Home >Documents >proiect bogdan

proiect bogdan

Date post:25-Jun-2015
Category:
View:411 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARIIGRUPUL SCOLAR AGROMONTAN ROMEO CONSTANTINESCU VALENII DE MUNTE

PROIECT / LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBTINEREA EXAMENULUI IN VEDEREA OBTINERI CERTIFICARI COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA PROIECTULUI / LUCRARII DE SPECIALITATE : ROLUL FACTORILOR NATURALI IN DEZVOLTAREA SI PRACTICAREA AGROTURISMULUI

PROFESOR INDRUMATOR :

ABSOLVENT :

VALENII DE MUNTE 2006

1

INTRODUCERE

AGROTURISUL ACTIVITATEA SUFLETULUI SI A RELAXARI-

Am ales aceasta tema deoarece pot spune ca agroturismul , pentru mine , este o activitate foarte placuta. Pe langa aceasta multumire sufleteasca putem avea si avantaje ecomonice (castigarea unei sume de bani) , putem spune ca imbinam utilul cu placutul. Avem o mare satisfactie atunci cand structura noastra este plina de turisti care doresc sa invete foarte multe lucruri pe care in mediul urban nu au cum sa le practice.Alta este satisfatia cand vine la tine un turist si te roaga sa il lasi sa hraneasca el animalele , sa te ajute la intretinerea gradinei de legume, etc. Turismul rural s-a dezoltat foarte mult la noi in tara in ultimul timp datorita programelor elaborate de Ministerul Turismului. Multi anteprenori ocolesc acest domeniu deoarece,agricultura,dupa parerea lor este o munca grea.Aceasta parere GRESITA o au datorita neinformari.In ultimul timp,munca agricola,a fost foarte mult usurata datorita construiri masinelor agricole foarte complexe.

2

Anteprenori de Agroturism vine in ajutorul turistului cu asa numitele pachete de servici.Prin pachete de servici trebuie sa intelegem acele servici pe care acea structura le ofera (cazare,servirea mesei,activitati de petrecere a timpului liber).

3

CAPITOLUI 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE

1.1 MIC ISTORICPutem afirma, fara a gresi, ca aparitia calatoriilor turistice s-a produs in antichitate, iar activitatile turistice n spatiul rural au nceput a fi practicate empiric din aceeasi perioada. Este cunoscuta astfel participarea n numar mare a elevilor la: vizitarea locurilor sfinte-Dadona (Zeus) si Delfi (Apolo)frecventarea bailor curative sau jocurilor festive periodic organizate. n periada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau millitare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. n acelasi timp cu evoluaia societtii omenesti se diversifica si structura calatoriilor, astfel, n Evul Mediu, calatoreau un numar nsemnat comerciantii, dar ntalnim frecvent ambasadori, preoti si pelerini, oameni de stiinta, artisti, calfe si studenti. n Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza n reportajul Sate si orase- la nceput a fost o tara de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural

4

s-a aflat la el acasa ntotdeauna. Mai mult, viata la tara a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic curent litarar; similar, n operele plastice din perioadele de la sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar nsemnat de pictori romani. n ceea ce priveste manifestarile ce pot fi catalogate drept nceputuri ale circulatiei turistice rurale din tara noastra - neluand n seama faptul ca orice orasean, care se respecta si si putea permite, avea o casa la tara amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult; vacantele de sarbatori n lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat n timpul verilor calduroase (locuinta mea de vara e la tara), locul ideal de petrecere a unor clipe de destindere. Concomitent cu cresterea frecventei circulatiei turistice au evoluat si echipamentele turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - postele care nca mai revin si astazi n povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de aceast activitate - exemplu Posta Clnu) la cele care asigurau n norme profesioniste cazarea si masa (vestitele hanuri n toate cele trei tari romane). Dintre cei ce au apreciat si pretuit vacantele n spatiul rural putem enumera personalitati ale culturii romanesti ca: Alexandru Vlahu, Ion Luca Caragiale, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu, Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Calistrat Hogas, Nestor Urechia, Nicolae Iorga, Octavian Goga, George Enescu, Stefan Ciobotarasu si multi altii. Toti cei ce au fost promotorii unei mode, ai unui mod de viata nou ce a contribuit la realizarea unei mentalitati care n timp a generat calatoria, circulatia turistica, mai apoi turismul.5

Cele prezentate mai sus determina sa afirmam ca agroturismul s-a derulat n tara noastra pana n a doua jumatate a secolului al XX-lea doar n mod spontan. Dupa anii 60, omenirea a nceput sa fie tot mai preocupata de tinta (destinatia) vacantelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte de petrecere - tot mai fracventa - a vacantelor n mijlocul naturii, din ce n ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare n mediul (spatiul) rural. Ce-si propuneau acesti calatori, drumeti, excursionisti, ntr-un cuvnt turisti? Un raspuns sintetic presupune o concentrare a obiectivelor si urmatoarea enumerare:-

Sa-si satisfaca curiozitatea si dorinta de petrecere a vacantelor n cu totul alte conditii de viata si civilizatie decat cele obisnuite; Sa-si materializeze interesul pentru noi destinatii; Sa fragmenteze vacanta n 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional); Sporirea gradului de solicitare pentru spatii de cazare cu un confort mai redus (deci mai ieftin); Turism cultural si de cunoastere (n special tinerii si turistii de varsta a treia); Alegerea ca destinatii de vacanta a tarilor nvecinate; n mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje: valorificarea bogatului potential rural; economisirea de investitii pentru crearea de capacitati de cazare, alimentatie publica si agrement;

-

-

-

-

-

- reducerea la minima a personalului de servire;6

- decongestionare zonelor turistice supraaglomerate;-

mbunatatirea nivelului de trai n zonele utilizate ca baza materiala a turismului; surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala; nviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale. Cercetarile inteprinse la nceputul deceniului opt al secolului nostru au scos n evidena

-

ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic influentate de formele de agrement si animatie oferite de fiecare zana n parte, de pozitie si accesibilitate, cadrul natural precum si cel socioeconomic, etnografia si folclorul local ( Glavan, V. Marchidan, G. Experiena naionala si internaionala n valorifiacrea patrimoniului rural).

1.2

ROLUL SI IMPORTANTA PRACTICARI

AGROTURISMULUIIn zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare ,turismul, in forme organizate si imbinate cu agricultura montana,poate deveni o solutie complementara de sprijinire directa a agriculturii,cresterii animalelor , cu efecte pozitive atat de natura economica,cat si pe plan social. Sistemul este verificat pe plan mondial si a condus la rezultate dintre cele mai favorabile , unele tari realizand beneficii complexe si importante prin organizare minutioasa si dotare speciala (Elvetia,Austria,Franta asa numitele tari vanzatoare de vise .

7

Rolul pe care agroturismul il joaca ,cu eforturile de organizare depuse se intrezareste a fi deosebit de complex,contributiile principale vizand edificarea unui proces evolutiv general favorabil : Sporirea calitatii vietii,a educatiei igienico-sanitare si

comportamentale a populatiei. Mentinerea acesteia in satele de munte,in limita unui necesar care sa asigure permanenta folosiri rationale,completea terenurilor agriole si activitatile industriale din sfera sevriilor. Inviorarea vietii sociale a satelor de munte si oferirea astfel a unor conditii atractive de viata pentru tineret. Mentinerea si dezvoltarea patrimoniului cultural-floricol. Valoarea turistica sporeste desigur daca in microzona exista statiuni balneoclimaterice,monumente istorice,alte obiective de interes cum ar fi lacuri,pesteri,rezervatii naturale. Agroturismul se poate practica in majoritatea regiunilor tari ;asa spre exemplu putem avea agroturism de delta,agroturism de campie,agroturism montan. Cel mai importanta forma de agroturism o reprezinta agroturismul montan.In general,o zona montana unde se intentioneaza un proces de organizare pe directie agroturistica este necesar sa indeplineasca anumite conditii mai favorabile :

Sa se afle intr-un perimetru montan cu o densitate cat mai Sa fie cat mai imbracata in vegetatie,cu paduri si ape

mare a animalelor,a gospodariile locuitorilor si cat mai putin poluat. curgatoare.

8

Sa detina unele infrastructuri,ca drumuri de Sa detina clima necesara si versanti exploatabili pentru

acces,electricitate,cablu,telefon,etc. sporturi de iarna,cu zapezi in sezon prelungit,cu pante potrivite pentru schi,aspecte legate direct de eventualitatea unor investitii mai ample si cu eficienta pe o perioada cat mai indelungata a anului si in timp.

1.3 IMPORTANTA ECONOMICA A AGOTURISMULUI SI CE REPREZINTA ACESTA

ntre agroturism si importanta economica a zonelor rurale exista o relatie de corespondena , de reciprocitate. Activitatea agroturistica , prin complexitatea ei va contribui la devoltarea n ansamblu a zonelor rurale respective , iar aceasta dezvoltare, la randul ei, va determina o crestere a circulatiei turistice . Asa cum s-a aratat, agroturismul este un concept complex. pentru a determina efectele pe care el le produce , precum si modul n c