| Date post: | 04-Jul-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | istrate-marius |
| View: | 306 times |
| Download: | 8 times |
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTAFACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
PROIECT DE CERCETARELA METODOLOGIA CERCETARII SI
STATISTICA IN PSIHOLOGIEI Elaborarea unui chestionar de capacitatea de comunicareII Studiu de comparatie
Coordonator: Student:Prof. univ. Filaret Santion Tataru Constantin
Psihologie,Anul II,Gr.3
1
COMPARATIA STUDENTILOR DE LA INGINERIE CU STUDENTII DE LA ISTORIE DIN PUNCT DE VEDERE AL CAPACITATII
DE COMUNICARE
2
CUPRINS:
CAP. I 1. Comunicarea in psihologie...........................................................pag. 1 – 4
2. Elaborarea chestionarului...........................................................pag. 5 2.1. Operationalizarea conceptului............................................pag. 5 2.2. Formularea intrebarilor.......................................................pag. 5 - 7
3. Esantionarea si aplicarea chestionarului....................................pag. 8 - 12
4. Calculul indicilor de fidelitate..................................................... pag. 13 - 224.1. Metoda test-retest................................................................pag. 13 - 204.2. metoda split-half..................................................................pag. 214.3. metoda alfa-crombach.........................................................pag. 22
CAP. II Studiu de comparatie1. Emiterea ipotezei...........................................................................pag. 232. Insrumentul folosit........................................................................pag. 233. Esantionarea si aplicarea chestionarului.....................................pag. 23 - 284. Confruntarea rezultatelor.............................................................pag. 29 - 30
CAP. III Concluzii.......................................................................................pag. 31
3
CAPITOLUL I
COMUNICAREA IN PSIHOLOGIA CONTEMPORANA
1 DEFINIREA CONCEPTULUI
Conceptul care sta la baza acestui proiect de cercetare il reprezinta „comunicarea” si abilitatile de
comunicare.
„Comunicare, în accepţiunea pe care i-o dă teoria comunicării şi cibemetica, anume aceea de
modalitate de legătură în spaţiu şi timp între un "obiect-sistem" şi mediul extern, ca sursă generatoare de
semnale purtătoare de informaţie sau ca "transfer de informatie de la sistem-sursă (emitent) la un sistem-
receptor (destinatar).” (Golu Mihai,2002)
Comunicarea este procesul de trimitere, receptare si interpretare a mesajelor prin care noi
relationam unii cu ceilalti si ne adaptam la mediul inconjurator.
Comunicarea este o umbrela uriasa care acopera si influenteaza tot ceea ce se intampla intre
fiintele umane
Pe buna dreptate se ridica intrebarea “comunicarea – arta sau stiinta?” Fiecare dintre cele doua,
arta si respectiv stiinta ar definii comunicarea astfel:
ARTA – comunicarea presupune talent, maleabilitate, implicare afectiva
STIINTA – comunicarea presupune o foarte buna stapanire a teoriei comunicarii, dar care poate
fi imbunatatita doar prin practica, exercitiu, observatie.
1. Componentele comunicarii:
Comunicarea este un proces prin care mesajele emitatorului ajung, via canale de transmitere la un
anumit receptor.
Emitatorul este in principal, un om sau un grup de oameni care transmite mesajul unui alt om sau
grup de oameni.
Receptorul este in principal un om sau un grup de oameni care primeste mesajul de la un alt om sau
grup de oameni.
Mesajul contine informatiile care vor fi percepute de catre receptor. Pentru a fi inteles, mesajul este:
codificat de emitator si transpus in semne, simboluri, respectiv limbaj de cod si decodificat de receptor
fiind descifrat in functie de posibilitatile de intelegere, nevoi si asteptari.
4
Feed-back-ul este o alta componenta a comunicarii. Aceste este un raspuns non-verbal sau verbal
emis de receptor prin care confirma ca a primit mesajul. Sesizarea acestor raspunsuri influenteaza
decisiv comportamentul si actiunea celor care le receptioneaza.
Lumea inconjuratoare reprezinta o oglinda – toate reactiile acesteia inseamna feed-back si ne ajuta sa
ne intelegem pe noi insine mai bine.
2. Bariere in calea comunicarii:
Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte
nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.
Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea.
Una dintre cele mai importante bariere este stereotipia. Aceasta este o “eticheta”, o imagine pe
care ne-o formam in minte si care ne afecteaza modul de a primii informatia, de a o decodifica sau de a
trasmite informatia la randul nostru.
O alta bariera este si limbajul reactiv. Este indicat ca acesta sa fie transformat in limbaj
proactiv, prin care chiar si unele conflicte pot fi atenuate.
3. Tipuri de comunicare:
• Comunicarea formala: folosita in business, in afaceri, in documente (in cele necesare angajarii:
CV, scrisoare de intentie), interviuri; presupune un registru adecvat si reguli mai stricte
• Comunicarea informala: folosita intre prieteni, cunostiinte; lasa o mai mare libertate de
exprimare
4. Formele comunicarii:
Comunicarea umana foloseste stimuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj:
Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE
Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI SI SEMNALE transmise prin tonul,
volumul si ritmul vocii
Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: FIZIONOMIE,
MIMICA, GESTICA, POSTURA
Paralimbajul si limbajul nonverbal au rolul de a :5
• sustine mesajele verbale: “E haios” – ras
• accentuarea mesajelor verbale: “Iesiti!” – bratul intins spre iesire
• Inlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) inlocuit de ducerea degetului aratator la
buze
• Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am suparat pe tine” – zambet larg, ras
5. Stilurile cooperarii:
Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii,
Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca erzolvarea unor probleme)
Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii)
Stilul directiv
Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam)
Stilul asertiv
Un dezirat deosebit al comunicarii il reprezinta asertivitatea.Asertivitatea este abilitatea de a ne
exprima emotiile si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti, fara a fi agresiv sau pasiv.
A fi asertiv presupune:
• A spune NU fara sa ai sentimentul vinovatiei
• A avea incredere in tine si in ceilalti
• A le comunica si celorlalti opiniile si experientele personale
• A face complimente si a sti sa le accepti
• A recunoaste si a respecta drepturile celorlalti
• Este dreptul fiecaruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.
• Este dreptul fiecaruia de a fi acceptat ca imperfect
• Este dreptul fiecaruia de a spune NU sau NU STIU sau NU INTELEG sau NU MA
INTERESEAZA
• Este dreptul fiecaruia de a se schimba, de a-si dezvolta viata asa cum doreste
A sti de ce si cum sa te exprimi, a sti sa pui o intrebare, a sti sa asculti, a sti sa formulezi si sa
reformulezi, a sti sa nu te complici, sa te transpui in locul interlocutorului, a sti totul despre tine
constitue tot atatea detalii care apartin domeniului comunicarii.In acest context oricine trebuie sa stie sa
comunice eficient.
6
Chiar daca pentru unii comunicarea este si o moda, pentru cei realisti ea este nu numai o scoala a
umilintei ci si unul dintre cele mai importante elemente ale conditionarii reusitei intr-un mediu
ambiental din ce in ce mai concurential si, nu de putine ori, chiar ostil.Modul in care ne prezentam,
vorbim si privim, finalmente modul nostru de a comunica releva modul nostru de a fi.
7
2.ELABORAREA UNUI CHESTIONAR COMUNICARE
2.1 Operationalizarea conceptului
Conceptul de „comunicare” a fost transpus in fapte si comportamente observabile ca urmare a
parcurgerii literaturii de specialitate,fiecare intrebare din urmatorul chestionar constituind un indicator
care releva dimensiunea personalitatii.
2.2 Formularea intrebarilor
Pe baza notiunilor teoretice am formulat urmatoarele intrebari,care alcatuiesc chestionarul:
Numele si prenumele……………………......Varsta……Sex……Data………………………..
8
CHESTIONAR Cap.Com.
1. Cand vorbesc, am o expresie animata a fetei si gesticulez. a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
2. Cand port o discutie mentin contactul vizual cu interlocutorul.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
3. Este important sa am in vedere interesele si nevoile celorlalti pentru a le capta atentiaa) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
4. Intr-o discutie libera imi gasesc repede cuvintele.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
5. Consider ca ascultarea face parte integranta din comunicare.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
6. Imi aleg cuvintele astfel incat sa fiu cat mai bine inteles de interlocutor.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
7. Ma pricep la improvizarea unor discursuri. a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
8. Folosesc parabole, umor pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles si retinut.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
9. Imi place sa vorbesc in publica) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
10. Atunci cand comunic ceva este o potrivire evidenta intre vorbele pe care le rostesc si atitudinea/miscarile corpului.
a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
11. Ma folosesc de tonul vocii pentru a capta atentia ascultatorilor.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
9
Acest chestionar masoara aspecte ale personalitatii dumneavoastra.Nu exista raspunsuri bune sau rele,ci numai raspunsuri carereflecta modul dumneavoastra de a fi.Cititi cu atentie fiecare
intrebare si incercuiti varianta care va caracterizeaza cel mai bine.
12. Ma abtin sa-i contrazic pe ceilalti.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
13. Tolerez parerile care difera de ale melea) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
14. Ii las pe cei cu care vorbesc sa termine ce au de spus inainte de a interveni in discutie.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
15. Acord celor cu care vorbesc toata atentia mea.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
16. Pun intrebari relevante pentru a arata interesul fata de ceea ce mi se comunica.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
17. Pun periodic intrebari pentru a ma asigura ca am inteles corect ceea ce mi s-a comunicat.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
18. Ma supun conventiilor gramaticale si de vocabular pentru a fi sigur ca ma fac inteles.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
19. Starea emotionala imi afecteaza modul in care transmit si primesc informatii.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
20. Incerc sa ma apropii de interlocutorii mei folosind prenumele lor atunci cand le vorbesc.a) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
21. Consider ca raspunsul receptorului indica succesul comunicariia) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
22. In cadrul unei comunicari evit sa etichetez interlocutorula) niciodata b) rar c) uneori d) des e) intotdeauna
10
3. Esantionarea si aplicarea chestionarului
Am ales prin randomizare un esantion de 33 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani, de
ambele sexe, din medii diferite ( de la studenti, functionari publici, profesori pana la gardieni publici si
vanzatori ambulanti).
Aplicarea chestionarului s-a desfasurat in doua etape:
1. Pretestarea chestionarului pe un esantion care prezinta aceleasi caracteristici cu esantionul ales
pentru testarea propriu-zisa;In urma pretestarii am realizat cu ajutorul programului SPSS curba
distributiei care s-a incadrat in parametrii normali.
2. Testarea propriu-zisa pe intreg esantionul stabilit.
In urma testarii finale am realizat din nou curba distributiei pentru fiecare intrebare si pe intregul
chestionar obtinand urmatoarele grafice:
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb2
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.2121Std. Dev. = 1.11124N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb1
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3636Std. Dev. = 1.0845N = 33
11
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb3
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.1212Std. Dev. = 1.08275N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb4
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 1.05887N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb5
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.0606Std. Dev. = 1.17099N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb6
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.2727Std. Dev. = 0.97701N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb7
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.2727Std. Dev. = 0.97701N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb8
12.5
10.0
7.5
5.0
2.5
0.0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3333Std. Dev. = 1.08012N = 33
12
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb9
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.8182Std. Dev. = 1.07397N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb10
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.1212Std. Dev. = 1.13901N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb11
15
12
9
6
3
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 0.93339N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb12
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 1.08799N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb13
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 0.9981N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb14
15
12
9
6
3
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.303Std. Dev. = 0.91804N = 33
13
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb15
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 0.96629N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb16
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.2727Std. Dev. = 1.00849N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb17
20
15
10
5
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.4242Std. Dev. = 0.93643N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb18
15
12
9
6
3
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3939Std. Dev. = 0.89928N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb19
15
12
9
6
3
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.2727Std. Dev. = 0.91079N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb20
15
12
9
6
3
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.1818Std. Dev. = 0.91701N = 33
14
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb21
14
12
10
8
6
4
2
0
Fre
qu
ency
Mean = 3.0909Std. Dev. = 1.0113N = 33
6.005.004.003.002.001.000.00
intreb22
12.5
10.0
7.5
5.0
2.5
0.0
Fre
qu
ency
Mean = 3.3333Std. Dev. = 1.08012N = 33
15
4. Calculul indicilor de fidelitate
a) Metoda test-retest
Masoara constanta scorurilor de la o administrare la alta.Dupa o perioada de o luna am
administrat din nou chestionarul la acelasi esantion.Am calculat coeficientul de corelatie Bravais-
Pearcon intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare si am obtinut un
grad de semnificatie de aproximativ 100% conform urmatoarelor tabele:
16
17
Case Summariesa
1.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
1.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00
2.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
2.00 4.00 4.00 4.00 2.00 1.00 3.00 2.00
2.00 5.00 4.00 4.00 2.00 2.00 3.00 2.00
2.00 3.00 3.00 1.00 2.00 2.00 3.00 1.00
2.00 2.00 2.00 2.00 4.00 4.00 5.00 4.00
3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 2.00 2.00 2.00
3.00 4.00 5.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
3.00 5.00 2.00 4.00 3.00 2.00 3.00 4.00
3.00 4.00 5.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
3.00 4.00 5.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
3.00 2.00 5.00 2.00 3.00 3.00 3.00 3.00
3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 5.00 4.00
3.00 2.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00 4.00
3.00 1.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 5.00
4.00 3.00 2.00 3.00 1.00 3.00 4.00 4.00
4.00 4.00 3.00 4.00 1.00 3.00 3.00 4.00
4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
4.00 4.00 3.00 2.00 1.00 3.00 4.00 4.00
4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 4.00 3.00
4.00 5.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00
4.00 5.00 1.00 4.00 5.00 3.00 3.00 3.00
4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 3.00
4.00 3.00 1.00 3.00 5.00 4.00 4.00 5.00
4.00 3.00 3.00 1.00 3.00 2.00 1.00 3.00
4.00 3.00 2.00 2.00 5.00 3.00 4.00 3.00
4.00 2.00 4.00 2.00 3.00 4.00 2.00 4.00
4.00 1.00 3.00 5.00 4.00 5.00 5.00 3.00
5.00 3.00 3.00 4.00 2.00 2.00 3.00 2.00
5.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 1.00 4.00
5.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 3.00 3.00
5.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00
33 33 33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00001 retest1 var00002 retest2 var00003 retest3 var00004 retest4
Limited to first 100 cases.a.
18
Case Summariesa
4.00 4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00
5.00 5.00 5.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00
3.00 3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 3.00
1.00 1.00 1.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00
3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 1.00 3.00
2.00 3.00 3.00 2.00 2.00 1.00 2.00 2.00
4.00 3.00 5.00 5.00 4.00 3.00 3.00 2.00
3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
3.00 4.00 4.00 4.00 5.00 3.00 4.00 4.00
3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
4.00 4.00 3.00 5.00 4.00 3.00 4.00 4.00
3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
4.00 4.00 3.00 1.00 3.00 4.00 3.00 3.00
5.00 2.00 4.00 4.00 5.00 3.00 3.00 2.00
4.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00
3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 5.00 5.00 5.00
4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
2.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 2.00 4.00
2.00 3.00 4.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 4.00 2.00 3.00
1.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00
2.00 2.00 2.00 3.00 3.00 3.00 5.00 4.00
2.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
3.00 5.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 5.00
1.00 3.00 4.00 4.00 2.00 2.00 5.00 3.00
5.00 3.00 2.00 3.00 5.00 3.00 3.00 3.00
4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00
4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 5.00 4.00 5.00
1.00 3.00 1.00 3.00 2.00 3.00 4.00 2.00
2.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 5.00 3.00
3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00 5.00
3.00 4.00 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00
33 33 33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00005 retest5 var00006 retest6 var00007 retest7 var00008 retest8
Limited to first 100 cases.a.
19
Case Summariesa
1.00 4.00 1.00 1.00 4.00 3.00 2.00 2.00
3.00 2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 2.00 2.00
2.00 1.00 4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
5.00 4.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
1.00 3.00 1.00 2.00 3.00 4.00 1.00 1.00
3.00 3.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
3.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00
3.00 2.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
4.00 2.00 5.00 5.00 5.00 5.00 4.00 3.00
2.00 4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
2.00 4.00 2.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00
4.00 3.00 3.00 4.00 2.00 2.00 4.00 4.00
4.00 3.00 5.00 5.00 4.00 3.00 4.00 4.00
2.00 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
2.00 5.00 4.00 3.00 3.00 3.00 5.00 5.00
3.00 4.00 5.00 5.00 2.00 2.00 4.00 4.00
3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00
3.00 3.00 3.00 4.00 5.00 5.00 4.00 4.00
3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 4.00
3.00 3.00 3.00 2.00 3.00 4.00 2.00 2.00
3.00 2.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00 4.00
2.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
2.00 3.00 2.00 1.00 4.00 4.00 5.00 5.00
3.00 5.00 3.00 4.00 4.00 4.00 5.00 5.00
4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00
5.00 2.00 5.00 5.00 3.00 3.00 5.00 3.00
4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
3.00 4.00 2.00 1.00 2.00 2.00 3.00 3.00
1.00 3.00 2.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00
1.00 4.00 1.00 1.00 4.00 3.00 4.00 4.00
4.00 3.00 3.00 4.00 5.00 5.00 4.00 4.00
3.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
33 33 33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00009 retest9 var00010 retest10 var00011 retest11 var00012 retest12
Limited to first 100 cases.a.
20
Case Summariesa
3.00 1.00 4.00 1.00 4.00 4.00 3.00 2.00
4.00 3.00 2.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
4.00 4.00 4.00 2.00 3.00 3.00 2.00 4.00
3.00 4.00 1.00 2.00 1.00 1.00 1.00 1.00
3.00 2.00 4.00 5.00 3.00 1.00 4.00 2.00
1.00 1.00 3.00 1.00 2.00 2.00 1.00 2.00
4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00
4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
4.00 4.00 2.00 3.00 4.00 4.00 3.00 5.00
4.00 5.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00
4.00 3.00 4.00 2.00 4.00 4.00 3.00 4.00
2.00 2.00 4.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
3.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00
2.00 5.00 3.00 4.00 2.00 3.00 3.00 5.00
3.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00 4.00 3.00
5.00 4.00 5.00 2.00 5.00 5.00 5.00 3.00
4.00 5.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00 4.00
3.00 2.00 4.00 3.00 4.00 2.00 4.00 3.00
2.00 3.00 3.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00
3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 4.00 3.00
3.00 3.00 3.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00
3.00 3.00 2.00 3.00 4.00 5.00 3.00 3.00
5.00 3.00 3.00 2.00 4.00 4.00 3.00 3.00
5.00 2.00 3.00 2.00 3.00 4.00 3.00 3.00
5.00 3.00 5.00 3.00 5.00 3.00 4.00 4.00
4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 5.00 2.00 2.00
3.00 5.00 2.00 5.00 3.00 3.00 3.00 5.00
4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 4.00
3.00 2.00 4.00 3.00 5.00 4.00 5.00 3.00
4.00 2.00 3.00 1.00 2.00 4.00 3.00 2.00
2.00 1.00 4.00 1.00 3.00 5.00 4.00 2.00
2.00 3.00 3.00 4.00 5.00 4.00 5.00 4.00
4.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 4.00 4.00
33 33 33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00013 retest13 var00014 retest14 var00015 retest15 var00016 retest16
Limited to first 100 cases.a.
21
Case Summariesa
4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00
2.00 5.00 5.00 5.00 4.00 5.00 4.00 4.00
4.00 4.00 3.00 3.00 2.00 2.00 3.00 3.00
2.00 1.00 1.00 1.00 2.00 3.00 1.00 2.00
4.00 4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 2.00 2.00
2.00 3.00 3.00 2.00 1.00 3.00 2.00 2.00
5.00 5.00 3.00 4.00 4.00 5.00 4.00 4.00
3.00 2.00 4.00 3.00 2.00 2.00 2.00 3.00
4.00 4.00 4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 3.00
4.00 3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 2.00 3.00
5.00 3.00 4.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00
4.00 3.00 2.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00
1.00 3.00 4.00 4.00 3.00 3.00 3.00 3.00
4.00 4.00 2.00 5.00 4.00 5.00 4.00 4.00
2.00 3.00 2.00 4.00 4.00 4.00 4.00 2.00
4.00 4.00 4.00 3.00 5.00 4.00 4.00 3.00
3.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00 1.00
4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00 3.00 1.00
3.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00 4.00 3.00
3.00 3.00 4.00 4.00 4.00 4.00 3.00 1.00
3.00 2.00 3.00 1.00 3.00 4.00 3.00 3.00
3.00 2.00 2.00 2.00 3.00 4.00 3.00 4.00
4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00 3.00 5.00
4.00 3.00 4.00 4.00 3.00 2.00 3.00 3.00
2.00 3.00 5.00 3.00 5.00 4.00 4.00 5.00
4.00 4.00 3.00 1.00 3.00 1.00 2.00 3.00
3.00 2.00 3.00 5.00 3.00 4.00 3.00 5.00
4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 3.00
4.00 3.00 3.00 4.00 3.00 5.00 5.00 4.00
3.00 1.00 3.00 1.00 2.00 3.00 2.00 2.00
4.00 4.00 4.00 2.00 4.00 1.00 3.00 3.00
4.00 3.00 4.00 3.00 3.00 3.00 5.00 4.00
4.00 4.00 4.00 3.00 4.00 4.00 4.00 3.00
33 33 33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00017 retest17 var00018 retest18 var00019 retest19 var00020 retest20
Limited to first 100 cases.a.
22
Case Summariesa
4.00 2.00 3.00 1.00 68.00 66.00
3.00 2.00 4.00 1.00 79.00 78.00
3.00 3.00 4.00 2.00 68.00 68.00
4.00 4.00 4.00 2.00 46.00 48.00
4.00 4.00 5.00 2.00 65.00 65.00
1.00 3.00 3.00 2.00 44.00 48.00
2.00 2.00 2.00 2.00 74.00 76.00
4.00 4.00 4.00 3.00 68.00 68.00
4.00 5.00 4.00 3.00 79.00 82.00
4.00 2.00 5.00 3.00 78.00 81.00
4.00 5.00 4.00 3.00 81.00 84.00
3.00 5.00 4.00 3.00 73.00 77.00
2.00 5.00 2.00 3.00 68.00 72.00
2.00 3.00 2.00 3.00 77.00 82.00
2.00 3.00 2.00 3.00 70.00 72.00
2.00 4.00 1.00 3.00 83.00 84.00
3.00 2.00 3.00 4.00 75.00 80.00
4.00 3.00 4.00 4.00 70.00 74.00
3.00 4.00 4.00 4.00 70.00 76.00
2.00 3.00 4.00 4.00 73.00 76.00
3.00 4.00 4.00 4.00 69.00 73.00
4.00 3.00 5.00 4.00 72.00 75.00
4.00 1.00 5.00 4.00 74.00 77.00
4.00 4.00 3.00 4.00 75.00 75.00
3.00 1.00 3.00 4.00 83.00 86.00
1.00 3.00 3.00 4.00 66.00 71.00
2.00 2.00 3.00 4.00 76.00 80.00
2.00 4.00 2.00 4.00 76.00 80.00
5.00 3.00 1.00 4.00 78.00 80.00
4.00 3.00 3.00 5.00 61.00 64.00
4.00 4.00 4.00 5.00 72.00 75.00
3.00 2.00 3.00 5.00 81.00 88.00
3.00 4.00 3.00 5.00 78.00 83.00
33 33 33 33 33 33
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
NTotal
var00021 retest21 var00022 retest22 t.test t.retest
Limited to first 100 cases.a.
Correlations
1 .975**
.000
33 33
.975** 1
.000
33 33
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
Pearson Correlation
Sig. (2-tailed)
N
t.test
t.retest
t.test t.retest
Correlation is significant at the 0.01 level(2-tailed).
**.
23
b) Metoda injumatatirii sau split-half.
Am aplicat chestionarul esantionului ales.Am impartit testul in doua si am adunat scorul la intrebarile
fara sot si apoi la cele cu sot, obtinand pentru un subiect doua scoruri.Am calculat coeficientul de
corelatie intre cele doua scoruri conform formulei:
Rf= 2r/1+r
Am obtinut un coeficient de 0.6 conform tabelului:
Reliability
****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (S P L I T)
Reliability Coefficients
N of Cases = 33.0 N of Items = 22
Correlation between forms =.5018 Equal-length Spearman-Brown= .6682
Guttman Split-half = .6651 Unequal-length Spearman-Brown = .6682
11 Items in part 1 11 Items in part 2
Alpha for part 1 = .4899 Alpha for part 2 = .6941
24
c) Metoda Cronbach -
Masoara consistenta interna, luand in calcul relatia dintre intrebari.In urma aplicarii acestui coeficient
am obtinut un rezultat de 0.7, testul prezentand consistenta intrucat trebuie sa aiba valori intre 0 si 1.
Reliability
****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A)
Reliability Coefficients
N of Cases = 33.0 N of Items = 22
Alpha = .7324
Ca urmare a obtinerii acestor rezultate testul se dovedeste a fi fidel, adica stabil in timp.
25
CAPITOLUL IISUDIU DE COMPARATIE
Compararea a doua esantioane privind abilitatile de comunicare
1. Formularea ipotezei:
Cercetarea pleaca de la ipoteza ca studentii de la Facultatea de Istorie si in general cei care
studiaza stiintele umaniste prezinta capacitati de comunicare mult mai bine dezvoltate decat studentii
de la Facultatea de Inginerie si prin extindere de cei care s-au orientat spre domeniul tehnic.
2. Instrumentul folosit:
Pentru a verifica ipoteza am folosit instrumentul din anexa “Chestionar cap. com.”
3. Esantionarea si aplicarea chestionarului:
Am ales prin randomizare un esantion alcatuit din 16 studenti de la Facultatea de Istorie si 16
studenti de la Facultatea de Inginerie, de ambele sexe.In urma aplicarii testului am realizat curba
distributiei pentru fiecare esantion, obtinand urmatoarele grafice:
26
Grupa de inginerie
Descriptive Statistics
16 2.7500 .26615 1.06458
16 2.5625 .27339 1.09354
16 2.6250 .30104 1.20416
16 2.7500 .30957 1.23828
16 2.7500 .29580 1.18322
16 2.7500 .34761 1.39044
16 2.5000 .31623 1.26491
16 2.6875 .31250 1.25000
16 2.3750 .30104 1.20416
16 2.3750 .31458 1.25831
16 2.7500 .32275 1.29099
16 2.3125 .31250 1.25000
16 2.6875 .29887 1.19548
16 2.5000 .32914 1.31656
16 2.6250 .28687 1.14746
16 2.5625 .31582 1.26326
16 2.7500 .29580 1.18322
16 2.4375 .32874 1.31498
16 2.6250 .27195 1.08781
16 2.5000 .30277 1.21106
16 2.7500 .35940 1.43759
16 2.6250 .35208 1.40831
16
var00001
var00002
var00003
var00004
var00005
var00006
var00007
var00008
var00009
var00010
var00011
var00012
var00013
var00014
var00015
var00016
var00017
var00018
var00019
var00020
var00021
var00022
Valid N (listwise)
Statistic Statistic Std. Error Statistic
N Mean Std.Deviation
27
6.005.004.003.002.001.000.00
var00001
7
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.06458N = 16
5.004.003.002.001.000.00
var00002
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.5625Std. Dev. = 1.09354N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00003
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.625Std. Dev. = 1.20416N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00004
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.23828N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00005
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.18322N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00006
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.39044N = 16
28
6.005.004.003.002.001.000.00
var00007
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.50Std. Dev. = 1.26491N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00008
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.6875Std. Dev. = 1.25N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00009
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.375Std. Dev. = 1.20416N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00010
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.375Std. Dev. = 1.25831N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00011
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.29099N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00012
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.3125Std. Dev. = 1.25N = 16
29
6.005.004.003.002.001.000.00
var00013
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.6875Std. Dev. = 1.19548N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00014
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.50Std. Dev. = 1.31656N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00015
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.625Std. Dev. = 1.14746N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00016
7
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.5625Std. Dev. = 1.26326N = 16
30
6.005.004.003.002.001.000.00
var00017
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.18322N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00018
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.4375Std. Dev. = 1.31498N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00019
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.625Std. Dev. = 1.08781N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00020
7
6
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.50Std. Dev. = 1.21106N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00021
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.75Std. Dev. = 1.43759N = 16
6.005.004.003.002.001.000.00
var00022
5
4
3
2
1
0
Fre
qu
ency
Mean = 2.625Std. Dev. = 1.40831N = 16
31
4. CONFRUNTAREA REZULTATELOR
Deoarece, potrivit rezultatelor, curba distributiei nu s-a incadrat in parametrii normali, pentru
compararea celor doua esantioane am recurs la metodele neparametrice si anume Proba Medianei si
Testul U (Mann-Whitney)
Cu ajutorul programului SPSS am obtinut urmatoarele rezultate la cele doua teste:
Proba Medianei – aproximativ p=.000
Testul U – aproximativ p=.000
32
Frequencies
9 3
7 13
10 4
6 12
7 4
9 12
5 1
11 15
11 4
5 12
9 5
7 11
9 4
7 12
7 4
9 12
13 3
3 13
11 3
5 13
9 5
7 11
11 3
5 13
11 4
5 12
12 4
4 12
7 3
9 13
9 5
7 11
9 5
7 11
11 4
5 12
10 3
6 13
10 4
6 12
4 2
12 14
6 2
10 14
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
> Median
<= Median
VAR00001
VAR00002
VAR00003
VAR00004
VAR00005
VAR00006
VAR00007
VAR00008
VAR00009
VAR00010
VAR00011
VAR00012
VAR00013
VAR00014
VAR00015
VAR00016
VAR00017
VAR00018
VAR00019
VAR00020
VAR00021
VAR00022
istorie inginerie
VAR00023
33
CONCLUZII
Pornind de la cele doua esantioane utilizate si metodele de cercetare folosite ipoteza formulata s-a
dovedit a fi valida.Intr-adevar studentii de la Facultatea de istorie pot comunica mai usor si efecient si au
capacitati de comunicare mult mai dezvoltate decat studentii de la Facultatea de Inginerie.
Acest lucru se poate datora mai multor factori:
In psihologie si in special in ramura privind consilierea scolara exista numeroase teste
psihologice care identifica aptitudiniile si inclinatiile elevului si viitorului student.Prin aplicarea
anumitor teste de inteligenta se poate identifica tipul de inteligenta al fiecaruia.
Conform teoriei triarhice a inteligentei, inteligenta ar reprezenta unitatea structurala a trei tipuri
diferite de abilitati intelectuale:inteligenta componentiala, inteligenta experentiala care asigura
succesul in arta, stiinta si inteligenta contextuala.S-a constatat ca exista mai multe tipuri de
inteligenta:Inteligenta matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala, intrapersonala,
etc.Pornind de la acestea se poate postula ca studentii de la inginerie au mai degraba o inteligenta
matematica, spatiala, care sa le asigure succesul in domeniul ales decat o inteligenta
interpersonala, intrapersonala., de acestea fiind strans legate si abilitatile de comunicare.
De asemenea, daca in inginerie se pune accentul pe formule, desen tehnic, limbaj riguros care nu
lasa loc de interpretarii, in domeniul istoriei studentii dispun de o mai mare libertate de
exprimare, de jonglare cu ideile si cuvintele.Pentru a ajunge la o imagine completa si corecta
despre ceea ce inseamna istoria studentii de la istorie trebuie sa citeasca un numar impresionant
de carti si cercetari, toate contribuind la dezvoltarea limbajului si in final a comunicarii.
In ceea ce priveste viitoarele profesii ale actualilor studentii de la istorie si inginerie, daca primii
vor lucra foarte mult cu oamenii, in special cu elevii, putand devenii profesori, cei din urma vor
lucra intr-un mediu destul de restrans in ceea ce priveste contactul cu oamenii.Acest lucru este
determinat in mare masura de aptitudinile pe care le au si de anumite caracteristici ale
personalitatii.Daca primii sunt dominati de extroversie fiindu-le foarte usor sa interactioneze cu
cei din jur, la cei din urma predomina introversia, fiind adeptii lucrului individual, fara prea
multe contacte cu cei din jur.
34
35
