+ All Categories
Home > Documents > PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA PENTRU …PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA . PENTRU PERIOADA...

PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA PENTRU …PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA . PENTRU PERIOADA...

Date post: 20-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 110 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
29
PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA PENTRU PERIOADA 2015- 2020 GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “VOINICEL” CALARASI Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este arta celor ce aspiră să slujească spiritul.” Maria Montessori I.Argument Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză, astfel încât conceperea riguroasă a Planului de Dezvoltare Instituţională presupune atingerea performanţei la nivelul gradinitei „ VOINICEL” în perioada 2015 – 2020. Echipa de proiect a ales această durată de viață de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, (modificarea structurii Consiliului de Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unității) precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată unitatea, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii. Grădiniţa funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al școlii, al personalului școlii, al copiilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională.Planul de dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse. Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Gradinitei “VOINICEL”, continuitate susţinută atât de rezultatele cognitive ,socio-comportamentale ale copiilor cât şi de expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale. Viziunea şi misiunea şcolii sunt astfel fundamentate încât să asigure un proces educaţional de calitate, care are în vedere finalităţileînvăţământului preşcolar, şi dimensiunile noului curriculum. S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PDI 2015- 2020 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene. Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei pe termen lung a gradinitei. PDI este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de copii, ca urmare a scăderii natalității; competiția tot mai accentuată între gradinite; schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a unitatii și a comunității locale.
Transcript

PROIECT DE EZVOLTARE INSTITUTIONALA

PENTRU PERIOADA 2015- 2020

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT “VOINICEL” CALARASI

“Trebuie să ajutăm copilul să acţioneze singur, să voiască singur, să gândească singur; aceasta este arta celor ce aspiră să slujească spiritul.”

Maria Montessori

I.Argument

Dinamica societăţii de astăzi implică în mod necesar viziune, prognoză şi diagnoză, astfel încât conceperea riguroasă a Planului de Dezvoltare Instituţională presupune atingerea performanţei la nivelul gradinitei „ VOINICEL” în perioada 2015 – 2020. Echipa de proiect a ales această durată de viață de 5 ani ținând cont de modificările legislative cuprinse în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, (modificarea structurii Consiliului de Administraţie, recrutarea personalului didactic la nivelul unității) precum și de evoluția economică a zonei în care se află situată unitatea, de mobilitatea și cerințele profesionale ale pieții muncii.

Grădiniţa funcţionează și se dezvoltă prin efortul combinat al structurii de conducere al școlii, al personalului școlii, al copiilor și părinților, aceștia alcătuind comunitatea educațională.Planul de dezvoltare ne arată direcțiile majore de progres, iar modul de întocmire al acestuia permite consultarea părților interesate și implicarea în asumarea scopurilor, obiectivelor și acțiunilor propuse.

Pentru formularea viziunii și a misiunii, pentru stabilirea țintelor strategice și pentru dezvoltarea culturii organizaționale s-a folosit principiul continuității în politica educaţională a echipei manageriale şi a cadrelor didactice ale Gradinitei “VOINICEL”, continuitate susţinută atât de rezultatele cognitive ,socio-comportamentale ale copiilor cât şi de expectanţele părinţilor şi ale comunităţii locale. Viziunea şi misiunea şcolii sunt astfel fundamentate încât să asigure un proces educaţional de calitate, care are în vedere finalităţileînvăţământului preşcolar, şi dimensiunile noului curriculum.

S-au reformulat ţintele strategice pentru perioada avută în vedere, astfel încât PDI 2015-2020 să reflecte modificările legislative, cerințele societății actuale și valorile europene.

Documentul de faţă are o importanță deosebită, deoarece concentrează atenția asupra finalităților educației, asigurând întrepătrunderea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relații sistemice și comunitare), și menţine coerența strategiei pe termen lung a gradinitei.

PDI este elaborat și fundamentat în strânsă concordanță cu mediul şi condițiile în care își desfășoară activitatea ținându-se cont de factorii care influențează eficiența activității educaționale: scăderea numărului de copii, ca urmare a scăderii natalității; competiția tot mai accentuată între gradinite; schimbările educaționale și manageriale generate de reformele educaționale; politica managerială a unitatii și a comunității locale.

Analiza condiţiilor socio-economice şi proiectarea traiectoriei de dezvoltare a gradinitei s-a făcut pe baza programelor existente la nivel localşi regional, valorificând datele, prognozele şi documentele elaborate de Primăria Municipiului Călăraşi şi de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Călăraşi. Programele Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale Guvernului României privind reforma şi modernizarea învăţământului românesc sunttemeiul direcţiilor principale de dezvoltare instituţională în perioada 2015-2020.

PDI reprezintă voința comună a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, a personalului administrativ și a comunității (părinți si reprezentanți ai comunităţii locale), elaborarea pornind de la punctele tari şi slabe (analiza SWOT) ale activității educaționale. S-au avut în vedere urmatoarele aspecte: elaborarea și punerea în practică a unei oferte educaționale care să permită pregătirea unitară și coerentă a copiilor ; ofertă educaţională cu accent pe studierea unei limbi straine şi ştiinţelor naturii, menținerea ofertei de studiere a limbilor străine ca disciplină opțională; centrarea managementului resurselor umane pe recrutarea, motivarea şi fidelizarea cadrelor didactice cu rezultate deosebite; crearea unui mediu de lucru adecvat cerințelor unei educații moderne; stabilirea de parteneriate și schimburi culturale și derularea de programe extracurriculare în vederea dobândirii de competențe necesare integrării în învățământul scolar ; profesionalizarea actului managerial; asigurarea unei baze materiale bune pentru desfășurarea procesului instructive-educativ și gestionarea eficientă acesteia. Într-o lume a noului şi a schimbărilor, Gradinita “VOINICEL”va promova valorile şi practicile societăţii democratice, iar misiunea ei este să orienteze tânăra generaţie spre împlinirea în viaţa personală şi socială.

I. PREZENTAREA ŞCOLII

I.1 Scurt istoric Grădiniţa a fost înfinţată în anul 1948 ca grădiniţă sezonieră, ce aparţinea de comuna suburbană Mircea Vodă.Ulterior comuna face parte din oraşul Călăraşi şi unitatea este preluată şi se află sub tutela IAS-ului Mircea Vodă. Inspectoratul Şcolar Călăraşi preia unitatea şi o transformă în grădiniţă cu program normal după anii 1960. Funcţionează cu 3-6 grupe până în 2011 când i se alătură şi programul prelungit într-o clădire nou amenajată la standarde europene. În 2011 la program prelungit funcţionau 3 grupe,iar la program normal 6 grupe. În anii următori treptat grupele de program normal s-au transformat în grupe de program prelungit şi în prezent unitatea funcţionează cu 9 grupe din care 6 la program prelungit şi trei la program normal.

I.2. Aşezare. Context geografic Grădiniţa este amplasată în zona vestică a municipiului Călăraşi între paralela 45o latitudine N şi 43o longitudine . Faţă de celelalte unităţi şcolare, unitatea se află la o distanţă de 200 metri de Şcoala Gimnazială Mircea Vodă, Călăraşi, 800 metri de Grădiniţa” Prâslea” – Călăraşi. Cu aproximaţie, unitatea şcolară se află la circa 3 km de centrul oraşului, la 3 km Sud de gară şi 1000 metri de autogară şi la 3000 metri Vest de cursul Braţului Borcea .

Oraşul Călăraşi se află în lunca Dunării, pe cursul Fluviului Dunărea , mai precis pe un braţ al acestuia, Braţul Borcea.. Altitudinea la care se află este de 100 metri.

Are o formă alungită pe direcţia Nord-Sud şi o tendinţă de extindere pe axa Est-Vest. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 27°20´ longitudine estică şi 44°12´ latitudine nordică.

Clima este temperat-continentală Municipiul Călăraşi a înregistrat, la recensământul populaţiei din anul 2005, un număr de 73.823 locuitori. Se înregistrează un uşor progres demografic prin creşterea natalităţii şi mai puţin a sporului migrator sat – oraş. O uşoară creştere demografică se înregistrează în mediul rural şi în celelalte oraşe ale judeţului . . In 2011 - se inregistrează 65181 locuitori. La o suprafaţă de 11433ha , intravilan 3261,8ha, extravilan 8171,2 ha .oraşul are un aspect de oraş mediu dezvoltat. Din punct de vedere economic, Călăraşi se găseşte în declin în ceea ce priveşte industria prelucrătoare, înregistrându-se o puternică dezvoltare a sectorului terţiar, unde cererea de forţă de muncă este în continuă creştere, depăşind 30% din totalul acesteia. Industria dominantă în judeţ este cea de confecţii,femeile ocupând locurile de muncă.

Aşadar populaţia şcolară înregistrează o oarecare stagnare, dar continuă să se menţină cu o dinamică demografică relativ echilibrată pe vârste, sexe şi ocupaţii.

Structura naţională şi religioasă a populaţiei constituie un element progresiv în această direcţie: 82,9% - populaţie de naţionalitate română, rromi 3,14,% necunoscută 13,12%, altă etnie 0,8, 85,33% - religie ortodoxă, necunoscută 13,15%, 4% protestantă şi adventistă.

I.3. Oferta educaţională

Oferta educaţională contribuie la personalizarea procesului instructiv-educativ. Oferta cupride trunchiul comun,, specificat de minister şi lista opţionalelor susţinute de profesori prin centrul de excelenţă CREDIS, profesori de la Palatul copiilor şi cele sugerate de părinţi susţinute de educatoare.

Gradul de atractivitate al ofertei noastre educaţionale este sporit de prestaţia calitativă remarcabilă a tuturor cadrelor didactice, a climatului de responsabilitate şi profesionalism, a bazei materiale adecvate, a relaţiei foarte bune cu partenerii din comunitatea locală, a angajării tuturor factorilor de execuţie şi decizie în organizarea procesului instructiv-educativ, asigurându-se în felul acesta obţinerea de rezultate bune şi foarte bune şi un succes garantat în evoluţia socio-profesională a fiecărui preşcolar..

I.4. Cultura organizaţională

O condiție esențială a dezvoltării organizaționale este formarea unei culturi temeinice, proces în care competențele umane ale managerului sunt hotărâtoare. Managerul poate să-și propună menţinerea sau schimbarea culturii organizaționale. De aceea este necesar să identifice tipul de cultură, să o înțeleagă, să o modeleze pentru a putea promova un climat școlar pozitiv.

Cultura organizațională este caracterizată printr-un ethos profesional înalt. Valorile dominante sunt: cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

Climatul şcolar este caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Conducerea este deschisă şi ascultă sugestiile educatoarelor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic.Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. II. VIZIUNEA Derivă din nevoile de educaţie, identificate la nivelul societăţii si al comunitatii inca de la varsta prescolara, vizand urmatoarele aspecte: dezvoltarea individuala a copiilor. crearea unui climat de munca si invatare stimulativ si creativ; asigurarea experientei individuale de invatare; garantarea pregatirii pentru adaptarea la viata scolara, apoi cea sociala; accentuarea participarii familiei in procesul de educatie al copiilor; asigurarea condiţiilor materiale necesare unui învăţământ de calitate, promovarea unui învăţământ incluziv; asigurarea egalităţii şanselor tuturor copiilor, pentru rezultate deosebite în activitatea de

performanţă şi pentru ancorarea unităţii în comunitatea locală şi europeană. Grădiniţa îşi propune demersuri educaţionale, alături de familie şi comunitate, având ca ideal pregătirea viitorului preşcolar pentru o societate aflată în continuă mişcare şi transformare.

Ne propunem să formăm copii curioşi, curajoşi si competenţi, care să facă faţă provocărilor de diferite feluri. Fiecare copil care a trecut pragul instituţiei noastre, trebuie sa devină un cetăţean al Europei. Primul pas îl constituie formarea deprinderilor şi atitudinilor necesare unui cetăţean şi a unui bun locuitor al comunităţii, fie că aceasta este micro comunitatea şcolară, cea locală sau marea comunitate European.

O GRĂDINIŢĂ MODERNĂ, CU EDUCAŢIE DE CALITATE, CE OFERĂ PROGRES ŞI ŞANSE EGALE TUTUROR COPIILOR, O GRĂDINIŢĂ A VIITORULUI CĂLĂRĂŞEAN ARMONIZATĂ VALORILOR EUROPENE!”

“Când unui copil i se oferă puţină libertate de acţiune el va spune imediat, "Vreau eu să fac asta!". Dar în şcolile noastre unde mediul este adaptat nevoilor copiilor, ei spun "Ajută-mă să fac asta singur". Iar aceste cuvinte le dezvăluie nevoile interioare.”

Maria Montessori

III. MISIUNEA

Misiunea Gradinitei „Voinicel”- este de a crea un mediu cald si stimulativ in care fiecare copil să fie încurajat sa-si dezvolte talentele si aptitudinile sale si să fie pregătit din punct de vedere intelectual, social, fizic şi emoţional să se integreze în realitatea complexa a lumii înconjurătoare. Grădiniţa “Voinicel”urmăreşte ca fiecare copil să atinga sau să depaseasca standardele educationale sociale si emotionale, sa aiba capacitatea de a comunica , sa manifeste interes pentru studiu si cunoastere, stima de sine si respect pentru aproapele său. Gradinita ‘ VOINICEL” se vrea un loc prietenos, în care toţi copiii să beneficieze de programe educaţionale îmbunătăţite continuu. Pentru această misiune, alegem mereu oameni care să le fie modele, să le ofere experienţe orientate spre valorile grădiniţei: responsabilitate, flexibilitate,inovaţie, cooperare, corectitudine şi respect. Educaţia pe care o oferim copiilor se bazează pe o abordare care dezvoltă competenţe cheie pentru învăţarea de lungă durată, într-o tendinţă modernă şi durabilă, pregătindu-i pe copii pentru viitoarele experienţe ale vieţii. În grădiniţa VOINICEL copiii învaţă să înveţe şi reuşesc să găsească soluţii singuri.

Profesorii vor acţiona pentru construirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor prevăzute de programele şcolare, care să le permită preşcolarilor adaptarea eficientă în şcolaritatea următoare şi în societatea aflată în plină schimbare,dar şi pentru dobândirea normelor, atitudinilor şi valorilor fundamentale care îi vor călăuzi în viaţă . Demersul educaţional al şcolii noastre va promova

- egalitatea şanselor, responsabilizarea părinţilor pentru educaţia timpurie, pregătirea şcolară şi evoluţia elevilor, dar şi dezvoltarea interacţiunii cu comunitatea locală.

- se va fundamenta pe tehnici şi metode moderne de instruire informatizate, susţinute de ştiinţele educaţiei şi de practica (experienţa) şcolară, astfel încât să eficientizeze educaţia timpurie pentru integrarea ei cu succes în procesul de reformare a învăţământului românesc actual.

- Crearea oportunităților pentru educația informală și non-formală (activități extracurriculare și extrașcolare) - Dezvoltarea unor parteneriate locale, naţionale şi internaţionale, cuprinse în ethosul

școlii, pentru promovarea valorilor europene: pluralismul de idei, toleranţa etnică şi social

- Deschiderea faţă de Europa şi promovarea dimensiunii europene în educaţie prin: Continuarea studierii limbilor străine; Promovarea comunicării interculturale; Realizarea unităţii prin diversitate;

Dezvoltarea competenţelor generale şi specifice privind învăţarea informaticii şi a tehnologiilor informaţiei şi comunicării.

- Formarea continuă a profesorilor, pentru aplicarea metodelor active de predare și a celor alternative de evaluare

- Menţinerea şi consolidarea prestigiului de care se bucură în comunitate; sporirea prestigiului său în rândul instituţiilor similare din ţară.

Valorile cheie: responsabilitate, corectitudine, eficienţă, flexibilitate,inovaţie, cooperare, respect, răspundere publică. IV. ANALIZA DIAGNOSTICĂ 1. Baza materială 1.1 Spaţii de invăţământ Nr. Nr. Crt. Tipuri de spatiu Numar Suprafata

Săli de grupă pentru grădiniţă 9 30mpx9

Bibloteca: 350 volume

1.4 Alte spaţii:

Nr. Crt. Tipuri de spatiu Numar Suprafata 1. Cabinet medical /izolator

1 6x2mp

2. Spaţii sanitare 12 60mp 3. Bibliotecă

1 4mp

4. Spaţiu destinat echipei manageriale

1 25mp

5. Cancelaria profesorilor

1 5mp

6. Spaţiul Cornul şi laptele

1 6mp

7. Spaţiu pentru compartimentul administrativ

1 5mp

8. Spaţii de joacă

2 100mp

9. Grădina şcolii 1 50mp 10. oficiu 1 12mp 11. Sala de mese 1 40mp

2. Resurse financiare

Buget 2015 2014 2013 2.1 Bugetul pentru cheltuielile de

personal 65.00.03.01 719

2.2 Bugetul pentru cheltuieli materiale 65.00.10 469

2.3 Resursele extrabugetare 65.00.20 250

3. Resurse umane 3.1 Număr de preşcolari/elevi şi număr de grupe/clase În anul şcolar 2015-2016, Grădiniţa cu Program Prelungit “Voinicel” va funcţiona cu nouă grupe: grupa mare ş, grupa mijlocie,grupa mica în care vor fiînscrişi 186 de copii.

Nivel de învăţământ

grupa Numar de grupe Numar de elevi

prescolar mare 3 63 mijlocie 4 84 mica 2 39 Total 9 186 Ponderea elevilor de etnie rromă nedeclarati este de 2% în anul şcolarprezent.

3.2 Tendinţele demografice ale zonei: Conform recensământului efectuat în anul 2015, în circumscripţia unitatiii, au fost identificate următoarele situaţii de copii:

01.09.2010-31.08.2011

01.09.2011- 31.08.2012

01.09.2012- 31.08.2013

01.09.2013- 31.08.2014

01.09.2014- 31.08.2015

35 28 31 32 19

3.3 Estimarea planului de şcolarizare în perioada 2015-2020

Grupa An 2015/2016 An 2016/2017 An 2017/2018 An 2018/2019 An 2019/2020 Mica 3 2 3 4 2 Mijlocie 3 3 2 3 4 Mare 3 4 3 2 3 Total 9 9 9 9 9

3.4 Şcolarizarea şi frecvenţa

Anul scolar Total absente Absente motivate Absente nemotivate 2013-2014 256 184 72 2014-2015 289 194 65

3.5 Absenteismul şcolar

Cauzele absenteismului: Starea de sanatate acopiilor, viroze, boli transmisibile Părinţi plecaţi înstrăinătate, copii lasati in grija bunicilor Condiţiile socio-economice precare ale familiei: sărăcie, părinţi indiferenţi,

neglijenţi, familii dizarmonice,; Absenteismul prelungit cauzat de plecarea copiilor în străinătate fără documente de

transfer

3.7 Încadrarea cu personal didactic

Personalul grădiniţei:

Didactic 15 cadre calificate studii superioare şi medii; Auxiliar 3 cadre calificate, studii superioare. Nedidactic 6 cadre calificate, studii medii.

4. Capacitatea instituţională 4.1. Managementul strategic şi operaţional Baza conceptuală:

Obiectivele strategice europene în domeniul educaţiei; Politicile şi strategiile educaţionale ale MECS; Actele normative în vigoare în domeniul educaţiei, inclusiv Legea Educaţiei

Naţionale/2011, cu modificările şi completările ulterioare; Rapoartele ISJ privind starea învăţământului în judetul Călăraşi în anii

şcolari, 2013-2014, 2014-2015; Planurile manageriale al ISJ Călăraşi din anii şcolari;, 2013-2014, 2014-2015; Planul de dezvoltare instituţională al Gradinitei “Voinicel” în perioada 2011-

2015; Rapoartele privind starea învăţământului în unitate Rapoartele anuale de evaluare internă din anii şcolari anteriori. Activitaţi prioritare:

Asigurarea resurselor umane; Asigurarea resurselor materiale; Sporirea eficienţei procesului de predare-învăţare-evaluare desfăşurat la

nivelul gradinitei; Promovarea politicii de susţinere a şcolarizării şi de prevenire a

abanadonului şcolar; Organizarea şi îndrumarea activităţii de formare continuă a personalului

didactic şi didactic auxiliar; Dezvoltarea instituţională, în contextul noului tip de cultură organizaţională,

de dialog social, de parteneriat; Implementarea Sistemului de Management al Calităţii educaţiei furnizate de

Gradinitei “Voinicel” 4.1.1 Organizarea compartimentelor, consiliilor, comisiilor:

Compartimente: secretariat şi contabilitate; Consilii: consiliul de administraţie, consiliul profesoral,, consiliul reprezentativ al

părinţilor, consiliul pentru curriculum, ; Comisii: Comisii metodice:, organizate în baza ROFUIP; Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, constituită pe baza OUG 75/2005; Comisiide lucru:, comisia de salarizare , comisia pentru formare continuă, comisia

pentru prevenirea şi combaterea vilolenţei, comisia pentru monitorizarea frecvenţei, cadru didactic cu atribuţii PSI şi SSM.

4.1.2 Monitorizarea activităţii desfăşurate în unitate a avut în vedere punctele slabe, ameninţările şi disfuncţionalităţile prezentate în rapoartele privind starea învaţământului pentru anii şcolari anteriori şi a urmărit eficientizarea activităţii tuturor consiliilor, comisiilor şi compartimentelor grădiniţei, pentru realizarea ţintelor strategice propuse în Proiectulde dezvoltare instituţională 2011-2015. Pentru atingerea ţintelor strategice au fost identificate obiectivele specifice/operaţionale, incluse în planurile operaţionale, obiective care au fost monitorizate permanent. Activitatea de monitorizare şi control s-a desfăşurat decătre director, pe baza graficului semestrial, de către responsabilii comisiilor , pe baza programelor anuale ale comisiilor, şi de către CEAC, pe baza graficului anual de monitorizare. Monitorizarea şi controlul personalului grădiniţei şi alcompartimentelor funcţionale au constituit premisa unei evaluări corecte şi motivante a personalului unităţii, dar şi premisa identificării oportunităţilor de dezvoltare a acesteia. 4.1.3 Activitatea managerială a avut în vedere asigurarea funcţionării fără perturbări şi realizarea obiectivelelor asumate prin planurile manageriale. Prin măsurile şi activităţile întreprinse: reactualizarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a instrumentelor interne de lucru, reorganizarea şi funcţionarea eficientă a comisiilor şi compartimentelor, dezvoltarea bazei didactico-materiale şi creşterea gradului de accesibilitate a acesteia, realizarea planului de şcolarizare, îmbunătăţitrea realizării curriculumului şi a evaluării învăţării, dezvoltarea Sistemului de Management al Calităţii, Grădiniţa “ Voinicel” a reuşit obţinerea unor rezultate şcolare comparabile cu cele din anii şcolari anteriori .

Transparenţa şi participarea cadrelor didactice şi a părinţilor la actul decizional a fost asigurată prin participarea sistematică a acestora la şedinţele Consiliului de administraţie, ale Consiliului profesoral, ale Consiliului reprezentativ al părinţilor şi ale comitetelor de părinţi. 4.2 Managementul personalului 4.2.1 Personal didactic Programele de activităţi al comisiei metodice, aprobate în Consilul profesoral, au

prevăzut activităţi lunare, cu tematică legată de elaborarea instrumentelor de evaluare ,desfăşurarea evaluărilor iniţiale, finale, pregătirea preşcolarilor pentru concursuri; dezbateri şi analize privind corelarea parcurgerii conţinuturilor disciplinare pe domenii experienţiale. Activitatea comisieimetodice a fost coordonată de responsabilul comisiei.

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi-a desfăşurat activitatea pe baza planului operaţional şi a graficului anual al activităţilor, care au vizat dezvoltarea încrederii beneficiarilor, asigurarea relaţiilor cu comisiile şi compartimentele grădiniţei,desfăşurarea procesului de predare-învăţare-evaluare.

4.2.2 Activitatea de perfecţionare şi formare continuă a cadrelor didactice s-a realizat individual, în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice, conform calendarului activităţilor elaborat de ISJ şi CCD Călăraşi şi prin participare la cursuri de formare organizate de furnizori acreditaţi. Numărul mediu de credite profesionale transferabile/cadru didactic, în perioada 2011-2015.

Nr.crt. Numele si prenumele

Numar credite transferabile Total 2010-2011

2011-2012

2012-2013

2013-2014

2014-2015

1. Voicu Aurelia 25 50 60 52 25 210 2. Musat Niculina 25 15 60 52 10 157 3. Florea Maria 15 15 60 90 4. Budileanu

Nicoleta 15 60 75

5. Petrescu Daniela 25 25 15 25 90 6. Dima Oana 25 60 15 100 7. Stoia Camelia 55 35 15 10 115 8. Florea Daniela 60 35 15 110 9. Achim Mariana 25 15 35 75 10. Ghita Alexandra 55 15 70 11. Vlad Carmen 15 15 12. Neagu Silvia 60 15 15 90 13. Oprea Gabriela 60 35 20 115 14. Papurica Mariana 60 25 10 90 15. Cojocaru Angela 60 25 15 100

4.3 Elevi 4.3.1 Rezultate la concursuri şcolare.

4.4 Personalul didactic auxiliar şi nedidactic 4.4.1 Secretariat. Secretarul şcolii si-a desfăşurat activitatea pe baza fişei postului, a programului compartimentului secretariat şi a programului de lucru, aprobat. A asigurat serviciile solicitate de părinţi, personalul unităţii de învăţământ şi de alte persoane interesate, pe întreaga perioadă de desfăşurare a orelor de curs, a gestionat programul Edusal, programul Revisal, registrul de decizii, , a completat registrele de înscriere, a arhivat documentele şcolare, a gestionat corespondenţa şcolii, contractele de muncă şi fişele postului, statele de funcţii şi fişele de încadrare, a procurat, completat, eliberat şi a ţinut evidenţa actelor, a elaborat situaţiile solicitate de ISJ, MECTS, Primăria Călăraşi şi alte instituţii. 4.4.2 Contabilitate. Administratorul finaciar şi-a desfăşurat activitatea pe baza fişei postului, a programului compartimentului şi a programului de lucru, aprobat. A asigurat constituirea bugetului şi realizarea execuţiei bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare, confirmate de rapoartele de audit financiar realizate de ISJ şi de Primăria Călăraşi .Execuţia bugetară pentru bunuri şi servicii s-a realizat pe baza planului anual de

1.

CONCURSUL INTERNATIONAL ,,DISCOVERY,,

61 participanti

Premiul I Premiul II Premiul III Performer

32 13 6 8

2.

CONCURSUL NATIONAL ,,SUPERPITICOT,,

10 participanti

Premiul I Premiul II Premiul III

7 2 1

3.

CONCURSUL JUDETEAN ,,LADA CU ZESTRE,, PREMIU SPECIAL (PT MEDALIE)

79 participanti

Premiul special (pentru medalie)

79

4.

CONCURSUL”CEA MAI FRUMOASA CLASA”

116 participanti

Premiul I Premiul II Premiul III

70 30 16

5.

CONCURSUL”CU PASI MICI PE SCENA MARE”

19 participanti

Premiul II

19

6.

CONCURSUL”ARGINTUL IERNII”

10 participanti

Premiul I Premiul II

15 5

7.

“CONCURSUL”MARTISORUL NOROCOS”

7 participanti

Premiul I Premiul II

5 2

achiziţii publice, respectând ciclul financiar la nivelul şcolii şi realizând, parţial, achiziţiile pe SEAP. 4.4.3 Biblioteca a funcţionat prin voluntariatul profesorului Păpurică Mariana, o oră/zi. 4.4.4 Personalul de îngrijire (6 îngrijitoare) şi-a desfăşurat activitatea pe baza fişei postului şi a programului de lucru, aprobate de director, asigurând menţinerea curăţeniei în toate spaţiile de învăţământ şi în spaţiile exterioare. Totodată, personalul nedidactic a asigurat securitatea şcolii în timpul orelor de curs, pe baza procedurii stabilite de directorul şcolii. 5. Eficacitatea educaţională 5.1 Curriculum/Rezultatele învăţării Proiectarea didactică s-a realizat cu respectarea cerinţelor metodologice specifice, urmărindu-se, în cadrul unităţilor de învăţare, adecvarea corespunzătoare a conţinuturilor şi activităţilor de învăţare la competentele generale şi competenţele specifice prevăzute de programa şcolare. Au fost respectate ghidurile metodologice de aplicare a programei şcolare la disciplină de învăţământ preşcolar. S-au constatat, însă, şi disfuncţii cu privire la componenta proiectivă: superficialitate în elaborarea proiectării didactice, termene imprecise, instrumente neadecvate realizării obiectivelor propuse. Curriculumul utilizat de Grădiniţa “ Voinicel”, în anul şcolar 2015-2016, este cel naţional, aprobat prin: Nivelul preşcolar: Curriculum pentru învăţământul preşcolar, aprobat prin OMECT nr.

5233/01.09.2008; Conţinutul activităţilor specifice funcţiei de diriginte pentru învăţământul

preşcolar, aprobat prin notificarea nr. 46267/28.09.2010.

Pe baza planului-cadru de învăţământ, Consiliul de curriculum propune schemele orare, aprobate de Consiliul profesoral şi de Consiliul de administraţie, asigurându-se concordanţa dintre curriculum-ul naţional şi oferta educaţională a şcolii. Disciplinele opţionale. Stabilirea CDŞ se face în funcţie de solicitările parintilor , resursele şi politica şcolii, disciplinele opţionale validate de consiliu. Consiliul profesoral si incluse în oferta educaţională, promovată prin site-ul şi pliantul şcolii.Procedura de stabilire a disciplinelor opţionale a respectat Metodologia privind regimul disciplinelor opţionale, Notificarea MEN nr. 11667/27.07.1999 cu privire la statutul CDŞ în învăţământul primar şi secundar şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţămant preuniversitar. Disciplinele opţionale în anul şcolar 2015- 2016

NR CRT

GRUPA

OPȚ REALIZAT DE EDUCATOARE

LB. ENGLEZĂ PIFCO DANS MODERN

1 MARE ,,FLUTURAȘII,, X X 2 MIJLOCIE ,,BUBURUZE,, ,,ISTEȚ ȘI FRUMOS

INTR-UN CORP SĂNĂTOS,,

X

X

X

3 MIJLOCIE ..SPIRIDUȘILOR,, ,,BUNELE MANIERE PENTRU CEI MICI,,

X

X

X

4 MICĂ ,,ALBINUȚELE,, ,,MICUL PIETON,,

Sem. al II-lea 5 MICĂ ,,PRICHINDEII ISTEȚI,, X X X 6 MARE ,,CURIOȘII,, ,,DE-A CUVINTE

MARI ȘI MICI ÎNTR-O LUME CU VOINICI,, lit pt copii

X

7 MARE ,,ISTEȚII,, ,,MINUNĂȚII DIN HÂRTIE,, teh. quilling

8 MARE ,,IEPURAȘII,, ,,CLUBUL CURIOȘILOR,,

X

9 MICĂ ,,CAMPIONII,, X 5.2 Calitatea predării Controlul documentelor şi activităţilor, discuţiile cu cadrele didactice, cu preşcolarii şi cu părinţii, precum şi chestionarele aplicate au evidenţiat că majoritatea cadrelor didactice au urmărit aplicarea şi realizarea dimensiunilor propuse de noul curriculum : descongestionarea materiei; accent pe capacitatea de aplicare practică a celor învăţate; întâmpinarea aşteptărilor copiilor; orientarea învăţării spre formarea de capacităţi intelectuale şi acţionale;

Educatoarele s-au preocupat de descongestionarea şi esenţializarea conţinuturilor, de formarea unor capacităţi, comportamente şiabilităţi adecvate, implicarea permanentă a copiilor în procesul de învăţare, diversificarea tipurilor de activităţi didactice.În cele mai multe cazuri, eforturile cadrelor didactice pentru parcurgerea ritmică a programelor, pentru organizarea unor situaţii de învăţare atractive şi evaluarea sistematică a copiilor au condus la obţinerea unor rezultate bune şi foarte bune.Parcurgerea planificarilor calendaristice şi calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare au fost monitorizate prin asistenţe la lectii realizate de directorul scolii si de responsabilii comisiilor metodice. Asistenţele la lectii, realizate pe baza unui grafic şi a unei proceduri specifice, au vizat, în primul rând, cadrele didactice nou venite în şcoală, cadrele didactice înscrise la grade, dar şi asigurarea unei asistenţe/semestru pentru toate cadrele didactice.

Pregătirea asistenţelor: verificarea planificării semestriale; verificarea condicii de prezenţă; revederea punctelor slabe identificate laasistenţa precedentă; stabilirea obiectivelor asistenţei.

Criteriile pentru evaluarea predării: calitatea proiectului de activitate ; organizarea clasei şi a activităţii; conţinutul ştiinţific; strategiadidactică; stimularea şi activizarea copiilor; evaluarea formativă; comportamentul profesorului: trăsături de personalitate,managementul timpului.

Criteriile pentru evaluarea învăţării: capacitatea de concentrare a copiilor; adaptabilitatea acestora , interesul preşcolarilor pentru realizarea sarcinilor; iniţiativa şiresponsabilitatea; capacitatea de a lucra în echipă; acumularea şi consolidarea cunoştinţelor şi deprinderilor; raportul dintre părţiletari şi părţile slabe din răspunsurilor.

Directorul şi responsabilii comisiilor metodice au oferit cadrelor didactice asistate posibilitatea de a-şi analiza lecţia, au corelataprecierea cu observaţiile consemnate în fişă, au justificat motivele care au stat la baza judecăţilor emise, au subliniat părţile bune, dar şi părţile care pot fi îmbunatăţite, au oferit recomandări clare pentru ameliorarea predării, punând în concordanţă calificativul cu aprecierea lecţiei. În urma asistenţelor la lecţii s-au desprins următoarele aspecte: Centrarea actului didactic pe elev; Adaptarea conţinuturilor la particularităţile grupelor de preşcolari ; Utilizarea strategiilor diferenţiate în funcţie de particularităţile preşcolarilor. Proiectarea demersului didactic pe formarea deprinderilor şi capacităţilor de lucru

ale preşcolarilor; Acordarea unei atenţii crescute copiilor cu nevoi speciale; Adaptarea testelor de evaluare la nivelul de pregătire al clasei şi urmărirea

progresului copiilor; Recomandările pentru o parte din cadrele didactice asistate au avut în vedere: Adaptarea conţinuturilor la nivelul de asimilare şi înţelegere al copilului; Utilizarea pe scara largă a strategiilor moderne de predare – învăţare; Stimularea interesului copiilor pentru activitate; Asigurarea echilibrului între cerinţe şi posibilităţile copiilor.

Concluziile asistenţelor au stat la baza analizei efectuate de management (director/responsabilul comisiei metodice) privind calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare şi acordării calificativelor anuale pentru cadrele didactice. 6. Activitatea educativă Proiectele educative pentru elevi : „Sănătatea noastră”, „S.M.A.R.T.”, „

1Decembrie – Ziua naţională a României”, „Deschide-ţi inima, creştine”, „24 ianuarie – Ziua Unirii”, “Bazarul mărţişorului”,

Starea disciplinară. Programul de combatere a violenţei în şcoală. Starea disciplinară la nivelul şcolii a fost bună. Nu s-au semnalat abateri de la prevederile Regulamentului intern şi ROFUIP. Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală, numită prin decizia directorului, a acţionat pe baza Programului decombatere a violenţei în şcoală. Pentru cazurile de indisciplină apărute, directorul şcolii, şi educatoarele au intervenit promt, luândusemăsuri imediate de remediere.

7. Activitatea extracurriculară/extraşcolară

7.1 Activitatea extracurriculară a fost orientată şi proiectată în conformitate oferta educaţională a şcolii. Activităţile extracurriculare

organizate pe parcursul întregului an şcolar, inclusiv in perioada vacanţelor: Serbări şcolare: 8 martie, Moş Crăciun, încheierea anului şcolar; Serbările oraşului Călăraşi; Spectacole cultural- artistice: 1 Decembrie, 24 ianuarie; Organizarea şi vizionarea unor spectacole de teatru şi film în grădiniţă; Echipe de dansuri şi de teatru; Concursul “Cea mai frumoasă clasă”;

Expoziţii de desene şi pictură religioasă, organizate cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şide Paşti;

Excursii tematice şi drumeţii; Vizite la Muzeul Dunării de jos, Muzeul Grigore Antipa, Muzeu sării; Acţiuni pentru marcarea Zilei Europei, Zilei Educaţiei, Zilei Pământului;

Începând cu anul şcolar 2015-2016, oferta educaţională va include şi alte activităţi, specifice preşcolarilor: Organizarea aniversării tuturor copiilor în cadrul grupei; Implicarea în campanii social-umanitare ,,Învaţă să dăruieşti”; Activităţi organizate în colaborare cu alte grădiniţe.

Activităţile extracurriculare au antrenat cca.95% dinpreşcolarii grădiniţei. Pentru îmbunătăţirea activităţii extracurriculare s-a realizat un dialog deschis cu părinţii, acordarea unei atenţii sporite în pregătirea şi organizarea activităţilor extracurriculare şi extraşcolare cu conţinut cultural, artistic, sportiv şi turistic, organizate la sugestia şi iniţiativa părinţilor, la care ei au fost iniţiatori şi, în acelaşi timp, participanţi activi, ceea ce le-a permispetrecerea într-un mod plăcut şi util a timpului liber. 7.2 Şcoala Altfel: să ştii mai multe, să fii mai bun ! – ediţia 2014 Numărul de activităţi derulat: 20 Tipul de activităţi derulate:

activităţi culturale; activităţi tehnico-ştiinţifice; activităţi sportive; activităţi de educaţie pentru cetăţenie democratică; activităţi de promovarea valorilor umanitare; activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos dependenţă de

calculator; activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului; activităţi de educaţie rutieră, educaţie pentru reacţii corecte în situaţii de urgenţă; vizite şi drumeţii; activităţi de educaţie antreprenorială. Resursele implicate (cadre didactice, elevi, părinţi etc.):

cadre didactice: 15 elevi: 180 părinţi care s-au implicat parţial: 60 parteneri educaţionali care au participat efectiv la activităţi:14

Parteneri implicaţi:, Muzeul”Dunării de Jos”, Biserica „Sfântul Nicolae”, Biblioteca„Al Odobescu ”, Poliţia Municipiului Călăraşi, Cabinetul medical, Salina Prahova, Mănăstirea Ghighiu ,Palatul Cotroceni.Grădina ZOO, unităţile preşcolare, gimnaziale, din municipiul Călăraşi.

Obiective generale: Dezvoltarea personalităţii copiilor prin potenţarea competenţelor de a identifica şi

de a participa la activităţile de educaţienonformală, extracurriculare şi extraşcolare; Identificarea copiilor cu aptitudini sau talente în diverse domenii (artistic, sportiv,)

şi valorizarea acestora; Dezvoltarea competenţelor copiilor de a comunica asertiv, de a colabora şi a se

integra în grup; Stimularea colaborării dintre grădiniţă, familie şi instituţiile cu rol educativ ale

comunităţii locale; Oferirea unor modele de comportamente şi activităţi pozitive de petrecere a

timpului liber de către preşcolari; Educarea preşcolarilor în spiritul prevenirii adoptării unor obiceiuri nesănătoase şi

pentru un stil de viaţă sănătos; Educarea multiculturală a copiilor în spiritul toleranţei interetnice, ; Crearea unei imagini pozitive a unităţii la nivelul comunităţii locale. Impactul programului asupra copiilor: • foarte pozitiv: 90 % dintre elevi, • pozitiv: 10 % dintre elevi

Activitatea de consiliere şi orientare

Profesorul psihopedagog a tratat problemele deosebite ale copiilor din unitate printr-o colaborare strânsă cu familiile lor.A desfăşurat activităţi cu grupele de preşcolari săptămânal şi s.a integrat în viaţa unităţii. 9. Parteneriate educaţionale 9.1 Colaborarea cu părinţii Constituirea comitetelor de părinţi. În temeiul ROFUIP, adunările generale au ales comitetele de părinţi ale claselor, care au avut avutiniţiative în domeniul activităţilor extracurriculare, în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu şi atragerea de resurse extrabugetare. Lectoratele cu părinţii.În cadrul şedinţelor CRP, preşedinţii comitetelor de părinţi ale claselor au propus tematici pentru activităţile cu părinţii, concretizate în lectoratele cu părinţii, organizate lunar. Programul de desegregare a vizat activităţi de utilizare în comun a spaţiilor şcolare şi a dotărilor existente, colaborarea cu familiile de etnie romă pentru înscrierea copiilor la grădiniţă, formarea colectivelor mixte, sprijinirea materială a elevilor săraci, conştientizarea părinţilor cu privire la beneficiile educaţiei incluzive. Activitatea financiară a Consiliului Reprezentativ al Părinţilor

Aceste fonduri au fost cheltuite pentru modernizarea unităţii pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extracurriculare/extraşcolare sau pentru funcţionarea curentă a grădiniţei. CRP a încheiat, semestrial, procese verbale de constatare. Reprezentantul părinţilor în Consiliul de administraţie a participat la adoptarea deciziilor în domeniul organizatoric şi administrativ.

Profesorul psihopedagog a tratat problemele deosebite ale copiilor din unitate printr-o colaborare strânsă cu familiile lor. 9.2 Colaborarea cu Consiliul Local Relaţia de colaborare cu Consiliul local s-a concretizat în solicitarea/alocarea fondurilor pentru cheluielile materiale. Reprezentantii PMO,desemnaţi prin hotărârea Consiliului Local Călăraşi , au fost implicaţi în activităţile CEAC şi ale CA. Formaţiile artistice ale grădiniţei au participat la activităţile iniţiate de Consiliul local şi Primăria Municipiului Călăraşi, cu prilejul Zilelor Municipilui Călăraşi.Şi a Zilei copilului. 9.3 Colaborarea cu alte insituţii de învăţământ, cultură, sport Considerând că parteneriatul educaţional este una dintre pârghiile importante ale dezvoltării organizaţionale, conducerea grădiniţei Considerând că parteneriatul educaţional este una dintre pârghiile importante ale dezvoltării organizaţionale, conducerea şcolii şi cadrele didactice au acţionat pentru trecerea de la parteneriatul consultativ la unul colaborativ şi durabil şi cooperarea eficientă a celor doi factori, şcoală - partener social, pe baza recunoaşterii reciproce a competenţelor şi a responsabilităţilor. În colaborarea cu instituţiile partenere, s-a constatat o deschidere semnificativă a acestora pentru activitatea grădiniţei: Unitatea de asistenţă medico-socială Călăraşi, Spitalul Municipal , Poliţia , Jandarmeria, Biserica Sfântul Nicolae, Protoieria, Clubul elevilor, , Biblioteca municipală, Muzeul Dunării de Jos.. 9.4 Participarea la proiecte educaţionale: Proiectul “Eco Şcoala”; Proiectul „”Educam aşa”, prin care 16 de părinţi au fost instruiţi anual pentru a

acorda asistenţă copiilor; Proiectul „Suflet pentru suflet”; Proiectul „Spune NU violenţei!”; Programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli; Patrula de reciclare; Proiectul naţional „Let’s do it Romania”, cu participarea anuală a 30 elevi la

activităţi de ecologizare; Programul „Deschide-ţi inima, creştine!” – Programul “Lumină din lumina învierii”; Proiectul „Primăvara-anotimpul renaşterii”;

10. Managementul calităţii 10.1 Proiectarea şi implementarea procedurilor de autoevaluare instituţională. Există procedura de autoevaluare instituţională care prevede modalităţile de monitorizare a calităţii procesului educaţional, de evaluare a rezultatelor învăţării şi de autoevaluare instituţională pe baza ghidului specific ARACIP, utilizându-se standardele naţionale de evaluare periodică şi standardele de referinţă. 10.2 Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a calităţii. Pe baza procedurilor, au fost stabilite: măsurile pentru atingerea obiectivelor de asigurare a calităţii stabilite în anul şcolar

precedent prin planul de îmbunătăţire, cutermene de realizare şi responsabilităţi precise;

modalităţile de monitorizare semestrială a programelor de studii, însoţită de un raport cu principalele concluzii desprinse;

metodologia de evaluare a cadrelor didactice; organizarea sistemului informatic şi a bazei de date la nivelul CEAC, care să

permită colectarea, prelucrarea şi analiza datelorprivitoare la asigurarea calităţii; elaborarea şi implementarea strategiei de promovare a şcolii; transparenţa şi actualizarea informaţiilor de pe site-ul şcolii; compararea rezultatelor actuale cu obiectivele de asigurare a calităţii stabilite în

anii şcolari anteriori. 10.3 Funcţionarea CEAC în conformitate cu Legea asigurării calităţii educaţiei. În organigrama şcolii, CEAC, constituită conform legii, se află în raport de coordonare cu CA. Există decizia anuală de constituire a CEAC, strategia CEAC , planul operaţional anual al CEAC, graficul activităţii CEAC, RAEI pentru perioada 2014-2015, planuri de îmbunătăţire, PDI, manualul calităţii, ghiduri ARACIP, fişe de observare a lecţiilor, fişe de monitorizare, chestionarele aplicate cadrelor didactice şi părinţilor, procese verbale ale întâlnirilor CEAC. Evaluarea calităţii se face pe baza unei planificări cunoscute de personalul didactic, există un flux continuu de informaţii privind activitatea CEAC. Conducerea şcolii adoptă recomandarile CEAC şi aloca resurse pentru comisie, inclusiv o sală dedicată provizoriu..În activităţile CEAC, sunt implicaţi reprezentanţii tuturor beneficiarilor. CEAC a realizat o rubrică dedicată asigurării calităţii pe site-ul şcolii: www.voinicel-calarasi.ro 11. Cultura organizaţională şi comunitară: ethos pedagogic înalt; valorile dominante : respectul pentru profesie, cooperare, respect reciproc, dorinţă

de afirmare; se întâlnesc şi cazuri de individualism, competiţie, rutină ; relaţiile între cadrele didactice sunt colegiale; regulamentul de organizare şi funcţionare cuprinde norme atât pentru activitatea

copiilor şi a cadrelor didactice, cât şi pentrupărinţi şi vizitatori; relaţiile între cadrele didactice şi părinţi sunt de respect şi sprijin reciproc; majoritatea părinţilor sunt mulţumiţi de educaţia primită de copiii lor.

12. Analiza SWOT CURRICULUM

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-oferta educaţională contribuie la personalizarea procesului instructiv-educativ ; - grădiniţa dispune de întregul material curricular; - documente de proiectare didactică de calitate, în concordanţă cu curriculumul naţional şi resursele disponibile; - utilizarea auxiliarelor curriculare moderne: ghiduri, fişe de

-oferta CDŞ a şcolii nu satisface în totalitate nevoile educaţionale ale preşcolarilor; - insuficienta diversitate a abilităţilor cadrelor didactice în raport cu nevoile beneficiarilor; - evaluarea nu este valorificată ca factor reglator în proiectarea de proces; - slaba implicare a unor părinţi în dezvoltarea copiilor;

lucru, softuri educaţionale, pentru sporirea randamentului şcolar; -preocupări pentru introducerea softului educaţional în procesul didactic

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-personalizarea CDŞ şi transformarea acestuia în emblema şcolii; -CDŞ permite valorificarea abilităţilor si intereselor individuale ; -oferta diversificata de auxiliare didactice permite o selecţie riguroasă în vederea achiziţionării.

ponderea elevilor intraţi în clasa I, care nu frecventeză învăţământul preşcolar (plecati în străinătate); - existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează valori contrare celor ale şcolii; -starea fizică precară a manualelor la unele discipline scolare

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-corp profesoral cu o solidă pregătire ştiinţifică şi metodică; -încadrarea şcolii cu cadre didactice calificate, în proporţie de 100%; -delimitarea clară a responsabilităţilor cadrelor didactice şi o bună coordonare a lor; -participarea cadrelor didactice la perfecţionări prin grade didactice şi cursuri de formare; -organizarea sistematică a activităţii de perfecţionare a cadrelor didactice la nivelul cercurilor pedagogice şi al comisiilor metodice; -integrarea noilor tehnologii în activităţile de formare continuă; -editarea publicaţiilor care susţin formarea continuă a cadrelordidactice. -serviciu adecvat de orientare şi consiliere pentru preşcolari şi părinţi.

pregătirea psihopedagogică şi metodică insuficientă a cadrelor didactice debutante, mai ales, în privinţa adaptării curriculum-ului la specificul clasei, managementului clasei de elevi/organizaţiei şcolare; -preocuparea insuficientă a profesorilor “cu experienţă” pentru actualizarea pregătirii psihopedagogice, managementul proiectelor, implementarea sistemului de management al calităţii; -participarea aleatorie la programele de formare continuă pentru acumularea creditelor profesionale transferabile impuse de sistem, şi nu în funcţie de nevoile reale de formare; -participarea redusă a cadrelor didactice la programele de mobilitate europeană;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-varietatea cursurilor oferite de schimbările legislative frecvente,

furnizorii de formare; - -percepţia semnificativ pozitivă a majorităţii cadrelor didactice cu privire la schimbările înregistrate deja în sistemul de formare continuă; -fişa postului şi fişa de evaluare pentru cadrele didactice sunt corelate cu scopurile organizaţiei şcolare şi obiectivele de dezvoltare personală ale cadrelor didactice; -existenţa fondurilor europene pentru programe de formare.

reflectate într-un statut incert al cadrului didactic; -disponibilitatea redusă faţă de inovaţie a unor cadre didactice; -supraîncărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi neremunerate; -scăderea populaţiei şcolare; -creşterea numărului de elevi proveniţi din familii monoparentale sau din familii emigrate în ţările UE; -diminuarea fondurilor bugetare alocate pentru dezvoltarea profesională; -absenţa mijloacelor pentru stimularea materială a personalului

RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-grădiniţă nouă cu spaţii confortabile; -ofertă bogată de materiale didactice pentru grădiniţă; -spaţiu suficient de joacă şi de mişcare pentru preşcolari; -modernizarea spaţiilor şcolare în totalitate; - -deţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare, autorizaţiei de securitate la incendiu şi autorizaţiei SSM; -conexiune la Internet de mare viteză;

bugetul alocat per preşcolar/elev este insuficient pentru funcţionarea optimă; -o parte din mijloacele didactice au uzură fizică şi morală; -fondul de carte al bibliotecii nu este suficient, în totalitate; -biblioteca nu este informatizată; -absenţa a unui control sistematic şi a unei evidenţe clare în vederea recuperării pagubelor realizate de către preşcolari sau personal; -scăderea fondurilor extrabugetare atrase;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-statutul de ordonator terţiar de credite al şcolii; -evaluarea instituţională raportată la acest criteriu; -descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor.

absenta temporară a fondurilor de la bugetul de stat pentru reparaţii şi investit in clădirea unităţii; -suspendarea programelor naţionale de dotări

DEZVOLTAREA RELAŢIILOR SISTEMICE SI COMUNITARE

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

-colaborare eficientă cu Consiliul Local şi Primăria municipiului; -identitatea bine definită a grădiniţei în comunitate; -existenta unui climat educaţional deschis, stimulativ; -cultura organizaţională concurenţială propice competitivităţii şi creşterii calităţii educaţiei; -participarea părinţilor la lectoratele şi consultaţiile individuale; -colaborarea cu diverse instituţii locale pentru realizarea unor activităţi extracurriculare; -o tradiţie instructiv-educativă concretizată într-o imagine foarte bună a unităţii; -conducerea scolii este preocupată de creşterea calităţii procesului didactic şi a bazei materiale.

-valorificarea insuficientă a parteneriatelor cu alte unităţi de învăţământ şi ONG-uri;

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

creşterea ponderii copiilor care frecventează grădiniţa; -disponibilitatea comunităţii de a relaţiona cu grădiniţa şi preşcolarii; -parteneriatele grădiniţei cu comunitatea locală; -posibilitatea antrenării copiilor şi părinţilor în întreţinerea spaţiilor şcolare; -disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii; -lobby-ul părinţilor privind prezentarea realizărilor şi performanţele unităţii.

migrarea părinţilor din circumscripţia şcolară aferentă grădiniţei în străinătate, însoţită de scăderea frecvenţei şcolare -tendinţa de automarginalizare a unor familii cu potential economic şi cultural scăzut, ceea ce reduce interesul părinţilor pentru implicarea în viaţa şcolară; -nemulţumirile unor părinţi faţă de activitatea unor cadre didactice poate duce la micşorarea numărului de cereri de înscriere în unitate.

ACTIVITATEA MANAGERIALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE -formarea managerială sistematică; -experienţa managerială vastă; -proiectarea managerială laborioasă; -adaptabilitatea la situaţii neprevăzute; -capacitatea de asumare a responsabilităţilor; -asigurarea fluxului informațional și eficientizarea comunicării

-construirea echipelor complementare prin natura competenţelor şi atitudinii membrilor; -valorificarea insuficientă a informaţiilor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice; -managementul deficitar al stresului

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

-accesul la bune practici manageriale; -schimbarea legislaţiei specifice educaţiei; -oferta de programe targetate către dezvoltarea abilităţilor manageriale.

-reducerea alocaţiilor bugetare pentru învăţământ; -motivaţia scăzută a angajaţilor şcolii; -lipsa de atractivitate a sistemului educaţional; -asaltul informaţional

13. Analiza PESTE Factorii politici: Legislaţia: Receptivitatea autorităţilor locale pentru buna funcţionarea grădiniţei; Promovează măsuri şi politici educaţionale menite să continue dezvoltarea şi

modernizarea sistemului ; Noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar promovează în mod real educaţia

timpurie; Legislaţia muncii blochează ocuparea posturilor vacante. Încadrarea deficitară cu

personal didactic auxiliar şi nedidactic afectează desfăşurarea normală a actului educaţional;

Nu favorizează creşterea natalităţii, prin facilităţile acordate mamelor pentru creşterea copiilor.

Politicile educaţionale ale şcolii:

Atragerea mamelor casnice dar şi a părinţilor interesaţi la desfăşurarea procesului educaţional al grupelor de grădiniţă;

Pentru preîntâmpinarea frecvenţei scăzute, a abanadonului şcolar şi a indisciplinei, educatoarele colaborează sistematic cu părinţii copiilor;

Activitatea de lobby: Părinţii reprezintă un factor important în diseminarea realizărilor şcolii;

Factorii economici: Activitatea economică: Gradul de ocupare a populaţiei în activităţile economice este scăzut, faţă de media

comunitară şi naţională; Majoritatea părinţilor ocupaţi la nivelul localităţii lucrează în servicii, confecţii,

construcţii, pescuit; Slaba dezvoltare a firmelor private nu oferă oportunităţi de sponsorizare a unităţii;

Politica bugetară: Politica bugetară locală asigură resurse financiare minimale pentru desfăşurarea

normală a procesului de învăţământ; Politica bugetară guvernamentală nu a permis alocarea de fonduri pentru investiţii(

sala dev sport, bazin înot); Neîncadrarea cheltuielilor în bugetele alocate per preşcolar/elev.

Venitul disponibil al familiei: Scăderea veniturilor familiilor generează migrarea copiilor de la program normal la

prelungit.. Factorii socio-culturali: Atitudinea faţă de muncă: Atitudine negativă faţă de muncă a unei părţi a părinţilor; Migraţia părinţilor: Plecarea părinţilor la muncă în străinătate a determinat ramânerea copiilor în grija

rudelor, dezbinarea unor familii şi diminuarea motivaţiei pentru frecventarea grădiniţei (25% dintre elevi au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate); Rata şomajului: peste 60% Ajutoare sociale: cca. 40% din familii. Programul guvernamental „Lapte-corn”este

favorabil familiilor cu venituri mici ;i constituie un motiv de a frecventa grădiniţa cu program normal;

Compoziţia etnică: cca. 2 % rromi; Divorţialitatea: în creştere accelerată;

Rata natalităţii: Scăderea anuală a numărului de copii din circumscripţia şcolară creează probleme

de realizare a planului de şcolarizare şi deîncadrare a personalului didactic; Concurenţa:

Proximitatea unei grădiniţe cu identitate bine definită în comunitate implică o concurenţă crescută pentru atragerea şi înscrierea copiilor la grădiniţă ( Grădiniţa Prâslea);

Nivelul educaţional: Majoritatea copiilor provin din familii cu pregătire medie;

Probleme etnice:

În comunitate coexistă armonios românii cu rromii; Atitudine faţă de religie: Coexistenţa paşnică între indivizi aparţinând diferitelor religii;

Factorii tehnologici: Dotarea şi baza materială a şcolii: Creşterea interesului cadrelor didactice pentru implementarea noilor tehnologii în

strategiile didactice; Creşterea interesului părinţilor pentru noile tehnologii; Existenţa dotărilor şi a utilităţilor necesare desfăşurării normale a procesului

instructiv-educativ; Acces la Internet şi cablu TV;

Influenţa negativă a folosirii în exces a televizorului şi calculatorului asupra copiilor;

Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice a determinat uzura morală a echipamentelor informatice existente;

Factorii ecologici: Existenţa posibilităţii de colectare selectivă a deşeurilor; Implicarea în proiecte educaţionale a partenerilor specializaţi în protecţia mediului. Grădiniţa are statut de Eco-Şcoală ,primit prin derularea programelor CCDG. În cadrul instituţiei noastre de învăţământ se realizează educaţia ecologică şi se derulează

programe de îngrijire şi amenajare a spaţiilor verzi, a parcului şcolii, de protejare a mediului, colectare a deşeurilor

V. STRATEGIA PROIECTULUI A. ARGUMENT – NECESITATE, FEZABILITATE, OPORTUNITATE

La elaborarea planului de dezvoltare, s-au avut în vedere: rezultatele obţinute în îndeplinirea obiectivelor stabilite prin planurile de

implementare ale PDI 2011-2015; rezultatele inspecţiei şcolare tematice anuală, realizată de ISJ Călăraşi ; analiza contextului socio-economic, realizată prin metoda SWOT şi PESTE; analiza cererii/nevoii de educaţie; analiza alternativelor şi riscurilor; sustenabilitatea după încheierea ciclui de viaţă al planului de dezvoltare; beneficiile pentru educaţia copiilor; particularităţile învăţământului preşcolar.

Echipa de management are capacitatea de a implementa planurile operaţionale anuale . În condiţiile autonomiei financiare generată de principiul “finanţarea urmează elevul”, prevăzută de Legea Educaţiei, şcoala va aloca anual fonduri pentru implementarea planului. Relaţia şcoală-comunitate va fi consolidată pe parcursul activităţilor, prin conlucrarea echipei de implementare a proiectului cu reprezentanţii partenerilor locali, ceea ce va genera, pe termen lung, o încredere sporită a comunităţii în grădiniţă şi o implicare mai mare a acestora în educaţia copiilor. Planul de dezvoltare a fost elaborat în concordanţă cu Politica de coeziune UE 2014-2020 (Investiţii în domeniul educaţiei al formării competenţelor şi al învăţării pe tot parcursul vieţii), cu priorităţile Cadrului Strategic Comun 2014-2020 şi în conformitate cu obiectivele

PND 2014-2020, axate pe priorităţile Strategia Europa 2020 (Reforme naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului 2020), potrivit cărora participarea şcolară a copiilor din grupuri vulnerabile contribuie la dezvoltarea resurselor umane, având ca rezultat final dezvoltarea echilibrată în domeniul educaţiei şi folosirea eficientă a capitalului uman din România. La elaborarea planului de dezvoltare, s-a ţinut cont şi de principiul egalităţii de şanse, având în vedere Constituţia României şi Legea 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Se va asigura accesul egal la activităţi, indiferent de gen, etnie, naţionalitate, religie, categorie socială, convingeri, orientare sexuală, handicap. Scopul final al planului de dezvoltare îl constituie furnizarea unei educaţii mai bune, în care individualitatea elevului reprezintă cheia succesului în învăţare; conţinutul formării cadrelor didactice implicate are în vedere dezvoltarea competenţelor de abordare pedagogică centrată pe elev, care să îmbunatăţească şansele de reuşită şcolară ale tuturor elevilor, indiferent de mediu de provenienţă, etnie sau stil de învăţare. Planul de dezvoltare contribuie la dezvoltarea durabilă, prin furnizarea unei educaţii iniţiale de calitate copiilor prin dezvoltarea unor competenţe transversale care vor asigura şanse de integrare socială a copiilor într-o societate în care competenţele de comunicare şi respectul faţă de celălalt, indifferent de etnie, gen sau statut social, reprezintă cheia coeziunii sociale. Strategia aleasă permite organizaţiei noastre să se concentreze asupra alinierii eficiente a resurselor umane şi materiale, existente şi previzibile, la viziunea şi misiunea sa, respectând, în acelaşi timp, politicile curente naţionale şi locale în învăţământ, dar şi expectanţele comunităţii. Strategia Grădiniţei cu Program Prelungit “ Voinicel” asigură îmbunătăţirea continuă, dar şi recunoaşterea calităţii educaţiei oferite. B. ŢINTELE/SCOPURILE STRATEGICE Ţintele/scopurile strategice derivă din viziunea şcolii şi reprezintă intenţiile majore care vor fi realizate prin planul de dezvoltare şi prin care se va îndeplini misiunea grădiniţei. Aceste scopuri nu se referă la activităţile obligatorii/curente, ci reprezintă domeniile pe care unitatea intenţionează să le îmbunătăţească. Ţintele/scopurile strategice stabilite deGrădiniţei cu Program Prelungit “ Voinicel”pentru perioada 2015-2020, pe baza diagnozei mediului intern şi extern, având ca reper misiunea şcolii, sunt: ŢINTA 1- : Transformarea grădiniţei într-o organizaţie care învaţă, care favorizează dezvoltarea abilităţilor individuale ale copiilor printr-un proces complex de formare continuă a personalului didactic Formarea profesorilor pentru utilizarea metodelor interactive de grup,a metodeor active de predare și a celor alternative de evaluare şi integrarea noilor tehnologii în procesul de predare-învăţare-evaluare;

ŢINTA 2 - : Dezvoltarea politicii de adaptare a ofertei educationale prin aplicarea unei educatii centrate pe necesităţile copilului, în procesul didactic , luând în considerare tipurile de inteligenta diferite iar continutul adaptat stilului de invatare al copilului şi al dezvoltarii inteligentei sale emotionale.

ŢINTA 3 – Orientarea şi consilierea părinţilor pentru îmbunătăţirea performanţelor copiilor; ŢINTA 4 – Dezvoltarea parteneriatelor grădiniţei cu comunitatea;

ŢINTA 5 – Dezvoltarea Sistemului de Management al Calităţii. C. OPŢIUNILE STRATEGICE Pornind de la realitatea mai sus menţionată şi de la ţintele strategice; acceptând că nivelul de formare atins în şcoală reprezintă unmijloc puternic de integrare socială, opţiunile strategice ale Planului de dezvoltare aGrădiniţei cu Program Prelungit “ Voinicel” pentru perioada 2015-2020, derivate din misiunea şcolii, sunt: Dezvoltarea curriculară; Dezvoltarea resurselor umane; Atragerea de resurse financiare şi dezvoltarea bazei materiale; Dezvoltarea organizaţională, a relaţiilor sistemice şi comunitare.

D. ETAPELE DE REALIZARE A PLANULUI DE DEZVOLTARE Ţintele strategice derivate din misiunea şcolii şi vizând atingerea ţintelor propuse vor fi realizate pe parcursul unui ciclu de cinci ani şcolari. care permite implementarea ţintelor propuse: Anul şcolar 2015-2016: planul de implementare va asigura demararea activităţilor

propuse pentru atingerea ţintelor strategice a nivelului preşcolar; Anul şcolar 2016-2017: planul de implementare va dezvolta activităţile pentru

atingerea ţintelor strategice; Anul şcolar 2017-2018: planul de implementare va asigura consolidarea rezultatelor

bune obţinute în primii doi ani; Anul şcolar 2018-2020; planul de implementare va asigura consolidarea rezultatelor

obţinute în anii anteriori. E. PLANURILE OPERAŢIONALE Fiecare ţintă strategică este operaţionalizată prin stabilirea obiectivelor prioritare, resurselor, responsabilităţilor, termenelor şi a indicatorilor de performanţă. VI. INDICATORI DE REALIZARE CURRICULUM Creşterea satisfacţiei elevilor şi părinţilor faţă de activitatea cadrelor didactice şi a

directorului la peste 80%. Diferenţierea curriculară, în vederea trecerii la “şcoala pentru fiecare” centrată pe

elev.. Valorificarea potenţialului de învăţare al fiecărei generaţii de preşcolari la un nivel

cât mai ridicat: înscrierea în grupa mare a tuturor copiilor de 5 ani din circumscripţia unităţii; rata retragerii din grădiniţă - sub 10,00%; rezultate şcolare bune şi foarte bune: minimum 80% calificative «bine» şi «foarte

bine»; ( Evaluarea comparative cu şcoala- clasa pregătitoare.) Oferta de activităţi extracurriculare asigură posibilitatea fiecărui preşcolar/elev să desfăşoare cel puţin un tip de activitate în afara programului . RESURSE UMANE 80% din cadrele didactice aplică metode interactive şi utilizează noile tehnologii în

procesul de predare-învăţare-evaluare.

90% din cadrele didactice participă la stagii de formare, acumulând cel puţin 90 de credite profesionale transferabile.

RESURSE MATERIALE Modernizarea şi asigurarea funcţionalităţii spaţiilor şcolare; Dotarea grădiniţei cu auxiliare didactice, conform normativelor în vigoare; Îmbogatirea anuală a patrimoniului grădiniţei cu materiale curriculare necesare. Reducerea cu cel puţin 50% a pagubelor materiale produse de copii, personal în

unitate. Asigurarea finanţării pentru cheltuielile de întreţinere curentă şi de conservare a

patrimoniului. RELAŢII COMUNITARE Creşterea cu 50% a numărului de acorduri de parteneriat încheiate cu unităţi

şcolare şi grădiniţe; Creşterea cu 50% a convenţiilor de parteneriat cu ONG-uri locale, pentru derularea

de proiecte educaţionale. VII. MONITORIZARE ŞI EVALUARE Această componentă a planului de dezvoltare asigură legătura cu planul managerial anual, care este instrumentul de bază pentru monitorizarea PDI, şi identifică responsabilii pentru monitorizarea implementării activitaţilor/sarcinilor stipulate de PDI, pentru evaluarea progresului şi raportarea rezultatelor către conducerea grădiniţei, şi, de asemenea, periodicitatea colectării informaţiilor legate de monitorizare şi depunerea rapoartelor. Pentru asigurarea calităţii derulării PDI, se va implementa manualul calităţii, se vor elabora şi aplica proceduri de monitorizare şi evaluare a calităţii procesului educaţional, proceduri de colectare regulată a feed-back-ului din partea copiilor şi a părinţilor, procedura de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral şi se va asigura funcţionarea optimă a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii. Monitorizarea implementării PDI se va face pe baza procedurilor interne care determină condiţiile de monitorizare, evaluare şi raportare. Informaţiile vor fi procesate de directorul şcolii şi analizate de CA. Raportul cu privire la progresul înregistrat şi sugestiile referitoare la îmbunătăţirile necesare emise de CA, vor fi prezentate anual Consiliului profesoral şi Consiliului Reprezentativ al Părinţilor. Monitorizarea şi evaluarea va şi sursa principală de informare pentru procesul de actualizare/revizuire a PDI. Pe parcursul derulării Planului de Dezvoltare Instituţională 2015-2020, Grădiniţa “Voinicel”va suporta o evaluare externă periodică. ELABORAT DE Prof. VOICU AURELIA – director;

Aprobat în şedinţa Consiliului de administraţie din 24.09.2015;


Recommended