FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

CONTABILITATEA FURNIZORILOR I A CLIENILOR

CUPRINSIntroducere CAPITOLUL I Notiuni introductive privind furnizorii si clientii ........................ pag 4 1.1 Aspecte generale privind creantele si datoriile...................................................pag 4 1.2 Recunoasterea si evaluarea creantelor si datoriilor curente................................pag 6 1.3 Contabilitatea furnizorilor...................................................................................pag 7 1.4 Contabilitatea clientilor.......................................................................................pag 13 CAPITOLUL II Documentatia si documentele justificative privind relatiile cu furnizorii si clientii ...................................................................................................................pag 18 CAPITOLUL III Prezentarea Sc Modern SRL .......................................................pag 24 3.1 Denumire, emblema, sediu ................................................................................pag 24 3.2 Obiectul de activitate..........................................................................................pag 25 3.3 Capitalul social....................................................................................................pag 25 3.4 Functionarea societatii........................................................................................pag 26 3.5 Dispozitii finale si tranzitorii .............................................................................pag 28 CAPITOLUL IV Studiu de caz ...............................................................................pag 29 4.1 Inregistrari contabile privind furnizorii si clientii Sc Modern SRL...................pag 29 4.2 Analiza economico-financiara la Sc Modern SRL.............................................pag 33 Bibliografie Anexe

2

INTRODUCERE

Realizarea de catre fiecare ntreprindere a unei ridicate performante economice i financiare i a unei inalte i durabile competivitati, n condiiile unui tot mai accentuat caracter concurenial al economiei, impune, nu in ultimul rand un management eficient. Asigurarea unui management performant este condiionata in primul rand, i in mare masur, de exisienta unui sistem informaional capabil s produca i s ofere factorilor de decizie a ntreprinderii (ca i altor utilizatori), informaii cat mai exacte, complete, relevante si operative. Contabilitatea ntreprinderii, in calitatea sa de principal subsistem informaional al sistemului informaional economic al acestuia, trebuie sa constituie i ea, obiect al preocupariior specialistilor menite sa asigure cresterea contribuiei ei la consolidarea situafiei financiare a entitaii patrimoniale, la cresterea performanei financiare a acesteia. Un domeniu n care contabilitatea, prin funciile ei de reflectare, calcul, analiz si control, poate i trebuie sa duca la optimizarea deciziilor economice, la ntarirea disciplinei i simtului de responsabilitate in gestionarea resurselor il constituie contabilitatea i gestiunea datoriilor si creanelor cormerciale. Primul capitol debuteaza cu definirea conceptelor de creana i datorie i sunt prezentate conturile specifice datoriilor si creanelor comerciale, precum i evaluarea acestora. Documentatia si documentele justificative privind relatiile cu furnizorii si clientii, constituie coninutul capitolului al II-lea al lucrrii. Capitotul al III-lea intitulat Prezentarea societatii Modern SRL, cuprinde date referitoare la infiintarea societatii, forma juridica, actionari, obiect de activitate etc. Ultimul capitol abordeaza reflectarea n contabilitate a operaiilor privind datoriile i creanele comerciale.Tot in cadrul acestui capitol este prezentat metodologia de valorificare a informaiei contabile pe calea analizei economico-financiare.

3

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND FURNIZORII SI CLIENTII 1.1 Aspecte generale privind datoriile si creantele n vederea realizrii obiectului de activitate, ntreprinderea intr n relaii cu mediul economico-social. Astfel, pentru a-i asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor circulante sau altor bunuri necesare desfurrii propriei activiti, aceasta intr n relaii de colaborare cu tere persoane fizice sau juridice. Asemenea relaii genereaz drepturi (creane) i obligaii (datorii) fie cu personae fizice sau juridice din afara unitii, fie cu persoane (fizice) din interiorul unitii. Terii reprezint n contabilitate, persoanele fizice sau juridice cu care unitatea patrimonial intr n relaii pentru realizarea obiectului su de activitate (furnizori, clieni, salariai, bugetul statului, etc.). Relaiile respective se reflect n contabilitatea unitii patrimoniale sub forma creanelor i datoriilor, a cror durat de decontare este pe termen scurt (pn la un an). Ele apar in funcie de natura raporturilor pe care le genereaz activitatea de producie i comercializare n cadrul diverselor procese economice care se desfoar n intreprindere. Astfel, n procesul de aprovizionare intreprinderea intr n relaii cu furnizorii de materii prime i materiale, de imobilizri corporale i necorporale, fiind necesar reflectarea n contabilitate a datoriilor i creanelor fa de acetia. n procesul vanzrii produselor, prestrii serviciilor sau executrii lucrrilor (procesul desfacerii), intreprinderea intr n relaii cu diveri clieni, fiind necesar de asemenea reflectarea n contabilitate a creanelor i datoriilor fa de acetia. n general, n cadrul activitii economice se realizeaz schimburi de valori. Aceasta presupune c una din pri ofer bunul sau serviciul spre vnzare, iar cealalt remite contravaloarea acestuia. Putem astfel deosebi dou fluxuri de valoare de sens contrar, adic fluxul bunurilor i a serviciilor i contrafluxul valorilor de schimb, n general al banilor. Datoria este obligaia contractat de un ter i care presupune plata ulterioar a unei sume de bani, livrarea unui bun, prestarea unui serviciu sau efecutarea unei lucrri n folosul acestuia. Datoriile se pot concretiza n forme complexe i variate fie n cadrul unor relaii de decontare ale unitii patrimoniale care genereaz obligaii fa de persoane fizice sau juridice (furnizorii, clienii, salariaii, etc.) pentru livrrile sau prestaiile ca echivalent al acestora, fie n cadrul unor obligaii bneti ce decurg din reglementri legale (impozite i taxe la buget, contribuii la asigurri i protecia social etc.). Datoriile se pot clasifica dup mai multe criterii: a) Dup natura operaiilor ce le genereaz pot fi: - datorii comerciale - datorii financiare - datorii fiscale -datorii salariale i sociale

4

- alte datorii b) Dup coninutul economic i obiectul datoriilor pot fi: - datorii fa de furnizori - datorii fa de clieni pentru avansurile primite - datorii fa de buget - datorii din efecte comerciale - datorii fa de salariai - datorii fa de asigurrile i protecia social - datorii fa de acionari - alte datorii Datoriile din cumparari pe credit pot fi clasificate tinand seama de anumite criteri, astfel: In functie de natura activelor cumparate pe credit, se disting: - datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii; - datorii provenind din cumparari de imobilizari. In functie de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele care stau la baza inregistrarii acestora, distingem: - datorii din cumparari pe credit comercial; - datorii din cumparari pe credit cambial. Fiecare din aceste credite, comercial sau cambial, pot fi acordate atat pentru cumaparari de bunuri si servicii, cat si pentru cumparari de imobilizari. In functie de scadenta datoriilor, se intalnesc: - datorii din cumparari pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza de documente; - datorii din cumparari pe credit comercial, neexigibile. Clientii pot beneficia uneori de reduceri de pret din partea furnizorilor, ce se pot clasifica astfel: - reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul; - reduceri financiare: Rabatul reprezinta reprezinta reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioara a produselor livrate clientului. Remiza este reducerea pe care o acorda furnizorul pentru: consideratie fata de client, fidelitatea clientului sau volumul mare al unor comenzi. Risturnul este o reducere anuala si globala pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumparatorilor. Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul daca acesta isi plateste inainte de scadenta datoria. Metodologia de calcul a reducerilor: - reducerile comerciale premerg reducerile financiare; - reducerile se aplica asupra netului anterior; - se opereaza mai intai rabaturile, iar mai apoi remizele; - in baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale si financiare, indiferent daca acestea sunt acordate la facturarea bunurilor sau la livrare. Daca clientul nu isi achita datoria fata de furnizor pana la scadenta, acesta din urma va pretinde majorari calculate in raport cu datoria restanta si cu numarul de zile de intarziere. Cota de majorai trebuie prevazuta in contract.

5

Potrivit legislatiei in vigoare, rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile sau alte reduceri de pret acordate de catre furnizor direct clientului nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata. n general, ansamblul obligaiilor n relaiile cu terii constituie n esen relaiile cu creditorii unei uniti patrimoniale. Creana se concretizeaz n dreptul de a pretinde plata unei sume de bani, prestarea unui serviciu sau executarea unei lucrri. Ele se nasc din relaiile comerciale cu clienii sau din alte operaiuni cu parteneri ocazionali. Creanele de asemenea se pot clasifica dup mai multe criterii: a) Dup natura operaiilor care le genereaz pot fi: - creane comerciale - creane financiare - alte creane b) Dup coninutul economic i obiectul creanelor pot fi: - creane asupra clienilor pt. produse vndut, lucrri executate i servicii prestate; - creane asupra furnizorilor generate de avansurile acordate de ctre cumprtor; - creane generate de deinerea unui bilet la ordin, cupoane, bonuri de tezaur; - diverse creane asupra debitorilor din operaii necomerciale. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valori avansate urmnd s plteasc un echivalent corespunztor constituie debitorii unei uniti patrimoniale. 1.2 Recunoasterea si evaluarea creanelor i datoriilor curente Recunoasterea elementelor in situatiile financiare se realizeaza prin referinta la doua criterii ce trebuie indeplinite in mod cumulativ: - probabilitatea realizarii unui beneficiu economic viitor (pentru active) respectiv a unei iesiri de resurse purtatoare de beneficii economice (pentru datorii); - evaluarea sa se poata realiza in mod credibil. Astfel, o creanta curenta este recunoscuta in bilant in momentul in care este probabila realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere si creanta curenta are o valoare care poate fi determinata in mod credibil, iar o datorie curenta este recunoscuta in bilant atunci cand este probabil ca va rezulta o iesire de resurse, purtatoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligatii prezente si cand valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinata in mod credibil. Evaluarea trebuie sa fie inteleasa ca procesul prin care se determina valorile la care creantele si datoriile curente vor fi recunoscute in situatiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze de evaluare. In situatiile financiare intocmite de catre intreprindere sunt utilizate baze de evaluare diverse si combinatii ale acestora: costul istoric, costul curent, valoarea realizabila ( de decontare), valoarea actualizata. Potrivit costului istoric, creantele curente sunt inregistrate la suma in numerar sau echivalent de numerar care se asteapta sa fie incasata in momentul vanzarii, bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor sau la valoarea justa a sumei incasate in momentul vanzarii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor, iar datoriile curente sunt inregistrate la valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei sau la

6

valoarea ce se asteapta sa fie platita in numerar sau echivalent de numerar pentru a stinge datoriile, in cursul normal al afacerilor. Costul curent are in vedere inregistrarea creantelor curente la suma in numerar sau echivalent de numerar care ar trebui sa fie incasata daca vanzarea bunurilor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii s ar efectua in prezent si inregistrarea datoriilor curente la suma in numerar sau echivalent de numerar necesara pentru a stinge aceeasi obligatie care ar lua nastere in prezent. Valoarea realizabila (de decontare) presupune inregistrarea creantelor curente la suma in numerar sau echivalent de numerar care ar fi obtinuta daca aceste creante curente s ar incasa in prezent si inregistrarea datoriilor curente la suma in numerar sau echivalent de numerar necesara pentru a stinge obligatia in prezent. Valoarea actualizata are in vedere inregistrarea creantelor curente la suma actualizata a intrarilor nete viitoare de numerar care urmeaza a fi generate in derularea normala a activitatii intreprinderii si inregistrarea datoriilor curente la suma actualizata a iesirilor nete viitoare de numerar care se asteapta sa fie necesare pentru a deconta datoriile in cursul normal al afacerilor 1.3 Contabilitatea furnizorilor Toti creditorii intreprinderii, sub forma datoriilor comerciale legate de achizitiile de bunuri, executarile de lucrari sau prestarile de servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii sunt delimitati prin structura Furnizori si conturi asimilate. In cadrul acestei structuri, furnizorii reprezinta datoriile curente fata de terti determinate de achizitiile pe credit a bunurilor, de executarea pe credit a lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de achizitie, decontarea dintre intreprindere si furnizor se efectueaza ulterior. Pentru evidenta obligatiilor de plata stabilite in activitatea pe care intreprinderea o desfasoara in calitate de beneficiar si prin intermediul efectelor de comert se utilizeaza conturile: 401 "Furnizori" 403 "Efecte de platit" 404 "Furnizori de imobilizari" 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" 408 "Furnizori-facturi nesosite" 409 ,,Furnizori-debitori" 4091 Furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor 4092 Furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari Contul 401 "Furnizori" tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate. Dupa functia contabila este un cont de pasiv. In creditul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza: valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor,

7

marfurilor si ambalajelor, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 303, 341, 345, 346, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum si diferentele de pret in plus sau nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard (308, 368, 388); rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117); valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa (604, 605); valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409); valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, marfurilor, ambalajelor etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608); valoarea serviciilor prestate de terti (611 la 626, 628, 471); valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (408); taxa pe valoarea adaugata aferenta furnizorilor (4426); valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532); valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor (658); valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate, aferente perioadei (652); diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului in valuta, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665); diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (668); valoarea avansurilor facturate (409). In debitul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza: platile efectuate catre furnizori (512, 531, 541, 542); valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403); valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409); sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut (512, 531, 444); valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare, ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345); datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758); valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturarii (609); valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767); valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului (409); diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);

8

diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768). Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor. In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile in facturile furnizorilor, vom distinge: - datorii fata de furnizorii interni, a caror exprimare valorica se face in lei(RON); - datorii fata de furnizorii externi, a caror exprimare valorica se face in devize, dar in contabilitate, alaturi de consemnarea lor in valuta, ele se exprima in lei folosindu-se cursul valutar de la data intocmirii facturii. Contul 403 "Efecte de platit" Vanzarile pe credit presupun un decalaj important intre momentul livrarii si data platii. Acest decalaj e intre livrare si plata dintre partenerii comerciali constituie creditul comercial, in aceasta forma, creditul comercial prezinta anumite limite intre care si pericolul de a transfera de la o intreprindere la alta dificultatile de trezorerie si, in caz de criza economica, provocate de reactii in lant de insolvabilitate. De aceea, in derularea tranzactiilor comerciale, furnizorii cauta anumite garantii recurgand, cel mai adesea, la utilizarea efectelor comerciale. Efectele comerciale reprezinta titluri de valoare, negociabile pe terrnen scurt sau imediat, care atesta, dupa caz, datorii create in cadrul relatiilor comerciale cu furnizorii si clientii. Ele circula sub diferite denumiri generice cum ar fi: iscrisuri, polite, cambii, instrumente de plata si credit. Fiind negociabile pot fi cedate, vandute ori transmise. Daca intreprinderea a vaindut produse unui client si doreste confirmarea in scris a capacitatii de plata a acestuia, va solicita semnarea de catre client a unei trate sau va primi sub semnatura acestuia un bilet la ordin, in continuare, aceste efecte pot fi decontate la termenul de scadenta inscrise in cadrul lor, pot fi scontate imediat la banca, caz in care banca devine, la randul sau, proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la client, pot fi valorificate ca titiuri de valori la burse sau transferate altei persoane cu dreptul de creanta. Discutate din punct de vedere financiar, efectele comerciale pot fi tratate ca: instrumente de mobilizare - reprezinta o modalitate de transformare a datoriilorcreantelor in valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru activitatea de trezorerie instrumente de decontare - sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terfi sau incasarea creantelor. Avand in vedere numarul de persoane care intervin in momentul crearii efectelor comerciale, acestea se clasifica in: efecte care solicita interventia a doua persoane : biletul la ordinl; efecte care presupun interventia a trei persoane: cambia si cecul . Cele mai intalnite efecte comerciale sunt cambia, cec-ul si biletul la ordin. Cambia (numita si trata) este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca, la scadenta, o suma de bani determinata; ea este un inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei altei persoane, numita tras sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita beneficiar. Ordinul tragatorului poate sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul beneficiarului. 9

Cambia trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond obligatorii prevazute de lege1 si cuprinde: denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata; numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras); indicarea societatii; indicarea locului unde plata trebuie facuta; numele aceluia caruia sau la ordinul caruia trebuie facuta plata; indicarea datei si a locului emiterii; semnatura celui care emite cambia (tragator); Scadenta poate fi: la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit timp de la data emitarii sau la o data fixa. Scadenta trebuie sa fie unica, titlul cu scadente succesive fiind nul. Cecul reprezinta un nscris prin care o persoana (tragator) da ordin unei societati bancare (tras) la care are disponibil banesc, sa plateasca o suma de bani unui tert beneficiar, la prezentarea nscrisului. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda un nscris pentru a fi calificat drept cec sunt prevazute de art. 1 din Legea nr. 59/1934: - denumirea de cec; - ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani; numele societatii bancare; - locul platii (n lipsa acestui element, locul platii va fi locul aratat lnga numele trasului; n cazul stipularii mai multor locuri, cecul este platibil la primul loc aratat; n lipsa oricarei stipulari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment); - data si locul emiterii; - semnatura tragatorului. Cecul poate fi platibil unei anumite persoane fie cu clauza expresa sau subnteleasa la ordin, fie unei anumite persoane cu clauza nu la ordin, fie la purtator (art. 5 Legea nr. 59/1934). Legea reglementeaza urmatoarele tipuri de cecuri: cecul barat, cecul platibil n cont, cecul netransmisibil si cecul de calatorie. Biletul la ordin este efectul comercial prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului. Spre deosebire de cambie care este creata la initiativa creditorului, biletui la ordin este creat la initiativa debitorului care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitate de creditor. Pentru a fi valabil un bilet la ordin trebuie sa contina mentiunile obligatorii prescrise de lege, cum sunt: denumirea titlului; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; indicarea scadentei; indicarea locului platii, numele beneficiarului, data si locul emiterii, numele si adresa emitentului; semnatura clientului; Contul 403 "Efecte de platit" este un cont de pasiv. In creditul contului 403 "Efecte de platit" se inregistreaza: valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (401); diferentele nefavorabile de curs valutar, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665). In debitul contului 403 "Efecte de platit" se inregistreaza:

1

Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata de O.G. nr.11/04.08.1993, publicata in M.O. nr. 292/14.10.1994

10

platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512); diferentele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, a efectelor comerciale de platit sau la lichidarea acestora (765). Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale, altii decat entitatile afiliate si entitatile legate prin interese de participare. Contul 404 "Furnizori de imobilizari" este un cont de pasiv. In creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari" se inregistreaza: valoarea imobilizarilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terti pentru realizarea acestor imobilizari (201, 203, 205, 208, 211, 212, 213, 214, 223, 224, 231, 233); rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117); obligatia de plata a ratelor pe baza facturilor emise de locator, in cazul leasingului financiar si a dobanzii aferente (167, 666); valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari (232, 234); taxa pe valoarea adaugata aferenta furnizorilor de imobilizari (4426); valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor (658); diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665); diferentele nefavorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (668). In debitul contului 404 "Furnizori de imobilizari" se inregistreaza: sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizari (512, 531, 541, 232, 234); valoarea garantiilor depuse la terti (167); valoarea acceptata a efectelor de platit pentru imobilizari (405); datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758); valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari (767); diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii (765); diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768). Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari. Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata catre furnizorii de imobilizari, pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" este un cont de pasiv. In creditul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza:

11

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit pentru imobilizari (404); diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului in valuta, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665). In debitul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza: platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512); diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluarii lor la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765). Soldul contului reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarile achizitionate. Contul 408 Furnizori - facturi nesosite Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi. Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" este un cont de pasiv. In creditul contului 408 Furnizori - facturi nesosite se inregistreaza: valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de catre furnizori, precum si a altor datorii catre acestia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628, 658); rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117); diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, aferente datoriilor in valuta catre furnizori (665); diferentele nefavorabile inregistrate la primirea facturii sau la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute (668). In debitul contului 408 Furnizori - facturi nesositese inregistreaza: valoarea facturilor sosite (401); diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765); diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768). Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi. Contul 409 Furnizori debitori Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii. Contul 409 "Furnizori - debitori" este un cont de activ. In debitul contului 409 Furnizori debitorise inregistreaza: valoarea avansurilor facturate (401);

12

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (401); diferentele favorabile de curs valutar,aferente avansurilor in valuta acordate furnizorilor, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765); diferentele favorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768). In creditul contului 409 Furnizori debitori se inregistreaza: valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (401); valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, inapoiate furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor degradate (401, 608); valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc (381); diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta acordate furnizorilor, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (665); diferentele nefavorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (668). Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

1.4 Contabilitatea clientilor Toti debitorii intreprinderii, sub forma creantelor comerciale legate de livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii proprii ciclului de exploatare al intreprinderii sunt delimitati prin structura Clienti si conturi asimilate. In cadrul acestei structuri, clientii reprezinta creantele curente fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor, de executarea pe credit a lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii intreprinderii. In cadrul acestei forme de vanzare, decontarea dintre intreprindere si client se efectueaza ulterior. Pentru evidenta creantelor unitatilor patrimoniale, nascute din livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii si prin intermediul efectelor de comert se utilizeaza conturile: 411 Clienti 4111 ,,Clienti 4118 Clienti incerti sau in litigiu 413 Efecte de primit de la clienti 418 ,,Clienti-facturi de intocmit 419 Clieni-creditori" Contul 411 Clienti Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru bunurile livrate, produse, semifabricate, materiale, marfuri, etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a 13

clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare client in parte, realizandu-se o grupare a acestora in clienti interni si clienti externi. Contul 411 este un cont de activ. In debitul contului 411 se inregistreaza: valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor, etc. livrate, lucrarilor mefectuate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta precum si neexigibila aferenta platilor in rate (701 la 708 expres precizat pe 701, 704 si 707, 4427, 4428); rezultatul favorabil din corectarea erorilor contabile (117); valoarea dobanzii facturate de locator, in cazul leasingului financiar (267); valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate evidentiate anterior in contul Clienti facturi de intocmit (418); veniturile inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadei sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata (472, 4428); diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, la inchiderea exercitiului financiar (477/ 765); reluarea diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente clientilor, exprimate in devize, la inchiderea exercitiului (476); sumele facturate clientilor (exclusiv TVA) reprezentand venituri din activitati diverse (768); valoarea creantelor reactivate (754); valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, facturate clientilor (419); valoarea avansurilor acordate clientilor, TVA aferenta avansurilor incasate (419, 4427); veniturile din creante in avans sau care urmeaza a fi realizate aferente perioadelor sau exercitiilor viitoare: chirii, vanzari in rate de locuinte, marfuri, produse, abonamente, asigurari, etc. (472). In creditul contului 411 se inregistreaza: sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar (512, 531); diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului (476); diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, precum si a celor rezultate din urma lichidarii creantelor in devize - valoarea sconturilor acordate clientilor, valoarea creantelor prescrise sau a celor scazute din evidenta datorita insolvabilitatii (665, 668); decontarea TVA colectata aferenta avansurilor primite de la clienti (4427); valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511, 413); valoarea creantelor scazute din evidenta care nu mai pot fi incasate ca urmare a rezilierii contractelor (472); sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu (654); valoarea sconturilor acordate clientilor (667); sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu (416);

14

reluarea diferentelor de curs valutar favorabile aferente creantelor in devize existente la inchiderea exercitiului (477); valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, primite de la clienti (419); valoarea/ decontarea avansurilor incasate de la clienti (419). Soldul debitor al contului reprezinta sumele datorate de clienti. Subconturile pentru "Contul 411 - Clienti" sunt: 4111 Clienti 4118 Clienti incerti sau in litigiu

Contul 4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu" Tine evidenta clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. Se considera clienti incerti acele creante care nu prezinta siguranta ca vor fi incasate, clienti rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu. - clientii devin incerti atunci cand creantele nu se incaseaza la termenul fixat si cand exista conditii care duc la o lipsa de incredere in solvabilitatea lor; - clientii sunt litigiosi in situafia in care s-au deschis actiuni jundice pentru recuperarea creantelor. Concomitent cu constatarea starii de incertitudine a creantelor si inregistrarea lor in contul 4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu" se va proceda la constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor in conditiile prevazute de lege. Dupa functia contabila este cont de activ. In debitul contului se inregistreaza: valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (411); diferentele favorabile de curs valutar aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea exercitiului (765). In creditul contului se inregistreaza: diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu (665); sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in litigiu (512, 531); sumele trecute pe pierderi cu priletul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4427, 654). Soldul contului, debitor, reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu. Contul se dezvolta in analitic pe clienti incerti Contul 413 Efecte de primit de la clienti Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale/ creantele de incasat pe baza de efecte comerciale. Contul 413 este un cont de activ. In debitul contului 413 se inregistreaza: sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale, acceptate (411); diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (477/ 765);

15

reluarea diferentelor de curs nefavorabile, aferente creantelor din conturile de clienti, inregistrate la inchiderea exercitiului (476). In creditul contului 413 se inregistreaza: efectele comerciale de primit de la clienti (511); reluarea diferentelor de curs valutar favorabile, aferente ceantelor in devize, a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale (477); diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor datorate de clientii externi, la lichidarea efectelor comerciale de primit in devize, la inchiderea exercitiului (665); diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor create datorate de clientii externi, a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (476); sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512). Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 Clienti - facturi de intocmit Cu ajutorul acestui cont se evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul 418 este un cont de activ. In debitul contului 418 se inregistreaza: reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, pentru care nu s-au intocmit facturi la inchiderea exercitiului (476); valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (4428, 701 la 708); diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi (477/ 765). In creditul contului 418 se inregistreaza: valoarea facturilor intocmite catre clienti (411); diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665); diferentele nafavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, nefacturate la inchiderea exercitiului (476); reluarea diferentelor favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (477). Soldul contului reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi. Contul 419 Clienti creditori Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta clientilor creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti, precum si ambalajele care circula pe principiul restituirii, facturate clientilor. Contul 419 este un cont de pasiv. In creditul contului 419 se inregistreaza: sumele incasate de la clienti reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (512, 531);

16

sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (411); valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, facturate clientilor (411); diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor in devize primite de la clienti, la inchiderea exercitiului (476/ 665); reluarea diferentelor de curs valutar favorabile, aferente avansurilor primite de la clienti in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului (477). In debitul contului 419 se inregistreaza: diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor in devize primite de la clienti (765); diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in devize catre clienti, constatate la inchiderea exercitiului (477/ 765); valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, primite de la clienti (411); decontarea avansurilor incasate de la clienti (411); reluarea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize, decontate/ primite de la clienti la inchiderea exercitiului (476/ 765); valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, nerestituite de clienti (708) Soldul reprezinta sumele datorate clientilor

17

CAPITOLUL II DOCUMENTATIA SI DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE PRIVIND RELATIILE CU FURNIZORII SI CLIENTII Procesul cunoaterii contabile ncepe n mod obligatoriu cu noiunea de cunoatere, de culegere a informaiilor, datelor despre obiectul contabilitii, despre patrimoniul pe care trebuie s-l cunoatem. Cu ajutorul consemnrii i culegerii informaiilor se asigur datele de intrare n urmtorul pas al cunoaterii contabile, adic n sistemul conturilor.Prin culegerea i consemnarea informaiilor, contabilitatea i asigur fondul brut de date n legtur cu existena, starea i toate micrile privind patrimoniul. Aceste procese se realizez n practic cu ajutorul instrumentelor numite documente, cu ajutorul crora realizm urmtoarele: - consemnarea informaiilor; - culegerea datelor; - prelucrarea datelor sau informaiilor; - circulaia datelor; - centralizarea sau sintetizarea datelor contabile; - pstrarea (arhivarea) datelor. Din punct de vedere al reglementrii coninutului i circuitului documentelor, acestea se mpart n dou categorii: a) documente tipizate; b) documente netipizate. a) Documentele tipizate sunt documentele prevzute n nomenclatorul de documente privind activitatea financiar-contabil n care sunt precizate forma documentelor i modul de distribuire al informaiilor.Acest tip de documente este impus de caracterul normat al contabilitii, care cere s se utilizeze pentru consemnarea informaiilor, documente cu un coninut i structur obligatorie pentru agenii economici. b )Documentele netipizate sunt documentele ntocmite de agenii economici pentru operaiuni economice i contabile-financiare, pentru care nu exist documente tipizate i sistemul contabil care solicit, documentele respective. Forma documentelor primare trebuie obligatoriu respectat nefiind conceput altfel de documente.De asemenea eventualele erori ce pot s apar n documente primare, se anuleaz n mod vizibil prin corecturi n rou.Nu sunt admise nici un fel de corecturi la documentele privind operaiile bneti. Datoriile fa de furnizorii din exploatare ce apar ca urmare a derulrii operaiunilor de aprovizionare a unitilor patrimoniale cu cele necesare n vederea desfurrii n bune condiii a activitilor lor.

18

Datoria reprezint surse externe de finanare puse la dispoziia ntreprinderii fie de o instituie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (datorii comerciale), fie de ali teri (datorii fiscale, sociale, etc.). Obligaiile fa de furnizori se nregistreaz n contabilitate pe baza facturii; datoriile se sting prin plata n numerar din conturi curente, din acreditive sau din avansuri de trezorerie sau prin acceptarea n contul datoriei iniiale a unor efecte comerciale. Cumprrile i vnzrile sunt atestate, de obicei, de factur, document n care pot fi nscrise, dac este cazul reducerile comerciale i/sau financiare precum i eventualele majorri. Factura fiscala este documentul pe baza caruia se realizeaza decontarea produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate (in corelatie cu datele din nota de receptie si constatare de diferente si din alte documente privind receptionarea prestatiilor de catre terti). Este folosit ca document de insotire a bunurilor pe timpul trasportului precum si ca document de inregistrare in contabilitatea furnizorului si cumparatorului. Normele privind regimul intern de numerotare a facturii 1. persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii vor desemna, prin decizie interna scrisa, o persoana sau mai multe, dupa caz, care sa aiba atributii privind alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate. 2. Factura va avea un numar de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, numar ce trebuie sa fie secvential, stabilit de societate, astfel incat sa se asigure necesarul in functie de numerarul de facturi emis. Anual se stabileste numarul de la care se va emite prima factura. In alocarea numerelor se va tine cont de structura organizatorica, respectiv gestiuni, punctele de lucru, sucursalele etc. Persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii 82/1991, republicata, vor emite proceduri proprii de stabilire si/sau alocare de numere prin care se va mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Se intocmeste, in doua sau mai multe exemplare pentru livrari de bunuri si/sau prestari de servicii. In situatia in care factura nu se intocmeste in momentul livrarii, bunurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. 3. Circula, dupa caz: - la furnizor - la compartimentul desfacere, in vederea inregistrarii in evidentele operative si pentru eventualele reclamatii ale clientilor; - la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitate; - la cumparator; - la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea platii, precum si pentru inregistrarea in contabilitate. 4. Se arhiveaza, dupa caz: a) la furnizor: - la compartimentul desfacere - la compartimentul financiar-contabil;

19

-

b) la cumparator: la compartimentul financiar-contabil

Contabilizarea elementelor facturii de vnzare Factura _______________. Pre marf _________________. Pre net ________________. C cont venituri din vnzarea mrfurilor. Scont ____________. D cont cheltuieli financiare. Pre financiar _______________. T.V.A. _____________. C cont T.V.A. colectat. Suma de ncasat ________________. D cont clieni. Reflectarea contabil a elementelor facturii pentru cumprri de mrfuri Factura __________ Pre marf ________ Remize _______ (-) ________ Pre net ___________ -D cont mrfuri. Scont __________ -C cont venituri financiare. Pre net financiar _________. T.V.A. ____________ -D cont TVA deductibil. Suma de plat ___________-C cont furnizori. Avizul de insotire a marfii serveste ca document pentru eliberarea din magazie a bunurilor materiale destinate vanzarii, trimise spre prelucrare la terti, in custodie sau pastrare, pentru scaderea din gestiunea furnizorului, pentru intocmirea facturii ca document de insotire pe timpul transportului, ca document de receptie la cumparator (cand nu s-a intocmit factura si nota de receptie). Continutul minimal obligatoriu de infomatii al avizului de insotire a marfii este urmatorul: - seria si numarul intern de identificare a formularului; - data emiterii formularului; - datele de identificare ale furnizorului (denumire, adresa, cod de identificare fiscala); - denumirea si cantitatea bunurilor livrate; - date privind expeditia: numele delegatului, buletin/carte identitate (serie, numar), numarul mijlocului de transport, ora livrarii, semnatura delegatului; - semnatura expeditorului. Este formular cu regim intern de tiparire si numerotare. Se intocmeste, in doua sau in mai multe exemplare, de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, precum si in alte situatii stabilite prin procedurile proprii ale societatii.

20

In cazul trasferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati, dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea Fara factura. Pe avizul de insotire a marfii emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti se face mentiunea Pentru prelucrare la terti. In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura. Circula dupa caz: a) la furnizor: - la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire; - la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii; - la compartimentul financiar-contabil; b) la cumparator: - la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor; - la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia; - la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica. Se arhiveaza dupa caz: a) la furnizor: - la compatimentul desfacere; - la compartimentul financiar-contabil; b) la cumparator: - la compartimentul financiar-contabil; Chitanta este un act scris prin care se dovedeste primirea unei sume de bani, chitanta reprezinta documentul cel mai des utilizat de catre agentii economici. Chitanta mai poate fi definita si ca un document avand valoare contabila, emis cu ocazia vanzarilor produselor sau prestarii serviciilor cu plata in numerar. Chitanta trebuie sa includa in pret si TVA -ul aferent. Emiterea unei chitante justifica automat primirea unei sume de bani in numerar de catre emitent. Chitanta reprezinta la fel ca si factura un document primar pe baza caruia se inregistreaza o operatiune contabila Elementele obligatorii pe chitanta, sunt urmatoarele: - denumire furnizor - CIF furnizor - nr de inregistrare la registrul comertului al furnizorului - adresa furnizor - suma incasata (in cifre si litere) si ce reprezinta aceasta - denumire client - adresa client - data emiterii chitantei

21

Extrasul de cont este documentul intocmit de banca ce ofera clientului detalii privind platile efectuate (valoarea sumelor virate, beneficiarii platilor, documente in baza carora s-a efectuat plata), sumele intrate in cont (provenienta, documentele justificative) si soldul la zi. Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise in extrasul de cont, emis de fiecare banca, pentru fiecare cont in parte; el poate fi emis zilnic sau periodic (lunar, decadal sau saptamanal). Serveste la comunicarea si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, ramase neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala. Se intocmeste in trei exemplare, de compartimentul financiar-contabil al unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitica. Circula: - la conducatorul compartimentului financiar-contabil si conducatorul unitatii emitente, pentru semnare (toate exemplarele); - la unitatea debitoare (exemplarele 1 si 2), care restituie unitatii emitente exemplarul 2 semnat pe verso de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, pentru confirmarea debitului, in vederea decontarii prin posta sau prin banca, atunci cand se depune ordinul de plata. Eventualele obiectii asupra sumelor prevazute in extrasul de cont se consemneaza intr-o nota explicativa semnata de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care se anexeaza la exemplarul 2 al extrasului de cont. Se arhiveaza: - la compartimentul financiar-contabil al unitatii emitente (exemplarul 3), precum si exemplarul 2, cand unitatea debitoare achita suma cu ordin de plata sau mandat postal; - la compartimentul financiar-contabil al unitatii debitoare (exemplarul 1). Nota de receptie este documentul care se intocmeste de catre comisia de receptie si de catre gestionar cu ocazia receptionarii marfurilor sosite la depozit. Documentul cuprinde date privind actele insotitoare, denumirea materialelor, a ambalajelor si a materialelor refolosibile din dezambalare, codul, cantitatile si valoarea marfurilor selectionate, procentul si valoarea rabatului comercial. Serveste ca: - document pentru receptia bunurilor aprovizionate; - document justificativ pentru incarcare in gestiune; - act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie; - document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se foloseste ca document distinct de receptie in cazul: a) bunurilor materiale cuprinse intr-o factura sau aviz de insotire a marfii, care fac parte din gestiuni diferite; b) bunurilor materiale primite spre prelucrare, in custodie sau in pastrare; c) bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; d) bunurilor materiale care sosesc neinsotite de documente de livrare; e) bunurilor materiale care prezinta diferente la receptie; f) marfurilor intrate in gestiunile la care evidenta se tine la pret de vanzare cu amanuntul sau en gros.

22

In cazurile mentionate mai sus, precum si pentru materialele nestocate a caror valoare se inregistreaza direct pe cheltuieli, receptia si incarcarea in gestiune se fac pe baza documentului de livrare care insoteste transportul (factura, avizul de insotire a marfii etc.). Se intocmeste in doua exemplare, potrivit prevederilor legale, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul, dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de catre comisia de receptie legal constituita. In cazul cand bunurile materiale sosesc in transe, se intocmeste cate un formular pentru fiecare transa, care se anexeaza apoi la factura sau la avizul de insotire a marfii. Datele de pe verso formularului nu se completeaza decat atunci cand se constata diferente la receptie. Circula: - la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale receptionate (toate exemplarele); - la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor privind lichidarea diferentelor constatate (toate exemplarele), precum si pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare (factura sau avizul de insotire a marfii); - la unitatea furnizoare (exemplarul 2) si la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. Jurnal privind decontarile cu furnizorii 1. Serveste: - ca jurnal auxiliar pentru inregistrarea operatiunilor privind decontarile cu furnizorii pentru materiale, marfuri, lucrari executate, servicii prestate etc. la unitatile care aplica forma de inregistrare "pe jurnale"; - la tinerea contabilitatii analitice a furnizorilor; - la completarea registrului Cartea mare. 2. Se intocmeste in cadrul compartimentului financiar-contabil, fie pentru toti furnizorii, fie separat, pe feluri de furnizori, pe furnizori principali, pe gestiuni etc. Se completeaza pe baza documentelor justificative (facturi, note de receptie si constatare de diferente etc.) sau pe baza de centralizatoare, pentru operatiunile inregistrate in creditul contului de furnizori si pe baza documentelor justificative anexate la extrasul de cont primit de la banca sau registrul de casa pentru operatiunile inregistrate in debitul acestui cont. In cazul inregistrarii pe baza de centralizatoare, evidenta analitica a furnizorilor se tine separat de jurnal, utilizandu-se Situatia incasarii-achitarii facturilor sau alte formulare. Facturile ramase neachitate (nelichidate) pana la sfarsitul lunii se inregistreaza in Situatia incasarii-achitarii facturilor. La sfarsitul lunii, se determina rulajul creditor total, precum si totalurile fiecaruia din conturile corespondente debitoare care se trec in Cartea mare. 3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila. 4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil. 5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul: - denumirea unitatii; - denumirea si data (luna, anul) intocmirii formularului; contul;

23

- ziua inregistrarii; numarul si data notei de receptie/factura; furnizorul localitatea (explicatii); conturi corespondente debitoare; rulajul creditor al contului de furnizori; - plata facturilor (debit cont furnizori), ziua achitarii, cont corespondent creditor, nr. document, suma; - semnaturi: intocmit, verificat.

CAPITOLUL IIIPREZENTAREA SOCIETATII SC MODERN SRL Se constituie prin prezentul act societatea comerciala cu raspundere limitata Modern SRL, avand ca asociati: 1. Societatea comerciala MilleniumS.A , persoana juridica romana, cu sediul social in Galati, Str Siderurgistrilor nr.26 blocA2 scII etaj 2 ap 32 inregistrata la Oficiul Registrului comertului sub nrJ48/13921/92 reprezentata prin domnul Lache Robert Cristian in calitate de director general. 2. Societatea comerciala Nova-net S.R.L, persoana juridica cu sediul in localitatea Galati str Tecuci nr 208 bl O1 scII ap26 inregistrata la Oficiul Registrului comertului sub nr J48/12571/97 reprezentata prin domnul Stratulat Bogdan in calitate de administrator 3. Societatea comerciala Aladin S.R.L. persoana juridica , cu sediul in Galati , str. Brailei nr.5, inmatriculata la Oficiul Registrului comertului sub nr.J48/ 6458 /1997 , reprezentata prin d-na Lache Emilia in calitate de asociat unic . 4. Stratulat Georgeta, cetatean roman, nascuta la data de 22.oct.1968 in Galati , domiciliata in Galati , str. Libertatii nr.52 , posesoare a buletinului de identitate seria G.T. nr. 523816 eliberat de Politia municipiului Galati la data de 15.02.1996 . 5. Tasca Vasile , cetatean roman, nascut la data de 29 mai 1962 in Galati, domiciliat in Galati, Str.Partizanilor ,Bl. C 12 , ap 52 , posesor al buletinului de identitate seria B.G. nr. 523615 eliberat de Politia municipiului Galati la data de 12.06.1991. Societatea astfel constituita este persoana juridica romana si va functiona potrivit reglementarilor legale privind societatile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990 , astfel um a fost modificata si completata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.32/1997. 3.1 Denumirea, emblema, forma juridica, sediul, durata de functionare Art.1 Partile contractante convin sa infiinteze o societate cu raspundere limitata, persoana juridica romana denumita Modern SRL. In orice act, scrisoare sau publicatie care provine de la societate, trebuie sa se mentioneze: denumirea, forma juridica, sediul social, numarul de inmatriculare la Registrul comertului, codul fiscal si capitalul social. Art.2 Emblema societatii este formata dintr-un desen reprezentand un computer stilizat alaturat unei pensule pe fond albastru si pe fundalul unei grile nelimitate, in continuarea careia apare sintagma scrisa cu majuscule de mana Modern SRL. Art.3 Forma juridica a societatii este societate cu raspundere limitata cu capital integral roman, constituita potrivit Legii nr.31/1990, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.32/1997. Art.4 Societatea va avea sediul in Galati, str.Domneasca nr.50 Bl.P2, sc.1, ap 12 .

24

In baza hotararii adunarii generale a asociatilor, societatea va putea sa-si deschida birouri si sucursale, reprezentante, agentii sau alte sedii secundare in Galati sau in alte orase din tara sau din strainatate. Art.5 Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului, cu exeptia cazului cand adunarea generala a asociatilor stabileste altfel. 3.2 Obiectul de activitate Art.6 Obiectul de activitate al societatii Modern SRL consta in urmatoarele : a) Producerea de mobila, cherestea, pal si alte produse din lemn; b) Comercializarea in tara si in strainatate a produselor enumerate la pct. a ) prin depozite si magazine proprii sau ale unor persoane en-gros si en-detail , inclusiv in targuri, expozitii, piete special amenajate, cu respectarea legislatiei in vigoare . c) Prestari de servicii de montari, demontari, intretinere, reparatii si asistenta tehnica, pentru produsele ce fac obiectul activitatilor de productie si de comert ale societatii asigurarea bazei materiale din tara si import; d) Operatiuni de reprezentare comerciala si intermediere pe cont propriu si /sau pe contul tertilor, in Romania si in strainatate, prin contracte de: vanzare-cumparare mandat, agent, comision, depozit, consignatie; e) Executare de lucrari privind intretinerea si repararea utilajelor necesare fabricarii mobilei si a celorlalte produse din orice operatiuni accesorii sau conexe necesare obiectului de activitate, inclusiv publicitate pentru promovarea imaginii societatii pe piata. 3.3 Capitalul social si partile sociale Art.8 Capitalul social subscris consta in numerar si este in valoare totala de 25.000.000 lei , varsat integral la data constituirii societatii. Capitalul social subscris este divizat in actiuni nominative, in valoare egala de 100.000 lei fiecare. Art.9 Aportul la capitalul social si cota de participare pentru fiecare actionar se cifreaza dupa cum urmeaza: 1) Societatea Comerciala Millenium S.A. , un aport in valoare de 5.000.000 lei reprezentand 20% din capitalul social. 2) Societatea Comerciala Nova-net S.R.L. , un aport in valoare de 5.000.000 lei, reprezentand 20% din capitalul social. 3) Societatea comerciala Aladin S.R.L. , un aport in valoare de 5.000.000 lei reprezentand 20% din capitalul social; 4) D-na Stratulat Georgeta , un aport in valoare de 5.000.000 lei reprezentand 20% din capitalul soial; 5) D-nul Tasca Vasile , un aport in valoare de 5.000.000 lei reprezentand 20% din capitalul social. Art.10 Actiunile se repartizeaza intre actionari proportional cu aportul subscris, dupa cum urmeaza: 1) Societatii Comerciale Millenium S.A. ii revin 50 actiuni nominative numerotate de la 1 la 50 reprezentand 20% din capitalul subscris.

25

2) Societatii Comerciale Nova-net S.R.L. ii revin 50 actiuni nominative numerotate de la 51 la 100 , reprezentand 20% din capitalul subscris; 3) Societatii Comerciale Aladin S.R.L. ii revin 50 actiuni nominative , numerotate de la 101 la 150 , reprezentand 20% din capitalul subscris. 4) D-nei Stratulat Georgeta ii revin 50 actiuni nominative, numerotate de la 151 la 200 , reprezentand 20% din capitalul subscris. 5) D-lui Tasca Vasile ii revin 50 actiuni nominative, numerotate de la 201 la 250, reprezentand 20% din capitalul subscris. Capitalul social subscris a fost varsat integral la data constituirii societatii. Certificatele pentru dovedirea actiunilor se emit de societate prin reprezentantii sai legali, corespunzator numarului de actiuni al fiecarui actionar. Dupa constituire, societatea va emite actiuni care vor cuprinde urmatoarele date:numele, prenumele si domiciliul actionarului sau denumirea si sediul acestuia, denumirea si durata societatii , data contractului de societate , numarul din Oficiul Registrului comertului sub care se afla inmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial in care s-a facut publicarea, capitalul social, numarul actiunilor detinute, numarul de ordine si valoarea nominala a acestora, varsamintele efectuate. Societatea va tine evidenta actiunilor intr-un registru al actionarilor care se pastreaza la sediul societatii. Art.11 Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative se transmite prin declaratia facuta in registrul de actiuni al emitentului, subscrisa de cedent si de cesionar sau mandatarii lor si prin mentiunea facuta pe actiune semnata de unul dintre membrii consiliului de administratie.Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata integrala a actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transcriere in registrul societatii. Art.12 Reducerea sau marirea capitalului social se poate face pe baza hotararii adunarii generale extraordinare, in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. 3.4 Functionarea societatii A. Conducerea societatii Art.13 Societatea va fi condusa de adunarea generala a asociatilor. Administratorul societatii va avea calitatea de angajat, scop in care se va incheia un contract de munca intre societate si acesta. Toate actele care angajeaza patrimoniul societatii vor fi semnate de administratorul societatii. Art.14 Administrarea societatii si reprezentarea ei in relatiile cu tertele persoane se va face de catre asociatul Tasca Vasile, puterile lui fiind nelimitate.Mandatul administratorului este pe o durata de 4 ani de la data constituirii societatii, mandat care poate fi prelungit de adunarea generala a asociatilor, in mod expres sau tacit. Administratorul poate fi revocat de adunarea generala a asociatilor ori de cate ori acesta nu-si indeplineste atributiile ori le indeplineste necorespunzator. Partile contractante convin ca gestiunea societatii sa fie controlata de asociati si, la nevoie de un cenzor desemnat de adunarea generala a asociatilor . B. Participarea la profit si pierderi

26

Art.15 Societatea isi va deschide conturi in devize liber convertibile si in lei la bancile autorizate din Romania, conturi asupra carora are drept liber de dispozitie . Persoanele care vor semna in numele societatii documentele pentru operatiuni bancare vor avea specimene de semnatura la bancile cu care lucreaza societatea. Evidenta contabila bilantul si contul de profit si pierderi se vor tine potrivit reglementarilor in vigoare in Romania si statutului societatii. Evidenta activitatii economico-financiare a societatii se tine in conformitate cu prevederile legislatiei romane in vigoare si cu metodologia stabilita de Ministerul Finantelor. Administratorul intocmeste anual bugetul de venituri si cheltuieli si se supune spre aprobare adunarii generale a asociatilor. Profitul si pierderile vor fi repartizate asociatilor in proportii corespunzatoare cotei de contributie la capitalul social, dupa plata impozitelor si constituirea fondului de rezerva stabilit de adunarea generala a asociatilor pe baza bilantului anual. Determinarea profitului net se face conform dispozitiilor legale si a prevederilor din statut. Repartitia si incasarea dividendelor se va face la incheierea exercitiului economiofinanciar , dar si pe parcursul anului in functie de rezultatele finaniare ale societatii. C. Forta de munca Art.16 Personalul societatii Partile contractante convin ca angajarea personalului societatii sa se faca de administratorul societatii pe baza de contract individual de munca sau de colaborare in conditiile Codului Muncii si a regimului de asigurari sociale. Asociatii convin ca activitatea societatii se poate realiza si prin aportul lor nemijloit , existand posibilitatea ca ei sa fie salarizati de societate pentru activitatea depusa. In aceasta situatie, intre societate si persoanele in cauza se va incheia un contract de munca cu respectarea legislatiei din Romania. Adunarea generala va decide asupra necesarului de personal anual si asupra nivelului general de salarizare. Adunarea generala poate hotari acordarea de premii, gratificatii, indemnizatii si alte plati in functie de posibilitatile societatii si de rezultatele individuale ale salariatilor. D. Litigii Art. 19 Solutionarea litigiilor Eventualele litigii dintre parti (asociati) se vor rezolva pe cale amiabila si doar in subsidiar, pe cale judiciara. Litigiile dintre societate si personalul angajat vor fi solutionate conform prevederilor legislatiei in vigoare. 3.5 Dizolvarea si lichidarea societatii Art.20 Societatea se dizolva in urmatoarele situatii: -imposibilitatea realizarii obiectului social; -incapacitatea de plata;

27

-excluderea, retragerea unui asociat, daca nu se poate continua activitatea cu asociat unic. Moartea unui asociat nu este cauza de dizolvare a societatii deoarece activitatea se va continua cu mostenitorii celui decedat, daca acestia vor accepta mostenirea. - pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor; - in orice alte situatii prevazute de lege. Conditiile de dizolvare si procedura de lichidare a societatii sunt prevazute in statutul societatii cu raspundere limitata. 3.6 Dispozitii finale si tranzitorii Art. 21 Orice modificare sau completare a prezentului contract va fi valabila numai daca este expresia acordului de vointa al celor cinci asociati, exprimat in forma autentica mentionat in Registrul Comertului. Conducerea unitatii este asigurata de asociatul Tasca Vasile care a reusit pe parcursul timpului sa valorifice experienta si profesionalismul acumulat pana in prezent, impreuna cu dinamismul ce caracterizeaza intregul management al unitatii. Personalul societatii este compus dintr-un numar de 135 de persoane, angajate cu contract de munca, iar 5 persoane sunt angajate cu contracte de colaborare. In ceea ce priveste punctele tari ale unitatii, acestea se refera la: Calitatea produselor obtinute corespunde standardelor din domeniu, motiv pentru care lucreaza si pentru export, fiind cunoscuti pe piata europeana in tari precum: Italia, Grecia, Germania, Cehia si Bulgaria; Flexibilitatea mare in productia realizata prin posibilitatea de adaptare permanenta la solicitarile pietei; Viteza relativ mare de finalizare a productiei Dotarea cu utilaje si alte masini de mare fiabilitate si care ajuta la ridicarea randamentului de productie; Optimizarea fluxurilor tehnologice, asigurarea unei circulatii in interiorul unitatii a materiilor prime, materialelor, produselor finite conform normelor de specializare in vigoare; Experienta conducatorilor si a personalului calificat. Punctele slabe se refera la ratele din dobanzile de credit care se vor regasi in preturile Produselor dar raportul calitate-pret va fi superior concurentei.

28

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ4.1 Inregistrari contabile privind furnizorii si clientii SC Modern SRL 1.In data de 2.02.2011 s-au achizitionat materii prime conform facturii 4012371 in valoare de 5000 lei, care se achita pe loc si se dau in consum. a) achizitia materiilor prime % 301 Materii prime 4426 TVA deductibila =401 Furnizori 5000 lei 3800 lei 1200 lei 5000 lei

b) achitarea contravalorii facturii 401 Furnizori = 5311 Casa in lei c) darea in consum a materiilor prime 601 Cheltuileli cu materiile prime =301 Materii prime

3800 lei

2. In data de 1.03.2011 se vand produse finite pe baza de factura fiscala la pretul de vanzare de 2000 lei, pret ce nu include TVA. Se accepta de la beneficiar un bilet la ordin cu scadenta de 20 de zile. Cu 5 zile inainte de scadenta stabilita se solicita emitentului biletului la ordin, plata acestuia drept pentru care se acorda beneficiarului marfii o reducere de 15%. a) livrarea produselor finite 4111 Clienti =% 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata 2480 lei 2000 lei 480 lei

b) acceptarea biletului la ordin de la client

29

413 Efecte de primit

= 4111 Clienti

2480 lei

c) incasarea inainte de scadenta a biletului la ordin

% 5121 Conturi la banci in lei 667 Cheltuieli cu sconturi acordate

= 413 Efecte de primit

2480 lei 2108 372

3. Se livreaza marfuri pe baza de aviz de insotire in valoare de 1000 lei fara TVA. Ulterior se intocmeste factura fiscala si se incaseaza cu numerar. a) livrarea marfurilor pe baza avizului de insotire 418 Clienti- facturi de intocmit =% 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4428 TVA neexigibila b) emiterea facturii fiscale 4111 Clienti Concomitent 4428 TVA neexigibila c) incasarea cu numerar 5311 Casa in lei = 4111 Clienti 1240 lei = 4427 TVA colectata 240 lei = 418 Clienti-facturi de intocmit 1240 lei 1240 lei 1000 lei 240 lei

4. Societatea Modern SRL in data de 4.08.2010 a facturat entitatii SC Olimp SA, produse finite in valoare de 3500 lei, din care a incasat doar suma de 3000 lei. La data de 31.12.2010 cu ocazia inventarierii creantelor SC Modern SRL constata ca suma restanta de la SC Olimp SA este posibil sa nu se mai incaseze, intrucat aceasta a intrat in incapacitate de plata. In anul 2011 se pronunta falimentul SC Olimp iar lichidatorii vireaza societetii Mordern SRL suma de 300 lei.

30

a) livrarea produselor in anul 2010 4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite 3500 lei

b) incasarea partiala a facturii emise pentru produsele livrate 5121 Conturi la banci in lei = 4111 Clienti 3000 lei

c) se inregistreaza o ajustare ca urmare a riscului de neincasare a creantei respective in suma de 500 lei 4118 Clienti incerti sau in litigiu Concomitent 6814 Cheltuieli de exploatare pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustari pentru deprecierea activelor circulante 500 lei = 4111 Clienti 500 lei

d) in anul 2011 se incaseaza partial a creanta incerta si se anuleaza ajustarile pentru deprecierea aferenta 5121 Conturi la banci in lei 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 300 lei

=7814 Venituri din ajustari 300 lei pentru deprecierea activelor circulante

e) inregistrarea scaderii din evidenta contabila a sumei care nu mai poate fi incasata conform hotararii judecatoresti si anularea ajustarilor corespunzatoare 654 Pierderi din creante si debitori diversi 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti = 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante 200 lei 200 lei

5 . Conform bonului de predare se inregistreazan obtinerea de produse finite in valoare de 4000 lei. Pe baza ordinului de plata nr. 15 se incaseaza un avans de la un client in valoare de 2480 lei. Societatea comerciala livreaza produse finite conform facturii nr. 20, 31

in valoare de 3000 lei, TVA 24%. Se deconteaza avansul, iar pentru diferenta se accepta o efect comercial (bilet la ordin). a) obtinerea produselor finite 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 4000 lei

b) incasarea avansului de la clienti 5121 Conturi la banci in lei =% 419 Clienti- creditori 4427 TVA colectata c) livrarea produselor finite 4111 Clienti =% 701 Venituri din vanzarea produselor finite 4427 TVA colectata 3720 lei 3000 lei 720 lei 2480 lei 2000 lei 480 lei

d) se deconteaza avansul % 419 Clienti-creditori 4427 TVA colectata = 4111 Clienti 2480 lei 2000 lei 480 lei

e) se accepta efectul comercial pentru incasarea diferentei Creanta fata de clienti 3720 lei Avans incasat exclusiv 2000 lei TVA colectata aferenta avansului incasat 480 lei Diferenta de incasat 3720- 2000- 480 = 1240 lei 413 Efecte de primit de la clienti = 4111 Clienti 1240 lei

6. Se aprovizioneaza materii prime pe baza de factura fiscala de la un furnizor. Pretul de achizitie al materiilor prime inscris in factura este de 6000 lei pret ce nu include TVA. Furnizorul accepta un bilet la ordin si se achita prin banca. a) aprovizionarea cu materii prime % =401 Furnizori 301 Materii prime 4426 TVA deductibila 7440 lei 6000 lei 1440 lei

32

b) emiterea biletului la ordin si acceptarea lui de catre furnizor 401 Furnizori =403 Efecte de platit 7440 lei

c) achitarea biletului la ordin prin banca 403 Efecte de platit = 5121 Conturi la banci in lei 7440 lei

7. Se exporta produse finite in valoare de 30000 de Euro la un curs de schimb de 4,2 lei/Euro. In momentul incasarii contravalorii produselor finite cursul de schimb este de 4, 21 lei/ Euro. a) inregistrarea exportului de produse finite 4111 Clienti b) incasarea creantei in valute 5124 Conturi la banci in devize =% 4111 Clienti 765 Venituri din diferente de curs valutar 127200 lei 126000 lei 1200 lei =701 Venituri din vanzarea produselor finite 126000 lei

4.2 .Analiza economico-financiara a societatii Modern SRL n etapa tranziiei la economia de pia apare necesitatea ca fiecare agent economic s se adapteze, s se transforme, s se schimbe pentru a putea funciona n condiii normale.Aceste modificri trebuie cunoscute, n timp crendu-se condiii pentru realizarea optim a adaptrii.Cu ajutorul analizei economice se cerceteaz fenomenele i procesele economico sociale, se descoper structura, se verific i stabilete relaia de cauzalitate, factorii care le genereaz, se descoper legile formrii i desfurarii lor i pe baza acestora se formuleaz decizii privind activitatea de viitor. Prin cunoaterea postfaptic, curent i previzional a economiei agenilor economici, a rezultatelor i rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza economic, contribuie la cunoaterea continu a eficienei utilizrii resurselor umane i materiale.Prin studierea realitii prin prisma cauzelor care determin modificarea ei si a efectelor sale, se pot evidenia:corelaiile dintre structura intern i extern a fenomenelor i proceselor economice; corelaiile dintre structura cauzal i structura spaio-temporar. Astfel prin cunoaterea cauzalitii i a corelaiilor acesteia se poate ptrunde n esena fenomenelor i proceselor economice.

33

Analiza economic i propune cu predilecie cercetarea relaiilor cauz-efect.n domeniul economic studiul acestei relaii este mult mai complex dect n alte domenii.Analiza economic urmrete s pun la ndemana conducerii un instrument de cunoatere i revizuire periodic la nivelurile de echilibru n cadrul activitaii, descoperind factorii care o influenteaz i mrimea influenei lor. Obiectul analizei economice se poate formula astfel: studierea sub multiple aspecte a rezultatelor, utilizarea resurselor umane, materiale, financiare la nivel microeconomic, n scopul descoperirii de noi rezerve interne de dezvoltare i perfecionarea activitii economice desfurate de acestea. Metoda folosit n monografie este comparaia.Comparaia este tiintific numai cnd datele folosite n munca de analiz sunt comparabile n sensul c au un coninut omogen, sunt exprimate n aceleai uniti de msur i au fost determinate dup criterii metodologice unitare. Pentru analiza se vor folosi date din urmatorul bilant: Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Soldurile conturilor Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Total active imobilizate (1+2+3) Stocuri Creante Disponibilitati Total active circulante(5+6+7) Cheltuieli in avans Total activ (4+8+9) Capital social Capital propriu (11+13) Rezerve Datorii totale Provizioane Venituri in avans Total pasiv (12+14+15+16) Ron 32.577 164.339.719 47.427.579 211.799.875,00 124.771.191 98.151.418 19.841.042 242.763.651,00 21.534.977 476.098.503 52.603.263,30 265.005.730,30 212.402.467 203.138.298 1.488.120 6.466.355 476.098.503

O prim evaluare a ntreprinderii se poate face analiznd situaia net a unitii, respectiv averea net a acionarilor adic activul neangajat n datorii.El exprim, de fapt valoarea patrimonial a ntreprinderii. Activul net este diferena dintre activul total i datoriile totale contractate. Activul net contabil = Total Active-Datorii Totale ANC= 476.098.503-203.138.298 ANC= 2.729.602.205 RON Valoarea nominala a unei actiuni =Capital social/Nr de actiuni= =52.603.263,3/526.031.633=0,1Ron/actiune Valoarea contabila =Capital propriu/Nr de actiuni= 265.005.730,30/526.032.633= 34

=0,5 ron/actiune Principalul indicator al echilibrului financiar este fondul de rulment. Acesta se calculeaz ca diferena ntre capitalurile permanente i activele nete imobilizate. FR=capitalui permanente- active net imobilizat FR=265.005.730,30 211.799.875 FR= 53.205.855,3 FR este pozitiv prin urmare firma dispune de lichiditati intrucat activele imobilizate sunt finantate in intregime din capitaluri proprii, ramanand un surplus care ar putea fi folosit la finantarea activelor circulante. Un alt indicator important al echilibrului financiar este nevoia de fond de rulment care reprezinta diferenta dintre nevoile temporare (exclusive disponibilitatile) si resursele temporare (exclusive creditele de trezorerie) NFR= nevoi temporare resurse temporare NFR=(124.771.191+98.151.418+21.534.977)- (203.138.298+1.488.120+6.466.355) NRF=33.364.813 NFR este pozitiva deci exista un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare, situatia fiind considerate normala. Trezoreria neta exprima corelatia dintre FR SI NFR, reflectand situatia patrimoniala pe termen scurt, mediu si lung. TN=FR-NFR TN= 53.205.855,3- 33.364.813 TN=19.841.042,3 TN este pozitiva prin urmare intreprinderea a avut o activitate eficienta. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei Analiza lichiditatii si solvabilitati societatii se realizeaza prin calculul ratelor de lichiditate: -lichiditatea generala:activecirc ulante datoriicur ente 256 .371 .111 = 1,21 Lg 2009 = 210 .583 .739 242 .763 .651 = 1,19 Lg2010= 203 .138 .298

Lg=

Se apreciaza ca situatia lichiditatii generale este satisfacatoare in conditiile incadrarii in intervalul 1,2 si 1,8.Comparativ cu anul 2009 acest indicator a inregistrat o evolutie descendenta. - lichiditatea curenta :Lc = Activecirc ulante Stocuri datoriicur ente

35

256 .371 .111 171 .422 .737 = 0,4 210 .583 .739 242 .763 .651 124 .711 .191 = 0,5 Lc 2010 = 203 .138 .298

Lc 2009 =

Valoarea acestui indicator nu se afla in limitele normale admise ( 0,65 -1) si indica faptul ca lichiditatile intermediare acopera doar 50% din datoriile curente, comparativ cu anul 2009 acest indicator a inregistrat o evolutie ascendenta -lichiditate imediata : Li=disponibil itati datoriicur ente19 .841 .0412 = 0,09 Lc 2009= 203 .138 .298 8.941 .331 = 0,04 Lc 2010= 210 .583 .739

. solvabilitatea generala a societatii:

S g=

a c tiv to ta l d a t o r ai ilteo tSg 2009 = 478.571.468/22038.3351=2,17 Sg 20010 = 476.098.503/203.138.298=2,34

Aceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite cu active imobilizate si active circulante. Cu cat valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare decat 1 cu atat situatia financiara de ansamblu a intreprinderii este mai buna. Prin urmare in cazul nostru situatia financiara a firmei in 2010 este mai buna decat in 2009.

36

Bibliografie Petcu Monica, Analiza economico-financiara a intreprinderii, Ed. Economica 2009 Petre Georgeta, Politici contabile in conditiile aplicarii Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin OMFP 3044/2009 Plesea Doru, Contabilitate financiara,Vol II, Ed. OMNIA UNI S.A.S.T. , Brasov, 2010 Ristea Mihai , Contabilitate financiara a intreprinderii, Ed, Universitara, Bucuresti, 2005 Ghid practic, Unele aspecte privind aplicarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin OMFP 3044/2009 Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata de O.G. nr.11/04.08.1993, publicata in M.O. nr. 292/14.10.1994 OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene OMFP 3512/2008 publicat in M.O. 870 din 23.12.2008 privind formularele financiar contabile

ANEXE Informaii financiare anualeAnul 20010(RON) 2009 (RON) 2008(RON)

Active imobilizate - Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total

211.799.875,00 242.763.651,00 203.138.298,00

220.169.656,00 256.371.111,00 210.583.739,00

210.782.725,50 301.995.731,70 257.258.535,30

37

Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans

61.160.330,00 266.493.850,00 0,00 6.466.355,00

66.089.073,00 278.830.218,00 9.799.612,00 7.428.511,00

65.776.808,90 268.141.592,30 19.272.789,60 8.417.942,10

Capital subscris varsat Total capitaluri proprii

52.603.263,00 265.005.730,00

52.603.263,00 266.042.486,00

52.603.263,30 248.868.802,70

Creante - Total Datorii - Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare Total Cheltuieli din exploatare Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent

98.151.418,00 203.138.298,00 709.301.253,00

76.007.043,00 220.383.351,00 684.060.774,00

64.822.150,50 276.531.324,90 651.185.053,90

714.548.114,00 726.011.216,00 -11.463.102,00 38.782.594,00 28.110.843,00 10.671.751,00 -791.351,00

730.048.598,00 697.741.797,00 32.306.801,00 19.934.944,00 31.564.179,00 -11.629.235,00 20.677.566,00

711.247.593,30 692.415.349,60 18.832.243,70 41.525.158,50 25.071.016,40 16.454.142,10 35.286.385,80

Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar

0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00

0,00 0,00 0,00

Venituri totale Cheltuieli totale

753.330.708,00 754.122.059,00

749.983.542,00 729.305.976,00

752.772.751,80 717.486.366,00

38

Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune

-791.351,00 -1.036.756,00 -

20.677.566,00 17.173.683,00 -

35.286.385,80 28.280.363,30 0,0538

Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat

1.843.544,00 1.821.362,00 0,00 0,00

3.075.714,00 3.026.835,00 0,00 0,00

2.476.249,80 2.439.304,60 0,00 0,00

39