PROIECT DE SPECIALITATE

Pentru examenul de obinere certificatului de calificare profesionala

Nivelul 2

Calificarea profesional

Osptar (chelner) vnztor n unitile de alimentaie

TEMA LUCRRII

CARACTERISTICILE STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

CUPRINS

ARGUMENT

CAP.I NOTIUNI INTRODUCTIVE

CAP.II - CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

CAP.III- SPATII SI ECHIPAMENTE SPECIFICE UNITATILOR DE ALIMENTATIE

STUDIU DE CAZ

BIBLIOGRAFIE

Cap. I Noiuni introductive

Printre grijile si preocuprile cotidiene ale omului se numra i procurarea i pregtirea unor produse pentru a se asigura alimentarea organismului. Din istoria omenirii se rein o mulime de aspecte, si episoade, care se refera la aceasta activitate, din care rezulta ca modul si formele de alimentaie reprezint o problema centrala de viata. Pe lnga activitatea socio-economica foarte importanta si alte activitti, fie ele si recreaionale, omul, totui mnnc, se hrnete. Indiferent de starea fizica sau morala a oricrui om, alimentaia nu a putut fi nlocuita sau evitata, ia stand la baza meninerii si prosperri soceti. Desigur ca obiceiurile alimentare diverse si deprinderile alimentaiei si nutriiei nu au fost aceleai de-a lungul istoriei, la toate popoarele, ci acestea se materializeaz intr-o diversitate, imposibil de a fi cunoscute, catalogate, enumerate intr-un studiu sau intr-o forma informaionala.

In selecia alimentelor, preferinele alimentare intervin factori, care in de experiena individuala, de experiena celor care ne-au precedat. Reaciile de hrana si satisfacerea lor sunt asociate, in parte de constatrile directe ale fiecrui individ in cursul vieii, bineneles pe etape evolutive, precum si de o oarecare influenta a motenirii genetice. Starea emoionala fata de hrana este amplificata sau diminuata prin prezenta sau absenta strii de foame si a existentei mijloacelor materiale care sa o desvreasc.

Problema produselor care au fost i sunt consumate de fiecare individ de a lungul vieii, a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate, servite si in ultima instana consumate, au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societarii respective.

Referindu-ne la istoria poporului roman din acest punct de vedere trebuie sa ne amintim ca pentru muri din strmoi notri, viata a fost dura, nesigura si uneori scurta. Structura si natura activitii ce au desfurat-o, condiiile psio-sociale si climaterice au fost factorii care au determinat modul de alimentaie si obiceiurile de hrana a acestora, la care, o oarecare influenta au avut-o si contactele cu alte popoare.

Prin alimentaie publica se nelege activitatea economica ce se ocupa cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, mpreuna cu alte produse agroalimentare, consumul acestora fcndu-se in unitatea proprie, speciale amenajate. Aceste uniti ofer si multiple posibilitatea de destindere. Producia si servirea preparatelor se asigura de ctre un personaj cu pregtire profesionala specifica.

Avantajele pentru personalul unitatea sunt:

- uurarea la minimum a efortului depus in manipularea obiectelor de servire folosite la trasnsportul, prezentarea si servirea preparatelor culinare sau a buturilor.

- reducerea timpului destinat executri operaiunilor de pregtire a slilor de consum, de primire a consumatorilor, de prezentare si servirea preparatelor culinare si buturilor

- evideniere a gradului de pregtire profesionale, de pricepere si deprindere in exercitarea atribuiilor ce revin personalului dintr-o unitate de servire.

- posibilitatea ca fiecare lucrtor sa ii dovedeasc calitile fizice si morale de care dispune in relaiile cu consumatorii, in dialogul osptar-consumator, in rezolvarea operativa si competenta unor situaii create de procesul muncii.

Pentru realizarea unei bune serviri a consumatorilor, in toate unitile publice de alimentaie, cantine sau alte uniti de consum colectiv, au fost create forme de pregtire profesionale, cursuri de scurta durata, scoli profesionale speciale si licee, in cadrul crora lucrtori i nsuesc noiuni etico-profesionale specifice activiti de servire si i formeaz deprinderile necesare aplicrii regulilor de tehnica servirii consumatorilor. Concomitent, sunt organizate forme de perfecionare continua a pregtiri profesionale distincte pe funcii (Chelner, buctar, cofetar, sef unitate, lucrtor gestionar, etc.). Acestea asigura creterea nivelului de cunoaterea nivelului de cunotine si deprinderi profesionale, menite sa sporeasc rolul si importanta tehnicii servirii, in ndeplinirea caracterului economic si social al activitii de alimentaie publica in ansamblul economiei naionale.

Rolul si particularitile activitatea de producie si de servire a unei game variate de preparate culinare si buturi, care se desfoar in uniti publice, de alimentaie in diferite sisteme si forme, se amplifica sau se diminueaz in strnsa concordanta cu evoluia cereri si ofertei, cu nivelul opiunilor populaiei si ale posibilitilor de satisfacere a acestora. La acestea se aduga, cu un grad de influenta determinant, cu antumul valorile turistice, al aluiri umane in proprie tara sau interri.

Pentru asigurarea unei buni serviri este necesar ca personalul de conducere, de rspundere si de execuie sa fie calificat corespunztor fiecrui loc de munca existent in unitate, capabil sa prevad si sa fac fata oricrei sarcini sau situaii ce pot aprea in timpul desfurrii activitii de servire.

De aceea, tinerii selecionai si recrutai pentru aceasta activitate se vor pregti prin scoli profesionale sau licee de profil, punndu-se accent pe formarea deprinderilor si nsuirea temeinica a cunostintelor generale si de specialitate.

CAP. 2

CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

Satisfacerea intr-o cat mai mare masura a cerintelor turistilor presupune existenta unei diversitati de tipuri.

Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie clasificate astfel:

1. Restaurant:

1.1. Clasic.

1.2. Specializat, 1.2.1 Pescaresc, 1.2.2. Vanatoresc, 1.2.3. Rotiserie, 1.2.4. Zahana, 1.2.5. Dietetic, 1.2.6 Lacto-vegetarian, 1.2.7. Familial/Pensiune.

1.3. Cu specific; 1.3.1. Crama, 1.3.2. Cu specific local, 1.3.3. Cu specific national.

1.4.Cu program artistic

1.5.Braserie

1.6.Berarie

1.7.Gradina de vara

2.Bar:

2.1.Bar de noapte.

2.2.Bar de zi.

2.3.Cafe-bar, cafenea.

2.4.Disco-bar (discoteca, videoteca)

2.5.Bufet-bar.

3.Fast-food:

3.1.Restaurant-autoservire.

3.2.Bufet tip expres/bistrou.

3.3.Pizzerie.

3.4.Snack-bar.

4.Cofetarie

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

Restaurant local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi, unele produse pentru fumatori.

Restaurantul clasic

local public cu specific gastronomic; organizeaza banchete, receptii etc; tinuta personalului clasica: pantalon/fusta neagra, camasa/bluza alba, vesta/sacou negru, cravata/papion.

-desface un sortiment larg de preparate: gustari calde si reci; mancaruri, minuturi, salate; dulciuri de bucatarie, de cofetarie, de patisserie, inghetata, fructe;bauturi alcoolice si nealcoolice; produse din tutun.

-ofera conditii recreativ distractive; program cu solisti vocali, dans; dispune o formatie musical-artistica.

Restaurantul specializat serveste un sortiment specific de preparate culinare si bauturi care se afla permanent in lista de meniu, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescaresc, vanatoresc, rotisserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formeaza obiectul specializarii.

Restaurantul pescaresc:

-unitate gastronimica; tinuta personalului clasica sau adecvata specializarii.

-ofera in principal un sortiment variat de preparate culinare din peste.

-decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit.

Restaurantul vanatoresc:

-unitate gastronomica specializata in producerea si servirea preparatelor culinare din vanat; tinuta personalului clasica sau adecvata specializarii.

-preparate culinare din vanat (iepure, caprioara, porc mistret, urs, gaste, rate salbatice).

-decoratiuni interioare specifice, blanuri de animale.

Rotiseria:

-restaurant specializat in oferirea preparatelor pregatite la rotisor; are capacitate mica (20-50 de locuri la mese).

-carne la rotisor sau la frigare (pui, muschi de vaca sau de porc, specialitati din carne); chebab cu garniture; gustari reci (pe baza de oua, branza, legume etc.), salate; deserturi, bauturi racoritoare, cafea; vin, bauturi alcoolice fine.

-rotisorul ca spatiu de productie se afla chiar in interiorul salii de consumatie si creaza o ambianta specifica.

Restaurant zahana:

-unitate gastronomica; preparatele sunt alese de consumatori din vitrinele de expunere sau din platourile prezentate de ospatari la masa.

-specialitati din carne de porc, vaca, batal, mile; subproduse din carne neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, maduvioare etc.); mici, carnati etc., pregatiti la gratar;bauturi alcoolice (aperitive si vinuri).

-vitrina sau platouri de prezentare fac parte din ambient.

Restaurantul dietetic:

-unitate gastronomica; preparatele sunt pregatite sub indrumarea unui medic dietetician.

-preparate culinare dietetice(meniuri complete pentru regimuri de crutare si diferite diete);bauturi nealcoolice.

-organizarea interioara trebuie sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort si a structurii sortimentare oferite.

Restaurantul lacto-vegetarian:

-unitate gastronomica specializata in care se descfac exclusive preparate culinare realizate din lapte si produse lactate, oua si vegetale; in aceasta unitate nu se fumeaza.

-preparate culinare pe baza de: lapte si produse lactate; oua; paste fainoase, orez; salate din legume; dulciuri de bucatarie; produse de patisserie; bauturi nealcoolice calde si reci.

-oraganizarea interioara trebuie sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort si a structurii sortimentare oferite.

Restaurantul familial sau pensiunea:

-unitate gastronomica; poate functiona si pe baza de abonament;ofera meniuri complete la pret accesibil; preparatele solicitate in afara meniurilor se servesc comform preturilor stabilite in listele de meniu; se poate organiza:ca sectie in cadrul unui restaurant clasic; in pensiuni turistice si agroturistice.

-ofera un sortiment variat de preparate culinare,specific zonelor in care se afla;in cazul pensiunilor agroturistice preparatele sunt realizate din alimente din productia proprie;racoritoare,ape minerale;bere.

-organizarea interioara trebuie sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort si a structuri sortimentale oferite.

Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care,prin dotare, profil, tinuta lucratorilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone.

Crama- o forma a restaurantului cu specific, amplasata de regula la subsolul sau demisolulvechilor cladiri; vinurile se servesc in carafe sau cani din ceramica; program musical, tarafuri de muzica populara.

-gama larga de vinuri (se pot servi atat imbuteliate, cat si neimbuteliate); tochitura; preparate din carne la gratar sau trase din tigaie.

- dotata cu mobilier din lemn masiv; peretii sunt decorate cu scoarte, stergare, vase din lut etc.

Restaurantul cu specific local:

-pune in valoare bucataria specifica unor zone geografice din tara sau a unor tipuri traditionale de unitati (crame, colibe, suri); uniforma personalului este in concordanta cu specificul unitatii (costume de daci, de romani, ciobanite etc.).

-vinuri si alte bauturi din regiunea respective (utilizandu-se ulcioare, carafe, cani); gama sortimentala a mancarurilor traditionale.

-imbinarea cadrului natural cu cel architectural in constructie, finisaje inspirate dupa modelul popular, mobilierul si obiectele de inventar din piatra, bolovani de rau, lemn, caramida, trestie, stuf, rachita etc.

Restaurantul cu specific national:

-pune in valoare traditiile culinare ale unei natiuni (chinezesc, arabesc, mxican); uniformele personalului de servire sunt inspirate din costumele populare ale tarilor respective.

-gama diversificata de preparate culinare specifice;bauturi alcoolice si nealcoolice specifice tarii respective.

-ambianta interioara si exterioara a saloanelor, programul musical sunt specifice tarii respective.

Restaurantul cu program artistic:

-mesele sunt asezate de regula in amfiteatru, in mijloc extinzand o scena.

-sortiment mai redus de preparate culinare, dar foarte diversificat in bauturi fine.

-prin dotare si amenajare asigura derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzica, balet, circ, recitaluri,scecuri,programe specifice barurilor de noapte etc.).

Braseria:

-asigura servirea consumatorilor tot timpul zilei;are capacitate de 120-140 de locuri;poate fii situate in inchinta sau in apropierea unitatiilor hoteliere.

-preparate reci, minuturi; mancaruri, salate; specialitati de cofetarie-patiserie; bauturi nealcoolice calde si reci; bauturi alcoolice de calitate superioara; un bogat sortiment de bere.

-oraganizarea interioara trebuie sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort si a structurii sortimentare oferite.

Beraria:

-existenta unei tejghele-bar prevazuta cu distribuitoare de bere.

-bere de mai multe sortimente, in recipiente specifice (tap, halba, cana); crenvursi cu hrean, mititei, carnati, piftelute; foietaje, covrigei, migdale, alone, branzeturi, gustari calde si reci minuturi (din oua, legume); specialitati de zahana (1-2 prepatrate); bauturi alcoolice; bauturi nealcoolice.

-ambianta specifica datorata prezentei distribuitoarelor de bere.

Gradina de vara:

-amenajari in aer liber dotate cu mobilier usor.

-minuturi,gratar, salate; dulciuri de bucatarie si cofetarie-patiserie; bauturi alcoolice (vinuri, bauturi spirtoase etc.) si nealcoolice; cafea, fructe; produse din tutun.

-amenajata in aer liber, dotata cu mobilier specific De gradina si decorata in mod adecvat.

2. Barul este o unitate de alimentatie cu program de zi sau de noapte, in care se serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama restransa de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii musicale, video, TV.

Barul de noapte:

-unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans pentru consumatori.

-bauturi alcoolice fine; amestecuri de bauturi de bar; bauturi nealcoolice; specialitati de cofetarie si inghetata asortata; roast-beef, fripturi reci; fructe, salata de fructe; cafea, jardiniere cu delicatese.

-este realizat in amfiteatru, pentru ca de la toate mesele sa se poata viziona programul artistic si music-hall. Este dotat cu statie de amplificare sonora, orga de lumini, instalatii de proiectoare a unor filme.

Barul de zi:

-posibilitati de distractie (muzica discreta, televizor, jocuri mecanice etc.) ;poate functiona in cadrul hotelurilor si restaurantelor sau ca unitate independenta.

-bauturi alcoolice si nealcoolice simple sau in amestec; gustari in sortiment restrans; tartine foietaje; specialitati de cofetarie si inghetata; produse din tutun.

-in salonul de servire se afla tejgheaua-bar cu scaune inalte, un numar restrans de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective

Cafe-bar Cafenea:

-imbina activitatea de servire a cafelei cu cea recreativa.

-gustari calde si reci, minuturi; produse de cofetarie-patiserie; inghetata; bauturi nealcoolice calde ( cafea filtru, cafea cu lapte, expresso etc.) ; bauturi alcoolice fine ( lichior, coniac, vermut etc.)

3. Unitati de tip fast-food:

Restaurant-autoservire:

-unitate de desfacere rapida in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu prepatratele culinare calde si reci asezate in linii de autoservire cu fkux dirijat si cu plata dupa alegerea produselor.

-supe-ciorbe-creme, preparate din peste, antreuri; gustari, produse lactate; preparate de baza; salate, deserturi, fructe; bauturi alcoolice (bere); bauturi nealcoolice calde si reci.

-are character utilitar, primeaza elementele functionale fata de cele estetice cu finisaje simple, usor de intretinut, mese cu blaturi rezistente la umezeala si caldura, prevazute cu scaune.

Bufetul tip expres-bistrou:

-unitate cu desfacere rapida, in care fluxul consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de catre vanzator, iar plata se face anticipat.

-acelasi cu cel al restaurantului-auto-servire.

-se aseamana cu restaurantul-autoservire, cu deosebirea ca este dotat cu mese tip expres, destinate servirii mesei in picioare.

Snack-barul:

-ofera in tot timpul zilei o gama diversificata de preparate culinare.

-crenvursti, carnaciori, pui fripti, sandviciuri;

-bauturi nealcoolice calde si reci si bauturi alcoolice in sortiment redus.

-exista o tejghea-bar, la care consumatorii sunt serviti direct cu sortimente pregatite total sau partial in fatal or.

Pizzeria:

-unitate specializata in desfacerea sortimentelor de pizza.

-pizza, gustari, minuturi, salate, produse de patisserie; racoritoare, bere, vin la pahar sau bauturi slab alcoolizate.

4. Cofetaria:

-unitate specializata in desfacerea unui sortiment larg de produse de cofetarie-patiserie.

-prajituri, torturi, fursecuri; cozonac, patisserie fina; inghetata, bomboane; bauturi nealcoolice calde si reci; unele bauturi alcoolice fine (coniac, lichior).

-organizarea interioara trebuie sa asigure conditii corespunzatoare nivelului de confort si a structurii sortimentale oferite.

Patiseria:

-poate avea profil de placintarie, simigerie, covrigarie, gogoserie sau patibar.

-placinta, strudele, merdenele, pateuri, branzoaice, covrigi, cornuri, gogosi; produse lactate (iaurt, chefir, lapte batut etc.), bauturi nealcoolice calde si reci; bere, vin la pahar.

-consum, pe loc sau la domiciliu, a productiei proprii specifice, in stare calda.

CRITERII DE CLASIFICARE A STRUCTURILOR DE PRIMIRE CU FUNCTIUNI DE ALIMENTATIE

Structurile de primire turistica cu functiuni de alimentatie se pot clasifica:

Dupa destinatia lor:

Cu vocatie comerciala, deschise tuturor clientilor, care este in intregime supusa legii cererii si ofertei.

Acestea au, pe langa functia de nutritie (unitatile de alimentatie) si functii de divertisment (dispun de orchestre, solisti vocali, program folcloric, program de bar, discoteca, video, degustari de vinuri etc).

Cu vocatie sociala (restaurante pentru colectivitati), care este rezervata diferitelor categorii de persoane care apartin unei interprinderi, unei institutii private sau publice (spitale, scoli cu internet est) si ofera clientilor diferite facilitati financiare.

Dupa locul amplasarii lor:

-integrate intr-un complex hotelier;

-independente.

Dupa sortimentul de preparate si bauturi comercializat si servicii oferite: - Unitati de alimentatie cu functie recreativa: restaurante clasice; restaurante cu specific (national, local, crama); restaurante specializate; restaurante cu program artistic;

- Unitati de alimentatie destinate cu prioritate desfacerii preparatelor culinare: pensiune; dietetic; lacto-vegetarian; rotiserie; expres; braserii; unitati de tip fast-food

-Unitati care desfac cu preponderenta bauturi: berarii; baruri; bodegi; cafenele

- Unitati de cofetarie-patiserie: cofetarii; patiserii; ceainarii; placintarii etc.

Dupa nivelul de confort: de lux 4-5 stele; de nivel mediu 2-3 stele; de categorie modesta -o stea.

Dupa capacitatea unitatii: cu capacitate mica, medie si mare

CAP.3

SPATII SI ECHIPAMENTE SPECIFICE UNITATILOR DE ALIMENTATIE

Complexitatea activitatii desfasurate in cadrul unei unitati de alimentatie face necesara esistenta unei diversitati de tipuri de spatii si echipamente pentru doatrea acestora.

Principalele spatii existente intr-o unitate de alimentatie pot fi grupate astfel: spatii destinate consumatorilor; spatii de productie; spatii de depozitare; spatii destinate personalului; spatii tehnice; spatii auxiliare.

1. Spatiile destinate consumatorilor includ: spatii pentru primirea consumatorilor: vestibul; hol(la marile unitati); garderoba; spatii pentru servire: saloane de diferite tipuri si dimensiumi,gradini de vara etc.;spatii pentru grupul sanitar destinat consumatoriilor.

2.Spatii pentru productie- spatii pentru prelcurarea primara a materiilor prime,organizate distinct pe grupe de marfuri: legume, carne (carmangerii), peste, vanat, pasari, oua.

Bucataria calda principalul spatiu destinat pregatirii preparatelor care necesita tratamente termice.

Bufetul (bucataria rece) rezervata pentru pregatirea preparatelor reci .

Laboratorul de cofetarie-patiserie destinat obtinerii produselor de cofetarie-patiserie.

Cafeteria destinata pregatirii micului dejun, precum si a cafelei si ceaiului,solicitate de clientii din salon.

Barul serviciu pentru executarea comenzilor facute de chelneri cu toate sortimentele inscrise in lista de bauturi.

3.Spatii anexe: spalatorul pentru vase de bucatarie; spalatorul pentru vasele din alpaca argintata; spalatorul pentru vesela si pahare;

Oficiul este spatiul care face legatura intre saloanele restaurantului, sectiile de productie si anexe.

Spatii pentru pastrarea utilajelor si mobilierului de rezerva, a obiectelor de inventar (farfurii, vesele, fete masa) s.a.

Spatii destinate personalului unitatii: biroul sefului unitatii; vestiar pentru salariati; grup sanitar.

Spatii tehnice: centrala termica; tabloul electric general; pompe, hidrofor si alte instalatii; casa liftului s.a.

Spatii auxiliare: spalatorie; garaje si ateliere pentru mijloacele de transport; ateliere pentru mentinerea si repararea utilajelor, instalatiilor.

Echipamentele din spatiile destinate consumatorilor

Mobilierul holurilor de primire si garderobei: fotolii; canapele; masute; cuiere; suporturi Echipamentul din saloanele de servire.

Mobilierul din dotarea salonului de servire: mese pentru servit, care pot avea diferite forme(patrata, rotunda,dreptunghiulara) si dimensiuni (80x80 cm, 90x90 cm, 100x100 cm); scaune; (mesele de serviciu); mesele de servire (gheridon).

Utilajul tehnologic pentru servire: caruciorul pentru transportul farfuriilor cu preparate; carucioarele de prezentare-servire; spirtierele; vitrinele frigorifice si loveratoarele (distribuitor pentru farfurii calde); placile sofante (care mentin in stare calda platourile cu preparate).

Inventarul pentru servire (vesela):

Vesela din portelan, faianta ceramic: farfurii; platouri; supiere; salatiere; boluri; servicii de ceai; osiere; presaratori de sare sau piper; oliviere; musatiere; flacoane de condimente; tocatoare de lemn;vaze de flori; suporturi pentru lumanari;frapiere s.a.

Vesela din sticla (cristal,semicristal): pahare pentru aperitive (capacitate 50 ml, 100 ml, cu picior), pahare cu picior pentru vin alb servit simplu (capacitate intre 100-125 ml); pahare cu picior pentru vin rosu servit simplu (capacitate 125-150 ml); carafe speciale, tip cana (capacitate intre 250 ml-750 ml) s.a.

Vesela metalica pentru servire: cupe pentru inghetata; spirtiere; tavi; cosulete; shakere; tacamuri.

Inventarul textil: fete de masa realizate din diferite materiale si de diferite dimensiuni; naproane; servete de panza; moltoane; draperii; perdele; covoare; mochete s.a.

Echipamentele din spatiile de productie

Dotarea spatiilor de prelucrare primara cu utilaje si ustensile: masina de curatat cartofi si radacinoase; masina de tocat carnea;robotul (de bucatarie sau de cofetarie)universal; spalatoare prevazute cu baterii speciale pentru apa calda si rece; mese de lucru prevazute cu sertare speciale din inox acoperite cu tabla din inox; butucul pentru transat carne; masina de tocat electrica; malaxoare pentru carne; masina de spritat carnati; dulapuri si camere frigorifice; cuier pentru carne s.a.

Dotarea bucatariilor cu utilaje si ustensile:

- Utilaje termice: masina de gatit cu gaze sau electrica; friteuza; tigaia basculanta; marmita; cuptor (gaz metan sau electric); gratar (cu carbune, gaz si energie electrica).

Vase de gatit: oale; cratite caserole; tigai; tavi pentru cuptor; ibrice; polonice; spumiere; ligheane; ceainice; palnii; strecuratori etc.

Ustensile de bucatarie: mot; urcheta; cos de prajit cartofi; tel; lingura pentru sos; paleta metalica din lemn; strecuratoare; sita ;batsnitel; sucitor; razatoare, palnie; lingura pentru gogosi; presa de presat cartofi s.a.

Instrumente taietoare: cutite de macelarie, de transat pentru zarzavat,pentru mezeluri, pentru paine, pentru cascaval,s.a.,satar, ferastrau pentru oase, foarfece de transat pasari s.a.

Dotare bufetului (bucatarie reci) cu uitiaje si ustensile:

-spatii si vitrine frigorifice

-magazie pentru alimente

-masini de portionat, divizat diferite produse reci(unt,mezeluri,paine etc.),cantare

-masa de lucru,vesela,ustensile.

Dotarea laboratorului de cofetarie cu utilaje si ustensile: masa cu blat de marmura prevazuta cu tabal speciala; robot de bucatarie; malaxor pentru coca; laminor pentru coca; masina de fabricat fondant; mixere; dulapuri; rastele; tavi de copt; cuptoare de coacere; vesela; ustensile s.a.

Dotarea barului de serviciu cu utilaje si ustensile: camere/dulapuri frigorifice; masina de fabricat cuburi de gheata; tejghea de bar; expresso-uri si alta aparate pentru pregatirea cafelei si ceaiului; aparat pentru distribuit racoritoare; dozatoare pentru sifon; rafturi de prezentare; masina de scos dopuri etc.

STUDIU DE CAZ

BIBLOGRAFIE

1. tefania Mihai, Tania Costea, Mihaela Iacoban, Tantica Petre, Valentina Capota, Camelia Chitca, Gabriela Iordache, Carmen Veteanu, Florentina Costea, Cristina Ghinescu, Florin Lixandru, Aurelia Turcescu, Alimentaie publica si turism, Editura NICULESCU ABC, 2004.

2.Stefania Mihai, Florentina Costea, Cristina Iordache, Cristina Popescu, Valentina Capota, Cristina Ghinescu, Ioana Parjol, Carmen Viteanu, Tehnologie hoteliera, Editura NICULESCU ABC, Bucuresri, 2003.