LICEUL TEHNOLOGIC “ ”

PROIECT

pentru examenul de certificare a calificarii profesionale

Nivel 4

Calificarea - Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii

Tema proiect:

INTRETINEREA SI REPARAREA UNOR ELEMENTE

SPECIFICE UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Absolvent:

Profesor indrumator:

Promotia

CUPRINS

Argument

Capitolul 1.LUCRARI DE INTRETINERE

MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELORINTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICEINTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR UTILAJELOR SI INSTALATILOR

Capitolul 2. UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

IMPORTANTA UNGERIILUBRIFIANTIALEGEREA LUBRIFIANTILORORGANIZAREA UNGERIISISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELORCONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELORTEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Capitolul 3. SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA LA INTRETINEREA

MASINILOR SI UTILAJELOR

Bibliografie

Anexe

2

ARGUMENT

Activitatea industrială, dar şi activitatea curentă efectuată în diferite unităţi industriale

necesită utilizarea unui mare număr de maşini, utilaje şi instalaţii. Acestea trebuie să

funcţioneze la parametrii optimi, fără întreruperi şi fără a produce accidentări. Aceasta este,

de altfel, condiţia esenţială a unei activităţi de calitate.

În timpul funcţionării, maşinile şi instalaţiile suferă procese de uzură ce pot afecta nu

doar buna funcţionare a acestora, dar pot avea consecinţe grave, cum ar fi erorile de

prelucrare sau chiar accidentările.

În momentul predării utilajului sau a instalaţiei către beneficiar, acestuia i se vor

înmâna o serie de norme şi reglementări pentru a asigura funcţionarea în parametri normali.

Dintre aceste norme, menţionăm:

• evitarea supraîncărcărilor;

• respectarea parametrilor de lucru;

• respectarea condiţiilor de montare, dar şi asigurarea condiţiilor optime de mediu;

• respectarea intervalului de lucru, dar şi de pauză specifice fiecărui utilaj sau instalaţie;

• deservirea utilajului şi a instalaţiei de către personal calificat;

• curăţarea şi întreţinerea corectă;

• ungerea pieselor în mişcare;

• urmărirea continuă a funcţionării, dar şi verificarea parametrilor de funcţionare;

• respectarea graficului de întreţinere;

• remedierea defecţiunilor imediat ce acestea apar;

• realizarea reparaţiilor, dar şi a întreţinerii de către personal calificat;

• verificarea periodică a stării şi a funcţionalităţii accesoriilor folosite.

In prezentul material, incerc sa fac o prezentare a modului in care se realizeaza ” INTRETINEREA SI REPARAREA UNOR ELEMENTE SPECIFICE UTILAJELOR SI INSTALATIILOR”.

3

Capitolul 1.

LUCRARI DE INTRETINERE

Personalul care deserveste masinile, utilajele si instalatiile, in afara de modul de

manipulare in procesul de poductie, trebuie sa cunoasca si sa respecte ansamblul de masuri

care se refera la :

Constructia, functionarea, relarea si exploatarea masinilor, utilajelor si instalatilor

deservite.

Masurile de siguranta care trebuie luate inainte de punerea in functioune.

Modul cum se pune in functiune, respectandu-se operatiile in succesiunea corelarea lor.

Supravegherea pe timpul functionarii, pentru evitarea aparitieide defectiuni sau degradari

cauzate de mersul neregulat, racirea sau incalzirea anormala, ungerea

necorespunzatorare.

Schema de ungere cu indicarea locurilor, a periodicitatii, caliateta si cantitatea

lubrifiantului.

Masurile de siguranta inainte de oprire

Modul cum se face oprirea, cu respectarea operatiilor in succesiunea si corelarea lor.

Masuri de siguranta dupa oprire

Masurile necesare a fi luate in cazul aparitiei unor situatii anormale, particularitatiile de

intretinere in conditii de variatii mari de temperatura, umiditate.etc

Protectia contra agentilor corozivi.

Conservarea de scurta si lunga durata.

Suprafetele ghidajelor si in general a organelor care pot influenta precizia, ca sa fie

protejate de lovituri, zgarieturi shi alte degradari.

Aceste lucrari se executa la anumite termene planificate, indicate in grafice, in

functie de caracteristicile utilajului, de precizia necesara functionarii, de gradulk de incarcare

a utilajului si regimul sau de lucru. Cu acest prilej se verifica sitemul de racire si de ungere si

comportarea in exploatare a masinii. In unele situatii, se fac reglari sau demontari partiale ale

masinii si utilajului si in special a acelor subansambluri care prezinta importanta in

functionare. Rezultatul acestor verificari este mentionat in dosarul masinii, utilajului sau a

4

instalatiei respective, in vederea determinarii cauzelor uzarii si pentru stabilirea volumului si

felului reparatiei.

MATERIALE FOLOSITE LA CURATIREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Curatirea si spalarea se executa pe locurile de productie (in cazul masinilor-unelte si

utilajelor fixe sau utilajelor grele) sau la un post de curatire si de spalare special amenajat (in

cazul masinilor si utilajelor deplasabile).

Se va acorda atentie deosebita sistemelor de etansare ce se vor demonta cu

regularitate, pentru a fi curatate si reglate. Inainte de spalare se recomanda ca instalatiile de

racire si de ungere sa fie golite pentru schimbarea lichidului, care intotdeauna contine

impuritati, atragand dupa sine uzarea pompei.

Se vor curati periodic filtrele instalatiilor de ungere: rezervorul si conductele de ulei

trebuie spalate ori de cate ori se schimba uleiul. Materialele pentru sters trebuie sa absoarba

lichidele, sa nu contina aschii metalice si sa aiba o rezistenta suficient de mare, pentru a nu

se rupe sau sfasia in timpul intrebuintarii. Partiile de lucru fine ale masinii se curata cu carpe

moi, iar cele cromate au pile de caprioara. Ca materiale de stergere se mai folosesc: lavete,

deseuri de bumbac uscate, panza de sac moale etc.

Masinile-unelte se spala de obicei cu petrol lampant sau cu motorina, cu ajutorul

unor carpe imbibate in aceste lichide. Dupa spalare se sterg cu carpe sau se usuca cu aer

comprimat. Masinile care lucreaza in mediul cu mult praf, de ex, cele din turnatorii, se spala

periodic la intervale mai mici decat masinile din celelate sectoare.

INTRETINEREA INSTALATIILOR HIDRAULICE

Intretinerea instalatiilor hidraulice ale masinilor si utilajelor consta in: intretinerea

agentului hidraulic (a lichidului de lucru) si intretinerea elementelor componente ale

instalatiei.

Agentul hidraulic (apa, uleiul mineral, lichide sintetice etc.) vehiculat in sitemele

hidraulice ale masinilor si utilajelor, in cea mai mare parte este depozitat intr-un rezervor sau

bazin. Datorita frecarilor mecanice, variatia presiunii, schimabrii temperaturii etc, agentul de

lucru este supus oxidarii, descompunerii, muradaririi, actiuni care modifica proprietatile

fizice si chimice, facandu-l necorepunzator scopului sau, conducand si la uzarea instalatiei

hidraulice.

5

Rezervorul de ulei, impreuna cu filtrele instalatiei, au rolul de a contribui la

mentinerea proprietatilor agentului hidraulic, eliminand particulele solide prin decantare si

filtrare si asigurand mentinerea temperaturii acestuia in limitele admisibile.

Decantarea se aplica lichidelor de lucru cu stocuri mari de lichid, cum sunt uleiurile

din circuitele de ungere prin recirculare la laminoare, compresoare, reductoare de turatie de

mare gabarit etc.

Separarea contaminantilor, a caror densitate relativa este mult diferentiata de cea a

uleiului, se face gravimetric. Pentru o mai buna separare decantoarele sunt compartimentate

si se monteaza pe returul uleiului spre rezervorul de lucru, timpul de stationare fiind cuprins

intre 10 si 30 min, iar temperatura de 70-80 0C. Particulele ce nu pot fi retinute din circuit

prin decatare vor fi elmiminate prin filtrare.

Filtarea lichidelor de lucru este un procedeu utilzat pe scara larga, deoarece filtrele

pot fi schimbate cu usurinta fara sa afecteze sistemul de ulei. Elementele instalatie hidraulice

supuse mai des lucrailor de intretinere sunt:

Conductele

Armaturile

Rezervoarele

Conductele se degreseaza cu solutii alcaline calde, dupa care se introduc succesiv in

bai cu acid clorhidric sau sulfuric cald (dilutie 50%) ce contine: pasivizatori, bai cu apa

pentru spalare si neutralizare a urmelor de acizi.

Protectia anticoroziva se asigura prin suflarea conductelor cu aburi, apoi, fara pauza,

pulverizarea la interior a unor uleiuri aditivate anticoroziv si inchiderea la capete a

conductelor.

Arnaturile trebuie degresate (prin spalare) si, acolo unde sunt pete de rugina se va

interveni cu perii de sarma, dupa care se pulverizeaza ulei aditivat anticoroziv. Rezervoarele

se curata prin sablare, frecare cu perii de sarma si se spala cu solventi (tricloretilena).

Dupa montarea instalatiei hidraulice este necesara spalarea intregului sistem prin

recircularea intensa a unui lot de ulei de spalare, la temperatura de 65-75 0C , fara circulatie

in lagare sau alte dispozitive speciale. In timpul spalarii se curata filtrele ori de cate ori se

infunda, si, acolo unde exista, se pune in functiune separatorul centrifugal, pentru

indepartarea impuritailor existente in supensie in fluid. Operatia de spalare se considera

incheiata cand la filtre sau la separatoare centrifugale nu se mai acumuleaza impuritai.

6

Dupa spalare , se evacueaza uleiul si se controleaza daca in sintalatie exista

impuritai. Se introduce lotul de ulei de lucru, se recirculeaa si se filtreaza, daca se considera

ca este necesar , dupa care instalatia poate intra in functionare normala.

INTRETINEREA ECHIPAMENTULUI ELECTRIC AL MASINILOR

UTILAJELOR SI INSTALATILOR

Un rol deosebit de important in buna functionare a masinilor, utilajelor si instalatiilor

la parametri optimi il are si intretinerea corecta a echipamentului electric. Acesta trebuie ferit

de patrunderea apei si a prafului. Periodic, masinile electrice se vor curata pentru a impiedica

sucrtcircuitarea lor.

Motoarele si generatoarele electrice se verifica de cel putin doua ori pe an.

Cu acest prilej se verifica starea rulmentilor: daca mai corespund se curata si se

greseaza, iar daca prezinta o uzare pronuntata se inlocuiesc. In cazul cand rulmentii

motoarelor electrice s-au incalzit la o temperatura ce depaseste mai mult de 10-15 0C

temperatura prescrisa se va inlatura cauza incalzirii sau, daca nu se poate, se schimba

rulmentu.

Bobinajele motoarelor se curata cu ajutorul unei perii mori de depunerile de praf ce

ar putea duce la deteriorarea izolatiei si scurtcircuitarea spirelor infasurarii.

Daca partile in miscare ale masinilor, utilajelor sau instalatilor nu functioneaza

normal, se vor verifica: tensiunea de alimentare a motorului electric; alimentarea cu curent

electric sa nu se faca numai in daua faze; existenta unui scurtcircuit in bobinaj. Incalzirea

motorului electric se datoreaza suprasolicitarilor sau arderi unei sigurante. Motorul electric

poate fi supra incarcat pentru scurta durata cu o sarcina cu 25% mai mare decat cea

nominala.

Aparatura electrica se va verifica lunar, cand se va controla starea contactelor

intrerupatoarelor, contactoarelor si releelor. Daca acestea sunt arse sau oxidate, se vor curata

cu hartie abraziva fina, iar daca prezinta uzari pronuntate, se vor schimba.

Lucrarile de intretinere a echipamentului electric se vor efectua numai de personal

calificat pentru aceste tipuri de lucrari.

7

Capitolul 2.

UNGEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Importanta ungerii

Oricat de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contact a doua piese aflate in miscare

relativa una fata de cealalta , la nivelul acestei suprafete se nasc doua forte de frecare.

Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu sunbstante de ungere , frecarea

poate fi: uscata; semifluida; fluida

In mod normal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea

fluida.Frecarea fluida se poate mentine cand intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze

mari, suprafetele sunt supuse unei apasari mijlocii si sunt alimentate in mod continu cu

lubrifianti.

Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectoase sau

insuficiente, precum si la pornirea si oprirea masinii cand, datorita vitezei prea mici, nu se

poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa .

La stationarea masinii, din cauza sarcini de pe arbore, lubrifiantul este indepartat

dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului, contactul facandu-se direct pe varful

asperitatilor suprafetelor respective, ramanand o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile

dintre asperitai. Astfel, la pornire ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata ,

daca masina a stationat un timp indelungat (fig.1,a).

La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sunb el lubrifiant , care ,

avand forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-l ridice : in acest caz , ungerea va fi

semifluida (fig.1,b,c)

La cresterea turatiei, centrul fusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide

cu el la turatie foarte mare. In acest ultim caz (fig.1,d) teoretic, grosimea peliculei de

lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.

8

In canditiile ungerii fluide se realizeaza:

Micsorarea uzarii suprafetelor de frecare ;

Reducerea consumului de energie prin frecare;

Marirea sarcinilor admisibile;

Marirea sigurantei in functionare;

Economie de lubrifianti.

LUBRIFIANTI

Lubrifiantii sunt materiale fluide, vascoase sau solide, care se poat intinde intre

suprafetele de contact a doua corpuri solide in contact de frecare, atit pentru a inlocui

frecarea uscata dintre cele doua corpuri printr-o frecare fluida, micsorand astefel frecarea,

cat si pentru a impiedica o incalzire prea mare.

Materialele de ungere trebuie sa indeplineasca urmatoareloe conditii:

Sa poata forma un strat de ungere care sa micsoreze frecarea;

Sa fie aderente la suprafetele in contact, sa nu se scurga in cazul cresterii

temperaturii si sa nu se intareasca la scaderea temperaturii;

Sa asigure transportul caldurii produse prin frecare sau rezultate din reactiile

chimice, spre exterior, atit prin corpurile in contact, cat si prin insusi fluxul de lubrifiant;

Sa asigure transportul componentilor chimici activi, in principal oxigen, care

produce stratul de oxizi;

9

Etansarea, respectiv protectia contra patrunderii impuritatilor din afara; de ex,

unsoarea consistenta formeaza la iesirea fluxului din lagar un guler protector;

Uleiurile minerale se folosesc cel mai mult deoarece au o stuctura stabila si pot fi

utilizate la viteze mari , la temperaturi ridicate cat si la temperaturi scazute;

Unsorile consistente au o buna aderenta la suprafetele metalice, ceea ce asigura

mentinerea mai persistenta a stratului de lubrifiant in cazul functionarii cu socuri si in

perioadele de oprire l functionarea intermitenta; nu necesita etansari complicate, iar

intervalele de inlocuire sunt relativ mari (6-8 luni).

Materiale de ungere solide pot fi utilizate inte suprafetle in miscare relativa, intre

care exista o presiune foarte ridicata, precum si in cazul temperaturilor mari. Utilizarea

acestor materiale de ungere presupune reducerea timpului de rodare a mecanismultui si o

degajare rapida a caldurii rezultate in timpul functionarii.

Dintre materialele de ungere solide se evidenteaza grafitul, talcul, bisulfura de

molibden, sapunurile metalice ca: stearate de calciu, magneziu, teflonul (material sintetic).

Dupa natura lor lubrifiantii solizi pot fi adaugati in uleiuri sau in unsori, incorporati

in materialul cuzinetului sau aplicati pe fus pe cale chimica ori mecanica .

Daca acoperirile cu straturi subtiri din lubrifianti solizi, de exemplu grafit sau

bisulfura de molibden, de aplica pe ambele suprafete in miscare relativa, durabilitatea

cuplului de freacare creste de 2-3 ori fata de cazul acoperirii numai a unei singure suprafete.

Viscozitatea este calitatea de baza a lubrfiantilor si reprezinta rezistenta pe care o

opun particulele lor atunci cand sunt supse unei alunecari.Pirin viscozitate se poate aprecia

daca un lubrifiant este corespunzator unu anumit scop , unor anumite conditi de exploatare .

Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii.De accea , este necesar a se

aprecia temperatura la care este valabila valoarea data a viscozitatii.

Sunt de preferat uleiurile cu variatie cat mai redusa a viscozitatii in raport cu

temperatura , acestea putand lucra intr-un interval larg de temperaturi cu un regim stabil .

Capacitatea de ungere este proprietatea lubrifiantului de a adera la suprafata metalica

in situatii dificile de frecare sau la presiuni foarte ridicate.

Punctul de inflamabilitate

Este temperatura la care uleiul incalzit intr-o cochilie deschisa, la presiunea

atmosferica , se aprinde sub actiunea unei flacari. Pentru uleiurile minerale punctul de

imflamabilitate este de 150-200 0C. Punctul de imflamabilitate intereseaza mai mult la

alegerea uleiurilor pentru motoare cu arder interna , compresoare etc.

10

Punctul de solidificare (congelare) este temperatura la care uleiul sub actiunea

propriei sale greutati nu mai poate curge in mod vizibil. Acest fenomen are loc nu la o

temperatura precisa , cila intru-un interval de temperatura.

Emulsionabilitatea

Este proprietatea uleiului de a se amesteca cu apa calda, formand emulsie, si de a nu

se separa ulterior, proprietate ne dorita mai ales la turbinele cu vapori.

Spumarea

Se datoreste bulelor de aer dispersate in ulei a caror degajare la suprafata uleiului

formeaza spuma, favorizand procesul de oxidare a uleiului. In acelas timp

scadeconductibilitatea termica ceea ce conduce la micsorarea capacitatii de racire a uleiului

si de prelucrare acaldurii in procesul de frecare a deiferitelor organe de masini. Dupa

intrebuintare, uleiurile uzate se colecteaza in vederea rerafinarii, pentru obtinrea de uleiuri de

baza.

ALEGEREA LUBRIFIANTILOR

Alegerea corecta a lubrifiantilor se face in functie de : viteza de deplsare relativa a

suprafetelor in contact; presiunea specifica ce apare pe suprafetele de alunecare; regimul

termic al masinii sau temperatura de lucru a locului de ungere si a mediului ambiant;

caliateta suprafetelor in contact; felul frecarii (alunecare sau rostogolire); sistemul de ungere.

Uleiurile se aleg tinandu-se seamaseama de viscozitatea, capacitatea de ungere

(onctuozitatea), caracteristici fizice si chimice, stabilitatea in exploatare a acestor

caracteristici pe durata cat mai lunga, compatibilitate cu alte materiale cu care vin in contact

in mod inevitabil in exploatre etc. O onctuozitate superioara, in cazul starilor intermediare

de frecare va determina uzarea mai redusa si siguranta in functionare in raport cu pericolul

de gripaj mai mare.

In cazul ungerii prin picurare sau cu fitil , se pune un accent deosebit pe onctuozitate

si aceasta mai ales pentru agregatele care functioneaza cu prsiuni de contact ridicate .

La ungerea cu recirculatie , cand aceeas cantitate de ulei este mentinuta timp mai

indelungat in circuit, intereseaza in mod deosebit stabilitatea chimica a uleiului respectiv.

In perioada de rodaj sunt indicate uleiurile mai fluide, eventual cu aditiv, care

micsoreaza pericolul gripajului.

Unsorile consistente au ca insusire de baza ounctul de picurare, adica temperatura la

care unsoarea incepe sa picure sub actiunea propriei sale greutati. O unsoare consistenta este

cu atita mai buna cu cat temperatura de picurare este mia ridicate, ungerea ramanand totusi

11

asigurata la temperatura de exploatare. TABELUL nr.1 cuprinde tipurile de unsori

consistente standardizate in tara noastra, cu indicarea domeniului de utilizare.

Tabelul nr. 1Categoria Tipul STAS Baza (felul

sapunului)

Punct de

picurareO C min

Utilizari principale

Unsori

Consistente

de uz general

U 75 Ca 2

562-71 Calciu

75

Lagare, glisiere,etcU 80 Ca 0 80

U 85 Ca 3 85

U 100 Ca 4 100

Unsori consistente

pentru rulmenti

Rul 85

1608-72

Calciu si plumb 85

Ungerea rulmentilorRul 100 Calciu 100

Rul 145 Sodiu 145

Rul 165 Sodiu 165

Unsori consistente in

brichete pentru lagare

deschise

LD 93 Ca 7

2721-71

Calciu 93 Lagare deschise lucrand

la temperaturi ridicate si

presiuni mari (masini din

industria hartiei si

cimentului, laminoare,

etc.)

LD 170 Na 7 Sodiu 170

Unsori pentru

temperaturi

joase

Tj 70

6320-68

Calciu 70 Ungerea si protectia

pieselor metalice iarna

dupa prescriptii specialeTj 60 60

Uleiurile, fata de unsorile consistente, prezinta urmatoarele avantaje:

Sunt folosite la orice turatii, chiar shi la cele foarte mari

Isi mentin capacitatea de ungere la temperaturi la care unsorile consistente fie ca si-o

pierd – cum este cazul la temperaturi ridicate-fie ca produc pierderi mari de energie -

cum se intampla la temperaturi scazute;

Au frecare interioara mai mica, ceea ce le face folosibile la aparatele sensibile, de

precizie;

Permit inlocuirea completa a lubrifiantului, fara a fi nevoie de demontarea si spalarea

prealabila a elementelor agregatului uns;

Ca dezavantaje ale uleiurilor sunt de relevat:

Etansarea dificila si costisitoare contra pierderilor de lubrifiant;

Necesiteatea completarii mai frecvente.

ORGANIZAREA UNGERII

Organizarea rationala a ungerii trebuie sa cuprinda:

12

Alegerea lubrifiantului;

Stabilirea cantitatii necesare de lubrifiant pe cantitati si a materialului de curatire pe baza

noemlor de consum;

Depozitarea in conditii optime a lubrifiantului;

Masuri pentru reducerea pierderilor prin scurgere si evaporari;

Masuri pentru manipularea corecta a lubrifiantului;

Respectarea normelor de tehnica a securitatii mucii si a normelor de prevenire si stingere

a incendiilor.

SISTEME SI METODE DE UNGERE ALE MASINILOR SI UTILAJELOR

In functie de numrul locurilor de ungere de modul de debitare a uleiului si caracterul

circulatiei uleiului, se deosebesc mai multe metode de ungere. Astefel: dupa numarul

locurilor de ungere, se deosebesc doua :

Ungere individuala, cand fiecare loc de ungere este deservit de un sistem propriu de

ungere;ungere centralizata, cat mai multor locuri de ungere le este asigurat lubrifiantul

printr-o instalatie centrala de ungere;

Dupa modul de debitare a uleiului exista ungere fara presiune , cand uleiul ajunge la

suprafete care trebuie unse datorita fortei de gravitatie, a capilaritatii sau a absorbtiei

moleculare; ungere sub presiune cand uleiul este trimis in circuitul de ungere cu ajutorul

unei pompe;

Dupa caracterul circulatiei uleiului, se disting: ungere de circuit inchis sau cu recuperarea

uleiului,. Cand uleiul revenit in bazin dupa efectuarea ungerii este repus in circulatie;ungere

in circuit deschis, la care uleiul nu poate fi recuperat(ungerea unor ghidaje si a unor suruburi

conducatoare)

Sistemul , modaliateta de ungere si lubrifiantul pentru o masina, un utilaj sau o

instalatie se stabilesc pe baza urmatoarelor criterii:

Importanta organului caruia trebuie sa i se asigure ungerea in ansamblu functional al

masinii, utilajului, instalatiei respective;

Calitatea lubrifiantului raportata la modul de functionare al acestui organ;

Cantitatea de lubrifiant necesara pe cantitatea de timp(ora) si pentru un schimb intreg (8h)

In functie de aceste trei criterii se stabileste: centralizata sau nu, cu sau fara presiune

cu sau fara recuperare); amplasarea dispozitivelor de ungere prin care trebuie sa se

urmareasca accesibilitatea la locul de ungere si usurinta afectarii acesteia;asigurarea

13

functionarii sistemului de ungere cu posibilitatea de control a acestei functionari si, in unele

cazuri, cu semnalizarea automata a opriri ungerii .

Dispozitivele si instalatiile de ungere, folosite la masini, utilaje si instalatii, trebuie sa

respecte urmatoarele conditii :

Posibilitatea de reglare a debitului de ulei ;

Umplerea cu lubrifiant sa se poata face usor;

Operatia de curatire a dispozitivului de ungere sa se poata face comod;

Siguranta impotriva patrunderii in dispozitiv a prafului abraziv , a aschilor sau a lichidului

de racire a sculelor;

Controlul usor a calitaii de lubrifiant existent la unmomentdat;

Siguranta in functionare si posibilitatea de control a acesteia ;

Simplitate si cost redus;

Cunoasterea metodelor de ungere, a conditiilor de ungere impuse dispozitivelor si

instalatiilor de ungere folosite permite alegerea celui mai potrivit sistem de ungere, in raport

cu particularitatiile fiecarei masini, utilaj si instalatii in parte .

Sistemele de ungere sunt de mai multe feluri :

Sisteme pentru ungerea individuala, periodica sau continua, cu sau fara presiune;

Sisteme pentru ungere centralizata periodica sau continua, cu sau fara presiune;

Sisteme combinate.

Ungerea cu unsoare consistenta. Ungerea cu unsoare consistenta se aplica la

masini cu turatii micisau cand cantitatea necesara de lubrifiant este redusa< lagare cu

rulmenti, lagarele agregatelor care lucreaza in atmosfera libera, in praf (formeaza gulere

protectoare impotriva patrunderii diverselor particule) unele angrenaje. Ungerea se face cu

ajutorul ungatoarelor cu bila, care conform STAS 1116-78 sunt:

de tip A cu cap si filet conic (fig.2.a)

14

de tip B cu cap plat si filet cilindric (fig.2.b)

de tip C cu cap plat fixat prin presare (fig.2.c).

La aceste ungatoare orificiul de ungere este inchis printr-o bila apasata de un arc. In

timpul alimentarii cu aceasta presa de mana, unsoarea invinge apasarea arcului si patrunde in

interior. Ungatoarele pot fi montate si in pozitie inclinata 45o sau la 90o, prinn folosirea unor

piese de pozitie (figura 3). In afara ungatoarle cu bila se folosesc si ungatoarele (fig .4)

executate conform STAS 748-69. Spatiul dintre corpul 1 si capacul 2 al ungatorului fiind

umplut cu unsoare consistenta, prin strangerea capacului filetat, lubrifiantul este fortat sa

patrunda prin orificiul central si prin alezajul executat in corpul lagarului si cuzinetului pana

la fus.

De asemenea sa dovedit corespunzatoare ungerea directa din depozitul capacului lagarului

(fig .6).

Ungerea centralizata, realizata prin alimentarea simultana a mai multor puncte de

unsoare presata dintr-un cilindru, al carui piston este actionat manual sau mecanic, cu

posibilitatea de reglaj exact al cantitatii necesare fiecarui loc de ungere, asigura o eficienta

superioara dispozitivelor anterioare (fig .7)

15

Ungerea cu ulei. Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu

solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan

sau cilindric (fig .8) alimentate cu cana de ulei si ungatoarele cu bila (fig. 9) , in care uleiul

se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita Tecalemit.

Sistemele de ungere cu fitil se bazeaza pe fenomenul capilaritatii fitilului de bumbac

sau din canepa (fig.10) .Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultan a mai

multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului

absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.11)

Ungatoarele cu inel (fig.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este

un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde.

Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata mai rar si in special pentru rulmenti

(fig.13).In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din

partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la

o ungere defectuoasa , remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului.

16

Ungerea prin barbotaj consta din antrenarea si improscarea unei cantitati de ulei din

baie pe interiorul carcasei masini sau utilajului, de unde prin prelingere este condus prin

santuri colectoare la locurile de ungere. Ungerea individuala in baie de ulei cu element

intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare.Elementul intermediar (fig.14)

consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de

a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei. Ungerea cu pernita de pasla (fig.15)

care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns asigura prin

capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesare .

Ungerea centralizata fara presiune necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-

un rezervor de ulei R (fig.16) , o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si al

trimite la un distribuitor D , de unde , prin conductele C1,C2,…..Cn uleiul este dirijat sub

actiunea gravitatiei la locurile de ungere.

Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.17) .Uleiul absorbit prin filtrul F1 de

pompa P , care asigura presiune corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F2 si

17

dirijat la ditribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere

prin conductele C1,C2,……Cn

CONTROLUL UNGERII MASINILOR SI UTILAJELOR

Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea

presiunii si a continuitatii, verificarea tem de ungere etc.

Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul (18.9) ; in acest caz uleiul curge

sau picura prin teava curba 1, ceea ce se poate observa prin cilindrul de sticla 2 care

formeaza o parte din corpul indicatorului.

TEHNOLOGIA UNGERII MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

Efectuarea unei ungeri corecte presupune:

Stergerea lagarelor si desfundarea orificilor sau canalelor de ungere inainte de inceperea

ungerii;

Ungerea se face atent , fara risipa pentru a se evita scurgerea uleiului ;

Ungerea se efectueaza numai cand masina este oprita ;

Dupa efectuarea ungerii se sterge uleiul scurs si se aseaza aparaturile la locul lor.

Ungerea transmisilor cu lant depinde de viteza lantului, frecarea avnd loc intre roata

de antrenare si lant si intre zalele lantului. La viteze de deplasare de 4-6 m/s, ungerea se face

prin picurare, uleiul fiind repartizat prin mai multe conducte, la partea neantrenata a

lantului (fig.20).

18

Modul in care se face intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor trebuie sa

conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea efortului

fizic. Lucrarile de intretinere a masinilor, utilajelor si instalatiilor se fac numai cand acestea

sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente. Pentru ungerea

diverselor parti ale masinilor, utilajelor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele existente in

acest scop.

In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu, in

interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie, iar fumatul

si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise. Locurile unde

exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a incendilor.

19

Capitolul 3

SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

LA INTRETINEREA MASINILOR SI UTILAJELOR

Masuri care se iau in activitatea de intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor

trebuie sa conduca la protectia personalului muncitor contra accidentelor si la reducerea

efortului fizic.

Lucrarile de intretinere a masinilor,utilajelor si instalatiilor se fac numai cand acestea

sunt in stare de repaus, pentru ca partile in miscare sa nu produca accidente.

Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor,utilajelor si instalatiilor se vor utilize

dispozitivele existente in acest scop.

In vederea realizarii unei atmosfere corespunzatoare si fara pericol de incendiu,in

interiorul depozitului sau magaziei vor exista dispozitive de aerisire si ventilatie,iar fumatul

si iluminatul cu felinare cu petrol sau cu lumanari sunt categoric interzise.

Locurile unde exista pericol de incendiu trebuie dotate cu materiale de stingere a

incendiilor.

Pentru ungerea diverselor parti ale masinilor si instalatiilor se vor utiliza dispozitivele

existente in acest scop.

Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate

de pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.

Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in

permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.

La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase

persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare

privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de functionare al acestora, precum si

obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice.

Utilajele din hala si atelier (polizoare, masini de gaurit etc.) vor fi bine fixate, legate

la pamant, dotate cu dispozitive de protectie in buna stare.

Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute in

permanenta in stare buna de functionare si vor avea inscriptionata sarcina maxima.

La demonstrarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se

vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare.

20

Se interzice ca la prinderea subansamblelor sa se foloseasca lanturi sau cabluri care

nu au ponsonate sarcina maxima de ridicare.

Dispozitivele de suspendare a ansamblurilor si stelajele pentru asezarea pieselor

trebuie sa aiba stabilitate si rezistenta corespunzatoare.

Exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua in

conformitate cu prevederile prescriptiil tehnice ISCIR in vigoare si ale cartilor tehnice

respective.

In halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura se va stabili locul de

amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a

transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in

timpul sudurii electrice.

Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau incaperilor vor fi

acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului

rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu.

Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a

mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate in locuri stabilite in

acest scop pentru a fi arse.

In halele de reparare se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de

protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestata.

In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevre sau atingere se

pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu inscriptia „INTRAREA

INTERZISA PERSOANELOR STRAINE”.

Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie

corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatii si utilaje din dotare, conform cu

Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie.

In locul unde nu exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot

sau vibratii se vor executa masuratori in vederea depistarii depasirii CMA si a anihilarii

surselor acestora.

Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale amplasate in locuri corespunzatoare si la

inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate, dupa care vor fi inchise

in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se va face de catre un lucrator instruit special

in acest scop.

Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele si

utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul de vedere al

21

securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu corespund acestor

verificari.

Inainte de incepera lucrului la locul de munca trebuie facuta ordine. Nu se admite

aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.

Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru

chei in vederea maririi cuplului.

Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica starea de

sanatate si de oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice

vor fi indepartati de la lucru.

Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a alimentelor in

incinta halei sau atelierelor.

Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si

consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locul de munca si raspund personal de starea si

capacitatea de munca a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.

Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica

functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare.

La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va indica

procedeul corect de lucru si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor,

utilajelor si sculelor din dotare.

Maistrul sau seful de echipa va verifica starea echipamentului de protectie si a

echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectiva.

Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigura o buna

vizibilitate la locul de munca.

Corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic.

Protectia impotriva incendiilor si exploziilor

• In incaperile cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea

cu foc deschis, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din

materiale sintetice.

• Este interzis accesul in ateliere cu pericol de explozie al tuturor persoanelor

straine. Pe usile acestor incaperi se vor monta tablite cu inscriptia „INTRAREA OPRITA”.

• Este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor

amenaja locuri pentru fumat.

22

• Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,

carbid, cu uleiuri, a vopselelor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in interiorul halelor sau

atelierelor, cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

23

BIBLIOGRAFIE

Ghiorghe, M. Voicu,I. Paraschiv - “Tehnologia Asamblarii si Montajului”

Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti.

A.Epurean - “Tehnologia Constructiilor de Masini” , Editura Didactica si

Pedagogica Bucuresti 1983

A.Ciocarlean-Vasilescu, M. Constantin - “Ansamblari Mecanice” Editura

CD PRESS

Traian Demian. - Elemente constructive de mecanica.

Legea 319 din 14 iulie 2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

24

ANEXE

25

26

27

28