C U P R I N S INTRODUCERE 1. Scopul şi obiectivele lucrării 3 2. Scurtă prezentare a S.C. Chiţulescu Prod S.R.L. 4 3. Funcţiile întreprinderii 10 CAPITOLUL 1 Fundamente teoretice privind cheltuielile, veniturile şi rezultatele 12 1.1. Definirea şi sfera de cuprindere a cheltuielilor şi veniturilor 12 1.2. Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor 15 1.3. Delimitări şi structuri privind rezultatele 21 1.4. Contul de profit şi pierdere şi performanţa întreprinderii 24 1.5. Cheltuielile, veniturile şi rezultatele adordate prin prisma Standardelor Internaţionale de Contabilitate 27 CAPITOLUL 2 Organizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor la S.C. Chiţulescu Prod S.R.L. 36 2.1. Documente contabile utilizate şi sistemul informaţional 36 2.2. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor 47 2.2.1. Contabilitatea cheltuielilor 51 2.2.2. Contabilitatea veniturilor 70 2.2.3. Contabilitatea rezultatelor 85 1
Transcript
C U P R I N S
INTRODUCERE1. Scopul şi obiectivele lucrării 32. Scurtă prezentare a S.C. Chiţulescu Prod S.R.L. 43. Funcţiile întreprinderii 10
CAPITOLUL 1Fundamente teoretice privind cheltuielile, veniturile şi rezultatele 121.1. Definirea şi sfera de cuprindere a cheltuielilor şi veniturilor 121.2. Clasificarea cheltuielilor şi veniturilor 151.3. Delimitări şi structuri privind rezultatele 211.4. Contul de profit şi pierdere şi performanţa întreprinderii 241.5. Cheltuielile, veniturile şi rezultatele adordate prin prisma Standardelor Internaţionale de Contabilitate
27
CAPITOLUL 2Organizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor la S.C. Chiţulescu Prod S.R.L.
36
2.1. Documente contabile utilizate şi sistemul informaţional 362.2. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor 47
2.2.1. Contabilitatea cheltuielilor 51 2.2.2. Contabilitatea veniturilor 70 2.2.3. Contabilitatea rezultatelor 852.3. Lucrări contabile de închidere a exerciţiului financiar 93
CAPITOLUL 3Analiza indicatorilor economico-financiari privind cheltuielile, veniturile şi rezultatele la S.C. Chiţulescu Prod S.R.L.
103
3.1. Necesitatea analizei economico-financiare 1033.2. Analiza pe baza contului de profit şi pierdere 105 3.2.1. Analiza în dinamică a rezultatelor S.C. Chiţulescu Prod S.R.L. 105 3.2.2. Analiza cifrei de afaceri 108 3.2.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune 1113.3. Analiza pe baza bilanţului contabil 117 3.3.1 Analiza fondului de rulment, nevoii de fond de rulment şi trezoreriei
117
3.3.2. Analiza ratelor de rentabilitate 121 3.3.3. Analiza capacităţii de autofinanţare 123
1
CONCLUZII 126
BIBLIOGRAFIE 129
ANEXE1. Bilanţul contabil2. Contul de profit şi pierdere
2
INTRODUCERE
1. Scopul şi obiectivele lucrării
Problematica abordată în cadrul lucrării surprinde aspecte ce privesc
contabilitatea financiară a veniturilor, cheltuielilor şi rezultetelor în cadrul societăţii
Chiţulescu Prod SRL, precum şi aspectele de natură teoretică, metodologică şi
aplicativă, inclusiv abordarea fiscală a acestora.
Lucrarea începe cu o scurtă prezentare a societăţii Chiţulescu Prod S.R.L. din
punct de vedere al obiectului de activitate, al rezultatelor obţinute, resurse umane,
furnizori, concurenţă, după care este structurată în trei capitole:
- fundamente teoretice privind cheltuielile, veniturile, rezultatele;
- organizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor la S.C.
Chiţulescu Prod S.R.L.;
- analiza indicatorilor economico-financiari privind cheltuielile, veniturile şi
rezultate.
Deoarece analiza globală a cheltuielilor permite cunoaşterea produselor,
activităţilor care contribuie la ameliorarea sau degradarea rezultatelor întreprinderii,
analiza indicatorilor economico–financiari privind cheltuielile, veniturile şi rezultatele
2.1. Documente contabile utilizate şi sistemul informaţional
Definirea, conţinutul şi funcţiile documentelor contabile
Organizarea contabilităţii nu poate fi concepută fară existenţa unui sistem de
documente contabile judicios elaborate şi utilizate după reguli bine stabilite.
Potivit articolului 6 aliniatul 2 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată,
modificată si completată prin Ordonanţa de Guvern nr.61/2001, precum şi a celorlalte
prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu
regim special, utilizate în activitatea financiară şi contabilă, orice operaţiune
economică se consemnează într-un document care stă la baza înregistrării lor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.
Cu ajutorul documentelor contabile se formalizează în scris şi se organizează
faptic procesele de culegere, prelucrare, stocare şi transmitere a informaţiilor privind
patrimoniul. Ele reprezintă piesele sau suporturile materiale ale contabilităţii.
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate sau netipizate.
36
Ministerul Finantelor, în carul reglementărilor referitoare la noul sistem de
contabilitate, a elaborat “Nomenclatorul privind modelele registrelor şi formularelor
comun privind activitatea financiară şi contabilă ”.
Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să
asigure potrivit legii, condiţiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative
privind oreraţiile economice, organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii,
organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv, precum şi
valorificarea rezultatelor acesteia: respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor
financiare anuale simplificate, depunerea la termen a acestora la organele în drept şi
publicarea lor; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor
financiare anuale simplificate, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la
specificul persoanei juridice.
Conţinutul documentelor justificative
Conţinutul documentelor contabile variază în funcţie de caracterul operaţiilor
consemnate, concretizat în anumite elemente obligatorii, care trebuie să asigure
reflectarea clară şi completă a operaţiilor economice pentru care se întocmesc. Dintre
aceste elemente, unele sunt comune tuturor categoriilor de documente economice, iar
altele sunt specifice anumitor documente.
Elemente comune se referă la:
- denumirea documentului;
- denumirea şi sediul persoanei juridice care întocmeşte documentul;
- numărul şi data întocmirii acestuia;
- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiei economice (când este
cazul);
- conţinutul operaţiunii economice şi, dacă este cazul, temeiul legal al efectuării
acestuaia ;
37
- datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate;
- numele, prenumele şi semnăturile persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat,
după caz;
- alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate.
Elementele specifice, diferă de la o categorie de documente la alta şi asigură
detalierea operaţiei consemnate ele având un rol completativ. De exemplu, factura
conţine ca elemente specifice, date privitoare la comandă, contract, aviz de însoţire,
document de transport, conturile de la băncile părţilor etc.
Operaţiile corespunzătoare cheltuielilor se oglindesc în contabilitate pe baza
documentelor justificative în care sunt încrise, dintre care cele utilizate în mod curent
în activitatea practică sunt:
- Factura fiscală, pentru achiziţionările de valori materiale nestocabile, pentru
tariful de transport privind bunurile de personal, pentru serviciile prestate de
terţi.
- Bonul fiscal de tip Petrom, care oglindeşte aprovizionările (consumurile) de
carburanţi şi lubrifianţi.
- Avizul de însoţire atunci când bunurile aprovozionate nu sunt facturate.
- Extrasul de cont, în situaţia unor plăţi direct din conturile deschise la bănci,
cum sunt comisioanele reţinute de unităţile bancare.
- Ordinul de deplasare (delegaţie), pentru diurna aferentă deplasărilor în
interesul întreprinderii.
- Listele şi procesul verbal de inventariere, care reflectă lipsurile în gestiune,
imputabile sau neimputabile, privind activele circulante.
- Documente specifice pentru anumite categorii de cheltuieli, cum sunt cele care
privesc consumul de energie electrică, servicii de poştă, telefon, transportul de
mărfuri pe calea ferată.
38
- Bonul de consum sau fişa limită de consum, după caz, pentru eliberarea din
magazie a materiilor prime şi materialelor destinate consumului.
- Statul de salarii, pentru cheltuielile privind salariile, asigurările sociale şi
protecţia socială.
Documentele justificative specifice în care sunt consemnate operaţiile
economice care privesc veniturile sunt:
- Factura fiscală - pentru toate operaţiile privind livrarea de bunuri sau prestarea
de servicii, cu decontare, de regulă ulterioară.
- Factura externă INOVICE - în cazul operaţiilor de export, document care se
ataşează la factura fiscală.
- Monetarul - utilizat de toate unităţile economice cu amănuntul.
- Bonul fiscal cod PETROM - în cazul vânzării cu amănuntul a produselor
petroliere.
- Avizul de însotire - pentru situaţiile legale, cand factura aferentă bunurilor
livrate se întocmeşte ulterior, în cazul trimiterii de valori materiale spre
prelucrare la terţi.
- Extrasul de cont, în cazul încasării unor venituri direct în conturile deschise la
bănci, cum este cazul dobânzii cuvenite pentru disponibilul din cont.
- Inventarul şi Procesul verbal de inventariere – pentru plusurile în gestiunea
casieriei şi a tuturor minusurilor imputabile.
- Documente specifice (exemplu: facturi adecvate) pentru anumite categorii de
venituri, cum sunt cele care privesc livrările de curent electric, cele de prestări
servicii de poştă, telefon.
- Bonul de predare, transfer, restituire care serveşte pentru predarea la magazie a
produselor finite sau a semifabricatelor.
Funcţiile documentelor contabile sunt:
39
Consemnarea - este înscriea datelor referitoare la procese şi fenomene
economice consumate într-un anumit loc şi la o anumită dată; se face de
regulă în mod cronologic şi apoi se sistematizează;
Justificarea - documentele atestă producerea operaţiei sau fenomenului ce a
avut loc;
Verificarea - urmăreşte necesitatea, oportunitatea, realitatea şi exactitatea
operaţiilor sau fenomenelor consemnate;
Asigurarea integrităţii patrimoniale - realizează evidenţa cantitativă şi
valorică a mărimii fiecăui element patrimonial şi a întregului patrimoniu;
Calculul costurilor - realizează cuantificarea mişcărilor şi transformărilor şi
a rezultatelor acestora;
funcţia juridică - documentele sunt dovezi de probă în justiţie pentru
drepturile şi obligaţiile create în legătură cu patrimoniul unităţii.
Îndeplinirea acestor funcţii este condiţionată de calitatea documentelor, de
operativitatea întocmirii lor şi de viteza cu care circulă de la locul întocmirii şi până la
locul înregistrării şi valorificării lor.
Întocmirea, prelucrarea şi verificarea documentelor contabile
Documentele se întocmesc pe formulare tipizate manual sau cu mijloace
tehnice, la locul de muncă în cadrul căreia se produc operaţiile economice.
Indiferent de modalitatea de întocmire a documentelor contabile, aceasta
trebuie să fie clară şi completă, respectând toate regulile privitoare la conţinutul şi
forma lor condiţionând calitatea şi exactitatea informaţiilor contabile.
Prelucrarea documentelor, constă în sortarea documentelor pe operaţii,
exprimarea în etalon monetar, cumularea unor documente primare şi obţinerea
documentelor centralizatoare, verificarea de formă, aritmetică şi de fond privind
legalitatea, realitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea operaţiilor
consemnate în documente, iar în final înregistrarea în contabilitate.
40
Verificarea documentelor, este operaţia premergătoare înregistrării operaţiilor
economice în conturi şi constă în controlul respectării condiţiilor de formă şi de fond
pe care acestea trebuie să le îndeplinească. Verificarea se face în scopul evitării unor
nereguli, eliminării unor abuzuri şi al reflectării realităţii în contabilitate.
Circulaţia documentelor contabile
Circulaţia documentelor constă în parcursul acestora din momentul
întocmirii sau intrării în unitatea patrimonială şi până la predarea lor la arhivă.
Circulaţia documentelor în cadrul unităţii patrimoniale diferă în funcţie de
structura organizatorică, conţinutul operaţiilor economice reflectate în documente,
organizarea compartimentului contabil şi mijloacele utilizate pentru executarea
lucrărilor în contabilitate.
Circulaţia documentelor trebuie astfel organizată încât să respecte
următoarele reguli:
-circulaţia documentelor trebuie să se facă pe căile cele mai scurte, printr-un
număr redus de verigi organizatorice pentru a asigura operativitatea şi utilizarea
informaţiilor;
-circulaţia documentelor trebuie să se facă în flux continuu;
-prelucrarea documentelor trebuie să se facă complet şi la termenul specificat în
graficul de circulaţie a documentelor.
Registrele de contabilitate
Registrele de contabilitate, au caracter obligatoriu pentru toate unităţile
patrimoniale şi asigură înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiunilor
consemnate în documentele justificative. Ele se prezintă sub forma unor registre sau
41
foi volante şi listări informatice legate sub formă de registru, cu conţinut şi formă
adecvate scopului pentru care sunt elaborate.
Registrele de contabilitate obligatorii sunt : registru-jurnal, registru-inventar,
cartea mare.
Acestea se utilizeză în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă
în mod ordonat şi astfel completate încat să permită, în orice moment, identificarea şi
contolul operaţiunilor contabile efectuate.
Registrul-jurnal are caracter de document cu regim special şi se utilizează
numai de compartimentul financiar contabil. Se întocmeşte într-un singur exemplar,
se numerotează, se şnuruieşte, se parafează, se înregistrează la organele fiscale şi
pote fi folosit ca probă în litigii. În acest registru se consemnează toare operaţiile
economice şi financiare din cadrul unei anumite perioade de gestiune, în ordinea în
care acestea s-au efectuat în timp.
Registrul-inventar se întocmeste cu prilejul efectuării inventarierii generale a
patrimoniului şi anume : la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an, în cazul
fuzionării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege. El
asigură stabilirea rezultatelor inventarierii patrimoniului, precum şi a conţinutului
unor posturi din bilanţ, putând fi folosit ca probă în litigii. Se întomeste într-un singur
exemplar, se numerotează, se şnuruieşte, se parafează de organul fiscal la începerea
activităţii, la încetarea activităţii, precum şi în cazul începerii unui nou registru.
Registrul Cartea mare este un document contabil obligatoriu prin intermediul
caruia se înscriu lunar, direct sau prin regruparea pe conturi corespondente,
înregistrările care s-au efectuat în registrul–jurnal. În registrul Cartea mare se
stabileşte situaţia fiecărui cont cu datele privind soldul initial, rulajele debitoare,
rulajele creditoare şi soldul final. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de
verificare prin intermediul căreia se validează corectitudinea aritmetică a
42
înregistrărilor efectuate pe parcursul unei luni şi de la începutul anului în registrul-
jurnal şi Cartea mare.
Potrivit prevederilor articolului 25 din Legea contabiliăţii 82/1991, republicată,
modificată si completată prin Ordonanţa Guvernului nr.6/2001, registrele de
contabilitate, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrărilor in
contabilitate se păstrează, timp de 10 ani, în arhivă, cu începere de la data încheierii
exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se
păstrează timp de 50 de ani.
Registrele de contabilitate şi documentele justificative se păstrază în arhivă, de
regulă, în forma lor originală grupate în funcţie de natura operaţiunilor şi în ordine
cronologică, în cadrul exerciţiului financiar la care acestea se referă. În caz de
pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile, se vor lua măsuri de
reconstituire a acestora în termen de 30 de zile de la constatare. Documentele
contabile reconstituite vor purta menţiunea « reconstituit ».
Formele de înregistrare contabilă
Formele de contabilitate care se pot utiliza de unităţile patrimoniale sunt :
pe jurnale ;
maestru-sah ;
jurnal - cartea mare ;
alte forme de contabilitate care să respecte prevederile legale în domeniu şi să
asigure utilizarea registrului jurnal şi să permita identificarea şi controlul
operaţiilor patrimoniale efectuate.
Adoptarea unei forme de înregistrare contabilă trebuie să ţină seama de
dimensiunile activităţilor care se contabilizează, răspândirea în spaţiu, numărul de
salariaţi din compartimentul contabil şi echiparea acestora cu tehnică de calcul.
43
Forma de contabilitate “pe jurnale” asigură înregistrarea operaţiilor
economice în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi
centralizatoare în jurnal, care constituie instrumentul de lucru de bază în aceasta
forma de înregistrare contabilă.
Prezintă avantajul că înregistrarea operaţiilor economice se face unilateral,
adica o singură dată în creditul conturilor, în corespondenţă cu conturile debitoare.
Forma de contabilitate “maestru-sah” se aplică încă într-un număr mare de
unităţi, fiind apreciată ca o forma de înregistrare simplă, uşor accesibilă lucrătorilor
contabili.
Are o productivitate a muncii redusă deoarece se bazează pe înregistrarea
bilaterală în conturi a operaţiilor economice, respectiv atât în debitul cât şi creditul
conturilor, fiecare având şi conturi corespondente.
Forma de contabilitate jurnal - cartea mare asigură, prin intermediul unui
singur formular, înregistrarea cronologică şi sistematică a tuturor operaţiilor
economice şi financiare.
Jurnalul care se foloseşte este structurat în trei părţi :
- partea din mijloc, unde se înscriu cronologic formularele contabile cu explicaţii
privind operaţiile înregistrate;
- partea din stânga, destinată înscrierii în coloane distincte a conturilor care se
debitează şi a sumelor aferente;
- partea din dreapta, care asigură consemnarea, de asemenea în coloane distincte a
conturilor care se creditează precum şi a sumelor care se înregistează;
Aceasta formă de contabilitate se poate adopta de agenţii economnici cu volum redus
de activitate şi care folosesc puţine conturi sintetice.
În categoria alte forme de contabilitate se includ, în principal, formele de
înregistrare contabilă anterioare, însă adaptate cerinţelor impuse în folosirea tehnicii
elecronice de calcul, denumite şi forme de contabilitate informatice.
44
Persoanele fizice şi juridice care utilizează sisteme de prelucrare automată a
datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile, stocarea, păstrarea sub
forma suporţilor tehnici şi controlul datelor înregistrate în contabilitate.
Sistemul informaţional contabil
Pentru realizarea proceselor de cunoaştere şi gestiune a patrimoniului se
procedează la organizarea datelor şi informaţiilor într-un sistem informaţional.
Pentru aceasta, se identifica evenimentele şi faptele ce generează date, se delimitează
obiectivele cunoaşterii şi conducerii, se stabilesc purtătorii materiali de informaţii şi
modul în care se culeg şi înregistreză datele, se aleg metodele şi instrumentele de
prelucrare a acestor date, se defineşte destinaţia informaţiilor şi se organizează
transmiterea lor la destinatari. Sub acest aspect, contabilitatea reprezintă un sistem
informaţional orientat spre cunoaşterea şi gestiunea valorilor economice separate
patrimonial. În această calitate, ea se delimitează ca un ansamblu de elemente
interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza şi transmiterea
informaţiilor privind starea şi mişcarea patrimoniului. Aceste elemente sunt:
- fondul sau sistemul de informaţii;
- suporturile materiale ale informaţiilor;
- mijloacele de prelucrare a datelor;
- metodele şi procedurile de prelucrare a datelor;
- circuitele informaţionale.
Fondul sau sistemul de informaţii reprezintă componenta de baza a sistemului
informaţional –contabil. Informaţia este o formă de cunoaştere a realităţii prin care
se aduc ştiri cu privire la felul, caracteristicile şi mărimea obiectelor, evenimentelor,
fenomenelor şi proceselor ce formează mediul înconjurator.
45
Expresiile concrete ale informaţiilor poartă denumirea de date şi ele constau în:
cifre, formule, simboluri, imagini, litere, cuvinte, propoziţii etc.
În mod concret, informaţiile contabile se identifică cu datele financiar –
contabile privind starea şi mişcarea elementelor patrimoniale şi cu indicatorii
economico-financiari privind resursele şi rezultatele obţinute.
Suporturile materiale ale informaţiilor au calitatea de a conserva, stoca şi
restitui datele. Ele pot reprezenta o hârtie ca document scris sau un alt obiect (banda
magnetică, disc magnetic).
În cadrul contabilităţii, purtătorii de informaţii constau în:
documente justificative;
registre de evidenţă contabilă;
situaţiile financiar-contabile de sinteză şi raportare;
purtători tehnici de date (benzi şi discuri magnetice, microfilme,etc)
Mijloacele de prelucrare a datelor servesc la culegerea, prelucrarea şi
transmiterea datelor şi constau din maşini de calcul, de birou, maşini de birou
specializate şi echipamente electronice.
Metodele şi procedurile de prelucrare a datelor reprezintă partea logică a
prelucrării datelor în vederea obţinerii informaţiilor şi a indicatorilor economico-
financiari. Aceste metode şi proceduri se întemeiază pe principiile şi regulile metodei
contabilităţii şi în mod concret, aplicativ se identifică cu procedeele acestei metode.
Circuitele informaţiilor desemnează traiectul pe care îl parcurg informaţiile
contabile între emiţător şi prelucrător, între emiţător sau prelucrător şi destinatar,
implicit returul lor.
Circuitele informaţionale se realizează sub forma transmiterii documentelor
justificative de la emiţător la prelucrător; prin situaţiile financiar – contabile folosite
pentru transmiterea informaţiilor de cunoaştere şi gestiune necesare întreprinzătorilor
46
ca gestionari de patrimoniu, proprietarilor (acţionarilor, asociaţilor şi altor persoane
fizice sau juridice), creanţierilor ca parteneri de afaceri precum şi pentru aparatul
fiscal, pentru activitatea de impunere.
De asemenea, un circuit informaţional este şi acela prin care se asigură şi
transmit informaţiile de sinteză necesare stabilirii patrimoniului national, execuţiei
bugetului administraţiei centrale de stat, bugetelor locale, precum şi pentru
întocmirea bilanţului general pe ansamblul economiei nationale.
2.2. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a
cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor
Sistemul de conturi utilizate pentru evidenţa cheltuielilor, veniturilor şi
rezultatelor
a) Cheltuieli
Pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după
conţinutul şi natura lor economică, se utilizează clasa 6 “CONTURI DE
CHELTUIELI”, structurată în grupe de coturi, pe naturi relativ omogene de
cheltuieli, iar în cadrul fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturile sintetice de
gradul I şi/sau gradul II pentru fiecare element de cheltuială.
Pentru cheltuielile de exploatare sunt rezervate grupele de cheltuieli de la 60 la
65, astfel:
60 “Cheltuieli privind stocurile”
61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
47
63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
65 “Alte cheltuieli de exploatare”
Pentru cheltuielile financiare se utilizează grupa de conturi:
66 “Cheltuieli financiare”
Pentru cheltuielile extraordinare se utilizează grupa:
67 “Cheltuieli extraordinare”
Pentru cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele se utilizează grupa:
68 “Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele”
Pentru cheltuielile cu impozitul pe profit se utilizează grupa:
69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite”
Trăsăturile comune conturilor de cheltuieli sunt următoarele:
- Au funcţia contabilă de activ.
- Reflectă în debit cheltuielile pe care unitatea le angajează, plătite sau de plătit.
- Oglindesc în credit, la sfârşitul fiecărei luni şi implicit, la sfârşitul exerciţiului,
transferarea sau virarea integrală a cheltuielilor înregistrate în debitul contului
121“Profit şi pierdere”
- Unele conturi de cheltuieli se creditează, ca excepţie, şi în cursul perioadei, inclusiv
la sfârşitul exerciţiului, pentru acele operaţii care impun asemenea înregistrări, cum
este cazul plusurilor de active circulante constatate la inventariere.
- La sfârşitul perioadei de gestiune, inclusiv al exerciţiului, nu prezintă sold, nefiind
conturi bilanţiere.
- Sumele înregistrate în debitul sau ca sold debitor, atunci când este cazul, cumulate
de la începutul anului până la sfârşitul exerciţiului, se utilizează pentru determinarea
indicatorilor existenţi în componenţa bilanţului contabil denumită “Contul de profit şi
pierdere”, precum şi în scopul detalierii informaţiilor privind rezultatul exerciţiului.
- Conturile de cheltuieli, de regulă, nu necesită dezvoltarea în conturi analitice.
48
b) Venituri
Pentru contabilizarea curentă a veniturilor, în mod sistematizat, după conţinutul
şi natura lor economică, se utilizează clasa 7 “CONTURI DE VENITURI”,
structurată pe grupe de coturi, pe naturi relativ omogene de venituri, iar în cadrul
fiecarei grupe de conturi s-au instituit conturile sintetice de gradul I şi/sau gradul II
pentru fiecare element de venit.
Structura, pe grupe, a conturilor de venituri, reglementată de Planul de contrui
general, în vigoare, este următoarea :
70 “Cifra de afaceri”
71 “Variaţia stocurilor”
72 “Venituri din producţia de imobilizări”
74 “Venituri din subvenţii de exploatare”
75 “Alte venituri din exploatare”
76 “Venituri financiare”
77 “Venituri extraordinare”
78 “Venituri din provizioane”
Trăsăturile comune conturilor de venituri sunt :
- Au funcţia contabilă de pasiv, cu excepţia contului 711“ Variaţia stocurilor” care ste
bifuncţional.
- Reflectă în credit preţul de vânzare (facturare) aferent bunurilor livrate sau
lucrărilor executate şi serviciilor prestate terţilor, precum şi din diferite alte activităţi
sau operaţii, încasate sau de încasat, efectuate de unitate.
- Oglindesc în debit, la sfârşitul fiecarei perioade de gestiune şi implicit la sfârşitul
exerciţiului, transferarea sau virarea integrală a veniturilor înregistrate în contul de
rezultate, prin creditul contului 121”Profit si pierdere”.
- La sfârşitul perioadei de gestiune, inclusiv al finele anului financiar, nu prezintă
sold, nefiind conturi bilanţiere.
49
- Sumele înregistrate în credit, cumulate de la începutul anului până la sfârşitul
exerciţiului, se utilizează pentru determinarea indicatorilor existenţi în componenţa
bilanţului contabil denumită “Contul de profit şi pierdere”, precum şi în scopul
detalierii informatiilor privind rezultatul exercitiului.
- Conturile de venituri, de regulă, nu necesită dezvoltarea în conturi analitice.
c) Rezultatul exerciţiului
Conturile de cheltuieli şi venituri se mai numesc şi conturi de rezultate deoarece,
pe baza datelor înscrise în aceste conturi, la sfârşitul perioadei de gestiune se stabilesc
rezultatele financiare. Cheltuielile se repartizează asupra rezultatului, iar veniturile se
încorporeaza în rezultate.
Prin rezultatul financiar se înţelege profitul sau pierderea înregistrată.
Contabilitatea rezultatelor financiare se realizează cu ajutorul grupei 12 “Rezultatul
exerciţiului”, grupă care cuprinde contul 121 “Profit şi pierdere ”:
Acest cont ţine evidenţa profitului sau pierderii realizată în cursul exerciţiului.
După funcţia contabilă este un cont bifuncţional.
Se creditează:
-la sfârşitul perioadei de gestiune cu veniturile obţinute în cursul perioadei de
gestiune, venituri preluate din conturile de venituri.
-cu pierderile realizate în exerciţiul precedent, care sunt acoperite prin
reducerea capitalului social sau care nu au fost încă repartizate.
Se debitează:
-la sfârşitul perioadei de gestiune cu toate cheltuielile înregistrate în toate
conturile de cheltuieli şi preluate în acest cont.
-cu profitul net realizat, supus repartizării.
După preluarea cheltuielilor şi a veniturilor în contul 121 “Profit şi pierdere”,
acest cont poate avea sold creditor sau sold debitor .
50
Soldul creditor al contul 121 “Profit şi pierdere ” reprezintă profitul creat ca
sursa de finanţare în urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor.
Pierderea, ca sold debitor al contul 121 “Profit şi pierdere” exprimă bunurile
economice nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor .
2.2.1. Contabilitatea cheltuielilor
Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale
privind aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrurilor şi serviciilor. De
asemenea sunt incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează
producţia şi construcţia proprie de mijloace fixe.
Cheltuieli privind stocurile
Prin această categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime,
materialele consumabile, energia, apa, precum şi mărfurile.
Ca metode de contabilizare se pot utiliza :
- metoda inventarului intermitent,
- metoda inventarului permanent.
Metoda inventarului intermitent
51
Această metodă se materializează în faptul că ieşirile (E) nu se calculează pe
bază de documente justificative de ieşire ci se stabilesc pe bază de diferenţă între
mărimea stocurilor iniţiale (Si) plus intrările (I) şi stocurile finale determinate pe baza
inventarierii efective (Sf). Cum stocul final inventariat efectiv la sfârşitul unei
perioade (care poate fi luna calendaristică) este egal cu stocul iniţial luat în calcul
pentru perioada următoare, iar intrările sunt contabilizate document cu document,
ieşirile reprezintă un rezultat calculat prin formula următoare.
În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a
conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi ,respectiv, a recalculării stocurilor
scriptice după fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la
începutul şi sfârşitul lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate
direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură
sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin
inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele
se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare.
Metoda inventarului intermitent constă în:
înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul unui exerciţiu financiar,
direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor stocuri,
regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar pe bază de inventare
faptice prin:
- destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul al contului de stocuri, sub premiza că
acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar,
- restocarea stocului faptic determinat pe baza inventarului de la finele exerciţiului
financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri.
Folosirea acestei metode presupune:
52
E = Si + I - Sf
- utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziţie
pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie
pentru bunurile obţinute din producţie proprie;
- nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor;
- nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor.
Tipurile de înregistrări în cazul acestei metode sunt:
- Preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciţiului, a stocurilor iniţiale de materii
prime, materiale şi mărfuri:
60Cheltuieli privind stocurile
= 3Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie- Înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exerciţiului:
%60
Cheltuieli privind stocurile 4426
TVA deductibilă
= 40 Furnizori şi conturi
asimilate
- Preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a stocurilor determinate şi evaluate
pe baza de inventar:
3Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie
= 60Cheltuieli privind
stocurile
Această procedură este specifică firmelor mici şi mijlocii unde există
posibilitatea de urmărire şi control al mişcării, integrităţii şi gestiunii stocurilor de
către conducerea întreprinderii, prin inventarierea efectivă la sfârşitul fiecărei
perioade. Este o procedură mai rapidă, mai ieftină dar mai puţin riguroasă.
Metoda inventarului permanent
Specifică marilor firme sau celor cu grijă sporită faţă de risipă, dispariţie, furt
această procedură de urmărire, calcul şi control al stocurilor deşi mai costisitoare,
53
asigură rapiditate în urmărirea stocurilor, o gestionare riguroasă şi un control operativ,
inopinat asupra integrităţii stocurilor.
Folosirea acestei metode presupune:
- utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor,
- folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor,
- conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre
metodele de contabilitate analitică.
Când se foloseşte metoda inventarului permanent, cheltuielile colectate în cursul
exerciţiului se înregistrează prin articolul contabil:
60Cheltuieli privind stocurile
= 3Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie În sfera materialelor se înscrie o gamă largă de elemente, care se diferenţiază în
anumite limite prin caracteristici comportamentale, care impun desfăşurarea contului
602 Cheltuieli cu materialele consumabile , în conturi sintetice de gradul II, astfel:
54
Contul 602
Cheltuieli cu materialele
consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
Contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate“ înregistrează toate
materialele consumabile, aprovizionate de la furnizori, dar nestocate de întreprindere,
aferente exerciţiului în curs, care nu trec printr-un cont de gestiune (inventar).
Pe baza bonurilor de consum, se înregistrează ieşirile de materii prime şi
materiale consumabile:
601Cheltuieli cu materiile
prime
= 301Materii prime
978.264.632
6022Cheltuieli privind
combustibilul
= 3022Combustibili
16.933.148
6023Cheltuieli privind
materialele pentru ambalat
3023Materiale pentru
ambalat
151.486.991
Pe baza bonurilor de consum, se înregistrează ieşirea din magazie a
materialelor de natura obiectelor de inventar:
603Cheltuieli privind
materialele de natura obiectelor de inventar
= 303Materiale de natura
obiectelor de inventar
48.750.000
Se înregistrează consumul de energie şi apă, pe baza facturilor primite de la
furnizori:
% 605
Cheltuieli privind energia şi apa 4426
TVA deductibilă
= 401Furnizori
45.695.63938.399.697
7.295.942
Pe baza jurnalelor pentru vânzarea mărfurilor se înregistrează descarcărea
gestiunii pentru mărfurile vândute:
% = 371 838.782.901
55
607Cheltuieli privind mărfurile
378Diferenţe de preţ la mărfuri
4428 TVA neexigibilă
Mărfuri 653.090.338
51.769.243
133.923.320
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două
categorii:
a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea
activităţilor, în ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucrările de întreţinere şi
reparaţii; redeverenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile; primele de asigurare; studiile
şi cercetările.
Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu
lucrările şi serviciile executate de terţi”.
b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de
ansamblu desfăşurate de întreprindere cum sunt: colaborările cu terţii; comisioanele şi
onorariile; protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal;
deplasări, detaşări şi transferări; poştă şi telecomunicaţii; alte servicii executate de
terţi.
Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “Cheltuieli
cu alte servicii executate de terţi”.
Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrările:
%61
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
62
Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
= 401Furnizori
56
4426
TVA deductibilă
%61
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi
62Cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi
= %51
Conturi la bănci53
Casa
542
Avansuri de trezoreriePrecizare:
Cheluielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea,
detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi străinătate, sunt deductibile fiscal la nivelul
sumelor efective, constatate prin documente justificative.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată
asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor
aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu
impozitul pe profit.
Se înregistrează cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile,
precum şi cheltuielile poştale, pe baza facturilor primite de la furnizori :
%612
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi
chiriile613
Cheltuieli cu primele de asigurare
624Cheltuieli cu transportul de
bunuri şi personal626
Cheltuieli postale şi taxe de
= 401Furnizori
96.198.50713.894.737
13.850.943
23.870.000
11.075.194
57
telecomunicaţii628
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
4426TVA deductibilă
18.148.207
15.359.426
Pe baza exrtasului de cont primit de la B.R.D., se înregistrează comisionul
unităţii bancare:
627Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
= 5121Conturi la bănci în lei
9.260.000
Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
O categorie distinctă de cheltuieli, care prin natura lor se deosebesc de celelalte
cheltuieli analizate anterior, o constituie cele care se reflectă în contabilitate cu
ajutorul contului 635 ” Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.
a) Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor
organisme publice sub formă de: prorată din TVA deductibilă devenită
nedeductibilă; TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal
sau predate cu titlu gratuit (donatii), cea aferentă lipsurilor peste normele legale,
precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură; diferenţele de preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă;
impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate
de stat, asupra mijloacelor de transport, taxa de firmă şi alte impozite şi taxe:
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
= %4426
TVA deductibilă
58
4427TVA colectată
446
Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
b) Datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme publice, destinate
fondurilor speciale, cum sunt: fondul special pentru sănătate, de risc şi accidente,
pentru persoane cu handicap, fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea
drumurilor publice.
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
= 447
Fonduri speciale – taxe si vărsăminte asimilate
În luna decembrie, în vedera efectuării ulterioare a plăţii, se înregistrează
obligaţia faţă de bugetul local privind impozitul pe clădire şi teren, precum şi
taxa de firmă:
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
= 446Alte impozite,taxe şi vărsăminte asimilate
15.368.488
Pe baza statului de salarii aferent lunii decembrie, se înregistrează
contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
0.5%, comision cărţi muncă 0.75% :
635Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
= %447.01
Contribuţia de asigurare pentru accidente de
muncă si boli profesionale
447.02
923.438369.375
554.063
59
Comision cărţi muncă
Cheltuielile cu personalul contabilizează cheltuielile cu salariile personalului,
cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială. Înregistrarea contabilă este
de forma :
64Cheltuieli cu personalul
= %42
Personal şi conturi asimilate
43Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate
Pe baza statului de salarii din luna decembrie, se înregistrează salariile
brute, contribuţiile la asigurările sociale 24,5%, la fondul de şomaj 3,5% şi
asigurările sociale de sănătate datorate7% de angajator:
641Cheltuieli cu salariile
presonalului
= 421Personal – salarii
datorate
73.875.000
6451Cheltuieli privind
contribuţia unităţii la asigurările sociale
= 4311Contribuţia unităţii la
asigurările sociale
18.099.375
6452Contribuţia unităţii pentru
ajutorul de şomaj
= 4371Contribuţia unităţii la
fondul de şomaj
2.585.625
6453Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale
de sănătate
= 4313Contribuţia
angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate
5.171.250
60
Alte cheltuieli de exploatare
În activitatea de exploatare curentă, pe lângă categoriile şi felurile de cheltuieli
analizate anterior, se pot ocaziona şi alte cheltuieli, cum sunt cele aferente pierderilor
din creanţe suportate de întreprindere, pierderile din lichidarea dobânzilor şi
creanţelor, valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din
evidenţă, valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite,
valoarea donaţiilor, subvenţiilor şi sponsorizările acordate.
Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:
654Pierderi din creanţe şi
debitori diverşi
= %4118
Clienţi incerţi sau în litigiu4427
TVA colectată
Suma în roşu
658Alte cheltuieli de exploatare
= %2
Conturi de imobilizări3
Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie4
Conturi de terţi5
Conturi de trezorerie
6582Donaţii si subvenţii
acordate
= %401
Furnizori4426
TVA colectată
61
Conform procesului verbal întocmit de Garda Financiară, se înregistrează
amenda primită:
6581Despăgubiri, amenzi şi
penalităţi
= 4481Alte datorii faţă de
bugetul statului
3.000.000
Contabilitatea cheltuielilor financiare
În categoria de cheltuieli financiare se cuprind toate cheltuielile privind
pierderile de creanţe legate de participaţii, cheltuieli privind investitiile financiare
cedate, diferenţele de curs valutar din operaţiile curente şi disponibilităţile în devize la
încheierea exerciţiului financiar; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite şi
altor datorii privind exerciţiul în curs; sconturile acordate clienţilor, alte cheltuieli
financiare.
Toate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din
grupa 66 “Cheltuieli financiare” .
Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate reprezintă diferenţa nefavorabilă
între valoarea contabilă dintre valoarea contabilă a investiţiilor financiare pe termen
scurt şi preţul de cesiune (preţ de vânzare mai mic decât cel de cumpărare). Se
contabilizează prin formula:
664Cheltuieli privind
investiţiile financiare cedate
= 50Investiţiile financiare pe
termen scurt
Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar
Cheltuieli privind diferenţele de curs valutar cuprinde diferenţele nefavorabile
de curs valutare rezultate în urma lichidării datoriilor şi creanţelor în devize ale
întreprinderii. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este înregistrată
62
la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din ziua
acceptării comenzii, cursul de la data transferului de proprietate, cursul de la data
facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii. Diferenţa dintre cursul reţinut
pentru contabilizare şi cursul din ziua plăţii/încasării reprezintă un câştig sau o
pierdere înscrisă în veniturile sau cheltuielile financiare .
În cazul creanţelor cheltuielile privind diferenţele nefavorabile de curs valutar
apar în situaţia în care valoarea de contabilizare din momentul derulării operaţiei este
mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentul încasării creanţei. Pentru datorii,
diferenţele nefavorabile apar în situaţia inversă.
Cheltuielile din diferenţe de curs valutar se înregistrează prin relaţia:
665Cheltuieli din diferenţe de
curs valutar
= %16
Împrumuturi şi datorii asimilate
267Creanţe imobilizate
40 Furnizori şi conturi
asimilate41
Clienţi si conturi asimilate
45Grup şi asociaţi
46Debitori şi creditori
diverşi511
Valori de încasat512
Conturi curente la bănci531Casa541
Acreditive542
63
Avansuri de trezorerie
Conform facturii fiscale se înregistrează diferenţa de curs valutar aferent
leasingului financiar:
%665
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
4426TVA deducticilă
= 404 Furnizori de imobilizări
3.604.5713.029.051
575.520
Cheltuieli cu dobânzile
Agentul economic, ca beneficiar al împrumuturilor şi datoriilor asimilate, se află
în postura de plătitor de dobânzi, care pentru el reprezintă o cheltuială financiară şi pe
care o reflectă cu ajutorul contului 666 “Cheltuieli privind dobânzile”.
Marimea cheltuielilor este determinată de felul dobânzii (simplă sau compusă),
mărimea creditului şi durata de rambursare.
Dacă se aplică dobânda simplă, relaţia de calcul a dobânzii (D) este:
D= C x t x r
100
în care:
C - este capitalul împrumutat,
t - timpul de rambursare
r - rata dobânzii.
În situaţia în care se aplica dobânda compusă, relaţia de calcul a dobânzii (D)
este:
64
D = Ct – Co
în care:
Ct - capitalul fructificat la termenul t
Co- capitalul iniţial
Cheltuielile privind dobânzile se înregistrează cu ajutorul formulei contabile:
666Cheltuieli privind dobânzile
= %168
Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
451Decontări în cadrul
grupului455
Asociaţi – conturi curente
471Cheltuieli înregistrate în
avans512
Conturi curente la bănci518
Dobânzi
5198
Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurtPrecizare:
Conform Codului Fiscal, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în
cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decat unu. Gradul de
îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de
rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul
anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determină impozitul pe profit.
65
Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral
deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalulu este mai mic decat trei.
În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv,
cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt
deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte
venituri ale contribuabilului.
Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar
rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la
deductibiliatea integrală a acestora.
Se înregistrează cheltuielile cu dobânda:
666Cheltuieli privind dobânzile
= 471Cheltuieli înregistrate în
avans
537.768
Cheltuieli privind sconturile acordate
Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontare cu
clienţii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul în care
decontarea se face înainte de termen, se contabilizează prin relaţia:
667Cheltuieli privind sconturile
acordate
= %4111
Clienti461
Debitori diverşi Mărimea scontului (S) este egală cu:
S = Vn x (t/360) x r
100
în care:
Vn- reprezintă valoarea nominală a creanţei
66
t - timpul în zile
r – rata scontului
Alte cheltuieli financiare
Cuprind toate naturile de cheltuieli financiare altele decât cele înregistrate în
celelalte conturi din această grupă.
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Cheltuielile din această categorie reprezintă operaţii cu caracter de excepţie,
neavând legatură directă cu activităţile curente ale unităţii patrimoniale, de exploatare
şi financiare.
Ele se oglindesc în contabilitate cu ajutorul contului sintetic de gradul I:
671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”
671Cheltuieli privind calamităţile şi alte
evenimente extraordinare
= %21
Imobilizări corporale23
Imobilizări în curs3
Conturi de stocuri şi producţie în curs de
execuţie
Contabilitatea cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele
Amortizarea reprezintă procesul financiar de includere în cheltuieli a unei părţi
din valoarea imobilizărilor. Un aspect caracteristic acestei operaţiuni îl reprezintă
fapul că nu au antrenat şi nici nu vor antrena într-un viitor apropiat un schimb de
mijloace băneşti decât pentru valoarea de intrare iniţiala, în cazul în care imobilizările
au fost achizitionate, în timp ce pentru plusul de valoare care a rezultat cu ocazia
reevaluării, unitatea nu a efectuat nici o contraprestaţie bănească.
67
În aceeasi categorie de cheltuieli se încadreaza şi cele efectuate cu prilejul
constituirii, respectiv majorării provizioanelor, fapt care a necesitat urmărirea lor cu
ajutorul grupei distincte de cheltuieli 68 „Cheltuieli cu amortizările şi
provizioanele”.
În cadrul aceste grupe, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt
reflectate în raport cu natura activităţii la care se referă şi anume: de exploatare şi
financiare.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin relaţia:
68Cheltuieli cu amortizările şi
provizioanele
= %15
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
28Amortizări privind
imobilizările29
Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor39
Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie49
Provizioane pentru deprecierea creanţelor
59Provizioane pentru
deprecierea conturilor de trezorerie
Precizare:
În ceea ce priveşte cheltuielile cu provizioanele, sunt deductibile fiscal numai în
situaţiile în care sunt nominalizate expres de reglementările de natura fiscală.
68
Se înregistrează cheltuielile cu amortizarea construcţiilor şi a mijloacelor de
transport:
6811Cheltuieli de expoatare
privind amortizarea imobilizărilor
= %2812
Amortizarea construcţiilor
2813Amortizarea mijloacelor
de transport
34.000.0004.000.000
30.000.000
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitul pe profit
Determinare şi înregistrarea impozitului pe profit reprezintă operaţia contabilă
prin care se reflectă, pe de o parte, majorarea cheltuielilor de natură fiscală, iar pe de
alta parte crearea obligaţiei faţă de bugetul statului. Se determină lunar, cu date
cumulate de la începutul anului.
La rândul său, impozitul pe venit datorat de microîntreprinderi se calculează
trimestrial prin aplicarea cotei de 1,5% asupra veniturilor totale obţinute şi implicit
înregistrate în contul de profit şi pierdere, indiferent de sursa de provenienţă a lor, cu
excepţia celor înregistrate în conturile: 711 „Variaţia stocurilor”, 722 „Venituri din
producţia de imobilizări corporale” şi 781 „Venituri din provizioane privind
activitatea de expoatare”.
Pentru înregistrarea cheltuielilor privind impozitul pe profi/venit se utilizează
conturile:
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai sus”.
Contul 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” înregistreaza în debit, de regulă
la sfârşitul lunii, sumele în negru sau în rosu care reprezintă valoarea impozitului pe
profit calculat şi implicit datorat bugetului de stat şi respectiv înregistrat în plus şi
ştornat, după formula contabilă:
69
691Cheltuieli cu impozitul pe
profit
= 441Impozit pe profit/venit
Contul 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de mai
sus” reflectă în debit impozitul pe venit, datorat de microîntreprinderi, se
înregistreaza cu ajutorul aceleiaşi formule contabile, cu menţiune că sumele sunt
numai în negru.
2.2.2. Contabilitatea veniturilor
Contabilitatea veniturilor din exploatare
Criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare
este cel care începe cu obţinerea producţiei şi se continuă cu vânzarea aceleiaşi
producţii sau a mărfurilor cumpărate.
Se consideră venituri realizate, în funcţie de care se determină rezultatul, numai
cele din stadiul de vânzare, adică din faza unde are loc transferarea dreptului de
proprietate.
Contabilitatea veniturilor privind cifra de afaceri
Categoriile de venituri incluse în cifra de afaceri caracterizează profilul
activităţii de bază şi au ponderea cea mai mare în totalul veniturilor realizate de
agenţii economici.
Se urmăresc în contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte pe elemente
primare de venituri cuprinse în grupa 70 “Cifra de afaceri”:
70
Grupa 70
CIFRA DE AFACERI
701 “Venituri din vânzarea produselor finite”
Venituri realizate din vânzarea produselor, mărfurilor, prestărilor de servicii şi
lucrărilor prin încasare în numerar se înregistreză cu ajutorul articolului contabil:
5311Casa
= %70
Cifra de afaceri4427
TVA colectată
Pe baza jurnalului de vânzări din luna decembrie, se înregistrează veniturile
obţinute din vănzarea produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor,
precum şi veniturile din chirii:
4111Clienţi
= %701
Venituri din vânzarea produselor finite
703Venituri din vânzarea produselor reziduale
706Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi
chirii
2.621.921.1701.470.298.000
15.110.000
13.027.520
71
702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”
703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”
704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 “Venituri din studii şi cercetări”
706 “Venituri din redeverenţe, locaţii de gestiune şi
chirii”
707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”
708 “Venituri din activitati diverse”
707Venituri din vânzarea
mărfurilor4427
TVA colectată
704.859.581
418.626.069
Contabilitatea veniturilor din producţia stocată
Activitatea de producţie a oricărui agent economic se concretizează pe de o
parte, în diferite active circulante materiale, care se reflectă în conturile
corespunzătoare naturii lor, existente în conturile de stocuri, iar, pe de alta parte, în
venituri aferente acestei producţii obtinuţe şi predate depozitului unităţii, pentru
stocare până în momentul valorificării catre clienţi, precum şi celei neterminate de la
sfârşitul perioadei. Aceasta categorie de venituri se oglindeşte în contabilitate
utilizându-se contul 711 „Variaţia stocurilor”.
Contul amintit este bifuncţional sub aspectul soldului şi prezintă particularităţi
comparativ cu celelalte conturi de venituri.
Conţinutul contului 711 „Variaţia stocurilor” se poate prezenta în mod sugestiv
astfel:
Debit 711 “Variaţia stocurilor” Credit- Costul efectiv aferent producţiei ieşite în timpul lunii, indiferent de perioada în care a fost obţinută.- Costul efectiv aferent producţiei în curs reluată la începutul lunii.
- Costul efectiv aferent producţiei obţinute în timpul lunii.- Costul efectiv aferent producţiei în curs de la sfârşitul lunii.
Diferenţa dintre rulajul creditor şi cel debitor ale contulul 711 „Variaţia
stocurilor” reprezintă, la finele fiecărei luni, creşterea sau diminuarea costului total,
inclusiv diferenţele de preţ aferente, corespunzătoare producţiei proprii terminate şi
aflate în stoc, diferenţă care se transferă în contul de rezultate. În cazul celorlalte
conturi de venituri asupra rezultatului exerciţiului se trec rulajele creditoare ale
acestora.
72
Utilizarea acestui cont diferă în cadrul unităţilor economice în funcţie de
mărimea acestora.
Unităţile mici şi mijlocii aplică pentru gestiunea stocurilor metoda
inventarului intermitent, înregistrând la 711„Variaţia stocurilor” doar stocurile de
produse fabricate şi comenzile în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei care nu au
fost vândute (facturate).
Venituri din producţia stocată, metoda inventarului intermitent,
a) „destocarea” la începutul exerciţiului financiar:
711Variaţia stocurilor
= %33
Producţia în curs de execuţie
34Produse
36Animale
b) „restocarea” la sfârşitul exerciţiului financiar:
%33
Producţia în curs de execuţie
34Produse
36Animale
= 711Variaţia stocurilor
Se înregistrează producţia aferentă lunii decembrie:
711Variaţia stocurilor
= %345
Produse finite346
Produse reziduale
1.483.325.5201.470.298.000
13.027.520
%345
= 711Variaţia stocurilor
1.483.325.5201.470.298.000
73
Produse finite346
Produse reziduale13.027.520
Unităţile mari aplică pentru gestiunea stocurilor metoda inventarului
permanent, înregistrând la 711„Variaţia stocurilor” întreaga producţie fabricată şi
respectiv vândută în cursul perioadei precum şi comenzile în curs de execuţie de la
sfârşitul perioadei.
Venituri din producţia stocată, prin metoda inventarului permanent:
%33
Producţia în curs de execuţie
34Produse
36Animale
= 711Variaţia stocurilor
Diferenţele între costul de producţie şi costul standard pot fi:
- diferenţe nefavorabile, costul de producţie mai mare decât preţul prestabilit:
%348
Diferenţe de preţ la produse368
Diferenţe de preţ la animale şi păsări
= 711Variaţia stocurilor
- diferenţe favorabile, costul de producţie mai mic decât preţul prestabilit:
711Variaţia stocurilor
= %348
Diferenţe de preţ la produse
368Diferenţe de preţ la
animale şi păsări
74
Contabilitatea veniturilor din producţia imobilizată
În cadrul activităţii pe care o desfaşoară, agentii economici îşi pot realiza
elementele de imobilizări corporale si necorporale, ceea ce este cunoscut sub
denumirea de investiţii in regie. Bunurile sau lucrările astfel realizate se înregistrează ,
pe de o parte, în conturile corespunzatoare naturii lor, existente în clasa conturilor de
imobilizări, pe de alta parte, în cele de venituri aferente activităţii de realizare a
acestor venituri care se urmăresc în contabilitate utilizându-se conturile din clasa 72
„Venituri din producţia de imobilizări”.
Precizare:
Aceste venituri nu intră în cifra de afaceri, dar se raportează ca venituri din
exploatare.
Veniturile din producţia de imobilizări necorporale sunt formate din costul
lucrărilor şi cheltuielilor aferente operaţiilor economice efectuate pe cont propriu
pentru realizarea de lucrări şi proiecte de dezvoltare, concesiuni, brevete, licenţe şi
alte drepturi şi valori similare, inclusiv alte imobilizări necorporale , precum şi cele
corespunzătoare imobilizărilor necorporale în curs. Contabilitatea acestor venituri se
realizează cu ajutorul contului 721 “Venituri din producţia de imobilizări
necorporale”.
În categoria veniturilor din producţia de imobilizări corporale se cuprind:
mijloacele fixe obţinute din producţie proprie;
lucrările de punere în funcţiune a mijloacelor fixe procurate de la terţi;
amenajările de terenuri realizate pe cont propriu.
Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 722 “Venituri
din producţia de imobilizări corporale”.
Tipuri de înregistrări:
75
%20
Imobilizări necorporale21
Imobilizări corporale23
Imobilizări în curs
= %72
Venituri din producţia de imobilizări
4427 TVA colectată
Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare
Subvenţiile din exploatare de care beneficiază unitatea patrimonială din partea
statului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale sunt considerate
venituri din exploatare. Ele se acordă pentru:
acoperirea diferenţelor de preţ la produse fabricate cu cheltuieli mai mari
decât preţul de livrare, ce sunt subvenţionate,
acoperirea pierderilor obţinute din activitatea economică desfăşurată în
anumite perioade de timp,
finanţarea unor activităţi de cercetare.
Contabilitatea unor astfel de sume primite sau de primit de către unitate se
organizează prin utilizarea contului 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”.
%445
Subvenţii512
Conturi curente la bănci
= 741Venituri din subvenţii de
exploatare
Se înregistrează subvenţia primită pentru persoanele încadrate în muncă cu
vârstă peste 45 de ani:
445Subvenţii
= 741Venituri din subvenţii de
exploatare
8.750.000
76
Contabilitatea altor venituri din exploatare
Acele venituri care nu pot fi nominalizate în conturile distincte de venituri ale
acestei activităţi se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 75 “Alte
venituri din exploatare”.
Există situaţii în care creanţele unităţii patrimoniale devin din motive diferite
incerte şi nu se mai pot încasa fiind trecute asupra cheltuielilor şi afectează
nefavorabil rezultatul exerciţiului. În momentul în care acestea revin la o stare de
solvabilitate, ele se reactivează şi vor influenţa pozitiv rezultatul exerciţiului, motiv
pentru care se consideră venituri, chiar dacă se vor încasa ulterior, şi se înregistrează
la contul 754 “Venituri din creanţe reactivate”.
Tipuri de înregistrări:
%411
Clienţi461
Creditori diverşi
= 754Venituri din creanţe
reactivate
În categoria altor venituri din exploatare, neincluse în producţia exerciţiului şi
deci în valoarea adăugată, reflectate la contul 758 “Alte venituri din exploatare” se
cuprind:
sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri
necuvenite şi avansuri nejustificate:
428Alte datorii şi creanţe
= 758Alte venituri din
exploatare sumele datorate de diverşi debitori, ca urmare a pagubelor produse de către
aceştia:
461 Debitori diverşi
= 758Alte venituri din
exploatare
77
sumele încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă:
%512
Conturi curente la bănci531Casa
= 758Alte venituri din
exploatare
drepturi de personal neridicate, prescrise:
426Drepturi de personal
neridicate
= 758Alte venituri din
exploatare bunurile sau valorile primite gratuit:
%30
Stocuri de materii prime şi materiale
361Animale
371Mărfuri
381Ambalaje
= 758Alte venituri din
exploatare
Contabilitatea veniturilor financiare
Gestiunea financiară a fiecărei întreprinderi, în funcţie de managementul
adoptat şi, totodată, ca o consecinţă a operaţiilor specifice efectuate asigură realizarea
mai multor tipuri de venituri de această natură.
În general, veniturile financiare sunt corelative cu cheltuielile financiare, în
sensul că elementelor de venituri financiare le corespund elemente de cheltuieli
financiare, ambele fiind generate, de regulă, de aceeaşi operaţie economică.
Veniturile financiare, ca de altfel şi cele din exploatare, se includ în baza de
impozitare pentru determinarea impozitului pe profit.
Pentru contabilizarea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76
“Venituri financiare”.
78
Tipurile de înregistrări care intervin sunt :
dividendele aferente titlurilor imobilizate şi valoarea titlurilor imobilizate primite
ca urmare a reinvestirii dividendelor:
%26
Imobilizări financiare451
Decontari în cadrul grupului461
Debitori diverşi512
Conturi curente la bănci
= 761Venituri din titluri
imobilizate
dividende aferente investiţiilor financiare pe termen scurt:
%451
Decontări în cadrul grupului461
Debitori diverşi512
Conturi curente la bănci
= 762Venituri din investiţii financiare pe termen
scurt
dobânzile de încasat sau încasate, dupa caz, aferente creanţele imobilizate:
%267
Creanţe imobilizate
512 Conturi curente la bănci
= 763 Venituri din creanţe
imobilizate
venituri din investiţii financiare cedate, relizate în situaţia în care cesionarea
acestora (transmiterea cu titlu oneros) se efectuează la valoare mai mare decât
valoare contabilă:
%451
Decontări în cadrul grupului461
Debitori diverşi
= 764Venituri din investiţii
financiare cedate
79
venituri din diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării
creanţelor şi datoriilor în devize evaluate la cursul zilei cu ocazia închiderii
exerciţiului financiar:
%16
Împrumuturi şi datorii asimilate
267Creanţe imobilizate
40 Furnizori şi conturi
asimilate41
Clienti şi conturi asimilate
45Grup şi asociaţi
46Debitori şi creditori diverşi
51Conturi la bănci
53Casa54
Acreditive
= 765Venituri din diferenţe de
curs valutar
venituri financiare din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile
bancare , pentru împrumuturile acordate sau pentru livrările pe credit:
%267
Creanţe imobilizate451
Decontări în carul grupului461
Debitori diverşi472
Venituri înregistrate în avans512
= 766Venituri din dobânzi
80
Conturi curenta la bănci518
Dobânzi
Conform extrasului de cont de la B.R.D. din luna decembrie, se înregistrează
dobânda primită:
512Conturi curenta la bănci
= 766Venituri din dobânzi
133.602
venituri din sconturile obţinute de decontare la furnizori şi alţi creditori:
%401
Furnizori404
Furnizori de imobilizări462
Creditori diverşi512
Conturi la bănci
= 767Venituri din sconturi
obţinute
Contabilitatea altor venituri financiare, adică, acele venituri care nu se pot
înregistra la conturile corespunzătoare din grupa 76 se înregistrează la contul 768
“Alte venituri financiare”.
Contabilitatea veniturilor extraordinare
Veniturile din această categorie reprezintă operaţii cu caracter de excepţie,
neavând legătură directă cu activităţile curente ale unităţii, de exploatare şi financiară.
Pentru organizarea contabiliăţii veniturilor extraordinare se utilizează contul
existent în cadrul unei grupe distincte, cu aceeaşi denumire şi simbolul 77, şi anume:
771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare”.
81
Cu ajutorul acestui cont sunt evidenţiate subvenţiile primite sau de primit drept
compensaţie, ca urmare a efectuării unor cheltuieli generate de evenimentele
extraordinare:
%445
Subvenţii512
Conturi la bănci
= 771Venituri din subvenţii
pentru evenimente extraordinare şi altele
similare
Contabilitatea veniturilor din provizioane
Veniturile din provizioane nu angajează operaţii de încasare, iar constituirea lor
se realizează cu prilejul inventarierii anuale, prin diminuarea sau anularea, după caz, a
provizioanelor constituite în execitiul anterior şi pentru care nu se mai justifică
menţinerea lor ca urmare a faptului că nu mai au obiect, s-a realizat riscul pentru care
au fost constituite sau cheltuielile care le-au generat devin exigibile.
Atât anularea cât şi diminuarea provizioanelor generează aceeaşi operaţie
contabilă, adică micşorarea de provizioane şi concomitent o creştere a veniturilor.
În cazul anulării provizioanelor, veniturile obţinute sunt egale cu întreaga sumă
a provizioanelor constituite anterior.
În cazul diminuării provizioanelor, veniturile obţinute sunt reprezentate numai
de diferenţa cu care se reduc provizioanele constituite anterior.
Contabilitatea veniturilor din provizioane se realizează cu ajutorul conturilor din
grupa 78 “Venituri din provizioane”.
82
De menţionat este faptul că între conturile de venituri privind provizioanele şi
conturile de cheltuieli privind provizioanele există o legătură, deoarece orice
cheltuială legată de provizioane poate deveni ulterior un venit din provizioane.
Contabilitatea veniturilor din provizioane privind activitatea de exploatare
vizează anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru
deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor circulante prin utiliyarea
contului 781“Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”.
Înregistrările contabile privind veniturile din provizioane privind activitatea de
exploatare sunt următoarele:
Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli:
151Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli
= 781 Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare
Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor, stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, creanţelor-clienţi:
%29
Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
39Provizioane pentru
deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie49
Provizioane pentru deprecierea creanţelor
= 781 Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare
83
Pentru contabilizarea veniturilor financiare din provizioane se utilizează contul
786 “Venituri financiare din provizioane”
Veniturile financiare din provizioane sunt formate din:
Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
imobilizărilor financiare:
%296
Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
financiare
= 786 Venituri financiare din
provizioane
Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
creanţelor – decontari în cadrul grupului şi cu asociaţii:
%495
Provizioanelor pentru deprecierea creanţelor –
decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii
= 786 Venituri financiare din
provizioane
Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea
titlurilor de plasament:
%59
Provizioane pentru deprecierea conturilor de
trezorerie
= 786 Venituri financiare din
provizioane
84
2.2.3. Contabilitatea rezultatelor
Operaţiunea de stabilire a mărimii rezultatului final se realizează după
înregistrarea în contabilitate a tuturor operaţiunilor ce privesc perioada la care acesta
de referă, inclusive diferenţelor în plus sau în minus constatate la inventariere şi a
provizioanelor pentru diverse deprecieri sau riscuri şi cheltuieli.
Potrivit art. 19 din Legea contabilităţii nr.82/1991 - republicată, în contabilitate
profitul sau pierderea se stabilesc lunar, cumulat de la începutul anului. În acest scop
se procedează lunar la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri.
Principiul noncompensării impune ca veniturile perioadei să nu poată fi
compensate cu cheltuielile perioadei, prin înregistrări contabile de debitare a
conturilor de venituri şi creditare a conturilor de cheltuieli. În consecinţă închiderea
conturilor de venituri şi cheltuieli, se face numai în corespondenţă cu contul 121
“Profit şi pierdere” la sfârşitul fiecărei luni.
85
Aceste conturi nu prezintă solduri, însă asigură datele pentru completarea
componentei bilanţului contabil denumită ,,Contul de profit şi piedere” .
În ce priveşte contul 711 “Variaţia stocurilor”, la sfârşitul lunii poate avea sold
creditor sau debitor. În raportările fiscale, soldul debitor al acestui cont diminuează
celelalte venituri din exploatare.
Stabilirea mărimii profitului brut sau pierderii se realizează sub forma
soldului final al contului 121 “Profit şi pierdere”, care se calculează după
înregistrarea în contabilitate a următoarelor două categorii de operaţiuni:
a) închiderea conturilor de cheltuieli, prin virarea în debitul contului de rezultate a
rulajelor sau soldurilor finale debitoare, după caz, aferente perioadei pentru care se
calculează, pe total şi pe feluri de cheltuieli, după formula contabilă:
121Profit şi pierdere
= 6Conturi de cheltuieli
b) închiderea conturilor de venituri, prin virarea în creditul contului de rezultate a
rulajelor sau soldurilor finale creditoare, după caz, aferente perioadei de referinţă, pe total şi pe
feluri de venituri, utilizându-se formula contabilă:
7Conturi de venituri
= 121Profit şi pierdere
La sfârşitul lunii decembrie se transferă cheltuielile înregistrate anterior în
contul de rezultate:
121Profit şi pierdere
= %601
Cheltuieli cu materiile prime6022
Cheltuieli privind combustibilul
2.133.613.882978.264.632
16.933.148
86
6023Cheltuieli privind materialele pentru
ambalat603
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
605Cheltuieli privind
energia şi apa607
Cheltuieli privind mărfurile
612Cheltuieli cu
redeventele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613Cheltuieli cu primele de
asigurare624
Cheltuieli cu transportul de bunuri şi persoane
626Cheltuieli poştale şi taxe
de telecomunicaţii627
Cheltuieli cu serviciile bancare
628Alte cheltuieli cu
serviciile executate de terţi635
Cheltuieli cu alte impozite şi taxe
641Cheltuieli cu salariile
personalului6451
151.486.991
48.750.000
38.399.697
653.090.338
13.894.737
13.850.943
23.870.000
11.075.194
9.260.000
18.148.207
16.291.926
73.875.000
18.099.375
87
Contributia unităţii la asigurările sociale
6452Contribuţia unităţii
pentru ajutorul de şomaj6453
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate 6581
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
665Cheltuieli din diferenţe
de curs valutar666
Cheltuieli privind dobânzile
6811Cheltuieli de exploatare
pribind amortizarea imobilizărilor
2.585.625
5.171.250
3.000.000
3.029.051
537.768
34.000.000
La sfârşitul lunii decembrie se transferă integral veniturile înregistrate în
contul de rezultate :
%701
Venituri din vânzarea produselor finite
703Venituri din vânzarea produselor reziduale
704Venituri din lucrări
executate şi servicii prestate707
Venituri din vânzarea mărfurilor
741Venituri din subvenţii de
= 121Profit şi pierdere
2.212.178.7031.470.298.000
15.110.000
13.027.520
704.859.581
8.750.000
88
exploatare766
Venituri din dobânzi133.602
În urma închiderii conturilor de venituri şi cheltuieli situaţia contului de
profit si pierdere se prezintă astfel :
Debit 121"Profit si pierdere" Credit
RD 2.133.613.882 RC 2.212.178.703
SC 78.564.821
Rezultatul brut al exerciţiului calculat ca diferenţa între veniturile totale şi
cheltuielile totale, se mai poate exprima şi sub forma sumei între rezultatul curent al
Cifra de afaceri a anului 2002 a crescut de 1,66 ori faţă de cea a anului 2001.
Analiza structurii cifrei de afaceri
Nr crt Indicator
Valoare 2001 Valoare 2002Mii lei % Mii lei %
1 Productia vândută 5.132.747 49,89 11.035.473 64,642 Venituri din vânzarea
marfurilor5.155.622 50,11 6.037.562 35,36
3 Cifra de afaceri 10.288.369 100 17.073.035 100
Structura cifrei de afaceri în anul 2001
110
Structura cifrei de afaceri în anul 2002
Se poate observa că în anul 2001 atât activitatea de producţie cât şi cea de
comerţ desfăşurate de societate sunt aproximativ egale, în timp ce în anul 2002
accentul se pune pe producţie şi mai puţin pe comerţ.
Analiza factorială a cifrei de afaceri
Nr. crt.
Indicatori 2001 2002
1 Producţia marfă fabricată (mii lei) 5.132.747 11.035.4732 Venituri din vânzarea mărfurilor (mii lei) 5.155.622 6.037.5623 Cifra de afaceri (mii lei) 10.288.369 17.073.0354 Număr mediu de salariaţi 34 425 Total zile lucrate 8.976 11.0886 Total om-ore lucrate 71.808 88.7047 Productivitatea medie anuală (mii lei)
- pe baza producţiei marfă (rd. 1/rd. 4)- venituri din vânzarea mărfurilor (rd. 2/rd. 4)- cifra de afaceri (rd. 3/rd. 4)
150.963,15151.635,94302.599,09
262.749,35143.751,48406.500,83
8 Număr de zile pe un salariat 264 2649 Producţia medie zilnică (mii lei) (rd. 1/rd. 5) 571,83 995,2610 Durata medie a zilei de lucru 8 811 Producţia medie orară (mii lei) (rd. 9/rd. 10) 71,48 124,41
3.2.3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
111
Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici
privind volumul şi rentabilitatea activităţii întreprinderii. Construcţia pe trepte a
indicatorilor, pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului, marja
comercială) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului) a sugerat
denumirea de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar
reflectă rezultatul gestiunii financiare, pe treapta respectivă de acumulare.
Se poate concluziona că soldurile intermediare de gestiune reprezintă mărimi
rezultative (indicatori) obţinute prin calcule economice, în funcţie de legăturile
reciproce existente între aceştia.
Marja comercială
Marja comercială sau adaosul comercial este specifică întreprinderilor
comerciale, dar o întâlnim şi în cazul întreprinderilor cu activitate mixtă
(industrială şi comercială).
Produsele comercializate de o întreprindere au, pe lângă capacitatea de a
satisface nevoile consumatorilor, şi aptitudinea de a degaja marje. Marja comercială
este un concept operaţional utilizat, de regulă, de întreprinderile care vând mărfurile
adaugată exerciţiului comercială provenit de la terţi
b) metoda distribuirii sau adiţională :
Valoarea adaugată = suma remuneraţiilor tuturor factorilor de producţie
- mii lei -Nr crt
Indicator 2001 2002
1 Marja comercială 415.786 480.9112 Producţia exerciţiului 5.250.394 11.035.4733 Consum provenit de la terţi 4.104.837 8.470.014
Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 2.865.857 5.758.903-Cheltuieli cu energia şi apa 249.376 2.346.379-Alte cheltuieli 989.604 364.732
4 Valoarea adăugată 1.561.343 3.046.370
Se poate observa că valoarea adaugată a crescut cu 95,11% în anul 2002 faţă de
anul 2001, aceasta fiind determinată de creşterea producţiei exerciţiului într-un ritm
mai mare decât cea a consumurilor intermediare.
Valoarea adaugată reprezintă 15,18% din cifra de afaceri în anul 2001 şi 17,84%
în anul 2002.
Rezultatul brut al exploatării (RBE)
Rezultatul brut al exploatării este primul sold intermediar de gestiune cu
semnificaţie în termeni de rentabilitate şi reflectă contribuţia exploatării la formarea
rezultatelor. După caz, el poate îmbraca forma excedentului brut sau deficitului brut
al exploatării.
114
Se determină plecând de la valoarea adaugată careia i se adaugă subvenţiile de
exploatare şi se scad cheltuielile cu personalul, impozitele, taxele şi vărsămintele
asimilate. În cazul în care rezultatul este negativ poartă denumirea de insuficienţă
brută de exploatare.
Mărimea acestui indicator este dependentă de sistemul de amortizare adoptat şi
de politica fiscală.
- mii lei -Nrcrt
Indicatori 2001 2002
1 Valoarea adăugată 1.561.343 3.046.3702 Subvenţii pentru exploatare - -3 Impozite şi taxe - -4 Cheltuieli cu personalul 595.344 1.165.8785 Rezultatul brut al exploatării 965.999 1.880.492
Rezultatul exploatarii (RE)
Acest indicator caracterizează performanţele comerciale şi financiare aferente
activităţii de exploatare normală şi curentă a întreprinderii, independent de politica
financiară şi fiscală.
El pune în evidenţă rezultatul degajat din exploatare, după luarea în considerare
a tuturor cheltuielilor de producţie şi comercializare, precum şi a riscurilor de
exploatare. Spre deosebire de RBE, acest sold ţine cont de politica de amortizare şi
de constituire a provizioanelor.
- mii lei -Nrcrt
Indicatori 2001 2002
1 Rezultatul brut al exploatării 965.999 1.880.492
2 Venituri din provizioane privind expoatarea
- -
3 Alte venituri din exploatare 1.780 -4 Cheltuieli cu amortizările si
provizioanele pentru exploatare102.631 218.500
5 Alte cheltuieli pentru exploatare 255.990 443.5956 Rezultatul exploatării 609.158 1.218.397
115
Rezultatul exploatării se mai poate calcula şi direct, ca diferenţa între veniturile
şi cheltuielile aferente exploatării.
RE = Venituri din exploatare - Cheltuieli din exploatare
- mii lei -Nrcrt
Indicatori 2001 2002
1 Venituri din exploatare 10.407.796 17.073.0352 Cheltuieli din exploatare 9.798.638 15.854.6383 Rezultatul exploatării 609.158 1.218.397
Se poate observa că rezultatul expoatării a crescut în anul 2002 faţă de anul
2001 cu 609.239 mii lei, adică cu 100,01%. Acesta creştere este determinată de
creşterea cu 64,04% a veniturilor şi cu 61,80% a cheltuielilor .
Rezultatul curent (RC)
Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul exploatării cât şi de cel al
activităţii financiare. El este deci rezultatul tuturor operaţiilor curente ale
intreprinderii. În determinarea acestui indicator sunt luate în considerare şi
elementele financiare, ceea ce permite aprecierea impactului politicii financiare a
întreprinderii asupra rentabilităţii.
RC = RE + Venituri financiare - Cheltuieli financiare
Constantin Staicu Contabilitate financiară armonizată cu directivele europeneEditura CECCAR, Bucuresti, 2002
*** Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 - republicată
*** Legea contabilităţii nr.82/1991 - republicată
*** Legea nr.571/2003 - Codul fiscal
*** O.M.F.P. 94/2001 pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate
*** O.M.F.P. 306/ 2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene
