PROIECT DE DEZVOLTARE ,167,78%,21$/ (201 7 -20 2 1 ......Turda ì £ y ò ó 2 Ä&XOHJHDGHYUXOúLG X...

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

COLEGIUL NAŢIONAL ,,MIHAI VITEAZUL” TURDA

Str. Dr. Ioan RAŢIU, nr. 111, Turda – 401151

Tel. & Fax: (+40) 264316437, E-mail :[email protected]

http://cnmvturda.licee.edu.ro

PROIECT DE DEZVOLTARE

INSTITUŢIONALĂ

(2017-2021)

Colegiul Național

”Mihai Viteazul”

Turda

mailto:[email protected]://cnmvturda.licee.edu.ro/

Proiect de Dezvoltare Instituțională Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”

2

„Culege adevărul şi du-l în lume”.

Ernesto Sabato


3

CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………………… 4

1. DIAGNOZA. PLANIFICARE STRATEGICA.........................................................................................8

1.1. Prezentare generală ..............................................................................................................................8

1.1.1. Date de identificare...............................................................................................8

1.1.2. Scurt istoric.......................................................................................................................9

1.1.3. Sinteza situaţiei actuale.....................................................................................................11

1.2 . Resurse umane – evaluare....................................................................................................................13

1.2.1. Elevi....................................................................................................................13

1.2.2. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic..............................................................28

1.3. Curriculum – evaluare...................................................................................................................................48

1.4. Resurse materiale – evaluare.........................................................................................................................33

1.4.1 Baza materială...................................................................................................................35

1.4.2. Biblioteca............................................................................................ ..............................35

1.5 Resurse financiare – evaluare................................................................................................... ..............................37

1.6 Activităţi extracurriculare şi extraşcolare – evaluare.............................................................................................39

1.7 Relaţia şcoală-comunitate – evaluare.....................................................................................................................42

1.8 Cooperare internaţională – evaluare.......................................................................................................................43

1.9 Analiza SWOT................................................................................................................. ...............................43

1.10 Analiza PEST................................................................................................................. .................................52

2. COMPONENTA STRATEGICA……………………...……………...…………………………………………..55

2.1 Viziune şi misiune............................................................................................................................55

2.2 Ţinte strategice............................................................................................................. ....................56

2.3 Opţiuni strategice în conformitate cu ţintele propuse......................................................................59

3. Componenta tactică - programe …………………………………………………………………………….. 61

4 Modalităti de monitorizare/evaluare...................................................................................................... 64


4

Argument

Educația contemporană centrată pe competențe

Idealul educațional al școlii românești (legea învățământului 84/95) este ”dezvoltarea

liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea unei personalități autonome

și creative”

Misiunea educației constă în stimularea inițiativei, participării active și responsabile a

tinerilor în viața socială, satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii,

dezvoltarea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieții, creșterea durabilă a economiei,

dezvoltarea culturii naţionale, promovarea incluziunii sociale, promovarea învățării pe tot

parcursul vieții. Fiind un proces care se desfășoară pe toată durata vieții, educația permite

fiecăruia să își dezvolte continuu capacitățile sale ca individ sau ca membru al societății.

Raportul Comisiei internaționale pentru educație în secolul XXI arată că educația

permanentă se sprijină pe patru ”piloni” strategici ai învățării:

A învăța să cunoști – formarea unor abilități de bază, necesare omului capabil de

adaptare pentru a putea explora posibilitățile educației oferite de-a lungul vieții: de a

persevera în învățare, de înzestrare cu tehnici și instrumente ale cunoașterii, de a

organiza propria învățare, de conștientizare a propriilor nevoi de învățare, de

identificare a oportunităților

A învăța să faci – nevoia de a dezvolta competențe sociale și deprinderi profesionale

în vederea luării unor decizii raționale în viață, utilizării noilor tehnologii, dezvoltării

relațiilor sociale și de muncă

A învăța să trăiești alături de ceilalți – dezvoltarea unor abilități de a-i cunoaște pe

ceilalți, de a aprecia interdependența, de a lucra eficient în echipă, în scopul realizării

unor relații proactive și respectarea valorilor

A învăța să fii – dezvoltarea unor competențe de relaționare, de autoevaluare,

asumare a responsabilităților și recunoașterea drepturilor celorlalți.

Sistemul de învăţământ contemporan este caracterizat prin deschidere și dinamism faţă de

nou, relaționându-se progresului ştiinţifico-tehnic şi cultural, schimbărilor economice și sociale.

Prin actualele programele școlare pentru învăţământul preuniversitar s-a realizat un curriculum

centrat pe competențe, concept cu semnificaţia unui „referențial” al finalităților procesului


5

educațional în raport cu care sunt selectate și organizate conţinuturile învăţării, metodele de

instruire și procedurile de evaluare

PRIORITĂȚI NAȚIONALE PRIORITĂȚI LOCALE

1. Implementarea metodelor de învăţare centrate pe elev;

2. Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii economici, instituţii şi ONG-

uri;

3. Dezvoltarea curriculelor, inclusiv ale celor în dezvoltare locală;

4. Elaborarea şi dezvoltarea standardelor de formare profesională;

5. Formarea continuă (metodica specifică);

6. Asigurarea calităţii în educaţie prin predare – învăţare şi chiar

cercetare care să contribuie la dezvoltarea personală şi profesională

a elevilor;

7. Asigurarea orientării profesionale şi consilierii pentru construirea

carierei;

8. Utilizarea tehnicii de calcul (ITC) în predare;

9. Modernizarea bazei materiale a învăţământului profesional şi tehnic;

10. Asigurarea unui management educaţional de înaltă performanţă;

11. Oferirea de şanse egale în educaţie indiferent de naţionalitate, sex

sau minoritate;

12. Dezvoltarea unor auxiliare, materiale didactice pentru formare

diferenţiată

1. Dezvoltarea capacităţii de orientare

şcolară şi profesională ;

2. Dezvoltarea parteneriatului şcoală-

comunitate locală;

3. Prognoze sectoriale pe termen

mediu şi lung;

4. Prevenirea şi reducerea

abandonului şcolar;


6

Context legislativ

Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011, cu modificările şi completările ulterioare; OUG. nr.

49/ 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru

modificarea unor acte normative

Legea nr. 87/ 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/ 12.07.2005,

privind asigurarea calităţii educaţiei

Legea nr. 35/ 2006 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ; H.G nr. 185/ 2013

privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale; O.M.E.C.T.S. nr. 5530/

5.10.2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a

inspectoratelor şcolare, modificat şi completat prin O.M.E.C.Ş. nr. 3400/ 2015;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat

prin O.M.E.C.Ş nr. 5115/ 2014; O.M.E.C.T.S nr. 5547/ 2011 Regulamentul de organizare şi

desfăşurare a inspecţiei şcolare şi Metodologia de aplicare a regulamentului inspecţiei

şcolare O.M.E.C.T.S nr. 5561/ 2011 privind Metodologia formării continue a personalului

didactic din învăţământul preuniversitar

Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 400/ 12.06.2015 pentru aprobarea Codului

controlului intern/ managerial al entităţilor publice şi Ordinul ministrului finanţelor publice

nr. 808/ 08.07.2015 privind abrogarea O.M.F.P. nr. 946/ 2005 pentru aprobarea Codului

controlului intern/managerial

Ordinul M.E.C.I nr. 5132/ 2009 privind activităţile specifice funcţiei de diriginte

Ordinul M.E.N. nr. 3597/ 18.06.2014 pentru modificarea și completarea Metodologiei de

evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic auxiliar, aprobată prin Ordinul

ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 6143/ 2011

Ordinul M.E.C.Ș. nr.3382 /24.02.2017 privind structura anului şcolar 2017 – 2018 și Ordinul

M.E.C.Ș. nr. 5079/10.09.2015 pentru modificarea Ordinul M.E.C.Ș. nr. 4496/13.07.2015

Alte ordine, notificări şi precizări ale M.E.N.(Ordinul nr. 1409/ 29.06.2007 cu privire la

aprobarea strategiei M.E.C.I de reducere a fenomenului de violenţă în unităţile de învăţământ

preuniversitar, Ordinul M.E.C.T.S nr. 5248/ 31.08.2011 privind aplicarea programului "A

doua şansă", Ordinul M.E.C.T.S nr. 5349/ 7.09.2011 privind aprobarea Metodologiei de

organizare Programului „Şcoala după şcoală” etc.)


7

Ordinul M.E.C.Ș. nr. 4792/31.08.2017 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de

bacalaureat naţional – 2018

Ordinul M.E.C.Ș. nr. 4793/31.08.2017 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării

naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar

Ordinul M.E.C.Ș. nr. 4794/31.08.2017 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în

învăţământul liceal și profesional de stat pentru anul şcolar

OM/4742/10.08.2016 Statutul elevilor.

Regulamentul de organizare si functionare al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” Turda


8

I. Diagnoza. Planificare strategică

.

1.1 Prezentare generală

1.1.1 Date de identificare

Denumire Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”

Adresă Turda, str. dr. Ioan Raţiu, nr.111

Telefon (+40) 264 316437

Fax (+40) 264 316437

E-mail/web [email protected] ; http://cnmvturda.licee.edu.ro

Nivel de învăţământ Gimnazial şi liceal (clasele V-XII)

Filieră Teoretică

Profil Real şi uman

Specializări Matematică-informatică, ştiinţe ale naturii, ştiinţe sociale

Limba de predare Română

Număr de clase 20

Număr de elevi 543

Număr de posturi 47,00

mailto:[email protected]://cnmvturda.licee.edu.ro/


9

1.1.2 Scurt istoric

Colegiului Național ”Mihai Viteazul” este o școală cu istorie centenară şi cu un profil

aparte în peisajul zonal, fiind spațiul formării unor personalități remarcabile în domeniul artei,

culturii sau ştiintei. De asemenea, numeroşi oameni ai cetăţii au călcat treptele acestei şcoli,

învăţând ce înseamnă lucrul bine făcut, toleranţa şi deschiderea europeană caracteristice spiritului

ardelean. Numeroasele schimbări politice, sociale, economice, legislative nu au afectat reperele

axiologice după care se ghidează comunitatea „lmv-istă” centrate în jurul invariantului numit

calitate.

1908-1909

Se pune piatra de temelie şi apoi se ridică impunătoarea clădire a actualului liceu.

1909-1911

Se finalizează lucrările la instalaţiile pentru curentul electric, apă, gaze şi încălzire.

1911-1912

Se desfăşoară primul an şcolar în noua clădire. Din anuarele şcolii rezultă că frecventau

cursurile elevi români şi maghiari (clase I-X) .

1918

La numai 19 zile de la Marea Unire, Consiliul Dirigent a emis ordinul nr. 17/1918 prin

care resortul instrucţiunii aducea la cunoştinta Inspectoratelor Şcolare că, în conformitate cu

Decretul Regal nr. 3632, a preluat funcţia de coordonator al învaţământului românesc din întreaga

Transilvanie.

1919

Liceul este preluat de statul român, printr-o comisie anume constituită, sub conducerea

profesorului Petre Suciu, primul director român al liceului. La data respectivă frecventau cursurile

314 elevi (clasele I-X).

1920-1947

După ce în mod neoficial liceul a purtat aproape un an numele voievodului român, Mihai

Viteazul, în urma unei serbări organizate la mormântul marelui voievod, serbare la care a

participat şi Regele Ferdinand, oficialităţile au conferit liceului numele de Liceul „Regele

Ferdinand” , nume purtat până în 1947.


10

1947-1957

Liceul îşi schimbă numele de două ori, mai intâi în „Liceul de băieţi”, apoi în ,,Şcoala

Medie de băieţi nr. 1”, având clase de învăţământ primar, gimnazial şi liceal. Începând din 1957,

liceul devine mixt, adică la cursuri participă alături de băieţi şi fete (clase I-X).

1957, 8-9 mai

În baza ordinului M.I.C. nr. 265A/1957, liceului i se decernează numele de Şcoala Medie

„Mihai Viteazul”.

1959, 12 septembrie

Are loc unificarea liceului maghiar din Turda, cu sediul în strada Dr. I. Ratiu nr. 42, cu

Şcoala Medie „Mihai Viteazul" ( clase I-X cu limba de predare română şi maghiară ) .

1960-1961

Din acest an şcolar, clasele I-VII au trecut la Şcoala generală nr. 5, nou înfiinţată. Clasele

IX-XI cuprindeau 888 elevi – cu predare în limba română şi în limba maghiară.

1967

Pe baza unui decret al Consiliului de Stat, durata învăţământului de cultură generală a

crescut de la 11 la 12 ani. Începând cu acest an, până în 1977, şcoala s-a numit simplu Liceul

„Mihai Viteazul". 1400 de elevi frecventau cursuri de zi, cursuri serale şi fără frecvenţă, existând

ca limbi de predare limba română şi limba maghiară.

1977

Este anul în care învăţământul devine strâns legat de cercetare şi producţie. Liceul se

transformă din unul teoretic în unul industial, schimbându-şi numele în Liceul Industrial „Mihai

Viteazul".

1990

Începând din acest an, reconsiderându-se rolul şi locul liceului teoretic în structura

învăţământului românesc, liceul devine Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” (cursuri de zi - cu

predare în limba română şi limba maghiară) .

1999

În semn de recunoaştere a situării instituţiei noastre în elita învăţământului românesc, prin

Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5044/17.11.1998, s-a schimbat denumirea Liceului

Teoretic „Mihai Viteazul” în Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, începând cu semestrul al II-lea

al anului şcolar 1998/1999, respectiv cu data de 01.02.1999.


11

2001

Se reintegrează în cadrul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” învăţământul gimnazial.

Începând cu anul şcolar 2000-2001 se aprobă funcţionarea a două clase a V-a .

2008, 1 septembrie

Elevii de la linia de predare în limba maghiară sunt transferaţi la liceul teoretic maghiar

nou înfiinţat iar la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” funcţionează un număr de 22 de clase

(învăţământ gimnazial şi învăţământ liceal teoretic) cu predare în limba română.

1.1.3 Sinteza situaţiei actuale

În prezent, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” şcolarizează 553 elevi (91 la gimnaziu și

462 la liceu) în 20 de clase (4 clase de gimnaziu şi 16 clase de liceu) sub îndrumarea a 39 de

profesori.

Indicatorii specifici calităţii se regăsesc în rezultatele şcolare curente – peste 50% dintre

elevi cu medii generale cuprinse între 9 şi 10, peste 50 de premii şi menţiuni obţinute anual la

competiţii şcolare interjudeţene şi naţionale, peste 60% dintre absolvenţi cu medii între 9 şi 10 la

examenele finale, promovabilitate anuală 99 % pentru gimnaziu şi 100% la liceu, promovabilitate

de 100% la Bacalaureat respectiv 96% la Evaluarea Națională etc.

O privire de ansamblu asupra rezultatelor obţinute de către elevii Colegiului Naţional

„Mihai Viteazul” arată că indicatorul cel mai important în raport cu aşteptările elevilor, părinţilor

şi în general ale comunităţii locale îl constituie rata de trecere spre învăţământul superior și

admitere în liceu. Rezultatele obţinute în ultimii ani sunt o dovadă concretă a calităţii educaţiei

oferite: aproximativ 98 % dintre absolvenţii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” îşi continuă

studiile în învăţământul superior (majoritatea în instituţii de învăţământ superior de stat, pe locuri

finanţate de la buget). În perioada ultimilor 5 ani, absolvenţii Colegiului Naţional „Mihai

Viteazul” au urmat specializări de top şi cu o foarte bună inserţie în piaţa muncii, cum ar fi:

medicină, stomatologie, farmacie, informatică, ştiinţa caculatoarelor, telecomunicaţii, inginerie

electrică, limbi moderne aplicate, limbi orientale, științe economice, drept, administrație publică.

Trebuie remarcat faptul că numărul absolvenților care își continuă studiile la nivel superior în

universități europene sau din Statele Unite ale Americii este în creștere.

În acelaşi timp, din evaluarea situaţiei existente la această dată în cadrul fiecărui domeniu

funcţional, se constată, pe de o parte, necesitatea unor intervenţii specifice pe termen mediu şi


12

scurt (problema atractivităţii şi motivării, a implicării mai active în viaţa comunităţii etc.), iar pe

de altă parte necesitatea susţinerii pe termen lung a priorităţii privind creşterea calităţii educaţiei

oferite sub toate aspectele sale.


13

1.2. Resurse umane – evaluare

1.2.1. Elevi

Planul de şcolarizare

În prezent, planul de școlarizare al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” oferă pentru

învățământul gimnazial câte o clasa la fiecare nivel de studiu, iar pentru învățământul liceal clase

încadrate în filiera teoretică – profil real, respectiv uman cu specializările: matematică-

informatică – intensiv informatică, științe ale naturii – intensiv engleză, științe ale naturii, științe

sociale – intensiv engleză.

Sectorul informaţional s-a dezvoltat în ultimii ani la nivel naţional dar şi regional, de

aceea, mulţi absolvenţi ai claselor a VIII-a doresc să urmeze profilul real, specializarea

matematică-informatică. De aceea, specializarea matematică-informatică, intensiv informatică

este o specializare singulară în peisajul zonei, doar oraşul Cluj-Napoca putând oferi ceva similar

la cele mai prestigioase licee de profil.

Deschiderea pe care o oferă intrarea României în Uniunea Europeană, nevoia de cadre din

domeniul medical a determinat în ultimul an orientarea unora dintre cei mai buni elevi către

specializarea ştiinţe ale naturii. Acoperirea echilibrată cu discipline de studiu la acest profil a

făcut ca fie nevoie de două clase, cerinţă regăsită în planurile de şcolarizare din ultimii 13 ani.

Structura claselor pentru anul școlar 2016-2017 este următoarea:

Nivel Specializare Clasa/Nr. clase Total

V VI VII VIII IX X XI XII

Gimnazial - 1 1 1 1

Liceal Matematică informatică

intensiv informatică

1 1 1 1

Ştiinţe ale naturii

intensiv limba engleză

1 1 1 1

Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1

Ştiinţe sociale intensiv

limba engleză

1 1 1 1

Total 1 1 1 1 4 4 4 4 20

Trebuie remarcat faptul că şi în planul de şcolarizare solicitat şi aprobat pentru anul şcolar

2017-2018 se regăseşte aceeaşi structură a claselor.


14

Relația dintre nevoile de educaţie şi manifestarea lor efectivă sub forma cererii de educaţie

este mijlocită de ansamblul împrejurărilor care, la un moment dat şi în condiţiile date, alcătuiesc

câmpul de posibilităţi şi oferta accesibilă de servicii educative pentru satisfacerea nevoilor de

educaţie.

Oferta de școlarizare s-a menținut începând din anul școlar 2011-2012 în această structură,

deoarece a fost raportată la:

- strategia de dezvoltare a serviciilor educaționale

- solicitările comunității locale

- resursele existente în școală

- opțiunile elevilor privind orientarea profesională

- evoluția demografică la nivel local.

Analiza factorilor care determină sau influenţează formarea cererii de studii au condus

spre identificarea a patru categorii:

Factorii demografici sunt cei care rezultă din dimensiunile, structura şi dinamica

populaţiei, precum şi din procesele ce au loc în cadrul acesteia sub aspectul numărului, al mişcării

naturale şi mobilităţi teritoriale. Turda a fost afectată puternic de evoluţia negativă a creşterii

populaţieidin ultimele decenii. Dispariţia unor fabrici şi migraţia au fost principalii factori care au

influenţat acest fenomen. Circa 30.000 de locuitori a pierdut Turda în ultimele trei decenii (22%

mai puţin faţă de populaţia anului 1989). O situaţie şi mai gravă se înregistrează, conform

raportului publicat pe

http://www.nord-vest.ro/wp-content/uploads/2016/09/7r238_PDR_2014_2020.pdf la

Câmpia Turzii, care a pierdut 24,2% din populaţie.

Factorii economici sunt cei care rezultă din nivelul de dezvoltare şi structura economiei şi

care determină de fapt capacitatea societăţii de a susţine financiar şi material sistemul de educaţie.

Acţiunea factorilor economici face ca structura cererii de studii sa fie o expresie a posibilităţii

economice de a susţine studiile, de a suporta costurile directe şi indirecte de şcolarizare. Toate

liceele din Turda erau subordonate în 1989 unei intreprinderi patronatoare care asigura angajarea

la terminarea ciclului liceal, pe baza certificatului de calificare obţinut. Dispariţia sau reprofilarea

unor intreprinderi, respectiv schimbarea caracteristicii oraşului, din oraş industrial în oraş turistic

a determinat adaptarea profilelor specializărilor propuse prin reţeaua şcolară locală.


15

Factorii educativi/şcolari sunt cei care ţin de structura şi funcţionarea sistemului de

învăţământ şi sunt rezultatul interdependenţelor dintre componentele acestui sistem. Ei

influenţează direct cererea de studii prin aceea că, funcţionând ca sistem, învăţământul public

reprezintă principalul ofertant de studii căruia populaţia i se adresează. Astfel, pentru fiecare

instituţie de învăţământ dimensiunea şi configuraţia cererii de studii depind şi de modul în care

cererea globală se distribuie pe instituţiile similare sau care oferă servicii educative comparabile.

Factorii psihologici şi psihosociali au o importanţa specifică în formarea cererii de studii.

Piaţa serviciilor educaţionale se află sub influenţa factorilor subiectivi, a mentalităţilor şi

atitudinilor. Educaţia este, pentru mulţi oameni, nu numai un mijloc de acces la o anumită

profesie sau la un anumit statut social, dar şi un scop în sine. Idealul performanţei înalte, nu are

întotdeauna în spate dorinţa de câştig, ci aspiraţia la autorealizare, la cultură, la creaţie.


16

Situaţia la învăţătură

În Proiectul de Dezvoltare Instituțională existent este prezentată situația la învățătură la

momentul de debut 2013.

Considerând notarea în urma evaluărilor realizate la clasă ca o măsură a gradului în care au

fost formate la elevi competenţele generale şi specifice prevăzute de programele şcolare şi utilizând

în acest context repartiţia elevilor pe tranşe de medii ca indicator al rezultatelor învăţării, se

constată următoarele:

Situația numerică a mediilor generale:

Anul şcolar Nivel Nr.elevi Din care cu medii :

Repetenți 5-6,99 7-8,99 9-10

2012-2013 GIMNAZIU 120 0 0 20 100

LICEU 489 0 0 205 284

2015-2016 GIMNAZIU 102 2 0 36 64

LICEU 468 0 0 207 261

2016-2017 GIMNAZIU 91 0 (1 corigent) 1 31 58

LICEU 462 0 (1 corigent) 0 186 271

Procentual situația mediilor generale se prezintă astfel:

Anul şcolar Nivel Nr.elevi Din care cu medii :

Repetenți 5-6,99 7-8,99 9-10

2012-2013 GIMNAZIU 120 0 0 16,67% 83,33%

LICEU 489 0 0 41,92% 58,07%

2015-2016 GIMNAZIU 102 1,96% 0 35,29% 62,74%

LICEU 468 0 0 44,23% 54,77%

2016-2017 GIMNAZIU 91 0 1% 34% 63%

LICEU 462 0 0 40,25% 58,65%


17

Aspecte pozitive:

- se constată o repartiţie în timp aproximativ constantă pe tranşe de medii, la nivel de

unitate școlară 99,6 % dintre elevi au medii generale peste 7, ponderea elevilor cu medii

situate în intervalul 9-10 fiind peste 60% la gimnaziu, respectiv 50% la liceu

Aspecte care necesită îmbunătățire:

- în anul școlar precedent s-au înregistrat primele cazuri de repetenție.


18

- la sfârşitul anului şcolar 2016-2017 (iunie) un elev de clasa a XII –a, profil matematică-

informatică a rămas corigent la matematică, astfel încât nu a putut susţine prima

bacalaureatul în prima sesiune.

- comparativ cu anul școlar 2012-2013, mediile generale peste 9.00 înregistrate la finalul

anului școlar 2016-2017 sunt semnificativ mai mici la gimnaziu (aproximativ 20%) iar la

liceu sunt la acelaşi nivel.

Pentru îmbunătățirea rezultatelor la învățătură se impun acţiunile de remediere precum: abordarea

diferențiată a conținuturilor curriculare, realizarea atractivă a lecțiilor, sprijin acordat elevilor prin

întocmirea unui plan de studiu suplimentar, motivarea elevilor pentru studiu.

Rezultate la examene naționale- 2017

1. EVALUAREA NATIONALA

Număr de elevi: 20

Media pe școală: 9.06

Media la limba și literatura română: 8.96

Media la matematică: 9,17 ( 6 note de 10)

Nu au existat medii sub 7

2. BACALAUREAT


19

Biologie – 3 note de 10

Geografie- 2 note de 10

Informatica – 1 nota de 10

Istorie – 9 note de 10

Matematica – 25 note de 10

Romana – 2 note de 10

Situatia pe discipline:

Medii pe clase


20

Pentru îmbunătățirea rezultatelor la examenele naționale se impun acțiuni specifice precum:

pregătiri suplimentare în special la disciplinele de examen, o sporita atenție a cadrelor didactice

pentru elevii cu ritm mai lent de studiu, abordarea diferențiată a conținutului curriculumului, un

dialog permanent între şcoală şi familie pentru a cunoaşte situaţiile speciale şi a se sprijini

reciproc.

Performanţe deosebite

Susţinerea elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite a fost întotdeauna un

obiectiv important în activitatea Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” Turda.

Sub aspect statistic, rezultatele obţinute de elevii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” la

concursuri interjudeţene, naţionale şi internaţionale în ultimii ani se prezintă astfel:

Rezultat 2012/2013 2015-2016 2016-2017

Participanti internaţională 2 2 2

Premii internaţională 1 medalie bronz 2 medalii bronz 1 medalie argint

Participanţi natională 7 16 14

Premii NAŢIONALĂ 1 premiu special 7 1 premiu special

Mențiuni NAȚIONALĂ - 2 3

Medalii Naţională 1 medalie bronz 1 medalie bronz 1 medalie argint

Premii I JUDEŢ 9 17 11

Premii II JUDEŢ 4 4 16

Premii III JUDEŢ 9 2 7

Menţiuni JUDEŢ 39 9 42

TOTAL 71 57 73

Pregătirea diferenţiată a elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite se realizează

atât la clasă cât şi prin activităţi extracurriculare grupate, în special în grupele de excelenţă, dar şi

la facultăţilor din cadrul UBB (Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică,

Facultatea de Ştiinţa Mediului, USAMV, Institutul de Cercetare în Bio-nano-tehnologii) cu care

colegiul nostru a înceiat parteneriate educaţionale. Activitatea grupelor de excelență la nivel local

se desfășoară în proporție foarte mare la Colegiul Național ”Mihai Viteazul” la aproape toate

disciplinele (limba și literatura română, matematică, fizică, chimie, astronomie, informatică,


21

biologie, geografie, istorie, discipline socio-umane, foarte mulți elevi ai școlii fiind înscriși și

activând în cadrul grupelor. Este foarte importantă prezenţa elevilor la nivel internaţional în

concursuri de cercetare ştiinţifică, unde le sunt valorificate nu numai competenţele ştiinţifice, ci şi

competenţele de comunicare în limbi străine şi capacitatea de relaţionare.

Variaţiile anuale ale indicatorilor de mai sus sunt determinate de factori interni şi externi,

cum sunt: modificări ale intereselor elevilor capabili de performanţe şcolare deosebite (în special

spre anii finali), nivelul de dificultate al subiectelor, numărul mare de concursuri organizate şi

posibilităţile de participare etc.

Situaţia privind prezența la cursuri

Adaptabilitatea multiplă şi independenţa în acţiune vizate de modelul educaţional actual

sunt trăsături definitorii ale libertăţii individuale care se conştientizează şi se asumă responsabil

prin educaţie. Rolul acţiunii educative este acela de a forma acele competenţe generale – de

relaţionare cu semenii, de acţiune şi inserţie socială etc. – care să diferenţieze libertatea asumată

responsabil de libertinaj. Din această perspectivă, sursa primară a acţiunii educative o constituie

setul de reguli pe baza căruia şcoala există ca organism social. Acestea trebuie să indice în mod

clar acea traiectorie a conduitei individului care îi permite să trăiască în libertate asumată

responsabil, iar societăţii să îşi urmeze cursul firesc. Înţelegerea şi acceptarea acestui fapt, alături

de cunoaşterea regulilor, constituie premisele dezvoltării sănătoase a individului într-un mediu

socio-educaţional incluziv.

Datele statistice privind absențele înregistrate ale elevilor este următoarea:

Gimnaziu:

An școlar Nr. elevi Total absențe Motivate Nemotivate

2012-2013 120 3656 3517 139

2013-2014 126 4080 3795 285

2014-2015 108 3109 2722 387

2015-2016 102 3069 2776 293

2016-2017 91 2144 1957 187

Liceu:

An școlar Nr. elevi Total absențe Motivate Nemotivate

2012-2013 492 26202 20900 5302

2013-2014 469 20397 16345 4052

2014-2015 472 19941 15800 4141

2015-2016 470 21698 17902 3796

2016-2017 462 19195 17029 4310


22

Număr absențe/elev

Gimnaziu:

An școlar Nr. elevi Total absențe/ nr

elevi

Absențe motivate/

nr. elevi

Absențe nemotivate/

nr. elevi

2012-2013 120 30,46 29,30 1,15

2013-2014 126 32.38 30.12 2.26

2014-2015 108 28.79 25.20 3.58

2015-2016 102 30.09 27.22 2.87

2016-2017 91 23.56 21.5 2.05

05

101520253035

Total absente /elev gimnaziu

Total absente


23

Liceu:

An școlar Nr. elevi Total absențe/ nr

elevi

Absențe motivate/

nr. elevi

Absențe nemotivate/

nr. elevi

2012-2013 492 53.26 42.48 10.78

2013-2014 469 43.49 34.85 8.64

2014-2015 472 42.25 33.47 8.77

2015-2016 470 46.17 38.09 8.08

2016-2017 462 41.54 36.85 9.32

0

10

20

30

40

50

60

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Total absente/elev liceu

Total absente


24

Aspecte pozitive:

- Din analiza datelor existente privind absențele elevilor din gimnaziu și liceu se poate

constata o ușoară scădere a numărului absențelor nemotivate/elev, media pe elev

rămânând, totuși, mare.


- Reducerea semnificativă a numărului de absențe nemotivate înregistrate de elevi și

motivarea elevilor pentru a participa la cursuri

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Absente motivate/elev liceu

Absente motivate

0

2

4

6

8

10

12

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Absente nemotivate/elev liceu

Absente nemotivate


25

Cauzele absenteismului se datorează, in general, următorilor factori:

1) Factori de natură externă:

a. Copii din familii monoparentale sau copii lăsaţi în grija unor rude pe perioada în care

părinţii sunt plecaţi pentru muncă din localitate.

b. Copii provenind din medii socio-economice dezavantajate, din familii a căror interes

pentru studiile copiilor proprii este descurajat de situaţia socială şi economică precară

c. Copii cu probleme reale de sănătate, temporare sau permanente, a căror absenţă de la

şcoală este justificată şi care depun eforturi pentru încheierea situaţiei lor şcolare.

d. Practicarea unor sporturi de performanţă (volei, baschet, dans sportiv, fotbal etc.) de

către unii elevi ce impune plecarea în cantonamente sau prezenţa la antrenamente şi

competitii în timpul programului şcolar.

e. Tendinţa elevilor din clasele a XI-a şi a XII-a de a se înscrie la şcoala de şoferi.

2) Factori de natură internă:

a. Solicitările ridicate ale programelor şcolare curente, concomitent cu selectivitatea

studiului spre anii terminali în scopul pregătirii pentru examenele de absolvire şi

continuarea studiilor.

b. Atractivitatea scăzută a anumitor activităţi didactice, determinată de o abordare

formală, didacticistă a conţinuturilor.

c. Ofertă insuficientă şi/sau formalismul activităţilor extracurriculare şi extraşcolare care

să orienteze într-o mai mare măsură ocuparea timpului liber şi atragerea elevilor spre

şcoală.

d. Inconsecvenţă în aplicarea prevederilor regulamentare de către diriginţi.

Acţiunea concertată asupra influenţei acestor factori, în special asupra celor de natură

internă aflaţi sub controlul unităţii de învăţământ, constituie priorităţi pe termen mediu şi lung.

Acţiunile întreprinse în acest sens ar trebui să vizeze în mod special centrarea actului educaţional

pe elev şi pe interesele acestuia, îmbunătăţirea ofertei de activităţi extraşcolare şi extracurriculare

şi consecvenţă şi seriozitate în aplicarea regulamentelor şcolare.


26

Situația privind disciplina

Note scăzute la purtare în unitatea de învățământ:

An școlar Media 9 Media 8 Media 7 Medii sub 7 Total

2012-2013 20 3 1 0 24

2013-2014 16 1 3 0 20

2014-2015 18 3 4 0 25

2015-2016 17 2 0 0 19

2016-2017 14 2 0 0 16

Situaţiile statistice arată un număr mic de sancţiuni disciplinare aplicate elevilor,

acestea datorându-se integral absențelor nemotivate înregistrate de elevii sancționați.

Aspecte pozitive:

- Nu sunt înregistrate cazuri grave de indisciplină care să fie analizate în Comisia de

disciplină a școlii

- nu au fost semnalate cazuri de abatere disciplinară gravă de la Regulamentul Școlar


- motivarea elevilor privind participarea la cursuri

0

5

10

15

20

25

30

Media 9 Media 8 Media 7 Medii sub 7 Total

2012-2013

2013-2014

2014-2015

2015-2016

2016-2017

Medii scazute la purtare


27

Eficienţa externă (orientarea profesională)

În perioada ultimilor 5 ani, absolvenţii Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” au urmat

specializări de top şi cu o foarte bună inserţie în piaţa muncii, cum ar fi: medicină, stomatologie,

farmacie, informatică, ştiinţa caculatoarelor, telecomunicaţii, inginerie electrică, limbi moderne

aplicate, limbi orientale, științe economice, drept, administrație publică. Trebuie remarcat faptul că

numărul absolvenților care își continuă studiile la nivel superior în Universități europene sau din

Statele Unite ale Americii este în creștere. Activitatea de consiliere permanentă efectuată de

psihologul şcolar în Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” a constituit un sprijin real în activitea

diriginţilor şi în mod direct a elevilor în procesul de orientare şcolară şi profesională. De asemenea,

frecventele întâlniri cu reprezentanţi ai unor facultăţi din cadrul UBB, USAMV, UMF, dar şi ai

Ministerului de Interne sau Apărării i-au ajutat pe elevi să înţeleagă exigenţele dar şi frumuseţea

unor meserii. Târgul de cariere cu participarea unor reprezentanţi ai universităţilor din UK, Olanda,

Germania etc. I-a ajutat pe unii elevi să înţeleagă care sunt avantajele şi dezavantajele studiului în

străinătate. Organizarea unor activităţi de practică pentru elevi din cadrul filierei teoretice are ca

scop suplimentarea pregătirii lor teoretice, concomitent cu susţinerea directă a orientării şcolare şi

profesionale a elevilor şi îmbunătăţirea imaginii şcolii şi a relaţiilor acesteia cu comunitatea locală.

1.2.2. Personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic

Evoluţia personalului Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” în perioada 2012/2013 – 2016-

2017 pe categorii de personal şi forme de numire a fost următoarea:

An

școlar

Personal didactic Didactic

auxiliar Nedidactic Total Cu

doctorat

Cu

gradul I

Cu

gradul II

Cu

definitivat Debutant

2012-2013 44 1 26 8 8 1 4 9

2013-2014 41 1 28 4 6 2 4 9

2014-2015 39 1 28 4 4 2 3 9

2015-2016 37 1 25 5 5 1 3 9

2016-2017 34 1 25 3 3 1 3 9


28

An școlar Posturi Titulari Detașați Suplinitori Alte

situații

2012-2013 37.60

2015-2016 35,63

cu excelență 27 1 7 2

2016-2017 34,65

fără excelență 26 2 4 2

Comparând datele se constată o scădere a numărului de posturi didactice la nivel de

unitate, determinat de scăderea numărului de elevi și a numărului de clase.

Numărul mare de profesori titulari de la Colegiul Național ”Mihai Viteazul” asigură

continuitatea la clasă, aspect care influențează pozitiv calitatea procesului educațional.

Valoarea acestui indicator se situează sub valorile medii înregistrate la nivel naţional şi

judeţean. Sub aspect financiar, aceasta denotă o eficienţă relativ redusă a cheltuirii fondurilor

bugetare. Sub aspect educaţional însă, un raport mai mic număr de elevi pe cadru didactic denotă

condiţii mai bune pentru activitatea educaţională. Valoarea relativ scăzută a indicatorului la

Cu doctorat

Cu gradul I

Cu gradul II

Cu definitivat

Debutant Didactic auxiliar

Nedidactic Total

1

26

8 8

1

4

9

44

1

28

46

24

9

41

1

28

4 42 3

9

39

1

25

5 5

13

9

37

1

25

3 31

3

9

34

Structura personalului

2012-2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017


29

nivelul Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” este determinată de activitatea pe grupe la clasele de

matematică informatică, intensiv informatică – cu respectarea întocmai a prevederilor legale în

vigoare.

Sub aspectul pregătirii profesionale şi calităţii prestaţiei didactice, la nivelul

personalului didactic din Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” se remarcă ponderea ridicată a

cadrelor didactice cu gradul didactic I şi a cadrelor didactice cu gradaţie.

An școlar Total cadre

didactice

Cadre didactice cu

gradul didactic I

Cadre didactice cu

gradaţie de merit

2012-2013 44 25 17

2016-2017 34 25 14

În acelaşi timp, este semnificativă participarea directă a cadrelor didactice din Colegiul

Naţional „Mihai Viteazul” la procesul de reformă a învăţământului, colectivul didactic cuprinzând:

1) Autori de manuale şcolare avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale;

2) Formatori de profesori;

3) Metodişti I.Ş.J. Cluj;

4) Membri în structuri instituţionale de nivel judeţean şi naţional (consilii consultative pe discipline,

comisii naţionale pe discipline, comisii centrale olimpiade naţionale etc.).

Preocuparea pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltarea profesională a determinat

participarea anuală a cadrelor didactice din Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” la activităţile

metodice şi cursurile de formare continuă organizate de instituţiile abilitate la nivel local, judeţean

şi naţional. Comisia pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională s-a asigurat

informarea cadrelor didactice asupra ofertei de formare existente.

Rolul Comisiei pentru perfecţionare, formare continuă şi dezvoltare profesională trebuie

eficientizat în următoarele direcții:

- monitorizarea modului în care se realizează perfecţionarea periodică a cadrelor didactice

(aşa cum este aceasta prevăzută de legislaţia în vigoare)

- motivării cadrelor didactice spre alegerea cursurilor de formare corespunzătoare atingerii

țintelor strategice

- atragerea de fonduri extrabugetare pentru susținerea financiară a formării cadrelor

didactice


30

Dacă în anul școlar 2015-2016 doar 4 cadre didactice au urmat unul sau două cursuri de

formare, în anul şcolar 2016-2017 un număr de 12 cadre didactice au urmat cursuri de formare

continuă.

Sub aspectul disciplinei cadrelor didactice şi a personalului în general nu au fost înregistrate în

ultimii ani situaţii deosebite, cu excepţia anului şcolar 2016-2017 când, la sesizarea scrisă a unui

părinte, a fost declanşată procedura de cercetare disciplinară a unui cadru didactic, iar consiliul de

administraţie a votat pentru observaţie scrisă. Procedura nu este încheiată, Inspectoratul Şcolar

Judeţean urmând să se pronunţe în acest caz. Rămân în continuare unele probleme legate de

punctualitatea la clasă, de respectarea termenelor privind îndeplinirea anumitor atribuţii de serviciu

specifice, de participarea uniformă şi consecventă la toate activităţile organizate de şcoală. Pentru a

reduce frecvenţa acestor probleme, în baza prevederilor Contractului colectiv de muncă şi în urma

negocierilor purtate cu personalul didactic, se va actualiza fişa postului cadru didactic – aceasta

fiind ulterior asumată de toţi profesorii angajaţi în Colegiul Naţional „Mihai Viteazul.

În Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Turda sunt constituite opt comisii de specialitate, care au

fost menținute în această structură de mai mulți ani:


31

1) Catedra Limba şi literatura română-limba latină:

a. Pregătirea specială, informarea şi evaluarea elevilor pentru examenele naţionale

(simulări examene).

b. Pregătirea elevilor pentru olimpiadă şi concursuri.

2) Catedra Limbi moderne:


(simulări examene).

b. Pregătirea elevilor pentru performanţă + rezultate deosebite (limba engleză).

c. Pregătirea unor spectacole şi implicarea în acţiuni de voluntariat.

3) Catedra Matematică:


(simulări examene)

b. Pregătirea elevilor pentru performanţă + rezultate deosebite

c. Organizarea concursului interjudeţean de matematică şi informatică „Marian Ţarină”

d. Publicaţii de specialitate

4) Catedra Fizică-Chimie:


(simulări examene)

b. Pregătirea elevilor pentru performanţă + rezultate deosebite.

c. Publicaţii de specialitate.

d. Participarea în comisii naţionale ale olimpiadelor de astronomie şi fizică.

5) Catedra Biologie-Geografie:

a. Pregătirea elevilor pentru performanţă + rezultate deosebite.

b. Pregătirea echipajelor de Cruce Roşie + rezultate deosebite.

c. Activităţi de voluntariat şi parteneriate.

6) Catedra Istorie-Ştiinţe socio-umane-Religie:

a. Organizarea de activităţi extracurriculare.

b. Implicare deosebită în activităţile extraşcolare.

c. Iniţiativă şi sprijin deosebit în rezolvarea problemelor şcolii.

d. Pregătirea examenului de bacalaureat şi activitete susţinută pentru pregătirea

olimpiadelor şi concursurilor de profil.


32

7) Catedra Informatică-Educaţie tehnologică:

a. Sprijin acordat pentru instruirea asistată de calculator (AEL).

b. Cursuri pregătire Oracle.

c. Pregătirea elevilor şi rezultate deosebite obţinute la examenele pentru atestarea

competenţelor profesionale+ rezultate deosebite.

d. Publicaţii de specialitate.

8) Catedra Educaţie fizică şi sport-Educaţie vizuală-Educaţe muzicală:

a. Organizarea de activităţi extracurriculare.

b. Organizarea de activităţi extraşcolare deosebit de atractive.

c. Rezultate deosebite la concursuri sportive şcolare.

1.3. Curriculum – evaluare

Prin actualele programele școlare pentru învăţământul preuniversitar s-a realizat un

curriculum centrat pe competențe, concept cu semnificaţia unui „referențial” al finalităților

procesului educațional în raport cu care sunt selectate și organizate conţinuturile învăţării,

metodele de instruire și procedurile de evaluare.

Legea Educației Naționale definește competențele ca ”un ansamblu multifuncțional și

transferabil de cunoștințe, deprinderi, abilități și aptitudini necesare în diferite situații”, totalitatea

competențelor dobândite de fiecare elev reprezentând capacitatea acestuia de a rezolva o anumită

situaţie, pe baza unor deprinderi și cunoștinţe dobândite anterior.

Competențele-cheie sunt elemente comune ale documentelor școlare pentru învățământul

preuniversitar și reprezintă baza unei educații permanente, fiind corelate cu cerințele sistemului

de educație european, care promovează următoarele competențe cheie:

Comunicarea în limba maternă

Comunicarea în limbi străine

Competenţe matematice și competenţe de bază în știinţe si tehnologii

Competenţa digitală (TSI – Tehnologia Societăţii informaţiei)

Competenţa socială si competenţe civice

A învăţa să înveţi

Iniţiativă și antreprenoriat

Sensibilizare și exprimare culturală.


33

În Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, pentru aplicarea Curriculumului Naţional la clasă, se

realizează următoarele:

1) Documentarea privind planurile de învăţământ, programele şcolare în vigoare şi manualele

şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare disciplină;

2) Studierea şi discutarea programelor şcolare în cadrul catedrelor;

3) Abilitarea curriculară prin participare la instruiri şi formări susţinute de Inspectoratul Şcolar

Judeţean Cluj, Casa Corpului Didactic Cluj, alte instituţii abilitate;

4) Elaborarea şi aplicarea planificărilor calendaristice;

5) Selecţia şi comanda manualelor şcolare.

Curriculumul la decizia şcolii din Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” a avut următoarele

caracteristici:

1) Structură pe pachete de discipline, urmărind continuitatea studiului pe parcursul

învăţământului liceal şi coerenţă cu disciplinele din trunchiul comun şi curriculumul

diferenţiat.

2) Orientare predominantă spre activităţi de susţinere a performanţei înalte prin extinderi

curriculare ale disciplinelor de interes pentru elevi.

3) Stabilitate în timp în privinţa unui număr de oferte specifice: educaţia pentru cetăţenie activă,

formarea şi exersarea competenţelor lingvistice în limbi moderne (finalizate cu promovarea

examenelor internaţionale).

4) Activităţi extracurriculare menite să răspundă mai bine nevoilor de învăţare ale elevilor

(astronomie, cercuri pe discipline şi activităţi sportive).

5) O ofertă de discipline complementare disciplinelor din care elevii susţin, cu preponderenţă,

examenele naţionale, respectiv discipline importante în pregătirea admiterii la facultate.

Secvenţa de curriculum la decizia şcolii se realizează prin intermediul Comisiei pentru

curriculum – numită anual prin decizie internă, coordonată de director şi formată din

reprezentanţii tuturor ariilor curriculare. Etapele parcurse anual în stabilirea curriculumului la

decizia şcolii sunt:

1) Stabilirea priorităţilor academice la nivelul Comisiei pentru curriculum şi informarea

cadrelor didactice şi elevilor;


34

2) Înregistrarea de către Comisia pentru curriculum a propunerilor de activităţi curriculare şi

extracurriculare din partea cadrelor didactice, cu consultarea elevilor;

3) Evaluarea propunerilor şi elaborarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii de către

Comisia pentru curriculum;

4) Consultarea elevilor şi finalizarea proiectului pentru curriculumul la decizia şcolii;

5) Dezbaterea şi aprobarea ofertei pentru curriculumul la decizia şcolii la nivelul Consiliului de

Administraţie (implicarea reprezentanţilor comunităţii locale) şi Consiliului Profesoral;

6) Exprimarea în scris a opţiunilor elevilor şi prelucrarea datelor;

Elaborarea şi aprobarea schemelor orare pentru fiecare clasă în cadrul Consiliului de

Administraţie

1.4 Resurse materiale – evaluare

1.4.1 Baza materială

Colegiul Național ”Mihai Viteazul” este una dintre puţinele şcoli din judeţul Cluj cu o

bază materială deosebită dispusă pe un teren de circa 2 ha foarte aproape de centru municipiului

Turda. În condiţiile acoperirii deficitare cu personal de întreţinere, această bogăţie a colegiului a

devenit o povară, factorii de decizie locali implicându-se mai mult declarativ sau pentru a puncta

doar unele evenimente (gen expo Flora şi meciurile de fotbal aferente) în reamenajarea bazei

sportive. Din fericire, accesarea de fonduri structurale a permis reabilitarea corpului principal de

clădire, sălii de sport şi a cantinei, ceea ce a reprezentat un salt semnificativ în creşterea calităţii

serviciilor oferite de şcoală. In scopul menţinerii imobilului la standardele corespunzătoare

activităţilor de învăţământ, în fiecare an sunt efectuate igienizări, reparaţii şi modernizări ale

spaţiilor şcolare (în limita fondurilor alocate prin buget, fiind adesea utilizate în acest scop o bună

parte din veniturile proprii realizate de instituţie). Clădirea este racordată la:

1) Reţeaua publică de apă – canal;

2) Reţeaua publică de distribuire a energiei electrice;

3) Reţeaua publică de distribuire a gazelor naturale;

4) Reţeaua publică de telecomunicaţii;

5) Internet

Colegiul Național ”Mihai Viteazul” a primit anual avize favorabile pentru funcționare la

începutul fiecărui an școlar.


35

Pentru anul școlar 2016-2017, spaţiile utilizate în procesul educaţional sunt următoarele:

Săli de clasă 23

Laboratoare de informatică 5

Laboratoare de ştiinţe ale naturii 1

Cabinet limba engleză 1

Laborator fizică 1

Laborator chimie 1

Cabinet de religie 1

Cabinet ştiinţe sociale 1

Bibliotecă 1

(cu 1 sală de lectură și 1 sală destinată

activităților extrașcolare)

Sală sport 1

Sală de festivităţi 1

Cabinet de asistenţă psihopedagogică 1

Cancelarie 1

Birouri ale administraţiei 9

Cabinete medicale 1

Grupuri sanitare 10

Magazii 2

Finalizarea Proiectul „Reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea energetică a

Colegiului Naţional Mihai Viteazul, Turda” derulat prin Programul Operaţional Regional

(POR), (Axa prioritară 3 - „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, Domeniul major de

intervenţie 3.4 - „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională

continuă” a îmbunătăţit semnificativ calitatea infrastructurii instituției, în vederea asigurării unui

proces educaţional la standarde europene. Astfel, au fost reabilitate: cladirea principală a CNMV,

Sala de sport și cantina, fiind date spre folosință clădirea principală și sala de sport. Prin același

proiect au fost îmbunătățite condiţiile de învăţământ, școala fiind dotată cu echipamente didactice

în laboratoare, mese de laborator, table interactive, reţea de supraveghere video şi

echipamente/soft IT, respectiv tot echipamentul necesar unei cantine moderne.

Rezultatele proiectului au fost:

Reabilitarea unei suprafaţe de 7278 mp aferentă celor 3 corpuri principale de clădire ale

Colegiului Naţional Mihai Viteazul, Turda (clădirea principală, sala de sport şi cantina);

reabilitarea acoperişului tip şarpantă;


36

reabilitarea/înlocuirea integral a instalaţiei electrice, instalaţiei termice, instalaţiei

sanitare, racordul la sistemul municipal de canalizare şi s-a realizat un sistem de drenare

perimetrală şi hidro-izolaţie verticală la fundaţii;

au fost schimbate ferestrele, fiind înlocuite cu ferestre tip termopan din lemn stratificat;

au fost dotate laboratoarele de specialitate (cu echipamente didactice şi IT), sala de sport

(cu echipamente didactice) şi cantina (cu echipamente specifice şi mobilier);

a fost instalat un sistem de supraveghere video, atât în exteriorul şcolii, cât şi în

majoritatea sălilor de curs.

1.4.2 Biblioteca Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”

În general, Biblioteca este considerată o resursă esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii

educaţiei oferite elevilor.

Biblioteca școlară a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” nu a funcționat în condiții optime

în perioada 2013 - sept. 2016. Prin starea (reabilitarea clădirii s-a realizat la mijlocul anilor ‚90 cu

materiale de proastă calitate) și amplasarea acesteia (extremitatea Nord-Vestică a perimetrului şcolii,

în spatele stadionului), nu a facilitat în ultimii ani accesul la informație și nu a corespuns

standardelor moderne de informare, a nevoilor de formare şi educare a elevilor si cadrelor didactice.

Starea clădirii bibliotecii nu permitea funcționarea optimă a acesteia, existând riscul de

deteriorare a celor peste 32 000 de volume înregistrate, iar accesul spre informație a actorilor

educației (elevi, cadre didactice) a fost limitat.

În urma unor sondaje făcute în rândul elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice s-au identificat

anumite deficienţe în oferta de educaţie, a accesului la informatie, a conditiilor de studiu individual

al elevilor, precum și a spațiilor de studiu pentru activităti extracurriculare. Cadrele didactice, elevii

şi părinţii consideră că necesităţile unei educaţii complexe şi de calitate nu pot fi satisfăcute doar pe

parcursul programului obligatoriu de şcoală; tot mai mult, elevii simt nevoia participării în programe

complementare de educaţie nonformală care să vină în sprijinul formării lor complete, care să

asigure formarea unor abilităţi şi aptitudini care nu se pot forma doar în timpul orelor de curs.

Din păcate, oferta pentru cititori nu a fost foarte bună și a constituit o problemă majoră. Acest

lucru a fost determinat, în primul rând, de achiziţiile foarte limitate de carte din ultimii ani şi

tendinţei tot mai accentuate spre digitalizare.


37

În urma desfășurării concursului național ”OlimpiadeleK”, inițiat de Ministerul Educației și

Școala de Valori, coordonat la nivelul instituției de prof. Alexandra Maria ZAMFIR, școala a fost

beneficiara unui premiu de 20 000 euro. Acest premiu a constituit baza finanțării proiectului de

investiție ”Biblioteca – Centru de documentare și informare”, derulat în perioada mai-septembrie

2016, prin care clădirea Centrului de Informatică de lângă clădirea principală a redevenit Bibliotecă -

CDI.

Rezultatele acestui proiect sunt:

- 1 sală de lectură (pentru 16 persoane) care are corpuri de mobilier cu rafturi pentru

depozitare cărți și conexiune Internet

- 1 sală de activități extrașcolare (pentru 6-8 persoane), care are corpuri de mobilier cu

rafturi pentru depozitare cărți

- 2 săli cu rafturi pentru depozitare a volumelor de carte școlară

- 2 grupuri sanitare (fete/băieți)

- mobilier corespunzător studiului precum și cu 3 laptopuri care vor avea conexiune la

internet

- o imprimantă multifuncțională laser.

Biblioteca școlară reprezintă un instrument important al dezvoltării umane.

Elevii au nevoie de o bibliotecă în şcoală pentru studiu, lectură, informare şi mai ales aceasta

le oferă un sprijin pentru testările de la clasă şi pentru examenele ce îi aşteaptă. Lectura recreaţională

este în descreştere printre tineri, iar scoala trebuie să îi ghideze spre lectura în funcţie de cerinţe,

nevoi, dorinţe.

Munca de informare si studiu în biblioteca școlară va exercita o pluralitate de funcții asupra

actorilor educației: informative, educativă și recreativă, integrandu-se astfel scopului urmărit de

întreg ansamblul de principii pedagogice din scoală.

Accesul la colecţiile de specialitate din bibliotecă este unul din elementele esenţiale în

încurajarea elevilor să citească. Există o relaţie directă între modul cum este stimulată motivaţia

lecturii în şcoală şi opţiunile pentru lectură ale elevului.

Cartea si Tehnologia Informației si a Comunicațiilor pot conviețui și se conjugă în spații și

servicii noi, transformând bibliotecile în spații multifuncționale, cu noi instrumente și utilizări, dar

cu acelașii scop: informarea cât mai corectă și coerentă a utilizatorilor. Accesul la mediul online nu


38

poate fi ignorat, iar locul și rolul spațiilor multimedia este din ce în ce mai important. De aceea, în

biblioteca reabilitată şi reamplasată va fi asigurat accesul la Internet şi biblioteci/cărţi virtuale.

1.5 Resurse financiare – evaluare

Caracteristica esenţială sub aspect financiar a ultimilor ani constă în continuarea eforturile

pentru fundamentarea, proiectarea şi execuţia corectă a bugetului de venituri şi cheltuieli,

concomitent cu realizarea de venituri extrabugetare din închirieri de spaţii, activităţi auto-

finanţate şi sponsorizări.

Activităţile concrete derulate în domeniul resurselor financiare vizează în principal:

1) Fundamentarea, realizarea proiectului de buget şi planificarea bugetului aprobat;

2) Execuţia bugetară conform prevederilor legale în vigoare;

3) Închirierea spaţiilor excedentare (spaţiile comerciale, sala de sport, terenurile de sport

exterioare);

4) Atragerea de sponsorizări şi donaţii prin implicarea activă a părinţilor;

5) Atragerea de fonduri din partea Comunităţii Europene.

Raportul financiar pentru anul școlar 2015-2016, respectiv repartiţia generală a bugetului

total, exclusiv reparaţiile şi investiţiile finanţate direct de la bugetul local, se prezintă astfel

(sumele sunt exprimate în lei):

Buget local Salarii 2099274

Bunuri și servicii

(materiale curățenie, încălzire, apă,

canal, salubritate, poștă telefon,

internet, reparații, deplasări, obiecte

de inventar, alte bunuri și servicii)

340381

Burse 56000

Bugetul de stat Bani de liceu 0

Transport elevi 19455

Salarii examene naționale 18590

Venituri proprii Chirii 1200

Sponsorizări Diverse activități 18590


39

0%

51%

49%

Bugetul de stat/Sume alocate

Bani de liceu Transport elevi Plata examene nationale

84%

14%

2%

Bugetul local/Sume alocate

Salarii Bunuri si servicii Burse

Buget de stat1%

Buget local98%

Venituri proprii

0%

Sponsorizari1%

Sursa de venit


40

Conform datele prezentate se poate remarca suma extrem de mică realizată din venituri

proprii, rezultate doar din închirierea sălii de sport. Este necesară renegocierea contractului de

închiriere a chioşcului din incinta şcolii, deoarece profitul realizat de şcoală este foarte mic.

La momentul punerii în folosință a cantinei școlare (lucrările de amenajare fiind finalizate)

ar putea constitui o importantă sursă de venituri pentru instituție. Destinația principală a

cantinei școlare este de a oferi elevilor şi personalului şcolii un spațiu pentru servirea mesei, însă,

complementar, poate fi valorificată pentru atragerea unor fonduri pentru școală.

Din raportul financiar pentru anul școlar 2015-2016, se constată că fondurile obținute prin

sponsorizări au fost de 15 ori mai decât veniturile proprii.

O contribuţie importantă la asigurarea resurselor financiare necesare organizării şi

desfăşurării procesului educaţional au adus-o în permanenţă părinţii elevilor Colegiului Naţional

„Mihai Viteazul”, prin Asociația Părinților, precum și agenții economici din zonă. Din păcate,

donarea procentului de 2% Asociaţiei Părinţilor s-a făcut neuniform, foarte mulţi diriginţi

negăsind argumente suficiente pentru a mări numărul de donatori. Aceste fonduri au fost în

general direcționate spre îmbunătățirea bazei materiale, modernizarea laboratoarelor, cofinanțare

în cadrul proiectelor de investiție.

1.6 Activităţi extracurriculare şi extraşcolare – evaluare

Activitățile extrașcolare și extracurriculare satisfac nevoile unei educaţii complexe şi de

calitate, care nu pot fi satisfăcute doar pe parcursul programului obligatoriu de şcoală; tot mai mult,

elevii simt nevoia participării în programe complementare de educaţie nonformală care să vină în

sprijinul formării lor complete, care să asigure formarea unor abilităţi şi aptitudini care nu se pot

forma doar în timpul orelor de curs.

Activităţile extraşcolare şi extracurriculare desfățurate la Colegiului Naţional „Mihai

Viteazul” sunt identificate în:

1) Grupe de excelenţă

2) Activităţile extraşcolare: sportive, culturale, artistice, educație pentru sănătate, voluntariat,

excursii tematice, tabere școlare.

3) concursuri şcolare: Concursul Interjudeţean de Matematică şi Informatică „Marian Ţarină”

(ajuns la ediţia a XVI-a) ;

4) Balul Bobocilor, activitate anuală de tradiţie susţinută de majoritatea cadrelor didactice şi

părinţi.


41

5) Participare regulată la spectacolele de teatru ale Teatrului de Stat „Aureliu Manea”.

O menţiune specială trebuie făcută în legătură cu excursiile în străinătate organizate de d-nele

profesoare Marinela Savu şi Lucia Topârceanu, care de zece ani, în fiecare an, organizează excursii

cu elevii şcolii, excursii cu un pronunţat caracter cultural, foarte apreciate de către elevi şi părinţii

acestora. Aşa au fost vizitate mari capitale ale Europei, ca Roma, Londra, Paris, Viena, Berlin,

Praga, Copenhaga şi obiective culturale, ca Mănăstirea Melk, Britsh Museum, Louvre, Vaticanul,

castelul Elsinore etc.

Activitățile extrașcolare și extracurriculare sunt realizate, în mare proporție, prin parteneriate

încheiate între școală și instituții de cultură, ONG-uri, asociații, fundații, universități etc. Proiectele

derulate cu parteneri din alte state au fost încheiate:

În prezent nu există, din păcate, proiecte internaționale în derulare.

1.7 Relaţia şcoală-comunitate – evaluare

Categoriile cele mai importante în care se încadrează relaţiile şcoală-comunitate derulate în

ultimii ani sunt:

Necesităţi de informare

Necesităţi de formare

Necesităţi materiale

Necesităţi umanitare

Necesităţi de orientare şcolară şi profesională

Necesităţi de consultare la nivel managerial

Rezultatul bunei colaborări a școlii cu reprezentanți ai comunității locale este concretizat în

activitățile extrașcolare desfășurate împreună cu aceștia. În anul şcolar 2016-2017 un proiect de

succes desfăşurat în parteneriat cu Primăria Turda şi Rotary Club Turda a vizat adoptarea,

ecologizarea şi monitorizarea unui spaţiu verde neîntreținut din Turda.


42

1.8 Cooperare internaţională – evaluare

Participarea în cadrul programelor europene

Deoarece prin derularea proiectelor cu parteneri internaționali se promovează valorilor

naţionale şi europene, educaţia pentru cetăţenie europeană, dimensiunea europeană în educaţie, este

necesară dezvoltarea acestui domeniu.

Având în vedere capacitatea instituțională disponibilă, interesul elevilor și cadrelor didactice

pentru implicarea în proiecte este necesară o atenție sporită din partea instituției pentru încheierea

unor parteneriate internaționale.

1.9 Analiza S.W.O.T.

STRENGHTS

puncte tari

OPPORTUNITES

oportunităţi

WEAKNESSES

puncte slabe

THREATS

ameninţări


43

1.9.1 Analiza SWOT a domeniului „Resurse umane”

Pentru situația actuală, analiza SWOT s-a întocmit pe categorii de resurse umane.

Mediul intern Mediul extern

PUNCTE TARI

Personal didactic

1. Personal cu nivel de calificare ridicat şi interes crescut pentru perfecţionare şi dezvoltare profesională.

2. Relaţii interpersonale echilibrate. 3. Acoperirea aproape integrală a catedrelor cu personal

titular.

4. Valorizarea specializărilor, gradelor de perfecţionare, formării continue şi a experienţei didactice în constituirea

catedrelor.

5. Ponderea substanţială a personalului cu experienţă didactică şi grade didactice I.

6. Numărul mare al profesorilor cu gradație de merit, metodiști ISJ, mentori, formatori, confirmând înalta

calificare a acestora

7. Preocupări pentru cercetare, participare la sesiuni de comunicări științifice la nivel judeţean, naţional şi

internaţional.

8. Participarea în comisii de organizare a unor concursuri naţionale şi internaţionale.

9. Acordarea unei atenţii speciale elevilor supradotaţi capabili de înaltă performanţă.

Elevi

1. Elevi cu nivel de pregătire iniţială bun şi potenţial intelectual deosebit.

2. Interes ridicat din partea elevilor pentru continuarea studiilor.

3. Performanţe deosebite la olimpiade şi concursuri şcolare. 4. Nivelul ridicat al rezultatelor şcolare. 5. Performanţe deosebite la examenul de bacalaureat și

evaluare națională

6. Interesul evident al elevilor pentru studiul disciplinelor de profil, dar şi pentru pregătirea generală.

7. Atenție sporită acordată elevilor ai căror părinți sunt plecați în străinătate.

8. Implicarea elevilor în foarte multe activităţi de voluntariat sau de dezvoltare personală.

Personal didactic auxiliar și nedidactic 1. Personalului didactic auxiliar cu pregătire de specialitate. 2. Disponibilitate pentru realizarea unor sarcini care aduc

economii la bugetul instituţiei.

3. Existenţa unui cabinet stomatologic amenajat în cadrul liceului.

OPORTUNITĂȚI

Personal didactic

1. Strategie coerentă privind dezvoltarea reţelei şcolare la nivel local.

2. Accesarea de granturi în cadrul liniilor de finanţare active.

3. Desfăşurarea unor cursuri de perfecţionare a profesorilor, organizate prin programe cu finanțare

europeană, CCD.

4. Posibilitatea accesării programelor europene. 5. Posibilitatea încheierii parteneriatelor între școli din

țară și strainătate cu mobilități pentru elevi și personal

didactic.

6. Posibilitatea încheierii unor parteneriate cu alţi furnizori de educaţie (ONG-uri sau fundaţii cu

activitate în domeniu).

Elevi 1. Crearea cadrului legislativ Statutul elevului care

reglementează drepturile şi îndatoririle beneficiarilor

primari ai educaţiei.

2. Orientarea elevilor cu înclinaţii şi aptitudini spre activităţile extracurriculare organizate la prin

parteneriate cu Instituții de cultură, ONG-uri.

3. Încurajarea elevilor care practică sportul de performanţă în cadrul cluburilor din oraş.

Personal didactic auxiliar și nedidactic 1. Lărgirea ofertei de formare a personalului didactic

auxiliar.

2. Sprijinul oferit de Primăria Turda pentru asigurarea suplimentară a personalului de întreținere curățenie.

PUNCTE SLABE

Personal didactic

1. Ponderea relativ redusă a metodelor interactive, centrate pe elev în activitatea la clasă.

AMENINȚARI

Personal didactic

1. Instabilitate legislativă. 2. Centralizarea excesivă a mişcării personalului didactic.


44


2. Două catedre de matematică ale unor titulari detaşaţi în interesul învăţământului (unul de 19 ani, celălalt de 1 an)

sunt acoperite cu personal care nu este titularul şcolii;

dacă pe una dintre catedre a fost detaşată o profesoară cu

rezultate remarcabile, pe cealaltă catedră au fost detaşaţi

profesori care au creat unele probleme.

3. Utilizarea ineficientă a mijloacelor de lucru moderne (tablele interactive); acest lucru a fost determinat de lipsa

unui curs de specializare pentru utilizarea unor astfel de

mijloace.

4. Repartiţie neuniformă a iniţiativei şi implicării personalului în problemele unităţii de învăţământ.

5. Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice.

6. Nerealizarea unor rezultate notabile în activitatea de performanţă la toate disciplinele.

7. Implicarea inegală a cadrelor didactice în activitatea școlii.

8. Lipsa dorinţei de perfecţionare prin cursuri de formare continuă a unor cadre didactice.

9. 9. Lipsa dorinţei de prezentare la examene de grad a unor profesori cu experienţă şi vechime.

Elevi 1. Opţiunea pentru profil şi specializare, fundamentată la

intrarea în liceu excesiv pe criteriul mediei de admitere şi

a dorinţei părinţilor.

2. Tendința unor elevi de a absenta nemotivat de la cursuri. 3. Implicare redusă a unor elevi la activităţile şcolii.

4. Dorinţa redusă a unor elevi pentru practicarea sportului şi valorificarea potenţialului oferit de baza sportivă a liceului.

Personal didactic auxiliar și nedidactic 1. Numărul restrâns de posturi existente care fac dificilă

activitatea de secretariat, respectiv administrativă a școlii

2. Lipsa unor posturi cheie: secretar șef, laborant, administrator de rețea, personal de îngrijire, administrator

patrimoniu.

3. Nu există personal angajat pentru deservirea cantinei școlare.

4. Insuficienta valorizare a competențelor bibliotecarului în activitățile bibliotecii şi detaşarea sa pentru rezolvarea

unor probleme de secretariat.

5. Personal de întreţinere îmbătrânit (în pragul pensionării) care face faţă cu greu sarcinilor de serviciu.

6. Inexistenţa unui cabinet medical de medicină generală în incinta şcolii.

3. Lipsa de atractivitate a carierei didactice (media de vârstă în CNMV este îngrijorător de ridicată).

4. Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic.

5. Concurenţa neloială din partea unor şcoli centrale din pespectiva descreşterii demografice şi a afectării

catedrelor.

Elevi 1. Aportul mass-media la creşterea violenţei fizice şi

verbale în rândul tinerilor.

2. Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu, ca urmare a perturbărilor apărute în sistemul de valori ale societăţii.

3. Posibilitatea creşterii ratei absenteismului si abandonului şcolar, în condițiile societății actuale.

4. Problemele generate de reîntoarcerea unor elevi în România după ce au parcurs în străinătate anumite

cicluri de învăţământ.

Personal didactic auxiliar și nedidactic

2. Lipsa motivației salariale, în special a personalului nedidactic.

3. Tendinţa de a excede competenţele din fişa postului în contextul lipsei acute de personal.


45

1.9.2 Analiza SWOT a domeniului „Curriculum”


PUNCTE TARI

1. Documentarea şi aplicarea corectă a Curriculumului Naţional la clasă

2. Parcurgerea integrală a programelor şcolare pe bază de planificări adecvate

3. Utilizarea manualelor şi auxiliarelor curriculare aprobate

4. Elaborarea C.D.Ş. prin consultare cu elevii şi cadrele didactice

5. Ofertă specifică de activităţi extracurriculare incluse în C.D.Ş.

6. Experienţă didactică în dezvoltarea conţinuturilor; 7. Abilitare curriculară a personalului didactic; 8. Reprezentarea componentei de profil a curriculum-

ului la decizia şcolii;

9. Stimularea curriculară a elevilor capabili de performanţă în cadrul numeroaselor grupe de

excelență a căror activități se desfășoară în școala

noastră;

10. Consolidarea pregătirii pentru examenele finale;

OPORTUNITĂŢI

1. Curriculum Naţional modern, conform orientărilor agreate la nivel european

2. Ofertă bogată de auxiliare curriculare pentru toate disciplinele

3. Ofertă de formare pentru abilitarea curriculară existentă la nivel local

4. Definirea clară a ofertei educaţionale a şcolii în raport cu interesele şi aptitudinile elevilor şi cu

aşteptările comunităţii;

5. Organizarea unor acțiuni educative extracurriculare, completând educația de tip informal cu cea de tip

nonformal;

6. Adaptarea curriculum-ului la decizia şcolii din perspectiva obiectivelor şi conţinuturilor la evoluţia

societăţii și pregătirea elevilor pentru viață;

PUNCTE SLABE

1. Orientarea preponderentă a C.D.Ş. spre echilibrarea alocărilor orare din planurile de învăţământ

2. Accent pe abordarea teoretică şi mono-disciplinară 3. Utilizarea redusă a instruirii asistate de calculator în

aplicarea Curriculumului Naţional la clasă

4. Insuficienţa adecvare a ofertei de discipline opţionale la interesele şi înclinaţiile individuale ale

elevilor;

5. Insuficienta armonizare a ofertei curriculare cu cea extracurriculară

6. Inexistența CDȘ-urilor interdiscip

Date post:	02-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

PROIECT DE DEZVOLTARE ,167,78%,21$/ (201 7 -20 2 1 ......Turda ì £ y ò ó 2 Ä&XOHJHDGHYUXOúLG X...

Documents