structuri) 5 - comunicarea totalူ ᗰi stimularea limbajului verbal ca filozofie a comunicူrii bazatူ pe „ᗰanse egale” la comunicare, conform cူreia fiecare elev cu deficienᘰူ de auz ᗰi fiecare „nevoie” a lui au forme specifice de comunicare: auzul rezidual, vorbirea, dactilemele, semnele

25

naturale, citirea, scrierea, desenul narativ, mimico-gesticulaᘰia convenᘰionalူ.

6 - stimularea oricူrei forme de comunicare va parcurge un traseu individualizat, pe parcursul ᗰcolarizူrii cu scopul major al dobândirii unui comportament verbal rူspunzူtor de gradul de inserᘰie socialူ, perfectibil ulterior, de-a lungul întregii vieᘰi.

7 - programul individual de terapie specificူ (PIT) este rezultatul punerii de acord a profilului psihoindividual cu componentele specifice din curriculum ᗰi înlocuieᗰte tradiᘰionala planificare calendaristicူ mult mai rigidူ în raport cu intervenᘰia specialူ. PIT va permite un demers în care specialistul are posibilitatea sူ intervinူ prin exersူri, consolidူri ᗰi chiar reveniri în funcᘰie de rezultate, progresul elevului în comunicare, de starea de moment a elevului. PIT va oferi astfel confortul psihologic atât pentru elev cât ᗰi pentru profesorul specialist, contribuind astfel la asigurarea unei motivaᘰii optime pentru dobândirea competenᘰelor de comunicare verbalူ de cူtre toᘰi elevii cu deficienᘰe de auz.

26

OBIECTIVE GENERALE

1. Dezvoltarea capacitူᘰii de exprimare plasticူ utilizând

materiale, instrumente si tehnici variate 3. Dezvoltarea sensibilitူᘰii, a imaginaᘰiei si a creativitူᘰii

artistice 2. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

27

CLASA A V-A 1. Dezvoltarea capacitူᘰii de exprimare plastica utilizând, materiale,

instrumente si tehnici variate Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1 folosirea adecvatူ a materialelor si a instrumentelor de lucru

- exercitii de folosire a diferitelor materiale de lucru, specifice diverselor domenii ale artelor plastice;

1.2. identificarea grupelor de culori din cercul cromatic

- exercitii de recunoastere, atat pe planse didactice, cat si pe reproduceri de arta, a culorilor si a grupelor de culori; - exercitii de obtinere a nuantelor spre una dintre culorile vecine in steaua culorilor; - compozitii aplicative, folosind nuante ale culorilor calde sau reci.

2. Dezvoltarea sensibilitူᘰii, a imaginaᘰiei si a creativitူᘰii artistice

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. reprezentarea trူsူturilor caracteristice ale unor structuri preferate din naturူ

- observarea formelor naturale si a structurii lor exterioare si interioare; - exercitii de redare a formri diferitelor structuri, prin descompunerea sau sectionarea lor; - exercitii de recompunere a formelor obtinute, intr-o structura plastica;

2.2. utilizarea unei forme obᘰinuta prin transformarea structurilor naturale in structuri plastice

- exercitii de utilizare si de creare a unor motive decorative; - compozitie decorativa realizata cu un motiv unic sau repetabil (tehnici diferite)

2.3. observarea ᗰi obᘰinerea unor contraste cromatice in diferite compoziᘰii

- exercitii de identificare pe reproduceri de arta contrastelor (de calitate, cald-rece); - exercitii de obtinere a contrastelor studiate; - compozitii figurative si nonfigurative, realizate prin folosirea contrastelor (cel putin o compozitie pentru fiecare contrast)

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

28

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

3.1. realizarea tratူrii decorative a suprafeᘰei

- exercitii de identificare a tratarii decorative pe imagini-reproduceri de arta; - exercitii de obtinere a petei decorative (uniforme) din culori sau amestecaturi de culori (tonuri, nuante, griuri neutre); - compozitii decorative folosind tratarea decorativa (uniforma) a culorii, precum si diferite elemente de limbaj plastic;

3.2. realizarea tratူrii picturale a suprafeᘰei - observarea de reproduceri de arta a tratarii picturale a suprafetei; - exercitii de obtinere a tratarii picturale prin folosirea amestecurilor (tonuri, nuante, griuri neutre); - realizarea de compozitii aplicative, figurative si non-figurative prin folosirea tratarii picturale a suprafetei;

3.3. obᘰinerea expresivitူᘰii punctului ori a liniei ca ornamente decorative, ca elemente constructive si semne plastice

- exercitii de realizare a punctului si a liniei ca elemente decorative; - compozitii decorative realizate prin folosirea punctului si a liniei ca ornament (prin repetare, densificare, rarefiere, grupare etc..) - exercitii de obtinere a punctului si a liniei ca semne plastice; - compozitii aplicative continand expresivitati ale punctului si ale liniei ca semne plastice

29

CONTINUTURI

1. Introducere in domeniul artelor plastice : ramuri, genuri, specii, original si reproducere, spaᘰiul plastic, materiale si tehnici de lucru, kitsch-ul

2. Culorile spectrului solar : cercul cromatic (culori primare, binare de gradul I si

II, calde si reci, culori complementare) si nonculori

3. Pata de culoare – element de limbaj plastic; amestecuri (nuanᘰe)

- tratarea picturala - tratarea decorativa

4. Punctul si linia ca elemente de limbaj plastic; expresivitူᘰi, semnificaᘰii 5. Studiul structurilor naturii si transcodarea lor in structuri plastice; forme

naturale si forme plastice plane si spaᘰiale

6. Contraste cromatice *in sine, *de calitate, cald-rece.

30

CLASA a VI-a

1. Dezvoltarea capacitူᘰii de exprimare plastica utilizând materiale,

instrumente si tehnici variate Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1. obᘰinerea unei suprafeᘰe picturale prin suprapunere graficူ

- exercitii de observare, pe reproduceri de arta, a modalitatilor de tratare prin suprapunere grafica - compozitie plastica realizata prin suprapunere grafica;

1.2. Realizarea unei dominante de culoare într-o compoziᘰie, folosind game cromatice

- exercitii de obtinere a unor game cromatice; - exercitii de identificare a dominantei cromatice pe reproduceri de arta; - compozitii aplicative, plastice si decorative, folosind dominanta de culoare (calda si rece)

2. Dezvoltarea sensibilitူᘰii, a imaginaᘰiei si a creativitူᘰii artistice

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. identificarea ritmului plastic prin elementele de limbaj care-l formeazူ

- exercitii de identificare a ritmului pe reproduceri de arta

2.2. utilizarea ritmului, atât în compoziᘰiile plastice, cât ᗰi în cele decorative

- exercitii de exprimare a ritmului in compozitie; - compozitia aplicativa plastica si decorativa folosind ritmul plastic;

2.3. valorificarea în alcူtuirea unor compoziᘰii închise sau deschise, elementele de limbaj plastic, semnificaᘰiile acestora, precum si raporturile dintre ele

- exercitii de recunoastere a semnificatiilor elementelor de limbaj plastic, pe reproduceri de arta; - observarea caracteristicilor unor compozitii plastice deschise sau inchise pe reproduceri;; - compozitii plastice deschise si inchise

2.4. realizarea centrului/centrelor de interes prin elemente de limbaj plastic

- exercitiile de cunoastere a centrului/centrelor de interes precum si

31

si expresivitatea lor a mijloacelor de expresie pe reproduceri de arta; - compozitii plastice cu unul sau mai multe centre de interes, folosind diferite elemente de limbaj plastic;

2.5. Folosirea principiilor artei in compoziᘰii decorative

- exercitii de observare si recunoastere a repetitiei, alternantei si a simetreiei pe obiecte (imagini) de arta populara autentica; - exercitii de obtinere a unor motive decorative - compozitii decorative realizate cu ajutorul repetitiei, al alternantei si al simetriei motivului ales (tehnici diferite)

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

3.1. diferenᘰierea dintre punct si linie atât ca elemente decorative de construcᘰie, cat si ca semnificanti

- exercitii de observare dirijata a rolului constructiv si decorativ al punctului si al liniei (pe imagini de arta); - exercitii de identificare a semnificatiilor punctului si ale liniei intr-o compozitie (pe imagini de arta); - compozitii plastice si decorative, folosind rolul decorativ si constructiv al punctului si al liniei, cat si rolul lor de semnificanti;

3.2. reprezentarea graficူ a unor forme din naturူ

- exercitii de observare si de reprezentare grafica a formelor naturale;

3.3. crearea unor structuri plastice prin extragerea elementelor specifice formelor studiate;

- exercitii de selectare prin stilizare a trasaturilor specifice formelor; - compozitii decorative cu forme elaborate (structuri plastice);

3.4. utilizarea culorilor complementare in obᘰinerea griurilor colorate

- exercitii de amestec al perechilor de culori complementare, variind cantitatile, pentru obtinerea unor griuri colorate spre una dintre cele doua culori (adaugand alb sau negru); - compozitii plastice si decorative, folosind griurile rezultate din cele trei perechi de culori complementare si griurile valorice.

32

CONTINUTURI

1. Punctul si linia – rolul lor decorativ si constructiv; rolul lor ca semnificanti

2. Efectul pictural al suprafeᘰei, realizat prin suprapunere grafica

3. Culoarea – amestecuri cromatice si acromatice: griuri valorice, griuri colorate

4. Dominanta de culoare – game cromatice

5. Forme plane ᗰi spaᘰiale elaborate în urma studierii naturii

6. Ritmul in compoziᘰie; expresivitူᘰi in diferite materiale

7. Compoziᘰia plasticူ; centrul/centrele de interes; compoziᘰia deschisူ, compoziᘰia închisူ

8. Compoziᘰia decorativူ: principiile artei decorative (repetiᘰia, alternanᘰa,

simetria); tehnica colajului

33

CLASA a VII-a

1. Dezvoltarea capacitူᘰii de exprimare plastica utilizând materiale,

instrumente si tehnici variate

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1. reprezentarea dupူ natura a aspectului exterior ᗰi a structurii interioare a formelor

- exercitii de masurare, proportionare, paginare si de raportare la intreg a obiectelor - exercitii de valoratie in creion sau in carbune - exercitii de observare si de reprezentare a deformarilor aparente, in functie de linia de orizont, de pozitia desenatorului si de punctul de fuga; - schite de redare a volumelor prin culuoare, pentru obtinerea unei unitati cromatice a compozitiei

2. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. organizarea elementelor de limbaj plastic într-un spaᘰiu dat

- discutii pe baza unor exemple, imagini-reproduceri de arta, pentru alegerea unui anumite organizari a elementelor de limbaj: - exercitii de stabilire a relatiilor dintre culoare si celelalte elemente de limbaj plastic; - compozitii aplicative, continand culoarea ca element principal de limbaj plastic;

2.2. evidenᘰierea centrelor de interes ale compoziᘰiei prin mijloace plastice

- exercitii de recunoastere, pe imagini reproduceri de arta, a centrelor de interes ale compozitiei; - compozitii aplicative avand unul sau mai multe centre de interes (folosind linii de forta, marime, detalii, culoare) - discutii pe imagini-reproduceri de arta pentru identificarea contrastelor; - exercitii de obtinere a contrastelor

34

cromatice; - compozitii aplicative, folosind efectele contrastelor (complementar, calitativ, cantitativ);

2.3. Realizarea unor compoziᘰii statice sau dinamice, unitare din punct de vedere cromatic

- exercitii de recunoastere pe imagini-reproduceri de arta a trasaturilor caracteristrice celor doua tipuri de compozitii - exercitii de obtinere a unor acorduri cromatice prin ruperea tentei complementare cu alb, negru sau cu alta culoare; - compozitii aplicative cu organizarea statica sau dinamica a elementelor unitare cromatic;

2.4. evidenᘰierea prin culoare a senzaᘰiei de greu-uᗰor, de cald-rece, aproape, departe

- observatii pe imagini-reproduceri de arta a efectelor spatiale si termodinamice ale culorilor; - compozitii aplicative folosind efectul termodinamic al culorilor;

2.5. Crearea unor motive decorative din forme geometrice obᘰinute prin împူrᘰirea cercului în pူrᘰi egale

- constructia poligoanelor stelate si regulate; -exercitii de compunere a unui motiv decorativ din poligoane; - compozitii decorative folosind motivele geometrice obtinute pe baza unor retele.

3. Dezvoltarea capacitူᘰii de receptare a mesajului vizual artistic Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

3. 1. recunoaᗰterea trူsူturilor dominante ale operelor unor reprezentanᘰi de seamူ ai picturii ᗰi ai sculpturii

- identificarea pe imagini-reproduceri de arta a modalitatilor de expresie specifice; - analizarea imaginilor pe baza datelor cunoscute, in dialog cu colegii si cu profesorul;

3.2. Realizarea unor comentarii cuprinzând judecူᘰi de valoare asupra unor imagini-reproduceri de artူ

- stabilirea unui algoritm de intocmire a comentariului de arta; - comentarii ale unor opere reprezentative pentru perioada studiata.

35

CONTINUTURI

1. Compoziᘰia - Contraste cromatice în compoziᘰie : complementar, simultan, calitativ,

cantitativ, clar-obscur - Acorduri cromatice - Efectul spaᘰial al culorilor; expresivitူᘰi - Compoziᘰia plasticူ cu mai multe centre de interes; compoziᘰia staticူ

ᗰi compoziᘰia dinamicူ - Compoziᘰia decorativူ: poligoane regulate si stelate (construcᘰia

graficူ ᗰi transformarea lor în motive decorative),gradaᘰia, asimetria, progresia

2. Studii dupူ naturူ (naturူ staticူ, peisaj) realizate in tehnici diferite

(valorizarea creion-cူrbune, culoare)

3. Redarea in perspectiva a liniei, a suprafeᘰei ᗰi a volumului

36

CLASA a VIII-a

1. Dezvoltarea capacitူᘰii de exprimare plastica utilizând materiale, instrumente si tehnici variate

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

1.1. executarea unor construcᘰii grafice pe baza racordူrilor de drepte si cercuri, precum si prin împူrᘰirea cercului in pူrᘰi egale

- exercitii de reprezentare grafica (arce, rozate) realizate cu instrumente geometrice; - proiect de vitraliu cu ancadrament realizat in culoare; - schita fatadei unei constructii in care se regasesc arcul de bolta si rozeta cu vitraliu;

2. Dezvoltarea sensibilitူᘰii, a imaginaᘰiei ᗰi a creativitူᘰii artistice

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

2.1. organizarea unui spaᘰiu decorativ, cu efect cinetic, pe baza unor tipuri de reᘰele valorificarea personalူ a unor tehnici utilizate de cူtre pictori cunoscuᘰi

- exercitii de descifrare a unor tipuri de retele, pe baza imaginilor; - exercitii de compunere a retelelor, cu un algoritm de lucru; - compozitii decorative realizate in contrast inchis-deschis, organizat pe baza unei retele.

3. Cunoaᗰterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic

Obiective de referinᘰူ

Exemple de activitူᘰi de învူᘰare

3.1. realizarea unui studiu dupူ naturူ, valorificând o problema de culoare

- exercitii de observare a formei obiectelor, a raporturilor dintre planuri, a paginatiei; - studii in culoare, pe baza contrastelor si a armoniilor de culoare dtudiate;

3.2. integrarea reprezentူrii corpului omenesc în miᗰcare, în compoziᘰii plastice de toate tipurile

- schite de miscare a corpului omenesc, respectand proportiile acestuia; - exercitii de compunere a spatiului plastic, prin diferite scheme compozitionale; - compozitii aplicative cuprinzand

37

corpul omenesc in miscare si o problema de culoare.

38