PROIECT ACORD DE MEDIU - anpm.ro VA…industriala Renault Technologie Roumanie. Amplasarea acestei...

Nr.8032/2727/03.02.2012 PROIECT

ACORD DE MEDIU Nr. ....... din .............

Ca urmarea cererii adresate de COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI

DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A., cu sediul în Bucuresti, B-dul. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, înregistrată la Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita cu nr.8032 din 17.06.2011, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, se emite:

ACORD DE MEDIU

pentru proiectul: “CONSTRUIRE VARIANTA DE OCOLIRE TITU”, amplasat pe teritoriul administrativ al orasului Titu si al comunelor Branistea si Produlesti, judetul Dambovita, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede:

I.Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele

Proiectul Variantei de ocolire Titu, alternativa 2 - Nord, propus spre finantare prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, in cadrul POS Transporturi, a fost avizat de Consiliul Tehnico – Economic al C.N.A.D.N.R. S.A., proiect sustinut si avizat favorabil de autoritatile publice locale, fiind alternativa cea mai avantajoasa din cele 4 variante analizate, din punct de vedere tehnic, economic si al protectiei mediului, asa cum a rezultat in urma analizei multicriteriale din Raportul privind impactul asupra mediului. Varianta de ocolire Titu va avea lungimea de 13,469 km, realizandu-se urmatoarele lucrari: La km 0+000, se vor executa: Desprinderea din DN 7(km 48+800)se va efectua printr-un nod rutier compus din bretele pentru eliminarea conflictului de stanga si un pasaj denivelat suprateran avand 4 deschideri 18m+24m+ 24m+18m, cu lungimea totala de 90,75m. Gabaritul de trecere pe DN 7 este de 5,00m. In sectiune transversala pasajul are 8 grinzi tip “T” cu h = 1,10m, avand un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. Configuratia propusa pentru nodul rutier, presupune demolarea unei statii de betoane, inclusiv in solutia constructiva cu giratie.

Drumul national DN 7 este in curs de largire la 4 benzi de circulatie, fiind necesara sincronizarea desprinderii variantei de ocolire cu aceasta lucrare. La km 1+150, se vor realiza: Intersectie la nivel (tip T) cu DC 42, cu acces restrictionat. In planurile locale de urbanism drumul DC 42 va avea destinatia unica, respectiv accesul la platforma industriala Renault Technologie Roumanie. Amplasarea acestei intersectii se face la solicitarea Renault Technologie Roumanie, cu sustinerea si aprobarea Primariei Orasului Titu. La km 3+129, se vor realiza: Pasaj peste linia CF secundara 901 Bucuresti – Titu – Pitesti – Slatina – Craiova, dubla, electrificata, asigura un gabarit de libera trecere pe verticala de 7,80m. Pasajul are cinci deschideri 24m+3x35m+24m si o lungime totala de 161,45m. In sectiune transversala pasajul are 5 grinzi tip “I”, h = 1,60m, un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. La km 6+122, se vor executa: Nod rutier la intersectia cu DJ 701(km 15+560) care cuprinde un pasaj peste varianta de ocolire, avand 3 deschideri 18m+24m+18m si o lungime totala de 65,84m. Gabaritul de libera trecere pe varianta ocolitoare este de 5,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. Nodul rutier prevede bretele pentru eliminarea conflictului de stanga si asigura toate relatiile. Realizarea acestui nod rutier se face la solicitarea Renault Technologie Roumanie, cu sustinerea si aprobarea Primariei Orasului Titu, asigurand o legatura rapida cu municipiile Targoviste si Ploiesti. La km 7+825 se va realiza: Pasaj pe DC 59 (km 0+855) peste varianta de ocolire cu lungimea totala de 65,84m. Pasajul are trei deschideri 18m+24m+18m. Gabaritul de trecere libera pe varianta ocolitoare este de 5,00m. In sectiune transversala pasajul are 8 grinzi tip “T”, h = 1,10m, un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. In varianta constructiva fara pasaj, era obligatorie devierea DC59 pe sub pasajul peste CF de la km 8+404 (kilometraj pe varianta de ocolire) si marirea deschiderii acestuia, situatie care necesita exproprierea de terenuri suplimentare. La km 8+313, se va executa: Pasaj peste linia CF secundara 904 Titu – Targoviste – Pietrosita, simpla, neelectrificat, cu un gabarit de libera trecere pe verticala de 7,80m. Pasajul are 6 deschideri 6x35m si o lungime totala de 218,50m. In sectiune transversala pasajul are 5 grinzi tip “I”, h = 1,60m, un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. La km 10+300 se va executa:

Parcare de scurta durata. Dotarile parcarii (statie de distributie carburanti, sistem de alimentare cu apa si statie de epurare ape uzate, grup sanitar, spatiu comercial si alte facilitati), vor face obiectul unui proiect separat. La km 11+807 se va executa: Pod peste paraul Suta cu o deschidere de 35,00m si o lungime totala de 51,10m. In sectiune transversala podul are 5 grinzi tip “I”, h = 1,60m, un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile podului sunt fundate indirect pe coloane de Ø 1,20m, culeile sunt de tip perete (zid). Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. La km 13+469 se va realiza: Revenirea in DN 7 (km 57+200 pe DN7), se realizeaza printr-un nod rutier (km 12+925 pe ocolitoare), avand un pasaj cu trei deschideri 18m+24m+18m, cu lungimea totala de 66,70m. Gabaritul de libera trecere pe ocolitoare este de 5,00m. In sectiune transversala pasajul are 8 grinzi tip “T”, h = 1,10m, un gabarit de 7,80m parte carosabila si doua trotuare de 1,00m. Infrastructurile pasajului sunt fundate indirect pe coloane Ø 1,20m, culeile sunt de tip inecat, iar pilele tip lamela. Racordarea cu terasamentele se face prin intermediul sferturilor de con. Profilul longitudinal Profilul longitudinal al variantei ocolitoare a fost stabilit dupa urmatoarele criterii: • Drumul sa fie intr-un rambleu cu inaltimea de minimum 1,0m, pentru asigurarea unui drenaj corespunzator al structurii rutiere; • La traversarea cailor de comunicatii se vor asigura: - Pentru intersectiile cu alte cai rutiere se va asigura inaltimea libera de 5,00m; - Traversarea cursurilor de ape s-a efectuat prin dimensionarea podurilor la debitele de calcul cu asigurarea de 2%, indicate de INMH; - Razele de racordare minime in plan vertical vor fi: la racordari concave – 4500m si la racordari convexe – 3000m; - Declivitatea maxima proiectata este de 4%; - Asigurarea unei pante longitudinale de minimum 0,25%. Profilul transversal • Traseul variantei de ocolire Titu, este incadrat ca Drum National European - clasa tehnica III, in conformitate cu O.G. nr.43/1997 si Ordinul M.T.nr.45/1998, avand profilul transversal cu urmatoarele caracteristici constructive: - Platforma drumului 10,00m; - Partea carosabila 7,00m; - Benzi de circulatie 2,00m; - Acostamente 2x1,50m; - Banda de incadrare 2x0,75m. • Drumuri judetene relocate - Latimea platformei 9,00m; - Partea carosabila 7,00m; - Acostamente 2x1,00m; - Banda de incadrare 2x0,50m. • Drumuri comunale

- Latimea platformei 8,00m; - Partea carosabila 6,00m; - Acostamente 2x1,00m; - Banda de incadrare 2x0,25m. • Drumuri vicinale (agricole si de exploatare), comunale si restabiliri drumuri in lungul variantei ocolitoare - Latimea platformei 5,00m; - Partea carosabila 4,00m; - Acostamente 2x0,50m; Structuri rutiere • Structurile rutiere propuse pentru Varianta de Ocolire Titu Varianta 1 propusa: Structura rutiera semirigida , h = 81 cm

- 4 cm MASF 16 – SR 174/1 -2009; - 6 cm BAD 25m – SR174/1-2009;

- 6 cm AB2 – SR 7970/2001; - 20 cm balast stabilizat; - 15 cm strat de forma din balast; Varianta 2 – alternativa: Structura rutiera supla, h = 92 cm

- 4 cm MASF 16 – SR 174/1 -2009; - 6 cm BAD 25m – SR174/1-2009;

- 12 cm AB2 – SR 7970/2001; - 25 cm piatra sparta – SR 677- 2001; - 30 cm balast – SR662-2004; - 15 cm strat de forma din balast; • Structura rutiera pe drumuri judetene relocate

- 4 cm BA16 – SR 174/1 -2009; - 5 cm BAD 25m – SR174/1-2009;

- 6 cm AB2 – STAS 7970/2001; - 20 cm piatra sparta – SR 677- 2001; - 25 cm balast – SR662-2004; - 15 cm strat de forma din balast; • Structura rutiera pe drumuri comunale relocate

- 4 cm BA16 – SR 174/1 -2009; - 6 cm AB2 – STAS 7970/2001; - 15 cm piatra sparta – SR 677- 2001; - 25 cm balast – SR662-2004; • Structura rutiera pe drumurile vicinale relocate - 20 cm piatra sparta – SR 677- 2001; - 30 cm balast – SR662-2004; - 10 cm strat de forma din balast; Intersectii Amenajarea geometrica a intesectiilor proiectate va respecta prevederile Normativului pentru amenajarea intersectiilor la nivel pe drumurile publice – Indicativ AND 600/2010.

Modul de realizare a acestor lucrari au fost descrise mai sus, pe traseul variantei ocolitoare la urmatorii kilometrii: km 0+000 – nod rutier desprindere din DN 7; km 1+150 – intersectia cu DC 42; km 6+122 – intersectia cu DJ 701; km 7+825 – intersectia cu DC 59; km 13+469 – nod rutier cu revenire in DN 7(km 57+200). Sisteme de colectare si evacuarea apelor Se vor executa santuri si rigole pavate din beton pentru colectarea apelor pluviale. Santurile trapezoidale sunt prevazute cu adancimea de 0,50m. La inaltimi mai mari de 6 m, apele de pe platforma drumului vor fi colectate prin rigole de acostament din beton, cu descarcare pe taluze prin casiuri in camerele de colectare din beton amplasate la baza taluzelor. Descarcarea apelor pe vai mai mici se va realiza prin podete cu deschideri de 2-5 m, in functie de debitul de apa descarcat. Sistem de drenare a terasamentelor Stratul drenant se executa din balast pentru evacuarea apelor provenite din precipitatii, care patrund in straturile fundatiei drumului in timpul executiei sau prin acostamente si rosturi in timpul exploatarii. In acest scop se prelungeste stratul de balast din fundatia drumului pana la fata taluzului. Drenarea apelor este preluata in acest caz de stratul de balast din fundatie cu grosimea de 30 cm, avand si rol anticapilar, cu stoparea ascensiunii apei in sens antigravitational. Panta transversala a stratului de balast va fi aceeasi cu cea a imbracamintii asfaltice, cu exceptia ultimilor 0,80m pana la taluz unde va avea panta de 10%. Pe sectoarele de drum in debleu, stratul drenant va fi asezat sub rigolele longitudinale, cu panta de minimum 0,3%. Sistemul de epurare a apelor colectate Apele meteorice de pe carosabil, incarcate cu suspensii si reziduuri petroliere, sunt colectate prin rigolele pluviale in sisteme de epurare prevazute cu decantor si separator de grasimi, cu evacuare in emisari. Aceste statii de epurare vor fi amplasate in zona podurilor si podetelor variantei de ocolire, cu evacuarea apelor epurate in emisarii din zona sau in canalele de desecare. Masuri pentru siguranta circulatiei Semnalizarea si marcajul pe perioada executiei, in zonele de intersectie cu drumurile clasificate existente, se va efectua cu marcaje provizorii, idicatoare speciale si piloti de dirijare a circulatiei. Semnalizarea si marcajul definitiv dupa terminarea lucrarilor, se vor reliza prin semnalizarea verticala conform SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3. Marcajul rutier se va realiza conform SR 1848-7/2004 si conform deciziilor C.N.A.D.N.R. Parapete de siguranta Parapetele de siguranta vor fi montate pe zonele de rambleu si in zonele prevazute cu lucrari de arta , in conformitate cu STAS 1948”Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete, prescriptii generale de proiectare si amplasare pe drumuri”, SR EN 1317/1- 2000, SR EN 1317/2- 2000, SR EN 1317/3- 2002, SR EN 1317/4 – 2002 si indicativ AND 591 “Catalog de sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei la drumuri si autostrazi”. Platforma drumului va fi prevazuta cu stalpi de dirijare cu placute reflecorizante (in afara zonelor cu parapete). Parcari La km 10+300 se va executa o parcare de scurta durata.

Dotarile parcarii (statie de distributie carburanti, sistem de alimentare cu apa si statie de epurare ape uzate, grup sanitar, spatiu comercial si alte facilitati), vor face obiectul unui proiect separat. Lucrari de consolidare Se vor realiza pentru: - Asigurarea stabilitatii elementelor geometrice ale platformei drumului; - Sustinerea platformei drumului; - Sporirea capacitatii portante a terenului natural pe care se executa ramblee inalte; - Drenarea apelor din taluzuri si terenuri de fundare; - Limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin, limitarea impusa de existenta unor obstacole, lungimi mari ale taluzurilorsau constructii adiacente (bretele de intoarcere, alte cai de comunicatie). Lucrari de poduri

Structuri pe varianta ocolitoare Nr.crt. Pozitia

kilometrica Lungime totala (m)

Deschideri suprastructura

(m)

Tip infrastructura

Tipul structurii

Obstacol supratraversat

1 0 + 543 90,75 18+24+24+18 Culee inecata; Pila lamelara

8 grinzi in sectiune tip “T”

Pasaj peste DN 7

2 3 + 129 161,45 24+3x35+24 Culee inecata; Pila lamelara

5 grinzi in sectiune tip “I”

Pasaj peste CF

3 8 + 313 218,50 6x35 Culee inecata; Pila lamelara

5 grinzi in sectiune tip “I”

Pasaj peste CF

4 11 + 807 51,10 1x35 Culei perete 5 grinzi in sectiune tip “I”

Pod peste paraul Suta

Structuri peste varianta ocolitoare Nr.crt. Pozitia

kilometrica Lungime totala (m)

Deschideri suprastructura

(m)

Tip infrastructura

Tipul structurii

Obstacol supratraversat

1 6 + 122 65,84 18+24+18 Culee inecata; Pila lamelara


Pasaj peste ocolitoare







Lucrari hidrotehnice, podete Descarcarea apelor pe vai mai mici se va face prin podete ce vor avea deschideri de 2 – 5 m, in functie de debitul tranzitat. La intersectiile cu drumurile agricole, pentru evitarea trecerilor la nivel, se vor amenaja podete cu deschiderea de 5m si inaltimea suficienta pentru trecerea utilajelor agricole. Se vor asigura drenarea apelor pluviale din fundatia drumului atat in sectoarele de rambleu cat si in cele realizate in debleu. • Podet peste paraul Bai – km 0 + 812, tip D5 din beton armat, cu o singura deschidere de 5 m , lungimea de 5,90m, latimea de 48 m si inaltimea de trecere libera de 1,56 m. • Podete pentru tranzitarea apelor din rigola pluviala stanga in cea dreapta la kilometrii: km 1+300, km 1+975, km 2+875, km 3+900, km 6+925, km 7+450, vor i podete de tip C2, cu deschiderea de 2m, lungimea de 2,40m si latimea de 12,92m. • Deviere albie parau Bai intre km 4+750 – km 4+950, pentru protejarea amprizei drumului. • Traversari cursuri de apa necadastrate, Podete tip D3 la km 5+125 si km 5+700, cu deschiderea de 3m, lungimea de 3,90m si latimea de 11,32m. • Podete tip P2 pe sub bretelele de sens la km 5+925 si km 6+000, avand deschiderea de 2m, lungimea de 2,40m si latimea de 9,74m. • Podet tip D3 peste paraul Bai (in zona de intersectie cu DJ 701) la km 6+067, avand deschiderea de 3m, lungimea de 3,90m si latimea de 22,66m. Intre DJ 701 si varianta de ocolire, albia paraului Bai se va regulariza, relizandu-se un canal pereat cu dale de beton, avand sectiunea trapezoidala cu baza mica de 3m, inaltimea de 2m si panta taluzelor de 2/3. • Podet tip C2, peste un fir de vale necadastrat la km 6+ 215, avand deschiderea de 2m, lungimea de 2,40m si latimea de 12,92m. • Podet tip D5, peste fir de vale necadastrat (afluent al paraului Spalatura) la km 8+754, avand deschiderea de 5m, lungimea de 5,90m si latimea de 12,80m. • Podet tip D5, peste fir de vale necadastrat, la km 9+500, avand deschiderea de 5m, lungimea de 5,90m si latimea de 12,80m. • Podet tip D5, la km 9+500, pentru descarcarea apelor pluviale de pe partea dreapta pe partea stanga a drumului, avand si rol de subtraversare carosabil, avand deschiderea de 5m, lungimea de 5,90m si latimea de 12,80m. • Doua podete tip D5, peste paraul Spalatura la km 10+475, si amenajarea vaii paraului pe o distanta de 10m amonte si aval de pod, realizandu-se o albie cu sectiune trapezoidala, avand baza mica de 11m, inaltimea de 2,5m si panta taluzelor de1/2. • Podet tip D5 la km 11+500, pentru tranzitarea apelor pluviale dintr-o parte in alta a drumului. • Pod peste paraul Suta, la km 11+831, cu deschiderea de 35m, lungimea de 10,70m, latimea de 46,10m si inaltimea libera de 3,53m. Albia paraului se va regulariza pe o lungime de 25m amonte si aval de pod prin realizarea unei sectiuni de curgere trapezoidala, cu baza mica de 10m, inaltimea de 3,5 m si panta taluzelor de 1/2.

• La km 12+875, in zona nodului rutier, se vor executa 3 podete tip D5, pentru descarcarea unei vai necadastrate, care se va devia pe lungimea de 515m si se va regulariza amenajandu-se o albie cu sectiune trapezoidala, cu latime bazei de 2 m, inaltimea de 1,5m si panta taluzelor de ½. Organizarea de santier Infiintarea organizarii de santier, exploatarea acesteia in vederea realizarii obiectivului de investitie si refacerea terenului ocupat temporar la starea initiala, intra in sarcina antreprenorului care va castiga licitatia si va face obiectul unui proiect separat. Organizarea de santier se va realiza intr-un singur amplasament din cosiderente de ordin tehnico-economice si de protectie a mediului. • Alegerea locatiei, va fi stabilita de comun acord cu autoritatile locale, cu respectarea legislatiei in vigoare. • Spatiu pentru parcare utilaje folosite in etapa de costructie va fi amenajat pentru masinile si utilajele specifice executarii lucrarilor de construire drumuri, poduri si terasamente: excavatoare, buldozere, cilindri compactori, autogredere, autobasculante, incarcatoare frontale, betoniere, macarale etc. • Lucrari de pregatire, constau in amenajarea suprafetei organizarii de santier, prin indepartarea deseurilor, a stratului de sol vegetal si executarea platformei propriuzise. • Suprafata organizarii de santier va fi imprejmuita, va avea cai de acces marcate si semnalizate corespunzator, avand urmatoarele dotari: - cabina portar; - cai de acces bine delimitate; - magazie pentru depozitarea in siguranta a materialelor, uneltelor si dispozitivelor; - birouri si spatii de odihna; - facilitati igienico- sanitare. Planul de executie a variantei de ocolire Durata de realizare a investitiei este de 18 luni si consta in urmatoarele faze principale de executie: • Faza I Realizarea lucrarilor de terasamente pe toata ampriza drumului, inclusiv la nodurile rutiere, a lucrarilor de arta (poduri, podete, pasaje, lucrari de consolidare a taluzelor) si hidrotehnice. • Faza II Realizarea structurii rutiere pe intreaga platforma a variantei de ocolire, inclusiv realizarea zonei mediane si a zonelor de intoarcere, conform precizarilor de la capitolul Structuri rutiere. • Faza III Executarea lucrarilor privind drenajul si scurgerea apelor. • Faza IV Montarea parapetilor de siguranta si amenajarea parcarii de scurta durata. • Faza V Realizarea semnalizarilor verticale si a marcajelor orizontale, amplasarea bornelor kilometrice si hectometrice.

Activităţi de demolare

Varianta de ocolire alternativa 2 implică demolarea unei staţii de betoane la km 0+000, inceputul de proiect la desprinderea din DN 7. Aceasta etapa va face obiectul altui proict.

Suprafeţele şi categoriile de teren ocupate

Terenul pe care se va executa obiectivul prezentei documentaţii este situat atat în extravilan cat şi în intravilan. În documentaţia de exproprieri sunt prezentate în amănunt toate suprafeţele necesare din ampriza drumului, în care se vor face lucrările. Suprafata totala ocupata de constructia viitoarei variante de ocolire Titu (Alternativa II) este de 619.713,32 mp. Categoriile de folosinţă ale terenurilor expropriate sunt:

Suprafeţe expropriate- Alternativa II

Nr crt.

Categorie de folosinţă terenuri Suprafaţă Procent (%)

1 Arabil 445479.95 71.88 % 2 Păsune 143236.71 23.11% 3 Drum de exploatare 10237.16 1.65% 4 Curti constructii 7131.43 1.15% 5 Drum comunal 5423.99 0.88% 6 Drum naţional 4655.06 0.75% 7 Drum judeţean 3549.02 0.57% Total 619713.32 100.00% In aceasta etapa, nu se poate estima suprafaţa totală ocupată temporar de realizarea proiectului. In conformitate cu legislaţia în vigoare, amplasarea organizării de şantier, a depozitelor de deşeuri precum şi a celorlalte terenuri ocupate temporar pe perioada de execuţie, se va face de catre Constructorul lucrării desemnat prin licitaţie publică. Lucrari de terasamente pentru realizarea variantei de ocolire Titu

Nr.crt. Tipuri lucrari Volum terasamente

(mc) 1. Lucrări de drum 1.1. Lucrari de drum- sapătură de pământ in gropa de împrumut 543.605,00

1.3 Lucrari de drum- umplutură de pământ in gropa de împrumt 543.605,00

1.4. Săpătura de pământ la deblee in teren mediu 6.000

1.6. Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal 179.000

2. Lucrări de artă-Pasaj peste DN 7 km 0+000

2.1. Lucrări de artă-umpluturi la platforme 342 2.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 911.600

2.3. Lucrări de artă- umplutură de pământ 455.800 2.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 2.227,00 3. Lucrări de artă-Pasaj peste CF- km 3+129

3.1. Lucrări de artă-umpluturi la platforme 411

3.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 1.465,44

3.3. Lucrări de artă- umplutură de pământ 732,64

3.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 4968

4. Lucrări de artă-Pasaj pe DJ 701 km 6+12


4.2 Lucrări de artă - săpătura de pământ 729,28


4.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 2.227,00

5. Lucrări de artă-Pasaj pe DC 59 km 7+825


5.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 729,28


5.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 1.843,00

6. Lucrări de artă-Pasaj peste CF 59 km 8+313


6.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 1.740

6.3. Lucrări de artă- umplutură de pământ 870.24

6.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 4.968

7. Lucrări de artă-Pasaj peste pârâul Şuţa km 11+807


7.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 646,72


7.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 700

8 Lucrări de artă-Pasaj peste centură km 13+460


8.2. Lucrări de artă - săpătura de pământ 1.093,92

8.3. Lucrări de artă- umplutură de pământ 546

8.4. Lucrări de artă-umpluturi la sferturi de con 1.506

9. Lucrări Hidrotehnice

9.1 Lucrări Hidrotehnice- săpătură de pământ 60

9.2 Lucrări Hidrotehnice- umplutură de pământ 3.000

10. Nod rutier- km 0+500

10.1. Nod rutier - Săpătură de pământ 22.500

10.2. Nod rutier- Umplutură de pământ 22.500

10.3. Nod rutier- Decapare pământ 2.430

10.4. Nod rutier -Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal 5.400











13 Bretea de întoarcere

13.1. Bretea de întoarcere- Decapare pământ 2.025

13.2. Bretea de întoarcere- Săpătură de pământ 15.000

13.3. Bretea de întoarcere–Umplutură de pământ 15.000

13.4. Bretea de întoarcere- Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal 900

14 Relocare DC 59 km 7+830

14.1. Relocare drumuri locale-decapare pământ 1.290

14.2. Relocare drumuri locale-Săpătură de pământ 10.750

14.3. Relocare drumuri locale –Umplutură de pământ 10.750

14.4. Relocare drumuri locale- Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal 860

15 Relocare drumuri locale

15.1. Relocare drumuri locale-decapare pământ 13.800

15.2. Relocare drumuri locale-Săpătură de pământ 9.200

15.3. Relocare drumuri locale –Umplutură de pământ 9.200

15.4. Relocare drumuri locale- Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal 1.840

Total volum săpături 1.662.128,64

Total volum umpluturi 1.398.103,36

Diferenţă (excedent volum săpături) 264.025,28

Lucrarile de terasamente sunt necesare în vederea amenajării terenului pentru asigurarea declivitatii conform normelor de proiectare. In acest scop vor fi efectuate lucrări de umplutura pentru realizarea rambleului drumului şi lucrări de excavaţii în zonele de debleu. Din estimarea prezentată mai sus se concluzionează că vor rezulta volume de terasamente neutilizate. In acest sens, se apreciază că terasamentele necorespunzătoare vor fi evacuate şi depozitate întrun depozit special amenajat, cu ocazia retragerii mijloacelor de transport din şantier. Astfel antreprenorul va fi obligat prin caietele de sarcini, să încheie contracte cu operatorii de salubritate autorizati si cu administratia publica locala pentru amplasarea depozitului pentru excedentul de volume de terasamente. De asemenea, se vor lua masuri ca intregul surplus de pământ sa fie utilizat la alte lucrări de construcţii din zonă, care necesita completari ale volumelor de terasamente. Folosinte actuale si planificate ale terenului Regimul juridic: teren intravilan si extravilan apartinand domeniului public al unitatilor administrativ – teritoriale Titu, Branistea si Produlesti, precum si persoanelor fizice; Regimul economic: categorii de folosinta a terenului - neproductiv si agricol; Regimul tehnic: drum clasa tehnica III, platforma de 10,00m, partea carosabila 7,00m, 2 benzi de circulatie, acostamente 2x1,50m.

II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului Proiectul propus ”Varianta de ocolire Titu”, se încadrează în Anexa 2 la pct. 10, lit.(e) a H.G.nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului – Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului.

Decizia de emitere a acordului de mediu a fost luată în urma parcurgerii metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private conform Ordinului nr.135 /2010, a analizei documentaţiei tehnice depuse, în urma consultărilor din cadrul Comisiei de Analiză Tehnică, pe baza recomandărilor şi concluziilor Raportului privind impactul asupra mediului si a consultării publicului ca urmare a anunţurilor publice şi a dezbaterii publice.

Decizia finala de emitere a acordului de mediu sa bazat pe respectarea prevederilor legale in ceea ce priveste indeplinirea măsuriilor si conditiilor privind protectia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului.

Conform Certificatului de urbanism nr.124/25.05.2011, regimul economic al terenului este agricol si neproductiv, regimul juridic fiind teren intravilan si extravilan, apartinand unitatilor teritoriale administrative Titu, Braniste si Produlesti, precum si personelor fizice. Pe amplasamentul proiectului nu sunt prezente valori istorice, culturale, arheologice, zone de protecţie sanitară, zone de protectie hidrogelogica, zone tampon, zone cu restrictii de construit sau arii naturale protejate. Alternativa Variantei de ocolire Titu, a fost analizată iniţial în patru variante, din care Varianta 1 Sud si Varianta 2 Nord au foste avizate de C.T.E. – C.N.A.D.N.R. In urma analizei multicriteriale privind: impactul asupra mediului, impactul social, punctele de vedere ale autoritatilor locale, asigurarea fluidizarii traficului de tranzit, considerente de ordin tehnic impuse prin avizele si acordurile emise, s-a ales Varianta de ocolire Titu, alternativa 2 – Nord, cu lungimea de 13,469 km. Proiectul propus este amplasat la distanta de 6 km fata de aria naturala protejata ROSCI 0106 ”Lunca Mijlocie a Argesului” – sit Natura 2000, nefiind necesara elaborarea evaluarii adecvate. Pentru realizarea obiectivului propus au fost luate în considerare impactul direct, indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi prezente si viitore din zona.

III.Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea efectelor

negative semnificative asupra mediului:

1. Apele de suprafata si subterane

In perioada de execuţie

In cazul prezentului proiect, apele pluviale se pot impurifica cu materii în suspensii, uleiuri, hidrocarburi colectate din zona carosabilului prin rigole pereate şi contur pereate.

Manipularea şi punerea în operă a materialelor de construcţii (beton, piatră spartă etc.) determină emisii specifice fiecărui tip de material şi fiecărei operaţii de construcţie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi utilajele şantierului.

Din traficul greu specific şantierului, vor rezulta particule produse prin frecare şi uzura (din calea de rulare, din pneuri).

Se recomandă ca amplasamentul organizării de şantier sa nu se afle în apropierea apelor de suprafata, a padurilor si sa fie în afara localitatii. Totusi, pentru limitarea sau eliminarea impactului se prevade asigurarea unor instalatii de epurare a apelor uzate (bazine vidanjabile).

Pentru organizările de şantier se recomandă proiectarea unui sistem de canalizare, epurare si evacuare atât a apelor menajere, provenite de la cantină, spaţii igienico-sanitare, cât şi pentru apele meteorice care spală platforma organizării. În functie de numarul de persoane care va utiliza apa aici în scop menajer se va adopta un sistem cu una sau mai multe bazine vidanjabile cu decantor si separator de produse petroliere, care se vor vidanja periodic, asigurându-se un grad ridicat de epurare, astfel încât apa epurata sa poata fi descarcata într-un emisar sau pe terenul înconjurator. Platforma organizarii este proiectata astfel încât apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare înainte de descarcare, sau va fi introdusa în decantorul prevazut cu separator de produse petroliere.

În perioada de executie a lucrarilor, se vor executa si lucrările de asigurare a scurgerii apelor. De asemenea, se vor amplasa statii de tratare compuse din deznisipator, separator de materii in suspensie si hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.

In perioada de operare

După realizarea investiţiei sursele potenţiale de poluare ale apelor pot fi următoarele:

- apele pluviale colectate de pe suprafaţa carosabilă a drumului judeţean şi a podului rutier;

- functionarea defectuoasă a sistemului de canalizare reprezentat prin rigolele de colectare a apelor pluviale şi a sistemului de preepurare (decantor-separator de produse petroliere);

- lucrările de intreţinere ale drumului pe perioada de funcţionare a investiţiei, în special prin deşeurile produse şi care pot contamina apele de suprafaţă;

- apele uzate rezultate de la spaţiile de parcare;

- apele pluviale colectate de pe platforma zonelor de parcări;

In condiţii normale de funcţionare nu există evenimente care să producă un impact semnificativ asupra apelor. Substanţele poluante evacuate în cursurile de apă nu vor modifica clasa de calitate a acestora. Apele pluviale colectate vor fi epurate înainte de deversarea în emisarii naturali sau în reţeaua de canalizare existentă. În zona parcărilor propuse, va funcţiona o staţie de epurare necano-biologică, separator de produse petroliere şi staţie de pompare ape uzate.

Pentru epurarea apelor meteorice colectate, s-au luat măsuri de epurare a apelor pluviale impurificate, cu ajutorul bazinelor fitoepuratoare şi separatoarelor de produse petroliere.

Nr. buc Bazine fitoepuratoare 5 Separator de produse petroliere

34

Deznisipatoarul are rolul de a retine materiile in suspensie grosiere, decantabile gravimetric. Separatorul ciclonic turbioneaza curentul de apa si prin efectul de coalescenta, uneste particulele mici in suspensie, facandu-le decantabile. Astfel, prin turbionare separatorul centrifug reuseste sa asigure o epurare a apelor pana la valorile limita admisibile de 35mg/dm3 pentru materii in suspensie si de 5 mg/l pentru produse petroliere, conform NTPA 001/2002. Statiile de tratare au fost amplasate in general in dreptul podurilor si podetelor prevazute de-a lungul variantei de ocolire, respectiv langa emisari existenti cum sunt rauri, parauri, canale de desecare. In situatia in care in punctul de evacuare nu a existat un receptor de apa, s-au prevazut puturi absorbante.

Se recomandă întreţinerea în stare bună a şanţurilor de colectare a apelor pluviale, a sistemului de preepurare a apelor, curăţarea petelor de hidrocarburi apărute accidental, de pulberile sedimentabile depuse pe carosabil şi care ar putea ajunge în apele de suprafaţă.

2. Aerul

Perioada de construcţie

Sursele de poluare a atmosferei sunt:

- Activitatea de şantier propriu-zisă din perioada de construcţie

- Lucrări de excavaţii

- Lucrările de aşternere a îmbrăcămintei de covor asfaltic pot produce o contaminare a aerului cu COV-uri, pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;

- Lucrările de terasamente care pot contamina factorul de mediu aer cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile;

Transportul auto al agregatelor minerale si al sorturilor de la funizori, prin circulatia pe caile de acces public, conduce la emisia de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neintretinute. Aceasta emisii apar de-a lungul intregului drum – sursa liniara si reprezinta cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei, aferenta obiectivului studiat.

Cantitate de poluanţi emisi in atmosferă- utilaje mari

Cantitatea de poluanti evacuata in atmosfera

NOX CH4 VOC CO N2O CO2

gr/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800

gr/kg de motorina

42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138

gr/MJ 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Debite masice de poluanti emisi – valori medii orare

Tip utilaj Timp functionare

(h/zi)

Consum carburant (l/h) Nr. Utilaje

Consum carburant

(l/zi)

Consum carburant (kg/zi)

Excavator 8 9 2 144 123.84 Autogreder 6 12,5 1 75 129 Buldozer 6 11,5 2 138 118.68 Autoincarcator 8 12 2 192 165.12 Autobasculanta 8 9 2 288 247.68 Repartizor asfalt şi stabilizat

6 7 2 84 72.24

Cilindru compresor 8 6 1 48 41,28 Compactor pneuri 8 9 1 72 61,92

Dispersia poluanţilor nu permite adoptarea solutiilor de epurare si de colectare a gazelor in atmosfera, cu instalatii fixe. In schimb, in cadrul obiectivului se vor adopta masuri tehnico – organizatorice, pentru reducerea la maxim a poluarii atmosferei, prin intretinerea adecvata a utilajelor,

verificarea lor periodica si înlocuirea celor cu deficiente majore. Problema instalatiilor pentru captare – epurare gaze reziduale si retinerea pulberilor se pune pentru instalatiile de preparare a betoanelor de ciment, staţiilor de mixturi asfaltice care trebuie reglementate şi agreate din punct de vedere al protecţiei mediului.

Toate utilajele si autobasculantele de transport vor fi dotate cu motoare Euro 4, care se incadreaza in normele internationale privind emanatiile de polunati in atmosfera in timpul functionarii. Alimentarea cu carburanţi se va face doar în spaţii special destinate. Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si foarte putin monoxid de carbon.

Asigurarea functionarii motoarelor vehiculelor la parametri normali, exploatarea rationala a acestora (evitarea exceselor de viteza si incarcatura) si respectarea metodologiei de exploatare, vor conduce la mentinerea nivelului gazelor de esapament produse, sub limitele admise.

Drumurile de santier vor fi permanent întreţinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii astfel incat pe de o parte să se obţină o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf şi gaze de esapament. Transportarea pământului excavat trebuie efectuată în mijloace de transport acoperite de prelate. Dacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă şi spălarea roţilor vehiculelor nu ar face decât să modifice modul de transport al pulberilor. Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiti de noroi în apa care se scurge pe taluzuri şi care apoi poate bălti în zonele mai joase.

Poluarea atmosferei se datorează manevrării şi transportului materialelor de construcţie, la care se adauga lucrările de excavaţii, din această cauză se recomandă umectarea drumurilor de acces in perioadele secetoase in vederea limitarii degajarii pulberilor.

In ceea ce priveste praful, emisiile produse in atmosfera, prin circulatia vehiculelor, dupa demararea activitatii de exploatare, acestea nu pot atinge concentratii mari, nocive pentru factorii de mediu.

Perioada de operare

În perioada de operare sursele de impurificare a atmosferei se vor datora în special traficului generat de funcţionarea drumului de ocolire. Autovehiculele ce vor rula pe traseul variantei de ocolire vor produce o contaminare a aerului atmosferic cu gaze provenite din combustia motorinei sau a benzinei în motoarele cu ardere internă, poluanţii emişi în atmosferă ( NOx, SO2, CO, CO2, CH4; COV-uri ) şi antrenarea în aerul atmosferic a unor cantităţi de pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

Pentru estimarea cantităţilor de poluanti emisi in atmosfera s-au folosit factorii de emisie din metodologia simplificata EEA/EMEP/CORINAIR 1999. Aprecierea cantitativa a poluantilor emisi in atmosfera s-a efectuat in functie de capacitatea autovehiculului, carburantul/combustibilul utilizat, consumul mediu de carburant. În anul 2015 din totalul de 7973 de vehicule prognozate in trafic, 7149 reprezintă autoturisme si vehicule usoare mai mici de 3.5 tone, din care 60% sunt vehicule pe benzina (4290), iar 40% vehicule pe motorina(3683). Restul de 824 din totalul de vehicule estimate reprezinta vehicule de mare tonaj, mai mari de 3.5 tone.

Total emisii zilnice An/ Poluant

2015 (kg/zi)

2045 (kg/zi)

2015 g/h/km

2045 g/h/km

NOx 25.9302 63.0577 83.1096 164.2127 CH4 0.4179 0.6586 1.3393 1.7151 PM 1.4816 2.0080 4.7488 5.2292

COV 8.9958 19.0762 28.8327 49.6777 CO 60.7555 153.1861 194.7293 398.9222 N2O 0.1327 0.2111 0.4252 0.5497 CO2 8944.8840 34570.5834 28669.4999 90027.5609 SO2 0.0035 0.0073 0.0112 0.0189 Pb 0.0014 0.0016379 0.0044 0.0043 Cd 0.0000 0.0006475 0.0000 0.0017

CMA, VL, VG pentru sursele de poluare pentru aer – STAS 12574-87 Substanţă poluantă CMA – medie de scurta durata

(mg/mc) Prag alerta (mg/mc)

Pulberi in suspensie 0,5 0,35 Oxid de carbon 6,0 2,0 Dioxid de azot 0,3 0,1 Dioxid de sulf 0,75 0,25 COV - -

STAS nu prevede CMA pentru celelalte metale grele emise si nici pentru HAP

In perioada de operare singura sursă de poluare a atmosferei o reprezintă traficul rutier, prin poluanţii care se emit în timpul circulaţiei rutiere. În acest sens, se propun următoarele măsuri de diminuare a impactului asupra calităţii aerului:

Realizarea inspecţiilor tehnice perioadice ale autovehiculelor, conform prevederilor legale in vigoare;

Amenajarea amplasamentelor de depozitare a deşeurilor şi întreţinerea sistemelor de colectare şi evacuarea a apelor uzate care va conduce la evitarea emanaţiilor de miros din zona parcărilor şi a spaţiilor de servicii;

In concluzie pentru perioada de operare, impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind nesemnificativ, in conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului precizate.

Solul şi subsolul

In perioda de construcţie

Principalul impact asupra solului şi subsolului, în perioada de execuţie, este consecinţa ocupării temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze de producţie şi aprovizionare, organizări de şantier, etc. De asemenea, realizarea proiectului presupune ocuparea definitivă a unor suprafeţe de teren.

Între factorul de mediu sol şi factorul de mediu subsol există o legătură foarte strânsă, astfel încât orice modificare de natură fizică sau chimică asurpa solului va fi resimtiţă şi la nivelul subsolului.

Astfel, se disting două tipuri de impacturi:

- impact direct prin înlăturarea straturilor superficiale şi de adâncime, modificand structura, orizonturile si proprietatile invelisului edafic; Impact direct asupra subsolului asupra depozitelor geologice;

- impact indirect prin afectarea pânzei freatice şi modificarea cursurilor de apă, şi prin schimbarea nivelului apei freatice. Impact indirect asupra subsolului ca urmare a decopertării şi instalării proceselor geomeorfologice caracteristice.

Formele de impact, identificate asupra solului şi subsolului în perioda de execuţie, sunt:

- înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente;

- deterioarea profilului se sol pe o adâncime de 3-5 m prin explotarea gropilor de împrumut;

- apariţia eroziunii;.

- pierderea caracteristicilor naturale a stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a acestuia în haldele de sol- rezultate din decopertări;

- înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice, sau devieri ale actualelor căi de acces;

- deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol;

- depozitarea necontrolată a deşeurilor, materialelor de construcţie, deşeurilor tehnologice;

- potenţiale scurgeri ale sistemelor de canalizare/colectare ape uzate;

- modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în atmosferă;

Poluanţi atmosferici produc efecte negative asupra calităţii solurilor aflate în vecinătatea amplasamentelor fronturilor de lucru şi organizării de şantier. Studiile din domeniu relevă existenţa unei zone sensibile de până la 30 de metri faţă de operaţiunile de lucru desfăşurate. Acesată zonă este considerată posibil a fi afectată de realizarea proiectului.

Totuşi, impactul semnificativ al realizării proiectului asupra solului şi subsolului îl reprezintă ocuparea definitvă a suprafeţelor de teren destinate amenajării platformei drumului, fiind un impact permanent.

Platformele organizărilor de şantier şi/sau bazelor de producţie vor fi amenajate şi dotate cu un sistem de colectare a apelor pluviale şi uzate. Se va realiza o delimitare corectă a amprizelor pentru reducerea suprafeţelor afectate de realizarea proiectului.

Depozitarea provizorie a pământului excavat se va face pe suprafeţe cât mai reduse.

Se recomandă ca platforma organizărilor de şantier să aibă o suprafaţă de beton sau pietruita, pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante.

Dacă este cazul depozitărilor de motorina si carburanţi, uleiuri şi materii prime care intră în procesul de fabricare a mixturii asfaltice se va face în rezervoare etanşe, prevazute cu cuve de retinere in caz de scurgeri accidentale. Pentru evitarea producerii de poluari accidentale ale solului si subsolului, accesul vehiculelor pentru alimentarea cu combustibil şi la instalaţiile de producere a mixturii asfaltice sau a betonului se va face dupa un flux prestabilit


În perioada de funcţionare, sursele de poluare a solului şi subsolului vor fi reprezentate de:

- depozitări necontrolate de deşeuri;

- ape pluviale colectate de pe carosabil;

- accidente în care sunt implicate autovehicule transportatoare de materiale chimice toxice;

- emisii în atmosferă datorate traficului.

Se consideră ca zonă sensibilă ca fiind aceea cuprinsă pe o lăţime de 30 de metri de ambele părţi ale variantei ocolitoare.

În ţara noastră, până în prezent, nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca efect al traficul rutier. Concentratiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinatatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alerta pentru soluri mai putin sensibile.

In perioda de operare se au în vedere urmatoarele masuri pentru protectia calitatii solului:

- reabilitarea zonelor defrisate/curatate prin stabilizarea solului şi refacerea vegetatiei în vederea incadrarii în peisaj;

- apele pluviale care spala autostrada vor fi colectate în rigole, bazine de sedimentare şi separatoare de ulei, vidanjabile periodic;

- controlul gestionarii a deseurilor provenite din traficul auto şi din spatiile de intretinere/servicii şi parcare.

4. Zgomot şi vibraţii

In perioada de construcţie

Etapa de realizare a variantei ocolitoare va genera zgomot şi vibraţii prin:

- execuţia lucrărilor de construcţie

- transportul materialelor

Aceste activităţi se suprapun peste fondul de poluare fonică existent. Standardele privind zgomotul diferă în funcţie de folosinţa diverselor zone (de exemplu, zone de locuit, zone rurale etc.), fiind reglementate prin acte normative corespunzătoare. Pentru zonele locuite situate în vecinătatea drumurilor importante, aceste standarde sunt: 60 dB(A) pe timp de zi şi 50 dB(A) pe timp de noapte. Intervalul de noapte este definit între 10 pm şi 6 am.

În conformitate cu prevederile STAS 10009-88 şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997, limitele de zgomot pentru zonele urbane este de 50 dB(A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte.

Masini si utilaje folosite la construcţie - Nivel de zgomot (dBA) Utilajul dB

Excavator 80 – 110 Buldozer 80 – 110 Basculanta 75 – 95 Masina de piloni 90 – 110 Betoniera 75 – 90 Incarcatoare 110 Compactor 110 Camion greu 70 – 80 Autogredere 110

Nivelul zgomotului variază puternic, depinzând mult de mediul de propragare (condiţii locale, obstacole). Cu cât receptorul este mai îndepărtat de sursa de zgomot, cu atât intervin mai mulţi factor care schimbă modul de propagare al acestuia (caracteristicile vântului, gradul de absorbţie al aerului depinzând de presiune, temperatură, tipul de vegetaţie, etc.).

În perioada de operare, sursa principală de zgomot şi vibraţii va fi traficul rutier desfăşurat pe noul drum construit. Zgomotul datorat traficului rutier afectează sănătatea umană, limita superioară acceptată de ţările Uniunii Europene fiind de 65 db.

In STAS 10009/88 (Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite in functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot echivalent la marginea drumurilor

Nr. Crt.

Tipul de strada (conform STAS 10144/1-80

Nivelul de zgomot echivalent, (Lech*) in dB(A)

Valoarea curbei de zgomot, Cz (dB**)

Nivelul de zgomot de varf, L10 in dB(A)

1 Strada de categoria I, Magistrală

75-85***) 70-80***) 85-95***)

2 Strada de categoria tehnică II, de legătură

70 65 75

3 Strada de categorie tehnica III, de colectare

65 60 75

4 Strada de categorie tehnica IV, de deservire locală

60 55 70

*) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si noapte) conform STAS 6161/1-79.

**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu pronuntat caracter stationar. ***) La proiectarea magistralelor sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor nivele echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se admite depasirea valorilor maxime.

Estimare nivel de zgomot

Nr. Crt.

Distanţa faţă de marginea drumului (m) Leq (dB)

Anul 2015

Anul 2040

1 La marginea drumului 75.32 78.42 2 10 72.87 75.98 3 20 69.95 73.06 4 50 65.65 68.75 5 100 62.20 65.30 6 200 58.67 61.78 7 350 55.79 58.90 8 500 53.95 57.05

Având în vedere prevederile STAS 10009/88 şi datele cuprinse în tabel privind valorile de zgomot la marginea drmului se constată că, valorile de prognoză ale nivelului de zgomot depăşesc valoarea admisă Leq ≤ 65 dB (A).

Estimarea nivelului de zgomot s-a realizat cu luându-se în calcul scenariul cel mai nefavorabil, respectiv cele mai mari niveluri ale traficului rutier. De asemenea, în anumite zone ale proiectului zgomotul datorat traficului rutier se cumulează cu zgomotul produs de circulaţia feroviară. În zonele în care circulaţia rutieră se întâlneşte cu circulaţia feroviară nu s-au identificat zone rezidenţiale.

Avand in vedere la traficul total existent in prezent in oraşul Titu, fără varianta ocolitoare, nivelul de zgomot si noxele sunt mult mai ridicate in prezent.

Prin preluarea traficului de catre varianta ocolitoare acestea se vor diminua considerabil.

Potrivit HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, cu modificările şi completările ulterioare, stipulează valoarea limita de 87 dB, pentru expunerea la zgomot de la care se declanşează acţiunea angajatorului privind securitatea şi protecţia lucrătorilor.

Traficul mijloacelor de transport trebuie să respecte valorile impuse de STAS 10144/1-80 şi anume valorile de zgomot trebuie să situeze sub 65 db. Pentru a nu fi depăşită această valoare se impune evitarea traversări localităţilor de către mijloacele de transport.

Legat de vibraţii, acestea sunt generate, în general, de utilajele de masa mare, regelmentările specifice fiind cuprinse în SR 12025/2-94 ”Acustica în construcţii: efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau parţilor de clădiri” unde sunt stabilite limitele admisibile pentru locuinţe şi clădiri socio-culturale şi pentru ocupanţii acestora.

Chiar dacă sunt motive ca vibraţiile să apară în cadrul lucrărilor de pământ, în special în cazul echipamentelor grele, drumurile analizate nu au o fundaţie pe baza de roci, şi în sistemul drumului sunt inserate straturi care au rolul să sparga vibraţiile.

Pentru a fi respectate valorile adminisibile menţionate, este necesar ca organizarea de şantier şi traficul mijloacelor de transport din şi înspre, să fie executate la distanţe de 200-300 m de zonele locuibile.

Alte măsuri pentru reducerea impactului zgomotului provenit din trafic asupra zonelor rezidenţiale din vecinătatea drumului:

- Elaborarea unui plan de organizare a traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei de traversare a zonelor rezidenţiale din traseul transportului de materiale de construcţii.

- Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză si tonajului pentru camioanele care traversează zone rezidenţiale;

In perioada de operare măsuri necesare pentru diminuarea impactului pot fi:

- pe sectorele de drum unde este necesar se vor monta panouri fonoabsorbante sau perdele de vegetaţie pentru limitarea nivelului zgomotului;

- realizarea şi întreţinerea de spaţii verzi – aliniamente de arbori şi perdele de protecţie ce au atât un rol estetic dar şi antipoluant (reducerea zgomotului şi a noxelor);

- organizarea traficului prin interzicerea claxonatului, limitarea sarcinii autovehiculelor;

Prin preluarea traficului de tranzit din oraşul Titu, de către varianta de ocolire, se va înregistra un efect benefic de reducere a zgomotului şi vibraţiilor generat de traficul actual în zonele locuite din oraş.

5. Impactul asupra climei

Efecte posibile

Sistemul climatic reprezintă ansamblul care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera, geosfera precum şi interacţiunile dintre acestea. Variaţiile pe termen scurt ale efectelor asupra climei sunt cunoscute sub denumirea de fluctuaţii/oscilaţii, în timp ce variaţiile pe termen lung sunt asociate cu schimbările climatice. Schimbarea climei este determinată de următorii factori:

● interni – interacţiuni ale componentelor sistemului climatic;

● externi naturali – variaţia energiei emisă de soare, erupţii vulcanice;

● externi antropogeni (fenomene datorate acţiunii omului, cu urmări în special asupra climei, evoluţiei reliefului etc.) - schimbarea compoziţiei atmosferei ca urmare a creşterii concentraţiei gazelor cu efect de seră rezultate din activităţile umane.

Mediul înconjurător este agresat intens şi diversificat de transporturile rutiere.

Funcţionarea autovehiculelor poate introduce în aer sau depune pe sol pulberi, produşi de ardere incompletă, gaze nocive etc., care au diferite proprietăţi şi efecte

Impactul asupra climei, depinde de calitatea combustibililor utilizaţi pentru desfăşurarea traficului rutier.

La nivelul Uniunii Europene, circa 28 % din emisiile de gaze cu efect de seră sunt cauzate de transport, 84 % din acestea provenind din transportul rutier.

Având în vedere previziunile de imbunătăţire a calităţii combustibililor utilizaţi si trecerea la surse de energie neconventionala (nepoluante), se apreciază că în perioda de operare a proiectului emisiile de poluanţi vor scădea, comparativ cu situaţia existentă.

Impunerea standardelor EURO cu privire la constructia motoarelor, respectiv, la sistemele pentru controlul emisiilor si deci a standardelor de emisii pentru motoarele cu aprindere prin scanteie (mas) si pentru cele cu aprindere prin compresie(mac), a condus si va conduce si in viitor la reducerea emisiilor asociate traficului rutier.

6.Arii naturale protejate.

Efecte posibile

Conform informatiilor disponibile şi a legislatiei în vigoare, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice (modificata şi completata de O.U.G. nr. 154/2008 şi Legea nr. 329/2009), Hotararea Guvernului nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate şi Legea 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Arii protejate, în zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate traversări de arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei şi al faunei, distanta fata de ”Lunca Mijlocie a Argesului”- sit Natura 2000, fiind de 6 km.

Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare: nu este cazul.

7. Asezari umane

In perioada de construcţie

Un element important care prezintă interes în ceea ce priveşte protecţia aşezărilor umane îl reprezintă diminuarea impactului emisiilor atmosferice, a zgomotului şi vibraţiilor pe durata de execuţie a prezentului proiect, în aşa fel încât impactul asupra locuitorilor să fie minim.

Datorită naturii temporare a lucrărilor de construcţie, se estimează că locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi semnificativ, prin expunerea la atmosfera poluată generată de lucrările din timpul fazei de execuţie.

În prezent, traficul intens desfăşurat pe DN 7, afectează direct locuitorii din localitatea Titu, datorită zgomotului, vibraţiilor produse de autovehicule (în special vehiculele grele), emisiile de eşapament, particulele de praf şi metale.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, amplasamentul se află situat pe teritoriile comunelor Produleşti, Braniştea şi oraşul Titu .

Impactul asupra asezarilor umane în perioada de executie se manifestă prin:

- zgomotul şi noxele generate în primul rand de transportul materialelor de constructie, precum şi de activitatea utilajelor de constructii;

- eventualele conflicte de circulatie datorita autovehiculelor de tonaj ridicat care aprovizioneaza santierul;

- prezenta santierului care provoaca un disconfort populatiei riverane, marcat prin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructii în miscare;

- deseuri solide generate de activitatile de constructii care nu au fost evacuate la timp provoaca dezagrement locuitorilor.

Populatia şi asezarile situate în apropierea drumului, vor fi afectate în mică măsură în mica masura pe perioada de executie a proiectului, prin emisiile de noxe şi zgomot rezultate de la utilajele folosite în timpul executie, bazele de productie, instalatiile de betoane şi mixturi asfaltice. Acest fapt este compensat pe termen lung prin impactul pozitiv pe care il va avea constructia ocolitoarei intrucat va prelua traficul care tranziteaza oraşul Titu.

• Realizarea variantei de ocolire contribuie la dezvoltare economica prin crearea de noi locuri de munca atat în perioada de execuţie a drumului, cât şi în perioada de exploatare.

• Constructia noului drum va imbunatati legaturile dintre asezarile urbane şi rurale existente pe traseul aferent acestuia; descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie; reducerea numarului de accidente; marirea gradului de siguranta a circulatiei.

• Avand în vedere aspectele prezentate mai sus, constructia noului drum, respectiv “Varianta de ocolire Titu”, va îmbunătăţi simtitor condiţiile de trafic cât şi factorii de mediu în termenii menţionaţi mai sus.

• Efecte sociale pozitive:

- cresterea confortului social datorita veniturilor salariale ce se preconizează a se obţine;

- oferta de locuri de muncă ce apare în zonă, în special în perioada de execuţie ;

- mobilitatea sporita, o cerinta de baza în noul conext economico-social european şi international;

- îmbunătăţirea infrastructurii de transport rutier;

- îmbunătăţirea accesibilităţii în zonă ;

Poluarea atmosferică afectează sănătatea umană, cauzând o serie de boli respiratorii.

Cele mai periculoase emisii, pentru starea generală de sănătate a populaţiei, sunt reprezentate de particulele în suspensie.

Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa impune valori limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane, de până la 20 µg/m³ pentru pulberile în suspensie cu diametru mai mic de 10 µm.

Considerând propunerea ca amplasamentul organizării de şantier să fie situat la distanţe mai mari de 1 km de localităţi, se poate aprecia că particulele rezultate din activtăţile de şantier nu au un impact semnificativ asupra localnicilor.

Se apreciază că emisiile de monoxid de carbon nu vor afecta sănătatea populaţiei, indiferent de localizarea organizării de şantier.

Pentru protecţia împotriva zgomotului este prevăzută amplasarea de panouri fonoabsorbante în zonele locuite.

Impactul asupra lucrătorilor

Pentru prevenirea sănătăţii lucrătorilor, este obligatoriu a se respecta limitele stabilite prin concentraţiile admisibile de substanţe toxice şi pulberi în atmosfera la locul de muncă, prevazute în normele generale de protecţie a muncii.

Ponderea majoritară a terenurilor afectate de realizarea proiectului au categoria de folosinţă arabil.

În ceea ce priveşte exproprierea proprietarilor de terenuri, se vor face plăţi compensatorii pentru toate terenurile expropriate sau închiriate pe perioada de execuţie sau de exploatare.

Contribuţia poluanţilor emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie la creşterea ratelor de coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor este apreciată ca fiind minoră.

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat după terminarea lucrărilor de construcţie şi în viitor nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei. Dimpotriva, datorită emisiilor mari de noxe care se înregistrează în prezent, se poate afirma că după realizarea proiectului se va îmbunătăţi nivelul calităţii vieţii în oraşul Titu, ca urmare a preluării traficului greu din oraş de către drum nou construit.

Adoptarea în legislaţia naţională a Directivelor Uniunii Europene privind emisiile de poluanţi generaţi de autovehicule va conduce la diminuarea concentraţiilor de poluanţi în aerul ambiental.

Investiţia propusă va avea un impact pozitiv din punct de vedere economic şi social pentru întrega zona, atât prin realizarea de locuri de muncă pe perioada execuţiei lucrării şi ulterior realizării proiectului, prin îmbunătăţirea accesului în zonă si devierea traficului de tranzit in afara zonelor protejate(locuite).


Se estimează un impact pozitiv direct şi indirect pe termen lung permanent cumulativ, şi negativ neglijabil pe termen scurt.

Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare:

Unităţile administrativ-teritoriale traversate de varianta de ocolire Titu sunt: oraşul Titu, comunele Braniştea şi Produleşti.

În ceea ce priveste faza de constructie, impactul asupra mediului social şi economic este pozitiv, prin crearea de locuri de munca, iar distanta mare dintre amplasament şi zonele rezidentiale face ca acestea sa nu fie afectate fonic de activitatea de constructie.

Măsuri propuse pentru protecţia aşezarilor umane:

- amplasarea organizării de şantier la o distanţă de minimum 800 m faţă de zonele locuite;

- pentru traficul de şantier se vor alege trasee care să evite pe cat posibil zonele dens populate;

- se va alege un program de lucru de comun acord cu populaţia din zona, locuitori ai comunelor care vor fi traversate de traseul noului drum;

- se va acorda o atenţie sporită manevrării utilajelor în apropierea zonelor locuite şi a obiectivelor care îşi desfăşoara activitatea lângă amplasamentul proiectului;

- se va aplica un program de monitorizare în perioada de operare a drumului în vederea stabilirii unor masuri de protectie adecvate.

În cazul în care se vor folosi drumurile publice pentru transportul materialelor de construcţii (pământ, betoane, etc.) se vor prevedea puncte de curăţire manuală sau mecanizată a pneurilor de reziduuri din şantier sau gropile de împrumut.

Fronturile de lucru vor fi delimitate cu benzi reflectorizante, pentru a se marca perimetele care intră în răspunderea executanţilor

Pe perioada efectivă de lucru, zona de şantier poate afecta peisajul, dar dacă este bine organizat şi gestionat, în final se va creea o imagine dinamicăm uneori chiar de apreciere a ueni lucrări noi, în curs de realizare. Pentru a se restrânge şi mai mult efectul perioade de construcţie asupra aşezărilor umane şi obiectivelor de interes public, se ca prevedea o eşalonare a execuţiei, astfel înât o porţiune începută să fie terminată integral şi redată zonei întro perioda cât mai scurtă.

În perioda de operare, se poate aprecia o îmbunătăţire a condiţiilor de viată, datorită îmbunătăţirii accesibilităţii în zonă.

Masurile pentru prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra asezarilor umane, în perioada de functionare pot fi:

− controlarea poluarii fonice;

− monitorizarea periodica a calitatii componentelor de mediu, unde este cazul;

− plantarea de arbori rezistenti la poluare, pentru imbunatatirea dispersiei atmosferice.

Proiectul prevede montarea de panori fonoabsorbante pentru a proteja obiective aflate la mai putin de 300 m de marginea platformei drumului.

8.Peisaj

Efecte posibile

Realizarea proiectului are un impact direct asupra peisajului, de fragmentare a unităţilor teritoriale, cu ocupări definitive de teren.

Efecte negative asupra peisajului vor apărea cel mai probabil pe şantierele de construcţie pentru intersecţii cu trecere de nivel şi poduri. Gropile de imprumut, locurile de depozitare şi eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact negativ asupra peisajului.

Perioada de construcţie reprezintă o etapă cu durată limitată (18 luni) şi se consideră că echilibrul natural şi peisajul vor fi refăcute după încheierea lucrărilor. În perioda de execuţie nu este necesare să se prevada amenajări peisagistice.

Terminarea lucrărilor va marca schimbarea definitivă în peisaj, din punct de vedere al terenurilor ocupate, pentru realizarea construcţiei. Chiar dacă la această fază nu se poate preciza amplasamentul organizărilor de şantier, se recomandă amplasarea acestora în proximitatea unei aglomerări urbane, păstrarea unei distanţe de minimum 300 m de zonele rezidenţiale.

Pentru realizarea proiectului va dispărea o zonă de terenuri cu diferite folosinţe, cu preponderenţă arabil, apărând o serie de modificări antropice. Terenurile expropriate se află în proprietate privată sau în administrarea consiliilor locale.

Măsuri potenţiale de prevenire/reducere/compensare

Se vor executa lucrări de înierbare a zonelor adiacente, plantarea de perdele vegetale formate din arbori şi arbuşti, pentru protectia fonica si eoliana.

Se va acţiona în sensul plantării de vegetaţie pe zonele excavate pentru a prevenei eroziunea solului.

9.Patrimoniu cultural

Efecte posibile

Conform Ordinului Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/08.07.2004 - Lista Monumentelor istorice din judetul Dâmboviţa, modificat de Ordinul 2385/2008, şi Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (modificat şi completat de OUG nr. 77/2009, Legea nr. 261/2009, OUG nr. 43/2010 şi republicata în baza Legii nr. 259/2006), în zona amplasamentului nu există situri arheologice.


În conformitate cu Legea nr. 5/2000, Ordinul 2314/2004 (modificat de Ordinul 2385/2008) şi Ordonanta nr. 43/2000 cu modificarile şi completarile ulterioare (Ordonanta 13/2007 şi Legea 329/2009), în caietul de sarcini pentru constructor, va fi prevazuta ca obligatie ferma intreruperea imediata a lucrarilor şi anuntarea în termen de 72 de ore a autoritatilor competente în conditiile în care în urma lucrărilor de excavare pot fi puse în evidenţă eventuale vestigii arheologice necunoscute în prezent.

10.Bunuri materiale

Efecte posibile

Terenurile ce vor fi ocupate de construcţia viitoarei variante de ocolire a municipiului Titu sunt parte integrantă a unei documentaţii separate.

Zonele de siguranta sunt suprafete de teren situate de o parte şi de cealalta a amprizei drumului, destinate exclusiv semnalizarii rutiere şi plantatiei rutiere sau altor scopuri legate de intretinerea şi exploatarea drumului, sigurantei circulatiei ori protectiei proprietatilor situate în vecinatatea drumului.

Din zonele de ziguranta fac parte şi suprafetele de teren destinate vizibilitatii în curbe şi intersectii, precum şi suprafetele ocupate de lucrari de consolidare a terenului drumului şi alte asemenea. Limitele zonelor de siguranta a drumurilor, podurilor în cale curenta şi aliniament sunt mentionate conform prezentarii de mai jos.

- Zonele de siguranta ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioara a amprizei drumului pana la:

1.50m de la marginea exterioara a santurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului

2.00m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu

3.00m de la marginea de sus a taluzului pentru drumurile în debleu cu inaltimea pana la 5.00m inclusiv

5.00m de la marginea de sus a taluzului pentru drumurile în debleu cu inaltimea mai mare de 5.00m

- Zonele de siguranta ale podului, care includ şi suprafetele de teren aflate sub pod, sunt:

10.00m de la limita exterioara a racordarii podului cu terasamentul, pentru podurile fara lucrari de aparare a malurilor (rampa de acces face parte integranta din pod)

Limita exterioara a lucrarilor de aparare a malurilor, pentru podurile la care aceste aparari au o lungime mai mare de 10.00m (rampa de acces face parte integranta din pod). Zonele de siguranta ale drumurilor cu versanti cu inatime a mai mare de 30.00m se considera la partea superioara a taluzului versantului. Folosinta actuala a terenului care va fi ocupat de proiect, este preponderent arabilă.

Se estimează un impact negativ moderat pe termen scurt şi mediu, şi permanent prin ocuparea terenurilor.


Măsurile de compensare constau în parcurgerea etapelor de expropriere pentru terenurile ocupate de investiţia propusă prin compensarea proprietarilor.

Efecte cumulate asupra mediului şi interacţiunea dintre cele menţionate

Un aspect important in cadrul evaluării impactului asupra mediului îl constituie identificarea interacţiunii iîntre factorii de mediu şi modul in care efectele generate asupra unui factor de mediu influentează sau nu calitatea factorilor de mediu cu care acesta interactionează.

Impactul asupra mediului este generat în perioada de construcţie prin lucrările pe care le implică si in perioada functionării drumului prin traficul rutier generat.

Impactul cumulativ rezultă din creşterea efectului generat de surse trecute, prezente sau viitoare în combinaţie cu cele asociate proiectului (de exemplu, zgomotul şi emisiile de poluanţi atmosferici care contribuie la scăderea generală a potenţialului recreaţional). În unele situaţii, impactul cumulativ se referă la apariţia unor noi surse de poluanţi ca urmare a derulării noului proiect şi care se adaugă fondului de poluare preexistent.

- Evaluarea efectelor cumulative

Perioada de construcţie a rpezentului proiect poate coincide cu perioada de construcţie a următoarelor proiecte:

- Lărgire DN 7 Bâldana-Titu, km 30+950-52+350;

- Lucrări de derivaţie ape mari Miuleşti

Perioada de construcţie a ”Variantei de ocolire Titu” este de 18 luni. In prezent, nu se cunoaşte data la care se vor declanşa lucrările de construcţie, această fiind estimată pentru vara anului viitor.

Celelalte două proiecte menţionate mai sus vor începe cel mai probabil lucrările de execuţie înaintea variantei de ocolire Titu.

Proiectul ” Lărgire DN 7 Bâldana-Titu, km 30+950-52+350” este inclus în programul de investiţii pentru anul 2011, cu finanţare de la Bugetul de stat. In prezent, procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare fazele PT+DE, inclusiv Asistenta Tehnica si intocmirea documentatiilor cadastrale si a rapoartelor de evaluare este în curs de derulare, durata de realizare fiind de 3 luni. Se estimează astfel că lucrările de execuţie vor începe anul viitor.

Durata de execuţie a proiectului ” Lucrări de derivaţie ape mari Miuleşti” conform HG 331/2011 este de 3 ani. Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate.

Cele două proiecte vor avea perioade de lucru şi trasee de deplasare pentru materiale de construcţii identice. În acest sens, zonele de influenţă ale variantei de ocolire Titu se suprapun parţial cu zonele de influenţă ale celor doua proiecte menţionate mai sus.

11.Gestiunea deseurilor

În faza de construcţie

Deşeuri menajere rezultate din activitatea de construcţie

Aceste deşeuri sunt generate de personalul care va efectua lucrările de construcţie efective prevăzute prin proiect. Deşeurile menajere generate sunt clasificate, conform HG 856/2002 privind

evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv cele nepericuloase, cu modificările şi completările ulterioare, în:

- Grupa 15- deşeuri de ambalaje

15 01 01- ambalaje hârtie/carton

15 01 02- ambalaje tip PET, alte ambalaje material;

- Grupa 20- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat:

20 01 01 hârtie şi carton;

20 01 02 sticla;

20 01 08 deşeuri biodegradabile;

20 01 11 textile (lavete, carpe, etc.)

20 01 39 materiale plastice;

În prezent, nu se cunosc date referitoare la estimarea numărului total de personal care va efectua lucrările de construcţie-montaj. Astfel, necunscând acest număr de angajaţi, nu este posibilă o estimare a cantităţilor de deşeuri menajere produse. Totuşi, luându-se în calcul varianta cea mai nefavorabilă, în care se va lucra intens, va exista un număr mediu de lucrători de 70, rezultând un volum de deşeuri zilnc de 42 kg. Colectarea deseurilor menajere se va face selectiv (cel putin în 3 categorii), depozitarea temporara fiind realizata doar în cadrul suprafetei special amenajate în organizarea de santier. În acest scop va fi prevazuta o platforma de colectare, care se va dota cu europubele sau eurocontainere care să asigure o capacitate de stocare conform solicitatilor societatii autorizate să preia aceste deseuri în vederea eliminarii.

Se va prevedea incheierea unui contract cu o societate autorizata, fiind stabilit astfel ritmul de eliminare dar şi alte obligatii specifice pentru beneficiar. Acest lucru va cadea în seama antreprenorului. Se va mentine evidenta acestor deseuri în baza H.G. nr. 856/2002 şi respectiv a H.G. nr. 621/2005 pentru gestionarea ambalajelor şi a deseurilor de ambalaje.

- Deşeuri tehnologice rezultate din organizarea de şantier

În funcţie de gradul de periculozitate, aceste deşeuri se clasifică în:

- deşeuri inerte şi nepericuloase;

- deşeuri toxice şi periculoase;

Deşeuri inerte şi nepericuloase

Deşeurile rezultate în urma realizarii proiectului se incadreaza conform HG 856/2002 în urmatoarele categorii:

Grupa 17- deşeuri din construcţii şi demolări

- deseuri de beton- cod deşeu 17 01 01;

- deşeuri bituminoase şi asfaltice- cod deşeu 17 03 01;

- deşeuri de cabluri de la realizarea branşamentului reţelei electrice, iluminatul podului- cod deşeu 17 04 11;

- deşeuri din demolari - sub forma de moloz, materiale de construcţie: cod deseu- 17 01 07 (amestecuri din beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele cu conţinut de substanţe periculoase);

- deşeuri metalice din demolari - cod deseu 17 04 05 (fier şi oţel) şi 17 04 07

- deşeuri lemnoase- cod deşeu 17 02 01

- deşeuri din pamant excavat - cod deseu 17 05 04 (amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele eu conţinut de mercur, de PCB sau alte substanţe periculoase);

Excedentul de pământ poate fi utilizat pentru executarea unor lucrări similare din zonă. Dacă această variantă nu este posibilă se recomandă a fi transportate şi utilizate fie pentru nivelarea unor excavaţii naturale din zonă sau din aval, fie în cadrul lucrărilor de închidere a unor depozite de deşeuri menajere neconforme de pe raza comunelor din aval.

Indiferent de destinaţia acestor volume de material excavat rezultate din săpături şi neutilizate în cadrul lucrărilor proiectului propus, eliminarea lor se va face cu menţinerea unei evidenţe clare conform HG 856/2002.

Deşeuri metalice se vor colecta şi depozita temporar de asemenea numai în cadrul suprafeţei destinate organizării de şantier, numai pe platformă betonată (prevăzută cu colectarea apelor pluviale scurse de pe ea) pentru a împiedica poluarea solului cu oxizi de fier proveniţi din spălarea acestor deşeuri de către apele pluviale. Eliminarea de pe amplasament se va face doar în baza unui contract cu o societate autorizată specializată, ţinându-se strict evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002 şi OUG 16/2001 (modif. şi compl.).

Anvelopele uzate se vor colecta numai în cadrul organizării de şantier, pe platformă betonată şi pentru eliminarea acestora se va încheia un contract cu o societate autorizată de profil (cu transport la o fabrică de ciment pentru distrugere prin coincinerare). Se va ţine o evidenţa acestor deşeuri confrom HG 856/2002.

Deşeuri tehnologice şi toxice

În esenţă, aceste deşeuri vor putea fi reprezentate de:

- Grupa 13- deşeuri uleioase şi combustibili lichizi

13 01 13, 13 02 08- uleiuri uzate provenite de la utilajele de construcţe

13 02 07- uleiuri de motor, de transmisie;

13 07 01- ulei combustibil şi combustibil diesel;

13 07 02- benzină;

- Grupa 15

15 01 10- deşeuri de ambalaje provenite de la vopsele, grunduri pe bază de ulei

- Grupa 08- deşeuri de la utilizarea vopselelor

08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase.

Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, materialul rezultat din activitatea de decapare / excavare se încadrează în categoria deşeurilor nepericuloase. Antreprenorul are obligaţia de a ţine evidenţa lunară a colectării, stocării provizării şi eliminării deşeurilor către depozitele autorizate conform HG 856/2002. Trebuie de precizat că o parte a acestor deseuri vor fi reciclate în lucrarile de terasamente, în umpluturi cât şi pentru lucrări provizorii de drumuri, platforme, nivelari şi ca material inert etc.

In timpul operarii se vor respecta prevederile Legii nr.211/2011 privind regimul deseurilor.

IV. Condiţii care trebuie respectate In timpul realizării proiectului:

- investiţia se va realiza conform prevederilor documentaţiei depuse în vedera obţinerii acordului de mediu şi a Raportului privind impactul asupra mediului, care a stat la baza emiterii prezentului acord de mediu; - in timpul realizării lucrărilor de terasamante, condiţiile care vor fi impuse de avizul pentru scoaterea definitivă a terenurilor din circuitul agricol, este interzisă amplasarea organizării de şantier în vecinătatea ariilor naturale protejate şi de asemenea de stabilire a traseelor utilajelor şi mijloacelor de transport în vecinătatea ariilor naturale protejate. - constructorul desemnat va solicita acord de mediu pentru organizarea de şantier pe care o va realiza în vederea executării proiectului. - constructorul are obligatia: 1. refacerea drumurilor locale sau judetene afectate in urma transportului de materiale, stabilirea locatiilor finale de depozitare a materialului excavat excedentar, sau de folosire a acestuia pentru lucrari de combatrea eroziunii solului, refacerea terenurilor degradate etc. 2. pentru dotarile paracarii de scurta durata(benzinarie, spatiu comercial, grup sanitar/social, etc.) se va solicita autorizatie de construire separata de prezentul proiect; Prevederi pentru monitorizarea mediului In perioada de executie - respectarea datelor proiectului de execuţie; - realizarea săpăturilor şi a organizării de şantier în aşa fel încât acestea să nu se constituie surse de poluare majore în zonă, cu încadrarea în parametrii de calitate admişi ai factorilor de mediu, în general şi în special a celor privind zgomotul urban (pentru a verifica conformarea cu prevederile STAS 10009- 88), disfuncţionalităţile de trafic şi gestionarea deşeurilor. - supravegherea calităţii aerului prin măsurători ale concentraţiilor de: particule, NOx, CO, SO2 la bazele de producţie şi în zona frontului de lucru; - supravegherea nivelului de zgomot în dreptul localităţilor din zona traseului drumului; - supravegherea activităţilor de construcţie si operare din punct de vedere al respectării măsurilor de limitare a impactului negativ prin adoptarea unui sistem de management operaţional cu măsuri active de protejare şi monitorizare a mediului; - reabilitarea terenului supus operaţiilor de excavare şi finalizarea tuturor lucrărilor de construcţie, urmată de refacerea amplasamentului ocupat temporar şi realizarea spaţiilor verzi; - plantări de arbori ca bariere împotriva propagării emisiilor provenite din traficul rutier dar si pentru protectia caii rutiere in situatii de ninsori execesive si viscol. Efectuarea măsurătorilor de monitorizare se va realiza în laboratoare acreditate. Activitatea de monitorizare se sintetizează prin prezentarea de rapoarte autorităţilor locale pentru protecţia mediului, beneficiarului şi constructorului în vederea stabilirii eventualelor măsuri pentru protecţia factorilor de mediu. Planul de monitorizare se actualizează periodic de comun acord cu autorităţile locale de protecţie a mediului. In timpul perioadei de execuţie a variantei de ocolire Titu, se va solicita constructorului indeplinirea următoarelor măsuri privind creşterea eficienţei energetice şi ameliorarea condiţiilor de mediu

existente: - utilizarea de tehnologii performante cu rol în reducerea timpului de execuţie, reducerea consumului de materiale şi reducerea consumului energetic; - utilizarea unor materiale de construcţie care respectă standarde înalte de calitate ce vor asigura diminuarea cantităţii de deşeuri rezultate în urma lucrărilor de construcţie; - utilizarea de echipamente moderne, de ultimă generaţie, cu consum redus de combustibil sau utilizarea unor surse alternative de energie (biodiesel); - utilizarea de materiale de construcţii provenite din resurse locale pentru reducerea consumului de carburanţi necesar transportului de materii prime şi materiale;

- angajarea unei firme de specialitate care va monitoriza periodic impactul activităţilor de construcţie asupra mediului şi performanţele înregistrate in domeniul protecţiei mediului. În timpul exploatării: Se vor monitoriza componentele de mediu astfel: - pentru apă: monitorizarea anuala a concentraţiilor de poluanţi in apele pluviale impurificate prin spălarea carosabilului de către precipitaţii, in zona separatoarelor de suspensii si hidrocarburi; - pentru aer: determinarea anuala a concentraţiilor de poluanţi din aer; - pentru zgomot: nu este necesară monitorizarea nivelului de zgomot; - pentru sol: monitorizarea anuala a pH – ului şi a concentraţiilor de poluanţi din sol, la circa 2 m de ampriza drumului, la inceputul şi la sfârşitul variantei de ocolire, la intrarea şi la ieşirea din tunel; Rezultatele monitorizării din perioada de exploatare a variantei de ocolire vor fi raportate anual către Agenţia de Protecţia Mediului Dambovita şi către celelalte autorităţi competente. Beneficiarul va respecta toate măsurile propuse pentru reducerea potenţialului impact care poate fi identificat in urma activităţilor de monitorizare. Se recomandă ca monitorizarea mediului pe amplasamentul variantei de ocolire Titu să se facă in primii trei ani de la darea acesteia in folosinţă. Dacă nu vor fi inregistrate depăşiri ale limitelor legale, nu mai este necesară monitorizarea ulterioară. Dacă vor fi inregistrate depăşiri, se va continua monitorizarea şi se vor lua toate măsurile necesare pentru reducerea impactului Pentru reducerea impactului asupra mediului atât in perioada construcţiei cât şi in perioada de exploatare a variantei de ocolire se va respecta Planul de management al mediului stabilit prin Raportul privind impactul asupra mediului pentru acest proiect.

V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată Agentia pentru Protectia Mediului Dambovita a asigurat informarea publicului interesat, accesul liber la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziei, pe parcursul derularii în procedurii de emitere a acordului de mediu astfel: - documentaţia tehnica de susţinere a solicitării pentru emiterea acordului de mediu a fost accesibilă spre consultare pe toată durata derulării procedurii la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dambovita; - anunţul public privind depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu afost publicat în ziarul Raid, din 14.07.2011, a fost afisat la sediile primariilor Titu, Branistea si Produlesti si pe pagina de internet a APM Dambovita; - anunţul public privind decizia etapei de încadrare a fost publicat în ziarul Raid din 21.07.2011, a fost afisat la sediile primariilor Titu, Branistea si Produlesti si pe pagina de internet a APM Dambovita; - proiectul deciziei etapei de încadrare a fost postat pe pagina de web a A.P.M. Dambovita; anunţul public privind dezbaterea publică a Raportului privind impactul asupra mediului a fost publicat in ziarul Raid din 15.09.2011 , a fost afisat la sediile primariilor Titu, Branistea si Produlesti si pe pagina de internet a APM Dambovita; - Raportul privind impactul asupra mediului a fost postat pe pagina de internet a A.P.M. Dambovita; - dezbaterea publică a Raportului privind impactul asupra mediului a avut loc la sediul Primariei Titu pe data de 05.10.2011; - proiectul acordului de mediu a fost postat pe pagina de internet a A.P.M. Dambovita, in urma deciziei de emitere a acordului de mediu din 09.02.2012. Pe toata perioada de desfasurare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul propus, nu au fost inregistrate opinii, observatii sau comentarii din partea publicului interesat si nu s-au solicitat completări/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului.

Dispoziţii finale: În vederea respectării prevederilor art. 49, alin. (3) din Ordinul Ministerului Mediului şi Pădurilor nr. 135/2010, titularul acordului va notifica finalizarea lucrărilor la A.P.M. Dambovita, în scopul efectuării unui control de specialitate pentru verificarea respectării prevederilor acordului de mediu şi întocmirea procesului-verbal, parte integrantă din procesul-verbal de recepţie a lucrărilor. În cazul în care proiectul suferă modificări, titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări.

Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea şi anularea acestuia, după caz.

Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

DIRECTOR EXECUTIV, SEF SERVICIU REGLEMENTARI,

Ing. Laura Gabriela BRICEAG Consilier Maria MORCOASE

INTOCMIT, Consilier Nicolae STANCIU Postat pe 09.02.2012

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	vanhanh
View:	217 times
Download:	0 times

PROIECT ACORD DE MEDIU - anpm.ro VA…industriala Renault Technologie Roumanie. Amplasarea acestei...

Documents