Caracterizarea soiului de cânepă monoică SuccesivCaractere morfofiziologice

Lungimea tulpinilor 1,2 – 1,5 m

Culoarea tulpinii verde – deschis

Perioada de vegetaţie 100 de zile

Perioada de înflorire 10 – 15 zile

Conţinut THC 0,01%

Producţia de tulpini 4500 – 5000 kg/ha

Producţia de sămânţă

- capacitate genetică 2800 kg/ha

- recoltat cu combina în cultură proprie 1700 kg/ha

- recoltat cu combina în cultură succesivă 800 – 1000 kg/ha

Zonare – Centrul şi Nordul Moldovei şi Transilvaniei

PROIECT ADER 1.1.4

Tehnologia de cultivare în cultură propriePregătirea terenuluiRotaţia culturiiAdâncimea de semănat 3 – 4 cmSemănatul cu semănătorile de cereale

tip SUP – la distanţa între rânduri de 12,5 şi 25 cmSPC – pentru culturi prăşitoare la 50 cm şi 70 cm

Tratarea obligatorie a seminţelor împotriva bolilor şi dăunătorilor

Erbicidare – Dual Gold 1,5 l/ha, imediat după semănat Lontrel 0,5 l/ha pentru Xanthium, Cirsium monocotiledonate târzii cu substanţele specifice

Norma de sămânţă sistem clasic 4 – 5 kg/ha, la distanţa între rânduri de 50 şi 70 cm, după metoda Secuieni sistem succesiv (până la 01 iulie) 15 – 20 kg/ha, la distanţa între rânduri de 12,5 şi 25 cm

Fertilizarea – în sistem clasic N120–150 P60 K60– în sistem succesiv N100

PROIECT ADER 1.1.4

Specia GenotipulProducţia kg/ha

DestinaţiaTulpini Sămânţă

Cânepa monoicălinia Succesiv 5400 1700 ISTIS

compact 5270 1850 rezervă

Cânepa dioică

Lv 457/08 - - rezervă

Lv 406/02 - - rezervă

Lv 428/01 15950 - ISTIS

Inul de fibre

L 62743/93 6390 - rezervă

L 60427/93 6440 - rezervă

L 61574/95 6470 - rezervă

L 60358/98 6830 - ISTIS

Genotipuri tolerante la seceta atmosferică şi pedologică, obţinute prin proiectul ADER 114

Valori contractate d.c. - Parteneri Valori decontate d.c. - Parteneri2011 250.000 140.000 239.519 129.5192012 255.000 142.000 253.196 142.0002013 250.260 139.680 250.260 139.6802014 222.300 124.830 222.092 124.830Total 977.560 546.510 965.067 536.029

Repartizarea cheltuielilor funcţie de calendarul de execuţie a contractului

PROIECT ADER 1.1.4

Soiul Producţiakg/ha

Cheltuielitotalelei/ha

Preţlei/ha

Valoareproducţie

lei/ha

Profitlei/ha

Rataprofitului

%

Valoarespor producţie

lei/haZenit 970 3270 4,5 4365 1335 133 -Succesivculturăprincipală

1670 3270 4,5 7515 4245 230 3150

Succesiv după orz 820 1420 4,5 3690 2270 260 1175

Recuperarea investiţiilor proiectului prin cultivarea soiului de cânepă monoică Succesiv

PROIECT ADER 1.1.4

Lei Sistemcultură

Valoare sporproducţie

- lei -

Suprafaţa necesarăpentru recuperarea

cheltuielilor- ha -

Valoare totalăproiect

965.067

proprie 3150 306

succesivă 1175 821

Din care:cânepă monoică

429.038

proprie 3150 140

succesivă 1175 365

Suprafaţa necesară a fi cultivată pentru recuperarea cheltuielilor proiectului

PROIECT ADER 1.1.4

DISTANŢA DE SEMĂNAT – 12,5 cm

PROIECT ADER 1.1.4

PROIECT ADER 1.1.4

DISTANŢA DE SEMĂNAT – 25 cm

ÎNCEPUTUL ÎNFLORITULUI

PROIECT ADER 1.1.4

PROIECT ADER 1.1.4

ÎNFLORIRE DEPLINĂ

PROIECT ADER 1.1.4

ÎNFLORIRE DEPLINĂ

ÎNCEPUTUL MATURĂRII

PROIECT ADER 1.1.4

MATURAREA DE RECOLTARE

PROIECT ADER 1.1.4

RETEZAREPROIECT ADER 1.1.4

NERETEZAT

RETEZAT

PROIECT ADER 1.1.4

RAMIFICARE DUPĂ RETEZARE

PROIECT ADER 1.1.4

NEERBICIDATPROIECT ADER 1.1.4

NEERBICIDAT

ERBICIDAT

PROIECT ADER 1.1.4

Impactul tehnic, economic şi social al culturilor textile

PROIECT ADER 1.1.4

Tehnic

eliberează terenul timpuriu pentru amplasarea culturilor de toamnă are valoare curativă asupra terenului – distrugerea buruienilor şi extragerea substanţelor nocive din sol (metale grele) lasă terenul structurat la recoltare prospectează terenul în adâncime prin rădăcinile pivotante

Economic

obţinerea de produse solicitate intens pe piaţă sunt culturi competitive economic dezvoltarea industriilor pe orizontală diversificarea spectrului plantelor cultivate

Social

solicită un volum mare în ocuparea forţei de muncă pot fi cultivate în sistem gospodăresc contribuie la crearea de noi soiuri de muncă

Producţiile de tulpini obţinute la 3 soiuri si 7 linii noi de cânepă dioică de la S.C.D.A. Lovrin in anul 2014. Martor este soiul Lv 110.Nr.Crt. Genealogie

Producţiile medii/ani de experimentare(kg/ha)

Producţiamedie(kg/ha)

Producţia relativă

(%)

Diferenţa +/-

Kg/ha

Sem.

R1 R2 R31 Lovrin 110 14600 14617 13450 14222 100 -

2 Fibramulta 151 14150 14067 14117 14111 99 -111 0

3 Lv8(Lv110)CS/02 13883 14500 14017 14133 99 -89

4 Ucrainean 202 14083 13517 14833 14144 99 -78

5 523/04 14067 14383 15100 14517 102 295 *

6 545/04 14967 14050 15883 14967 105 745 **

7 Lv 422/01 13117 12633 12883 12878 91 -1344 00

8 Silvana 33/08R 15067 16667 18250 16661 117 2439 ***

9 Lv 432/01 15167 15050 15283 15167 107 945 **

10 804/08;15CS

(CS/2004)

14417 14333 14233 14328 101 106 *

DL 5%= 1155 kg/ha; DL 1%= 1584 kg/ha; DL 0,1% = 2155 kg/ha.

PROIECT ADER 1.1.4

Producţiile medii de samanta obţinute la liniile noi de cânepă dioică de la S.C.D.A. Lovrin in anul 2014. Martor este soiul Lv 110.

Nr.Crt. Genealogie

Producţiile medii/ani de experimentare(kg/ha)

Producţiamedie(kg/ha)

Producţia relativă

(%)

Diferenţa +/-

Kg/ha

Sem.

R1 R2 R31 Lovrin 110 384 413 376 391 100 - -

2 Lv 8(Lv 110)CS/02 417 444 500 454 116 63 *

3 523/04 421 468 381 423 108 32 *

4 Lv 422/01 437 421 381 413 106 22

5 Lv 432/01 421 338 413 391 100 0

6 Lv 457/08 421 484 437 447 114 56 *

7 Lv 406/02 405 452 386 414 106 23

8 Lv 428/01 476 397 402 425 109 34 *

9 Lv 434/01 492 286 354 377 97 -14

10 804/08;15CS(CS/200

4)

349 429 322 367 94 -24

DL 5%= 71 kg/ha; DL 1%= 97 kg/ha; DL 0,1% = 132 kg/ha.

PROIECT ADER 1.1.4

CONŢINUTUL DE FIBRĂ LA CÂNEPA DE FUIOR ÎN ANUL AGRICOL 2013-2014 la SCDA LOVRIN

Nr.Crt

Genealogie Greut. Probe uscate

Continut fibre uscate

Continut fibre pure %

MediaX

Xx1,3

R1 R2 R1 R2 R1 R2

1 Lovrin 110 35,96 38,61 8,78 9,74 24,42 25,23 24,82 32,27

2 523/04 25,66 26,59 8,22 7,14 32,03 26,85 29,44 38,28

3 Lv 422/01 18,61 19,70 5,84 5,99 31,38 30,41 30,89 40,16

4 Lv 432/01 24,98 22,59 6,60 6,65 26,42 29,44 27,93 36,31

5 Lv 457/08 30,42 22,87 7,47 6,76 24,56 29,56 27,06 35,17

6 Lv 110 693/08 29,46 46,55 9,22 11,64 31,30 25,01 28,15 36,60

7 61+82+20 CS/04

32,85 28,66 9,48 7,91 28,86 27,60 28,23 36,70

8 Armanca 26,43 29,23 7,24 7,79 27,39 26,65 27,02 35,13

9 V1-30-80*H139 34,19 34,90 9,61 10,08 28,11 28,88 28,50 37,04

10 1+4 CS/2004 25,57 33,47 7,01 9,58 27,41 28,62 28,02 36,42

PROIECT ADER 1.1.4

Rezultate• Rezultatele obţinute la cultura cânepii pentru fibră, în anul experimental

2013/2014, conduc spre următoarele concluzii provizorii care urmează a ficonfirmate sau infirmate prin rezultatele experienţelor din anii următori.

• Dintre soiurile şi liniile luate în studiu, s-au evidenţiat cateva linii noi decânepă dioica care au realizat productii de tulpini de peste 15 t/ha.

• În comparaţie cu soiul martor Lovrin 110, liniile Silvana 33/08R şi Lv432/01 înregistrează un spor de producţie de 17%, respectiv 17%.

• Conţinutul de fibre: cel mai mare conţinut de fibre l-a avut linia Lv422/01(40,16%), urmata de linia 523/04 (38,28%). Faţă de martorul Lovrin110, toate cele nouă linii înregistrează un conţinut mai ridicat de fibrătehnică. Cel mai scăzut conţinut de fibră se înregistrează la linia Lv 457/08.

• Productia de samanta. In ceea ce priveste capacitatea de producesamanta, intre liniile studiate exista diferente evidente. Influenta condiţiilorclimatice din ultimii ani pentru cânepa de samanta au creat condiţiinefavorabile de cultură, asigurând producţii mari de fibră şi mici desămânţă. Productiile de samanta fiind cuprinse intre 400-500 kg/ha.

PROIECT ADER 1.1.4

Concluzii• La liniile studiate se constată o corelaţie negativă între producţia de fibre şi

capacitatea de a produce sămânţă. Chiar dacă conţinutul în fibre al liniilor noide cânepă dioică este superior martorului Lovrin 110, producţia de sămânţă sesituează aproape de producţia martorului.

• Până în prezent, criteriul esenţial de apreciere a valorii productive a unui soide cânepă era producţia de fibre, corelată pozitiv cu producţia de tulpini şiconţinutul procentual de fibră.

• În viitor se va pune accent pe producţia de ulei, corelată pozitiv cu producţiade sămânţă şi conţinutul procentual de ulei.

• Epoca de semănat este factor determinant în obţinerea de producţii ridicate detulpini şi fibră la cânepă. Datorită condiţiilor nefavorabile(temperatură ridicatăsau alternanţă de temperaturi scăzute şu temperaturi ridicate), cânepa pentrufibre semănată în a doua decadă a lunii aprilie, răsare repede, dar poate fiafectată de atacul purecilor şi atunci este afectată desimea plantelor launitatea de suprafaţă, ceea ce în final determină deprecierea fibrei şi înconsecinţă scăderea producţiei de tulpini şi fibră.

• Materialul biologic existent la S.C.D.A. Lovrin permite studierea în continuare anoi linii de cânepă dioică obţinute în cadrul laboratorul de ameliorare acânepei. În viitor din aceste noi linii se vor omologa noi soiuri de cânepă cupotenţial biologic ridicat în ceea ce priveşte atât producţia de fibră şi tulpini,cât şi producţia de ulei şi sămânţă.

PROIECT ADER 1.1.4

Identificare, testare ecologică şi selecţia genotipurilor de cânepă monoică şi dioică, precum şi a inului de fibră, adaptate impactului schimbărilor

climatice.

Preferinţele moderne pentru îmbrăcămintea din pânză de in au făcut ca această plantă deosebit de valoroasă să fie căutată înaintea

produselor din cânepă, chenaf sau iută, atât pentru rezistenţă cât mai ales pentru fineţea şi eleganţa produselor sale

Soiurile de in de fibră care sunt analizate în această lucrare aparţin speciei Linum usitatissimum ssp eurasiaticum, proles elongata Vav

et Ell.,

PROIECT ADER 1.1.4

INTRODUCERE• În raport cu utilizarea economică a inului de fibră, interesul amelioratorilor este orientat, cu

preponderenţă spre creşterea potenţialului de producere a biomasei vegetative, conţinut în fibră cât mai ridicat, asociate cu rezistenţa la cădere şi boli şi a toleranţei la factori de stres cauzaţi de lipsa de apă, precipitaţii insuficiente, temperaturi ridicate care conduc, la instalarea secetei atmosferice şi pedologice ce provoacă mari dezechilibre metabolice la nivel celular.

• Insuficienţa aprovizionări cu apă a plantelor de in ce se manifestă frecvent pe o mare parte a arealului de cultură a inului, este un factor important de limitare a nivelelor de producţie la această plantă.

• Sunt cunoscute mai multe tipuri de mecanisme fiziologice care pot fi utilizate în ameliorarea comportării soiurilor în condiţii de stres hidric (Săulescu, şi colab. 1986). Astfel, există mecanisme care permit evitarea secetei ( precocitatea, înrădăcinarea mai profundă) mecanisme care determină toleranţa la dezhidratare.

• Importanţa mecanismelor fiziologice de rezistenţă sau toleranţă în determinarea reacţiei soiurilor la deficitul hidric din sol este foarte variat în funcţie de momentul când survine,de durată şi intensitatea ei, de existenţa apei în profunzimea solului.

• Din această cauză, rezistenţa la secetă reprezintă un obiectiv prioritar în crearea de soiuri de in pentru fibră cu o bună plasticitate ecologică.

• În ultimi ani s-au înregistrat diferite tipuri de manifestare a secetei în perioada de vegetaţie a inului, care au permis obţinerea de informaţii cu privire la comportarea în aceste condiţii a unui număr mare de genotipuri de in existent în colecţia proprie.

•

PROIECT ADER 1.1.4

MATERIAL şi METODĂ• Observaţiile şi determinările s-au făcut plecând de la 20 de soiuri şi 47 de linii studiate în culturii de concurs şi de

orientare la SCDA Livada în 2011. Din totalul materialului analizat, pe parcursul perioadei de studiu,2012-2013, o parte din genotipurile care au pezentat sensibilitate la seceta atmosferică şi pedologică au fost eliminate.

• Determinarea gradului de rezistenţă la seceta atmosferică şi pedologică, a genotipurilor cosiderate cu o bună toleranţă la stresul hidric pe parcursul perioadei de vegetaţie s-a făcut prin simple observaţii privind comportarea plantelor în perioadele critice de dezvoltare ale inuui de fibră până la recoltare

• Eperienţele au fost amplasate pe un sol brun luvic, cu un pH în apă de 5,2-5,4, conţinut în humus de 1,8%, în argilă de 24-26%, în fosfor mobil de 10-15 ppm, iar în potasiu mobilde 140-160 ppm, cu textură luto –nisipoasă.

PROIECT ADER 1.1.4

Metoda de aşezare a experienţelor în cei trei ani fost, metoda blocurilor randomnizate în patru repetiţi. La semănat sa asigurat o densitate constantă de 2400 boabe /mp.

Avându-se în vedere că nu în orice an se întâlnesc temperaturi ridicate, capabile să să producă diferenţieri evidente de rezistentă, s-a recurs la metodele clasice de examinare .

-determinare proviziei momentane de apă, rezerva faţă de coeficientul de ofilire, deficitul faţă de capacitatea de câmp în perioada aprilie-iulie ( grafic 1)

-evapotranspiraţia medie lunară (mm) în perioada de vegetaţie calculată după formula ANM, Evtr.=Pmm / √(0,9+(Pmm )² / L)

L=300+25xTºC+0,05(TºC))²Recoltarea snopului de analiză, a fost făcută de pe un metru pătrat din fiecare repetiţie, de la

fiecare genotip analizat, la maturitatea tehnică a plantelor galben verziu, şi cea fnală la coacerea deplină a fiecărui genotip. Au fost determinaţi următori indici: biomasa vegetativă şi de

boabe la coacerea deplină, însuşirile cantitative ale recoltei de boabe şi înălţimea plantelor la maturitate.

PROIECT ADER 1.1.4

• Determinarea conţinutului în fibră s-a făcut prin fierbere în soluţie de 1,8% NaOH )Metoda Bredeman)

• Valorificarea şi interpretarea rezultatelor obţinute la tulpini şi fibră s-a făcut utilizându-se metodele moderne de statistică matematică (Ceapoiu, 1968)

• Condiţiile climatice

• Regimul de precipitaţii prezentată în tabelul 2. În perioada de vegetaţie a inului în fazele critice de creştere şi dezvoltare rezerva de umiditate a fost bine asigurată în anii 2012 şi 2013; în scgimb în 2014 s-a înregistrat un deficit de umiditate care s-a menţinut până în sfârşitul luni iunie, ca apoi să fie compensat prin precipitaţiile abundente din iulie.

• Cantităţiile de apă căzute în intervalul mai - iunie totalizează 201,4 mm în 2012, respectiv 205,9 mm în 2013.,şi 64,3 mm în 2014. Comparând suma mediei multianuale de 166,1 mm pentru aceiasş perioadă de referinţă, constatăm un excedent smnificativ de 35,3mm în 2012 , de 39,8 în anul 2013 şi un dedicit de 101,8 în anul 2014.

PROIECT ADER 1.1.4

Apa, constituie unul dintre factorii de vegetaţie de cea mai mare importanţă pentru viaţa plantelor în cursul dezvoltării şiobţinerea unei producţii agricole de calitate.

În cursul dezvoltării inului în diferitele stadii – faze de organogeneză plantele de in au o rezistentă la secetă diferită, după cum şi nevoia lor faţă de apă este diferită.

Cea mai mică rezistenţă la secetă o au plantele în aşa numite faze critice.Pentru inul de fibră fazele critice sunt perioada dintre brăduţ –înflorit, fază numită creştere activă, când ritmul de

creştere este de 2,5-3 cm pe zi, şi a doua perioada de la înflorit-maturitate a seminţelor, ce corespunde şi cu trecerea inului de la plantă erbacee la plantă lemnoasă.

Temperaturile medii lunare înregistrate în aprilie şi mai de 12.7 respectiv 16,3 au fost ideale din punct de vedere biologic, au corespuns cu cerinţele inului de fibră, cu valori apropiate de normală.

Umiditatea relativă în cele două luni de vegetaţie de 63,0% în luna aprilie şi 68,7% în mai, au compensat parţial lipsa de precipitaţii şi deficitul de apă din sol, care din punct de vedere pluviometric înregistrează valori sub media multianuală de

21 1mm în aprilie şi 43,6 în luna mai. Temperaturile maxime de 25,6 respectiv 30,8 grade din perioada creşteri active asociate cu lipsa de apă, din această

primăvară reprezintă un test de verificare a genotipurilor în ceea ce priveşte rezistenţa lor la factori de stres hidro-termic.

Cu toate că pe suprafeţe extinse, în arealul de cultură a inului de fibră, dependenţa randamentului de tulpini de rezerva de apă acumulată în sezonul rece este foarte importantă.

Gradul de asigurare al necesarului de apă s-a evaluat numai pentru perioada de la semănat la maturitate din mai multe considerente:

-acest interval cuprinde diversitatea spaţială a derulării fenofazelor, de organogeneză în care dependenţa producţivităţii inului de nivelul aprovizionări cu apă este maximă,

-tot în acest interval de timp se înregistrează cel mai mare consum de apă, care la neirigat poate să ajungă la 2,66 mc/ zi

- evapotranspiraţia din această perioadă poate afecta toate formele de apă lichidă atât apa meteorică din atmosferă, reţinută de învelişul vegetal şi apa căzută la suprafaţa terenului, cât şi apa subterană din profilul de sol din zona capilară

şi chiar din acviferele freatice situate la mică adâncime

PROIECT ADER 1.1.4

Condiţiile climatice 2012-2014

PROIECT ADER 1.1.4

PROIECT ADER 1.1.4

Tabelul 4. Valorile indicelui hidrotermic K=P/ΣTº*0,1tºdin aprilie-iulie 2012-2014

Anul/Luna Aprilie Mai Iunie Iulie

2012 1,36 1,52 2,25 0,56

2013 2,35 2,53 1,45 0,66

2014 0,62 0,65 0,24 2,03

K=P/ΣTº*0,1tº 1,62 1,51 1,63 1,30

Indicele ideal(multianual)

1,3 1,80 1,8-2,0 0,8-1,0

PROIECT ADER 1.1.4

PROIECT ADER 1.1.4

Provizia momentană de apă

• Din datele prezentate în tabelul de mai sus şi din graficele 1 şi 2, reiese că provizia momentană de apă în aprilie de 493 mc, la pregătirea ternului pentru semănat, înregistrează un deficit de 132 mc faţă de capacitatea de câmp pentru apă şi scade lunar cu valorii semnificative de 228 mc în mai, şi 131mc în iunie.

• Provizia momentană de apă comparată cu coeficientul de ofilire constatăm o valoare de 1,7 ori mai mare în luna aprilie, în celelalte luni de vegetaţie valorile sunt sub valoarea lui cu până la 49 mc în luna iunie.

• Precipitaţiile căzute în acest an au pe durata perioadei de vegetaţie a inului de 109,3 mm au fost insuficiente în exprimarea potenţialului de producţie real al genotipurilor fiind anul cel mai reprezentativ pentru testarea la factori de stres hidric.

• Indicele hidrotermic determinat pe fazele de organogeneză de la răsărit la maturitate prezintă valorii subunitare între -0,8 şi 1,1.

• Valorile acestui indice este de dorit să fie în creştere de la valoarea unitară 1 până la valoarea 2,0, urmat de o scădere subunitară de 0,8 până la 1,0.

• Tabelul 4. Valorile indicelui hidrotermic K=P/ΣTº*0,1tºdin aprilie-iulie 2012-2014

PROIECT ADER 1.1.4

Rezultate, stadiul relizării obiectivului

Tabelul 5. Rezultate de producţie obţinute cu soiuri şi linii de in pentru fibră 2012-2014Nr.crt

Soiul/Linia

Anul2012

Anul2013

Anul2014

Media2012-20114

% faţă de medie

Dif. faţă de medie

Semnif.Dif

1 Luncavăţ 63,5 65,0 42,68 57,06 84 -16 000

2 Ferdinand 41,5 67,5 56,28 55,09 81 -19 000

3 Paula 66,0 67,3 57,98 63,76 94 -6 0

4 Ioana 73,0 65,7 62,25 66,98 99 -1 -

5 L60743-91 80,75 64,8 56,88 67,48 100 - -

6 L60121-93 74,75 68,5 60,28 67,84 100 - -

7 L62691-B-88 87,0 84,5 61,28 77,59 115 15 ***

8 L60358-98 88,0 89,5 55,38 77,63 115 15 ***

9 L60459-98 85,0 89,2 52,25 75,48 112 12 ***

Media Câmpului

67,66 100

PROIECT ADER 1.1.4

Linia 60358-98• Linia 60358-98 a fost obţinută prin selecţie individual repetată

din populaţia hibridă dintre soiurile franceze;Ariane şi Silva.• În perioada 2006-2011linia a fost testată în câmpurile de

control şi culturile comparative de orientare.• Pe baza rezultatelor obţinute în perioada de studiu, a fost

promovată spre testare în cultura comparativă de concurs alături de patru soiuri omologate.

• Datele de producţie au fost comparate cu media tuturor soiurilor şi a soiului martor cel mai reprezentativ pentru zona

noastră. Linia a fost întrodusă în acest dispozitiv experimental începând cu

anul 2012. Rezultatele anterioare cât şi cele recente din 2012-2013, au

confirmat potenţialul de producţie a linie, comparativ cu soiurile testate,a fost multiplicată în 2013 şi s-a întocmit

documentaţia de verificare în reţeaua ISTIS pentru anul 2014.

Fenotipic linia 60358-98 se caracterizează printr-un stagiu lent de creştere în primele 20 de zile, ce corespunde stagiului de brăduţ,urmat de o perioadă de 30-35 de zile cu o creştere

zilnică de 2,8-3 cm ajungând la maturitate la o talie de 110-120 cm în condiţii climatice normale.

Pe durata perioadei de experimentare linia 60358-98 a prezentat o bună toleranţă la seceta atmosferică din acest an cu toate că

se încadrează în grupa soiurilor intensive. Rezultate de producţie a liniei, obţinute pe durata experimentări

atât faţă de soiul martor cât şi faţă de media câmpului sunt semnificative

DL5%=6%DL1%=8,4

DL0,15=11,2%

Soiul/linia Producţia de tulpini q/ha2012-2014

% faţă de mt

% faţă de media câmpului

Ioana mt 66,98Cf %=25,615,5 q/ha fibra

100%

100%

99

93

60358-98 77,63Cf%=25,119,48 q/hafibra

116***

126***

115***

117***

Media câmpului

67,66Cf%=24,516,58 q/ha

101

107

100%

100%

PROIECT ADER 1.1.4

Rezultate de producţie a liniei L60358-98 în primul an de testare în reţeaua.I.S.T.I.S. 2014Tulpini kg/ha

Soiul /Centru

Târgovişe Tg. Secuiesc Sibiu Rădăuţi Luduş Dej Mediacentrelor

Cosmin mt 9071 12.301 17.142 8.661 14.475 14.307 12.659100%

60358-98% faţă de soiul Cosmin

7.37181%

10.37184%

17.361101%

8.806102%

14.525100%

12.352 11.79786% 93%

PROIECT ADER 1.1.4

Buget de venituri şi cheltuieli la cultura inului pentru fibră / hectar

• Producţia planificată la ha 6000 kg tulpini/ ha• Preţul de producţie 4494/6000 =075 lei/ kg• Producţia secundară sămânţă 800 kg / ha• Producţia de tulpini tehnologice 5200 kg /ha• Pretul de productie 4494/5200 =0,86 lei / kg• Producţia de fibră rezultată la meliţare 1300 kg/ ha• Fuior rezultat 780 kg x 2,75 EURO= 2145• Câlţi rezultat 520 kg x 1,35 EURO = 702• Puzderie rezultată 3,9 to x 135 EURO= 526• Total……………………………………..=3373• 3373 EURO x 4,4 lei =14.841 lei / ha• Venituri……. =14.841 lei• Cheltuieli…. ..= 157 • Beneficiu…...=14.684

PROIECT ADER 1.1.4

Concluzii

L 60358-98 a realizat un spor de 1063 kg/ ha la tulpini si 398 kg / ha la fibra.Valoarea sporului de producţie a liniei 60358-98 la tulpini 1063 x 1,75=1860 lei pe ha

Valoarea sporului de producţie a liniei 60358-98 la fibra 398 x 2,75 EURO x 4,4=4816 lei

Valoarea proiectului 286.000 / valoarea sporului de 1860 lei =154 ha de in pentru amortizarea cheltuielilor

PROIECT ADER 1.1.4

Specificare Recoltare mecanizată

Recoltare manuală

Cheltuieli directeI. Cheltuieli materiale1.-chl.cu lucrări mecanizate2.-chl. Materialed.c. sămânţa

îngrăşămintepesticide

3. chel. cu arenda 600kg grâu4. chel. AprovizionareII. Chel. Personal- salarii- cote aferente 27%Cheltuieli indirecteCheltuieli generaleTotal cheltuieli de producţieCost producţiei de tulpini(6,0 t)Preţul de livrare 1,75 lei / kgVenit pe ha-lei

368634001286124452045027472015028622561

368440

44940,75

10.5006.006

4988340012861244520450274720150

15881250338368440

57960,97

10.5004.704

PROIECT ADER 1.1.4