+ All Categories
Home > Documents > Proiect Cca

Proiect Cca

Date post: 30-Jan-2016
Category:
Upload: razvan-barbu
View: 117 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Proiect CCa1
36
FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat. de Autovehicule şi Motoare PROIECT la Dinamica autovehiculelor – II Tema : Autobetoniera Student: Barbu Nicolae Razvan Secţia AR Anul III, grupa 1123 Î ndrumător: dr. Ing. Preda Ion 1
Transcript
Page 1: Proiect Cca

FAC. DE INGINERIE MECANICA Cat. de Autovehicule şi Motoare

PROIECTla

Dinamica autovehiculelor – II

Tema : Autobetoniera

Student: Barbu Nicolae Razvan Secţia AR Anul III, grupa 1123 Îndrumător: dr. Ing. Preda Ion

Anul universitar 2014-2015Semestrul II

1

Page 2: Proiect Cca

CUPRINS

2

Page 3: Proiect Cca

1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND DIFERENTIALUL

Diferenţialul este un mecanism, inclus  în puntea motoare, care divizează fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principală în două ramuri,transmise fiecare câte unei roţi motoare,oferind totodată roţilor punţii posibilitatea, caîn funcţie de condiţiile autopropulsării, să serotească cu viteze unghiulare diferite.

Principalele condiţii de autopropulsare care impun roţilor să se rotească cu vitezeunghiulare diferite sunt următoarele: - deplasarea pe traiectorii curbe, când roata interioară curbei are de parcurs un spaţiu maimic decât roata exterioară curbei; -deplasarea rectilinie pe căi netede, când roţile punţii au de parcurs spaţii egale iar automobilul, din diverse cauze, are roţile punţii cu raze inegale; diferenţa dintre raze poate fidatorată presiunii inegale din pneuri, repartizării încărcăturii asimetric faţa de axa longitudinală aautomobilului, pneurilor la cele două roţi de simbol diferit, sau grad diferit de uzură; -deplasarea rectilinie pe căi cu denivelări când, datorită distribuţiei aleatoare a denivelărilor sub formă de gropi şi ridicături, roţile au de parcurs drumuri de lungimi diferite. In condiţiile de mai înainte, în lipsa diferenţialului, în mecanismele punţii apar încărcărisuplimentare sub forma unui flux “parazit” de putere.

1.1 FUNCŢIUNILE

1.divizează fluxul puterii de autopropulsare primit de la transmisia principală în douăramuri, transmise fiecare câte unei roţi motoare 2. posibilitatea rotilor puntii, ca în funcţie de condiţiile autopropulsării, să se rotească cuviteze unghiulare diferite3. eliminarea puterii parazite la rotile puntii; “puterea parazita” este favorizată de:deplasarea pe căi cu rezistenţă mică la înaintare; pneuri de diametru mare şi rigide, viraje cu raze de curbură mică 4. diminuarea solicitãrilor din mecanismele puntii5. scaderea pierderilor mecanice prin cresterea puterii transmise6. scaderea consumului de combustibil si a uzurii anvelopelor7.cresterea manevrabilitãtii si stabilitãtii automobilului.

Diferenţialul este un mecanism de tipul mecanismelor planetare diferenţiale (cumobilitatea M=2), la care numai axa centrală este bază.

Construcţia diferenţialului este caracterizată de existenţa forţelor de frecare întreelementele sale aflate în contact, astfel că prin aceste forţe se realizează legătura la bază a elementelor mecanismului şi diferenţialul se blochează (M=0). La blocarea diferenţialului, cândel se roteşte în jurul axei centrale ca un tot unitar, roţile punţii se rotesc cu viteze unghiulareegale.Când momentulcorespunzător puterii suplimentare(“puterii parazite”), este mai maredecât momentul forţelor de frecaredintre elementele diferenţialului,care reprezintă legătura de blocarea diferenţialului, atunci prindesfacerea legăturii, diferenţialulva intra în funcţiune ca mecanismplanetar monomobil (M=1) şi va permite roţilor punţii să serotească cu viteze unghiularediferite în sensul măririi vitezei unghiulare de rotaţie a roţii exterioare virajului şi micşorând-o pe cea a

3

Page 4: Proiect Cca

roţii interioare virajului.Se deduce că mărimea ce comandă funcţionarea diferenţialului este fluxul de putere ce încarcă suplimentar puntea în condiţiile în care se impun viteze unghiulare diferite laroţile motoare.

Construcţia diferenţialului este caracterizată de existenţa forţelor de frecare întreelementele sale aflate în contact, astfel că prin aceste forţe se realizează legătura la bază a

Fig. 1.2Constructia si functionarea mecanismului planetar diferential

1.2 SOLUŢII CONSTRUCTIVE

In construcţia diferenţialelor se disting mai multe soluţii, grupate astfel: • după caracteristicile cinematice se deosebesc: -diferenţiale simetrice-diferentiale asimetrice;• după caracteristicile dinamice, exprimate prin mărimea frecării interne, diferenţialele potfi: -diferenţiale simple -diferenţiale blocabile-diferenţiale autoblocabile; In afara utilizării diferenţialului ca mecanism al punţii motoare, în construcţia deautomobile diferenţialul se foloseşte şi ca mecanism divizor de flux la automobilele de tipul 4x4.Diferenţialele asimetrice şi cele blocabile şi autoblocabile sunt specifice autoturismelor cutractiune integrala.Faţă de diferenţialele simetrice simple diferenţialele blocabile se deosebesc prin existenţa unei legături facultative (dispozitivul de blocare) între unul din arborii planetari şicarcasa diferenţialului. Dezavantajul diferenţialelor blocabile constă în acţionarea subiectivă adispozitivului de blocare de către conducător şi complicarea construcţiei prin necesitatea

4

Page 5: Proiect Cca

introducerii unui dispozitiv de acţionare (mecanic, pneumatic, hidraulic sau electric). Neajunsurile arătate dispar însă prin utilizarea diferenţialelor autoblocabile, la care starea blocată nu mai depinde de acţiunile conducătorului, ci de starea drumului.

In figura 1.3 se prezintă soluţii constructive de diferenţiale cu roţi dinţate conice.Carcasa 4 a diferenţialului, solidară de coroana dinţată 2 a transmisiei principale, se roteştedatorită mişcării primite de la transmisia principală. In carcasă sunt dispuşi sateliţii 3 şi 6 careangrenează în permanenţă cu doua roţi planetare 7 si 8, fiecare comună cu câte unul din arborii planetari 1 şi 5. Fixarea sateliţilor în carcasă se face prin bolţul 9.

Fig. 1.3. Solutii constructive diferential simetric simplu

1.3 OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE

Intretinerea diferentialului unui autoturism modern, care este exploatat in conditiilespecificate de constructor, este inexistenta sau prevede verificarea si completarea sau inlocuireadaca este cazul (nivel scazut) lubrifiantului, cu un alt lubrifiant care este specificat in carteatehnica a diferentiallului, sau in cazul posesorilor de autoturisme de catre producator.

5

Page 6: Proiect Cca

1.4 MODALITĂŢI DE REPARARE

Politica de service a autoturismelor moderne prevede inlocuirea totala a diferentialului(simplu, simetric) al autoturismului; totusi la autovehiculele mai vechi si la cele iesite dingarantia oferita de producator acesta se poate repara de catre un mecanic autorizat.La autovehiculele mai vechi este prudent sa se verifice periodic valvolina diferentialuluipentru a va asigura ca nu exista scurgeri.

Pasi1.Parcati pe un teren drept si opriti motorul.2.Determinati daca masina are tractiune pe fata sau pe spate.3.Localizati diferentialul: se afla sub partea din mijloc a spatelui masinii, intre cele douaroti din spate si are forma si marimea unui dovleac. Exista axuri (tuburi metalice) care iesdin ambele parti ale diferentialei care sunt legate de fiecare roata din spate.4.Ridicati pe cric atat fata cat si spatele masinii si sprijiniti masina folosind 4 suporturi de cric. Spatele si fata masinii trebuie sa fie la aceeasi inaltime pentru a putea verifica uleiuldiferentialului.5.Localizati piulita dintr-o parte a diferentialului. Va fi indreptata spre spatele masinii.6.Alegeti o cheie care sa se potriveasca piulitei si rasuciti in sens invers acelor de ceaspentru a o slabi. Indepartati-o usor.7.Uleiul ar trebui sa fie la acelasi nivel cu gaura piulitei - ar trebui sa se scurga afara, sauputeti verifica nivelul cu un deget.8.Daca nivelul este scazut, adaugati ulei. Trebuie pompat in diferential. Exista pompe micicare se ataseaza sticlelor din plastic de ulei.9.Puneti la loc si strangeti piulita.10.Dati la o parte suporturile de cric si lasati in jos masina.

Sfaturi Nu verificati uleiul diferentialului decat daca toata masina este la acelasi nivel - altfel vetiavea parte de o verificare gresita a nivelului de ulei.

Daca diferentialul are un nivel scazut al uleiului constant de fiecare data cand o verificati,probabil aveti o scurgere. Cautati pete de ulei si duceti-va la un mecanic.

Atentie Nu va bagati sub o masina care este sustinuta doar de un cric - intotdeauna folositisuporturi de cric. Nu folositi un ulei de motor normal - poate fi prea slab.

1.5 ANALIZA COMPARATIVĂ

Pentru a asigura o centrare bună şi o angrenare corectă a sateliţilor cu roţile planetare, lasolutiile constructive din fig. 1.3 suprafaţa frontală a sateliţilor este sferică.Sateliţii sunt în număr de 4, montaţi echidistant pe cerc ul de rostogolire al pinioanelor planetare. Acest montaj asigură anularea sarcinilor radiale în pinioane şi reducerea dimensiunile roţilor dinţate prinmărirea numărului de dinţi aflaţi simultan în angrenare.  I. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (c)

6

Page 7: Proiect Cca

Tabelul 1.1. Analiza comparativa a solutiilor constructive de diferential simplu simetric

Fig 1.3(a) Fig 1.3(c)Tipul angrenajului

Rotii conice cu dantura curba tip hipocicloida

Roti conice cu dantura curba in arcde crec tip Gleason

Avantaje : - combina toate avantajele oferitede dantura curba in arc de cerc cuale danturii hipoide- au capacitate mare de transmiterea efortului, datorită atât formeidinţilor, cât şi configuraţiei geometrice a ansamblului, care permite construcţia unor lagărerigide;- metodele de prelucrare existente permit obţinerea unui contact liniar întredinţi, respective posibilitatea controlului lungimii petei de contact, ceea ce aduce un plus de creştere a capacităţiiportante;-datorită alunecării între dinţi (în lungul dintelui), angrenajelehipoidefuncţionează mai liniştit decâtangrenajele conice cu dinţi curbi; 

- la rapoarte de transmitere egale, dimensiuni de gabarit de până la de douăori mai mici (numărul minim de dinţi ai pinionului poate fi redus la 7…9, faţă de minimum 13 cât este la celelalte două tipuri de danturi);- creşterea gradului de acoperire, ceea cese traduce în funcţionare mai liniştită şidurabilitate sporită; -diminuarea sensibilităţii la deplasărirelative ale roţilor, ca urmare adeformaţiilor elastice ale ansamblului întimpul funcţionarii, prin posibilitateaeliminări concentratorilor de tensiune prin procedee tehnologice simple;-avantajul prelucrării danturii pe maşini-unelte de mareprecizie

Dezavantaje -prezenţa alunecării între dinţi,mai mare ca la angrenajele conice, creează tendinţa spre o uzură mai pronunţată de abraziune, decât laoboseală. Pentru aceasta sunt necesare măsuri suplimentarelegate de calitatea suprafeţelor dinţilor, care în acest caz trebuiesă aibă duritate mai mare, iar  pentru ungere să se utilizezeuleiuri corespunzătoare unor  presiuni de contact mari şi vitezede alunecare sporite.

-prezenţa unor eforturi axiale mari, careîşi schimbă sensul la schimbarea sensului de deplasare al automobilului.Având în vedere că această situaţie estede scurtă durată, atât sensul cât şivaloarea forţelor axiale sunt acceptabile.

7

Page 8: Proiect Cca

Montarea pinionului de atac

Rezemare in consola; rulmenti radiali-axiali cu role conice,montati in <O>

Avantaje -micşora deformaţiile axiale (se utilizează rulmenţi cu role conice cu unghicât mai mare de deschidere a conului);-Pentru mărirea lungimii efective a lagărului şi pentru sporirea rigidităţiiradiale a pionului, rulmenţi se montează în ”0”

Dezavantaje Strangerea pe directia axiala a pieselor montate pe arborele pinionului de atac conduce la anularea jocurilor axiale din lagăre şi la apariţia unor deformaţiielastice ale rulmenţilor. Mărirea strângerii peste o valoare optimă,recomandată de constructor, conduce la o sporire a uzurii lagărelor.

Prestrangerea axiala apinionului de atac

 Piulita + bucşă deformabilă montată între rulmentul dinspre flanşa pinionului şiun umăr al acestuia.

Piulite + Saibe calibrate

Avantaje -Pretensionarea rulmenţilor se asigură de la primul montaj,făcând posibilă automatizareaacestuia.-Pretensionarea iniţială estemenţinută constantă timp îndelungat.

-Piuliţa este prevazuta cu sistem de asigurare a poziţiei-Saibele calibrate dintre inelele interioare ale rulmenţilor servesc la reglarea jocului acestora

Montarea coroanei dinţatea angrenajului conic în carterul punţii, prinintermediul carcaseidiferenţialului

Rulmenţi radiali-axiali cu role conice; montaj in “X” Pentru reducerea lungimiiefective dintre reazeme, rulmenţii sunt  montaţi în “X

Avantaje - Rulmentii radiali- axiali cu role conice preiau sarcini radiale mari şi sarciniaxiale medii- mari care acţionează într-un singur sens-Montajul in “X” asigura reducerea lungimii efective dintre reazeme;-Dacă dilataţiile termice, în funcţionare, sunt mari, jocul axial, la montaj, sereglează la valori mărite, în cazul montajelor cu rulmenţi radial-axiali în “X”

Dezavantaje -Temperatura din lagare este mai ridicata in cazul utilizarii rulmentilor radialicu role conice

8

Page 9: Proiect Cca

II. Solutia constructiva a diferentialului prezentat in figura 1.3. (a) cu solutia constructiva a diferentialului din figura 1.3. (b)Parametrii dimensionali ale celor doua solutii constructive sunt identici, iar parametriiconstructivi foarte asemanatori. Singura diferenta intre cele doua solutii constructive o reprezintaalegerea tipurilor de rulmenti.Mai jos este prezentata o scurta comparatie intre utilizarea rulmentilor radiali-axiali curole cilindrice (fig. 1.3. (a)) si a rulmentilor radiali-axiali cu bile pe doua randuri (fig. 1.3. (b)).

9

Page 10: Proiect Cca

2 MATERIALE UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

2.1 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

În cadrul proiectării un rol important îl are alegerea materialelor atât din punct de vedereal preţului de cost, cât şi a rezistenţei, a uşoarei prelucrări şi interschimbabilităţii cu alte organede maşini. Diferenţialul este un mecanism, inclus în puntea motoare, care divizează fluxul puterii deautopropulsare primit de la transmisia principală în două ramuri, transmise fiecare câte unei roţimotoare, oferind totodată roţilor punţii posibilitatea, ca în funcţie de condiţiile autopropulsării, săse rotească cu viteze unghiulare diferite.Angrenajele dintre elementele componente alediferentialului sunt supuse unor momente de torsiune si viteze de rotatie ridicate; din acestconsiderent este foarte impotanta alegerea corecta a materialelor utilizate la constructiaelementelor componente a diferentialului simplu simetric.Pentru constructia, pinionului de atac, axului port-sateliti, arborilor planetari, se utilizeazadatoritã solicitãrilor la care sunt supuse, oteluri aliate cu continut redus de carbon. Dintre acestease pot utiliza oteluri aliate de cementare: 17CrNi16 (0.17%C, elemnemt principal de aliere0.16%Ni), 13CrNi30, 18MnCr10, 28TiMnCr12 STAS 791; aceste marci de otel se recomanda lautilizarea fabricarii de arbori puternic solicitati, care functioneaza la turatii ridicate. Aceste marcide otel au o buna rezistenta la solicitarile de contact respectiv de incovoiere la care sunt supusidintii rotilor dintii pinionui de atac si de asemenea are o mare rezistenta la oboseala. Tot dinclasa otelurilor aliate, se pot utiliza otelurile aliate de imbunatatire: 40Cr10 (0,4%C41CrNi12STAS 791), avand proprietati necesare constructiei arborilor puternic solicitati, care trebuie sarespecte dimensiuni de gabarit reduse.La constructia rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisiei principalesolidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oţelurile de cemenetare. Acestea serecomandă la angrenajele puternic solicitate şi când se impun restricţii de gabarit. Oţelurile decementare au conţinutul de carbon < 0,25%. Danturarea se execută înaintea tratamentului, dupătratament dantura trebuind rectificată, pentru eliminarea deformaţiilor mari care apar în urmatratamentului. Cele mai utilizate oţeluri de cementare sunt: OLC 15, OLC 20, 15 Cr 08, 18MoCr 10 etc.).Carcasa diferentialului se poate executa din Fc-200 STAS 1004-75 fiind o fontă cenuşiecu grafit lamelar, cu o rezistenţă la tracţiune de 200 N/mm2, avand un cost de elaborare scazut sau Fc100, Fc150 STAS 1004-75; in cazul in care se urmareste o reducere a greutatii totale adiferentialului, carcasa se poate confectiona din aluminiu aliat cu cupru din seria 2XXX. Pelânga cupru, care este elementul principal de aliere, aceste aliaje contin în principal magneziu simangan. Pentru obtinerea caracteristicilor mecanice ridicate (similare sau chiar mai mari decâtcele ale otelurilor cu continut scazut de carbon), aceste aliaje trebuie supuse calirii (tratament termic de punere în solutie urmata de îmbatrânire naturala - la temperatura ambianta sauartificiala la temperatura ridicata, în cuptor). Aliajele Seriei 2xxx (2007, 2011, 2024, 2014,2014A, 2017, 2017A) au rezistenta mecanica ridicata si o buna prelucrabilitate prin aschiere, îngeneral nu sunt sudabile si nu au o buna rezistenta la coroziune.In ceea ce priveste rulmentii utilizati: materialele destinate inelelor si corpurilor derostogolire trebuie sã îndeplinescã o serie de conditii: rezistentã mare la solicitarea de contact;rezistentã mare la uzurã;

10

Page 11: Proiect Cca

tenacitate. Otelurile care îndeplinesc cel mai bine aceste condiþii suntoþelurile aliate cu crom, care conþin aproximativ 1% carbon si 1,3…1,65% crom. Alte elementede aliere sunt manganul si siliciul. Viteza de cãlire si adâncimea de cãlire sunt direct dependentede continutul de mangan.Unele firme producãtoare de rulmenþi utilizeazã si oþeluri de cementare, acesteacomportându-se bine la solicitãri cu socuri. Pentru rezistentã la temperaturi ridicate sau pentrurezistentã la coroziune, se utilizeazã oteluri speciale înalt aliate, respectiv oteluri anticorozive,aliate cu crom.Materiale utilizate la rulmenti sunt: Otelul de rulmenti (STAS 1456/1-80) este un otelhipereutectoid cu 1%C, 1,5%Cr:100Cr6, 100CrMn6;100CrMo6 etc. Inelele si corpurile de rularese executa din otel aliat cu crom (Mn, Ni, în cantitati mai mici); Coliviile se executa din table deotel prin stantare, bronz prin turnare,mase plastice prin injectare.In constructia diferentialului simplu simetric, se utilizeaza pentru etansare mansete derotatie. Mansetele de rotatie sunt etansari pentru echipamente rotative (etansarea lagarelorlubrifiate cu uleiuri), sunt fabricate din elastomeri, cu insertie metalica (sau in carcasa metalica).

2.2 TIPURI DE MATERIALE UTILIZABILE

OLC 15-590...780 MPaOLC 20-490...780 Mpa15Cr08-690...880174MpaHB18MnCr10-790...1080207MpaHBFc100-100...160100...150MpaHBFc150-110...250140...190MpaHBEN-AW-2007- Coef. elasticitate: 72500MpaALCUMGPB-Coef. rigiditate: 27300Mpa

2.3 REZISTENŢE ADMISIBILE

In vederea ridicãrii rezistenþei la uzurã, uneori axele satelitilor se arãmesc pe toatãsuprafaþa cu un strat de 0,01 mm, sau se acoperã cu un strat de sulfurã de fier.La constructia rotilor planetare rotilor planetare, satelitilor, coroanei dintate a transmisieiprincipale solidara cu carcasa interioara a diferentialului, se pot utiliza oţelurile de cemenetare.Cementarea este un tratament termochimic, care constă în îmbogăţirea în carbon a stratuluisuperficial al flancului dinţilor, fiind urmată de călire şi revenire  joasă. În urma călirii, seobţine o duritate mare a stratului  superficial (52…62 HRC) şi un miez care îşi păstreazătenacitatea. Prin cementare se obţine o creştere semnificativă a rezistenţei la contact a flanculuidinţilor şi o creştere, într-o măsură mai mică, a rezistenţei la încovoiere. Tratamentele termice sau termochimice aplicate pinionului de atac, axului port-sateliti,arborilor planetari depind de materialul din care se executã, putând fi: îmbunãtãtire sau îmbunãtãþire si cãlire superficialã a fusurilor, canelurilor, portiunilor de calare etc.; cementareurmatã de cãlire a fusurilor, portiunilor de calare si a canelurilor; nitrurare etc.

11

Page 12: Proiect Cca

12

Page 13: Proiect Cca

3 TEHNOLOGII UTILIZATE LA CONSTRUCŢIA DIFERENTIALULUI

Tehnologia de fabricaţie a arborilor (axului port-sateliti, arborilor planetari)constă în:strunjirea suprafeţelor cilindrice sau conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau acanelurilor –  operaţii executate înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, a porţiunilor de calare, a suprafeţelor canelurilor – operaţii executate după tratamentul termic. Obtinerea semifabricatelor:

Semifabricatele se obtin prinlaminare, forjare, forjare libera siin matrita, extruziune si turnare;

Semifabricatele laminate subforma de bara se debiteaza lalungimea corespunzatoare; 

La arborii forjati sau matritati sedebiteaza capetele ramase dindeformari. Debitarea se executa la masini de taiat cu discuri abrazive,cu freza disc cu ferastraie, lamasini de taiat cu banda etc;

In cazul semifabricatelorlaminate sau matritate, se poate obtinecand este necesar fibrajul optim continuusi cu dispunerea spatiala adecvata ceea cepermite obtinerea unor piese suple curezistenta la oboseala ridicata si pret decost redus;

  Arborii obtinuti prin turnare au orezistenta mai mica decat cei obtinuti prinforjare din otel dar

sunt mai putin sensibili laconcentrarea eforturilor si au ocapacitate mai mare de amortizare asarcinilor dinamice.

Rotile dintate (rotilor planetare, satelitilor)Obtinerea semifabricatelor: Rotile dintatedintate cu diametre mai mari semifabricatele se obtin prin matritare sau

refulare (roti dintate siblocuri de roti dintate Rotile dintate cu modulul de maxim 2.5 mm se obtin prin rulare la rece, iar cele cu modulul mai

mare,numai prin laminare la cald

Fig 3.1 Strunjirea unui arbore

3.1 TEHNOLOGII DE FABRICARE

strunjire, frezare, ambutisare, etc.

13

Page 14: Proiect Cca

3.2 TEHNOLOGII DE ASAMBLARE

Procesul de asamblare reprezintă etapa finală a unui proces tehnologic şi se execută încazul diferentialului aceeaşi secţie sau întreprindere sau la locul de montaj al produsuluirespectiv.Operaţia de asamblare este unitatea de bază la planificarea producţiei, prin stabilireacorectă a duratei şi a succesiunii operaţiilor, influenţând direct productivitatea şi preţul de cost. Piesele supuse asamblării sunt pregătite în ordinea dată de desenul de ansamblu din procesul de execuţie. Lucrările de asamblare se execută în secţii specializate, utilizând scule,dispozitive şi verificatoare specifice fiecărui domeniu. Ordinea asambarii elemetelor componente ale diferentialului:-Pinionul de atac - montat in carcasa diferentialului, pe un ax, prin intermediul canelurilor,sau uzinat dintr-o bucata cu axul.-Coroana diferentialului - montata pe cutia satelitilor, cu suruburi, angrenata permanent cu pinionul de atac si antrenata de acesta.-Cutia satelitilor - montata in carcasa diferentialului pe rulmenti.-In cutia satelitilor se monteaza:i.Pinioanele satelite - 4 pinioane, montate liber pe axul satelitilorii. Axul/crucea satelitilor este montat(a) rigid in cutia satelitilor. Aceste pinioane sepot invartii liber pe ax, independent unul fata de celalalt, nefiind angrenate intreele, fiind montate intr-un plan perpendicular pe axa geometrica a diferentialului.Nu sunt antrenate in miscare de rotatie, ci, in miscare de translatie, de catre cutiasatelitilor, prin intermediul axului/crucii satelitilor. Pinioanele planetare - 2 pinioane, montate liber in cutia satelitilor. Acestepinioane sunt prevazute cu cate o gaura axiala canelata, in care intra axul planetar.Sunt montate pe axa geometrica a diferentialului, angrenate permanent cu pinioanele satelite, cate unul pe fiecare parte a axului/crucii satelitilor, iarmiscarea de rotatie o primesc de la cutia satelitilor, prin intermediul axului/cruciisatelitilor si a pinioanelor satelite, care transmit miscarea simultan la ambelepinioane planetare.

-Introducerea lubrifiantului corespunzator necesar functionarii corecte a angrenajelor;

-Montarea carcasei.Montajul pieselor componente este atent supravegheat de catre personalul calificat; acesta asigurandu-se ca toate elementele angrenajului respecta o angrenare corecta, diferentialul avand un nivel corespunzator de lubrifiant care sa asigure o functionare silentioasa, indelungata sicorecta, evitanduse griparea.O asamblare corectă conduce la o funcţionare bună în timpul rodării astfel încât să seelimine abaterile de formă, cauzele de uzare sau fenomenul de gripare.

14

Page 15: Proiect Cca

Asamblarea diferentialului.

15

Page 16: Proiect Cca

4 MODALITĂŢI DE DETERIORARE A DIFERENTIALULUI

4.1 MODALITĂŢI NORMALE DE DETERIORARE

uzuri, ruperi, deteriorări ale suprafeţelor de lucru, etc.

Diferentialul poate prezenta urmatoarele defecte: Uzura excesiva sau deteriorarea danturii pinioanelor satelit sau pinioanelor

planetare-defectul se datoreaza uzurii carcasei;-deplasarii indelungate pe teren greu;-blocarii sau reglarii incorecte a franelor rotilor din spate;-folosirii la rotile din spate a unor anvelope cu uzuri sau marimi diferite;-remedierea se face numai la atelierul de reparatii. 

Ruperea axului sau a crucii satelitilor:-defectul se datoreaza suprasolicitarilor organelor respective in conditii speciale

deexploatare (trecerea prin terenuri grele). Arborii planetari pot prezenta defectiuni:

-uzura excesiva a canelurilor;-ruperea arborilor planetari-defectul se produce datorita functionarii indelungate ,supraincarcarii automobilului;-remedierea se face la atelierul de reparatii. Caseta diferentialului 

Defectele posibile ale casetei diferentialului sunt:-diametrul locasurilor pentru crucea satelitilor uzati se reconditioneaza prin alezarela cota

de reparatie, folosindu-se o cruce majorata;-diametrul fusurilor pentru rulmenti uzati se reconditioneaza prin incarcare cusudura,

strunjire si rectificare la cota nominala;-filetul gaurilor de prindere a semicarcaselor uzate se reconditioneaza prinmajorarea

gaurilor si rectificare;-suprafata de sprijin a pinionului planetar uzata se reconditioneaza prin rectificarefrontala

iar la montaj se utilizeaza o saiba cu grosime majorata. Crucea satelitilor

Defectiuni posibile ale crucii satelitilor -la crucea satelitilor se pot uza sau deteriora fusurile. Reconditionarea se poaterealiza dupa

cum urmeaza:-cromarea dura a fusurilor urmata de rectificarea la cota nominala sau cota trepteide

reparatie.

16

Page 17: Proiect Cca

4.2 MODALITĂŢI ANORMALE DE DETERIORARE

lipsa ungerii şi griparea, etc.

Griparea sau deteriorarea rulmentilor carcasei:-defectul se produce datorita cauzelor care au fost prezentate la griparea saudeteriorarea

rulmentilor transmisiei principale.

17

Page 18: Proiect Cca

5 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE ALESE ŞI CALCULUL DIFERENTIALULUI

5.1 JUSTIFICAREA SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva prezentata in continuare a fost aleasa datorita: Simplitatii constructiei Rezistentei la uzura datorata factorilor externi Costului de fabricatie scazut Zgomotului redus in functionare datorat angrenajelor Costului scazut de fabricatie

5.2 ALEGEREA REGIMURILOR DE CALCUL

care sunt condiţiile cele mai grele şi cele normale de utilizare şi cum determină acestea mărimea forţelor şi momentelor ce solicită piesele.

5.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

5.4 CALCULUL LA ...

18

Page 19: Proiect Cca

5.5 CALCULUL LA ...

5.6 CONCLUZIE PRIVIND CALCULUL

piese supradimensionate, piese subdimensionate, acţiuni de corectare, etc.

19

Page 20: Proiect Cca

6 IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE CREŞTERE A CALITĂŢII DIFERENTIALULUI

Pentru cresterea calitatii diferentialului se poate recurge la alegerea unor angrenaje, exempludantura hipoida, care sa asigure o functionare cu zgomote mai mici si un moment de transmiteremai mare catre rotile automobilului.Deasemenea in vederea cresterii calitatii diferentialului, se pot alege materiale cu calitatisuperioare.

20

Page 21: Proiect Cca

7 IDENTIFICAREA UNEI MODALITĂŢI DE REDUCERE A COSTULUI DIFERENTIALULUI

-Alegerea unor materiale pentru componentele utilizate cu un cost mai scazut-Sudarea capacului diferentialului si asigurarea de catre producator a unui produscu durata

limitata de viata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

21

Page 22: Proiect Cca

8 CONCLUZII

8.1 PROBLEME ŞI DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ŞI REZOLVATE

La calculul de dimensionare al elementelor componente a diferentialului am intampinatdificultati, intrucat alegerea dimensiunilor corecte a pinionului de atac si coroanei a variat cavalori, pentru alegerea unei solutii constructive cat mai performante. Pentru a nu recalculavalorile elementelor difentialului, am creeat o aplicatie in Microsoft Excel.

8.2 ASPECTE ORIGINALE ALE SOLUŢIEI CONSTRUCTIVE

Solutia constructiva aleasa, prezinta o configurare performanta a dispunerii si alegeriitipului de rulmenti, prezentata in capitolele anterilare. Carcasa diferentialului are capacul sudatpentru reducerea costurilor, si asigurarea de catre producator a unui produs cu durata limitata deviata dar care prezinta siguranta maxima in exploatare.

8.3 CÂTEVA LUCRURI ÎNVĂŢATE PRIN REALIZAREA PROIECTULUI

-Aprofundarea cunostintelor despre angrenaje-Importanta respectarii structurii unui proiect in vederea obtinerii unor

rezultatesatisfacatoare la final.-Importanta respectarii termenilor impusi, intrucat acestia ne garanteaza ocontinuitate in

etapele proiectului.-Rolul esential al documentarii.

22

Page 23: Proiect Cca

9 BIBLIOGRAFIE

1 Untaru,M. ş.a. Calculul şi construcţia automobilelor. E.D.P., Bucureşti, 1982.

2 www.auto..ro/moodle

3 https://ro.scribd.com/doc/78042863/Proiect-Diferential-autoturism

4 http://en.wikipedia.org/wiki/Quattro_(four-wheel-drive_system)

5 http://www.torsen.com/products/products.htm

6 http://www.bmw.ro/ro/ro/

7 http://www.locked-drive.com.au/pdf/ct_128312.pdf

8 http://but.unitbv.ro/Servicii/BV/TM/Capitolul_1.pdf

9 Radulet R., Manualul inginerului „HUTTE”,Ed. Tehnica, Bucuresti, 1951

23

Page 24: Proiect Cca

10 ANEXE

10.1 MATERIALE DOCUMENTARE CONSIDERATE FOARTE INTERESANTE

copii xerox cu desenele de inspiraţie şi cu altele interesante.

24

Page 25: Proiect Cca

10.2 PLANŞE

10.2.1 Schema cinematică

25

Page 26: Proiect Cca

10.2.2 Desen de ansamblu

26

Page 27: Proiect Cca

27

Page 28: Proiect Cca

10.2.3 Desen de execuţie

28

Page 29: Proiect Cca

10.2.4 Model tridimensional

realizat pe calculator (cine poate); modelele tridimensionale vor fi punctate în plus.

29


Recommended