Home >Documents >proiect asistenti

proiect asistenti

Date post:04-Jun-2018
Category:
View:230 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/13/2019 proiect asistenti

    1/39

    MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI

    SCOALA POSTLICEALA SANITARASF. VASILE CEL MARE

    PLOIESTI

    PROIECT DE CERTIFICARE A

    CALIFICARII PROFESIONALE

    DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

    CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL

    GENERALIST

    INDRUMATOR : ABSOLVENT:

    DR. CRISTESCU MARIOARA COLEZEA CRISTINA

    AS. IFRIM MARILENA

    PROMOTIA 2010

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    2/39

    TEMA PROIECTULUI:

    INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

    ACORDATE PACIENTULUI CU COLICA BILIARA

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    3/39

    CUPRINS

    ARGUMENT................................................................................pa.

    CAPITOLUL I ! ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE

    CAPITOLUL II ! NOTIUNI GENERALE PRIVIND AFECTIUNEA !

    INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE .

    II 1" D#$%&%'%a ()*%% .

    II 2" E'%)*)%a ()*%% .

    II +" Ta(*)* -*%&%- . S# .S%p')# . P/)(*## .

    II " Ea# -*%&%-# % pa/a-*%&%-# .

    II 3" F)/# -*%&%-# . 4%a&)'%- 4%$#/#&'%a* .

    II 5" T/a'a#&'* -)*%-%% (%*%a/# .

    II 6" E7)*'%# . C)p*%-a'%% . P/)&)'%- .

    II 8" E-a'%a p#&'/ a&a'a'# .

    II 9" R)** a%'#&'#% #4%-a*# %& -)*%-a (%*%a/a .

    CAPITOLUL III ! PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

    COLICA BILIARA .

    III 1" C*##/#a 4# 4a'#

    III 1.1" Da'# 4# %4#&'%'a'# .

    III 1.2" C)&4%'%% p%)")-%a* -*'/a*# .

    III 1.+" I&$)/a'%% 4#p/# 'a/#a 4# a&a'a'# a&'#/%)a/a .

    III 1." I&$)/a'%% *#a'# 4# ()a*a .

    III 2" A&a*%;a % %&'#/p/#'a/#a 4a'#*)/ .

    III 2.1" Ap/#-%#/#a ap/a a'%$a-#/%% )%*)/ $&4a#&'a*# .

    III 2.2" P/)(*##*# a-'a*# . P/)(*##*# p)'#&'%a*# .

    III 2.+" D%a&)'%& N/%& .

    III 2." G/a4* 4# 4#p#&4#&'a .

    III +" P*a&%$%-a/#a %&/%

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    4/39

    ARGUMENT

    Ca una din cele mai vechi stiinte , medicina va continua sa existe atat timp cat

    oamenii vor avea nevoie de ea , binenteles intr.-o forma perfectionata si adaptata

    progresului medical necontenit .

    Problema cea mai mare a medicinii moderne este de a educa si motiva bolnav

    de a se adapta unui mod de viata mai sanatos .

    Colica biliara este o boala foarte frecuenta ( mai ales la femei intre 30-60 ani) c

    precede , de obicei o litiaa biliara ,mai greu de tratat care se vindica cel mai adesea p

    interventia chirurgicala . !aca un putem totdeauna sa-i vindecam pe bolnavii nostrii ,trebiue sa incercam

    macar , atat cat putem , sa le amelioram suferinta si sa le sustinem moralul , sa ne pleca

    sufletul catre sufletul lor ."sistenta medicala este pretuita atat prin profesie , cat si prin

    profilul sau moral .

    "stfel bolnavii ne vor fi recunoscatori , iar noi ne-am indeplinit , asa cum trebui

    misiunea careia ne-am inchinat viata .

    M#4%-%&a #'# ) a/'a (a;a'a p# '%%&'a , %a/ p#&'/ a $% 4#a7a/%'a ,

    a/'a % #'#* #4%-%&%% '/#(%# a %;7)/a-a 4%& 4/a)'# . Aa4a/ ,#4%-%&a #'# ) a/'a -a/# 7%&4%-a )/% ,/#a;a a4##a % -)&)*#a;a

    %&')'4#a&a >

    ?. OSLER

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    5/39

    CAPITOLUL I

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    6/39

    ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE

    #obul hepatic repreinta unitatea anatomica si functionala a ficatului . $n structura lobuluidistingem % formatiuni vasculare , celule hepatice , canalicule biliare si filete nervoase vegetative .

    &istemul vascular formeaa un fel de ' schelet al bolnavului pe care sunt dispuse celule hepati

    Celule hepatice aseate in coloana dispuse radiar in ochiurile retelei capilare intralobulare ,

    alcatuind cordoanele rema . "cestea sunt dispuse cate *-3 alaturate ,formand trabecule . $ntre cordose formeaa , prin simpla lor alaturare , niste spatii inguste ,numite canalicule biliare .

    Canaliculele biliare se formeaa deci ,intre cordoanele +ema si nu au pereti propii ele se

    anastomeeaa si formea in interiorul lobului o retea vasta . +etelele de canalicule biliare din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaa la nivelul spatii

    iernan , canale biliare perilobulare . Canalele

    biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaa pentru fiecare lob hepatic (stang , drept , &piegel ,

    e.c.t. ) un canal biliar lobar . "ceste canale biliare lobare , unindu-se intre ele dau nastere la doua canhepatice drept si stang care parasind ficatul la nivelul hilului , se unesc si formeaa canalul hepati

    comun .

    #a nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic care aduna bila din caile biliare intrahepa.

    Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc , iar la unirea dintre ele, se gaseste ca o derivati

    veicula biliara , legata prin intermediul canalului cistic .Canalul cistic are un calibru de *-3 mm si /"C un ung1 ascutit cu canalul coledoc . $n partea sa

    distala , canalul cistic este prevaut cu valvule dispuse helicoidal , care permit intrarea bilei in veicu

    dar ingreuneaa iesirea ei .

    $n colul veiculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter , numita sfinct

    #utens .Canalul coledoc incepe de la local de unire a canalului cistic cu 2onctiunea hepatocoledociana si s

    varsa in duoden . $nainte de patrunderea sa in duoden , coledocul mintra in portiunea inferioara in relintime cu pancreasul .

    $n portiunea inferioara coledocul preinta o ingrosare a stratului muscular circular , realiand un

    sfincter propiu coledocian .$nainte de a se varsa in duoden , canalul coledoc sufera o dilatare usoara numita ampula ater .

    4rificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este incon2urat de o

    formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale , numita sfincterul 4ddi .

    liberarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere , trecerea bilei in duoden este este ritmadainsa , de faele digestiei . $n intervalul dintre mese , sfincterul 4ddi este inchis si bila se acumuleaa

    veicula biliara . $n colecist ,bila este de 50 ori mai concentrata prin resorbtie de apa si saruri.

    $n perioadele interdigestive , musculatura veiculei este relaxata si preinta doar contractii slabe ,

    care un au efectevacuarea ei . #a patrunderea continutului gastric in duoden , sub influenta unor refle

    nervoase si pe cale umorala , sfincterul 4ddi se relaxeaa , contractiile colecistului devin puternice sicontinutul biliar se elmina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin .

    Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste coleraa , iar substantele care produc cole

    , se numesc coleretice . fect coleretic au % umplerea stomacului cu alimente , sarurile biliare ,galbenusul de ou , protidele , apele minerale sulfate si alcaline

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    7/39

    &ubstantele care favorieaa contractia colecitului se numesc colagote sau colecistoinetice ."limentele colecitostoinetice sunt grasimile , galbenusul de ou si carnea , o serie de droguri au actiu

    colecistoinetice (de exemplu , extractele de hipofia posterioara administrate parenteral ) .

    eicula biliara

    eicula biliara este un organ in forma de para , situat pe fata inferioara a ficatului . eiculabiliara vine in contact cu peretele abdominal , la nivelul cartilagiului coastei a $ a din partea dreap

    ste un organ cu rol de reervor retractil, caruia ii deosebim% un fund, un corp si un gat. "re olungime de aproximativ 7-50 cm. si o inaltime de *-3 cm.. Capacitatea ei este de 30-80 ml. ste asecu fundul inainte si depaseste usor marginea antrerioare a ficatului.

    &tructura eiculei 9iliare.

    eicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in poitie, sub peritone

    afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa care captuseste cavitatea veiculei. :ucoasa

    este formata dintr-un epiteliu cilindric si corion, in grosinea caruia se gasesc glandele mucoase. eicula biliara se continua cu un canal cistic , care preinta pe traiectul sau valvele semilunare

    ;eister . #a confluenta dintre veicula si canalul cistic se afla sfincterul veicular . Canalul cistic se

    uniste cu canalul hepatic se uneste cu canalul hepatic si formeaa un canal mai gros , canalul coledoccare , impreuna cu canalul pancreatic

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    8/39

    colic cu aminoaciii glicocol si taurina , formando-se aciii biliari glicocolic si taurocolic care au sarde sodio sau saruri biliare .

    &arurile biliare a2unse in intestin trec in circulatia venei si a2ung din nou in ficat , unde au rol de

    stimuli in formarea de noi saruri biliare . $n felul acesta se stabileste un circuit al sarurilor biliare , nucirciutul enterohepatic al sarurilor biliare .

    &arurile biliare indeplinesc urmatoarele functii %

    5. #a nivelul intestinului emulsionaa garsimile si potenteaa lipoa pancreatica .*. /ormea cu grasimile complecsi coleinici solubili in apa , permitand astfel absortia grasimi

    si a vitaminelor liposolubile ",!,, si / .

    3. &timuleaa peristaltismul intestinal rol laxativ .

    @. :entine echilibrul florei microbiene a intestinului gros , combatatnd mai ales flora deputrefactie rol antiputrid .

    8. &timuleaa formarea insasi a bilei rol coleretic .

    P$A:B$$ 9$#$"+$- &e gasesc in proportie de 0.8? . i sunt preenti prin biliverdina si

    bilirrubina . 9iliverdina ia nastere din hemoglobina pusa in libertate prin distrugerea globulelor rosii

    batrane la nivelul ficatului (in

Embed Size (px)
Recommended