+ All Categories
Home > Documents > proiect asistenti

proiect asistenti

Date post: 04-Jun-2018
Category:
Upload: grigorescucristina
View: 267 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 39

Transcript
  • 8/13/2019 proiect asistenti

    1/39

    MINISTERUL EDUCATIEI ,CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI

    SCOALA POSTLICEALA SANITARASF. VASILE CEL MARE

    PLOIESTI

    PROIECT DE CERTIFICARE A

    CALIFICARII PROFESIONALE

    DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

    CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL

    GENERALIST

    INDRUMATOR : ABSOLVENT:

    DR. CRISTESCU MARIOARA COLEZEA CRISTINA

    AS. IFRIM MARILENA

    PROMOTIA 2010

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    2/39

    TEMA PROIECTULUI:

    INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

    ACORDATE PACIENTULUI CU COLICA BILIARA

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    3/39

    CUPRINS

    ARGUMENT................................................................................pa.

    CAPITOLUL I ! ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE

    CAPITOLUL II ! NOTIUNI GENERALE PRIVIND AFECTIUNEA !

    INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE .

    II 1" D#$%&%'%a ()*%% .

    II 2" E'%)*)%a ()*%% .

    II +" Ta(*)* -*%&%- . S# .S%p')# . P/)(*## .

    II " Ea# -*%&%-# % pa/a-*%&%-# .

    II 3" F)/# -*%&%-# . 4%a&)'%- 4%$#/#&'%a* .

    II 5" T/a'a#&'* -)*%-%% (%*%a/# .

    II 6" E7)*'%# . C)p*%-a'%% . P/)&)'%- .

    II 8" E-a'%a p#&'/ a&a'a'# .

    II 9" R)** a%'#&'#% #4%-a*# %& -)*%-a (%*%a/a .

    CAPITOLUL III ! PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU

    COLICA BILIARA .

    III 1" C*##/#a 4# 4a'#

    III 1.1" Da'# 4# %4#&'%'a'# .

    III 1.2" C)&4%'%% p%)")-%a* -*'/a*# .

    III 1.+" I&$)/a'%% 4#p/# 'a/#a 4# a&a'a'# a&'#/%)a/a .

    III 1." I&$)/a'%% *#a'# 4# ()a*a .

    III 2" A&a*%;a % %&'#/p/#'a/#a 4a'#*)/ .

    III 2.1" Ap/#-%#/#a ap/a a'%$a-#/%% )%*)/ $&4a#&'a*# .

    III 2.2" P/)(*##*# a-'a*# . P/)(*##*# p)'#&'%a*# .

    III 2.+" D%a&)'%& N/%& .

    III 2." G/a4* 4# 4#p#&4#&'a .

    III +" P*a&%$%-a/#a %&/%

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    4/39

    ARGUMENT

    Ca una din cele mai vechi stiinte , medicina va continua sa existe atat timp cat

    oamenii vor avea nevoie de ea , binenteles intr.-o forma perfectionata si adaptata

    progresului medical necontenit .

    Problema cea mai mare a medicinii moderne este de a educa si motiva bolnav

    de a se adapta unui mod de viata mai sanatos .

    Colica biliara este o boala foarte frecuenta ( mai ales la femei intre 30-60 ani) c

    precede , de obicei o litiaa biliara ,mai greu de tratat care se vindica cel mai adesea p

    interventia chirurgicala . !aca un putem totdeauna sa-i vindecam pe bolnavii nostrii ,trebiue sa incercam

    macar , atat cat putem , sa le amelioram suferinta si sa le sustinem moralul , sa ne pleca

    sufletul catre sufletul lor ."sistenta medicala este pretuita atat prin profesie , cat si prin

    profilul sau moral .

    "stfel bolnavii ne vor fi recunoscatori , iar noi ne-am indeplinit , asa cum trebui

    misiunea careia ne-am inchinat viata .

    M#4%-%&a #'# ) a/'a (a;a'a p# '%%&'a , %a/ p#&'/ a $% 4#a7a/%'a ,

    a/'a % #'#* #4%-%&%% '/#(%# a %;7)/a-a 4%& 4/a)'# . Aa4a/ ,#4%-%&a #'# ) a/'a -a/# 7%&4%-a )/% ,/#a;a a4##a % -)&)*#a;a

    %&')'4#a&a >

    ?. OSLER

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    5/39

    CAPITOLUL I

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    6/39

    ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CAILOR BILIARE

    #obul hepatic repreinta unitatea anatomica si functionala a ficatului . $n structura lobuluidistingem % formatiuni vasculare , celule hepatice , canalicule biliare si filete nervoase vegetative .

    &istemul vascular formeaa un fel de ' schelet al bolnavului pe care sunt dispuse celule hepati

    Celule hepatice aseate in coloana dispuse radiar in ochiurile retelei capilare intralobulare ,

    alcatuind cordoanele rema . "cestea sunt dispuse cate *-3 alaturate ,formand trabecule . $ntre cordose formeaa , prin simpla lor alaturare , niste spatii inguste ,numite canalicule biliare .

    Canaliculele biliare se formeaa deci ,intre cordoanele +ema si nu au pereti propii ele se

    anastomeeaa si formea in interiorul lobului o retea vasta . +etelele de canalicule biliare din lobulii invecinati se unesc intre ele si formeaa la nivelul spatii

    iernan , canale biliare perilobulare . Canalele

    biliare perilobulare se unesc intre ele si formeaa pentru fiecare lob hepatic (stang , drept , &piegel ,

    e.c.t. ) un canal biliar lobar . "ceste canale biliare lobare , unindu-se intre ele dau nastere la doua canhepatice drept si stang care parasind ficatul la nivelul hilului , se unesc si formeaa canalul hepati

    comun .

    #a nivelul hilului hepatic iese din ficat canalul hepatic care aduna bila din caile biliare intrahepa.

    Canalul hepatic se continua prin canalul coledoc , iar la unirea dintre ele, se gaseste ca o derivati

    veicula biliara , legata prin intermediul canalului cistic .Canalul cistic are un calibru de *-3 mm si /"C un ung1 ascutit cu canalul coledoc . $n partea sa

    distala , canalul cistic este prevaut cu valvule dispuse helicoidal , care permit intrarea bilei in veicu

    dar ingreuneaa iesirea ei .

    $n colul veiculei si canalul cistic se afla o formatiune musculara cu rol de sfincter , numita sfinct

    #utens .Canalul coledoc incepe de la local de unire a canalului cistic cu 2onctiunea hepatocoledociana si s

    varsa in duoden . $nainte de patrunderea sa in duoden , coledocul mintra in portiunea inferioara in relintime cu pancreasul .

    $n portiunea inferioara coledocul preinta o ingrosare a stratului muscular circular , realiand un

    sfincter propiu coledocian .$nainte de a se varsa in duoden , canalul coledoc sufera o dilatare usoara numita ampula ater .

    4rificiul comun de varsare in duoden al coledocului si al canalului pancreatic este incon2urat de o

    formatiune musculara cu fibre circulare si longitudinale , numita sfincterul 4ddi .

    liberarea bilei de catre ficat decurge fara intrerupere , trecerea bilei in duoden este este ritmadainsa , de faele digestiei . $n intervalul dintre mese , sfincterul 4ddi este inchis si bila se acumuleaa

    veicula biliara . $n colecist ,bila este de 50 ori mai concentrata prin resorbtie de apa si saruri.

    $n perioadele interdigestive , musculatura veiculei este relaxata si preinta doar contractii slabe ,

    care un au efectevacuarea ei . #a patrunderea continutului gastric in duoden , sub influenta unor refle

    nervoase si pe cale umorala , sfincterul 4ddi se relaxeaa , contractiile colecistului devin puternice sicontinutul biliar se elmina prin canalul cistic si canalul coledoc in intestin .

    Cresterea cantitatii de bila secretata de ficat se numeste coleraa , iar substantele care produc cole

    , se numesc coleretice . fect coleretic au % umplerea stomacului cu alimente , sarurile biliare ,galbenusul de ou , protidele , apele minerale sulfate si alcaline

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    7/39

    &ubstantele care favorieaa contractia colecitului se numesc colagote sau colecistoinetice ."limentele colecitostoinetice sunt grasimile , galbenusul de ou si carnea , o serie de droguri au actiu

    colecistoinetice (de exemplu , extractele de hipofia posterioara administrate parenteral ) .

    eicula biliara

    eicula biliara este un organ in forma de para , situat pe fata inferioara a ficatului . eiculabiliara vine in contact cu peretele abdominal , la nivelul cartilagiului coastei a $ a din partea dreap

    ste un organ cu rol de reervor retractil, caruia ii deosebim% un fund, un corp si un gat. "re olungime de aproximativ 7-50 cm. si o inaltime de *-3 cm.. Capacitatea ei este de 30-80 ml. ste asecu fundul inainte si depaseste usor marginea antrerioare a ficatului.

    &tructura eiculei 9iliare.

    eicula biliara este invelita partial de peritoneul visceral care o mentine in poitie, sub peritone

    afla o tunica musculara, iar in interior o tunica mucoasa care captuseste cavitatea veiculei. :ucoasa

    este formata dintr-un epiteliu cilindric si corion, in grosinea caruia se gasesc glandele mucoase. eicula biliara se continua cu un canal cistic , care preinta pe traiectul sau valvele semilunare

    ;eister . #a confluenta dintre veicula si canalul cistic se afla sfincterul veicular . Canalul cistic se

    uniste cu canalul hepatic se uneste cu canalul hepatic si formeaa un canal mai gros , canalul coledoccare , impreuna cu canalul pancreatic

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    8/39

    colic cu aminoaciii glicocol si taurina , formando-se aciii biliari glicocolic si taurocolic care au sarde sodio sau saruri biliare .

    &arurile biliare a2unse in intestin trec in circulatia venei si a2ung din nou in ficat , unde au rol de

    stimuli in formarea de noi saruri biliare . $n felul acesta se stabileste un circuit al sarurilor biliare , nucirciutul enterohepatic al sarurilor biliare .

    &arurile biliare indeplinesc urmatoarele functii %

    5. #a nivelul intestinului emulsionaa garsimile si potenteaa lipoa pancreatica .*. /ormea cu grasimile complecsi coleinici solubili in apa , permitand astfel absortia grasimi

    si a vitaminelor liposolubile ",!,, si / .

    3. &timuleaa peristaltismul intestinal rol laxativ .

    @. :entine echilibrul florei microbiene a intestinului gros , combatatnd mai ales flora deputrefactie rol antiputrid .

    8. &timuleaa formarea insasi a bilei rol coleretic .

    P$A:B$$ 9$#$"+$- &e gasesc in proportie de 0.8? . i sunt preenti prin biliverdina si

    bilirrubina . 9iliverdina ia nastere din hemoglobina pusa in libertate prin distrugerea globulelor rosii

    batrane la nivelul ficatului (in tesutul reticulo- listiocitar ) si in splina , prin proces de reductie,biliverdina se transforma in bilirrubina (bila omului contine multa bilirrubina ) , in procesul formarii

    pigmentilor biliari participa si celulele upffer .

    Pigmentii biliari , fiind produsi de deasimilatie ai hemoglobinei si elimanandu-se prin bila , daacesteia caracterul de a fi produs de excretie .

    C4#&+4#=#- &e gasecte in proportie de 5-*? si este un produs de oxidare . Provine din dsurse % din sange si din ficat in sange a2unge din alimente bogate in colesterol , iar in ficat este sintet

    de acesta din acid acetic si din grasimi degradate . Cea mai mare parte a colesterolului sangvin ar

    provenid in cel hepatic .

    Cantitatea de colesterol creste in timpul sarcinii , precum si alimentatia bogata in lipoii , ea scain lipsa acestora sau in caul unor leiuni grave ale ficatului .

    :entinerea raportului colesterol Dsarusi biliare (normal 5D*0 5D30 )are o deosebita importante .

    $n mod mormal ,colesterolul ramane lichid si un poate forma depoite . $n aceste conditii ,daca

    raportul colesterol Dsaruri biliare se modifica ( E5D53 ) se pot depoita totusi cristale de colesterol inveica biliara .

    "ceasta in combinatie cu sarurile biliare si pigmentii biliari , produc pietrele biliare de culoaregalben verui si de marime variabila , de la cele mai mici pana la unele de 800 g .

    $n organism , o parte din colesterol este degradat , iar o alta parte constituie materie prima pentru

    sintea unor hormona corticosuprarenali , hormona sexuali , acii biliari , vitamina !3 .

    $n unele tulburari ale metabolismului provocate de anumite boli (de exemplu in hipotiroidism ) , oparte din colesterol se acumuleaa in sange , putandu-se depune in diferite organe (peretii arterelor )s

    tesuturi (tesutul con2unctiv din ona pleoapelor .

    #C$$B"- se gaseste in proportie de 0.5 ? .

    :=C$B" este profusa de peretii cailor excretoare si de peretii veiculei . a are rolul de a impiedicprecipitarea substantelor care se afla , la un moment dat ,in solutii suprasaturate .

    &=9&"B# :$B+"# - sunt repreentate prin culori , fosfat si carbonat de sodio , care daubilei o reactie alcalina . "laturi de acestea se mai gasesc mici cantitati de acii grasi , acid glicouric ,

    acid ric si uree .

    Celulele upffer si celulele hapatice formeaa bila in mod continuu . "ceasta , trecand prin

    canaliculele biliare ,canalele biliare perilobulare , canalele biliare lobare si canalul hepatic , ia fie cal

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    9/39

    directa prin canalul coledoc direct spre duoden ,in timpul digestiei , fie calea veiculei biliare , princanalul cistic , in perioadele dintre digestii, unde se acumuleaa .

    inand seama de aceasta , deosebim %

    - 9$#" ;P"$C" (C )F care trece din ficat direct in duoden.- 9$#" G$C=#"+" (9 ) F care se varsa in duoden din veicula biliara , numai in momentu

    alimentatiei .

    - 9$#" C4#!4C$"B" ( " ) . Compoita bilei difera dupa cum este vorba de bila hepatica sau de bila veiculara . 9ila veicular

    este vascoasa , deoarece in timpul acumularii ei in veicula , apa se resoarbe prin peretii acesteia si,

    deci , este mai concentrata .

    :C"B$&:=# &C=+A+$$ 9$#$ $B !=4!B

    liminarea bilei din veicula biliara se face pe cale umorala si pe cale reflexa .

    a.Pe cale umorala excretia bilei in duoden este condusa de colecistochinina , substanta elaborata

    nivelul acesteia .Colecistochinina , trecand in sange a2unge la caile biliare extrahepatice si produce evacuarea bi

    in duoden .

    b.Pe cale reflexa , prin patrunderea hranei in duoden , sunt excitati receptorii din mucoasa excita2unge la sistemul nervos central si de acolo , pe calea nervilor vagi (parasimpatici ) ,pornesc impulsi

    la sfincterul veiculei biliare si la sfincteru 4ddi , determiniand relaxarea lor .

    otodata , are loc contractia veiculei biliare si bila de reerva . Cand veicula s-a golit , sfincter

    ei se incide si ramane deschis scfincterul 4ddi , astfel ca bile venita direct de la ficat (bila hepatica )tin intestin , atat cat dureaa digestia .

    $n caul in care in duoden un este chim gastric , sfincterul 4ddi ramane inchis , pastrand bila in

    veica biliara . !urata eliminarii bilei depinde de natura alimentului , de exemplu dupa ingerare de lapte , bila se

    elimina de 8-7 ore ,iar dupa ingerare de paine ,timp de H-> ore .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    10/39

    CAPITOLUL II

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    11/39

    ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA

    BOLNAVILOR CU COLICA BILIARA

    $$ . 5 . !/$B$$" 94#$$

    C4#$C" 9$#$"+" &"= C4#$C" ;P"$C" F este un sindrom dureros paroxistic cauat de

    exagerarea presiunii in colecist si calea biliara principala , ca urmare a contractiei musculaturii neted

    $$ . * . $4#4A$$ 94#$$

    $n etiologia colicii biliare pot intervenii mai multi factori %

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    12/39

    -factori de teren %litiaa biliara , dischineiile si inflamatiile veiculei biliare . - factori favorianti %abuul de grasimi si proteine , surmena2 traume psihice , nerespectare orelor

    masa , constipatie , infectii intestinale , mai ales infectii ale cailor biliare .

    $$ . 3 . "9#4=# C#$B$C

    &:B . &$:4:. P+49#:

    &emnul primordial al colicii biliare il repreinta durera carea pare brusc , mai ales noaptea , si este

    intensitate violenta . &ediul durerii este in hipocondrul drept si epigastru si iradiaa in umarul drept

    catre baa hemitoracelui drept sau in regiunea omoplatului . !urerea este exagerata de miscare ,guduire sau apasare pe abdomen . $n timpul colicii bolnavul este agitat , tahicardic , cauta o poitie

    care sa-i calmee durerea ('cocos de pusca ') si , frcvent , durerea se insoteste de greturi , varsaturi

    alimentare , la inceput mucoase si mai tariu bilioase , subicter si ascensiuni febrile , uneori cufrisoane . ructatiile , balonerea dureroasa si varsaturile sunt chinuitoare .

    /ebra apre in situatiile in care bila este infectata si produce descarcari bacteriene (bacteriemie ).

    $cterul sau subicterul , mai frecvent se asociaa cu coloratia bruna , ca berea , a urinei . !ispepsia biliara repreinta o forma accentuata a colicii biliare . se manifesta prin dureri

    postprandiale sau numai printr-o 2ena dureroasa , senatia de plenitudine , arsuri , (pirois ), eructatii

    greturi si varsaturi , manifestari reflexe , cu punct de plecare din calea biliara principala .#a bolnavii colecisto-biliari se constata in mod frecvent cefalee sau migrena .

    Colica biliara a fost descrisa de !ieulafoI , astfel colica hepatica ibucneste cel mai adesea la

    cateva ore dupa masa , mai ales dupa cina . !ebutul brusc % bolnavul acua dureri vii care iradiaa in

    multe puncte in epigastru , in 2urul ombilicului , in hipocondrul drept , in umarul drept si la extremitainferioara a omoplatului de aceeasi parte .

    $ntenmsitatea durerii a fost comparata cu cea din infarctul de miocard.

    9olnavii isi cauta poitiile cele mai variate pentru a-si calma durerile , dar acestea sunt foarte putisau deloc influentate . !urerile mnu sunt continue ,se suced la intervale mai mult sau mai putin

    apropiate.Poitia preferata a bolnavilor este 'in cocos de pusca ' (pentru relaxarea presea abdominale

    !urata durerii este variabila % unele colici sunt trecatoare ( J-5 ora ), relevand patogenaa purfunctionala . "ltele se mentin mai multe ore (*-8 ) . !urerea este accentuata la ingerarea de alimente

    lichide . &e poate atenua sub alcaline .4ri de cate ori colica se prelungeste in timp si un cedeaa lacalmante obisnuite , sugereaa litiaa de coledoc sau colecistita acuta .

    #$$"G" 9$#$"+" este o afectiune provocata de devoltarea unor calculi biliari in veicula sain caile biliare extra- sau intrahepatice si a caror preenta poate sa nu se manifeste clinic sau poate

    se insoteasca de o simptomatologie gomotoasa .

    C4#C$&$" "C=" este o imflamatie cu caracter acut al peretelui colecistic de diferite gra(congestie supuratie ,gangrena ). !e cele mai multe ori apare pe fondul unei litiae subIacente , al un

    colecistite cronice preexistente , sau sunt secundare unor septicemia sau bacteriemii .

    P+49#: ! !PB!B" %- discomfort fiic legat de durere

    - alimentatie inadecvata prin dKficit

    - postura inadecvata- circulatie inadecvata

    - risc de complicatii

    $$ .@. ":B C#$B$C &$ P"+"C#$B$C xamenul obiectivevidentiaa o serie de semne caracteristice pentru toate afectiunile caii biliaprincipale .

    $nspectia generala are in vedere starea generala a bolnavului , gradul de nutritie si poate dececoloratie icterica sau subicterica a mucoaselor si tegumentelor .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    13/39

    Palparea se face cu blandete , cu gri2a ca mainile examinatorului sa un fie reci . Palparea se fain decubit dorsal si in decubit lateral stang , mai rar si in ortostatism. $n mod normal veica biliara nu

    este palpabila , acest lucru devenid posibil in situatia in care este mult destinsa (staa de colecist ,

    colecistita , tumori sau veicula umpluta cu calculi ). P=BC=# C$&$C sensibilitatea provacata se localieaa in punctul cistic , care este situat la

    intersectia marginii externe a pertului abdominal cu reborbul costal drept si este dureros la palpare in

    inflamatiile colecistului . P=BC=# #=$ !&L"+!$B&- se afla pe linia care pleaca de la ombilic spre fundul axilei , la 8

    cm . de cicatricea ombilicala si este dureros la palpare in afectiunile coledocului si pancreasului .

    !aca veica este inflamata , in inspiratie profunda , cand este atinsa de mana examinatorului ,

    bolnavul siete o durere accentuata , $n acest ca , se speune ca avem de-a face cu un semn :urphIpreent (poitiv ) .

    &:B=# #=$ #"//4B repreinta durerea , la palpare , in unghiul format de insertiile

    sternocleidomastoidianului pe clavicula si stern. l este dureros si in afectiunile acute ale organelorgenitale inetrne , la femeie . &e mai numeste si P=BC=# /+B$C .

    $B&$A"$$ C4:P#:B"+

    -":B ! #"94+"4+ vieaa sangele , urina , materiile fecale , bila .

    - xaminarea sangelui arata , in ma2oritatea caurilor hipercolesterolemia , hipercalcemia estefrecuenta hiperbilirubinemia si cresterea sarurilor biliare (hipercolalia ) exista mai ales in litiaa

    coledocului , &; crescuta si leucocitoa sunt martorii unei infectii crescute .

    - xamenul urinii arata cresterea urobilinogenului si preenta bilirubinei in starile icterice .

    -xamenul materiilor fecale facut in aceeasi situatie preinta hipocalie sau acolie (lipsa sarurilorbiliare ) . !upa colici biliare pot fi gasita , uneori calculi in materiile fecale .

    -uba2ul duodenal simple sau minutat permite recoltarea bilei care se scurge in duoden , iar

    exam1nele macroscopice si de laborator ale bilei aduc informatii pretioase pentru diagnostic . uba2uduodenal se practica si in stop terapeutic , se face cu a2utorul sondei inhorn.

    ":B# +"!$4#4A$C

    5. +adiografia abdominala simpla (pe gol )-deceleaa calculii radioopaci ,veicula de portelan

    calculii impregnati cu saruri de calcio .*. Colecistografia aradta calculii sub forma unor imagini lacunare , clare , rotun2ite , pe umbra

    fonb a bilei opacifiate v se realieaa prin administrarea unor substante de contrast administrate per

    (+aebil sau acid iopanoic ) sau intravenos (Pobilan ) .

    3. Colangiocolecistografia ofera date despre preenta calculilor , forma si tulburari de motilitaale colecistului si , totodata , evidentiaa caile biliare extra- si intrahepatice , indicand existente si

    localiarea eventualelor obstacole .

    @. cografia este cel mai util mi2loc de investigatie . Permite un diagnostic corect in >0? dincauri .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    14/39

    !eceleaa date asupra formei , dimensiunii , grosimii si calitatii peretilor , compoitiei continutului (bnormala , sludge , calculi ) . !easemeni , da relatii despre C.9.P. (diametru si grosimea peretilor )si i

    anumite &tudio , in dinamica , date despre contractibilitatea colecistului .

    ":B =#+":4!+B

    #"P"+4&C4P$" in sine poate fi folosita si ca metoda de diagnostic . $n cadrul interventiilor pot f

    folosite ca metode ecografice sau endoscopice de adaptare a acestui procedeu %

    a. ndoparoscopia prin trocarul de lucru se introduce un transductor ecografic steril si

    adaptat ca forma ce patrunde in imediata vecinatate a colecistului , a canalului cistic sau prin intermeunei inciii chirurgicale , chiar in lumenul coledocului si ofera detalii ecografice de mult mai mare fi

    decat ecografia transabdominala .

    b. ndolaparoscopia un endoscop flexibil numit coledoscop poate fi introdus prin

    instrumentele laparoscopice in coledoc sau in hepaticul comun , viualiand eventualii calculi ai cailo

    biliare principale . Prin canalul sau de lucruse pot introduce anse in 'cosulet numite anse '!ormia , care pot

    prinde si extrage calculi din calea biliara principala , inlocuind astfel , interventiile chirurgicale ampl

    interventii miniinvaie . Prin calculii restanti in C.P.9. , dupa colecistectomii in antedente sau pentru calculii coledocien

    ce trebuie reolvati concomitent cu o colecistectomie , exista posibilitatea reolvarii endoscopice si

    cale digitala .

    =n endoscop special este introdus prin esofag stomac-duoden pana la nivelul papilei duodenaleiar prin canalul sau de lucru (diametrul de @* mm ) se introduce un 'babI endoscop ce este diri2at pr

    papila duodenala in coledoc .

    $ntalneste calculul , il viualieaa si il poate extrage prin papila in duoden cu a2utorul unei son!ormia .

    !e mentionat M

    - informatie diagnostica tomograful ,reonanta electromagnetica .

    $$ . 8 /4+: C#$B$C . !$"AB4&$C !$/+B$"# .

    !iagnosticul diferential trebuie sa elimine pe baa examenului clinic si paraclinicurmatoarele afectiuni % ulcerul gastro duodenal in puseu evolutiv (eventual perforat si acoperit ) ,

    apendicita acuta cu sediul subhepatic , pancreatita ac la debut , colica renala , infarct miocardic cu

    simptomatologie abdominala , afectiuni pleuro pulmonare .C4#$C" +B"#" sau uretrala dreapta are sediul si intensitatea maxima in lomba si

    iradiaa descendent pe traiectul ureterului , spre organele genitale . xista frecvent sindromul urinar

    %disurie polaiurie , hematurie. C4#$C" "PB!$C=#"+" are sediul in fosa iliaca dreapta si in triunghiul lui $acobovic

    :anevrele de punere in evidenta a durerii sunt cele ale apendicitei acute .

    =#C+=# A"&+4-!=4!B"#- in cria sau perforat are caractere diferite si antecedent

    de periodicitate si ritmicitate ale durerii . P"BC+"$" "C=" are un tablou clinic mai dramatic , durerea este in bara , iradierea

    mai mult spre hipocondrul stg si semnele toxemiei enimatice care domina tabloul % colaps periferic c

    eritemul obra2ilor , amilaemia crscuta , evolutie mai severa ."socierea afectiunilor biliare cu pancreacuta este necunoscuta in 60? din cauri .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    15/39

    "/C$=B$ P#+4-P=#:4B"+ localiate in bara dreapta au caracterul de 2unghi si

    debuteaa cu febra , in colica biliara febra apare mai tariu , in caul complicatiilor supurative ale caibiliare principale sau colecistului .

    "BA$B" PC4+"#" &$ $B/"+C=# ! :$4C"+!- pot pune probleme de diagnostic i

    caurile in care durerea iradiaa atipic spre hipocondrul drept. Cedarea durerii la nitroglicerina si

    Aclarifica diagnosticul .

    $$ .6 +"":B=# 94#$$

    ratamentul colicii biliare este medical . 9olnavul va ramane in repaus complet , pe regiune

    hipocondrului drept % aplicatii calde in ca ca exista febra se va pune pungi cu gheata .+egimul alimentar va fi hidric , minim *@ de ore %ceai , limonada , suc de fructe , apoi se va

    trece la supe de aravat strecurate , un gris , lapte indoit cu ceai , iaurt , iar mai tariu piureuru de

    legume , cartofi , paste fainoase , compot , dupa @-8 ile se vatrece la dieta litiaului cronic . :edicamentele folosite sunt antispatice pe baa de nitriti Bitroglicerina sau asocierea Papaver

    "tropina ,&cobutil , #iadon , /oladon ,/oderal .+eultate bune se obtin cu perfuii de Procaina in

    solutii glucoate cu adaos de "tropina si Papaverina . !upa calmare se recomanda evacuarea intestin

    prin clisme usoare v. ratamentul litiaei biliare in afara colicilor , este medical si chirurgical .

    ratamentul chirurgical indicatia chirurgicala ramane un capitol controversat .$n general ,

    internistii sunt tentati sa recomande prelungirea tratamentului medical si igieno-dietetic , in timp cechirurgii considera ca cele mai multe cauri pacientii au de suferit mai mult decat caul amanarii

    operatiei .

    /aptul ca multe forme de colecistita cronica , mai ales de tip litiaic aduc pacientii in serviciul dchirurgia in faa de complicatii severe (icter mecanic ,coleperitoneu , colecistita acuta perforata ,

    pancreatita acuta ), sunt argumente ca indicatia chirurgicala trebiue 2udicios aleasa si nici decumtergiversata .

    &i formele cronice , atunci cand preinta elemente ecografice , precum ingrosarea peretelui (3mmlungimea calibrului veicular la peste 30mm , polipi colesteroloici , cresterea ecogenitatii parietale ,

    angularea infundibula-cistica la 5H0grade , noroiul biliar mai ales daca sunt insotite de suferinta clin

    (pirois , gust amar , balonari , constipatie )trebuioe sa fie analiate cu serioitate ca preentatiechirurgicala .

    $n conditiile devoltarii laparoscopice , cele mai multe forme de suferinta veicala pot fi reolvate

    astai in comditii de confort mult superior pentru pacient , beneficiind de tratamentul laparoscopic .

    $$ .7 4#=$ . C4:P#$C"$$ . P+4AB4&$C .

    volutia colicii biliare , putand urma mai multe cai de evolutie%

    a. latenta clinica (55?din cauri , in conditiile alimentatiei de curbura biliara) .

    b. ameliorare clinica -6*? din cauri (difera prin reducerea importantei acuelor initiale , inpofida terapiei simptomatice si a restrictiilor dietetice ).

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    16/39

    c. volutie stationara- 55? din cauri (definita prin mentinerea acuelor in pofida terapieisimptomatice si a restrictiilor dietetice ).

    C4:P#$C"$$# C4#$C$$ 9$#$"+

    Complicatiile colicii biliare si litiaei biliare pot fi numeroase si pot interesa caile biliare v,

    ficatul , pancreasul si tubul digestiv.

    #a nivelul cailor biliare complicatiile cele mai frecvente sunt datorate infectiilor % - colecistit

    acuta- piocolecist

    - gangrena

    - angiocolita acuta!isineiile biliare se datoreaa adesea litiaei .Calculii pot provoca ulceratii ale peretilor

    veiculei sau ale coledocului si , prin acestea , sa se creee fistule biliare in organele cavitare (duoden

    colon )sau in afara (fistule cutanate).4ddita poate fi o complicatie a litiaei , iar hemocolecistulm este datorat hemoragiilor in

    cavitatea veiculara .

    Cancerul veiculei si al cailor biliare . #a nivelul ficatului se complica cu o hepatita cronicacolestatica , care poate sa a2unga la ciroa hepatica .$nfectiile insotitoare pot provoca grave complica

    infectioase la nivelul ficatului , sub forma de abcese biliare (hepatita supurata difua ).

    Complicatiile pancreatice se pot manifesta si sub forma pancreatitei acuta hemoragice (steato

    necroa pancreatica )si sub forma pancreatitei cronice .

    #a nivelul tubului digestiv , migrarea unui calcul voluminos fie pe cale naturala , fie printr-ofistula bilio- duodenal poate sa provoace un ileus biliar , accident intalnit in special la femeile in va

    .;idropsul veicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a canalului cistic , cu

    acumularea in veicula biliara a unei secretii albicioase .!urerea este de mica intensitate , iar veicula destinsa este palpabila .

    P+4AB4&$C=#-este , in general un prognostic de vindecare.

    $n colica biliara prognostic de vindecare pe cale naturala.$n litiaa biliare vinderea anatomica este o posibilitate rara si previibila in mod spontan.

    indecarea clinica este foarte frecventa .

    $$$ .H !=C"$" PB+= &"B""

    ducatia pentru sanatate repreinta o parte importanta din ansamblul masurilor de profilaxie

    pentru apararea sanatatii individului ,familiei sau comunitatii , un instrument efecient in scopulprevenirii imbolnavirilor si a scaderii morbiditatii .

    !upa scopul urmarit si momentul interventiei , actiunile de prevenire a bolii pot fi sistematia

    in trei grupe principale , respective educatie%- primara

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    17/39

    - secundara- tertiara

    !=C"$" P+$:"+"- vieaa combaterea factorilor de risc asupra carora poate actiona%combater

    obeitatii printr-un regim hipocaloric ,evitarea sedentarismului , surmena2ului si a constipatiei.Consumul de alcool trebuie sa fie moderat .

    !=C"$" &C=B!"+"- consta in alimentatia restrictiva de crutare biliara , precum si medicatie

    care sa combata spasmul infectia . &e suprima consumul de cafea si se recomanda evitarea fumatuluiPacientii trebuie sa cunoasca simptomatologia bolii si sa se preinta cat mai precoce la medic

    aceste situatii .rebiue respectat regimul igieno-dietetic si medicamentos prescris .

    !=C"$" +$"+"-urmareste prevenirea agravarii suferintei si aparitia de noi complicatii .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    18/39

    PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVEI P.M. CU DIAGNOSTICULUI

    MEDICAL COLICA BILIARA

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    19/39

    PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU COLICA BILIARA

    $$$ . 5. C=#A+" ! !"%

    &ursa de informare %- pacient

    - apartinatori

    - /.4.

    - echipa de ingri2ire$$$ 5.5. !ate de indentitate%

    Bumele %P.

    Prenumele %:.arsta %@* ani

    &ex% feminin

    $$$.5.*. Conditii psiho-socio-culturale% &tare civila %casatorita

    &tudii %medii

    #ocuinta %mediul urban cu @ camere , baie , bucatarie locuieste cu sotul si doi copii locuinta esteiluminata electric , apa curenta .

    !omiciliu% localitatea Campina , 2ud. Prahova.

    4cupatia%croitor la &.C.!"&P$ &.+.#. C":P$B" .

    +elatia cu familia %familia compusa din sot si trei copii .Bu are dificultati in comunicarea cu familicei din 2ur , este sociabila , comunicativa .

    Preferinte legate de modul de viata % timpul liber si-l petrece uitandu-se la televior , plimbari in aer

    liber .$$$ . 5.3.$nformatii despre starea de sanatate anterioara%

    !ate antropometrice % - greutate 6> g

    - inaltime %568 cm - +;% poitiv (N)

    - "%530DH0:: - "% H* batai Dminut, amplu,ritmic.

    - /..*5 resp Dmin ,respiratie libera ,ritmica ,tip costal superior. &omn%se odihneste aprox .8-6 ore noaptea ,somnul fiind de cele mai multe ori odihnitor , intrerupt

    accese de durere in hipocondru drept si epigastru .

    :obilitatea %buna "lergii%un are.

    Protee% un are .

    liminare %preinta mictiuni fiiologice in nr de 3Di , scaunul este eliminat spontan, in nr de 5 la *

    ile .

    "petit % diminuat.

    ".;.C.%la varsta de *8 ani hepatita virala.

    "ntecedente personale % - menarha %53 ani

    - nr de nasteri % 3 - avorturi %5 .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    20/39

    $$$ . 5.@. $B/4+:"$$ #A" ! 94"#" %

    !ata internarii % 55.03.*050 :otivele internarii % dureri in hipocondrul drept cu iradiere in epigastru , greturi , varsaturi ,

    inapetenta .

    $storicul bolii % bolnava relateaa ca in luna septembrie *00> apar primele dureri colicative inhipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi . :erge la un cabinet particular , executa o ecografie

    urma careia i s-a prescris tratament cu Ceolat , &cobutil ,:etoclopramid si analgeice , la care se

    adauga regim alimentar . =rmeaa tratamentul timp de 50 ile .

    !urerile s-au diminuat , iar varsaturile au disparut . Pe data de 55.03.*050 bolnava se preinta la medic relatand ca de aproximativ @ ile , apar dureri

    violente in hipocondru drept cu iradiere in epigastru , insotite de varsaturi bilioalimentare .

    &imptomatologia este evidenta mai ales dupa consumul de musdei de usturoi si smantana , motiv pencare se interneaa in sectia chirurgie .

    ":B=# C#$B$C P "P"+" %- egumente si mucoase % normal colorate

    - &istemul musculo-adipos % normal

    - &istemul osteo-articular % integru si mobil- &istemul ganglionar% nepalpabil

    - "parat respirator % torace bine conformat , murmur veicular preent , sonoritate pulmonara pastrata

    - "parat cardio-vascular % cord in limite normale , nimic supaadaugat

    - "parat digestiv % - abdomen dureros in epigastru si hipocondru drept- ficat si splina in limite normale

    - tranit intestinal normal

    - "paratul urogenital lo2e renale libere , mictiuni fiiologice- &BC - +4 preente , nimic neurologic

    - xamen ecografic % colecist cu contur relativ regulat , dimensiuni normale , ax 70 mm , cu pereti cu

    ecostructura inegal accentuata , cu grosime marita pana la 37 mm , fara alte modificari .- Cai biliare % calea biliara principala -@ mm nedilatata . $n rest ecografie abdominala normala .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    21/39

    DIAGNOSTICUL MEDICAL LA INTERNARE:

    COLICA BILIARAIII .2. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

    III.2.2. APRECIERI ASUPRA NEVOILOR FUNDAMENTALE

    NEVOIA

    FUNDAMENTALA

    MANIFESTARI

    DE

    INDEPENDENTA

    MANIFESTARI

    DE

    DEPENDENTA

    SURSE DE

    DIFICULTATE

    GRAD DE

    DIFICULTATE

    1. NEVOIA DE A

    RESPIRA SI AAVEA O BUNA

    CIRCULATIE

    /recventa %*5

    resp Dmin ."mplitudine%-

    profunda

    -ritmica

    -linistitaip costal superior ,

    mucoasa respiratorie

    este umeda ,secretii

    reduse , transparente

    , dense.

    Puls% frecventa

    H*batDmin , ritmic ,

    "%530DH0 mmhg

    - tahipnee% *5resp Dmin

    - durerea * puncte

    2. NEVOIA DE A

    BEA SI A MANCA

    Cavitate bucala %dentitie buna ,

    completa , mucoasabucala ro si umeda ,

    limba ro ,

    masticatie %usoara

    eficienta , reflex de

    deglutitie preent ,

    programul meselor

    3Di.

    Areutate %67 g.

    - apetit scaut

    - greata- consum redus

    de lichide si

    saruri minerale

    - gresili in

    alegerea

    alimentelor

    - insuficienta

    cunoastere aalimentelor

    permise si

    nepremise

    - refuul

    respectarii

    regimului

    alimentar

    @ puncte

    +. NEVOIA DE AELIMINA =rina %cantitatea

    5500mlDi,

    - frecventa 3mictDi,

    - culoare %galben

    inchis,

    - miros%amoniacal,

    - aspect %clar

    ,transparent,- scaun % frecventa 5

    la * ile

    - varsaturi

    bilioalimentare

    - greata

    - ingestia de

    tocaturi ,rantasuri

    alimente acide

    @ puncte

    . NEVOIA DE A

    SE MISCA SI AAVEA O BUNA

    POSTURA

    -integritateosteoarticulara

    - mers

    -dificultatea de aramane in poitie

    functionala

    - poitei antalgica

    , oboseala

    -durera 3 puncte

    3. NEVOIA DE A

    DORMI SI A SE

    ODI@NI

    - durata %8-6 ore

    - adoarme usor

    - treiri repetate

    - somn intrerupt

    - somnolenta

    - ore de somn

    -durerea 3 puncte

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    22/39

    insuficiente

    5. NEVOIA DE A

    SE IMBRACA SI

    DEZBRACA

    - vesmintele alese

    dupa gust si

    circumstante

    - adecvate climatuluisi statutului socio-

    cultural

    - mobilitate

    articulara- tonus muscular

    pentru a se imbraca

    si debraca

    6. NEVOIA DE A

    MENTINE

    TEMPERATURA

    CORPULUI IN

    LIMITE

    NORMALE

    - tegumente calde

    - integre

    - roate- temperatura 37

    grade

    Celsius

    8. NEVOIA DE A FICURAT , INGRIJIT

    ,DE A PROTEJA

    TEGUMENTELE

    SI MUCOASELE

    -piele %curata ,neteda

    ,catifelata

    - par% curat

    - cavitate bucala

    %dentitie buna,gingiile aderente ,

    mucoasa bucala ro- nas%fose naale

    libere

    - urechi %curate

    9. NEVOIA DE A

    EVITA

    PERICOLELE

    - securitate fiica

    - masuri de

    prevenire a

    accidentelor ,

    infectiilor ,agresiunilor ,

    - securitate

    psihologica

    - securitate

    sociologica

    - mediu sanatos

    - temperatura

    ambianta 5H,3-*8

    grade Celsius

    - mediu de siguranta

    - dureri in

    hipocondrul drept

    si epigastru

    - agitatie

    - neliniste

    - durerea @ puncte

    10. NEVOIA DE A

    COMUNICA - acuitate viuala

    - acuitate auditiva

    - finete gustativa si a

    mirosului

    - sensibilitate

    tactila ,debit verbal

    usor , ritm moderat ,

    limba2 clar

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    23/39

    - exprimare usoara a

    nevoilor dorintelor ,

    ideilor , emotiilor si

    gandurilor

    - capacitatea de aanga2a si a mentine o

    relatie cu semenii

    11. NEVOIA DE A

    ACTIONA

    CONFORMPROPIILOR

    CONVINGERI SI

    VALORI DE A

    PRACTICA

    RELIGIA

    - convingeri

    personale fata derealitate

    - posibilitatea de a

    actiona conform

    propiilor credinte sivalori

    - individul arelibertate deplina de

    actiune si sanatate

    mentala optima

    (adecvata )

    -cunoasterea

    ineficienta a boliisi a cauelor ,

    complicatiilor

    sale

    - nerespectareindicatiilor

    medicale

    @ puncte

    12. NEVOIA DE A

    FI PREOCUPAT IN

    VEDEREA

    REALIZARII

    - integritate fiica sipsihica

    - autocritica

    - luarea de deciii- stima de sine

    - motivatia

    - imaginea de sine

    %poitiva

    - folosirea timpului

    liber in mod eficient

    1+. NEVOIA DE A

    SE RECREEA - tristete -anxietate @ puncte

    1. NEVOIA DE A

    INVATA CUM SA"

    TI PASTREZI

    SANATATEA

    -dorinta si interesul

    de independenta

    - deprindere- acumularea de

    cunostinte

    - modificari

    comportamentale

    fata de sanatate

    - cunostinte

    ineficiente asupra

    bolii , a masurilorde prevenire , a

    diagnosticului

    medical , a

    convalescentei , a

    satisfacerii

    nevoilor sale

    - lipsa

    materialelor

    informative- negliarea bolii

    @ puncte

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    24/39

    $$$ .*.* . P+49#: "C="# "# 94#B"=#=$ %

    P+49#: 9$4/$G$C%

    - disconfort fiic durere - alimentatie inadecvata prin deficit

    - alterare respiratiei - tahipnee - postura inedecvata poitie antalgica

    - anxietate , insomnie

    - risc de complicatii - cunostinte insuficiente despre boala

    P+49#:# P4B$"# "# 94#B"=#=$

    - deshidratare

    - deechilibru hidroelectric si acido-baic

    !$"AB4&$C ! B=+&$BA

    - !isconfort fiic datorat bolii manifestate prin durere

    - "limentatie inadecvata,prin deficit ,datorata nerespectarii regimului alimentar manifestat pringreturi , varsaturi

    - $nsomnii datorate durerii manifestate prin treiri frecvente , somn inadecvat cantitativ si calitativ

    - "nxietate datorata cunoasterii prognosticului bolii manifestata prin teama , neliniste- Cunostinte inficiente despre boala datorate lipsei de cunostinte manifestate prin cerere de

    informatii

    $$$ .*.@. A+"!=# ! !PB!B"

    Persoana are dependenta temporar in satisfacerea nevoilor sale fundamentale trebuind sarecurga la o alta persoana care sa o a2ute , participand insa activ . &e incadreaa la gradul $$$ de

    dependenta .

    !ependenta ma2ora -3* puncte .

    $$$ .3. P#"B$/$C"+" $BA+$L$+$#4+

    $$$ .3.5.49$C$ A#49"#

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    25/39

    Pacienta sa-si recapete starea de sanatate si independenta , sa se poata reinsera social siprofesional .

    $$$ .3.*. 49$C$ &PC$/$C

    - Pacienta sa fie linistita si sa i se elimine durera

    - Pacienta sa fie echilibrata din punc de vedere nutritonal , hidroelectrolitic si acido-baic- Pacientei sa i se diminuee anxietatea si sa i se mentina tonusul psihic

    - Pacienta sa fie relaxata , sa aiba somn fiiologic si eficient

    -Pacienta sa detina suficiente informatii privitoare la boala , tratament si profilaxie corespunatoare.

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    26/39

    III . . INGRIJIRI ACORDATE PE PERIOADA SPITALIZARII

    P+49#:" 49$C$ $B+B$$ "=4B4: &$ !#A" "#="+

    0 5 * 3

    !isconfort fiicdatorat bolii

    manifestate prin

    durere

    5.Pacientei sa i sediminuee durerea pana la

    disparitie.

    *.9olnava sa fie linistita

    facies relaxat , sase paota

    odihni in @H de ore .

    9olnava este condusa in salon unde i se asiguraconditiile de microclimat (salon aerisit , luminos , fara

    curenti de aer , temperatura mediului ambiant

    aproximativ *0 grade celsius) si confort (pat curat ,

    len2erie curata).

    ste linistita din punct de vedere psihic , asigurand-o ca

    durerea va ceda dupa efectuarea tratamentului si

    ingri2irilor acordate .

    #a indicatia medicului se administreaa tratament

    antialgic si antispastic % Piafen 5 f im. , Papaverina 5 f

    im. ,

    &cobutil 5 f im. , :etoclopramid 5x 3tb.Di .

    &e pregatesc instrumente necesare in2ectiei

    intramusculare (im).

    !upa administrarea tratamentului se urmareste daca

    durerea a diminuat . &e supravegheaa durerea .

    &e noteaa in /.4. functiile vitale si vegetative %.". F

    530DH0mm;g ., temp .F36.> gradeCelsius, "v F H*bD min , resp. F*5 resp.Dmin

    /recventa varsaturilor %3Di.

    &e anunta bolnava sa un manance pe data de

    5*.03.*050, deoarece i se va recolta analie.

    5*.03.*050.&-a recoltat sange pentru examenele de

    laborator necesare% &;, hemoglobina , leucocite ,

    bilirubinemie , glicemie , transaminae .

    [email protected].*050. #a indicatia medicului bolnava se

    pregateste pentru efectuarea colangio-colecistografiei .

    $ se explica bolnavei faptul ca efectuarea acestui

    55.03.*050.9olnava preinta dureri colicativein hipocondrul drept insotite de greturi , varsaturi

    bilioalimentare .

    5*.03.*050.Pacienta inca mai acua durere

    abdominala difua, facies crispat.

    [email protected].*050.!urerea redevine in timpul noptii

    .!upa in2ectia cu algocalmin aceasta cedeaa la

    aproximativ * ore de la administrare .

    9olnava preinta facies , este agitata , un poate

    readormi .

    58.03.*050.Pacienta este mai linistita , durerile

    s-au mai redus in intensitate , faciesul este mai

    linistit .

    56.03.*050.9olnava un mai preinta dureri , are

    facies mai linistit , se poate mobilia cu usurinta .

    +eultatul examenului de laborator

    &-au obtinut valori normale la urmatoarele

    analie %- glicemie -0.H0g O ,

    - AP-7.7*=.$.,

    - A4-8.@8=.$.,

    - ;b -5*.30gO

    &-au obtinut valori crescute la urmatoarele

    analie %

    - bilirubina 9!-0.5>D(0.5-0.@)

    9$-0.3*D(0.8-0.6)

    9-3.*7mg?D(0.6-5)

    -&;-38mmD5h(normal *-53)

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    27/39

    examen necesita pregatire alimentara pe care trebuie sa o

    urmee cu strictete , dar si o pregatire medicamentoasa .

    Cu 3 ile inainte de examen administram tablete de

    carbune medicinal si * tablete de triferment de 3 ori pe

    i .

    $n dimineata examenului pacienta trebuie sa fie

    'a2eune . &e in2ecteaa 5 ml Pobilan iv . si se face

    testarea , apoi restul substantei se in2ectea lent .

    - leucocite ->600Dmm(normal @000-H000mm).

    estarea din [email protected].*050 la pobilan este negativa

    .

    &e constata ca un apar semne de intoleranta (grata

    , urticarie , cefalee , varsatura , senatie de caldura

    ).

    +eultatul colangio-colecistografiei % colecist

    plaat, usor corporeal , omogen, opacifiat. !upa

    pranul 9oIden isi reduce volumul la J din

    volumul initial.

    "limentatie

    inadecvata,prin

    deficit ,datorata

    nerespectarii

    regimului

    alimentar

    manifestat prin

    greturi , varsaturi

    5.9olnava sa un mai

    preinte greturi si

    varsaturi .

    *.Pacienta sa fie

    echilibrata din punct de

    vederenutritional ,

    hidroelectrolitic si acido-

    baic in 7* de ore .

    Pacientei i se acorda o poitie care sa favoriee

    varsaturra fara efort din partea acesteia .&e capteaa

    varsatura , se observa , se informeaa medicul si se

    noteaa in /.4. .

    &e administreaa bauturi reci acidulate , in cantitati

    mici cu lingurita , pentru a indeparta senatia de grata .

    #a indicatia medicului se administreaa medicatie

    antiemetica si antispastica%&cobutil 5 tb.x3Di ,

    metoclopramid 5tb .Di per-os.

    &e administreaa la indicatia mediculuiperfuie cu

    glucoa *0? in cantitate de 5800ml.Di.&e explicabolnavei necesitatea ca aceasta sa se alimentee si

    hidratee suficient .

    &e administreaa pacientei pe cale orala sucuri de

    fructe ,ceaiuri cu lingurita in cantitati mici si repetate.

    &e incepe alimentarea bolnavei cu cantitati mici de

    brana dulce de vaci , iaurt ,compoturi de fructe. &e

    cantareste si se noteaa greutatea in in /.4.(greutatea F6H

    g).

    !easemeni se noteaa functiile vitale si vegetative

    %.".-5@0DH0mmhg, "FH3 p.Dmin,temp -37grade

    5*.03.*050.Pacienta preinta varsaturi

    biloalimentare frecventa *-3Di .

    &e administreaa % :etoclopramid *tb si bauturi

    reci in cantitati mici cu lingurita .

    53.3.*050 . Pacienta preinta varsatura bilioasa .

    &e administreaa :etoclopramid * tb. .

    [email protected].*050. arsaturile s-au redus (frecventa

    5Di ) . 9olnava bea ceaiuri , sucuri de fructe ,

    aproximativ 5000ml Di .

    58.03.*050. !eoarece un mai preinta varsaturi

    se introduce in alimentatie o cantitate micxa deiaurt brana dulce de vaci . Pacienta se

    alimenteaa si hidrateaa singura

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    28/39

    Celsius , resp -*0 resp.Dmin. , diurea -5@00ml.,scaun-5la

    * ile .

    $nsomnii datorate

    durerii manifestate

    prin treiri

    frecvente , somn

    inadecvat

    cantitativ si

    calitativ

    Pacienta sa aiba un

    somn corespunator

    calitativ si cantitativ .

    &e aigura confortul necesar(salon linistit , aerisit , pat

    curat confortabil ). &e diminua starea de anxietate prin

    discutiile purtate cu bolnava .

    &e administreaa la indicatia medicului sedative %

    !iaepam 5 cp. Di seara la culcare .

    $n prioada 5*-58.03.*050 faciesul bolnavei este

    crispat , preinta stare de agitatie . !oarme 3-8

    oreD noapte , somn intrerupt .

    56-5H.03.*050 .$n urma tratamentului

    administrat bolnava are un sonm linistit ,

    odihnitor .

    "nxietate datorata

    cunoasterii

    prognosticului

    bolii manifestata

    prin teama ,

    neliniste

    9olnava sa preinte

    facies linistit , sa fie

    echilibrata psihic in n8

    ile .

    &e discuta cu pacienta , explicandu-i ca durerea va

    ceda in urma tratamentului administrat .

    Pacienta este linistita pe plan psihic , i se explica

    necesitatea de afi informata cu privire la boala .&e explica

    bolnavei manifestarile bolii si faptul ca acestea vor inceta

    in urma tratamentului si ingri2irilor acordate .

    [email protected].*050. 9olnava este nelinistita , facies

    crispat .

    58.03.*050. Pacienta este agitata , facies

    nelinistit .

    56.03.*050. 9olnava este linistita , relaxata ,

    calma , datorita evolutiei favorabile .

    Cunostinte

    inficiente despre

    boala datorate

    lipsei

    de cunostinte

    manifestate prin

    cerere de

    informatii

    Pacienta sa detina

    informatii cu privire la

    boala ,tratament si

    profilaxia acestuia in 3

    ile .

    &e poarta discutii cu bolnava privitor la boala si la

    manifestarile acesteia . &e incura2eaa bolnava . &e

    asigura pacientei material informativ % brosuri , carsti ,

    reviste de specialitate . &e observa daca au fost intelese

    explicatiile si materialele date .

    &e anunta data externarii si se discuta cu pacienta de

    recuperare .

    9olnava are cunostinte limitate , adreseaa

    intrebari asistentei , este nelamurita . 9olnava

    detine cunostinte suficiente cu privire la boala ,

    tratament si modul cum sa impiedice reaparitia

    manifestarile acesteia .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    29/39

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    30/39

    $B+B$$ G$#B$C %

    5. "erisirea camerei , asigurarea micro si macroclimatului .

    *. &chimbarea len2eriei de pat si a bolnavei.

    3. "sigurarea igienei camerei si a igienei personale a bolnavei .@. =rmarirea si notarea functiilor vitale si vegetative .

    8. "dministrarea tratamentului prescris .

    6. "sigurarea si supraveghere regimului alimentar.7. "sigurarea repausului fiic si psihic al bolnavei .

    H. "sigurarea dreptului bolnavei de a fi informata cu privire la boala , evolutie ,

    tratament , administrarea tuturor interventiilor.

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    31/39

    +B"+" % P. : .

    !"" +B"+$$ % 5H.03.*050!$"AB4&$C :!$C"# % C4#$C" 9$#$"+" +:$&"

    C4#C$& !$&C;$B$C P+$B "BA=#"+

    :!$4- C4+P4+"#"&"+" P"C$B$ +B"+ % ameliorata

    9$#"B=# "=4B4:$$ % Pacienta internata cu dureri in hipocondrul drept cu

    iradiere in spate , se externeaa in urma tratamentului efectuat si ingri2irilor acordate instarea ameliorata %

    - respiratie spontana pe nas , ritmica , 5H resp .D minut

    - puls ritmic , amplu , bine batut 76p.Dmin- eliminari fiiologice- mobiliare activa

    - alimentatie echilibrata din punct de vedere calitativ si cantitativ , regim bogat in

    lichide- somn eficient si odihnitor

    - bolnava se imbraca si se debraca singura

    - temperatura in limite normale -36 grade Celsius- pacienta isi realieaa singuara ingri2ire igienice

    - bolnava este cooperanta , receptiva , si-a insusit corect recomandarile si

    restrictiile impuse

    P+49#:# P4B$"#%

    - reapariria durerii in caul nerespectarii regimului alimentare si de viata

    obligatoriu

    - reaparitia greturilor si a varsaturilor in caul nerespectarii dietei prescrise

    P#"B ! +C=P"+"+ $BA+"#" %

    $ se explica pacientei%

    - sa evite efortul fiic , frigul , umeeala .- sa respecte regimul alimentar bigat in lichide 5800mlDi .

    - sa evite alimentele ce ar putea favoria reaparitia colicii.

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    32/39

    - sa se preinte la medic la morice semn de boala .

    - sa respecte indicatiile medicului privind continuarea tratamentului cu antispastice

    si analgeice- se acorda concediu medical de 7 ile la externare .

    Pacineta a inteles date , este decisa sa le respecte .

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    33/39

    Br.crt.

    !enumire /orme depreentare

    Calea deadministrare

    !oa "ctiunea 4bservatii

    Gilnica =nica

    5."lgocalmin fiole a *ml. intramuscular 3 fiole 5 fiola analgeic

    la nevoie

    *. &cobutil fiole a 5 ml. intramuscular 3 fiole 5 fiola antispastic la nevoie

    3.Papaverina fiole a 5 ml . intramuscular 3 fiole 5 fiola antispastic

    la nevoie

    @.

    :etoclopramid comprimate per -os 3 comprimate 5 comprimat antiemetic

    la nevoie

    8.

    Piafen fiole a 8 ml . intramuscular * fiole 5 fiola analgeic

    la nevoie

    6.Alucoa pungi 800ml . i.v. in perfuie 5800ml . 800ml aport de

    electroliti

    la nevoie

    7.!iaepam comprimate per -os 5 comprimat 5 comprimat sedativ

    &eara

    H.

    riferment dra2euri per -os 6 comprimate * comprimate preparatenimatic

    digestiv

    pentru

    colecistografie

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    34/39

    >.

    Carbunemedicinal

    comprimate per -os 6 comprimate * comprimate absorbant

    pentru

    colecistografie

    50. Pobilan fiole a *0 ml i.v. 5 fiola 5 fiola substanta decontrast

    pentrucolecistografie

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    35/39

    ":B ! #"94+"4+

    !ata "nalia :od de recoltare aloare normala aloare reala 4bservatii

    5*.03. &; 4xalat de 3H?Citrat 0.@ ml.

    5.6 ml. &ange&eringa * ml. ,punctie venoasa

    5 h % *-53mm.

    * h % 5*-57 mm.

    5 h%38 mm. fara staa

    venoasa

    5*.03. Alicemie* ml. &ange

    @ mg florura de sodiu

    Punctie venoasa

    0.78-5.58 g? 0.H0 g ? 'a 2eune

    5*.03. 9ilirubina

    Punctie venoasa 9.!.F0.5-0.@ mg?

    9.$.F0.8-0.6mg?

    9..F0.6-5 mg?

    9.!.F0.5> mg?

    9.$.F0.3* mg?

    9..F3.*7 mg?

    5*.03. ransaminae Punctie venoasa AP%*-56 =.$.A4%*-*0 =.$.

    AP%7.7*=.$A4%8.@=.$.

    'a 2eune

    5*.03. ;emoglobina Punctie capilara 53ND-* g? 5*.3 g?

    5*.03. #eucocite Punctie capilara @000-H000 mm >600Dmm

    5*.03. &umar de urina 500 ml urina din prima urina de

    dimineata intr-un recipient

    curat

    -urina slab tulbure

    -densitate 50*0

    -albumine absente-numeroase epitelii

    -rare leucocite-acid uric

    -urina culoare

    galben inchis

    -densitate 505*-albumine absente

    -leucocite absente-acid uric absent

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    36/39

    CONCLUZII

    EDUCATIE PENTRU SANATATE PENTRU PREVENIREA IMBOLNAVIRII

    APARATULUI DIGESTIV

    4rganismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea uurilor sisa-i furniee energia necesara activitatilor fiice si psihice. "ceste substante si le procura din

    alimente.

    Produsele alimentare fiind diferite, este necesara cunoasterea continutului lor. !eosebit deimportant este sa stim si modul in care alimentele trebuie preparate, manipulate si pastrate%

    -Pastrati alimentele alterabile la rece feriti-le de contaminare prin praf, insecte, roatoare.

    -Consumati, in mod regulat, fructe si legume crude, dupa o atenta spalare prealabila.

    -Consumati hrana proaspata si corect preparat pentru ca alimentele sa nu-si piarda calitatile

    nutritive.

    -:ancati la ore regulate, in cantitati necesare, pentru a da posibilitatea organelor digestive salucree ritmic si sa se odihneasca.

    -:estecati bine si incet alimentele inainte de a le inghiti, Qtinand corpul drept nu va aplecati

    deasupra farfuriei.

    -=tiliati corect apa potabila, band numai la sfarsitul meselor, pentru a nu dilua sucurile gastrice.

    -:entineti la masa o buna stare de dispoitie. vitati situatiile care va pot perturba apetitul siatentia de la mancare% starea de oboseala, discutiile in timpul mesei, lectura, auditiile radio-tv etc.

    -+espectati cele trei mese principale ale fiecarei mese, precum si orele la care le serviti

    - in afara meselor, deobisnuiti-va sa gustati diverse alimente sau sa mestecati guma, evitand

    astfel pierderea poftei de mancare

    -in alcatuirea meniului tineti cont de cantitatea alimentelor si evitati mancarurile preacondimentate

    -mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos preentata, sa aiba gust si miros placut

    Cunoasterea factorilor de risc va va a2uta, de asemenea, sa va prote2ati sanatatea sistemului

    digestiv.

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    37/39

    Pentru a evita actiunea diversilor factori de risc asupra corpului omenesc pe langa respectarea

    regulilor de igiena se impune luarea unor masuri de prevenire a imbolnavirii% cumpararea

    alimentelor doar din magaine specialiate, unde se respecta in mod obligatoriu regulile deigiena verificarea termenului de garantie inscris pe fiecare produs alimentar preambalat pe care

    il cumparati pastrarea, prepararea si consumarea alimentelor in conditii stricte de igiena igiena

    perfecta a mainilor in momentul servirii mesei, precum si a cavitatii bucale dupa fiecare masa.

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    38/39

    "B

    /4"$ ! :P+"=+"

    P#"B&

  • 8/13/2019 proiect asistenti

    39/39

    BIBLIOGRAFIE

    1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI !V . RANG

    2. URGENTE MEDICO"C@IRURGICALE !SINTEZE PENTRU CADRE MEDII !

    LUCRETIA TITIRCA !EDITURA MEDICALA

    +. BREVIAR DE E=PLORARI FUNCTIONALE ACORDATE INGRIJIRIOLOR

    SPECIALE ACORDATE BOLNAVILOR !LUCRETIA TITIRCA" EDITURA

    MEDICALA .


Recommended