UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIEŞTIFACULTATEA : IMESPECIALIZAREA : IEOUP

CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ PRIVIND MENTENANȚA UTILAJULUI PETROLIER

–PROIECT-

COORDONATOR, Masterand, NAE ION Banica Victor Iulian

PLOIEŞTI

2012

Tema: METODĂ DE CONDUCERE ȘI DE SUPRAVEGHERE

A PROCESULUI TEHNOLOGIC DE EXECUȚIE ȘI MONTAJ A INSTALAŢIEI DE FORAJ

2

CUPRINS

1. CONCEPTE DE MENTENANTA ………………………………………………..1.1. Rolul și importanta mentenanței…………………………………………1.2. Tipuri de mentenanta……………………………………………………..

1.2.1. Mentenanta corectivă………………………………………….1.2.2. Mentenanta planificata………………………………………….1.2.3. Mentenanta preventiva si predictiva

2. ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU3. METODĂ DE CONDUCERE ȘI DE SUPRAVEGHERE

3.1. Stabilirea planului proiectului3.2. Introducerea timpilor necesari efectuării lucrărilor3.3. Stabilirea activităţilor centralizatoare3.4. Stabilirea corelaţiilor între activitățile proiectului3.5. Vizualizarea graficului Gantt3.6. Determinarea duratei totale a proiectului3.7. Stabilirea drumului critic3.8. Stabilirea resurselor necesare3.9. Alocarea resurselor către activităţi3.10. Vizualizarea încărcării resurselor3.11. Determinarea duratei totale, precum şi calculul costului procesului

tehnologic de montaj3.12. Determinarea costului pe activităţi3.13. Introducerea costurilor multiple 3.14. Implementarea proiectului3.15. Eliminarea supra-alocărilor3.16. Salvare cu linie de bază

4. CONCLUZIIBibliografie

3

1. CONCEPTE DE MENTENANTA

1.1. ROLUL ȘI IMPORTANTA MENTENANȚEI

Necesitatea reducerii costurilor de productie a determinat evolutia in timp a diferitelor sisteme si concepte de mentenanta.

La modul cel mai general mentenanta este un concept care desemneaza ansamblul operațiilor, activitaților și proceselor de intretinere și de reparatie ale unui sistem tehnic aflat in functiune (echipamente, masini, aparate, mecanisme diverse etc.).

Așadar, pe de-o parte, operatii, activitati si procese de intretinere si, pe de alta parte, actiuni, activitati și procese de reparative care impreuna constituie procesul cunoscut sub numele de mentenanța.

Rolul procesului de mentenanta decurge din rolurile pe care le capata activitatea de intretinere si cea de reparatie in viata unui sistem tehnic.

Astfel, rolul activitatii de intretinere este acela de a pastra in stare buna si foarte buna un sistem tehnic aflat in functiune si exploatare cu scopul de a face ca durata sa de viata sa fie cat mai mare.

Rolul activitatii de reparatie este acela de repunere in functiune, de refacere a starii de functionare a sistemului tehnic care a suferit diverse defectiuni sau care a atins un nivel de uzura cronica.

Toate sistemele tehnice aflate in folosinta (echipamente si instalatii de climatizare, instalatii electrice si tehnico-sanitare, aparate, masini, mecanisme si utilaje de productie etc.) au o anumita durata de viata. Niciun sistem tehnic nu este un "perpetuum mobile", nu functioneaza la nesfarsit.

Aceasta durata de viata a unui sistem tehnic poate fi delimitata in trei perioade si anume:

perioada I sau a "tineretii" sistemului tehnic; este perioada care incepe in momentul montarii si darii in folosinta pentru prima data a

4

sistemului tehnic si se incheie in momentul expirarii perioadei de garantie oferita de producatorul sistemului tehnic;

perioada II sau a "maturitatii" sistemului tehnic; este perioada care incepe in momentul primei revizii si intretineri capitale a sistemului tehnic si se incheie in momentul intrarii acestuia in perioada III;

perioada III sau a "batranetii" sistemului tehnic; este perioada in care sistemul tehnic inca mai functioneaza desi a fost revizuit si reparat de nenumarate ori. Functionarea sistemului tehnic in aceasta perioada se realizeaza la parametri foarte scazuti, cu un randament redus, caracteristica principala a sistemului fiind uzura fizica si cea morala. Perioada III se incheie in momentul in care sistemul tehnic este definitiv scos din uz.O delimitare general valabila privind cele trei perioade nu poate fi

realizata intrucat intervin o multitudine de factori particulari, specifici pentru fiecare sistem tehnic in parte. Prin urmare delimitarea celor 3 perioade va fi intotdeauna relativa, deci dependenta de factorii specifici pentru fiecare sistem tehnic in parte si pentru fiecare context de exploatare a sistemului.

Intelegerea acestor perioade si o delimitare cat mai corecta a lor sunt necesare si in acelasi timp importante. De ele depind in foarte mare masura modul in care functioneaza sistemul tehnic si durata de viata a acestuia. Aici intervine rolul procesului de mentenanta si al specialistilor din domeniu. Intelegerea perioadelor de functionare a sistemelor tehnice, delimitarea corecta a acestor perioade, identificarea, limitarea sau eliminarea factorilor de risc la adresa duratei de viata a sistemelor tehnice, planificarea corecta a perioadelor de revizii, intretineri si reparatii sunt responsabilitati ce revin domeniului mentenantei. Din aceste motive mentenanta este importanta, chiar vitala pentru un sistem tehnic aflat in exploatare.

1.2. TIPURI DE MENTENANTA

1.2.1. MENTENANTA CORECTIVĂ

Sistemul tehnic aflat in exploatare s-a oprit accidental datorita uzurii instaurate sau datorita aparitiei unor defectiuni. In acest caz intervine mentenanta corectiva (sau în avarie) prin intermediul careia se repara sistemul tehnic defectat, o componenta a acestuia sau un ansamblu de

5

componente. Asa cum am precizat si mai sus, reparatia presupune repunerea in functiune, refacerea starii de functionare a sistemului tehnic, a componentei acestuia sau a ansamblului de componente care au suferit diverse defectiuni sau care au atins un nivel de uzura cronica.

Defectiunile sau uzura cronica ale unui sistem tehnic aflat in exploatare sunt cauzate de o serie de factori precum:

eroarea umana; lipsa de competenta a personalului care opereaza cu sistemul si deci

utilizarea inadecvata; montarea incorecta a sistemului; exploatarea agresiva si exagerata; lipsa sau insuficienta operatiunilor de revizie si intretinere ale

sistemului tehnic prevazute in specificatiile si manualele tehnice de exploatare, deci ignorarea mentenantei preventive.Reparatia inseamna, de regula, inlocuirea subansamblului avariat

sau chiar a intregului utilaj. Aceasta situatie este cea mai nefericita si implica in mod evident costuri de mentenanta mari.

1.2.2. MENTENANTA PLANIFICATA

Mentenanta planificata in care utilajele sunt oprite in mod planificat, in functie de numarul de ore de functionare acumulate, pentru efectuarea reviziilor tehnice (RT), reparatiilor curente (RC1, RC2) si a reparatiilor capitale (RK). In acest sistem nu conteaza gradul de uzura instalat ci numarul de ore de functionare acumulat. Astfel, este posibil ca o parte dintre componente si subansamble inca functionale sa fie inlocuite.

Costurile de mentenanta planificata vor fi in aceasta situatie mai mici decat in situatia prezentata anterior.

1.2.3. MENTENANTA PREVENTIVA SI PREDICTIVA

Acest tip de mentenanta inseamna intelegerea corecta de catre specialisti a conditiilor de functionare, de revizie si intretinere a sistemului tehnic. Acest lucru presupune pe de-o parte cunoasterea specificatiilor de exploatare si intretinere existente in manualele tehnice ale sistemului, iar pe de alta parte aplicarea intocmai a cerintelor si specificatiilor de intretinere tehnica periodica.

6

In cadrul mentenantei preventive și predictive, utilajele si sistemele tehnice aflate in exploatare sunt oprite in mod controlat pe baza unor planificari riguroase realizate cu multe saptamani sau luni inainte, in functie de numarul de ore de functionare acumulate sau gradul de uzura inregistrat, pentru efectuarea reviziilor tehnice, reparatiilor curente si a reparatiilor capitale controlate.

Mentenanta preventivă și predictivă permite depistarea din timp, localizarea si identificarea defectiunii sau a pieselor uzate, precum si calculul duratei de functionare in conditii de siguranta a utilajului.

In acest mod este posibila planificarea opririi, pregatirea echipei de interventie, comandarea pieselor de schimb necesare acolo unde este cazul si reducerea la minim a duratei de stationare pentru revizii, intretinere si reparatii. Avantajul major al mentenantei preventive este acela ca implica costuri foarte mici in raport cu mentenanta corectiva.

Practica a dovedit clar ca mentenanta corectiva este mult mai costisitoare decat mentenanta preventiva, mai ales ca in foarte multe situatii se impune schimbarea intregului sistem tehnic, ceea ce reprezinta cea mai nefericita situatie.Pentru a ne plasa in aceasta situatie “fericita”, trebuie sa avem in vedere ca starea tehnica de functionare a unui utilaj poate fi apreciata pe baza “simptomelor” pe care le manifesta in timpul functionarii (fig. 1.1): vibratii, zgomote, cresterea temperaturii lagarelor, variatia temperaturii si presiunii in circuitul de racire etc.

Fig. 1.1. Prezentarea modului de supraveghere a diferitelor utilaje.

7

Dintre toate acestea, nivelul de vibratii si nivelul de zgomot sunt principalele criterii (principalii parametri) de evaluare a starii tehnice de functionare a unui utilaj. Mentenanta preventivă și predictivă presupune masurarea periodica a vibratiilor si zgomotelor de pe lagare si compararea valorilor masurate cu cele prescrise de producatorul utilajului sau cu standardele in vigoare (fig. 1.2).

In momentul in care se constata ca nivelul vibratiilor a ajuns in domeniul “inca admisibil” este avertizata echipa de mentenanta sa fie gata de interventie in orice moment (fig. 1.3).

Fig. 1.2. Prezentarea modului de încadrare a limitelor de supravegherea diferitelor utilaje.

In realitate, nici un utilaj nu functioneaza fara sa vibreze. Totul este ca nivelul de vibratii sa se situeze in limite admisibile. Studiul vibratiilor a aratat ca fiecare defect in parte are propria sa frecventa caracteristica. In timpul functionarii, toate sursele de vibratii transmit energia lor, prin lagare, la batiu si fundatie.

Utilajele supuse procesului de supraveghere trebuie masurate, daca functioneaza normal, la intervale de timp precizate in documentatia furnizorilor sau in standarde.

Fig. 1.3. Prezentarea modului propriu de variație a funcționării diferitelor organe de mașini.

8

Evidenta valorilor masurate si a numarului de ore de functionare pentru utilaje sunt importante în scopul diagnosticării defectiunilor.

In figura 1.4 este reprezentat graficul nivelului de vibratii pentru un lagar unde, in ordonata este amplitudinea vibratiei, iar in abscisa este numarul de ore sau zile de functionare ale utilajului.

Fig. 1.4. Graficul nivelului vibrațiilor.

In momentul (T1) in care se observa ca amplitudinea vibratiilor incepe sa aiba tendinta crescatoare, masuratorile vor fi efectuate la intervale mai scurte de timp.

Dupa un numar de masuratori, cand se obtine certitudinea ca tendinta este crescatoare (T2), se fac achizitii de semnale pentru:

- analiza in frecventa a vibratiilor cu scopul de a localiza defectiunea si pentru a determina ce anume este defect (fig. 1.3);

- calculul duratei de functionare in conditii de siguranta D (fig. 1.4), din momentul T2 si pana in momentul in care nivelul de vibratii va atinge limita maxim admisibila La.

O conditie esentiala in reusita sistemului de mentenanta preventiva si predictiva este buna colaborare si comunicare intre personalul de supraveghere si personalul de intretinere si reparatie

9

2. ELABORAREA MODELULUI DE LUCRU

În general, proiectul se prezintă sub forma unui plan al proiectului. Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul proiectului se

prezintă sub forma unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se poziţia unor activităţi în cadrul unor grupări mai largi a acestora (fig. 2.1).

Fig. 2.1. Prezentarea planului proiectului sub forma unei structuri ierarhice.

10

PLANUL PROIETULUI

Faza 1

Activitatea 1.1

Activitatea 1.2

Activitatea 1.n

Subactivitatea 1.1.1

Subactivitatea 1.1.2

Subactivitatea 1.1.m

Faza 2

Activitatea 2.1

Activitatea 2.2

Activitatea 2.n

Subactivitatea 2.1.1

Subactivitatea 2.1.2

Subactivitatea 2.1.m

Faza n

Activitatea n.1

Activitatea n.2

Activitatea n.n

Subactivitatea n.1.1

Subactivitatea n.1.2

Subactivitatea n.1.m

La planificarea unui proiect, pentru a putea folosi o tehnică de tip reţea, trebuie ca proiectul să fie împărţit în părţile sale componente: faze, activităţi şi evenimente.

Componentele de bază ale unei activităţi sunt: − descrierea/denumirea activităţii şi codul acesteia; − durata în timp (minute, ore, zile, săptămâni, luni); − resursele (umane, materiale, echipamente) implicate; − costurile asociate.

APLICAŢIE

Pentru derularea proiectui în tabelul 2.1 sunt prezentate principalele activităţi ce se desfăşoară. Proiectul se va derula începând cu data de 21.11.2012.

Tabelul 2.1. Activităţile ce se desfăşoară în cadrul proiectului.

Task Name Duration PredecessorsProject CSPMUP 1 days 1. Conceptie prototip 1 days Documentare in domeniu 5 days Studii, analize 10 days 3FS-1 day Elaborare metode/ soluții noi 14 days 4FS-2 days Elaborare planuri, scheme 16 days 5 Proiectare model experimental 21 days 6FS-4 days 2. Dotari cu utilaje si echipamente 1 days Stabilirea necesarului de utilaje si echipamente 2 days 6 Determinarea caracteristicilor tehnice si de calitate ale utilajelor si

echipamentelor2 days 9

Stabilirea conditiilor pentru oferta tehnica 4 days 10 Intocmirea caietului de sarcini 3 days 10 Desfasurarea licitatiei 7 days 12 Achiziționarea echipamentelor și utilajelor 20 days 13 3. Amenajări teren 1 days Delimitarea zonei de lucru 9 days 13 Amenajarea conducte de legătură pentru utilități 5 days 16 Drumuri de acces 4 days 16 Fundație 8 days 16 4. Montaj 1 days Transportul echipamentelor la locație 3 days 16 Realizarea subansablurilor 8 days 21 Montajul elementelor de legătură 4 days 22 Montajul A.M.C.-urilor 3 days 23 Montajul propriu-zis 2 days 24

11

5. Probe și încercări 1 days Verificarea calitatii lucrarilor 3 days 25 Pregatirea pentru punerea in funcțiune 3 days 27 Probe 2 days 28 Incercari 2 days 28 6. Remedierea defectiunilor, corectii 1 days Remedierea defectiunilor mecanice 2 days 30 Corectii si reglaje 2 days 32

Pentru aplicaţia dezvoltată in Resource Sheet vor fi înregistrate resursele prezentate în tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Resurse.

Resource Name Type Initials GroupMax. Units

Std. Rate Ovt. Rate Cost/Use Accrue AtBase Calendar

Inginer mecanic platforma Work I 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer mecanic proiectant Work i 100% 5.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer electromecanic platforma Work i 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer electromecanic proiectant Work i 100% 5.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer foraj platforma Work i 100% 10.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer foraj proiectant Work i 100% 7.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

proiectant Work p 100% 4.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Administrator de șantier Work A 100% 12.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Tehnician AMC Work T 100% 4.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

inginer achizitii Work i 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Consultant achizitii Work C 100% 6.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Economist Work E 100% 8.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Operator mecanic Work O 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

operator electrician Work o 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Operator AMC-uri Work O 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Lăcătuș montaj 1 Work L 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Lăcătuș montaj 2 Work L 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Operator excavator Work O 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Operator amenajare teren Work O 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Sudor Work S 100% 3.00lei/hr 0.00lei/hr 0.00lei Prorated Standard

Distribuitor Material D 0.00lei 300.00lei Start

Motor electric Material M 0.00lei 4,000.00lei Start

Pompa hidraulica 1 Material P 0.00lei 4,000.00lei Start

Ciment pentru fundatie Material C 0.00lei 2,000.00lei Start

Teava Material T 0.00lei 500.00lei Start

Flanșe Material F 0.00lei 300.00lei Start

Rezervor Material R 0.00lei 400.00lei Start

Armatură pentru fundație Material A 0.00lei 300.00lei Start

Platforma Material P 0.00lei 8,000.00lei Start

Motor hidraulic liniar manevra Material M 0.00lei 5,000.00lei Prorated

Motor hidraulic simulare sarcina Material M 0.00lei 4,000.00lei Prorated

Debitmetru Material D 0.00lei 2,000.00lei Prorated

Traductoare de presiune Material T 0.00lei 1,500.00lei Prorated

Limitatoare de cursa Material L 0.00lei 200.00lei Prorated

Cabluri Material C 0.00lei 1,000.00lei Prorated

Furtunuri Material F 0.00lei 300.00lei Prorated

Manometru Material M 0.00lei 200.00lei Prorated

Panou de comanda Material P 0.00lei 2,000.00lei Prorated

12

Ulei transmisie Material U 0.00lei 1,000.00lei Prorated

În tabelul 2.3 se prezintă modul de alocare al resurselor.

Tabelul 2.3. Alocarea resurselor.

ID Denumirea activităţii Resource Name Type Max. Units

Base Calendar

1. Project CSPMUP2. Conceptie prototip3.

Documentare în domeniu

inginer electromecanic platforma Work 100% standardinginer electromecanic proiectant Work 50% standardinginer foraj platforma Work 100% standardInginer mecanic platforma Work 100% standardinginer mecanic proiectant Work 50% standardinginer foraj proiectant Work 50% standard

4. Studii, analize inginer foraj proiectant Work 30% standardinginer mecanic proiectant Work 30% standardeconomist Work 60% standardinginer achiziții Work 80% standard

5. Elaborare metode/ solutii noi inginer electromecanic platforma Work 50% standardinginer electromecanic proiectant Work 50% standardinginer foraj platforma Work 50% standardInginer mecanic platforma Work 50% standardinginer mecanic proiectant Work 100% standard

6.Elaborare planuri, scheme

inginer electromecanic platforma Work 100% standardinginer electromecanic proiectant Work 100% standardinginer foraj platforma Work 100% standardinginer mecanic proiectant Work 100% standard

7. Proiectare model experimental inginer electromecanic proiectant Work 50% standardinginer foraj proiectant Work 100% standardinginer mecanic proiectant Work 100% standard

8. 2. Dotari cu utilaje si echipamente

100%

9.Stabilirea necesarului de utilaje și

echipamente

inginer electromecanic platforma Work 100% standardinginer foraj platforma Work 100% standardInginer mecanic platforma Work 100% standard

10.

Determinarea caracteristicilor tehnice și de calitate ale utilajelor și

echipamentelor

inginer electromecanic platforma Work 25% standardinginer electromecanic proiectant Work 25% standardinginer foraj platforma Work 10% standardinginer foraj proiectant Work 10% standardInginer mecanic platforma Work 10% standard

11.Stabilirea condițiilor pentru oferta

tehnică

inginer achiziții Work 100% standardinginer electromecanic platforma Work 10% standardinginer foraj platforma Work 50% standardInginer mecanic platforma Work 10% standard

12. Întocmirea caietului de sarcini

inginer achiziții Work 100% standardinginer electromecanic proiectant Work 100% standardinginer foraj proiectant Work 100% standardInginer mecanic proiectant Work 100% standard

13. Desfașurarea licitațieiinginer achiziții Work 100% standardinginer electromecanic platforma Work 10% standardinginer foraj platforma Work 10% standard

14. Achiziționarea echipamentelor și utilajelor

inginer achiziții Work 100% standardinginer electromecanic platforma Work 10% standardinginer electromecanic proiectant Work 30% standard

13

inginer foraj platforma Work 10% standardinginer foraj proiectant Work 20% standardInginer mecanic platforma Work 20% standard

15. 3. Amenajări teren

16. Delimitarea zonei de lucru

Administrator de șantier Work 20% standardOperator amenajare teren Work 50% standardOperator excavator Work 50% standardOperator mecanic Work 10% standard

17.Amenajarea conductelor de legătură pentru utilități

Administrator de șantier Work 10% standardOperator amenajare teren Work 50% standardOperator excavator Work 50% standardOperator mecanic Work 20% standardLăcătuș montaj 1 Work 40% standardLăcătuș montaj 2 Work 40% standardPompa hidraulica 1 Work 1% standardSudor Work 20% standardTehnician AMC Work 40% standardRezervor Work 1% standardPanou de comanda Work 1% standardTeava Work 10% standardFlanse Work 10% standardPlatforma Work 1% standardDebitmetru Work 1% standardTraductoare de presiune Work 10% standardLimitatoare de cursa Work 10% standardFurtunuri Work 50% standardManometru Work 10% standard

18. Drumuri de acces

Administrator de șantier Work 10% standardLăcătuș montaj 1 Work 20% standardLăcătuș montaj 2 Work 20% standardOperator excavator Work 50% standardOperator mecanic Work 20% standard

19. Fundație Administrator de șantier Work 20% standardOperator amenajare teren Work 40% standardOperator mecanic Work 20% standardLăcătuș montaj 1 Work 50% standardLăcătuș montaj 2 Work 50% standardArmatură pentru fundație Work 100% standardCiment pentru fundație Work 100% standard

20. 4. Montaj

21.Transportul echipamentelor la locație

Administrator de șantier Work 10% standardinginer electromecanic platforma Work 10% standardInginer mecanic platforma Work 10% standardLăcătuș montaj 1 Work 50% standardLăcătuș montaj 2 Work 50% standardOperator mecanic Work 50% standardSudor Work 10% standardTehnician AMC Work 10% standardOperator excavator Work 20% standard

22. Realizarea subansablurilor

Lăcătuș montaj 1 Work 40% standardLăcătuș montaj 2 Work 40% standardProiectant Work 10% standardTehnician AMC Work 20% standardSudor Work 10% standardOperator mecanic Work 40% standardinginer mecanic proiectant Work 10% standard

23. Montajul elementelor de legătură Lăcătuș montaj 1 Work 20% standardLăcătuș montaj 2 Work 20% standardProiectant Work 5% standard

14

Tehnician AMC Work 10% standardinginer mecanic proiectant Work 5% standard

24. Montajul A.M.C.-urilorTehnician AMC Work 20% standardLăcătuș montaj 2 Work 50% standardOperator mecanic Work 50% standard

25. Montajul propriu-zis

Lăcătuș montaj 1 Work 20% standardLăcătuș montaj 2 Work 10% standardProiectant Work 10% standardTehnician AMC Work 10% standardOperator mecanic Work 50% standard

26. 5. Probe și încercări

27. Verificarea calității lucrărilor

inginer electromecanic proiectant Work 5% standardinginer foraj platforma Work 5% standardinginer foraj proiectant Work 5% standardInginer mecanic platforma Work 5% standardAdministrator de șantier Work 10% standardLăcătuș montaj 1 Work 50% standardLăcătuș montaj 2 Work 50% standardProiectant Work 5% standardTehnician AMC Work 15% standard

28.Pregătirea pentru punerea în funcțiune

inginer electromecanic proiectant Work 5% standardinginer foraj platforma Work 5% standardinginer foraj proiectant Work 5% standardInginer mecanic platforma Work 5% standardAdministrator de șantier Work 5% standardTehnician AMC Work 25% standardOperator electrician Work 50% standard

29. Probe

inginer electromecanic proiectant Work 5% standardinginer foraj platforma Work 5% standardinginer foraj proiectant Work 5% standardTehnician AMC Work 5% standardLăcătuș montaj 1 Work 40% standardOperator mecanic Work 40% standard

30. Încercări

inginer electromecanic proiectant Work 5% standardinginer foraj platforma Work 5% standardinginer foraj proiectant Work 5% standardTehnician AMC Work 15% standardLăcătuș montaj 1 Work 30% standardOperator mecanic Work 30% standard

31. 6. Remedierea defecțiunilor, corecții

32. Remedierea defecțiunilor mecanice

Lăcătuș montaj 1 Work 20% standardLăcătuș montaj 2 Work 20% standardOperator mecanic Work 20% standardTehnician AMC Work 20% standardSudor Work 20% standard

33. Corecții și reglaje

Operator mecanic Work 20% standardTehnician AMC Work 20% standardLăcătuș montaj 1 Work 20% standardinginer electromecanic proiectant Work 20% standardOperator electrician Work 20% standard

15

3. METODĂ DE CONDUCERE ȘI DE SUPRAVEGHERE

Pentru a stabili modul în care Microsoft Project poate fi utilizat în conducerea, urmărirea şi optimizarea unui proces tehnologic de execuție și montaj a instalaţiei de foraj, se prezintă în continuare etapele de lucru.

3.1. STABILIREA PLANULUI PROIECTULUI

În conformitate cu obiectivul general al proiectului, se stabileşte planul proiectului (fig. 3.1).

16

Fig. 3.1. Planul proiectului.

Proiectul este structurat în cinci etape centralizatoare de lucru (fig. 3.2).

17

Fig. 3.2. Planul proiectului - etape centralizatoare.

2.2. Introducerea timpilor necesari efectuării lucrărilor (fig. 3.3).

Fig. 3.3. Stabilirea duratei lucrărilor.

18

2.3. Stabilirea activităţilor centralizatoare (capitolele principale ale unui proiect) – fig. 3.4.

Fig. 3.4. Stabilirea activităţilor centralizatoare.

2.4. Stabilirea corelaţiilor între activitățile proiectului (introducerea predecesorilor – fig. 3.5).

19

Fig. 3.5. Stabilirea relaţiilor de precedenţă.

2.5. Vizualizarea graficului Gantt – fig. 3.6.

Fig. 3.6. Vizualizarea graficului Gantt.

2.6. Determinarea duratei totale a proiectului – fig. 3.7.

20

Fig. 3.7. Determinarea duratei totale a proiectului.

2.7. Stabilirea drumului critic şi a rezervelor de timp ale activităţilor care nu se găsesc pe drumul critic – fig. 3.8.

Fig. 3.8. Stabilirea drumului critic.

2.8. Stabilirea resurselor necesare – fig. 3.9.

21

Fig. 3.9. Stabilirea resurselor necesare.

2.9. Alocarea resurselor către activităţi

În Microsoft Project, introducerea informaţiilor despre resurse (fig. 3.9) impune stabilirea timpului cheltuit pentru execuţia operaţiei şi costului aferent.

Microsoft Project utilizează două tipuri de resurse: resurse de lucru şi resurse materiale. Resursele de lucru sunt reprezentate de personalul şi echipamentele care realizează munca aferentă procesului tehnologic (echipamentele nu se limitează numai la cele portabile, pot exista utilaje, maşini-unelte, aparate de măsură şi control etc.). Alocarea resurselor către activităţi este redată în figura 3.10.

22

Fig. 3.10. Alocarea resurselor necesare activităţilor.

2.10. Vizualizarea încărcării resurselor (fig. 3.11…3.14). Modul în care este gestionat timpul unei resurse peste program este

numit alocare şi poate fi:- Sub-alocare: capacitatea maximă a resursei nu este ocupată de

repartizările resursei. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are doar 20 ore de muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru, este sub-alocată.

- Alocare în întregime: capacitatea maximă a resursei este ocupată de repartizări. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are 40 de ore de muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru, este alocată în întregime.

23

- Supra-alocare: capacitatea maximă a resursei este depăşită de repartizări. De exemplu, o resursă cu normă întreagă, care are 60 ore de muncă repartizate într-o săptămână de 40 de ore de lucru, este supra-alocată.

În Microsoft Project capacitatea resursei de a lucra este măsurată în unităţi. Unităţile sunt măsurate atât în numere (de exemplu 3 unităţi), cât şi procentual (de exemplu 300% unităţi).

Resursele supralocate sunt prezentate în figura 3.11 – notate prin culoarea roșie.

Fig. 3.11. Resurse supralocate – pagina resurselor.

24

Fig. 3.12. Vizualizarea încărcării resurselor – inginer mecanic proiectant.

Dacă o resursă este supra-alocată pentru doar o jumătate de oră Microsoft Project va alerta, dar o astfel de supra-alocare minoră nu ar putea fi o problemă ce necesită rezolvare, în funcţie de resursa implicată şi de natura repartizării. Supra-alocarea severă – de exemplu, o resursă fiind repartizată să lucreze de două ori mai mult decât norma repatizată pe o zi, este întotdeauna o problemă.

Supra-alocările trebuie eliminate, pentru că este imposibil de acceptat derularea unui proiect la care apar astfel de neconcordanţe. Resursele supra-alocate sunt sesizate prin culoarea roşie cu care sunt marcate în vizualizările Microsoft Project.

25

2.12. Determinarea costului pe activităţi – figura 3.16.

Fig. 3.16. Determinarea costului total pe activităţi.

26

2.13. Introducerea costurilor multiple - fig. 3.17.

Fig. 3.17. Introducerea costurilor multiple.

2.14. Implementarea proiectului – graficul de urmărire a îndeplinirii sarcinilor (fig. 3.18).

27

Fig. 3.18. Tracking Gantt.

2.15. Eliminarea supra-alocărilor se poate face în mai multe moduri:a) Corectarea suprapunerilor prin modificare 100% manuală a

duratelor activităţilor, a nivelelor de alocare şi de disponibilitate a resurselor. Această manieră este potrivită în cazul proiectelor de mică amploare şi care nu prezintă prea multe supra-alocări.

b) Nivelarea manuală a supra-alocărilor, este un proces de inserare de întârzieri ale activităţilor şi de ajustări ale repartizărilor resurselor, cu scopul eliminării supra-alocărilor.

c) Nivelarea automată, se produce chiar în timpul alocării resurselor şi de fapt preîntâmpină apariţia supra-alocărilor.

Efectele eliminării supra-alocării resurselor pot fi urmărite prin următoarele vizualizări:

- în graficul Gantt apar intreruperi ale activităţilor datorită faptului ca pentru resursa supra-alocată s-au căutat zilele libere când aceasta poate desfasura activităţi (fig. 3.19); ca urmare durata totală a lucrărilor s-a mărit (fig. 3.20).

- în graficul resurselor nu mai apare atenţionarea realizată prin marcarea resurselor supra-alocate prin culoarea roşie (fig. 3.21);

Utilitatea metodei poate fi justificată şi prin modul cum pot fi redate vizualizările prin care se conduce procesul tehnologic specificat. De

28

exemplu, în figura 3.22 este prezentat modul în care sunt grupate resursele procesului tehnologic pe activităţile care se desfăşoară. Acest mod de prezentare este util în pratică pentru fişele de pontaj.

Fig. 3.19. Întreruperi ale activităţilor.

29

Fig. 3.21. Eliminarea supra-alocării.

Fig. 3.22. Vizualizarea repartizării resurselor pe activităţi.

30

2.16. Salvare cu linie de bază – fig. 3.23.

Fig. 3.23. Salvare cu linie de bază.

31

4. CONCLUZII

Caracteristicile conducerii proiectelor cu Microsoft Project prezintă următoarele aspect:

− Formează baza planificării şi predicţiei proiectului şi furnizează conducerii proiectului posibilitatea de a adopta cea mai bună folosinţă a resurselor în scopul obţinerii unui rezultat cunoscut, într-un timp limitat şi având costuri limitate.

− Permite o viziune schematică a proiectului şi totodată controlul asupra proiectelor unice.

− Ajută echipa de management al proiectului să rezolve probleme de incertitudine care pot apărea în desfăşurarea proiectului, prin găsirea răspunsurilor la întrebări de genul: Cum va fi afectată terminarea proiectului de o întârziere pentru anumite elemente (activităţi, evenimente) ale sale? Unde există rezerve de timp între elemente? Care elemente sunt determinante pentru respectarea termenului proiectului? Aceste răspunsuri furnizează conducerii proiectului mijloace de evaluare a alternativelor/opţiunilor pentru redresarea situaţiei.

− Utilizează o analiză de tip reţea a timpului drept metodă de bază pentru determinarea forţei de muncă, a materialelor şi a echipamentelor şi, totodată, pentru furnizarea mijloacelor de verificare a progresului realizat în desfăşurarea proiectului.

− Furnizează structura de bază pentru prezentarea rapoartelor de informare.

− Evidenţiază interdependenţele dintre elementele sale. − Permite scenarii de genul “Ce se întâmplă dacă…”. − Identifică cel mai lung traseu sau drumul critic. − Permit stabilirea termenelor pentru efectuarea analizelor de risc.

32

BIBLIOGRAFIE

1. Cristea V., Grădişteanu I., Peligrad N., Instalaţii şi utilaje pentru forarea sondelor, Editura tehnică, Bucureşti, 1985

2. Lambrescu, I., Nae, I. Managementul proiectelor, Editura Universităţii din Ploieşti, Ploieşti, 2004

3. Nae I., Petrescu M. G., Managementul proiectelor construcţiilor industriale, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2006

4. Nae I., Elemente fundamentale privind managementul proiectelor, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2008

5. Nae I., Managementul proiectelor – tehnici de planificare şi de control, Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, Ploieşti, 2009

6. * * * Normative generale privind lucrările de montaj ale instalaţiei MR 8000, 2006 -2008

7. * * * Nomenclatorul lucrărilor care se efectuează la montajul instalaţiei MR 8000, 2006 -2008

8. * * * http://www.primagra.ro/mentenanta1.php

33