Proiect Avc Ischemic

5/25/2018 Proiect Avc Ischemic

1/52

1

FUNDAIA ECOLOGICGREENCOALAPOSTLICEALFEG BRAOV

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOM

NDRUMATOR:

As. Lic.

GEORGETA VOICU

ABSOLVENT:

RALUCA ION

BRAOV-2014-


2/52

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

N NGRIJIREA PACIENILOR

CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

ISCHEMIC


3/52

MOTTO:

A raspandi bucurie, a radia fericire, a fi un izvor de lumina in mijlocul

lucrurilor intunecat, a fi ceea ce da farmec vietii, a fi armonia, gratia,

dragalasenia, inseamna a fi de folos celor din jur!

VictorHugo


4/52

CUPRINS

Motivaialucrrii............................................................................................................. 1Scurt istoric al afeciunii.................................................................................................. 2

CAPITOLUL I- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ENCEFALULUI......................... 31.1 Anatomia encefalului................................................................................................. 31.2 Fiziologia encefalului................................................................................................ 10

CAPITOLUL II- ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR ISCHEMIC............ 15

2.1 Definiie..................................................................................................................... 152.2 Etiologie.................................................................................................................... 152.3 Fiziopatologie............................................................................................................ 162.4 Anatomie patologica.................................................................................................. 172.5 Tabloul clinic............................................................................................................. 182.6 Forme clinice............................................................................................................. 202.7 Investigaii................................................................................................................. 222.8 Diagnostic.................................................................................................................. 252.8.1 Diagnostic pozitiv................................................................................................... 252.8.2 Diagnostic diferential............................................................................................. 252.9 Tratament................................................................................................................... 26

2.9.1 Tratamentul profilactic........................................................................................... 262.9.2 Tratamentul igieno-dietetic.................................................................................... 262.9.3 Tratamentul medicamentos.................................................................................... 282.9.4 Tratamentul chirurgical.......................................................................................... 282.10 Evoluie.Prognostic. Complicaii............................................................................ 30

CAPITOLUL III-ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREAPACIENTULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC............ 333.1 ROLUL PROPRIU 34

3.1.1 Asigurarea condiiilorde spitalizare....................................................................... 343.1.2 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica pacientului............................... 363.1.3 Supravegherea pacientului..................................................................................... 413.1.4 Pregtireapreoperatorie si postoperatorie.............................................................. 443.1.5 Rolul asistentei medicale in alimentaiapacientului.............................................. 563.1.6 Rolul asistentei medicale in educaiasanitarapacienilor................................... 57

3.2 ROLUL DELEGAT................................................................................................ 593.2.1 Rolul asistentei medicale in examinareaparaclinic.............................................. 593.2.2 Rolul asistentei medicale in administrarea tratamentului....................................... 60


5/52

3.3 DESCRIEREA A DOUA TEHNICI.................................................................... 623.3.13.3.2

CAPITOLUL IV- STUDIU DE CAZ........................................................................ 67Caz nr. I 67

Caz nr. II 71Caz nr. III 84

CONCLUZII................................................................................................................. 90

PROPUNERI INOUTI....................................................................................... 92

BIBLIOGRAFIE

ANEXE


6/52

1

Motivaialucrrii

Accidentul cerebral vascular cerebral este o urgenmedical , o problem la nivel

global. Este una din principalele cauze ale infirmitiicronice ia morii.Mutilnd cu cruzime, accidentul cerebral vascular poate afecta grav planul emoional,

poate schimba personalitatea i facultile de percepie i poate arunca omul ntr-o lupt

aparent nesfritde a-irecptaviaanormalpe care o ducea nainte .

Respectul de sine poate scdeafoarte mult cnd cineva nu este n stare svorbeasc,

s se deplaseze pentru a-i satisface nevoile fundamentale sau cnd nu poate fi neles. De

aceea legat de tratamentul recuperator, trebuie s se neleag c pe lng recuperarea

medical,sprijinul moral acordat de familie iprieteni este foarte important.Numrulde accidente vasculare cerebrale poate fi redus prin contientizareafiecruia

dintre noi: a medicilor, a asistenilormedicali, a pacienilor,a celor care le st n putere s

finanezecrearea unor clinici speciale de tratare ireabilitare, dar ia acelora care pot oferi

informaii cu privire la riscurile pe care le implic un astfel de accident, la metodele de

prevenire ipaiipe care trebuie s-i urmeze n vederea reabilitrii.

Mi-am ales aceastafeciunepentru c este foarte frecvent n zilele noastre i mai

ales pentru c vreau s pot informa la randul meu si pe ceilali ce nseamna un accidentvascular cerebral ischemic, n ce constprofilaxia acestuia ict de importanteste conduita

de urgenitratamentul corespunztor.


7/52

INTRODUCERE

Definit ca unepisod scurt al unei disfunciineurologice urmare a unei ischemii focale

sau retiniene, ale creisimptome clinice au o duratde timp sub o or,frproba unui infarct

cerebral acut, accidentul vascular ischemic tranzitoriu constituie o serioas problem

medical, riscul de apariie a unui accident vascular cerebral fiind foarte ridicat (20%) n

primele 48 de ore.

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT) precede, cel mai adesea cu 48 de ore, apariiaunui

accident vascular cerebral (AVC) n 20% din cazuri. El reprezintdeci o urgendiagnostic

i terapeutic,oferind o ansunicde a aplica tratamentele adecvate care permit reducerea

riscului de apariie a unui AVC constituit. AIT rmne totui o manifestare patologic

neurovascular dificil de identificat, avnd o aparenbenign, ce rmnepuin cunoscut

publicului imedicilor.

AIT este definit astzica unepisod scurt al unei disfunciineurologice urmare a

unei ischemii focale cerebrale sau retiniene, ale crei simptome clinice au o duratde

timp sub o or, fr proba unui infarct cerebral acut. Datele noi se refer la durata

simptomelor, care a fost apreciat la mai puin de o or io imagerie cerebralobligatorie

pentru eliminarea unui infarct cerebral constituit, recent.

Frecvena AIT este dificil de evaluat, avnd n vedere obligativitatea utilizrii

criteriilor clinice (modificate n timpul anilor), modalitile de explorare radiologic,

caracteristicilepopulaiei,calitatea investigatorilor etc. n Frana,de exemplu, se estimeazo

inciden a AIT de 0,5 pn la 1/1.000 de locuitori/an, sau 30 pn la 60.000 de cazuri n

fiecare an, la 3/4 din subieciide peste 75 de ani. Populaiacea mai atinseste cea masculin.

Prin definiie,examenul neurologic este normal, doar interogatoriul pacientului i/sau

anturajul pot oferi informaii.Tabloul clinic cuprinde simptome evocatoare ale unui AVC n

teritoriul carotidian, n care principalele manifestrisunt cecitatea monocular,tulburrile

de limbaj (afazie), tulburrimotorii i/sausenzitive unilaterale atingnd faai/saumembrele

i simptome evocatoare pentru un AVC n teritoriul vertebro-bazilar, n care principalele

manifestrisunt pierderea de vedere ntr-un hemicmp vizual homonim sau bilateral (cecitate

cortical),tulburrimotorii/senzitive bilaterale sau nbasculatingnd faa/membrele.

Alte simptome sunt compatibile cu un AIT, n special cnd se asociaz ntre ele

(vertij, diplopie, disartrie, tulburride deglutiie,pierderi de echilibru, tulburrisenzitive care

nu ating dect o parte a unui membru. Cteva caracteristici orienteazctreun veritabil AIT:

instalarea brusc (sub un minut); absena antecedentelor similare; absena semneloraspecifice (lipotimie, confuzie sau stare de ru). n realitate, diagnosticul este ncsubiectiv


8/52

idependent de operator. Astfel, lapacieniicareprezintsemne focale tranzitorii, considerai

drept AIT n medicina generalsau n urgen,neurologul nu va reineun mecanism vascular

dectla mai puinde un caz din douichiar n cazul neurologilor antrenai,concordana

diagnosticrmnemediocr.

Scurt istoric al accidentului cerebral vascular ischemic

De-a lungul deceniilor problema accidentului vascular cerbral a fost mereu n centrul

atenieimultor cercettoridin mai multe motive. O problem ar fi cStroke-ul este a treia

cauzde deces iinvalidizare n rilenalt industrializate. Conform Jurnalului American al

Asociaiei Cardiologilor Circulation din 2013 sunt prezentate urmtoarele date statistice

referitor la incidena Stroke-ului i anume cca. 795 000 persoane dezvolt un AccidentulVascular Cerebral anual, dintre care 610 000 cazuri se manifestpentru prima data, iar 185

000 prezint accidente vasculare cerebrale repetate. O altproblem ce vizeaz acidentul

vascular cerebral tardiv este cnu s-a descoperit nici medicamentul nici metode efective de

tratament, care ar trata pacieniide consecineleacestuia precum ar fi: dificite motorii grave,

tulburricognitive, dereglari de vorbire, tulburrivizuale, epilepsii secundare, depresii ialte

sechele invalidizante ale ictusului. Pnn prezent tromboliza rmnea fi metoda de elecien

tratamentul ictusului ischemic din perioada acut,avnd avantajele idezavantajele sale.n ultimul timp a luat amploare cercetarea mecanismelor endogene neuroprotective

precum ar fi pre- ipostcondiionarea ischemic, care conduc la declanarea unei tolerane

ischemice celulare ulterioare.

Pentru prima data fenomenulprecondiionriiischemice a fost observat ntmpltor,la

nivel de cord de ctreMurry et. all n 1986, ulterior precondiionareaischemica fost testat

ila nivel de encefal de ctreSchurr et. al n 1986 iKitigawa et. all n 1991.

Conform datelor din literaturin contradicieipotezei sus menionate,s-a stabilit c

o treime din persoanele care suferun accident ischemic tranzitor (AIT), vor suferi ide un

accident vascular cerebral, de obicei n decursul aceluiaian. Conform AHA/ASA American

Heart Association/American Stroke Association) 12% din pacienicu AIT vor suferi un ictus

veritabil n decursul urmtoarelor90 de zile, iar ignorarea unui accident ischemic tranzitor

poate avea consecinegrave asupra sntaii.Astfel accidentul vascular tranzitor poate fi att

un semnal de alarm,ntruct anunun ictus imminent, ct io ocazie de a lua msuripentru

a preveni accidentul vascular cerebral.

Accidentul vascular cerebral ischemic din bazinul posterior are o frecvende 20% din

totalul de AVC ischemice. De asemenea s-a constatat c accidentul ischemic tranzitor din


9/52

sistemul vertebro-bazilar se ntlneten 30 % cazuri, prezintun risc mai mic de dezvoltare

ulterioar a unui Stroke propriu-zis (Dennis et al., 1989; Hankey et al., 1991, 1992; Dutch

TIA Trial Study Group, 1993; Streier et al., 1995; Benavente et al., 2001) iinstalarea unui

ictus n bazinul posterior are un prognostic mai favorabil. Cauza principal a ictusulu este

boala aterosclerotic cu stenozarea ulterioar a vaselor magistrale din sistemul vertebro-bazilar.

Migrena este cea mai frecventcefalee la aduliitineri, cu oprevalenestimatla 4%

nainte de pubertate itocmai 25% la femei dup30 de ani. n Republica Moldova, conform

datelor epidemiologice recente, prevalenamigrenei n mediul rural este de 22%, n mediul

urban18%, iar migrena cronicn general a constituit 4.01 %.

Interaciunea dintre migren i ictus ischemic este o problem actual, creia i seacorddin ce n ce tot mai multatenie.Recentele studii vin cu argumente convingtoare,

unde este demonstratrelaiantre ictus imigrena. Studiile contemporane au artatincidena

ictusului migrenos, care din numrul total de accidente cerebrovasculare (AVC) poate

constitui cca 0,8 % n toate categoriile de vrst i peste 4% a accidentelor ischemice

cerebrale lapacieniisub 50 ani . Interaciuneamigrena - ictusul ischemic prezinto corelaie

semnificativ,care demonstreazmajorarea riscului de ictus ischemic cerebral la pacienicu

migren.


10/52

CAPITOLUL I- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ENCEFALULUI

1.1ANATOMIA ENCEFALULUISistemul nervos central se poate impari din punct de vedere anatomic n doua

elemente:

- Mduvaspinarii ce este conectata cu trunchiul cerebral ieste localizatla nivelul canalului

vertebral si

- Encefalul. (fig 1)

Encefalul este situat in cutia craniana iin alcatuirea lui intra:

- trunchiul cerebral;

- cerebelul;

- diencefalul alcatuit din: talamus,hipotalamus, epitalamus, subtalamus, metatalamus;

- emisferele cerebrale;

Fig.1 Encefalul


11/52

ANATOMIA TRUNCHIULUI CEREBRAL

Trunchiul cerebral este alctuitdin mai multe segmente si anume :

Bulbul; Puntea; Mezencefalul alctuitdin pedunculii cerebrali si coliculii cvadrigemeni.

Este delimitat astfel:

inferior se continua cu mduvaspinriila nivelul planului ce trece prin marginea superioaraarcului posterior al atlasului imijlocul arcului anterior al atlasului;

superior se continucu diencefalul;Prezintpatru feereprezentate de:

O faanterioar(etajul bulbar,etajul pontin,etajul mezencefalic); O faposterioar(etajul bulbar, etajul pontin, etajul mezencefalic); Doufeelaterale.

Trunchiul cerebral este vascularizat prin intermediul a trei grupuri arteriale:

Arterele paramediene ceptrundla nivelul acestuia, lateral de linia mediana anterioar; Arterele circumferenialelungi ceptrundla nivelul trunchiului prin regiunea postero-lateral; Arterele circumferenialescurte, ramificare din arterele circumferenialelungi, ce ptrund la

nivelul truncgiului cerebral prin regiunea anterolateral.

TALAMUSUL

Talamusul este localizat la nivelul ventricului III, pe peretele lateral al acestuia iare

forma unui ovoid ceprezintpatru fee(o faasuperioara, o famedial,o falateral)idoi

poli (unul anterior iunul posterior). Dimensiunea sa este de aproximativ 4 cm si are axul

lung orientat nainte,medial isus.

Talamulsul este alctuitattdin substanalbct idin substancenuiece este

mpritin patru grupe nucleare:

Un grup nuclear anterior; Un grup nuclear medial; Un grup nuclear lateral; Un grup nuclear reticulat;


12/52

Talamusul este vascularizat prin interemediul a asepediculi arteriali:

Pediculul antero-inferior (tubero-talamic); Pediculul mijlociu inferior (talamo-perforat); Pediculul postero-inferior (talamo-geniculat); Pediculul posterior (pulvinarian); Pediculul superior (choroidian); Pediculul lateral.

EPITALAMUSUL

Epitalamusul este alctuitdin trei componente: glanda epifiz,trigonul habelunar icomisura albposterioar

GLANDA EPIFIZSAU PINEAL

Este o glanda endocrin,principalul hormon secretat fiind melatonina. Este alctuit

din doulame, una superioariuna inferioariprezint:o fasuperioar,o fainferioar,

un vrf iobaz.Faasuperioareste in raport direct cu corpul calos, delimitnd cu aceasta fanta

mediana lui Bichat sau fisura cerebraltransvers.

Faainferioareste localizatla nivelul celor doi coliculi cvadrigemeni superiori.

Vrful este n raport cu marginea anterioara tentorium cerebelli.

HIPOTALAMUSUL

Hipotalamusul este delimitat astfel: Anterior se gsetelamina terminalicomisura albanterioar; Posteriorun plan dus posterior de corpii mamilari; Superiorse gseteanullui Monro; Inferiorplaneulventriculului III; Lateral este continuat de capsula interniregiunea subtalamic.

Prezintmai multe fee:o faventral,o fadorsal,o faanterioarsau

supraoptic,o faamijlocie sau infundilotuberal,o faposterioarsau mamilaridoufeelaterale.


13/52

CEREBELUL

Cerebelul este localizat posterior de trunchiul cerebral, fiind separat de acesta prin

intermediul ventriculului IV. Conexiunile sale cu trunchiul cerebral se realiyeaya prin

interemediul celor trei perechi de pedunculi cerebeloi: superiori, mijlocii i inferiori.Superior de aceste se gasetetentorium cerebelli ilobii occipitali ai emisfereleor cerebrale.

n alcatuirea cerebelului intrtreipri:cele doua emisfere cerebeloase ivermisul.

Emisferele cerebeloaseprezinttrei fee:

Anterioara; Superioar; inferioario circumferin.

Pe suprafaacerebelului se pot identifica anuricepoartdenumirea de fisuri, uneleceptrundpna n profunzime, mprindcerebelul n lobi ialtele mai superficiale, mprind

cerebelul n lobuli.

Lobii cerebelului sunt reprezentaide lobul anterior, cel posterior si cel floculonodular.

n ceea ceprivetestructura intern,n alctuireacerebelului intratt substancenuiect si

substanalb.

Substanacenusie este dispusatt la exterior, ct ila interior. Cea dispusla exterior

alctuietescoaracerebeloas.Iar cea dispusla interior alctuietenucleii centrali aicerebelului.

Substanaalba a cerebelului este alctuitadin fibre mielinizate scurte sau lungi, fibre

aferente si eferente.

Vascularizaiacerebelului se realizeazprin intermediul:

Arterei cerebrale postero-inferioare (ramura din artera vertebral); Arterei cerebrale superioare (ramura din arterabazilar); Areterei cerebrale antero-inferioare (ramura din arterabazilar).

EMISFERELE CEREBRALE

Emisferele cerebrale suntporiuneacea mai voluminoasa a encefalului iprovin din

vezicula telencefalic.Sunt localizate la nivelul lojei supratentoriale, superior fade

trunchiul cerebral si tentorium cerebelli.


14/52

Prezintdoua emisfere ce sunt despriteprin intermediul fisurii interemisferice (la

nivelul eiptrundecoasa creierului), iarporiunean inferioarsunt unite prin corpul calos,

fornix si comisura albanterioar.

Emsiferele cerebrale au o lungime de 17 cm, o limede 14 cm io nlimede 13 cm,

avnd o greitate medie de 1.380g labrbaii1.350 la femei.La nivelul fiecruiemisfer se pot identifica aselobi: frontal, parietal, temporal, insula

Reil, occipital ilimbic. n componenta emisferelor intrsubstancenuie,dar isubstan

alb.

Substanacenuieeste distribuitsuperficial, alctuidcortexul cerebral sau scoara

cerebral,dar in profunzime sub formde nuclei bazali.

Substanaalbeste distribuitntre cortex inucleii bazali, dar intre talamus i

nucleii bazali.Nucleii bazali sunt reprezentaide: corpul striat, corpul amigdalian, antezidul.

La nivelul fiecruiemisfer cerebral se pot identifica:

Trei fee:lateral,medial,inferioar; Trei margini: superioar,lateral,medial; Trei poli: anterior sau frontal, mijlociu sau temporal, posterior sau occipital.

La nivelul emisferelor cerebrale se pot identifica numereoase fusuri: Fisuri de ordin I (scizuri ianutiinterlobare); Fisuri de ordin II (girusuri icircumvoluiuni); Fisuri de ordin III (se pot identifica la nivelul unui girus).

Fig 2. Emisferele cerebrale


15/52

Substanacenuiea emisferelor cerebrale

Scoaracerebraleste reprezentatde substanacenusie inveletesuprafaaexterna

emisferelor cerebrale,ptrunzndtotodata n anurileifisurile existente, avnd o grosime de

1,5-4 mm.

Este alcatuitdin celule ifibre nervoase amielinice, prezentnd doua zone:alocortexul (acopergirusurile de la nivelul feeiinfero-mediale, intrnd n alctuirea

sistemului limbic) iizocortexul (mezocortex iectocortex).

Substana alba emisferelor cerebrale

Capsula interneste alctuitadin cinci segmente: unbraanterior, un genunchi, un

braposterior, oporiuneretrolenticulariopoiunesublenticular.

Centrul oval este alctuitdin fibre deprotecie,fibre de asociaieintraemisferice scurte

ilungi ifibre de asociaieintermeisferice.

Corpul calos are forma unui patrulater, care pe seciunefrontala are formde curb,cu

concavitatea n jos. Este alctuitdin mai multepri:splenium, trunchi, genunchi, rostrum. I-

se pot descrie doufee,una superioariuna inferioar,margini laterale idoua extremitai,

una anterioariunaposterioar.

Fornixul sau trigonul cerebraleste alctuitdin doucoloane de substanalb,ce se

unesc central formnd corpul fornixului. Anterior iposterior fade corp, aceste coloane sutndesprite,realizndpilierii anterior, respectiv, posteriori. Corpul fonixului are forma unui

triunghi aezatcu bazaposterior,prezintdoufee,una superioariuna inferioar,trei

margini itrei unghiuri.

VASCULARIZAIACEREBRAL

n cele ce urmez prezint pe scurt aspectul morfologic al arterelor extra i intra

craniene, precum ial cercului vascular bazat, care se prezintca un "sistem distribuitor" alcirculaieicerebrale. De un interes deosebit este prezentarea legturilorcolaterale dintre cele

dou sisteme: teritoriul anterior - carotidian i teritoriul posterior-vertebro-bazilar, care

asigur n mod fiziologic dar i patologic circulatia de supleant. Deci vascularizaia

creierului este mprit n dou teritorii arteriale:teritoriul anterior - carotidian sau arterele

cerebrale extra craniene i teritorul posteriol-vertebro-bazilar sau arterele cerebrale intra

craniene.

Din arterele cerebrale extracraniene fac parte: arcul aortic pn la originea artereisubclaviare din stnga, trunchiul brahio-cefalic, artera subclaviarproximalpnla originea


16/52

arterelor vertebrale precum iarterele carotide comune interniarterele vertebrale pn la

intrarea n baza craniului.

Vascularizaia cerebral este puternic, comparabil cu cea a cordului. Creierul

folosete1/3 din sngele organismului i20% din cantitatea de oxigen, iar la copil cantitatea

de oxigen folositeste de 50%.Vascularizaiacerebralprezinto marjde siguranredus,fiind cunoscut faptul csuprimarea vascularizaieicerebrale pentru 4-5 secunde conduce la

pierderea cunotinei (lipotimie), iar daceste ntreruptpentru 4 minute, se produc leziuni

cerebrale ireversibile. Reglarea vascularizaiei cerebrale este strict umoral, astfel, scderea

concentraieioxigenului, scderea concentraieidioxidului de carbon sau scderea tensiunii

arteriale conduc la vasodilataiecerebrala. Neuronii au capacitatea de autoadaptare, n sensul

c,la scdereaconcentraieide glucozn snge, acestora le cretecapacitatea de absorbiea

glucozei. esutulcerebral este izolat de mediul sanguin prin bariera hematoencefalic.Artera carotidcomunia naterela dreapata din trunchiul brahio cefalic n dreptul

articulaiei sternoclaviculare iar la stnga din poriunea cea mai de sus a arcului aortic n

imediata apropiere a originii trunchiului brahio cefalic. Rareori se poate gsi un trunchi

comun bicarotic cu pornire comundin arcul aortic. Este stituatlateral de trahee ilaringe,

mediodorsal fa de venele jugulare i n drumul sau spre craniu se bifurc n dreptul

cartilagiul tiroidian n artera carotid interniextern.La nivelul bifurcaiei se gseste de

obicei o uoarlrgire(bulbuscaroticus)care ajungepnla originea a arterei carotide interne.

Artera carotid intern se situeazde obicei lateral sau latero-dorsal fade artera

carotid extern,bifurcaia carotidian fiind un raport cu vrsta i elongaia vaselor avnd

deseori forma de candelabru. Dupsegmentul iniialartera carotidinternse apropie din ce

n ce mai mult de artera carotid extern,prezentnd fercvent o curbur medial convex

inainte de baza craniului unde se angajeazprin gaura carotidian.(canaliscaroticus). Dac

artera carotidinterniia originea dupbifurcaien varianta medio dorsalse incruiceaz

mai nti cu artera carotid extern iar apoi mergnd n regiunea submandibular s treac

lateral fade artera carotidexternintrnd n craniu.

Artera carotidexternare ca ramuri principale artere tiroidee superioar,lingual,

facialfaringealascendent,occipitalitemporalsuperficialcu artera maxilar.

Artera vertebral, ca prima ramur a subclaviei poate nate excepional din arcul

aortic(4% pentru cea stang i foarte rar pentru cea dreapt). Pornind la origine din partea

medio-dorsal sau din punctul cel mai nalt al arcului subclaviei merge nainte muchiul

scalenic descriind o curbur uoar sau sub forma de "S" ndreptndu-se spre craniul

ptrunzndn "foramen costotransversal" la nivelul celei de a 6-a vertebrcervical(90%)Mai

rar de la nivelul celei de a 5-a vertebrcervical( 5%) apoi prin pars transversaria V2 dup


17/52

fenomenul celei de a 2-a vertebrcervical (axis) cotetectrelateral ntre axis iatlas iapoi

lund direcian unghi drept ctredorsal, trece la circa 1mm peste masa laterala atlasului cu

direciasagitalctredorsal,apoi ctremedial n sulcus anterior vertebralis al atlasului(bucla

de atlas V3).

n aceastporiunepornesc ramurile musculare care formezanastomoze (comunicarentre douconducte sanguine) cu ramurile din artera occipital (ramura din carotida extern).

Trece dorso medial fa de articulaia altoido-occipital n direcia sagital prin membrana

atlantoido-occipital posterioar,prin dura mater i arahnoid. Pe lng anastomoza

occipital,artera vertebral mai formeaz anastomoze cu ramurile trunchiului tiroidian i

costocervical. Ca diametru interior al arterei vertebrale cel mai fregvent are ntre 1,5-5mm (in

medie 3,5mm),stnga avnd n general un volum mai mare;hipoplazia arterei se ntlneten

maipuinde 10% din cazuri.Artera carotidinternintrn craniu prin foramencaroticusstituatventru medial

de foramenjugularis parcurgnd canalul osos (canalis caroticus) al stncii temporalului

stiuat medial iventral la vrfulcruiaprseteforamen lacerum,se dirijeazaproape vertical

ntr-o canelur din parte lateral a corpului osului sphenoid (segmentul C5) i se ndreapt

apoi,fiind lipit tot de osul sfenoid ctre ventral,urcnd n sinusul cavernos (segmentul

sinusului cavernos) ca apoi sa se ndrepte din nou ctre dorsal sub prelungirea anterioar

mediala apofizei clinoide (segmentul C3)prsetesinusul cavernos fiind stituatsub nervul

optic n spaiulsubarachnoidian(segmentul cisternal C2) itrece n direcia dorso lateral n

segmentul terminal (segmentul C1) naintea ramificaiei in artera cerebral medie i

anterioar.ntresegmentul C1 pnla segmentul C3 ia natereartera oftalnic,n segmentul

C1 este originea arterei comunicante posterioare,10% artera cerebralposterioar poate s

nascdirect din artera carotidintern.Dimensiunile privind lrgireaarterei carotide interne

sunt de 2,8-3,8mm, distanacea mai scurtdintre cele doucarotide interne la baza craniului

fiind n medie de 12mm.Ca ramuri ce iau nateredin artera carotidinterna se descriu artera

carotico-timpanal (din poriunea ntre canale caroticus), la nivelul sinusului cavenus fiind

originea arterelor meningohipofizar,sino-cavernoasinferioaricapsular.

Artera oftalmic ia natere de obicei din circumferina retromedial a sifonului

carotidian cu curburconvexctrefa(C3,C2),merge apoi cteva milimetri medial fade

artera carotidintern,fiind acoperitde aceast,ptrunden circumferinamedialinferioar

a nervului optic,n canalul optic.Dimensiunile sale n lrgime sunt n jurul lui 1mm. Este o

arter, care prin ramurile sale finale (artera supratrohlear i supra orbital) stabilete

anastomoze importante cu ramurile finale (terminale) ale arterei carotide externe.Trebuie de

asemeni de amintit anastomoza important cu artera meningee medie,ramura din artera


18/52

maxilarcare prin foramen spinosum intrn cavitatea intra cranianmedie. Ramura frontal

din aceasta trece pe la baza craniului n direcia aripilor osului sfenod i formeaz o

anastomoz(ramul orbitalis) prin fisura orbitalis superior cu artera lacrimalcare la rndul ei,

este o ramura arterei oftalmice. Este de menionatianastomozele arterelor orbitale direct

cu artera maxilarprin fisura orbitalis inferior. Din aceastdescriere se relevfaptul corbitaeste o zonexcelent alimentatcolateral.

Artera celebralmedie (sylviana)ia nateredin partea laterala segmentului final al

arterei carotide interne (segmentul C1). Are o lungime medie de aproximativ 16,2mm (5-

24mm) io lrgimede 2,7mm (1,5-3,5mm). Trunchiul principal (segmentul M1) se mparte n

ramurile sale (segmentul M2) de bi pan la pentafurcaie. La nceput ramurile au aceeai

direcieca trunchiul principal medial (mai ales n acesta este scurt) pnce cotesc n regiunea

insularn unghi drept n sus iparialuorctremedial. Aceastcurburse gsetela 30mmfade suprafaainterna calotei temprale. Important este dispoziiavariata acestor ramuri.

Artera cerebral anterioar ia natere din artera carotid intern pe poriunea

medial,urmnd apoi un traiect medial ctre anterior de obicei sinuos pn la artera

comunicantanterioar(segmentulprecomunicantis A1). Peste 50 ani are de obicei un traiect

sub forma de arc convex fiind incovoiata n jos. Rareori artera cerebral anterioar este

hipoplazic (4%)sau aplazic(1%),mai frecvent se ntlnesc diferene de calibru ntre cele

douartere. Aceastporiuneprecomunicantare n medie o lungime de circa 13,5mm (8-

18,5mm) i o lime de 2,1mm. Deasupra chiasmei optice cele dou artere cerebrale

anterioare sunt legate printr-o scurtanastomoz-comunicantanterioar.

Artera comunicantposterioareste o arterde legaturntre sistemul carotidian si

vertebro-bazilar(artera cerebralposterioar)cuamplasare foarte variabilfiind hipoclazicin

22% din cazuri iaplazicunilateral in 10% din cazuri.Lungimea sa n medie de 14mm (8-

18mm) iar lrgimea medie de 1,2mm (0,5-3,25mm) este invers proportional cu lrgimea

segmentului P1 a arterei cerebrale posterioare.Deieste descrisca fcndparte din sistemul

carotidian,unii autori o considerca o prelungire a arterei cerebrale posterioare, deci ca fcnd

parte din sistemul vertebro-bazilar orientatanterior ipuinlateral.

Sistemul arterial cerebral posterior sau vertebro-bazilar este format din dou

artere vertebrale care prin unire formeaz trunchiul bazilar terminat prin arterele cerebrale

posterioare. Artera vertebralurmeazun traiect n linie dreaptsau ondulatdupintrarea ei

n spaiulsubarahnoidian,nu rareori ntr-o curburuordorso-convexsituatntre trunchiul

cerebral iclivus ctrepunctul de unire cu artera vertebralcontrolateral,punctde unire ce se

aflde obicei pe marginea caudala punii.Inegale n calibru, artera vertebralstngare n

medie o lrgimede 2,2-2,3mm (1,5-3,6mm) fade numai 2,1mm (1,8-3,3mm) ct are artera


19/52

vertebraldreapt.Dinartera vertebralnasc o serie de ramuri, prima fiind artera cerebeloas

postero-inferioar(PICA), cu o formitraiect foarte variabil fiind uneori ram al trunchiului

bazilar(10%), iar n 10% din cazuri fiind lipsa unilateral. Originea sa la 13mm-16mm

proximal de formarea arterei bazilare,artera cerebloas posterio inferioar cu o lrgime de

1,2mm (0,25-1,9mm) formeaz deseori o bucl ce se ntinde pn la arcul atlasului. Dinaceasta artera pornesc o serie de ramuri ce iriga zone din trunchiul cerebral icerebel. O alta

ramur important a arterei vertebrale este artera spinal anterioar,cu un calibru mic,

originea ei fiind situat n medie la 5,8mm nainte de unirea cu cea hetero lateral avnd o

direciecaudalicu un diametru de 0,75mm.

Artera bazilarare o lungime de aproximativ 30mm(24-41mm)io lrgimede 3mm

(2,5-3,5mm). Merge de obicei n linie dreaptn anulbazilar uneori sub forma de arc ctre

dreapta sau stnga (10-20%) i mai rar sub forma de "S" ntre clivus i trunchiulcerebral.Artera cerebeloas inferioar (AICA) ia natere din jumatatea treimii inferioare a

arterei bazilare. Are dimensiuni n lrgimemult mai mici dect artera cerebeloaspostero-

inferioar. Artera cerebloas superioar i are originea aproape de captul arterei bazilare,

mergnd aproape paralel cu artera cerebralposterioarn poriuneainiiala,avnd o lrgime

medie de 1,3mm (0,8-2,8).

Artera cerebralposterioarreprezintlimita dintre sistemul carotidian ivertebro

bazilar fiind consideratdin punct de vedere filogenetic si ontogenetic ca aparinndarterei

carotidei inrerne,este de fapt poriuneaterminal(debifurcaiea arterei bazilare). n traiectul

suprezinto poriuneprecomunicantproximal(segmentul P1) cu direciaventro lateral

cu lungime de 5-10mm,apoi a douporiune(segmentul P2) ia forma de curburconvexn

jurul laturii cerebrale mergnd lateral iposterior. Lrgimeaarterei cerebrale posterioare n

segmentul P1 este n medie de 2,1mm(0,7-3mm), iar n segmentul P2 ajunge la 2,3mm (1,3-

3mm).


20/52

Fig 3. Vascularizaiacreierului

Sistemele anastomotice

n cazul stenozelor de grad nalt sau ocluziilor arterelor cerebrale extra sau intra

craniene existposibiltatea compensiacestori perturbari circulatori prin alimentare colatral

cu snge. Desigur aceastsupleantprovine din arterele care n mod normal nu alimenteaz

creierul dar care prezint anastomoze cu sistemul intra cranian;situaia invers,adic

sustragerea sngelui din circulaiacerebral (teritoriile arterelor carotide interne sau vertebro-bazilar) n cazul unei obstrucia segmentului proximal al arterei subclaviei sau a trunchiului

brahiocefalic. n practic pentru cercetarea neurosonografic Doppler a arterelor cerebrale

extra sau intra craninene o importandeosebito au urmatoarele circuite sanguine colaterale.

Anastomoza oftalmic

Colateraloftalmicdeja descrisasigura alimentarea cu snge a sistemului carotidei

interne prin anastomozele pe care le are cu ramuri din carotidexternpe aceeaiparte sau

din partea opus.ndomeniul fronto-orbital al anastomozei se gseteo "cumpna apelor"

care n cazul unei obstruci a arterei carotide interne situat naintea originei arterei


21/52

oftalmice,sngele circuln mod invers,adicorientat spre creier. De asemeni acest fenomen

se observ i n cazul unei stenoze accentuate a arterei carotide interne dar i al carotidei

externe homolateral,situaiein care circulaian artera oftalmicn sens retrograd este posibil

prin arterele orbitare corespunztoarecirculaieicare vine din artera carotidexternde partea

opus(de exemplu,ramura comunicans de la arterele "dorsale nasi" sau anastomoze distale nzone de alimentare a arterelor supra trochleares). Este de menionatca n regiunea ramurilor

finale frontoorbitale ale arterei "ophtalmica" (arterele supra trochlearis i orbitalis) se face

estimarea indirectprin sonografie Doppler a sistemului carotidian.

Anastomoza dintre arterele occiptalivertebral

Aceast anastomoz realizat prin ramurile descendente ale arterei occipitale i

ramurile musculare ale arterei vertebrale,ce pornesc din bucla ei din atlas sunt cele mai

importante legturi extracraniene dintre sistemul carotidian i cel vertebral. Anastomozaoccipito-vertebral este folosit n caz de obstrucieproximal a arterei vertebrale pentru

irigarea poriuniei distale de asemeni n caz de ocluzie a arterei carotide comune ia arterei

carotide externe proximale, atunci nscu direcieinversa fluxului.

Artera vertebraln situaiade anastomoz

n situaiauna din arterele vertebrale se ocluzioneazatunci prin compensare crete

corespunztorfluxul sanguin n artera vertebralopus.n aceaisituaiese realizeazartera

vertebraldrept colateralcnd se ocluzioneazartera subclaviarinainte de originea arterei

vertebrale i la ocluzia trunchiului brahio-cefalic.n acest caz se produce aa numitul

"subclavian-steal-Effect".

Poligonul arterial cerebral Willis

Acest tip de anastomoz,denumit i circulus anteriorus cerebri reprezint la baza

creierului cea mai important anastomoz ntre sistemul arterial cartidian i cel vertebro-

bazilar n componenacaruia,cel mai frecvent ntre cele douartere cerebrale anterioare unite

prin artera comunicant anterioar i cele dou artere cerebrale posterioare unite prin

comunicantele posterioare.Dup cum am spus poligonul lui Willis reprezint cel mai

important sistem compensator al presiunii,dar n acelaitimp este un sistem distribuitor pentru

arterele ce alimenteaz creierul. Aspectul su anatomic este foarte variabil iar n 3-4% din

cazuri nu este nchis; dac numai 1/4 din cazuri forma sa este tipic complet, n rest se

intmpl ca unul sau mai multe segmente pariale sfie hipoplazice. Aceasta explicde ce

uneori hipoplazia sau chiar agenezia unor poriunis reducsau chiar smpiedice irigarea

colaterala unei benzi de flux cu perfuzie slab.Este de asemenea de subliniat ca uneori prin

acest inel vascular anastomotic bazal s fie posibil asigurarea ntregii perfuzii a creierului

doar de o singurarterde alimentare a creierului.


22/52

1.2 FIZIOLOGIA CREIERULUICreierul functioneaza cu ajutorul unor circuite neuronale, sau celule nervoase.

Comunicarera intre neuroni este atat electrica cat si chimica, si calatoreste in totdeauna de la

dendritele unui neuron, prin soma, prin axon, catre dendritele unui alt neuron. Dendritele unuineuron primesc semnale de la axoni altor neuroni prin chimicalele numite neurotransmitatori.

Neurotransmitatorii produc o incarcare electrochimica in soma. Soma integreaza informatia,

care este apoi transmisa electrochimic mai departe de axon.

Oamenii de stiinta au 2 directii in studiul modalitatii in care functioneaza creierul. O

directie este studierea functiilor creierului dupa ce o parte din creier a fost distrusa. Functiile

care dispar, sau care nu mai sunt normale dupa ranirea anumitor regiuni ale creierului pot fi

deseori asociate cu regiunile lezate. Cea de-a doua directie este studierea raspunsuluicreierului la stimulare directa sau stimularea anumitor organe de simt. Neuronii sunt grupati

dupa functii in grupari de celule numite nuclee. Aceste nuclee sunt conectate la senzori motori

si alte sisteme. Oamenii de siinta pot studia functiile sometosenzorilor(durerea si atingerea),

motor, olfactiv, vizual, auditiv, . Aceste nuclee scat si a altor sisteme care masoara

schimbarile fiziologice(fizice si chimice) care apar in creier cand aceste simturi sunt activate.

De exemplu electroencefalograma (EEG) masoara activitatea electrica a unor anumitor

grupuri de neuroni prin electroizi atasati suprafetei creierului. Electrozii sunt inserati direct in

creier pot citi anumiti neuroni. Schimbarile in debitul sangui, glucoza, consumul de oxigen in

grupul unor celule active pot fi deasemenea observate.

1. Prin trunchiul cerebral trec toate cilece leagmduvaspinriide etajele superioare

ale SNC, precum i ci proprii trunchiului cerebral ce conecteaz diferitele sale etaje( la

fiecare dintre cele trei etaje se afla centrii unor reflexe somatice, vegetative imixte).

2. La nivelul trunchiului se afla nucleii de releu ai cilorascendente si descendente,

precum inucleii de releu cu cerebelul.

3. n trunchiul cerebral se inchid o serie de reflexe, deoarece coninenuclei senzitivi i

motori care au aceleasi funciisenzitive imotorii penttru regiunile feeiicapului, la fel ca i

funciilesubstaneicenuiimedulare pentru regiunile corpului dela gt in jos.

4. La nivelul trunchiului cerebral se afl formaiunea reticulat, cu rol in reglarea

tonusului muscular, al celui cortical i in controlul reflexelor spinale, al echilibrului i al

posturii.

5. Trunchiul cerebral conine centrii de reglare ai unor funcii vitale, cum sunt

activitatea cardiovascular,respiratorie idigestiv.


23/52

FIZIOLOGIA CEREBELULUI

Dei cerebelul nu are conexiuni directe cu efectorii motorii, prezena sa este

indispensabil pentru activitatea normal a acestora.Cerebelul particip att la activitatea

motorie automat (meninerea tonusului, posturii i redresarea corpului), cat i la cea

intenional,voluntar(mers, scris, vorbit).

FIZIOLOGIA DIENCEFALULUI

TALAMUSUL

ndeplineste patru funcii:de releu(al tuturor analizatorilor cu exceptia celui olfactiv),

de asociaie (comenzi voluntare), funcia motorie (integrarea senzitivo-motorie) i cea de

talamus nespecific (reglarea ritmului somn-veghe i elaborarea unor procese afectiv-

emoionale).HIPOTALAMUSUL

Numit si creierul vegetativ al organismului, hipotalamusul este organul nervos cu cele

mai multe funciipe unitate de volum. Hipotalamul are conexiuni cu toate etajele sistemului

limbic. De asemenea, hipotalamusul si structurile sale nvecinate trimit eferene in trei

direcii: descendent, ctre etajele superioare ale diencefalului i ale scoarei cerebrale, in

special ctretalamusul anterior icortexul limbic, ispre infundibul pentru a controla cea

mai mare parte a funciilorsecretorii ale hipofiyei anterioare si posterioare.

Hipotalamusul, care reprezintmai putin de 1% din masa cerebral,este unul dintre

cele mai importante cieferente motorii ale sistemului limbic, controleazcea mai mare parte

a funciilor endocrine si vegetative ale organismului, ca i multe aspecte ale

comportamentului emoional.El integreaztoate reglarile vegetative din organism. Poriunea

sa anterioar coordoneaz activitatea parasimpaticului, iar cea posterioar pe cea a

simpaticului. De asemenea, hipotalamusul are rolul de a integra activitatea cardiovascularcu

cea respiratorie, digestiv,excretorie. Hipotalamusul intervine iin reglarea metabolismelor

intermediare lipidic, glucidic, portidic ia metabolismului energetic.Hipotalamusul anterior

favorizeazprocesele anabolice, iar cel posterior pe cele catabolice, generatoare de energie.

Hipotalamusul regleaz activitatea secretorie a glandei hipofize. Totii hormonii

secretaide hipotalamus se numescproduide neurosecreie.

Hipotalamusul regleaz temperatura corpului, prin mecanismul de feedback

(traductorii sunt termoreceptorii cutanaiineuronii termosensibili, iar efectorii sunt aparatul

cardiovascular, pielea, muchiischeletici si tiroida).


24/52

Hipotalamusul regleaza echilibrul hidric al organismului prin doua mecanisme

diferite: produce senzaia de sete i controleaza excreia renal a apei. Tot aici se gsesc

centrii foamei iai saietii.

Hipotalamusul regleaz activitatea de reproducere a organismului, att prin

participarea la geneza impulsului sexual, ct si prin reglarea secreieide hormoni gonadotropihipofizari.

Hipotalamusul este un centru important al vieiiafective, alturide sistemul limbic. La

acest nivel se elaboreaz emoiile, sentimentele, pasiunile, precum i expresia vegetativ a

acestora: variaiilefrecveneicardiace, ale tensiunii arteriale.

Hipotalamnusul regleaz ritmul somn-veghe, participa la reacia de trezire, regleaz

hepatipoieza, cretecapacitatea de luptantiinfecioasa organismului etc.

FIZIOLOGIA EMISFERELOR CEREBRALE

Fig 4. Fiziologia emisferelor cerebrale

Emisferele cerebrale reprezintpartea cea mai voluminoasa encefalului. Cele dou

emisfere sunt desprite prin fisura interemisferic i legate ntre ele prin corpul calos,

trigonul cerebral si comisuri.

SCOARACEREBRALEste segmentul cel mai evoluat al nevraxului, centrul integrator al senzaiilor,

motricitii, contiinei, voinei, nvarii, memoriei, strilor emoionale i

comportamental.Structural si functional, scoarta cuprinde doua formatiuni distincte:

a) Sistemul limbic


25/52

- paleocortexul, creierul olfactiv, are funciilegate se simulprimar al mirosului;

- arhicortexul, creierul de comportament, centrul de reglare al unor reaciivegetative

(n corelaie cu hipotalamusul, determin comortamentul emoional i instinctual, reglarea

aportului alimentar,miscri legate de actul alimentaiei, reglarea activitii sexuale i

meninereaateniei).b) Neocortexul

Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone senzitive (neocortexul

receptor), motorii (neocortexul efector) ide asociaie.

FIZIOLOGIA SCOAREICEREBRALE

La baza activitatii sistemului nervos stau actele reflexe. Se descriu doua categorii de

reflexe: reflexe neconditionate si reflexe conditionate.Reflexele neconditionate, innascute si comune tuturor indivizilor, sunt constante si

invariabile. Arcurile lor reflexe existade la nastere si se inchid la nivele inferioare ale

nevraxului. Unele reflexe neconditionate sunt simple (clipit, tuse, stranut, secretie salivara

etc), altele sunt complexe (lanturi de reflexe) si stau la baza formarii instinctelor (alimentar,

de reproducere, de aparare, matern etc).

Reflexele conditionate, dobandite in cursul vietii, sunt temporare si individuale.

Arcurile lor reflexe se inchid la nivelul cortexului. Reflexele conditionate se fonneaza pe baza

celor neconditionate, prin coincidenta repetata in timp a doi excitanti, unul neconditionat (EN)

si unul conditionat (EC).Mecanismul formarii unui reflex conditionat consta in stabilirea unei

legaturi functionale temporare intre focarele de excitatie corticala ale celor doi excitanti care

coincid, EN si EC.

Excitaia este procesul cortical activ, care provoaca, mentine sau intensifica

activitatea nervoasa. Are un efect pozitiv asupra organismului.

Inhibitia este, de asemenea, un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau

incetarea unor activitati corticale.(interniextern).

Excitatia se poate transforma in inhibitie si invers, proces de mobilitate denumit

dinamica corticala. In cadrul dinamicii corticale deosebim: iradierea, concentrarea si

inductia reciproca.

Iradierea consta in extinderea excitatiei sau a inhibitiei dintr-o zona corticala in zone

vecine legate functional de prima. Marimea procesului de iradiere depinde de intensitatea

stimulului.

Concentrarea este un proces activ, opus fenomenului de iradiere. El consta in

revenirea excitatiei sau inhibitiei la zona initiala.


26/52

Inductia reciprocaconsta in faptul ca un focar de excitatie provoaca inhibitie in jurul

lui, in timp ce un focar de inhibitie provoaca in jurul lui o zona de excitatie. Ea tinde sa

limiteze extinderea excitatiei sau a inhibitiei, iar din aceasta interdependentarezulta un

echilibru functional intre cele doua procese.Veghea si somnul. In reglarea alternantei dintre veghe si somn, un rol esential il detine

sistemul reticulat activator ascendent (SAA), constituit din formatiunile reticulate ale

trunchiului cerebral. Intre cortex si formatiunea reticulata exista un permanent circuit cortico-

reticulo-cortical, de tip feed-back, de autoreglare a activitatii corticale.

Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului

SAA, concomitent cu orientarea constientei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu

stabinrea contactului constient cumediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina

cand acest contact inceteaza.

Veghea si somnul. In reglarea alternantei dintre veghe si somn, un rol esential il

detine sistemul reticulat activator ascendent (SAA), constituit din formatiunile reticulate

ale trunchiului cerebral. Intre cortex si formatiunea reticulata exista un permanent circuit

cortico-reticulo-cortical, de tip feed-back, de autoreglare a activitatii corticale.

Veghea reprezinta starea functionala cerebrala determinata de cresterea tonusului

SAA, concomitent cu orientarea constientei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu

stabinrea contactului constient cumediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina

cand acest contact inceteaza.

Somnul se defineste ca o pierdere naturala, periodica si reversibila a relatiilor

senzitivo-motorii cu mediul exterior. Alternanta somn-veghe coincide la om cu ciclul noapte-

zi, constituind ritmul nictemeral. In somn se produc modificari vegetative (scaderea frecventei

respiratorii, a debitului ventilator, a debitului cardiac,a tensiunii arteriale, a activitatilor

digestive si excretorii), modificari somatice (scaderea tonusului muscular si incetarea

activitatii locomotorii) si modificari bioelectrice (somn lent isomn paradoxal).Somnul este

necesar pentru refacerea unor structuri nervoase care intretin starea de veghe.


27/52

FIZIOLOGIA NEURONULUI IA SINAPSEI

Fig 5. Neuronul

Neuronii sunt o clas de celule specifice pentru sistemul nervos. Neuronul este o

celul adaptat la recepionarea i transmiterea informaiei, unitatea elementar (celular),

embriologic,anatomic,funcional,troficimetabolica sistemului nervos.

Neuronii au mrimicuprinse ntre 100-200 mi4-8 m.Au un corp celular (soma) iun numrmare de prelungiri.

Din punct de vedere funcionalneuronul se mparte n trei regiuni:

regiunea receptoare, receptioneaziproceseazinformaia; regiunea conductoareleagregiunea receptoare de cea efectoare; regiunea efectoare, informaia (potenialul de aciune) este recodificat aici sub form

chimicprinneurotransmitoriitransmisprin sinapsa regiunii receptoare a urmtorului

neuron.

Proprietilefunctionale

Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub aciunea unui stimul.

Membrana joac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid n

funciede modificrilede energie din preajma membranei.

Conductibilitateaeste proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast conducere se

realizeazdiferit n fibrele mielinice iamielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s

n cele mai groase, 3-14m/s n cele mai subiri;iar n cele amielinice 0.5-2m/s).
http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C8%9B%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C8%9B%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C8%9B%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neurotransmi%C8%9B%C4%83torhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metabolismhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Trofism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervoshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83


28/52

Degenerescena se refer la degradarea neuronului n condiii de lezare serioas a

axonului.

Regenerareaeste proprietatea de a se reface dupanumite lezri.

Activitatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i transmiterea

acesteia prin sinapse.

SINAPSA

Sinapsaeste regiunea de comunicare dintre doineuroni, sau un neuron i un organ

efector (muchi,gland etc.). Transmiterea impulsului nervos nu se realizeazprintr-un salt

electric, deoarece membrana postsinaptic nu este excitabil electric. Transmiterea se

realizeazprintr-un mecanism chimic.Excepiefac sinapsele electrice, prin care PA (influxul

nervos) se transmite neuronului urmtorca atare (mesaj electric), frmediaiechimic,frrecodificare.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuronhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99chi_(%C8%9Besut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99chi_(%C8%9Besut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99chi_(%C8%9Besut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impuls_nervos&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Gland%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mu%C8%99chi_(%C8%9Besut)http://ro.wikipedia.org/wiki/Neuron


29/52

CAPITOLUL IIACCIDENTULCEREBRALVASCULAR ISCHEMIC

2.1 DEFINIIE

Accidentul vascular ischemic (AVC) este un sindrom clinic caracterizat prin

instalarea brusca unui deficit neurologic din cauza scderiifluxului sangvin ntr-o anumit

regiune cerebral.Dacaceastscderea fluxului este importantidureazsuficient astfel

nct sa produc necroz a esutului cerebral, apare un AVC ischemic constituit (infarct

cerebral). Dimpotriv,dacscdereafluxului sangvin este tranzitorie si nu produce necroza

esutuluicerebral, vorbim despre un atac ischemic tranzitor (AIT).

AVC ischemic trebuie difereniatde ischemia cerebralglobal, care se ntlneten

stopul cardiac resuscitat tardiv i n colaps. Ct i hipoxia cerebralglobal, care este

efectul asfixiei sau intoxicaieicu monoxid de carbon. n ischemie, esutulcerebral este privat

att de oxigen, ct i de substane nutritive, n timp ce n hipoxie scade numai aportul de

oxigen, cele dou cazuri implicnd situaii fiziopatologice n parte diferite. n ischemia i

hipoxia cerebralglobalse produc leziuni biemisferice extinse, cele mai sensibile zone fiind

substanalbiganglionii bazali.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este cel mai important factor de risc modificabilpentru AVC ischemic. Riscul persoanelor hipertensive de a suferi un AVC este de 4-6 ori mai


30/52


31/52

AVC ischemiceste cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a

creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau

poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din

orice alta regiune a organismului.

Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism caredetermina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:

rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arterialacrescuta,dediabetul zaharat si de nivelul crescut alcolesterolului sangvin

fibrilatia atriala sau altearitmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate) anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva

cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau

stenoza (ingustarea) orificiului valvular infectia valvelor cardiace (endocardita) un foramen ovale patent, care este undefect cardiac congenital tulburari de coagulabilitate a sangelui inflamatie a vaselor sangvine (vasculita) infarctul miocardic

Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea)de asemenea poate sa cauzeze

un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scadereacirculatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare

a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.

Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia)sau alte procedee (cum ar fi

angioplastia)folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui

cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.

2.2 FIZIOPATOLOGIE

Cea mai frecventa cauza a atacului ischemic tranzitor este reprezentata de cheagurile

sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier.Cheagurile de sange se pot

forma din diverse cauze.

Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt

susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de

arterioscleroza.
http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/prolapsul-de-valva-mitrala_179http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/stenoza-mitrala_171http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/endocardita_160http://www.sfatulmedicului.ro/Malformatii-congenitale/defecte-congenitale-de-cord_208http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/vasculitele_936http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/endarterectomie_7207http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/tratamentul-prin-angioplastie-si-folosirea-de-stent_193http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/creier_9401.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/artera_2469.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/aterom_2519.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/arterioscleroza_2474.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/arterioscleroza_2474.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/aterom_2519.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/artera_2469.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/creier_9401.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/tratamentul-prin-angioplastie-si-folosirea-de-stent_193http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/endarterectomie_7207http://www.sfatulmedicului.ro/Accidentul-vascular-cerebral/accidentul-ischemic-tranzitor_321http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/hipotensiunea-arteriala_175http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/infarctul-miocardic-si-angina-instabila_161http://www.sfatulmedicului.ro/Lupusul-si-alte-boli-de-colagen/vasculitele_936http://www.sfatulmedicului.ro/Malformatii-congenitale/defecte-congenitale-de-cord_208http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/endocardita_160http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/stenoza-mitrala_171http://www.sfatulmedicului.ro/Bolile-valvelor-cardiace/prolapsul-de-valva-mitrala_179http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/fibrilatia-atriala-aritmie-cardiaca_167http://www.sfatulmedicului.ro/Colesterolul-si-trigliceridele/hipercolesterolemia-valoarea-colesterolului-crescuta_916http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/hipertensiunea-arteriala_148http://www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ateroscleroza-coronariana-si-cardiopatiile-ischemice_147


32/52

Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul

creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul zaharat.

Un cheag sanguin se poate forma si intr-o alta parte a corpului (frecvent in cavitatile

inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere cerebrale pe

care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare: dupa un ataccardiac (infarct miocardicacut) ca rezultat al altor afectiuni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul inimii

cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica), afectiunile

valvelor cardiace siinsuficienta cardiaca.

In plus, o artera poate fi partial obstruata de oplaca de aterom, care reduce fluxul de

sange catre creier pana la un nivel critic, ceea ce duce la aparitia simptomelor atacului

ischemic tranzitor.Cauze mai rare de producere a ataculuii ischemic tranzitor prin formarea unor

cheaguri sanguine sunt:

agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul vaselor siperturba fluxul sanguin

afectiuni ale celulelor sanguine cum suntpolicitemia (prezenta in sange, a unui numar maimare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii

cu forme anormale) inflamatii ale pereteluivascular care se pot datora unor afectiuni casifilis,tuberculoza sau

alte boli inflamatorii cronice.

Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor

sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident ischemic tranzitor.

Factorii care cresc riscul de aparitie a unui atac ischemic tranzitor si a unui accident

vascularcerebralsunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi modificati prin

tratament si schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi modificati.

Factorii care pot fi modificatisunt:

hipertensiunea arteriala fumatul si fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc riscul

de aparitie a atacului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si accidentuluiacut

coronarian

nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia) nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia) consumul excesiv dealcool
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cardiac_2705.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infarct_6488.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/acut_2077.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/placa_7196.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/policitemia_8346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vascular_8676.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sifilis_4768.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuberculoza_4977.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/traumatism_9414.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vascular_8676.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/CEREBRAL__compr__24598.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/acut_2077.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alcool_2180.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alcool_2180.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/acut_2077.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/CEREBRAL__compr__24598.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vascular_8676.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gatului__chist_congenital_al__6160.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/traumatism_9414.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tuberculoza_4977.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sifilis_4768.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/vascular_8676.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/policitemia_8346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/placa_7196.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/acut_2077.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/infarct_6488.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cardiac_2705.html


33/52

utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au avutanterior oafectiuneprodusa de cheaguri sanguine

sedentarismul utilizarea cocainei.

Factorii de risc care nu pot fi modificatisunt: varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un atac ischemic tranzitor sau un

accident vascular cerebral au un risc crescut

antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut unaccident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de a face

iarasi una dintre aceste boli

boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii cum sunt:hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana

(afecteaza arterele carotide care iriga creierul cu sange), fibrilatia atriala cronica, boala

ischemica coronariana,insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace (valvulopatii)

afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum suntpolicitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel normal)

sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).

Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infectiile sa declanseze aparitia uneiinflamatii la nivelul peretelui arterial, inflamatie care poate conduce la ateroscleroza si

consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau accident

vascular cerebral.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/afectiune_9105.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/ateroscleroza_2521.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/policitemia_8346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/arterial_2470.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/inflamatie_3492.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/inflamatie_3492.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/arterial_2470.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/policitemia_8346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/ateroscleroza_2521.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/afectiune_9105.html


34/52

2.4 ANATOMIE PATOLOGIC

In AVC ischemic, elementul anatomopatologic caracteristic este ramolismentul

cerebral, care macroscopic evolueaz stadial; dup o etap de necroz de coagulare cu

intumescenimrireaconsisteneilocale, trece prin urmtoareleaspecte:

ramolismul alb ntlnit in primele 15-24 ore, caracterizat prin colicvaia substaneicerebrale ce ia aspectul de terci albicios, aproape fluid, ndeosebi n obstruciile prin

enibol sau tromb nconjurat de edem cerebral;

ramolismul rou se datoreaz invaziei teritoriului ramolit de snge; ncepe cuhemoragii punctiforme la periferie ise continucu coaguli iinfiltrrihemoragice printre

care pot paersita mici teritorii de ramolisment alb;

ramolismentul galben se recunoa;te prin coloraia glbuie a substanei cerebrale peteritoriul ramolismentului ce extinderea pigmentriin substanacerebralnvecinata in

meninige, n legrutcu resorbiadetritusurilor ihemoragiei.

Urmeaz n timp transformarea pseudochistic cu organizarea unei cicatrici la

periferia yonei ramolite iacumularea de lichid cefalorahidian (LCR) xantocromic.

Microscopic se constat modificri ale celulei nervoase i modificri ale

perikarionului, dar mai ales leziuni degenerative ale prelungirilor nervoase cu lichefierea

tecilor de mielinicu zone palide demielinizate.

La 1524 de ore de la instalarea necrozei se produce o intenshiperemie in vasele de

la periferie. Apoi urmeazhemoragii prin diapedezce invadeazfocarul de ramolisment.

Urmeaz un aflux granulocitar ce nu persist mai mult de 2 3 zile cu excepia

infarctelor septice ce vor evolua spre abcese cerebrale.

Caracteristic pentru ramolisment sunt corpii granuloi, reprezentnd macrofage,

iniial,aproape exlcusiv, de naturhematogenapoi histogeni n final gliogen.Ele suntncrcate cu detritusuri lipidice de mielin i pigment hemoglobinic digerat pan la

hemosiderinfiind vehiculate de LCRpnn spaiulsubarahnoidian.

n final se produce cicatrizarea tradus prin glioz n asociere cu componenta

mezenchimal.


35/52

2.5 TABLOUL CLINIC

Simptomele AVC-ului au un debut brus de cateva secunde sau minute, iar n

majorotatea cazurilor nu progreseaz.Simptomele depind de zona cerebralafectat.Cu ct

zona de creier implicata este mai extins,cu atat se vor pierde mai multe funcii.Unele forme

de AVC pot determina isimptome adiionale.

Au fost propuse diferite sisteme de recunoatere rapid a accidentului vascular

cerebral. Diferite semne pot prezice prezena sau absena unui atac in diferite grade.

Slbiciunea facialbrusc,paralizia bratului ivorbirea anormal sunt elementele cele mai

probabile care duc la identificarea corect a cazurilor de accedent vascular cerebral,

probabilitatea crescnd cu 5,5 cnd este prezent cel puin un astfel de semn. Similar, cnd

toate cele trei semne sunt absente, probabilitatea unui AVC scade semnificativ. Deiacesteelemente nu sunt perfecte n diagnosticul AVC-ului, ele pot fi evaluate rapid iuor,fiind de

valoare n cazurile acute.

Sistemul de diagnostic rapid al AVC-ului propus este prescurtat FAST (fa,bra,

vorbire, timp) folosit mai ales in Anglia. Pentru persoanele aduse n camera de urgene,

recunoatereaprecoce a accidentului vascular cerebral este importantipoate evita teste i

tratamente care necesittimp.

Dac zona creierului afectat conine una dintre cele trei ci nervoase centraleimportante (tractul spinotalamic, tractul corticospinal ilemniscusul medial) simptomele pot

cuprinde:

- hemiplegiaisbiciuneamuchilorfeei;

- parestezii, reducerea sensibilitaiisau senzaieivibratorii;

- flascitate iniial (hipotonie), nlocuitde spasticitate (hipertonie), hiper-reflexie i

obligatoriu sinergii.

n majoritatea cazurilor simptomele afecteazdoar o parte a corpului (unilaterale). nfuncie de yona creierului afectat, defectul neurologic este de obicei pe partea opus a

corpului. Totui,deoarece aceste cimerg ipe mduvaspinriiiar orice leziune aici poate

determina aceste simptome, astfelprezenasimptomelor nu indicneaparat un AVC.

n plus fat de cilenervoase enumerate mai sus, trunchiul cerebral este ioriginea

majoritii nervilor cranieni. Un AVC care afecteaz creierul i trunchiul cerebral poate

produce simptome legate de deficitele acetor nervi cranieni:

- alterarea mirosului, a gustului, auzului sau a vederii (totalsauparial);

- ptoza pleoapei islbiciuneamuchilororbiculari;

- diminuearea reflexelor: deglutiia,tusea, reactivitatea pupilei la lumin;


36/52

- diminuearea sensibilitiiislbiciuneamuchilorfaciali;

- probleme ale echilibrului inistagmus;

- frecvenarespiratorie icardiacanormale;

- slbiciuneamuchiuluisternocleidomastoidian iimposibilitatea de a ntoarce capul

laterla;- slbiciunealimbii.

Dac este implicat corexul cerebral i tractele sistemului nervos central, dar se pot

produce isimptome precum:

- afazia (dificultatea exprimriiverbale, a nelegeriiauditive, a cititului ia scrisului)

fiind afectate de obicei ariile Brocka si Wernicke;

- dizartria (tulburare motorie a vorbirii secundarleziunilor neurologice) ;

- apraxia (micrivoluntare alterate) ;- defecte ale cmpului vizual;

- deficite ale memoriei (afectarea loblui temporal) ;

- gndire dezorganizat,confuzie, gesturi hipersexuale (afectarea lobului frontal).

Daceste afectat cerebelul, pacientul poate prezenta urmtoarele:

- tulburriale echilibrului n mers;

- afectarea coordonriimicrilor;

- vertigo i/saudezechilibru.

z

Fig 6 Semne si simptome AVC


37/52

2.6 FORME CLINICE

ATACUL ISCHEMIC TRANZITOR

Deficitele neuologice produse de AIT survin brusc (se instaleaz de obicei pe

parcursul unui minut) isunt de obicei de scurtdurat(durata medie pt AIT carotidiene estede 14 minute ipentru AIT vertebro-bazilare de 8 minute). Procesul fiziologic care stla baza

AIT este scderea sau ntreruperea temporar a fluxului sangvin ntr-o regiune cerebral

precis delimitatcare are ca efect inhibarea reversibila activitiineuronale, fra declana

moarte celular.Apartiiaunui AIT se coreleazattcu ris major pt AVC ischemic, ct icu o

incidencrescuta bolii cardiace ischemice, motiv pentru care orice pacient cu AIT trebuie

evaluat nu numai neurologic, ci icardiologic. n urma unui AIT , riscul de AVC ischemic

este de 5% n urmatoarea sptmnidepmla 20% n urmatoarele 3 luni.Cauza major a AIT este aterotromboza arterelor carotide i vertebrale. Alte cauze

posibile, dar mai rare, sunt valvulopatiile, fibrilaiaatrialidiseciaarterial.

AIT repetitive i eventual cu simptome care cresc n intensitate reprezint o mare

urgen,de cele mai multe ori fiind produse de tromboz n progresie (mai ales n sistemul

vertrebro-bazilar).

INFARCTUL CEREBRALDin punct de vedere al simptomatologiei clinice, dupinstalarea brusca deficitelor

neurologice (care se constituie ntr-un sindrom vascular cerebral, n funcie de topografia

leziunii), infarctele cerebrale pot evolua: cu deficit staionarpentru urmtoareleore/zile (ictus

finit sau accident constituit), cu deficit de instalare progresiv (ictus n progresie), n care

agravarea semnelor neurologice se produce de+a lungul a 24 de ore pentru teritoriul

carotidian i chiar 48+72 de ore pentru teritoriul vertebro+bazilar sau cu deficit important

iniialcare regreseazparialn urmtoareleore (ictus n regresie) sau chiar dispare complet

(AVC ischemic remis clinic).

n perioada de evoluieacut, AVC ischemic este rareori fatal. Infarctele cerebrale pot

determina exitus dacse produc n teritoriul vertebro-bazilar iafecteazipartea laterala

bulbului rahidian, cu rol n reglarea ritmului cardiac i respirator. De asemenea, infacrctele

cerebeloase de mari dimensiuni, prin edemul asociat leziunii ischemice pot determina

compresiune asupra trunchiului cerebral, cu stop cardio-respirator. AVC ischemice

carotidiene de mari dimensiuni se nsoesc de edem cerbral important, sndrom de

hipertensiune intracraniansever (mai ales la pacieniitineri), uneori cu herniere secundara

parenchimului cerebral iastfel se pot solda cu deces. Pacieniicu infarct cerebral pot deceda


38/52

n primele zile de evoluie i din cauza complicaiilor (infarct miocardic, pneumonie de

aspiraie, alte complicaii septice). Mortalitatea cumulativ la o lun dup primul AVC

ischemic este de 5%, cauza acestor decese fiind n trei sferturi din cazuri,vascular.

INFARCTUL LACUNARn cadrul microangiopatiilor (bolile de vase cerebrale mici), obliterarea vaselor

lenticulostriate, perforante, paramediane sau circumferenialeduce la leziuni cerebrale de mici

dimensiuni,izolate, subcorticale, adesea multiple. Acest tip de ocluzie, produs prin

lipohialinoz sau aterotromboz, afecteaz arterele cu diamentru ntre 30 i 300 m,

producnd infarcte cerebrale mici, care au fost denumite lacune, din cauza aspectului de mici

caviti evideniat la examenul anatomo-patologic. Cele mai frecvente localizri ale

infarctelor lacunare sunt la nivelul putamenului, nucleului caudat, capsulei interne,talamusului, substanei albe profunde i punii.Cel mai important factor de risc pentru

infarctul lacunar este HTA cronic.

Din punct de vedere semiologic, infarctele lacunare determin o simptomatologie

caracteristic.Cu toate acestea, multe lacune, ale cror localizrinu sunt strategice,nu se

manifest. Cu timpul ns, acumularea leziunilor de tip lacunar i extinderea bilateral a

acestora duc la deteriorarea progresiv a pacienilor, care ajung s prezinte sindrom

bipiramidal (frdeficit motor invalidant), cu reflexe osteotendinoase vii ispasticitate de tip

parkinsonian (rigiditate) la care uneori se asociazitremor (prin lezarea ganglionilor bazali),

disfonie itulburride deglutiie(prin lezarea fibrelor corticonucleare), rs iplns facil (prin

leziuni ale fibrelor cortico-pontine). Acest tablou clinic este reprezentativ pentru sindromul

pseudobulbar.

Acumularea de infarcte lacunare mai poate duce, asociat sau nu cu sindromul

pseudobulabr, la demenvascular, condiien care apar tulburride atenie, de memorare,

delir, modificarea structurii de personalitate, incontinesfincterian.

2.7 INVESTIGAII

Timpul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus

rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare maibun.

Prima prioritate va fi s se determine dacaccidentul vascular cerebral este ischemic

sau hemoragic. Aceasta distincieeste criticdeoarece medicamentele administrate pentru un

AVC ischemic (cauzat de un cheag de sange) poate fi amenintoarede viadacaccidentul

vascular cerebral este hemoragic (cauzat de o sangerare).


39/52

Medicul va trebui de asemenea s ia in considerare si alte afeciuni care pot da

simptome asemanatoare unui AVC si sa vaddacexistcomplicaii.

Primul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular

cerebral este tomografia computerizata(TC) cerebral, care reprezint o succesiune de

radiografii ale creierului; aceasta poate identifica existenaunei sangerri.Acest test va punediagnosticul de AVC ischemic sau de AVC hemoragic. De asemenea se poate face RMN

(rezonanata magnetica nucleara)cu scopul determinriiextinderii leziunii cerebrale; el poate

ajuta la prezicerea recuperrii.

Alte teste care pot fi recomandate initial intr-un accident vascular cerebral ischemic

includ:

- electrocardiograma (ECG, EKG) pentru a cauta afeciuni cardiace, precum

aritmiile si fibrilaiaatrial;- teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma complet(HLG), glicemia (glucoza din

sange), electroliii, testele pentru evaluarea funciei ficatului i rinichilor i timpul de

protrombin (un test care masoara ct timp este nevoie pentru ca sangele sse coaguleze).

Aceste teste l ajutpe doctor saleagconduita terapeuticiscaute alte afeciunicare pot

cauza simptome asemntoarecu cele ale accidentului vascular cerebral;

- n cazul in care doctorul suspecteaz,sau alte teste sugereazexistenaunei ngustri

a unei artere carotide, se poate recomanda efectuarea uneiecografii Dopplerpentru evaluarea

fluxului sanguin din arter; poate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta

magnetica (MRA), o angiograma cu tomografie computerizata (CT angiograma) sau o

angiogramcarotidian;

- n cazul n care se suspecteazcaccidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat

de o afeciune cardiac, se poate efectua o ecocardiogram sau o monitorizare

electrocardiograficHoltersau un test telemetric;

Este de asemenea recomandatevaluarea factorilor de risc pentru afeciunile34ardiac

cu scopul prevenirii dizabilitilorsau decesului datorate unei 34ardiac 34ardiac, care ar putea

apreain viitor.

2.8 DIAGNOSTIC

Testarea neurodiagnostic

Evaluarea unui pacient cu accident cerebrovascular ncepe cu colectarea istoricului

medical al pacientului i un examen clinic detaliat. Cu aceste informaii, se ncearc

localizarea procesului ischemic i identificarea mecanismului. Odat formulat diagnosticul

iniial, se evalueaz n continuare pacientul folosind testarea neurodiagnostic pentru a
http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150http://www.sfatulmedicului.ro/analize/timpul-quick-sau-timpul-de-protrombina-sange_16http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/doppler-examen_3202http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/doppler-examen_3202http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/doppler-examen_3202http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/holter-inregistrare_3832http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/holter-inregistrare_3832http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/holter-inregistrare_3832http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/holter-inregistrare_3832http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/angiografie_400http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/doppler-examen_3202http://www.sfatulmedicului.ro/analize/timpul-quick-sau-timpul-de-protrombina-sange_16http://www.sfatulmedicului.ro/Tulburari-de-ritm-si-conducere/tulburari-de-ritm-cardiac-aritmii-cardiace_150http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/electrocardiograma_1301http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/imagistica-prin-rezonanta-magnetica-irm-sau-rmn_1310http://www.sfatulmedicului.ro/Imagistica-si-endoscopia/tomografia-computerizata_1311


40/52


41/52

singur eveniment ischemic sau simptome neurologice stabile sunt supui evalurii

noninvazive a carotidelor ca test iniial.Existmai multe metode de evaluare cu ultrasunete a

arterelor carotide.

Unde Doppler continueEvaluarea Doppler a arterelor carotide se bazeazpe refleciaultrasunetelor de ctre

hematii ce traverseazbifurcaiaarterei carotide. Un emitorde ultrasunete emite un semnal

ce penetreaz pielea i se reflect de la torentul sanguin napoi la emitor. Un cristal l

recepioneaz i convertete semnalul n impulsuri electrice. Frecvena semnalului reflectat

estepuinmodificatfade semnalul emis iaceea modificare esteproporionalcu viteza de

deplasare a hematiilor. Undele continue Doppler includ un cristal pentru emitere i unul

pentru recepie. Cnd o artera devine ngust, viteza hematiilor crete,permind aceluiaivolum de snge streacprin stenozn unitatea de timp. Astfel, cretereavitezei, reflecto

modificare crescuta frecveneinregistrate, indicnd stenoza.

Ultrasunete n mod-B

Imagistica cu ultrasunete folosete frecvene similare cu cele de la undele Doppler

continue dar depinde de semnale reflectate la interfaa dintre dou structuri cu impedana

acusticdiferit.

Duplex Doppler

Combinaiadintre imagisticcu ultrasunete n mod-B iDoppler se numeteduplex

Doppler.

Doppler transcranian

Doppler transcranian se foloseten zone de subiererelativale craniului sau ferestre

naturale ce permit penetrarea lor de ctreultrasunete. Un transductor este poziionatn aceste

ferestre indreptat spre arterele de la baza craniului. Artera cerebralmedie, artera cerebral

anterioar, artera cerebral posterioar i ramul terminal al arterei carotide interne sunt

insonate dintr-o fereastra cu localizare temporal deasupra arcului zigomatic. Arterele

vertebrale ibazilare sunt insonate dintr-o fereastroccipitalde-a lungul unei linii orizontale

prin protuberanaoccipital.Fereastra orbitaleste accesatplasnd transductorul pe ochi i

ndreptat spre posterior se insoneazsifonul arterei carotide interne iartera oftalmic.


42/52


43/52

-betablocante

-diuretice

- blocanti ai canalelor de calciu.

De asemenea se poate recomanda oendarterectomie chirurgicala carotidiana cu scopul

indepartarii placii de aterom formate in arterele carotidiene.O procedura relativ noua care consta in motarea destenturi in artera carotida este o

alta optiune pentru persoanele care au un risc crescut de AVC. Aceasta procedura seamana

mult cu angioplastia, care este folosita frecvent pentru deschiderea arterelor inimii

(coronarele) care sunt blocate. In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara

insera un tub de metal numit "stent" in interiorul arterei carotide, cu scopul cresterii fluxului

sanguin in ariile blocate de placa de aterom. Chirurgul poate folosi un stent in asociere cu

medicamente, pentru a preveni blocarea ulterioara a carotidei.Reabilitarea agresiva precoce poate permite recuperarea partiala a functionarii

normale. Reabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazandu-se pe

starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea

pacientului de a indeplini sarcinile. Reabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene,

precum mesele, dusurile si imbracarea.

Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului

de intretinere, avand ca sco

Date post:	15-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	raluca-bogdana
View:	498 times
Download:	10 times

Proiect Avc Ischemic

Documents