PROIECT DE CERTIFICARE A PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICĂRILOR PROFESIONALECALIFICĂRILOR PROFESIONALE

NIVEL IINIVEL II

INSTALAŢIA DE PORNIREINSTALAŢIA DE PORNIRE

ÎndrumătorÎndrumător::Prof. CORBOŞ ADRIANA GABRIELAProf. CORBOŞ ADRIANA GABRIELA

Elev: MAJLAT LARISA LOREDANAElev: MAJLAT LARISA LOREDANA

CAPITOLUL 1. Condiţii si metode de pornire 3

CAPITOLUL 2. Construcţia instalaţiei de pornire cu demaror

4

CAPITOLUL 3. Metode de uşurare a pornirii motoarelor

10

CAPITOLUL 4. Intreţinerea, defecte în exploatare şi repararea instalaţiei de pornire

14

CAPITOLUL 5. N.T.S.M., P.S.I 20

Bibliografie 23

CUPRINS

CAPITOLUL 1.CAPITOLUL 1.Condiţii si metode de pornireCondiţii si metode de pornire

Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui Pornirea motorului termic se face prin asigurarea unei turaţii minime arborelui cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.cotit cu ajutorul sursei exterioare de energie.

Pornirea este influenţată de un şir de factori, ca:Pornirea este influenţată de un şir de factori, ca: temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificilă temperatura mediului ambient. Pe timp rece, pornirea este mai dificilă

datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de datorită formării mai greoaie a amestecului carburant condiţionată de vaporizarea combustibilului şi atingerea temperaturii de aprindere;vaporizarea combustibilului şi atingerea temperaturii de aprindere;

natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scânteie pornesc mai natura combustibilului. Motoarele cu aprindere prin scânteie pornesc mai uşor datoritâ vaporizării mai uşoare a combustibilului, formării mai rapide a uşor datoritâ vaporizării mai uşoare a combustibilului, formării mai rapide a amestecului carburant şi atingerii temperaturii de aprindere în timp mai scurt amestecului carburant şi atingerii temperaturii de aprindere în timp mai scurt faţă de motoarele cu aprindere prin compresie;faţă de motoarele cu aprindere prin compresie;

tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer pornesc mai uşor ca cele tipul instalaţiei de răcire . Motoarele răcite cu aer pornesc mai uşor ca cele cu răcire prin lichid.cu răcire prin lichid.

Metoda de pornire depinde de natura energiei externe şi poate fi:Metoda de pornire depinde de natura energiei externe şi poate fi: pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este asigurată de către pornire manuală, la care turaţia minimă necesară este asigurată de către

conducătorul auto prin manivelă. La capătul anterior, arborele cotit este conducătorul auto prin manivelă. La capătul anterior, arborele cotit este prevăzut cu un organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru prevăzut cu un organ special, racul, cu care cuplează manivela pentru antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până la 73 kW ( 100CP ) antrenare. Turaţia fiind mică se utilizează la MAS până la 73 kW ( 100CP ) şi la MAC până la 22 kW ( 30CP );şi la MAC până la 22 kW ( 30CP );

pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele cotit, printr-un angrenaj pornire cu demaror electric, ce antrenează arborele cotit, printr-un angrenaj format din pinionul de pe axul său şi coroana dinţată de pe volant.format din pinionul de pe axul său şi coroana dinţată de pe volant.

CAPITOLUL 2CAPITOLUL 2Construcţia instalaţiei de pornire Construcţia instalaţiei de pornire

cu demarorcu demaror1.1. DemarorDemaror2.2. Contact cu cheieContact cu cheie3.3. Conductoare de Conductoare de

leglegătură între baterie şi ătură între baterie şi demarordemaror

4.4. Conductoare de Conductoare de legătură cu contactul legătură cu contactul de pornirede pornire

5.5. BaterieBaterieE.E. ElectromagnetElectromagnetm.m. MiezMiezK.K. ArmăturăArmăturăb.b. BorneBornef.f. FurcăFurcăp.p. PinionPinionq.q. Coroană dinţatăCoroană dinţată

1. Stator

2. Rotor

3. Lamelele colectorului

4. Perii

5. Electromagnet

6. Mecanism de cuplare

7. Furcă

8. Pinion

9. Cuplaj de siguranţă cu role

10.Bornă

11.Bornă

12.Bornă

Funcţionarea demaroruluiCând contactul cu cheie 2 (figura 3) se află în poziţia de pornire a motorului, demarorul se alimentează de la bateria de acumulatoare 1, electromagnetul de enclanşare 3 încheie contactul A şi curentul circulă prin înfăşurările auxiliare 4 şi 5 şi rotor ce dau natere unui câmp magnetic, care face să se învârtească rotorul cu o turaţie redusă, deplasându-l în acelaşi timp axial pentru cuplarea pinionului cu coroana de pe volant.Prin deplasarea rotorului , se eliberează clichetul 8 şi este atrasă armatura 7, închizând contactul B, care determină intrarea în circuit a înfăşurărilor principale 6, şi rotorul 9 se va învârti cu turaţie nominală , dezvoltând puterea maximă pentru pornirea motorului termic.La întreruperea contactului cu cheie, rotorul revine la poziţia initiala, fiind retras de un arc de readucere.

CAPITOLUL 3CAPITOLUL 3Metode de uşurare a pornirii Metode de uşurare a pornirii

motoarelormotoarelor

Pe timp rece, condiţile de formare şi aprindere a Pe timp rece, condiţile de formare şi aprindere a amestecului carburant sunt îngreunate, ceea ce amestecului carburant sunt îngreunate, ceea ce impune măsuri speciale de pornire a motoarelor impune măsuri speciale de pornire a motoarelor ca:ca:

Preîncălzirea generală a motorului prin introducerea Preîncălzirea generală a motorului prin introducerea de apă caldă în instalaţia de răcire a motorului; de apă caldă în instalaţia de răcire a motorului; apoi se comandă contactul pentru pornire.apoi se comandă contactul pentru pornire.

Pe timp foarte friguros, operaţia se repetă în prealabil Pe timp foarte friguros, operaţia se repetă în prealabil de două şi chiar trei ori.de două şi chiar trei ori.

Preîncălzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea Preîncălzirea aerului aspirat (la MAC) prin utilizarea bujiilor incandescente sau a instalaţiei cu termostat bujiilor incandescente sau a instalaţiei cu termostat (dispozitiv pentru favorizarea pornirii).(dispozitiv pentru favorizarea pornirii).

Bujiile incandescente Bujiile incandescente

Bujiile incandescente (figura 4 ) se montează la camerele de ardere ale cilindrilor şi sunt conectate la circuitul electric. La pornire, se aduce contactul cu cheie în poziţia de alimentare a bujiilor timp de 30 s şi rezistenţele de forma spirală devin incandescente , preîncălzind aerul aspirat şi amestecul carburant se autoaprinde mai uşor la acţionarea demarorului. Bujiile incandescente sunt legate în serie , la sursa curent, prin intermediul contactului cu cheie.

Numărul bujiilor incandescente depinde de numărul cilindrilor motorului termic.

Instalaţia cu termostart

1. Rezervorul termoinjectorului

2. Termoinjector

3. Galeria de admisie a aerului

4. Filtru de aer

5. Contact cu cheie

6. Termostarter

7. Lampă de control roşie

CAPITOLUL 4CAPITOLUL 4Intreţinerea, defecte în exploatare Intreţinerea, defecte în exploatare şi repararea instalaţiei de pornireşi repararea instalaţiei de pornire

RReguli de întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoareeguli de întreţinere legate de demaror, dar şi de bateria de acumulatoare:: să verifice starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare; să verifice starea bornelor şi conductoarelor de legătură cu bateria de acumulatoare; verificarea fixării demarorului pe motor (se face la aceeaşi periodicitate);verificarea fixării demarorului pe motor (se face la aceeaşi periodicitate); bateria de acumulatoare să fie încărcată pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai bateria de acumulatoare să fie încărcată pentru a putea furniza curentul necesar pornirii, mai

ales pe timp rece, şi să nu fie prea suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată;ales pe timp rece, şi să nu fie prea suprasolicitată prin porniri dese şi de lungă durată; la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 încercări cu o durată de 5 s, cu pauze între ele de 30 la pornire, nu se vor face mai mult de 3-4 încercări cu o durată de 5 s, cu pauze între ele de 30

s ; s ; pe timp rece, se iau măsuri suplimentare de pornire , eventual prin preîncălzirea motorului, iar pe timp rece, se iau măsuri suplimentare de pornire , eventual prin preîncălzirea motorului, iar

la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru “ruperea uleiului”;la autoturisme prin acţionarea prealabilă cu manivela pentru “ruperea uleiului”; motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate în locul manivelei; motoarele mari pot fi pornite pe timp rece, cu dispozitive speciale, montate în locul manivelei; periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului şi arborelui filetat;periodic, la 10000-15000 km, se face ungerea cu unsoare a pinionului şi arborelui filetat; se va evita stropirea cu lichide, iar la spălarea motorului, se protejează demarorul cu o folie de se va evita stropirea cu lichide, iar la spălarea motorului, se protejează demarorul cu o folie de

material plastic;material plastic; distanţa între pinion şi distanţa între pinion şi vvolant trebuie să fie de 2-4 mm şi se verifică periodic, iar la nevoie se olant trebuie să fie de 2-4 mm şi se verifică periodic, iar la nevoie se

reglează;reglează; contactul cu cheie şi conductoarele aferente se controlează periodic, în deosebi fixarea contactul cu cheie şi conductoarele aferente se controlează periodic, în deosebi fixarea

bornelor de legatură şi funcţionare;bornelor de legatură şi funcţionare; se controlează periodic, cuplarea releului electromagnetic şi modul de culisare a pinionului de se controlează periodic, cuplarea releului electromagnetic şi modul de culisare a pinionului de

către furcă ;către furcă ; la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorarea la pornire, mai ales pe timp rece, este indicat să se decupleze ambreiajul pentru micşorarea

forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul de forţelor rezistente date de antrenarea pinioanelor cutiei de viteze care se rotesc în uleiul de transmisie din carter , a cărui vîscozitate este mărită iarna;transmisie din carter , a cărui vîscozitate este mărită iarna;

Defectele în exploatare ale instalaţiei de Defectele în exploatare ale instalaţiei de pornirepornire

1. Motorul are pornirea greoaie

• Căderea de tensiune normală

• încovoierii arborelui rotorului

• griparea pinionului de cuplare

• scurtcircuitarea înfăşurărilor sau a colectorului

• arderii armăturii sau bornelor releului electromagnetului, precum şi arderii colectorului

• uzarea sau griparea periilor în culisele lor.

2. Motorul nu porneşte

• Bateria de acumulatoare descărcată sau defectă

• legăturile slăbite sau oxidate

Repararea instalaţiei de pornireRepararea instalaţiei de pornireDupă demontare , dezansamblare După demontare , dezansamblare

şi curăţirea componentelor şi curăţirea componentelor demarorului, acesta se supune demarorului, acesta se supune examinării şi constatării examinării şi constatării defectelor pe stand special sau defectelor pe stand special sau cu ajutorul unor dispozitive.cu ajutorul unor dispozitive.

După antrenarea demarorului După antrenarea demarorului ( maximum 5 s) , se urmăresc ( maximum 5 s) , se urmăresc pe aparate intensitatea şi pe aparate intensitatea şi tensiunea şi se compară cu tensiunea şi se compară cu cele indicate de fabrica cele indicate de fabrica constructoare, interpretandu-se constructoare, interpretandu-se astfel : astfel :

la tensiune nominală, când la tensiune nominală, când curentul absorbit depăşeste curentul absorbit depăşeste valoarea indicată a tipului valoarea indicată a tipului respectiv de demaror, respectiv de demaror, defecţiunea constă în defecţiunea constă în scurtcircuitarea spirelor , sau la scurtcircuitarea spirelor , sau la “masă”; “masă”;

la o tensiune nominala, dar la o tensiune nominala, dar curentul absorbit este inferior curentul absorbit este inferior celui recomandat, există uzuri celui recomandat, există uzuri ale periilor, presiune ale periilor, presiune insuficientă a periilor pe insuficientă a periilor pe colector, oxidari puternice ale colector, oxidari puternice ale lamelelor , sau îmbâcsirii lamelelor , sau îmbâcsirii colectorului cu praf de carbine colectorului cu praf de carbine de la perii.de la perii.

CAPITOLUL 5CAPITOLUL 5. . N.T.S.M., P.S.IN.T.S.M., P.S.I

Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionale Protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi instituţionale având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul sănătăţii salariaţilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.de muncă.

Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilormunca femeilor şi a tinerilor

Normele generale de protecţia muncii cuprind regulii şi măsuri Normele generale de protecţia muncii cuprind regulii şi măsuri aplicabile în întreaga economie naţionalăaplicabile în întreaga economie naţională

Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii, în funcţie de proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii, în funcţie de particularitatile proceselor de muncă.particularitatile proceselor de muncă.

Contractele colective de munca ce se încheie la nivelul unitaţilor, Contractele colective de munca ce se încheie la nivelul unitaţilor, grupurilor de unitaţi, ramurilor de activităţi, precum şi la nivel grupurilor de unitaţi, ramurilor de activităţi, precum şi la nivel naţional vor cuprinde, obligatoriu, cauze referitoare la protecţia naţional vor cuprinde, obligatoriu, cauze referitoare la protecţia muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi, a căror muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi, a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.profesionale.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

1.     Gh. Fratila - Automobile, cunoastere 1.     Gh. Fratila - Automobile, cunoastere întretinere si reparare,întretinere si reparare,

2.     Caietele de cursuri de la specialitate din 2.     Caietele de cursuri de la specialitate din timpul liceuluitimpul liceului

3.     A. Baranescu - Motoare cu ardere 3.     A. Baranescu - Motoare cu ardere internainterna

4.     Manualul de reparatii al autoturismelor 4.     Manualul de reparatii al autoturismelor Dacia, Ed Uzinei de autoturisme PitestiDacia, Ed Uzinei de autoturisme Pitesti

5.     Normativ de protectia muncii5.     Normativ de protectia muncii