1. ARGUMENT Planșeele sunt elemente de suprafață plane care compartimentează clădirea pe verticala în niveluri (planșee intermediare), sau o delimitează de mediul exterior (planșeul peste ultimul nivel). Elementele componente de baza ale unui planșeu sunt : - elementul de rezistentă care face parte din structura de rezistenta a clădirii ; - pardoseala așezata peste elementul de rezistentă ; - tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioară a elementului de rezistentă; În alcătuirea unui planșeu mai pot fi incluse izolații hidrofuge, termice (cazul planșeelor peste ultimul nivel sau a celor peste spații reci (subsoluri, parcaje) sau fonice. Ca element de rezistentă planșeul preia și transmite elementelor structurale verticale (pereții structurali sau stâlpii) încărcările gravitaționale și cele orizontale. Planșeul este un element complex a cărui rezolvare este condiționată de o serie de factori, spre exemplu: condiții de exploatare, echipamente și instalații atașate, natura și intensitatea solicitărilor, materialele folosite, tehnologia de execuție, implicațiile economice. În mod principal planșeul poate fi descompus, într-o rezolvare situată la partea inferioara, o componentă centrală, o rezolvare situată la partea superioară. O identificare a rezolvării superioare este extrem de dificil de realizat datorita diversității si complexității factorilor cu care planșeul interacționează. 1
Transcript
1. ARGUMENT
Planșeele sunt elemente de suprafață plane care compartimentează clădirea pe verticala
în niveluri (planșee intermediare), sau o delimitează de mediul exterior (planșeul peste ultimul
nivel).
Elementele componente de baza ale unui planșeu sunt :
- elementul de rezistentă care face parte din structura de rezistenta a clădirii ;
- pardoseala așezata peste elementul de rezistentă ;
- tencuiala sau tavanul suspendat plasate la partea inferioară a elementului de rezistentă;
În alcătuirea unui planșeu mai pot fi incluse izolații hidrofuge, termice (cazul planșeelor
peste ultimul nivel sau a celor peste spații reci (subsoluri, parcaje) sau fonice.
Ca element de rezistentă planșeul preia și transmite elementelor structurale verticale
(pereții structurali sau stâlpii) încărcările gravitaționale și cele orizontale.
Planșeul este un element complex a cărui rezolvare este condiționată de o serie de factori,
spre exemplu: condiții de exploatare, echipamente și instalații atașate, natura și intensitatea
solicitărilor, materialele folosite, tehnologia de execuție, implicațiile economice.
În mod principal planșeul poate fi descompus, într-o rezolvare situată la partea inferioara, o
componentă centrală, o rezolvare situată la partea superioară.
O identificare a rezolvării superioare este extrem de dificil de realizat datorita diversității si
complexității factorilor cu care planșeul interacționează.
O modalitate de prezentare a soluțiilor de rezolvare se poate face in funcție de poziția
planșeului in cadrul clădirii astfel :
- planșeu ultim, deoarece separa mediul interior de mediul exterior sau exterior de interior,
rezolvarea conține o componenta hidroizolatoare si/sau o componenta termoizolatoare, o
componenta specifica activităților care se desfășoară la acest nivel;
- planșeul prim si intermediar, conține o rezolvare datorata funcționalității clădirii,
respective pardoseala; rezolvarea este specifica activităților ce se desfășoară in clădire.
Funcție de destinația clădirii aceasta rezolvare poate fi întâlnita la toate planșeele sau
numai la o parte dintre acestea.
Exigenţe asociate planşeelor
Exigenţele atribuite planşeelor sunt diverse şi multiple şi depind de mulţi factori. Spre
exemplu dacă ne rezumăm la planşeele existente într-o clădire de locuit funcţie de poziţia sa în
cadrul clădirii, o enumerare a exigenţelor ar fi următoarea;
1
planşee ultime: rezistenţă şi stabilitate (EE1), izolaţie termică, hidrofuga şi economie de
energie (EE5) etc.;
- planşee intermediare: rezistenţă şi stabilitate (EE1), protecţie împotriva
zgomotului (EE6), siguranţa la foc (EE2) etc.
- primul plan seu: rezistenţă şi stabilitate (EE1), izolaţie termica şi economie de
energie (EE5) ;
- planşee pentru balcoane, logii: siguranţa în exploatare (EE4) etc.
Rezolvarea elementului de construcţia – planșeu
Planşeul este un element complex a cărui rezolvare este condiţionata de o serie de factori,
spre exemplu; condiţii de exploatare, echipamente şi instalaţii ataşate, natura şi intensitatea
solicitărilor, materialele folosite, tehnologia de execuţie, implicaţiile economice etc.
În mod principial planşeul poate fi descompus, într-o rezolvare situată la partea interioară, o
componentă centrală, o rezolvare situată la partea superioară .
Descompunerea formala a planşeului
2
Componenta de finisare a feței superioare Componenta de rezistență
Componenta de finisare a feței inferioare
2. NOTIUNI INTRODUCTIVE
Planșeele sunt elemente de suprafața care compartimentează clădirea pe verticală în
niveluri (planșee intermediare), sau o delimitează de mediul exterior (planșeul terasă), sau
interior (planșeul de pod, peste subsol etc.).
Pot fi integrate atât subsistemului structural cât și celui cu rol de compartimentare.
Planșeul este elementul structural dezvoltat, în plan, pe întreg nivelul. Ochiul de planșeu
este „placa” delimitată de fetele reazemelor care „se vad” între ele.
1. CLASIFICAREA PLANŞEELOR
Clasificarea planșeelor se poate face după mai multe criterii :
După poziţia în cadrul clădirii, planşeele pot fi:
- "ultime" sau planşee de acoperiş (planşeele terasă, de pod);
- intermediare, separă nivelurile clădirii pe verticală,
- "primul planşeu", situat peste primul nivel,
Funcție de excitaţiile termice care se exercită pe feţele planşeului putem avea:
- calde, sunt situate la interiorul clădii şi separa nivele cu medii climatice identice;
- reci, sunt situate pe verticală în poziţii limită (planşee terasă, de pod, peste un subsol
neîncălzit etc.) sau în poziţii particulare (peste pasaje de trecere, goluri sanitare, logii
etc.).
După funcţiunile pe care le deserveşte:
- pentru clădiri civile;
- pentru clădiri industriale;
- cu funcţiuni speciale (carosabile, terase amenajate cu pistă pentru
helicoptere, suspendate etc.).
După forma geometrică a intradosului, planşeele pot fi:
- plane;
- cu nervuri,
3
- cu reţele de grinzi;
- curbe (bolţi).
După sistemul structural pe care sprijină, planşeele pot fi cu rezemare pe:
- pereţi structurali;
- elemente de cadru (grinzi);
- stâlpi.
După alcătuirea constructivă a elementelor care îl compun, planşeele pot fi:
- din elemente identice (grinzi, fâşii, semipanouri, panouri etc.);
- din elemente diferite (planşeele din grinzi şi elemente de umplutură din diverse materiale
etc.).
Funcţie de dimensiunile geometrice ale elementului structural folosit pentru realizarea
planşeului poate fi:
- elemente liniare (grinzi sau fâşii);
- elemente de suprafaţă (plăci).
După materialele utilizate, planșeele se clasifică în:
- planșee din lemn,
- planșee din zidărie,
- planșee din metal,
- planșee din beton armat turnate monolit sau prefabricat
- planșee mixte (realizate din mai multe materiale);
După tehnologia de execuţie, planşeele pot fi:
- executate la faţa locului (monolit);
- prin asamblarea de elemente prefabricate;
- soluţii mixte
În funcţie de caracteristicile de rigiditate ale elementelor structurale şi modul lor
de dispunere, planşeele se pot comporta ca:
- diafragme orizontale rigide care asigură conlucrarea elementelor verticale structurale ale
clădirii la preluarea acţiunilor orizontale (vânt sau cutremur); spre exemplu planşeele din
beton armat monolit, planşeele realizate din elemente structurale independente solidarizate
rigid în planul lor;
- diafragme orizontale rigide care nu asigură conlucrarea elementelor verticale structurale
ale clădirii la preluarea acţiunilor orizontale; în această categorie sunt incluse, în general,
4
planşeele realizate din elemente structurale independente (grinzi metalice, grinzi din lemn,
grinzi din beton armat şi corpuri de umplutură, fâşii cu goluri din beton armat etc.).
2. ALCATUIREA CONSTRUCTIVA A PLANSEELOR
a .- planșeu cu pardoseala simpla; 1 - tavan ;
b - planșeu cu pardoseala flotanta; 2 - planșeu;
c - planșeu peste subsol izolat termic la partea inferioara; 3 - pardoseala;
d .- planșeu terasa; 4 - fonoizolație;e - planșeu de acoperiș cu termoizolația suspendata; 5 - strat-suport pardoseala;
6 - termoizolație;7 - beton de panta;8 - strat de difuzie si bariera contra vaporilor;9 - strat-suport hidroizolatei;10 - hidroizolatei;11 - strat de protecţie a hidroizolatei;
5. TIPURI DE PLANSEE
5.1. Planșee din lemn
Au în prezent un domeniu limitat de utilizare la construcții cu caracter turistic, clădiri de
mică importanță amplasate în general în mediul rural și la construcții provizorii.
Prezintă o serie de avantaje cum ar fi: au greutate proprie redusă; execuția lor este
simplă; oferă posibilități largi de plastică arhitecturală tradițională a tavanului; asigură condiții
bune de izolare termica și fonică; au o comportare bună în anumite medii agresive chimic.
Planșeele din lemn au însă și importante dezavantaje, precum: durabilitate redusa;
săgețile la încovoiere sunt mari; rigiditatea la încărcări laterale este scăzută, consumul de
5
material lemnos este mare; necesită masuri de întreținere în timp costisitoare pentru ignifugare și
antiseptizare.
Planșeele din lemn sunt alcătuite din grinzi, podina de rezistență, elemente de umplutură
cu rol de izolare și elemente de finisaj (pardoseala și tavanul).
5.2. Planșee din zidărie
Se pot întâlni la construcții vechi și foarte vechi (castele, biserici). În prezent se utilizează
doar la lucrări de restaurare.
Sunt caracterizate de capacități portante scăzute, consum mare de materiale, greutate
ridicată, manoperă dificilă, execuția bolților necesită cofraje, cintre și susțineri din lemn, necesită
zidari masive capabile să preia împingerile date de boltă, volume locuibile mari.
Materialele folosite pentru realizarea zidăriei sunt: cărămida (cea mai des întâlnita),
piatra naturala, blocuri din beton. Sau executat sub forma de bolti cu simplă curbură (bolti
cilindrice) sau cu dublă curbură (bolti spațiale). Grosimea bolții poate fi constantă sau
neuniformă. Rezemarea bolților se face pe ziduri sau pe arce. Când grosimea zidului este mai
mică de doua cărămizi, rezemarea bolților pe zid se face prin intermediul unor console. Pentru
preluarea împingerilor transmise de bolti, zidurile exterioare sunt prevăzute cu contraforți. Pentru
o mai bună repartizare a împingerilor se recomandă ca la nașterea bolților să se realizeze centuri
puternice din beton armat.
5.3. PLANSEE DIN BETON ARMAT
Betonul armat este materialul cel mai utilizat la execuţia planşeelor, datorită
avantajelor pe care le oferă:
> capacitate portantă mare şi comportare bună la acţiunea încărcărilor concentrate
sau dinamice;
> comportare bună la acţiunea încărcărilor orizontale (vânt, seism);
> asigură o bună rigiditate de ansamblu a structurii;
> posibilitatea de a realiza orice formă geometrică în plan şi cu orice fel de
distribuţie a elementelor portante (pereţi sau stâlpi};
> durabilitate şi cheltuieli reduse de întreţinere;
> sunt incombustibile
Dintre dezavantajele majore pe care le prezintă planşeele din beton armat se pot
enumera următoarele:
> greutate proprie mare;
> izolare termică şi fonică deficitară;
6
> utilizează materiale energofage;
> imposibilitatea reciclării
Funcţie de tehnologia de execuţie, planşeele din beton armat pot fi executate:
> integral pe şantier (monolite);
> din elemente prefabricate executate în fabrici sau ateliere specializate,
transportate, manipulate, montate pe şantier (prefabricate);
> în soluţie parţial prefabricată completată cu o suprabetonare turnată la faţa locului
(mixte).
5.3.1. PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT
Aceste planșee se realizează integral pe șantier prin turnarea lor în poziția definitivă de
exploatare .
Utilizarea acestor planșee este indicată:
- la clădiri unicat precum și la clădiri cu forme în plan neregulate și deschideri derivate
- în cazul deschiderilor și încărcărilor mari la nivelul planșeelor
- în cazul existentei la nivelul planșeului a unor goluri mari sau numeroase
- la clădiri amplasate in zone seismice
Avantajele planșeelor din beton armat monolit sunt :
- capacitatea de a prelua solicitări mari, statice și dinamice
- planșeele se comporta ca diafragme orizontale, asigurând preluarea și repartizarea foarte buna a
încărcărilor orizontale (vânt, seism) și conferă o mare rigiditate de ansamblu structurii de
rezistență a clădirii
- au durabilitate mare și nu necesita costuri mari de întreținere
- oferă posibilități largi de alcătuire constructivă și rezolvări de ordin arhitectural
Dezavantajele planșeelor din beton armat monolit constau în:
- durata de execuție și consumul de manopera pe șantiere mai mari, comparativ cu variantele
prefabricate
- necesitatea consumului ridicat de cofraje și susțineri
- dependența execuției de condițiile meteorologice
Planșeele monolite din beton armat, în funcție de forma geometrică și schema statică se
realizează în următoarele alcătuiri :
- din elemente identice geometric: placi plane care lucrează static după una sau doua direcții și
reazemă pe pereți portanți sau pe riglele cadrelor
- din elemente diferite si anume: placi și grinzi de susținere în câmpul plăcii dispuse pe una sau
doua direcții
7
- din elemente identice: plăci care lucrează static pe doua direcții și sunt rezemate numai pe
stâlpi.
Tipuri de planșee din beton armat monolit :
> Planșee din placi de beton armat monolit
> Planșee cu nervuri dese
> Planșee cu rețele de grinzi - planșee casetate
> Planșee din placi, grinzi secundare și grinzi principale
> Planșeu ciupercă - cu rezemare pe stâlpi
> Planșeu dala groasa_ cu rezemare pe stâlpiPlanșee din placi de beton armat monolit
Acesta planșee se utilizează la clădiri cu valori ale încărcărilor la nivelul planșeelor mici
și medii (clădiri de locuit în special) și cu distanțe între pereţii de rezistență sau riglele cadrelor
8
Planuri și secțiuni pentru diverse tipuri de planșee din beton armat monolit:a – plăci rezemate pe contur; b – planșeu cu rețea de grinzi (casetat); c – planșeu cu nervuri dese;
d – planșeu cu grinzi principale și grinzi secundare (nervuri); e – planșeu ciupercă; f – planșeu dală groasa:
de maximum 5....6 m. La clădirile cu pereţi portanţi din zidărie, plăcile reazemă pe pereţi prin
intermediul centurilor.
Avantajele pe care le oferă aceste planșee sunt:
asigură un tavan plan, deci finisajele sunt minime;
necesită cofraje și susţineri simple;
traseele pentru instalaţii sunt simple și uşor de realizat;
au greutate proprie relativ redusă;
au o comportare mecanica buna
Dezavantajele acestor tipuri de planșee sunt legate de:
limitarea deschiderilor și încărcărilor comparativ cu alte tipuri de planșee monolit;
rigiditatea relativ scăzută față de celelalte tipuri de planșee din beton armat monolit,
nu se recomandă a se folosi în cazul încărcărilor concentrate mari și a celor cu caracter
dinamic, precum și în cazul în care în planșeu sunt necesare goluri mari.
Sunt alcătuite din placi continue de grosime constantă și nervuri dese (la maximum 70
cm. distanță) dispuse pe o singură direcţie. Se pot realiza cu nervurile aparente sau cu nervurile
mascate cu un tavan fals. În cazul în care se realizează tavanul fals, între nervuri sunt aşezate
corpuri de umplutură cu goluri din materiale ceramice sau din materiale uşoare.
Aceste corpuri de umplutură sporesc gradul de izolare fonică și simplifică execuţia
cofrajului
Avantajele pe care le prezintă aceste planșee sunt:
> aspectul arhitectural plăcut;
> permit folosirea cofrajelor de inventar metalice sau din mase plastice armate, cu
grad ridicat de refolosire, care elimina finisajele tavanului;
> preiau uşor încărcări concentrate din pereţi despărţitori;
> în varianta cu tavan fals se pot masca cu uşurinţă instalaţiile.
9
Planșee din plăci de beton armat monolit
Dezavantajele acestor planșee constau din:
> comportarea necorespunzătoare în cazul solicitărilor dinamice (trepidaţii, şocuri)
datorită faptului că prezintă o diferenţa apreciabila de rigiditate pe cele doua
direcţii;
> au greutate proprie mare;
> descărcarea planșeului se concentrează pe elementele de reazem
ale nervurilor (descărcare pe două laturi ale planșeului).
> rigiditatea în plan orizontal este mai mare pe direcţia nervurilor, motiv pentru care
se recomandă dispunerea lor pe direcţie transversală clădirii;
Sunt alcătuite dintr-o placă continuă, de grosime constantă aşezată pe o rețea de grinzi cu
secţiuni identice, dispuse pe două direcții. Lumina casetelor se recomanda a fi, din considerare
economice, de 1,5/ 3,0 m. Din considerente estetice și arhitecturale, lumina casetelor se poate
reduce până la limita minimala de 0.7 m.
Domeniul de utilizare al planșeelor casetate în general cel al clădirilor social-culturale,
clădiri comerciale, hoteluri, clădiri administrative la care încăperile au suprafețe și înălțimi mari
unde se dorește obținerea de efecte estetice deosebite.
Pentru realizarea lor este recomandabil folosirea cofrajelor de inventar care au forma
unei cutii întoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase plastice armate.
Avantajele planșeelor casetate sunt următoarele:
> aspect estetic superior comparativ cu celelalte tipuri de planșee din beton;
> înălțimea de construcţie este mai mica decât în cazul planșeelor cu
grinzi principale și grinzi secundare.
> capacitate bună de preluare a încărcărilor concentrate (poziția pereţilor
despărţitori sau a eventualelor sarcini concentrate este necondiţionată);
> rigiditate bună pe ambele direcţii ale planșeului;
> descărcarea este aproximativ uniformă pe toate elementele de susţinere adiacente
ale planșeului
Dezavantajele acestui tip de planșee sunt:
10
Planșee cu retele de grinzi - planșee casetate
> au consum ridicat de beton;
> greutate proprie mare;
> manopera este deosebit de ridicată și necesită personal cu calificare înaltă;
> execuţia pretenţioasă atât la realizarea planșeului ca element structural cât și la
aplicarea finisajelor,
> consumul de cofraje este mare, dar prin folosirea cofrajelor de inventar (care au
forma unor cutii întoarse cu colturi rotunjite, executate din metal sau mase
plastice armate) se asigură un grad ridicat de refolosire a acestora iar calitatea
finisării tavanului creste;
> sunt mai costisitoare decât planșeele cu grinzi principale și secundare.
11
Planșeu cu rețele de grinzi (casetat)
Plansee din placi, grinzi secundare si grinzi principale.
Planșeele de acest tip se compun dintr-o placă, de grosime constanta, care reazemă pe o
rețea ortogonală de grinzi. Grinzile dispuse paralel cu latura scurtă a încăperii (numite grinzi
principale) au dimensiunile secțiunii transversale mai mari decât ale grinzilor dispuse paralel cu
latura lungă (numite grinzi secundare). Planșeele cu placi, grinzi secundare și grinzi principale se
utilizează mai mult la clădirile industriale și mai rar la clădirile civile.
Avantajele acestor tipuri de planșee sunt:
- au capacitate portanta foarte mare suportând încărcări mari și acoperind
deschideri largi,
- sunt foarte rigide pe ambele direcţii;
- nu condiţionează poziţionarea pereţilor despărţitori sau a sarcinilor
concentrate mari pe suprafaţa plăcii;
- se pot realiza în placă goluri cu dimensiuni mari;
Dezavantajele constau din:
- greutate proprie mare;
- consum de cofraje și eșafodaje ridicat;
- aspect arhitectural nu prea plăcut ;
- prezintă o suprafața mare a tavanului ce necesita finisaje importante;
- descărcarea planșeului prin grinzile principale se face concentrat pe elementele
verticale .
12
Planseu ciuperca - cu rezemare pe stalpi
Aceste plansee sunt alcătuite din placi de beton armat rezemate pe stalpi prin intermediul
unor elemente intermediare denumite capiteluri. Pe contur, plăcile se pot rezema pe grinzi
marginale care transmit încărcăturile la stâlpi sau la ziduri portante. Avantajele planșeelor
ciupercă sunt următoarele:
reduce înălțimea de construcție și consumul de cofraje;
cofrajele sunt mai simple (panouri demontabile) și pot fi refolosite de un număr de ori,
micșorează suprafața finisajelor și se creează condiții pentru o mai buna ventilare și
iluminare naturală a spațiului;
reduc manopera la confecționarea armaturilor;
se adaptează oricărei forme arhitecturale etc.
Planșeele ciupercă se folosesc în special la unele clădiri industriale ateliere, depozite
rezervoare subterane, depozite frigorifice etc. În general consumul de oțel și beton este unul din
dezavantajele importante ale acestui tip de planșeu. Grosimea plăcii rezultă în funcție de distanta
13
dintre stâlpi și valoarea încărcăturii. La planșeele curente grosimea plăcii este în mod obișnuit de
minimum 12 - 13 cm, iar la planșeele de acoperiș, de minimum 9 - 10 cm.
Planșeu dală groasă - cu rezemare pe stâlpi
Aceste planșee prezintă avantaje de ordin economic și estetic și sunt folosite la clădiri de locuit, clădiri administrative și chiar construcții industriale.
Planșeu dală
Planșeele dală sunt alcătuite din placi de beton armat monolit de 14 - 22 cm grosime care
reazemă direct pe stâlpi.
Se recomandă ca dimensiunile în plan ale plăcilor, măsurate între stâlpi să fie de 3,50 -
5,00 m, iar raportul dintre laturile panoului se limitează la 1: 1,5.
Pentru reducerea încărcăturii din greutatea proprie în zonele centrale ale planșeului se pot
îngloba în grosimea plăcii, corpuri de umplutură prefabricate, din materiale ceramice sau din
beton ușor.
Planșeele dală sunt armate cu bare independente sau cu plase sudate. În zonele de
rezemare a plăcilor pe stâlpi pentru a împiedica forfecarea (străpungerea) plăcilor armate se
executa sub forma unei rețele duble.
Aceste planșee, fără grinzi sunt betonate fără dificultăți deosebite însă este necesar să se
dea o mare atenție la betonarea zonelor de legătura a plăcii cu stâlpii.
14
5.3.2. Planșee din elemente prefabricate din beton armat
Avantajelor utilizării planșeelor prefabricate :
> lucrările pe şantier sunt mult reduse;
> se realizează prefinisarea în fabrica deci o calitate mai bună;
> darea în exploatare este mai rapidă,
> dependența execuţiei de condiţiile atmosferice este mult mai redusă decât în cazul
realizării planșeelor în soluţie monolit
Dezavantajele utilizării planșeelor prefabricate sunt:
> pierderea parţială a monolitismului și al rigidităţii, comparativ cu planșeele din
beton armat monolit,
> lucrările pe şantier sunt mai reduse ca volum, dar mai pretenţioase ca precizie și
calitate privind pozarea, fixarea, monolitizarea etc.;
> dificultăţi privind transportul și montajul;
> costurile de transport mult crescute în ultimul timp;
> necesită spații de manipulare și depozitare pe şantier;
> elementele prefabricate se pot utiliza numai la clădiri modulate ca deschideri
Tipuri de planșee din beton armat prefabricat
- Planșee din grinzi prefabricate din beton și corpuri de umplutură
- Planșee din grinzi prefabricate dispuse alăturat
- Planșee din fâșii prefabricate cu goluri realizate din beton armat
- Planșee din elemente prefabricate mari ( panouri și semipanouri)
Planșee din grinzi prefabricate din beton și corpuri de umplutură
Aceste planșee se realizează din grinzi prefabricate sau precomprimate din beton care
reazemă pe pereți portanți sau pe riglele cadrelor. Între grinzi și rezemând pe acestea se dispun
corpuri de umplutura prefabricate cu goluri, din ceramică sau beton ușor, înalte cât grinda. Se
mai folosesc placi portante sau neportante așezate la partea inferioară sau superioară a grinzilor.
Există o mare diversitate de grinzi și de corpuri de umplutură, dar în general alcătuirea lor este
asemănătoare.
Distanța dintre grinzi este de 40……60 cm, putând ajunge la 1....1,25 m.
În regiuni seismice se recomandă executarea unei suprabetonari generale de 3....4 cm
grosime, armata cu rețea φ 6/20 cm.
15
Pentru a se putea face montajul grinzilor cu mai multă ușurință se folosesc elemente
prefabricate ușoare, cu armătura autoportantă din profile de tabla îndoite la rece sau grinzi cu
zabrele ușoare și care au partea inferioară înglobată într-o talpă de beton prefabricat, care
servește la rezemarea corpurilor de umplutură.
Planșee din grinzi prefabricate dispuse alăturat
Planșeele din grinzi prefabricate dispuse alăturat se folosesc pentru deschideri și încărcări
mari. În zone seismice pot fi folosite decât cu suprabetonare generală de 4..5 cm. Grinzile se
execută din beton armat sau precomprimat .
Avantajele grinzilor precomprimate :
- pot acoperi deschideri mari și foarte mari ;
- capacitate portanta mare ;
16
- asigură tavan nervurat uniform ;
- sunt mai ușoare față de planșeele din beton armat obișnuite;
Dezavantaje :
- necesită volum mare de finisaje pentru tavane;
- necesită mare exactitate de pozare a grinzilor și execuția monolitizărilor;
- transmit eforturi mari la reazemele de sprijin, fiind necesare, stâlpișori, centuri, ca masuri
de întărire .
Planșee din fâșii prefabricate cu goluri realizate din beton armat
Fâșiile cu goluri sunt elemente cu secțiune dreptunghiulară, cu ambele fețe plane și
paralele între ele, cu goluri ovale sau rotunde .
Avantaje :
- izolare fonică și termică bună ;
- se execută rapid ;
- comportare bună la transport și manipulare ;
Dezavantaje:
- necesită monolitizare, centuri puternice, și suprabetonar;
17
Secțiuni transversale caracteristice ale fâșiilor cu goluri:1 – fâșie cu goluri rotunde; 2 – monolitizare între fâșii
Planșee din elemente prefabricate mari ( panouri si semipanouri )
Planșeele din panouri mari prefabricate se utilizează la clădiri de locuit, la clădiri
administrative, hoteluri spitale și altele, dezvoltate pe înălțime la 8....10 niveluri, când acest tip
de planșeu este inclus în structuri de rezistență realizate integral din panouri mari prefabricate
(atât planșeele cât și pereții structurali au în alcătuirea lor elemente prefabricate de suprafața).
Pot fi folosite pentru același regim de înălțime la clădirile la care structura verticală este din
beton armat monolit.
Se folosesc mai rar si la clădiri cu structura de rezistență din pereți de zidărie sau cadre
din beton armat cu regim de înălțime de pana la 4-5 niveluri, cu condiția adaptării formei
geometrice de contur a panourilor la condițiile de rezemare și montaj respectiv.
Panouri mari care alcătuiesc planșeele clădirilor se realizează de obicei, din placi de
beton armat de 10....14 cm grosime și mai rar sub forma de plăci chesonate, casetate sau cu
goluri, care ridică o serie întreagă de probleme la prefabricare, la realizarea îmbinărilor pe șantier
și la finisarea
problemelor. Panourile mari prefabricate au suprafețe de 10-20 m iar greutatea lor nu depășește
în mod obișnuit 3-5 t, dar pot ajunge uneori la 7....8 t. În general ele au dimensiunea unei camere.
Semipanourile se folosesc pe șantierele care nu dispun de utilaje de ridicare de capacitate
mare; planșeul unei camere se realizează în acest caz din doua sau trei semipanouri care se
îmbină prin monolitizări de 15....20 cm lățime.
e
18
a b c
Tipuri de panouri mari prefabricate pentru planșee:a – tipuri de panouri mari; b – panou mare prefabricat profilat pe contur; c – planșeu realizat din semipanouri; 1 – panou de planșeu de tip placă plină; 2 – panou chesonat; 3 – panou casetat; 4 – panou de tip dală groasa cu goluri rotunde sau ovale; 5 – semipanou; 6 – axele elementelor de reazem ale panoului (grinzi sau pereți); 7 – monolitizare între două semipanouri
5.4. Planșee din beton parțial prefabricate (mixte)
Planșeele din beton parțial prefabricate se pot realiza în soluții variate, din elemente mici
sau mari. Planșeele cu elemente de dimensiuni mici sunt din punct de vedere constructiv
asemănătoare planșeelor cu nervuri dese și corpuri de umplutură. Planșeele cu elemente de
dimensiuni mari se realizează din plane denumite predele care au în general au dimensiunile unei
încăperi. Grosimea predelelor este de 5....7 cm, suprafața pana la 25....30 m2. Predelele se
montează la poziție, susținute de un eșafodaj provizoriu și peste ele se toarnă o suprabetonare
generala în grosime de 6....20 cm. Predela se realizează cofrajul pentru suprabetonare și
înglobează totodată armatura de rezistență de la partea inferioară a planșeului. Conlucrarea dintre
elementul prefabricat și betonul monolit din suprabetonare se asigura prin conectori sub formă de
buclă sau ferme de oțel-beton plane sau ferme spațiale.
Acest sistem constructiv de planșeu prezintă certe avantaje, cele mai importante fiind
monolitismul pe care îl asigură precum și eliminarea cofrajelor .
Ca principale dezavantaje pot fi enumerate: fragilitatea predelelor și rigiditatea scăzută pe
care aceste elemente o au la încovoiere, din această cauză pe timpul transportului și montajului
sunt necesare măsuri de protejare a lor pentru a nu fisura sau chiar rupe, foarte importante între
19
Planșeu din panouri mari;a – plan cofraj și armare al unui panou mare prefabricat; b – rezemări ale panourilor de planșeu pe pereți de zidărie; c – rezemări ale panoului prefabricat de planșeu pe pereți de panouri mari; 1 – panou mare prefabricat de planșeu; 2 – beton de monolitizare; 3 – centura de beton; 4 – mustăți (bucle) de legătură;5 – sudură; 6 – mortar de poză M100; 7 – perete portant exterior din panouri mari; 8 perete portant interior din panouri mari; 9 – element de etanșare (chit) a rostului orizontal; 10 – limitele reazemului planșeului
aceste măsuri fiind folosirea unor dispozitive de ridicare cu compensatori precum și susținerile
provizorie pe care se așează predelele în vederea turnării suprabetonari.
Tehnologia de executare a planșeelor din beton armat monolit
Materiale folosite la planșee
Betonul: este o piatră artificială obținută în urma întăririi unui amestec omogen de liant, apă și agregate (nisip, pietriș sau piatră spartă)
Tipuri de betoane: După densitatea aparentă, în stare întărităla 28 de zile:
Betonul greu are cea mai largă utilizareîn realizarea elementelor și a structurilor dinbeton simplu, beton armat și beton precomprimat.
După rezistența la compresiune, respectiv după clasa betoanelor întărite, betoanele pot fi de clasele: Bc3,5; Bc5; Bc10; Bc15; Bc 20; Bc22,5; Bc30; Bc35; Bc 40; Bc 50; Bc60.
Cifrele indică rezistența medie minimă la compresiune (în N/mm2).După consistență:
După destinație: Betoane pentru construcții civile și industriale; Betoane pentru construcții hidrotehnice; Betoane pentru drumuri; Betoane cu destinații speciale (antiacide, refractare, decorative, izolatoare etc.)
Cimentul - se folosește ciment silicios (Portland) unitar sau cimenturi silicioaseamestecate.
Tipul de ciment se alege funcție de domeniul de utilizare a betonului.
Agregatele: reprezintă circa 80% din compoziția betonului.Calitatea betoanelor depinde de calitatea agregatelor (rocile din care provin agregatele
trebuie să fie dure, rezistente, insrte față de ciment, să nu fie alterabile și rezistente la ciclul îngheț-dezgheț) și de granulozitatea agregatelor.
Apa de amestec: este necesară reacțiilor de hidratare (25% din greutatea cimentului) și pentru a da consistența necesară.
Apa nu trebuie să conțină: grăsimi, uleiuri, zahăr, cărbune, săruri solubile.Trebuie să corespundă condițiilor de calitate pentru a nu influența negativ calitatea
betonului
Prepararea betonului: se poate face manual sau mecanizat (stații CEDOMAL).Prepararea manuală a betonului se folosește pentru lucrări de mică importanță importanță
și constă din amestecarea uscata a nisipului cu cimentul și pietrișul și apoi adăugarea apei până la obținerea consistenței dorite.
Prepararea mecanizată a betonului se face cu ajutorul betonierelor care au capacitatea ăntre 155 – 1000 litri.
20
Pentru cantități mari de betoane de rezistență (clase) diferite, prepararea se face în centrale de betoane de tip CEDOMAL, cu grad ridicat de automatizare a proceselor de lucru.
Armăturile folosite la planșee sunt: Bare din oțel carbon obișnuittip OB 37 cu diametre între 6 și 10 mm STNB (sârmă trasa netedă) cu diametre între 3 și 10 mm STPB (sârmă trasă profilată) cu diametre între 3 și 10 mm Oțel-beton cu profil periodic: PC 52, PC 60 cu diametre între 6 si 10 mm
Planșeele din beton armat monolit se pot realiza în următoarele sisteme constructive:
- cu placi din beton armat fără grinzi;
- cu placi și grinzi dispuse pe o singură direcție;
- cu placi, grinzi principale și grinzi secundare;
- cu nervuri dese;
- cu rețele de grinzi (planșee casetate);
- tip ciupercă;
- sistem dala.
Tehnologia de execuție a planșeelor din beton armat monolit cuprinde următoarele lucrări:
cofrare, armare, montare a pieselor și a elementelor de instalații, turnare și compactare a
betonului, decofrare.
Lucrările de cofrare.
În cazul planșeelor cu placi din beton armat, fără grinzi, cofrajul se alcătuiește din
panouri tipizate sau netipizate așezate pe grinzi metalice. Cofrajele demontabile tipizate sunt
alcătuite din panouri și elemente de susținere și solidarizare de inventar (popi, grinzi extensibile,
clești etc.).
Panourile de cofraj se dispun astfel încât să acopere în totalitate suprafața planșeului sau
să se folosească un număr minim de completări.
21
La cofrarea planșeelor cu placi drepte se folosește și cofrajul din panouri metalice, care
asigură obținerea de suprafețe plane și netede, în condițiile unui număr mare de refolosiri.
Un alt cofraj utilizat pentru planșeele cu placi drepte este masa de cofrare care are
avantajul că poate fi reglată pentru diferite înălțimi și dimensiuni ale încăperii.
Când planșeul se realizează odată cu pereții, este indicată folosirea cofrajelor metalice
spațiale. Indiferent care este sistemul de cofrare a planșeului cu placi drepte, succesiunea
operațiilor pentru cofrare este, în general, aceiași: curățirea și nivelarea locului de montaj,
trasarea poziției cofrajelor, ridicarea cofrajelor și a elementelor componente pe locurile trasate și
susținerea lor provizorie, verificarea și definitivarea poziției lor, fixarea definitivă.
La planșeele cu placi și grinzi dispuse după o direcție, cofrarea este aceeași ca la
planșeele cu placi drepte, cu particularitățile de execuție a cofrajului pentru grinzi. Cofrajul
pentru planșeele cu grinzi principale și secundare se execută din panouri tipizate sau netipizate.
O atenție deosebită trebuie acordată cofrării intersecțiilor grinzilor, pentru a se folosii minimum
de completări sau de materiale ce nu se pot refolosii.
În cazul planșeelor cu nervuri dese se folosesc cofraje de inventar sub formă de cutii de
lemn, de 11.2 m lungime, sau cutii metalice în forma de U, de 1 m lungime, executate din tablă
de
2 mm grosime.
22
Cofrarea plăcilor cu panouri tipizate de inventar: 1 – grinda extensibila; 2 – contravantuiri longitudinale; 3 – grinda (bila) din lemn; 4 – popi telescopici; 5 – contravantuire transversală; 6 – țeava de schela; 7 – panou pentru
cofrarea plăcii; 8 – planșeu de beton armat.
De asemenea se pot utiliza cofraje pierdute, alcătuite din corpuri de umplutura (din beton
ușor sau materiale ceramice) care rămân înglobate în structura planșeului după turnarea
betonului.
La execuția planșeelor casetate se folosesc cofraje de inventar din metal, azbociment,
materiale plastice, sub forma unor cutii întoarse cu colturi rotunjite. Acest sistem de cofrare
permite realizarea de economii de material lemnos și obținerea de suprafețe netede ușor de
finisat. Pentru cofrarea planșeelor de tip ciuperca și a planșeelor-dala, se utilizează aceleași
cofraje ca la planșeele din beton armat monolit cu placă dreapta.
Armarea planșeelor. Armarea planșeelor cu plase din bare independente se realizează de
obicei, direct în cofraj, ordinea operațiilor fiind următoarea:
- se așează barele drepte, legându-se cu sarma de armatura din centuri sau din grinzi;
- se montează barele ridicate la 45o, care se îndoaie la bancul de lucru pentru Ø>10mm, și
în cofraj, pentru Ø≤10mm;
- se asează armatura de repartiție și se montează călăreții in direcția barelor drepte,
legându-se de armatura de repartiție de la partea superioara a plăcii.
În cazul plăcilor dublu armate, se montează întâi barele de rezistenta drepte și cele ridicate
din rândul inferior, peste care se asează și se leagă cel de-al doilea rând de bare de rezistentă.
O importanta deosebita la armarea plăcilor o are acoperirea cu beton, precum și menținerea
armaturii în poziția din proiect. Aceasta se realizează cu ajutorul distanțierelor. La armarea
planșeelor cu plase sudate, ordinea operațiilor este următoarea:
23
Cofrarea unui planșeu cu grinzi:1 – grinda de beton armat; 2 – grinda extensibila; 3 – popi metalici; 4 – contravantuire transversală; 5 – dispozitiv de centrare; 6 – placa de beton; 7 – panou tipizat de cofraj
Planșee cu nervuri dese si corpuri de umplutura
- se montează plasele armaturii inferioare a plăcii, conform planului de armare;
- se montează călăreții de reazem si barele de montaj;
- se montează plasele de pe reazemele plăcii.
În cazul planșeelor cu grinzi, armatura din planșee se leagă cu sarma de armatura din
grinzi. Centurile si grinzile se armează cu bare independente sau cu plase sudate, in tehnologiile
prezentate anterior. După execuția armaturii planșeelor, se montează piesele si elementele de
instalații înglobate, precum și tiparele pentru realizarea golurilor și a traseelor instalațiilor
realizate ulterior betonații planșeelor.’
Turnarea si compactarea betonului.
Înainte de turnarea betonului în planșee, se executa operațiile pregătitoare:
- se verifica cofrajele din punctul de vedere al dimensiunilor, calitativi si stabilității,
precum și a poziției pieselor înglobate;
- se verifica armaturile din punctul de vedere al alcătuirii constructive și al poziției;
- se curata cofrajul si armaturile și se uda abundent cu 23 ore înainte de turnare (la cofrajele
din lemn);
- se așează pe cofraje padinele de circulație pentru muncitori, utilajele și materialele
necesare betonarii.
Se recomanda ca planșeele sa se betoneze pe toata suprafața lor, adică betonul adus la locul
de punere în opera sa se toarne odată în cofrajul plăcilor și al centurilor sau în cofrajul plăcilor,
grinzilor sau al nervurilor și să se vibreze.
La planșeele cu grinzi, se betonează grinzile în straturi continue și se vibrează cu
pervibratorul sau cu vibratoarele de cofraj. Se continua cu betonarea plăcilor până la nivelul
superior marcat cu repere. Pentru vibrare se folosesc vibratoare de suprafața (placi vibrante sau
rigle vibrante).
În cazul planșeelor cu placi drepte, betonul din centuri se toarnă direct pe ultimul rând de
cărămizi care nu se acoperă cu mortar și se uda bine cu apa, pentru a nu absorbii apa din betonul
proaspăt. Betonul din centura se toarnă și se vibrează în continuare odată cu betonul din placi.
O atenție deosebită se acordă betonarii intersecțiilor grinzilor sau zonelor de rezemare a
planșeelor pe stâlpi, unde sunt armaturi dese. Betonul trebuie sa umple complet cofrajul, sa nu
prezinte segregări sau goluri. Având în vedere volumul mare de beton necesar execuției monolite
a planșeelor este indicată folosirea pompei de beton.
În timpul betonarii planșeelor, muncitorii și utilajele folosite trebuie să circule pe padine și pe
trasee special amenajate, care reazemă pe cofraje; nu se admite circulația pe armaturi, care ar
putea produce deformarea sau deplasarea lor, și nici crearea de aglomerări de beton prin
24
descărcarea lui într-un singur loc.
Daca nu se poate asigura turnarea betonului în tot planșeul, se admite întreruperea betonarii și
crearea de rosturi de lucru conform proiectului. Rosturile de lucru sunt prevăzute în zonele de
solicitări minime. Când grinzile se betonează separat, rostul de lucru se lasă la 35 cm sub nivelul
inferior al plăcii. La placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistentă sau cu latura cea
mai mică și situat în zona cuprinsa între 1/5 si 1/3 din deschidere.
La planșee cu grinzi și nervuri când se betonează în direcția nervurilor, rostul trebuie să fie în
zona cuprinsă între 1/5 si 1/3 din deschiderea nervurilor. Când se betonează perpendicular pe
direcția nervurilor, rostul este în zona cuprinsa între 1/5 și 1/3 din deschiderea grinzii principale,
pe cat posibil se va căuta ca în placă rostul să fie la sfertul deschiderii. Rosturile de la planșee cu
grinzi și nervuri se recomandă a se alterna între diferitele câmpuri, evitându-se crearea unui rost
continuu.
Durata maximă admisa a întreruperilor de betoane pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depășească momentul de începere a prizei
a cimentului folosit.
Când sa produs o întrerupere mai mare, reluarea turnării este permisă după pregătirea
suprafeței rosturilor. Suprafața rosturilor de lucru la grinzi va fi perpendiculara pe axa lor, iar la
placi, perpendiculara pe suprafața lor. Suprafața rosturilor se curață de betonul ce nu a fost bine
compactat și de pojghița de lapte de ciment, iar imediat, înainte de turnarea betonului proaspăt,
va fi spălată abundent cu apă.
După terminarea betonarii planșeelor, se iau masuri care să asigure condiții favorabile de
întărire și să reducă deformațiile din construcții.
Umiditatea betonului se menține minimum 7 zile după turnare protejând suprafețele
libere prin acoperirea cu materiale de protecție și stropirea cu apă, la intervale de 26 ore, dar
25
Pozitia rosturilor de lucru la planseele cu nervuri
după 12 ore de la turnare. Pe timp ploios suprafețele din beton proaspăt se acoperă cu prelate sau
cu folii de polietilena, pentru a evita spălarea pastei de ciment.
Daca temperatura aerului este sub +5oC, betonul nu se mai stropește, ci se iau masuri de
protejare contra zinghetului.
Decofrarea.
După ce betonul s-a întărit, cofrajele se demontează prin desfacerea legăturilor si
îndepărtarea elementelor componente ale acestuia.
In cazul planșeelor fără grinzi, se scot scândurile de susținere a traverselor alternativ, se
slăbesc si se scot penele de sub popi, se demontează treptat contravântuirile si se scot popii,
lăsându-se popi de siguranța (cel puțin cat un pop la 12 m2 de placa), care se îndepărtează după
814 zile.
Se definitivează decofrarea prin scoaterea traverselor si îndepărtarea panourilor de cofraj.
La construcțiile etajate nu este permisa îndepărtarea susținerilor cofrajelor unui planșeu
aflat imediat sub altul care se betonează.
La planșeele cu grinzi, se decofrează întâi panourile laterale grinzilor si pe urma părțile
orizontale ale cofrajului si plăcilor, la fel ca in cazul precedent.
Planșeele peste subsol trebuie sa îndeplinească si condiția de izolare termica. In acest scop,
planșeul de peste subsol se izolează termic. O soluție eficienta de termoizolare o constituie
placarea lui la partea inferioara cu materiale termoizolante rigide.
Folosirea materialelor termoizolante rigide simplifica tehnologia de execuție a planșeelor,
deoarece acestea se pozează in cofraj înainte de armarea si betonarea planșeului. Legătura cu
planșeul monolit este asigurata de mustăți din otel-beton sau agrafe legate de armatura planșeului
si înglobate in beton.
Izolația termica a planșeelor din beton armat se realizează cu:
- materiale rigide (placi rigide de beton cu agregate ușoare, placi din beton celular
autoclavizat, placi fibrolemnoase etc.) la partea inferioara sau la partea superioara a
planșeului;
- materialele elastice (saltele de vata minerala sau umpluturi din materiale anorganice –
zgura,granulit etc.), numai la partea superioara a planșeului.
Placajele executate la partea inferioara a planșeului se protejează prin aplicarea unei tencuieli
pe o plasă de rabiț.
Termoizolația amplasata la partea superioara a planșeului de beton armat este protejata cu
o folie bitumata peste care se toarnă o sapa de mortar, armata sau nearmata, ca suport al
pardoselii.
26
Izolarea fonica a planșeelor din beton armat monolit se asigura prin masivitatea acestora,
masurile suplimentare de izolare fonica luându-se la realizarea pardoselii sau la finisarea
tavanului.
Astfel, se executa pardoseli dintr-un covor din PVC cu suport textil, cu substrat fonoizolant
27
Alcatuirea planseelor peste spatii reci termoizolante la partea interioara:1 – tencuiala pe rabit; 2 – termoizolatie; 3 – planseu de beton armat.
Alcatuirea pardoselilor termoizolante:
a – cu termoizolatie rigida; b – cu termoizolatie elastica; 1 – pardoseala; 2 – sapa armata; 3 – strat de protectie a termizolatiei; 4 – termoizolatie rigida; 5 – termoizolatie elastica; 6 – strat de egalizare; 7 – planseu; 8 – strat de tencuiala.
din pâsla de fibre textile sau din pudreta de cauciuc aglomerata. Aceste covoare se aplica prin
lipire.
O alta soluție de izolare fonica a planșeelor de beton armat o constituie tratamentele
fonoabsorbante executate cu placi de vata minerala tip FA 140, lipite direct pe suprafața-suport
sau montate pe un suport din metal, la partea inferioara a planșeului. De asemenea se mai
folosesc placi de nisip monogranular, structuri fonoabsorbante din vata minerala de tip G, cu fata
văzuta din folie de PFL perforata (fig. 1.18) sau din PFL dur emailat perforat, placi din pâsla tip
P9 a, placi din lemn direct pe planșeu (fig. 1.19), placi din fibre din lemn montate pe suport
discontinuu, membrane din placaj si PAL.
28
Placarea planseului din beton armat cu vata minerala tip G, cu fata vazuta din PFL,perforat, prin lipire pe suport continuu:
a – izolarea fonica a planseului; b – placa perforata; 1 – dibluri din lemn sau material plastic pentru acoperirea rostului; 2 – vata minerala tip G; 3 – dibluri din lemn sau material plastic (40x40x20 mm); 4 – impaslitura din fibre de sticla nebitumata; 5 – placi PFL.
Prinderea placilor fonoabsorbate cu fata vazuta finisata, prin lipire pe suport continuu:1 – plăci fonoabsorbante; 2 – rosturi; 3 – adeziv.
Norme de sănătatea și securitatea muncii pe timp friguros.
La lucrările de cofraje
Înainte de montarea cofrajului, se curata bine locul de așezare al acestuia apoi, înainte de
turnarea betonului, se asigura stabilitatea si buna solidarizare a parților lui componente.
Montarea cofrajelor la înălțime trebuie făcuta de pe podină de lucru, așezate pe schele de
susținere, interioare sau cu console. Podinile trebuie sa aibă lățimea minima de 0.7 m, sa fie
împrejmuite cu balustrade de 1.00 m înălțime si cu scândura pe margine de minimum 0.25 m
înălțime. Când se executa cofraj inclinat, padinele de lucru de pe care se montează trebuie
construite in trepte cu lățimea de cel puțin 0.40 m. Spatiile de circulație trebuie sa aibă o înălțime
libera de cel puțin 1,80 m, prin așezarea corespunzătoare a solidarizărilor. Materialele, panourile
si piesele confecționate se depozitează astfel încât sa nu se producă aglomerări. Susținerile si
cofrajul trebuie demontate numai cu respectarea stricta a succesiunii operatiilor indicate in
proiectul de execuție si cu luarea masurilor de prevenire a căderilor elementelor de cofraj.
Depozitarea materialelor si a elementelor de cofraj demontate, pe padinele de lucru este
interzisa.
Construcțiile la care turnarea betonului se executa in cofraje alunecătoare trebuie sa fie
împrejmuite la o distanta de 1/10 din înălțimea acestora, iar circulația in zona împrejmuita este
interzisa. Trecerile si locurile de lucru din aceasta zona se protejează acoperindu-se cu panouri si
cu îngrădiri laterale. Starea cofrajului glisat a împrejmuirilor, a podinilor si a scărilor se
controlează zilnic, defectele constatate trebuie remediate imediat. La fiecare mutare a cofrajului,
toate obiectele nelegate de acesta trebuie îndepărtate. Golurile din podina de lucru trebuie sa fie
acoperite cu o plasa sau un grătar de lemn cu ochiuri de cel mult 7x7 cm.
Materialele nu se depozitează intr-un singur loc pe platforma superioara si in cantități mai
mari de 100150 kg, iar platforma inferioara se tine in permanenta libera. Păstrarea de recipiente,
bidoane etc. cu lichide inflamabile pe platformele cofrajului este interzisa. Cofrajul trebuie sa fie
dotat cu stingătoare de incendiu, iar șantierul trebuie sa aibă instalații de apa pentru stingerea
29
incendiului.
In timpul ridicării cofrajului glisant, vor fi admiși pe platformele de lucru numai muncitorii
special instruiți si cu avizul medical pentru lucrul la înălțime.
Demontarea instalației de iluminat este permisa numai in timpul zilei, iar subansamblurile se
demontează folosind macarale si respectând succesiunea indicata in proiect.
La lucrările de cofraje, care in general se executa la înălțime, toți muncitorii trebuie sa
folosească in mod obligatoriu centuri de siguranța, bine prinse de părțile fixe ale construcției,
casca de protecție si accesoriile necesare. La toate punctele de lucru se afișează tăblițe
avertizoare, indicatoare si de interdicție specifice lucrărilor ce se executa.
La confecționarea armaturilor
Descolăcirea si îndreptarea otelului pentru armaturi trebuie executate pe un teren de lucru
separat si împrejmuit. Barele mai scurte de 30 cm nu se țin cu mana la tăierea cu ștanța acționata
cu motor, iar îndoirea manuala a armaturilor de otel trebuie executata cu chei speciale in buna
stare, care se verifica zilnic înainte de începerea lucrului. Circulația pe armaturile carcaselor
sudate este interzisa.
Utilajele acționate cu motoare electrice sau cele care conțin transformatoare statice (mașinile
de sudat armaturi) se verifica, înainte de punerea in funcțiune, daca au legătura la pământ si daca
componentele instanției electrice si cablu de alimentare cu energie electrica sunt
corespunzătoare.
La mașina de îndreptat otel-beton capetele barelor se fixează in mecanismul de tragere si
îndreptare numai după oprirea motorului pornirea fiind precedata de acoperirea mecanismului cu
apărătoare de protecție. La mașinile de tăiat si îndoit plase sudate, manipularea si fixarea lor in
dispozitivele de prindere se executa numai in timpul oprii mașinii. Praful metalic si rugina care
rezulta in urma prelucrării si fasonării armaturilor se îndepărtează numai cu perii si maturi,
evitându-se ștergerea lor cu mana libera.
Muncitorii care lucrează la sectoarele de sudura sau la mașinile acționate electric trebuie sa
fie echipați corespunzător cu: ochelari, masca de protecție, mânuși si încălțăminte
electroizolante; lucrul se efectuează pe covoare electroizolante, iar zona se protejează cu
paravane protectoare si tăblițe avertizoare.
La lucrările de betonare
Accesul muncitorilor sub cupa betonierelor este interzis. La betonierele acționate electric se
impune legarea la pământ a tuturor instalațiilor electrice si folosirea cofretelor metalice capsulate
conținând întrerupătoare si elemente de siguranța. Betonierele se montează pe platforme bine
consolidate, toate elementele in mișcare (lanțuri, roti, curele) fiind protejate cu apărătoare de
30
tabla. Curățirea tobelor betonierelor, întreținerea sau repararea lor este permisa numai după
oprirea mașinii si deconectarea ei de la sursa de curent electric.
Coborârea muncitorilor in buncăre si silozuri de agregate care se încălzesc pe timp friguros cu
ajutorul aburului, nu se permite decât după completa răcire a acestora. In timpul funcționarii
instalațiilor de încălzire sunt interzise operațiile de ungere, curățire și reparațiile accidentale. In
cazul utilizării la prepararea betonului se iau masuri pentru prevenirea producerii de arsuri.
Muncitorii care conduc utilajele de preparare a betoanelor se echipează cu cizme de cauciuc si
sunt supuși periodic, la 6 luni, unui control medical.
Mijloacele manuale si mecanice cu care se transporta betonul se verifica pentru a fi
corespunzătoare la începutul fiecărui schimb. Circulația pe cofraje, pentru transportul betonului
după montarea armaturii, are loc pe podină speciale de inventar, așezate pe capre. Schelele si
eșafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aibă o podina continua, cu lățimea de cel puțin
1.2 m, împrejmuita cu balustrade si cu scânduri rebord.
In cazul folosirii pompelor de beton este necesar sa se ia următoarele masuri:
- după montarea instalației, conducta se incarna la o presiune hidraulica de cel puțin de
30 bar;
- înainte de introducerea betonului pe conducte se verifica îmbinările si racordările
tronsoanelor conductei;
- in timpul curatirii conductei, muncitorii se indeparteaza la cel putin 10 m, iar in fata
orificiului de evacuare se monteaza o aparatoare inclinata.
Ianinte de inceperea turnarii betonului se controleaza modul de fixare si de consolidare a
cofrajului si rezistenta schelei de sustinere a podinelor de lucru. In cazul turnarii betonului de la
o inaltime mai mare de 1.5 m, podinele trebuie imprejmuite cu balustrade, iar la betonarea
suprafetelor cu o inclinaer mai mare de 30o, betonistii trebuie sa aiba centuri de siguranta legate
prin franghii de elementele de rezistenta ale constructiei.
La compactarea betonului cu vibratoare electrice, carcasa vibratorului trebuie legata la
pamant, iar cablurile de alimentare trebuie izolate in manta de cauciuc si amplasate pe stalpi sau
capre. Tensiunea maxima admisa pentru alimentarea vibratoarelor este de 24V, locul de munca
fiind foarte periculos datorita umiditatii mari. In timpul folosirii vibratorului se poarta in mod
obligatoriu manusi si cizme de cauciuc dielectrice.
Dacaa frecventa vibratiilor transmise prin arborele flexibil sau maner depaseste valorile
admise sau nivelul de zgomot depaseste valoarea de 80 dB, nu se lucreaza cu vibratorul.
La betonarea pe timp friguros trebuie luate masuri suplimentare, si anume:
- se verifica etanseitatea si se probeaza, conform normelor tehnice, instalatia de
distribuire a aburului, pentru a se evita accidentarea muncitorilor cu abur sau prin atingerea
31
conductelor;
- se incalzesc incaperile provizoriu pentru executarea lucrarilor si se prevad cu
ventilatoare;
- se izoleaza sobele si burlanele din tabla in locurile unde se pot apropia oamenii;
- se curata de zapada si gheata si se presara cu nisip sau sgura caile de acces pentru
oameni, podinele de lucru, caile de rulare si drumurile.
La toate punctele de lucru care se incalzesc trebuie sa existe stingatoare de incendiu sau de apa.
Executarea izolatiilor termice si hidrofuge aferente
Cazanele cu bitum se amplaseaza la o distanta de cel putin 50 m de constructiile din lemn sau
de depozite, fiecare cazan fiind dotat cu un pichet de incendiu. Cazanele nu se umplu decat cu
cel mult ¾ din capacitatea lor, fiind prevazute cu capace etanse. Bitumul topit se scoate din
cazan numai cu canciocul cu coada lunga si se transporta in recipiente cu capac. Muncitorii
trebuie sa poarte cizme si manusi de cauciuc pe tot timpul lucrului cu bitum topit. Zona de
ridicare pe obiect a recipientului cu bitum topit se imprejmuieste, montandu-se si indicatoarele
de avertizare corespunzatoare. Se interzice diluarea masticului de bitum cu substante pe baza de
pretol, acestea fiind inflamabile.
La lucrarile cu vata de sticla muncitorii trebuie sa poarte, in mod obligatoriu, manusi de
cauciuc, masti si ochelari de protectie.
Sculele si uneltele folosite la taierea si montarea materialelor termoizolante trebuie sa fie
nuami acele indicate pentru fiecare operatie in parte si sa nu prezinte defecte.
32
Documentație tehnico-economică
Pentru cofrare și armare placă peste parter: Locuința unifamilială P+1
33
Lista consumurilor de resurse materiale (cantități totale)
Lucrarea: Cofrare si armare placa peste parterDeviz: Cofrare si armare placa peste parterNrcrt
Denumirea resursei materiale
U.M Consumuri cuprinse in
oferta
Preț unitar exclusiv
TVA RON
ValoareExclusiv
TVA RON
Furnizor
Greutate(tone)
1 Oțel beton profilat periodic OB 37 S 438 D=5 mm
KG 344,00 2,6 894,40 0,334
2 Oțel beton profil periodic PC 52 S 438 D= 8mm
KG 430,00 2,6 1118,00 0,430
3 Oțel beton profil periodic PC 52 S 438 D= 10mm
KG 695,00 2,6 1807,00 0,695
4 Ciment metalurgic cu adaosuri M 30 saciS 1500
KG 3269,70 0,44 1438,67 3,302
5 Pietriș ciuruit nespălat de râu 7 – 15 mm
MC 2,85 45,00 128,45 4,567
6 Pietriș ciuruit nespălat de râu 15 – 30 mm
MC 3,65 45,00 164,42 5,846
7 Nisip sortat spălat de râu și lacuri 0,0 – 0,3 mm
MC 5,14 40,00 205,52 6,936
8 Nisip sortat spălat de râu și lacuri 0,3 – 0,7 mm
MC 2,49 40,00 99,65 3,353
9 Scândură rășinoase lungă tivită clasa D Gr=24mm L=4 m S=942
MC 0,03 500,00 15,97 0,016
10 Dulap rășinoase tivit clasa A Gr = 48mm L=3,5m S=945
MC 0,04 500,00 19,97 0,020
11 Panou de cofraj tip P fag MP 5,19 36,12 187,52 0,119
34
Gr, 8 mm, pentru pereți12 Sârmă moale obișnuită
D=1,25 OL 32 S889KG 14,69 5,00 73,45 0,015
13 Cuie cu cap conic tip A1 3 x 70 OL34 S2111
KH 1,60 5,00 7,99 0,002
14 Ulei emulsionabil pentru decofrare betoane S11382
KG 9,58 3,00 28,75 0,011
15 Apă industrială pentru mortare și betoane de la rețea
MC 1.92 1,60 3,07 1,920
16 Distanțier din mase plastice pentru poziționare armătură în beton tip cupă
Buc 440 0,08 35,26 0,004
17 Diferența preț materiale (cota aprovizionare și spor material la deviz)
Obiectul: Cofrare și armare placă peste parter Lista cu cantitățile de lucrări Prețurile sunt exprimate în RON ================================================================= NR. SIMBOL ART. CANTITATE UM PU MAT VAL MAT = D E N U M I R E PU MAN VAL MAN =
38
A R T I C O L PU UTI VAL UTI = SPOR MAT MAN UTI GR./UA GR.TOT PU TRA VAL TRA = T O T A L = ================================================================= 001 CB13A1 MP. 79.870 3.26 260.20 COFRAJE DIN PANOURI REFOLOSIBILE LA 6.29 502.78 CONSTRUCȚII CU H<20M,LA PLĂCI ȘI GRINZI, 0.00 0.00 CU PLACAJ DE 8MM 0.00 0.00 0.002 0 Total= 762.98 002 RPCD03A2 KG 1469.000 0.07 108.71 ARMĂTURĂ DIN OȚEL BETON ÎN CONSTR. 0.46 677.14 OBIȘNUITE,PLANȘEE DREPTE CU DISTANȚIERI 0.00 0.00 DIN MASE PLASTICE 0.00 0.00 0.000 0 Total= 785.84 002 2000509 KG 695.000 2.60 1807.00 OȚEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00 =10MM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 1 Total= 1807.00 002 2000470 KG 430.000 2.60 1118.00 OȚEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00 = 8MM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 1118.00 002 2000418 KG 344.000 2.60 894.40 OȚEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D 0.00 0.00 = 6MM 0.00 0.00 0.00 0.00 0.001 0 Total= 894.40 003 RPCB07B1 M.C. 10.380 196.51 2039.78 BETON ARMAT B200 TURNAT ÎN PLACĂ PENTRU 74.06 768.72 DISTRIBUIREA EFORTURILOR 0.00 0.00 0.00 0.00 0.318 3 Total= 2808.50
