Statiunea Cheia

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE SI MEDICIN VETERINAR AGRICULTUR BUCURE TI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N I DEZVOLTARE RURAL

Organizarea i amenajarea turistic a spa iului geografic din Statiunea Cheia, jude ul Prahova

Studenti: Preda Robertino Adrian, Iancu Andrei Aurelian

Prof. Univ. : Hontus Adelaida

1

Statiunea Cheia

Cuprins Capitolul 1. Analiza poten ialului turistic ........................................................... 3 1.1. Poten ialul turistic natural .................... 3Error! Bookmark not defined. 1.2. Poten ialul turistic antropic..15 1.3. Economia ..............................................................................................17 1.4. Dot ri tehnico edilitare, sociale, culturale i comerciale.....................18 1.5. Poten ialul turistic, cultural i istoric .....................................................20 Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din Statiunea Cheia .. ..........................................................................................................................23 2.1. Structuri de primire turistic de cazare ....................................................23 2.2. Pensiunile turistice ..................................................................................26 2.3. Structuri de alimenta ie public ..............................................................30 2.4. Circula ia turistic ...................................................................................30 2.5. Forme de turism practicate ......................................................................31 2.6. Programe turistice oferite n Statiunea Cheia ..........................................31 Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spa iului administrativ al Statiunea Cheia .............................................................................................32 Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic 36Error! Bookmark not defined. Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio cultural al dezvolt rii turismului n Statiunea Cheia ........................................................................3838 Concluzii si Bibliografie ................................ 40Error! Bookmark not defined.

2

Statiunea Cheia

Capitolul 1. Analiza poten ialului turistic1.1 Potentialul Turistic Natural Asezare si Relief Statiunea Cheia este o statiune renumita de odihna si tratament din Romania avand 3.383mp, accesibila in toate anotimpurile, situata in sud-estul central al Romaniei, pe raza comunei Maneciu din judetul Prahova, pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele muntilor Ciucas din formatiunea Carpatilor Orientali, la o altitudine de 871 m si o distanta de aproximativ 60 km nord de Municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova) . Statiunea Cheia ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica depresiune strajuita de culmea Zaganului, ca si de muntii Balaban si Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care constituie obirsiile riului Teleajen.

Condi iile naturale: sunt reprezentate de prin: relief, hidrografie, clim , flor , faun . Asezare si limite. Situat in partea centrala a Carpatilor, in grupul muntos al Carpatilor de

3

Statiunea Cheia Curbura, Masivul Ciucas se detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare prin abrupturile sale, dar in special prin peisajul variat dat de conglomerate si calcare. Ciucasul nu scapa privirilor din orice parte l-ai vedea. Daca pornesti pe valea Teleajenului, el se remarca pe fundalul peisajuluide indata ce depasesti Valenii de Munte; de la Intorsura Buzaului inchide zarea spre sud-vest; venind dinspre Brasov pare inaccesibil prin prin masivitate, dar irezistibil de atragator prin formele de relief. Masivul Ciucas este cuprins intre 450 25 si 450 35 latitudine nordica si 25055 si 2604 longitudine estica si ocupa o arie destul de restransa (circa 200 km2)fata de alte unitati montane din tara. Limitele fata de muntii inconjurator sunt indeobste reprezentate de vaile raurilor care il ncer-cuiesc ca un inel, intre acestea si inaltimile maxime intalnindu-se denivelari de aproximativ 1000m.

Spre est, valea superioara a Buzaului, care se indreapta catre nord si Valea Boncutei de la obarsia Teleajenelului, indreaptata spre sud, vai despartite prin Pasul Boncuta (1 078 m), formeaza limita spre Masivul Siriu si Muntii Tataru. Spre sud, Depresiunea Cheia, continuata spre nord-vest de cursul superior al Teleajenului 4

Statiunea Cheia (Valea Berii), culoarul Bratocei si apoi paraul Ramura Mica (afluent al Tarlungului) separa Ciucasul de Muntii Grohotis si de prelungirile nord-estice ale acestora Bobu Mare si Babes. La vest, limita propriu-zisa este formata de vaile paraielor Ramura Mica, Tarlung, Testla si a unui parau de obarsie al Zizinului. Acestea il despart de prelungirile sudice ale Muntilor Intorsurii. Valea Dalghiului este cea care, in unduirea ei catre est formeaza limita nordica a masivului, tot spre Muntii Intorsurii, lasand de o parte si de alta mici terase, cu pasuni si fanete sau plopi si salcii. Privit de aproape, Masivul Ciucas este bine delimitat prin vai sau culoare depresionare Telejenelul, Buzaul, Dalghiul, Babarunca si Ramura Mica, la care se aduga depresiunile Cheia si Poiana Valea Stanei. Numai spre sud-vest Muntii Grohotis, cu promotoriul Muntelui Babes, par sa-l concureze prin inaltime, insa aspectul domol al culmilor il deosebesc clar de Masivul Ciucas. Relieful si alcatuirea geologica. In regiunea muntoasa de la est spre Valea Prahovei , Masivul Ciucas reprezinta unul din cele mai frumoase si atragatoare tinuturi, o personalitate geografica marcanta, care il detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare. Privit dinspre sesul Brasovului sau dinspre Depresiunea Intorsura Buzaului, Ciucasul pare o veritabila cetate de piatra, dominand culmile ondulate, mai scunde, ce staruie in jur de 1 400 1 500 m. Dinspre sud, aspectul sau este mai putin masiv, dar crestele crenelate ale Zaganului sau proeminenta Varful Ciucas si al Tigailor apar aproape tot atat de impunatoare.

Conturarea masivului este strans legata de constitutia lui litologica si de structura. El corespunde unui synclinal de conglomerate, cu axul situate in partea de est, fapt care ii confera individualitate prin inaltimi de peste 1 700 m, prin abrupturile ce taie capetele de strat, prin relieful ruinfor si suprafetele structurale localizate cu precadere in partea de nord-nord-vest si in cea de est. Ca si Bucegii si Ceahlaul, Ciucasul este alcatuit din conglomerate de varsta albianaconomaniana care formau in cretacic o arie cu mult mai intinsa roci dure dispuse pe formatiuni mai moi ale flisului sistos-marnos-greznos de varsta cretacit inferior si cretacic superior. 5

Statiunea Cheia Conglomeratele, a caror grosime atinge in Ciucas pana la 600 m, sunt alcatiute din elemente rotunjitede roci cristaline, sedimentare (calcare) sau eruptive bazice, legate intre ele printr-un ciment calcaros-grezos. Dimensiunea lor variaza de la blocuri de cativa metri cubi pana la cativa centimetri diametru. Eroziunea a fragmentat in timp masa de conglomerate, asa incat la mica departare de culmile proeminente ale Ciucasului au ramas massive isolate ca Tesla (1 613 m)si Dungu (1 502)m, in partea de vest, si mici maguri cu inaltime de 1 100 -1 300 m la nord, in apropiere de Vama Buzaului.Modul de comportare a conglomeratelor la eroziune, mai ales cand au intercalatii de gresii, a generat un relief specific de turnuri, stalpi, ciuperci, stanci in forma de capatani de zahar, forme ce se datoreaza unui ansamblu de procese de modelare, intre care inghetul si dezghetul, vantul si apa din precipitatii au jucat un rol insemnat.

6

Statiunea Cheia

Clima Clima masivului Ciucas se incadreaza in tinutul climei de munti cu altitudine mijlocie (800-1700 m) si, mai putin, in clima muntilor inalti. Ea este ceva mai calda decat cea din masivele inalte ale Carpatilor, fapt care se reflecta si in extensiunea mai redusa a pajistilor subalpine propriu-zise, fata de alte masive montane din tara. Configuratia reliefului, a generat diferente relative inseminate pe vericala, intre poalele muntelui si varful Ciucas fiind o diferenta de nivel de aproximativ 1000m. Culmea inalta a Ciucasului este caracterizata prin temperaturi medii anuale de 1-2C si mai ridicate in statiunea Cheia (4C) iarna, media lunii ianuarie prezinta valori cuprinse intre -8 si -9C pe creste si -6C la Cheia, iar vara media lunii iulie ajunge la 10-12C pe creste si 1516C la Cheia. Amplitudinea termica insumeaza astfel valori de 18,5-19C pe creste si 20C la Cheia. Precipitatiile care cad in masivul Ciucas sunt relative abundente dar acestea prezinta variatii in privinta repartizarilor lor sezoiniere. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1200mm spre poalele muntelui si de 1300-1350mm pe culmi. In semestrul rece ea scade la 350mm la Cheia, pe creste ajungand la 400mm. in semestrul cald, media precipitatiilor este de 500mm la Cheia si 600mm pe creste. In timpul unui an precipitatiile se produc intr-un numar de 160-180 zile, cele mai abundente fiind repartizate in intervalul mai iunie. Cele mai putine precipitatii cad la sfarsitul verii si inceputul toamnei, cand vremea devine mai stabila. Stratul de zapada destul de abundant in Ciucas apare de obicei din luna octombrie si mentine pana la jumatatea lunii mai pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Numarul anual de zile cu strat de zapada este de 150-180 in regiunea inalta si de 100 de zile la Cheia. Viscolele mai frecvente pe creste, se produc in ianuarie si februarie. Durata de stralucire a soarelui insumeaza in masivul Ciucas un numar de peste 1800 ore anual. Cu toate acestea, numarul de zile in intregime cu cer senin nu depaseste annual 40 de zile, mai frecvente in sptembrie si jumatatea lui octombrie, pe cand zilele cu cer acoperit insumeaza 420 140 zile. Nebulozitatea oscileaza intre 6,5 7,0 zecimi, in functie de altitudine In masivul Ciucas cea mai mare frecventa o au vanturile din sectorul nord estic (Crivatul), care aduce viscole, si din vest Vantul de Vest bogat in precipitatii. Vaile, prin 7

Statiunea Cheia directie si adancime, modifica, local, directia vanturilor, canalizandu-le in lungul lor .In general, viteza medie anuala a vanturilor este de 4- 5 m/s, ea marindu-se la 7 m/s pe culmi. Zona cea mai expusa este creasta, lipsita de obstacole, zonele cele mai adpostite fiind regiunile cele mai joase ale masivului, mai impadurite. Ca mai in toate regiunile muntoase, si in Masivul Ciucas se remarca brizele de munte vale, formate ziua prin aerul cald care urca spre inaltimi si, noaptea, prin aerul rece ce coboara de-alungul pantelor. Unul din enomenele meteorologice care intereseaza turismul montan este ceata; ea se produce in tot cursul anului, dar mai frecvent in sezonul recesi ingreuneaza vizibilitatea, in special pe creasta. Pentru evitarea accidentelor si a ratacirilor se recomanda respectarea riguroasa a potecilor marcate. Umiditatea aerului este relativ ridicata (peste 76% anual). Statiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ coborata, aer curat fara praf si alergeni, bogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica substantiala. Este un loc minunat de odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare. Presiunea atmosferic - este determinat de altitudine i anume ea scade cu un centimetru pe fiecare 185 m. Spre deosebire de climatul de cmpie i de mare, unde g sim presiuni mari, la munte vom avea presiuni moderate i chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra organismului. Presiunea atmosferic n Statiunea Cheia variaz ntre 645 - 665 mm. Aceste presiuni m resc frecven a, capacitatea i debitul respirator prin supra-oxigen ri. Calitatea aerului in aceasta zona aerul are un rol therapeutic deoarece are puritate, avand absenta de praf, a germenilor infec io i i a substantelor care provoac astmul. Este recomandat o vizita de minim 2 saptamani tuturor care au probleme pulmonare si de respiratie.

Reteaua hidrografica Teritoriul Masivului Ciucas este brazdat de paraie ce apartin la trei bazine hidrografice:Buzaului, Teleajenuluisi Tarlungului. In drumul lor spre regiunile mai joase de la poalele muntelui, apele au sapat vai adanci, dand nastere adesea unor chei sau lunci largi si terase. 8

Statiunea Cheia O trasatura caracteristica a hidrografiei Ciucasului o constituie faptul ca la obarsie vaile sunt lipsite de apa, izvoarele propriu-zise aparand abia la 1 200 1 350 m altitudine, la baza conglomeratelor din care este alcatuit masivul. Teleajenul, desi ocupa locul doi in aria Masivului Ciucas, dupa suprafata bazinului, face parte organica din masiv, aceasta vale fiind cea mai acesibila turistilor. Teleajenul are o lungime de 113 km, din care zonei de munte ii revin 27 km, iar masivului Ciucas (pana la confluenta cu Tampa, numai 10 km). Izvorul propriu-zis la Teleajenului, cunoscut si sub numele de paraul Berii se gaseste la circa 1350 m altitudine, apa ivindu-se de sub stiva groasa de conglomerate si este marcata de fantana cunoscuta in trecut sub denumirea 3 izvoare. In amonte de izvor, valea paraului Berii impreuna cu micii lui afluenti este lipsita total de apa, cu exceptia perioadelor cu ploi torentiale. De aceea, profilul longitudinal este accentat, cu multe repezisuri, iar in albie se intalnesc bolovani cu dimensiuni mari, trunchiuri si crengi aduse de viituri. Dupa 2 km de la izvor, versantii se departeaza, valea largindu-se considerabil. Se intra astfel in mica depresiune cu fundul plat, unde apa curge lin, loc cunoscut drept Podul Berii. Buzaul curge pe teritoriul Ciucasului pe o lungime de circa 15 km (pana la Vama Buzaului). El isi aduna apele prin intermediul a 2 izvoare ce vin din directii diferite: Paraul Fetei, cu obarsia in culmile nord-vestice ale muntelui Tabla Butii si Paraul Strambu cu obarsia in versantul nordic al Ciucasului. Tarlungul dreneaza partea de vest a Ciucasului prin doua paraie: Babarunca (intre Muntele Tesla si culmea Bratocei) si Ramura Mica. Ramura Mica, unita cu Babarunca se varsa in Tarlung in apropierea cabanei Babarunca. De la aceasta confluenta, Tarlungul se indreapta catre depresiunea Barsei.

Vegetatia si fauna In Masivul Ciucas se intalneste o mare diversitate de specii care alcatuiesc covorul vegetal, datorita conditiilor impuse de clima, relief, soluri, precum si asezarii geografice a tarii la raspantia mai multor areale de vegetatie a numeroaselor plante. Aici se intalneste padurea de amestec( predomina fagul, dar se intalnesc si carpenul, frasinul, ulmul de munte, frasinul si arinul), care inconjoara muntele de la 800 m la 1 400 m, paduri de conifere (predomina molidul, iar razlet se intalnesc bradul si lariceap) ana la 1 500 1 600 m altitudine, vegetatia subalpina cu 9

Statiunea Cheia tufarisuri si pajisti de la 1 600m. Dar ceea ce a facut faima Ciucasului este smirdarul sau bujorul de munte.Pe alocuri asociatiile de afin, ienupar si smirdar formeaza tufarisuri care ocupa 60% din totalul pajistilor (Gropsoarele, Bobu Mare). Ca si vegetatia, fauna cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata in special de temperatura si umidiate. Limitele in care animalele isi desfasoara viata sunt insa mai largi si mai putin conturate, iar numarul speciilor scade odata cu altitudinea. Dintre mamifere sunt intalnite caprioara si cerbul si mai rar se intalnesc rasul, bursucul, hermelina, nevastuica si dihorul, atat in padurile de fag, cat si in cele de molid. In padurile dese se poate intalni ursul, mistretul, lupul si vulpea cat si jderul de copac si jderul de piatra. Dintre felinele mici se remarca pisica salbatica. In padurile de fag si amestec se pot intalni sitarul de padure, ierunca, gaia rosie, pitulicea fluieratoare, sturzul de vasc, lastunul de stanca, mugurul comun si mugurul rosu; alaturi de acestea se afla numeroase pasari care urca si spre etajul padurii de conifere: fluierarul de munte, soimul calator, sorecarul comun, uliul pasarar, ciocanitoarea neagra, mierla de piatra si mierla de apa. In padurile de conifere se adapostesc cocosul de munte, cucuveaua pitica, ciocanitoarea cu trei degete, mierla gulerata, brumarita de padure, pitigoiul de bradet, cel motat si de munte, gaita de munte si corbul. Animalele mici sunt reprezentate de soparla de ziduri, soparla de munte si soparla fara picioare. Se remarca de asemenea vipera comuna.

Caprioara

Cerb

10

Statiunea Cheia

Dihor

Nevastuica

11

Statiunea Cheia

Urs negru

Ciocanitoare 12

Statiunea Cheia

Jder

Ras 13

Statiunea Cheia Rezervatii naturale

Frumusetea si ineditul peisajului Muntilor Ciucas a dus la constituirea unor rezervatii in care acestea sa fie ocrotite si mentinute nealterate atat pentru generatiile noastre cat si pentru cele viitoare. Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Muntii Ciucas, situata in zona de intalnire a potecii ce urca Muntele Rosu cu cea care vine de la Culmea Gropsoarele, pune sub ocrotire o suprafata de 2 ha cu smirdar, planta declarata monument al naturii. Culmea Zaganului care cuprinde zona de stancarie cu o suprafata de 3 ha. Este o suprafata complexa botanica si zoologica cu plante endemice si rare intre care Koeleria transsilvanica, Aconithum anthora, Erysmum wittamanni, Dianthus kitaibelii, cat si numeroase specii ale melcului Alopia. Tigaile Mari, cu o suprafata de 3 ha, in care intra culmea de stancarie, pana la poteca ce duce spre Varful Ciucas. Are un caracter complex botanic si geologic pe intinsul ei fiind ocrotite atat formatiuni geologice specifice, cat si plante endemice sau rare, precum si cele calcicole si termofile. . Dintre acestea se remarca clopotelul, stanjenelul de munte, cupe, floarea de colt, garofite. Jneapanul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioara a padurii de molid, este format din mai multe palcuri (aprox 2 ha)ce se gasesc pe versantul de vest al Culmii Bratocea, sub Varful Bratocea(1 827 m), usor de remarcat din Saua Tigailor, ca si in stancariile de la vest si nord de Varful Ciucas si sub stanca Mana Dracului. Suvitele Benii, de pe culmea Suvitelor, cuprinde asociatii vegetale cu floarea de colt in suprafata de 2 ha, alaturi de care se gasesc clopotei, garofite, gentian.

Bujor de munte - Zona cu Rhododendron14

Statiunea Cheia

1.2 Poten ialul turistic antropicPopulatia Din Prahova pe ultimii 6 aniAnii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Populatie(numar) 813.943 831.185 832.558 819.600 817.092 812 800

Populatia din Cheia . pe ultimii 6 ani

Anii 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Populatie(numar) 674 734 712 698 717 745

15

Statiunea Cheia

Grafic cu totalitatea populatiei din cheia ( feme, barbati)

900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total populatie Femei Barbati

16

Statiunea Cheia

1.3 EconomiaEconomie din Statiunea Cheia este in crestere fiind reprezentata de agricultura, turism, si comert.

Agricultura Suprafata Agricola din Statiunea cheaia ocupa 21,6%(726,408mp) din totalul de 3.383mp, fiind reprezentata de terenuri agricole si in mare parte de pasuni, fanete si paduri. Agricultura din punct de vedere economic nu ajuta foarte mult Statiunea Cheia in comparatie cu comertul si turismul. Agricultura este practica in general de oamenii comuni pentru gospodariile lor.

Comertul Comertul in Statiunea Cheia din punct de vedere economic este valoros, fiind localizat in locatiile obiectivilor turistice.

Turismul Teritoriul Statiunii Cheia este foarte bogat in potentialul turistic economic. Economic vorbind, turismul aducand un mare venit acestei regiuni, fiind principala sursa economica. Consiliul local profita de aceasta opurtunitate realizand si imbunatatind locurile turistice. Sta iunea Cheia vrea s amenajeze prima prtie din zonAutorit ile din comuna M neciu, sprijinite de vicepre edintele Consiliului Jude ean Prahova, Aura Dragomir, vor s amenajeze prima prtie din sta iunea Cheia, care s ofere noi portunit i de dezvoltare turismului din zon . "Toat documenta ia, inclusiv studiul de fezabilitate, este ntocmit . Au fost luate chiar i avize de la Agen ia de Mediu, deoarece trebuie defri at o por iune de p dure aflat n interiorul Sitului Natura 2000. ns exist ceva probleme, deoarece Prim ria M neciu nu de ine suprafa a necesar prtiei - de 13,6 hectare - i trebuie s fac un schimb de teren cu Romsilva. Deocamdat , administra ia local nu a identificat un teren adecvat pentru schimb", a declarat vicele C.J. Prahova, Aura Dragomir.

17

Statiunea CheiaNoua prtie din sta iunea Cheia va avea o lungime de 1.700 metri i va fi amenjat la altitudinea de 1650 metri, pe Muntele Babes. Sursa - maxmedia.ro articol facut in 20 martie 2011

1.4 Dot ri tehnico edilitare, sociale, culturale i comercialeIn Statiunea Cheia alimentarea cu apa se face la fantanile publice dar si de la sistemul de apa realizat de consiliul local, calitatea apei potabile fiind monitorizat de Compania Na ional Apele Romne S.G.A. Prahova i de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei, nenregistrndu-se surse de poluare care s dep easc normele de calitate n vigoare. Ridicare deseurilor se face de echipa de salubrizarea publica, SALUB SA. Invatamantul nu este unul foarte bogat avand doar o scoala cu clasele I-IV, 1 gradinita, o sala de sport, majoritea copiilor fiind fortati sa faca naveta in Valenii De Munte si Maneciu. Structura personaluluiTip Personal Educatori Invatatori Personal administrativ Asociati Total Numar Persoane 2 3 12 20 37

18

Statiunea Cheia

Locuri publiceGradinite Scoli Sala de sport Biblioteca Sectie Politie Laboratoare si ateliere Sali administrative Anexe Dispensar Total 1 1 1 1 1 5 3 6 1 19

1.5 Poten ialul turistic, cultural i istoricBog ia cultural-istoric : Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"--ilustreaza flora si fauna din aceasta zona.

19

Statiunea Cheia M n stirea Cheia, m n stire de c lug ri cu hramul Sfnta Treime este situat pe malul drept al prului Tmpa, n partea de sud-est a localita ii. Atestat ncepnd cu 1770, a fost distrus de turci, reconstruit , apoi mistuit de un incendiu. Biserica actual a fost construit din c r mid ntre anii 1835-1839 i pictat de Gheorghe Tattarascu n 1837.

20

Statiunea Cheia M n stirea Suzana. Situat la o distan de 40 km de ora ul Valenii de Munte, pe valea rului teleajen, M n stirea Suzana monument istoric este a ezat pe un tap an nconjurat de p duri de brazi si fagi. Pe aceste locuri, prima a ezare monahal a fost ridicat in anul 1740. Aceasta era o biseric din brne ce purta hramul Sf. Ierarh Nicolae, hram pe care il are si astazi. Numele de Suzana l mo tene te de la ctitora Stanca Arsica din Sacele Brasov care c lugarindu-se s-a numit Suzana. Biserica din lemn a durat 100 de ani si devenind necorespunzatoare a fost nlocuita cu o alta din zid care i aceasta din p cate s-a n ruit la un cutremur. Actuala biserica a fost construita intre anii 1880-1882 in vremea stare iei maicii Natalia Perlea, matu a marelui dirijor Ionel Perlea si cu ajutorul ctitorului Filip Treti precum si alti oameni de buna credinta. Pictura deosebita a bisericii este executata in ulei si se datoreste mesterului Petre Nicolau ucenic al lui Gh. Tattarescu. Ea a fost restaurata in anul 1976 de pictorul Gheorghe Vanatoru. M n stirea mai are inca o bisericuta Paraclisul- cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului care a fost construit in anul 1911 in vremea maicii starete Tomaida Perlea. Intr-un spatiu special amenajat m n stirea mai detine si o minunat colectie in care sunt expuse icoane pictate pe lemn si pe sticl , numeroase car i vechi cu litere chirilice precum si alte obiecte de cult. Intregul ansamblu al m n stirii a fost restaurat intre anii 1965-1970, in timpul adormitului intru Domnul, Fericitul Patriarh Justinian, dandu-i-se o noua si frumoasa infatisare.

21

Statiunea Cheia Tradi ii i obiceiuri ale locului Pusul canilor se facea de Anul Nou pentru pretendentii la insuratoare sau la maritis. Femeile varstnice asezau sub canile de pamant, carbune, bani, un pieptene, o floare etc. Cand tanarul sau tanara nimerea sub cana ridicata carbune sau floare insemna ca viitoarea pereche era neagra sau frumoasa ca o floare. Iordanitul era urarea de bine pentru noul an in care se intra. Pentru iordanit, de la Boboteaza la Sf. loan, grupuri de flacai (care intrau si in curtile caselor), pe cine intalneau in cale, in special pe barbati, ii ridicau in pozitie verticala de la pamant, facandu-le in mare zgomot, urarea de bine pentru Anul Nou. Flacaii erau daruiti cu bani, cozonaci ca si in zilele noastre la colindat sau plugusor. Strigatul se practica la lasatul secului de Pasti, cand flacaii se urcau pe inaltimile apropiate de sat, pe deal, in pomi, si cu voce tare, pentru a fi mai bine auziti de tot satul, strigau sub forma dialogata in linistea serii cand satenii ieseau din casa curiosi sa auda informatiile ce se dadeau, dezvaluind mai putin calitatea, dar mai mult defectele unor fete de maritat. Exemplu, despre unele fete varstnice, despre altele uracioase, puturoase, altele cuminti, bune, blande etc.

Traditii de iarna Doua mari posturi au loc in timpul iernii, timp in care femeile tes panza si covoare, pentru ca atunci au mai mult timp.

22

Statiunea Cheia

Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din Statiunea Cheia

2.1. Structuri de primire turistic de cazareStatiunea Cheia are o mare varietate de locuri de cazare incepand de la mici vile, pensiuni, case de vacanta,vile, pana la hoteluri.

Tabel 1 Numarul unitatilor turistice

Tip Unitate Turistica Hoteluri Pensiuni Vile Case de vacanta Hanuri Total

Numar 5 25 7 5 4 46

23

Statiunea Cheia

Tabel 2 Pensiuni

Denumire Casa Dorobantu Gainusa de munte Floarea Reginei Cheia Cleo La rosa Medina IL Rifugio Ami Casa romana Bella Silvian Marius Si Alex Casa ardeleana La Ilie Carmen Cu noroc La padure

Calitate 2 margarete 4 margarete 4 margarete 3 margarete 3 margarete 4 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 2 margarete 4 margarete 3 margarete 3 margarete 2 margarete 4 margarete 2 margarete 3 margarete

Numar camere 5 camere duble 8 camere duble 5 camere duble, 3 apart 6 camere duble, 8 camere single 8 camere duble, 2 camere single 10 camere duble 8 camere duble 8 camere duble 10 camere duble 6 camere duble 8 camere duble 6 camere duble 14 camere duble 3 camere duble 10 camere duble 3 camere duble 12 camere duble

Tabel 3 - Hoteluri Denumire Royal Zaganu Cheia Minotel Floris Calitate 2 stele 3 stele 3 stele 3 stele Numar camere 3 apartamente , 3 camera triple ,.matrimonitale 4 1 camera single , 4 duble, 2 apart 1 camera single, 2 garsoniere, 2 apart, 4 suite, 2 camere duble 24 camere duble, 9 apart

24

Statiunea Cheia

Tabel 4 Vile

Denumire Emy si Alex REDFORD Alexia Cheia Muntilor Smaranda

Numar camere 3 8 8 9 12

Tabel 5 - Case de vacanta si hanuri

Tip unitate Casa vacanta Casa vacanta Casa vacanta Hanul Hanul

Denumire LA ADI MIHAELA MAR Valea Babaruncii Valea Ursului

Numar camere 4 7 4 2 2

25

Statiunea Cheia

2.2. Pensiunile turistice

Denumire

Calitate

Coeficient de utilizare al capacit ii de cazare 2006 2007 42% 65% 60% 50% 65% 72% 54% 67% 55% 72% 2008 50% 70% 72% 77% 72% 78% 64% 70% 64% 54% 2009 60% 85% 840% 79% 80% 80% 66% 77% 72% 45% 2010 65% 90% 88% 80% 87% 87% 70% 80% 80% 32%

Casa Dorobantu Gainusa de munte Floarea Reginei Cheia Cleo La rosa Medina IL Rifugio Ami Casa romana Bella

2 margarete 4 margarete 4 margarete 3 margarete 3 margarete 4 margarete 3 margarete 3 margarete 3 margarete 2 margarete

35% 50% 54% 45% 55% 66% 44% 66% 53% 67%

26

Statiunea CheiaPensiunea Gainusa de Munte Cheia Servicii oferite - Pensiunea Gainusa de Munte Cheiay y y y y yRestaurant, terasa exterioara, gratar. Teren de fotbal, tenis si baschet, masa de ping-pong. Living spatios cu semineu. Spatii de relaxare la liziera padurii. Loc de joaca pentru copii. Parcare proprie.

Prezentare Pensiunea Gainusa de Munte CheiaConstruita in 2007 langa padure, pensiunea reprezinta un loc de relaxare perfect, la distanta de cel putin 50 de kilometri de orice sursa de poluare. Pensiunea Gainusa de Munte, clasificata la 4 margarete, dispune de un living mare, cu semineu si terasa exterioara. In curte va asteapta terenul de tenis, fotbal sau baschet, pentru cei sportivi; locul de joaca pentru cei mici si spatii de relaxare la liziera padurii, pentru cei stresati! Pensiunea Gainusa de Munte va ofera 8 camere duble (dintre care 6 la etajul 1), spatioase, peste 18 mp, toate mansardate, avand baie proprie, echipate cu minibar, internet, telefon si televiziune prin satelit. Celelate 2 camere sunt situate la mansarda; sunt mai spatioase, au o suprafata de 25 mp si dispun si de canapele extensibile.

Imprejurimi - Obiective turistice CheiaPe langa Muzeul Florilor de Mina din Cheia, puteti vizita manastirile Suzana si Cheia, puteti urca la Muntele Rosu (1260 m) sau pe trasee turistice la Cabana Ciucas, Poiana Stanii, Valea Berii sau Varful Siriu. De asemenea, puteti ajunge la lacul de acumulare Maneciu (17 kilometri), la salina Slanic (30 de kilometri) sau la Brasov (50 km).

27

Statiunea CheiaPensiunea Floarea Reginei Cheia

Servicii oferite - Pensiunea Floarea Reginei Cheiay y y y y yBiliard. Sauna, sala de fitness. Parcare propie. Incalzire centrala. Acces Internet. Terasa acoperita si foisor cu gratar si cuptor.

Prezentare Pensiunea Floarea Reginei CheiaRepartitia camerelor pe etaje este urmatoarea: Etajul I: apartament (1 living cu canapea exstensibila si 1 dormitor cu pat dublu, 1 tripla (un pat dublu si un pat single) si 3 duble (un pat dublu) Etajul II: 5 double. Etajul III: 1 apartament format din 2 dormitoare. Costurile cazarii includ micul dejun si asigura accesul gratuit la biliard, sauna, hidromasaj, sala de fitness. Pensiunea are 4 margarete. Pentru inchirierea la capacitate maxima a Pensiunii Floarea Reginei se acorda reduceri la cazare.

Imprejurimi - Obiective turistice CheiaZona Cheia este binecunoscuta pentru aerul puternic ozonat si pentru liniste, beneficii rar intalnite in peisajul autohton. Cheile Cheitei cu izvorul sulfuros sunt o alta tinta pe harta zonei. Ca obiective turistice se pot vizita Manastirea Cheia, Manastirea Suzana si Muzeul cu flori de mina.

28

Statiunea CheiaHotel Zaganu Cheia Servicii oferite - Hotel Zaganu Cheiay y y y yIncalzire centrala. Inchiriere echipament sportiv. Acces internet. Restaurant. Parcare proprie.

Prezentare Hotel Zaganu CheiaComplexul are o capacitate 46 de locuri in camere single, camere duble, garsoniere si apartamente. Hotel Zaganu dispune de o sala de conferinte complet echipata. In incinta se afla si o sala de sport dotata corespunzator. Parcul propriu de 30.000 Mp, raul, cascadele din incinta, padurea si muntele care fac corp comun cu hotelul, ofera celor mai exigenti clienti vacante de neuitat. Restaurantul elegant, amenajat dupa ultimele cerinte in domeniu, ofera un bogat sortiment de retete din bucataria traditionala romaneasca dar si de rafinament occidental. Optional se pot organiza mese campenesti in aer liber cu foc de tabara. Beraria si terasa sunt unice in peisajul nostru montan.

29

Statiunea Cheia

2.3. Structuri de alimenta ie publicRenumire Restaurant Nicoltana Cheia Livia Torres LA SALCIANU SANIUTA DE AUR VERA & LIVIA ALGIN POPASUL VOINICULUI CARMINA Numar locuri 40 70 45 73 99 67 230 46 66 70

2.4. Circula ia turisticIn Statiunea Cheia circulatia turistica a crescut in ultimii 5 ani sesizabil, ajungand de la aproximativ 10000 de turisti pana la aproximativ 45000 . Turistii vin in special in aceasta regiune pentru odhina si relaxare, dar si pentru turismul cultural si de afaceri .

Anii 2006 2007 2008 2009 2010

Nr Turisti 9987 13431 19231 26134 43892

30

Statiunea Cheia

2.5. Forme de turism practicaten cadrul localit ii Bu teni se practic urm toarele forme de turism: Drume ii montane; Turism tiin ific (de cunoa tere); Turism de weekend; Turism de odihn si relaxare; Turism cultural.

2.6. Programe turistice oferite n localitatea Statiunea CheiaProgramele turistice din Statiunea Cheia includ manastiri, muzee si multe locuri create de natura si altele ca: Manastirea Suzana, Manastirea Cheia, Manastirea Ghighiu Manastirea Zamfira Muzeul Flori de mina Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului Muzeul de Antropologie Francisc Rainer Sfinxul de pe Bratocea Pasul Bratocea Valea Stanii Valea Berii Poiana Stanei Casa memoriala Nicolae Iorga

Acestea pot fi vizitate atat vara,iar iarna doar daca sunt accesibile,

31

Statiunea Cheia Vara mai puteti vizita si Culmea Zaganului ,zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) si puteti pescui in Lacul de acumulare Maneciu. Iarna puteti inchiria snowmobil sau puteti incerca derdelusurile cu tradioanala sanie, partii nu sunt deocamdata dar in anul 2011 Consilului local i-a fost aprobat un proiect pentru amenajarea unei partii.

Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spa iului administrativ in Statiunea CheiaPropuneri de organizare Sta iunea Cheia reprezint punctul de plecare n drume ii montane pe unele dintre cele mai atractive trasee din masivul Muntele Rosu. Potecile marcate faciliteaz excursiile ncepnd cu durata de or , pn la cele de o zi. Dintre acestea se eviden iaz prin frumuse ea peisajelor str b tue, a monumentelor naturii ntlnite precum Sfinxul de pe Bratocea . Ca propunere de vizitare a obiectivelor turistice din Cheia va recomand urmatoarele trasee : Din sta iunea Cheia se ajunge la Cabana Muntele Ro u, apoi la Cabana Ciuca sau vrful Ciuca , sunt mprejurimi cu peisaje lini tite dar i cople itoare , spectaculoase.Vf. Ciucas (1954 m) - Saua Ciucas (1525 m) - Plaiul Domnesc - Poiana Dalghiu Dalghiu - Vama Buzaului. Marcaj: cruce rosie Durata : 4 - 4 1/2 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil iarna. Poiana Stanii - Valea Paraul Alb - Cheile Paraul Alb.

Marcaj: triunghi albastru Durata : 2 1/2 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

32

Statiunea Cheia

-

Cabana Babarunca (910 m) - Valea Babarunca - Saua Tesla (1347 m).

Marcaj: triunghi rosu Durata : 1 1/2 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.

Marcaj: cruce rosie Durata: 4 5 ore

Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Muntele Zaganu - Muntele Gropsoare - La Rascruce.

Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

Marcaj: cruce rosie Durata : 4 - 5ore .

Podul Teslei - Piciorul Teslei - Poiana Tesla - Piatra Dudului - Saua Tesla - Saua Tigai (1745 m) - Muntele Chirusca - Cabana Ciucas (1595 m).

Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

-

Maneciu Pamanteni - Cheia (900 m) - Muntele Balabanu - Cabana MunteleRosu (1280 m) - Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Urlatoarea Mica.

Marcaj: banda galbena Durata: 3 ore

Marcaj: banda rosie Durata: 5 - 6 ore.

Maneciu Pamanteni - Cheia - Pasul Bratocea (1263 m) -releu - Coltii Bratocei Culmea Bratocea - Saua Tigailor -Vf. Ciucas (1954 m) - Cabana Ciucas (1595 m).

Observatii: Traseu nerecomandabil iarna

-

Podul Berii - Valea Berii - Fantana N. Ioan - Cabana Ciucas.

Marcaj: cruce albastra Durata: 3 - 3 1/2 ore. Observatii: Traseu accesibil in perioade cu zapada mica.

Durata: 1 1/4 ore.

Cheia - Valea Cheitei.

Marcaj: triunghi albastru

33

Statiunea CheiaMarcaj: banda rosie Durata: 5 - 6 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

Cabana Ciucas (1595 m) - Saua Chirusca - Curmatura Stanei - Culmea Vaii Stanei - Pasul Boncuta (1078 m).

-

Cabana Muntele Rosu (1280 m) - Muntele Rosu - Culmea Gropsoare (La Rascruce).

Marcaj: triunghi rosu Durata: 1 1/2 ore Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

Durata : 2 ore.

Culmea Zaganu - Coltii Vanatorului - Paraul Sterp - Paraul Alb - Poiana Stanii.

Marcaj: triunghi albastru Observatii:Traseu nerecomandabil iarna

-

Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Valea Sipote - Culmea Cazaturii - Poiana Stanii (950 m).

Marcaj: Banda albastra

Durata : 2 1/2 ore.Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.

-

Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Chirusca (1567 m) - Saua Chirusca (1567 m) Culmea Piatra Laptelui - Izvorul Laptisorului - Pirusca - Valea Strambu - Piatra Mitocului - Dealul Seciului - Vama Buzaului.

Marcaj: cruce albastra Durata : 5 - 6 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

-

Poiana Tesla - Muntele Tesla - Muntele Dungu - Poiana Dalghiu - Vama Buzaului.

Marcaj: cruce albastra Durata : 4 ore. Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.

34

Statiunea CheiaCabana Muntele Rosu (1280 m) - Paraul Rosu - Valea Berii - Stana Bratocea.

Propuneri de amenajare turistica In Statiunea Cheia ca turismul sa aiba mai mult succes trebuie Consiliul Local sa ia in vizor unele reparatii electrice si iluminarea in unele parti ale reginunii. Deasemenea trebuie asfaltate unele trasee cu o varietate de obiective turistice cum ar fi drumul din Statiunea Cheia spre Muntele Rosu care este foarte greu preacticabil cu masina , acest lucru fiind un inconvenient pentru multi turisti . Obiectivelor turistice din aceasta zona le-ar trebui o amenajare mult mai complexa mai informativa si o accesibilitate mult mai usoara . Prin complextitate ne referim la curatarea acestora , mentinerea ordinii , plasarea a mai multor cosuri de gunoi , plasarea a mai multor semne de indrumare . Locurilor de relaxare si odihna din Statiunea Cheia trebuie improvizate cu saune , piscine. Pentru ca statiunea sa fie una din cele mai atractive locuri turstice din jud. Prahova propunem ca Administratia si Conducerea sa modernizeze si sa o organizeze in asa fel incat toate drumetiile practicate in aceasta zona sa fie usor accesibile, dotate cu toalete publice si cu mai multe mesaje de mentinere a curateniei si chiar sa angajeze o firma de salubritate, deorece unii turisti romani, dupa cum stim toti, nu au bunul simt sa isi adune resturile daunatoare naturii si aspectului din aceasta zona. Cheia mai are nevoie de parcuri de distractie pentru copii din zona sau a celor in vizita. Inafara Hotelurilor Royal, Cheia, Zaganu, regiunii Cheia ii lipsesc terenuri de practicare a diferitelor activitati sportive. Pentru atragerea tinerilor Statiunii Cheia ii trebuie mai multe locuri de distractie pe timp de noapte, dupa o zi de drumetii si vizite, cum ar fi mici cluburi, si amenajarea a mai multor spatii de distractii vara cum ar fi, strand, iar iarna amenajarea unor patinuarea artificiale si partii.

35

Statiunea Cheia

Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic

Tursimul din Statiunea Cheia ar trebui promovat prin metode mult mai moderne cum ar fi Internetul, mass-media si agentii de turism prin pachete speciale. Promovrea pe Internet In opinia noastra Statiunea Cheia nu e foarte promovata pe aceasta retea globala, deoarece pentru crearea acestui proiect Internetul nu ne-a dat multe date despre aceasta zona. Pentru ca Statiunea Cheia sa fie mult mai promovata pe internet noi venim cu propunerea crearii unui site special dedicat acestei regiuni, in cadrul caruia sa fie explicat desavarsit toata istoria, majoritatea obiectivelor turistice, date informative despre turistii anual care viziteaza, listarea tuturor locurilor de cazare si a locurilor de distractie din zona si alte multe detalii cat mai complexe. Dupa crearea lui sa fie pus pe toate motoarele de cautare si sa fie promovat pentru ca sa ajunga in topul cautarilor din Romania ca zona turistica. Acest lucru se poate face prin angajarea unor oameni specializati in domeniul IT. Inafara de crearea acestui site, Cheia mai poate fi promovata prin punerea unor mici detalii pe site-urile de zone turistice din Romania. Promovarea in Mass-Media Promovarea Mass-Media poate cuprinde de la ziare locale pana la reclame tv sau ziare nationale. Consiliul Local trebuie sa angajeze personae specializate in promovarea turismului in publicitatea mass-media prin creearea unor pliante, reclame tv, prin publicarea unor articole in ziare locale, reviste turistice, ziare nationale care sa prezinte zona astfel incat sa le capteze atentia potentialilor turisti. Turistii mai pot fi atrasi prin crearea unei proprii reviste despre aceasta zona, care sa apara lunar, si care sa contina, pe langa informatiile dedicate regiunii, diferite mici premii (agende, pixuri s.a.). Pentru ca zona sa aiba o siguranta in mass-media si sa nu aiba parte de publicitate negativa din partea concurentei, trebuie sa aiba o marca si sa nu deschida un subiect direct adresat rivalitatii.

36

Statiunea Cheia Promovarea si aducerea de turisti prin agentii de turism cu pachete speciale Administratia si Conducerea Statiunii Cheia poate incheia contracte cu agentii de turism care sa indrume turstii in aceasta zona. Pentru ca turistii sa fie multumiti si dornici sa viziteze aceasta regiune, ei trebuie sa fie atrasi prin pachete speciale. Pachetele Speciale trebuie sa aiba un prt acceptabil si care sa contina: Cazare intr-una din pensiunile,hotelurile,vilele cu reputatie buna Un traseu cu obiective turistice Transport catre Statiunea Cheia si a Obiectivelor Turistice a carui ora de plecare sa fie stabilita de turistii inscrisi in acest pachet Pachetul sa contina pliante si mici brosuri,agende, pixuri, calendare cu peisaje, informatii din Cheia Permitarea si abaterea de la traseu la dorinta turistilor

37

Statiunea Cheia

Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio cultural al dezvolt rii turismului n Statiunea CheiaImpactul Economic Din punct de vedere economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi i pozitive implica ii asupra dezvolt rii ntregii societ i, ac ionnd n direc ia introducerii n circuitul economic (intern i interna ional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atrac ie i a unora din realiz rile contemporane n domeniile construc iilor i artei. Din punct de vedere economic, turismul prezint numeroase avantaje fa de alte domenii de activitate, i anume : valoarea ad ugat n turism fa de alte ramuri este superioar , datorit

faptului c importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ; turismul nu este o ramur energo-intensiv : utilizeaz n mare parte, materii prime autohtone, practic inepuizabile: pemite transferarea n valut a unor resurse material i umane, neexplorabile pe alt cale; cursul de revenire n turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece realizndu-se ca export invizibil (n interiorul rii) pre ul produselor turistice nu mai este nc rcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale; turismul reprezint o parte nsemnat a consumului intern antrennd, direct sau indirect, importante cantit i de produse industriale; asigur dezvoltarea echilibrat a tuturor zonelor lipsite de ofert turistic atractiv . Turismul ac ioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se ob ine un semnificativ spor de produc ie, aportul s u la PIB fiind propor ional cu nivelul de dezvoltare al fiec ei ri . Pentru m surarea progresului economic indicele bun st rii economice durabile ine cont de: cheltuieli "de ap rare" - cheltuieli ce acoper costurile sociale i legate de mediu; distrugerile cadrului natural pe termen lung; inves iile nete; schimb rile n distribu ia veniturilor; munca n gospod rie . Turismul se manifest ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri, ap rnd astfel anumite activit i specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, 38 rii, inclusiv a celor considerate

Statiunea Cheia agen iile de voiaj, produc ia de artizanat, imprimnd noi dimensiuni unora dintre activit ile existente: agricultura, industria alimentar , construc ii, transporturi, servicii culturale. Turismul reprezint o cale de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse. Impactul Economic asupra Statiunii Cheia este intr-o crestere rapida, deoarece in 2011, conform Domnului Iancu Andrei Aurelian, care locuieste in Valenii De munte, aproape de Cheia, regiunea este din ce in ce mai vizitata si mai cunoscuta. Impactul Ecologic Impactul ecologic este reprezentat de mediul nconjur tor, el constituind viata turismului. Mediul nconjur tor constituind obiectul, domeniul de activitate i locul de desf urare a turismului. De aceea o mare importan este acordat calit ii mediului, deoarece orice modificare produs acestuia ducnd la diminuarea, iar uneori chiar anularea resurselor sale. Componentele mediului nconjur tor relieful, p durile, rurile, lacurile, marea, monumentele naturii, aerul sau apele minerale - contribuie la dezvoltarea i desf urarea turismului de odihn , recreere sau tratament balnear. Cu ct aceste resurse sunt mai variate, mai complexe i mai nealterate cu att valoarea turistic motiva ii turistice . Dependen a evident a turismului de calitatea mediului nconjur tor, face ca acesta s fie interesat n toate ac iunile de protec ie a mediului. Degradarea resurselor turistice are implica ii social-economice grave. Impactul Socio-Cultural Impactul socio-cultural asupra turismului asigura accesul oamenilor la tezaurul de civiliza ie i frumuse e al societ ii, faciliteaz schimbul de opinii, idei, gnduri, contribuind n mod egal la formarea intelectual a indivizilor i la n elegerea ntre popoare. n turism esen ial este comunicarea, realizndu-se astfel inevitabil rela ii personale ntre oamenii foarte diferi i i pe c i foarte variate. Turismul alege o destina ie pentru a nl tura monotonia, pentru a schimba mediul i a realiza dimensiunea unor contraste ntre diferite medii socio-economice. a zonei este mai mare, gradul de atractivitate al zonei respective fiind mai mare, ducnd astfel la satisfacerea unor foarte variate

39

Statiunea Cheia

Concluzii si BibliografieStatiunea Cheia este o zona, din punct de vedere turistic, in crestere deorece are o varietate de obiective turistice. Puteti vizita Manastiri(Cheia, Suzana), Culmi ale muntilor, Muntii Ciucas, muzeul Flori de mina. Noi o recomandam tuturor pasionatilor de natura, religie istorie, oamenilor care au probleme cu sanatatea ( aerul este foarte curat) si nu numai.

Bibliografie

http://statiunea-cheia.blogspot.com/ http://turism.ro/ http://google.ro/ http://www.tourismguide.ro/ http://infoturism.ro/

40