+ All Categories
Home > Documents > PROIECT 2b, iulie 2014 - ncd4ffl.files.wordpress.com · afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi...

PROIECT 2b, iulie 2014 - ncd4ffl.files.wordpress.com · afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi...

Date post: 12-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 8 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
45
1 PROIECT 2b, iulie 2014 VIAȚA SĂNĂTOASĂ și Prevenția, Controlul și Managementul Afecțiunilor Non- comunicabile la Copiii și Adolescenții
Transcript

1

PROIECT 2b, iulie 2014

VIAȚA SĂNĂTOASĂ și Prevenția, Controlul și

Managementul Afecțiunilor Non-comunicabile la Copiii și Adolescenții

2

Cuprins

Secțiunea 1. INTRODUCERE ......................................................................................................... 3 Copiii și adolescenții .................................................................................................................. 3 Date cheie privind ANC ............................................................................................................ 4 Accentul pe copii și adolescenți ................................................................................................ 5 Sumar al principiilor îndrumătoare ........................................................................................ 6

Secțiunea 2. MESAJE CHEIE: Ce are dreptul să știe fiecare individ, familie și comunitate..... 8 Cele zece mesaje cheie ............................................................................................................... 8

Secțiunea 3. INFORMAȚII AJUTĂTOARE ................................................................................ 10 1. Un regim alimentar sănătos................................................................................................ 10 2. Activitatea fizică ................................................................................................................. 16

3. Realizarea unei creșterii optimale și menținerea unei greutății ideale ........................... 19

4. Evitarea folosirii și expunerii la substanțe nocive ........................................................... 22

5. Comportamente generale de sănătate și factori determinanți ........................................ 25

6. Sprijinul familiilor............................................................................................................... 30 7. Sprijinul comunităților ....................................................................................................... 32 8.Instituții de sprijin ................................................................................................................ 33

Școlile: o resursă comunitară pentru promovarea unei vieți sănătoase ............................. 34

Alte tipuri de structuri........................................................................................................ 36 Un sector de sănătate și servicii sociale care oferă sprijin ................................................ 36

Parteneriate cu rol de sprijin .............................................................................................. 37

9. Politici, Legislație și Sisteme de sprijin ............................................................................. 40

3

Secțiunea 1. INTRODUCERE

Toți părinții doresc să-și vadă copiii bucurându-se de sănătate și bunăstare și ducând vieți lungi și

pline de succese. Părinții știu că un mediu sănătos, o îngrijire adecvată, o nutriție bună și un stil

de viață sănătos sunt toate importante pentru promovarea sănătății și prevenirea bolilor la copiii

mici și mari. Dar mai puțină atenție se acordă impactului pe care îl are sănătatea, nutriția și

comportamentul copilului și adolescentului asupra sănătății pe termen mai lung. Înțelegem

acuma ca deficiențele în sănătatea, creșterea și dezvoltarea copilului, care în sine sunt legate de

deficiențe de sănătate maternală, nu numai că îi afectează pe copii pe termen scurt dar pot să

duca la creșterea riscului de probleme de sănătate mai târziu în viață. A venit timpul să se acorde

mai multa atenție influențelor pe care viața timpurie le poate avea asupra sănătății adultului și în

special în ceea ce privește riscul de afecțiuni non-comunicabile la vârsta mijlocie și înaintată.

Ce sunt afecțiunile non-comunicabile?

În general, se înțelege că afecțiunile non-comunicabile sunt condiții medicale sau maladii de

durată și progresie lungă numite câteodată “maladii cronice” . Planul global de acțiune și control

privind afecțiunile non-comunicabile conceput de OMS se referă la patru tipuri principale:

afecțiuni cardiovasculare (cum ar fi infarctul miocardic și accidentele vasculare), cancerul,

afecțiunile respiratorii cronice (cum ar fi bolile pulmonare obstructive cronice și astmul) precum

și afecțiunile metabolice, în special diabetul. Totuși, deși acestea nu formează subiectul principal

al acestui capitol, exista multe alte importante probleme de sănătate care sunt non-comunicabile;

inclusiv alte afecțiuni ce afectează plămânii, intestinele, rinichii, sângele, creierul și nervii,

mușchii, oasele, pielea și glandele endocrine ; tulburări genetice; boli mintale, în special depresia

și sinuciderea, dizabilitățile fizice, cecitatea și surditatea, accidentele și vătămările (atât ne-

intenționale cât și intenționale).

Copiii și adolescenții

Planul global de acțiune se axează în primul rând pe cei în vârsta de peste 18 ani, în acest capitol

ne vom referi în primul rând la cei în vârstă de până la18 ani. Termenul de Copii se folosește

referitor la persoanele în vârsta de sub 18 ani. Adolescența se referă la cei în vârsta între 10-19

ani; un tânăr/o tânără e un termen folosit referitor la cei în vârsta de 15 până la 24 de ani, și

persoane tinere se refera la cei în vârsta de 10 până la 24 de ani.

4

Date cheie privind ANC

Se estimează ca anual 38 milioane de persoane mor din cauza ANC-urilor; 18 milioane

din aceste decese au loc la vârste mai tinere decât ar fi de așteptat. Decesele în urma

ANC-urilor reprezintă acum două treimi din toate decesele mondiale. Pe plan mondial,

două decese din trei sunt datorate ANC-urilor.

ANC nu afectează numai persoanele în vârsta. Persoanele sub vârsta de 20 de ani reprezintă

circa 10% din decesele în urma ANC-urilor:

o Obezitatea la copii s-a dublat și la adolescenți a crescut de patru ori în ultimii 30 de ani;

obezitatea este un factor de risc pentru multe ANC.

o Din ce în ce mai mult diabetul de tip 2 este diagnosticat mai devreme decât în trecut iar

acum reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile de diabet la copii( tip 1 and 2).

o Copiii expuși la poluarea de interior ( precum sobele deschise) prezintă un risc mărit de a

suferi de astm și de afecțiuni ale toracelui inferior.

ANC affecteaza persoanele cele mai sărace:

o Marea majoritate a deceselor (peste 8 din 10) ca urmare a ANC au loc în țările cu venit

mic și mijlociu (TVMM).

o Persoanele sărace au mai multe șanse de deces la o vârstă tânără în urma ANC decât cei

bogați care locuiesc în aceeași țară.

Dubla povară a ANC în țările care au deja un nivel ridicat de maladii comunicabile, noua

provocare a ANC-urilor crează o povară dublă de lipsă de sănătate, amenințând economiile țărilor

sărace și contribuind la creșterea inegalităților dintre țări și dintre grupuri de populație în cadrul

țărilor. În vreme ce ANC agravează sărăcia, la rândul ei sărăcia contribuie la creșterea incidenței

ANC și reprezintă o amenințare la adresa dezvoltării umane. Povara ANC îi afectează cel mai

mult pe cei mai săraci din societate trăind în țările cele mai sărace. Eradicarea sărăciei, planurile

și acțiunile de dezvoltare sociala formează o parte cheie în reducerea incidenței ANC-urilor.

Factori de risc și sisteme de sănătate deficitare: Se estimează că până la două treimi din

decesele premature în urma ANC sunt legate de expunerea la patru mari factori de risc – adică,

consumul de tutun, regimul alimentar nesănătos , lipsa de activitate fizică și consumul nociv de

alcool – iar a treia treime a acestor decese e legată de sisteme de sănătate deficitare care nu

răspund în mod eficace și în mod echitabil nevoilor medicale ale persoanelor cu ANC.

ANC-urile vor stopa creșterea economică și vor agrava sărăcia: Costurile economice si

sociale ale ANC sunt imense având în vedere curentele globale ale ANC și riscurile asociate, nici

o țară nu își va permite costul tratamentelor pentru această povară din ce în ce mai oneroasă.

5

Prevenirea din timp a ANC va reduce dramatic aceasta povară atât la nivel de familie cât și la

nivel de națiune. Persoanele tinere care trăiesc cu ANC au nevoie de îngrijire și tratamente de-a

lungul vieții și devin dependenți de resursele sistemului de sănătate mult mai devreme decât cei

ce nu prezintă aceste maladii. Acest factor afectează întreaga familie. Viața cu ANC poate

deasemenea afecta capacitatea persoanelor tinere de a munci și de a deveni independente din

punct de vedere financiar. Lipsa banilor însă nu ar trebui să fie un obstacol pentru accesul la

îngrijire, tratament și oportunități de a trai viața pe deplin și din belșug.

Multe ANC care afectează copiii pot fi tratate cu eficacitate, dar în TVMM majoritatea

copiilor cu ANC nu primesc tratamentul și îngrijirea necesară, spre deosebire de cei din țările cu

venit ridicat (TVR).

Accentul pe copii și adolescenți

Sănătate înainte de naștere și pe tot parcursul vieții: Anumiți factori legați de mamă înainte de

sarcină și pe timpul sarcinii cât și alți factori relativ la copilul mic pot avea o influență majoră la

capacitatea copilului de a duce o viața lungă și sănătoasă. Un început sănătos conferă copilului

protecția pentru prezent și viitor. Exista dovezi ca sănătatea și nutriția femeii înainte de sarcină și

pe timpul sarcinii, starea sănătății și în special nutriția sugarilor și a copiilor mici sunt de o

importanță critică pentru riscul apariției ANC-urilor. Cele 1000 de zile de la concepție până la

vârsta de doi ani formează baza reducerii riscului de ANC pe tot parcursul vieții.

Adolescența reprezintă o perioadă de mare risc datorită tendinței de a experimenta, presiunilor

de grup și influențelor mass-mediei care se adresează tinerilor. Nu e deci surprinzător că peste

jumătate din ANC sunt asociate cu anumite comportamente care încep sau sunt exacerbate în

adolescență, inclusiv consumul de tutun și alcool, deprinderile și opțiunile alimentare nesănătoase

și lipsa de activitate fizică. Odată stabilite, aceste comportamente nesănătoase au tendința de a

persista pe tot parcursul vieții și sunt din ce în ce mai greu de schimbat.

În multe țări, copiii și tineretul formează majoritatea populației: în multe TVMM, peste

jumătate din populație o formează tinerii în vârsta de sub 25 de ani, adolescenții reprezentând

până la 20% din populația TVMM. Această proporție a devenit din ce în ce mai mare datorită

creșterii ratei de supraviețuire a copiilor și a fertilității. Odată cu maturizarea acestui grup de

vârsta, bazele formate în adolescență în ceea ce privește educația și stilul de viață vor avea

implicații profunde în dezvoltarea socială și economică. Adolescenții sănătoși și bine-educați

sunt de importanță nu numai pentru viitor dar și pentru prezent. Aceștia formează un patrimoniu

și o resursă de bază cu un mare potențial de a aduce o contribuție familiei, comunității și tarii.

6

Efectele indirecte ale ANC: Copiii cu părinți, frați, surori, bunici și alți membri ai familiei care

au decedat sau care suferă de ANC sau de alți factori de risc, prezintă un risc mai mare de a

abandona școala, de a avea o alimentație mai săracă sau mai puțin nutritivă, de a avea un stil de

viața mai puțin sănătos și de a suferi de stres ce le poate afecta sănătatea mintală și fizică.

Tulburări și dizabilități legate de ANC: ANC pot duce la tulburări ce pot mări probabilitatea

dobândirii unei dizabilități iar dizabilitatea poate fi deasemenea un factor de dobândire a ANC.

Multe forme de dizabilitate pot afecta comportamentele sănătoase astfel favorizând ANC într-o

spirală ce aduce din ce în ce mai multe provocări indivizilor, familiei și societății. Copiii cu

dizabilități prezintă un risc mărit de a fi discriminați, inclusiv de a fi excluși din învățământ,

privați de locuri de muncă, de o copilărie normală iar la maturitate să fie privați și de activității

sociale.

Viața sănătoasa este un drept al omului. În Articolul 6 din Convenția privind Drepturile

Copilului se afirmă: “Fiecare copil are dreptul la supraviețuire și la o creștere sănătoasă.”

Articolul 24 afirmă că fiecare copil are dreptul la un standard de viață potrivit necesităților fizice

sociale și mintale proprii. Guvernele trebuie să ajute familiile care nu pot satisface aceste

necesități. Acest lucru înseamnă ca fiecare copil, adolescent sau tânăr are dreptul de a trăi într-un

mediu care să îl protejeze contra ANC cât și dreptul la accesarea tratamentului și îngrijirii

medicale necesare atunci când se confruntă cu ANC.

Sumar al principiilor îndrumătoare

Mesajele dezvoltate aici se bazează pe următoarele șase principii globale:

O abordare pe tot parcursul vieții care ia în considerare oportunitățile de prevenire și control

al ANC în diversele stadii ale vieții iar intervențiile la stadiile timpurii de viața oferă cele mai

bune șanse de prevenție primară.

O abordare bazată pe dovezi axată pe intervenții și acțiuni cu cea mai mare probabilitate de

eficacitate.

Delegarea puterii către persoane și comunității este un element critic pentru prevenirea și

controlul eficace al ANC

Acțiuni și parteneriate pe multe sectoare sunt necesare care să susțină și să motiveze cadrul în

care familiile și indivizii să ducă o viața sănătoasă.

Accentul pus pe cei săraci și pe cei marginalizați în diverse feluri e necesar pentru

reducerea ANC, inclusiv prin măsuri fără legătură cu sănătatea.

Viața sănătoasă este un drept al omului.

7

Obiectivul și anvergura Capitolului

Capitolul este menit să-i echipeze pe lucrătorii pentru dezvoltare din comunitate, pe

profesioniștii din mass-media și pe alți profesioniști în comunicare și factori de influență pentru a

conștientiza, pentru a comunica mesaje și a stimula dialogul între tineri, familii și comunități în

privința ANC. Scopul este de a informa indivizii și grupurile, de a-i influența să adopte și să

sprijine comportamentele sănătoase în urmărirea dreptului la o viața sănătoasă. Capitolul

deasemenea urmărește să-i influențeze pe factorii de decizie și liderii din comunitate cât și

nivelele administrative și politice să realizeze condițiilor necesare pentru sprijinirea unei vieți

sănătoase.

Capitolul subliniază faptul ca schimbările sociale cele mai eficace și mai de durată au loc atunci

când TOATE nivelele societății conlucrează pentru prevenirea riscurilor, sprijinirea

comportamentului dezirabil, a practicilor culturale, normelor sociale și a acțiunii sociale.

Indivizii, familiile și liderii comunitari precum și prestatorii de servicii toți au nevoie să

acționeze în acest scop, la fel și factorii de decizie politică. Comunitățile și societățile sănătoase

depind de viața sănătoasă pe tot parcursul vieții. Deși părinții și școlile poartă cea mai mare

răspundere pentru a-i informa pe copii și adolescenți de factorii de risc pentru sănătatea de la

maturitate, tinerii pot și ei să promoveze schimbările sociale necesare pentru reducerea ANC.

Instituțiile școlare și preșcolare sunt o parte vitală a comunităților locale și oferă o oportunitate

unică de a promova un stil de viață sănătos nu numai către copii dar și către familii și întreaga

comunitate.

Capitolul subliniază oportunitățile pe care le au tinerii de a-si maximiza propria sănătate și cea a

colegilor de vârsta și de a mobiliza resursele personale și colective pentru schimbare, în special

în epoca de medii sociale. Capitolul recunoaște că oamenii, tineri și bătrâni ar trebui sa-si

folosească vocile pentru a influența schimbările în bine.

8

Secțiunea 2. MESAJE CHEIE: Ce are dreptul să știe fiecare individ, familie și

comunitate.

Cele zece mesaje cheie

1. La stadiile timpurii ale vieții și în special pe timpul copilăriei și adolescenței, un regim

alimentar adecvat, bogat în subtanțe nutritive și sănătos începând cu hrana la sân și alimentația

complementară adaptată contribuie la sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare a indivizilor

inclusiv reducerea riscului de ANC.

2. La toate stadiile vieții dar mai ales în copilărie și adolescența, activitatea fizică este importantă

pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.

Copiii și adolescenții au nevoie de somn și odihnă suficientă.

3. Este important să se obtină creșterea optimală și să se mențină o greutate sănătoasă în toate

perioadele vieții.

4. Femeile de vârsta fertilă, cele gravide, copiii și adolescenții nu trebuie să fumeze tutun, să bea

alcool și să ia droguri ilegale și au dreptul să nu fie expuși la fumatul pasiv.

5. O copilărie și adolescență sănătoasă implică reducerea factorilor de risc pentru comunitate și

individ pentru o gamă largă de ANC, prin reducerea expunerilor ambiante și a riscului de

violență și vătămare și promovarea bunăstării mintale.

6. Copiii și adolescenții au dreptul să trăiască într-un mediu unde se bucură de grijă și de

protecție, promovându-se astfel o viața sănătoasă.

7. Comunitățile joaca un rol cheie în îndrumarea și sprijinul acordat familiilor în scopul unei vieți

sănătoase pentru copii și adolescenți.

8. Instituțiile publice și private trebuie să ofere servicii și parteneriate adecvate în toate sectoarele

societății ca să sprijine, promoveze și să mențină o viața sănătoasă în toate perioadele vieții.

9

9. Exista multe modalității în care guvernele și alte sectoare pot promova și sprijini viața

sănătoasa la copii, familii și comunități.

10. Fiecare copil și adolescent care traiește cu ANC are dreptul să primească tratamentele,

tehnologiile și îngrijirea necesară pentru a se bucura la maxim de calitatea vieții.

10

Secțiunea 3. INFORMAȚII AJUTĂTOARE

Aceste mesaje de caracter larg cât și aceste informații ajutătoare sunt relevante pentru

promovarea unei vieți sănătoase în toate țările din lumea întreagă. Detaliile factorilor care

favorizează sau nu viața sănătoasă pot fi diferiți în țări diferite, informațiile ajutătoare trebuie

adaptate la contextul local și totodată să fie acceptabile din punct de vedere cultural fiecărei

comunități și fiecărei tari.

1. Un regim alimentar sănătos

1. În toate stadiile de viața, dar mai ales în copilărie și adolescență, un regim alimentar adecvat,

hrănitor și sănătos începând cu alăptarea la sân și hrana complementară adaptată, este

important pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.

Informații suplimentare

Definirea unui regim alimentar sănătos:

o Adecvat: să se mănânce suficient nici prea mult nici prea puțin, o hrană care să

promoveze un nivel corespunzător de creștere și să permită o viața activă sănătoasă.

o Hrănitor: consumarea de alimente ce conțin toate elementele necesare corpului pentru o

bună funcționare și care să permită copiilor o creștere și dezvoltare optimă.

o Sănătos: consumul unei cantități adecvate de alimente, pregătite într-un mod adecvat;

inclusiv accesul la apă potabilă curată și necontaminată.

o Alăptatul la sân: Laptele matern este singurul aliment și singura hidratare de care un

copil mic are nevoie în primele șase luni de viață. Alăptatul la sân ar trebui să continue

pana la vârsta de 24 de luni aducând în continuare o contribuție importantă aportului

nutritiv al copilului mic.

o Alimentația complementară: copiii mici trebuie să înceapă să primească alimente și

hidratare sănătoasă de la vârsta de șase luni.

Alimentarea sănătoasă este importantă în toate perioadele vieții

Un regim alimentar sănătos e important pe toate perioadele vieții începând de la primele alimente

complementare. În general, elementele constitutive ale unui regim alimentar sănătos sunt aceleași

pe tot timpul vieții, cantitatea poate varia în funcție de anumite situații, dacă indivizii sunt sau nu

în creștere, în caz de sarcină, în caz de război sau convalescență și în funcție de nivelul de

activitate fizică.

Primele 1000 de zile de la concepție până la vârsta de doi ani au o importanță critică pentru

sănătatea de toată viața, în special privind reducerea riscului de ANC. Femeile de vârstă

reproductivă trebuie să mențină un regim alimentar sănătos, chiar înainte de concepție:

11

o Fătul își dezvoltă multe organe de bază și sisteme în primele trei luni de sarcină,

câteodată înainte ca femeia să-și dea seama ca e gravidă. Dacă să așteaptă confirmarea

unei sarcini se poate deja să fie prea târziu pentru a se contempla o viață și un regim

alimentar sănătos (inclusiv evitarea unui consum excesiv de alcool și evitarea tutunului)

așa ca e mai indicat să se înceapă cu mult timp înainte de concepție.

o Primii doi ani de viață, începând cu șase luni de alăptare la sân exclusivă urmat de

continuarea alăptării și alimente complementare adecvate de la vârsta de șase luni sunt

importanți pentru creșterea în copilărie și sănătatea de mai târziu.

o Pentru a crește și a se dezvolta copilul are nevoie de energie suficientă (dar nu prea

multă) de nutrienți esențiali; alimentele care dau această energie trebuie să fie bogate în

nutrienți esențiali (bogate în elemente nutritive și nu numai bogate în calorii); consumul

de calorii goale fără aportul de nutrienți esențiali va duce la o creștere a depunerilor de

grăsime în loc de mușchi și țesuturi de creștere.

o Pubertatea este un alt stadiu cheie în dezvoltarea unui copil când regimul alimentar

sănătos îl pregătește pe copil pentru maturitate.

o Adolescența este deasemenea o perioadă când se stabilesc obiceiuri și comportamente

alimentare, inclusiv legate de consumul de alcool, tutun și droguri ilegale.

Când sunt întrebate, multe persoane știu în general ce înseamnă un regim alimentar sănătos dar

este foarte important să le reamintim datorită dovezilor din ce în ce mai multe a influenței pe care

un regim alimentar deficitar o are asupra riscului pe termen lung de ANC. Alimentația sănătoasă

include: multe legume și fructe proaspete; alimente de bază inclusiv rădăcinoase, grâne, fasole,

leguminoase uscate și semințe; și pentru multe populații fructe de mare, carne, ouă și lapte (deși

produsele animale nu sunt esențiale pentru alimentația sănătoasă).

Trei reguli de aur de urmat (concepute recent pentru Brazilia, dar aplicabile oriunde):

o Mâncarea și felurile de mâncare proaspăt pregătite să formeze baza alimentației

o Uleiurile, grăsimile, zahărul și sarea să fie folosite cu moderație în preparatele culinare

o Limitarea consumului de produse gata-preparate și evitarea celor ultra-procesate.

Majoritatea țărilor produc îndrumări privind alimentația sănătoasa. Următoarea listă, luată din

cele concepute recent pentru Brazilia oferă îndrumări utile și ușor de respectat:

o Pregătiți mesele din alimente de bază și produse proaspete.

o Folosiți moderat uleiurile, grăsimile, zahărul și sarea.

o Limitați consumul de alimente și băuturi gata-preparate.

o Luați masa regulat cu atenție la ce se consumă.

12

o Renunțați la gustări între mese și la alte activități în momentul mesei.

o Luați masa intr-un mediu corespunzător. Evitați situațiile unde se poate mânca nelimitat.

o Când e posibil, luați masa în companie.

o Cumpărați alimentele în locuri ce oferă o varietate de alimente proaspete. Evitați-le pe

cele unde se vând în principal produse gata-preparate.

o Acordați întotdeauna preferință produselor locale și de sezon.

o Încecati să dezvoltați, practicați, să împărtășiți și să vă bucurați de talentul Dvs. culinar.

o Planificați dinainte pregătirea și luarea meselor ca să le puteți acorda timpul și spațiul

potrivit.

o Fiți critic cu privire la reclamele ce promovează produsele alimentare.

o Când luați masa în oraș, alegeți restaurante care servesc mâncare proaspătă. Evitați fast-

food-urile.

Hidratarea sănătoasa face parte dintr-un regim alimentar sănătos. Copiii trebuie să aibă acces liber

la apă potabilă necontaminată care trebuie să fie consumată în loc de băuturi răcoritoare sau

gazoase la mese și pe parcursul zilei. Băuturile răcoritoare trebuie consumate rar, în nici un caz

zilnic. Ceaiul și cafeaua trebuie consumate fără zahăr sau cu foarte puțin , sucurile de fructe să

fie diluate cu apa și fără adaos de zahăr .

Un obicei sănătos e când copiii stau la masa regulat cu familia sau cu cei ce se ocupă de ei.

Gustările pe tot parcursul zilei duc la supra-consumul de alimente nesănătoase bogate în grăsimi,

sare și zahăr și de multe ori copiilor nu mai le este foame la ora mesei din familie sau de la

școală. Accesul la dulciuri, prăjituri, biscuiți, chipsuri (de cartofi sau porumb), cartofii prajiți sau

alte gustări nesănătoase trebuie limitat și acestea nu trebuie să fie considerate recompense pentru

consumul alimentului sănătos sau pentru alte tipuri de comportament.

De-a lungul zilei persoanele de toate vârstele trebuie să consume o varietate de alimente

hrănitoare. Un simplu ghid al unei mese sănătoase ar fi numărul de culori diferite care sunt

reprezentate în felul de mâncare respectiv. Dacă de pildă există numai o singură culoare (de

exemplu alb – cartofi, orez sau pâine), sau e alcătuit din produse cu aspect artificial și culori care

nu sunt în mod normal asociate cu alimentele, atunci e posibil ca acele alimente să fie

nesănătoase.

Mâncatul excesiv duce la suprapondere și obezitate; mâncatul insuficient duce la atrofie și pe

timpul copilărie poate compromite procesul de creștere. E important de înțeles că alimentația

sănătoasă este mai mult decât mâncatul excesiv sau insuficient. Tipurile de alimente consumate,

modalitățile în care sunt pregătite afectează sănătatea în diferite feluri: excesul de sare cauzează

hipertensiunea arterială; anumite tipuri de grăsimi folosite la gătit pot provoca maladii cardiace și

circulatorii; dulciurile pot duce la carii dentare; supraponderea și obezitatea sunt factori de risc

pentru diabet.

13

Pe de alta parte, conținutul alimentelor sănătoase protejează împotriva ANC inclusiv boli cardiace

și tipuri de cancer.

Cum se sprijină un regim alimentar sănătos

Majoritatea țărilor (cum s-a arătat mai sus în cazul Braziliei) produc îndrumări și material

ajutător pentru a-i ghida pe oameni spre un regim alimentar sănătos. Aceste îndrumări trebuie însă

completate cu etichetarea alimentelor într-o manieră ușor de înțeles care să-i ajute pe oameni să

decidă dacă alimentul este sănătos sau nu. Oamenii au dreptul ca informațiile privind conținutul și

calitatea unui aliment sau al unui produs alimentar să fie corecte. Majoritatea țărilor au reguli

foarte stringente privind siguranța alimentară dar nu au neapărat reguli și controale privind

acuratețea etichetelor și pretențiile că produsul ar fi sănătos. Acest lucru este din ce în ce mai

dificil de controlat pentru guvernele locale pentru că din ce în ce mai multe produse sunt

importate.

Modalitățile de a mânca sunt în schimbare rapidă în majoritatea părților lumii și se îndepărtează

de la produsele cultivate local spre produsele foarte procesate. Aceste schimbări au adus anumite

beneficii în ceea ce privește un acces potențial mărit la o mai mare varietate de alimente dar

pentru mulți înseamnă un consum mai mare de alimente foarte procesate și alimente prăjite,

gustări și băuturi îndulcite care au deteriorat regimul lor alimentar. ‘Alimentele occidentale’

vândute prin magazine și rețele fast-food sunt de asemenea promovate intens prin toate metodele

de marketing și publicitate. Alimentele și băuturile foarte procesate se pot găsi în aproape fiecare

colț al lumii, înlocuind produsele cultivate și preparate local. Aceste schimbări sunt dăunătoare

sănătății și deasemenea pentru fermierii și producătorii locali. Sunt dăunătoare și comunităților

locale care se bazează pe fermele locale și pe industria alimentară locală pentru locuri de muncă

și venitul căminelor. Alimentele foarte procesate sunt relativ mai ieftine comparat cu alimentele

mai sănătoase și pot reprezenta o alternativă atrăgătoare când oamenii au acces limitat la gama de

alimente sănătoase sau la facilitați pentru pregătirea de mese sănătoase. Costul și conveniența,

împreună cu marketing-ul intens sunt factori motivanți puternici care îi împing pe oameni să

consume aceste alimente nesănătoase din ce în ce mai des.

Eforturile de a promova alimentația sănătoasă trebuie să fie corespunzătoare atât din punct de

vedere nutrițional cât și cultural cu respect față de tradițiile din fiecare comunitate. Trebuie

deasemenea luat în considerare accesul la facilitați de pregătire, la combustibil, apă curată și la

alimente sănătoase. Hrana are multe roluri importante în societate înafară de nutriție și aceste

roluri trebuie respectate. E important să se promoveze și să se păstreze ceea ce e bun în aceste

14

regimuri alimentare tradiționale și modalități de a lua masa și deasemeni de a-i ajuta pe indivizi

și pe familii sa-si amelioreze regimul alimentar în mod acceptabil și sănătos.

Deși un număr din ce în ce mai mare de producători au început să producă și să promoveze

alimentele sănătoase, aceste produse nu sunt întotdeauna pe bugetul tuturor, accesibile sau

disponibile mai ales în TVMM sau pentru toate comunitățile din toate țările. Până în prezent

progresul este limitat la reducerea adaosului de sare la alimentele procesate și nu s-a făcut mult

progres la reducerea marketing-ului necorespunzător pentru alimentele nesănătoase și băuturile

îndulcite pentru copii. E nevoie de o evaluare și de o monitorizare mai bună a eforturilor de a

contracara aceste influențe asupra aportului alimentar pentru a ghida acțiunile viitoare în

domeniul producției de alimente și băuturi, cât și în cel de marketing și consum.

Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele pentru a promova alimentația

sănătoasă

Familiile și comunitățile pot face mult pentru promovarea alimentației sănătoase. Părinții sau alți

îngrijitori care pregătesc alimentele sunt un model de urmat pentru aceste activități și prin

comportamentul lor și atitudinea față de alimentația sănătoasa. Familiile ar putea știi ce ar trebui

să facă dar e posibil să nu dispună de resursele financiare sau de altă natură pentru a pune în

aplicare cunoștințele lor. Majoritatea familiilor nu mai produc (toată) hrana consumată și au

nevoie de locuri de muncă pentru a genera venitul necesar pentru cumpărarea produselor și

combustibilului necesare pentru pregătirea hranei. Deasemena, au nevoie și de un sistem de

distribuție prin care alimentele sănătoase să fie disponibile și accesibile. Generarea locurilor de

muncă, a serviciilor plus sistemele de distribuție ale alimentelor sunt de importanțăta critică

pentru ca oamenii să cumpere, să pregătească și să consume o hrană sănătoasă.

Comunitățile, oricum ar fi ele definite (a se vedea secțiunea următoare) îi sprijină pe indivizi și

pe familiile lor să depășească provocările cu care se confruntă și care împiedică consumul unei

alimentații sănătoase. Împărtășirea experienței în cadrul unor grupuri de încredere; dovada ca se

poate realiza și ideea de a lucra împreuna (de exemplu la dezvoltarea unor grădini comunitare sau

alte acțiuni colective) pot lărgi accesul la apa potabilă curată și necontaminată și la alimente

sănătoase la prețuri accesibile. Grădinile comunitare pot constitui un loc de întâlnire important

pentru comunități și pentru persoane aparținând unor grupuri etnice și religioase diferite care se

întâlnesc pentru a împărtăși idei și a găsi modalități de alimentație sănătoasă. Cumpăratul în

cantității mari și înființarea unor piețe locale sunt alte exemple prin care comunitățile pot

promova accesul la hrana sănătoasă. Grupurile comunitare pot deasemenea să ajute familiile să

ceară mai multe acțiuni din partea guvernului care să le permită să aibă un regim alimentar mai

sănătos.

15

Instituțiile din sectorul public și privat pot da un bun exemplu de bună practică prin:

o asigurarea că alimentele pe care la furnizează sau le produc și le promovează respectă

regulile de alimentație sănătoasă

o îi sprijină pe angajați și pe profesori să fie un model pentru dezvoltarea și menținerea

cunoștințelor, atitudinilor și competențelor corespunzătoare atunci când se discută

importanța unui regim alimentar sănătos

o sprijinind angajatorii și școlile pentru a se asigura ca în spațiile lor există oportunități de

a se manca sănătos, inclusiv prin adoptarea de pauze de masă, locuri pentru luat masa,

alimente sănătoase și acces liber la apa potabilă.

Oamenii au nevoie de acces sigur și acceptabil ca preț la alimente sănătoase care să provină din

sisteme sustenabile pentru mediul înconjurător. Reglementarea și controlul sistemelor de

alimentație sănătoasă este în cele din urmă de răspunderea guvernului. Provocarea majoră pentru

guvern este să lege agricultura de politica de sănătate pentru a se asigura ca gama de alimente ce

sunt produse și puse la dispoziția populației ia în considerare sănătatea și bunăstarea publică.

Guvernul poate influența accesul la alimente sănătoase prin politica de comenzi și achiziții;

oferind sprijinul necesar instituțiilor și prin aplicarea reglementărilor și a deontologiei; prin

politici financiare ce sprijină alimentele sănătoase în pofida celor nesănătoase și a producției și

consumului de băuturi.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC

Alimentația sănătoasă formează o parte importantă a îngrijirii multor persoane ce trăiesc cu un

ANC. În cazul copiilor cu nevoi alimentare speciale, alimentele necesare trebuie să fie disponibile

în scoli ca să permită copiilor să participe la viața școlară normală. Personalul de sănătate și toți

cei ce lucrează cu copii și adulți, mai ales în scoli, trebuie să dispună de informații corecte, de

atitudini și competențe privind nevoile regimului alimentar ale copiilor care trăiesc cu ANC.

16

2. Activitatea fizică

2. În toate perioadele vieții dar mai ales în copilărie și adolescență, activitatea fizică este

benefică pentru sănătatea și bunăstarea prezentă și viitoare.

Copiii și adolescenții au nevoie de odihnă și somn suficient.

Informații ajutătoare

Viața activă este bună pentru sănătate și bunăstare. Activitatea și regimul fizic regulat protejează

împotriva ANC, inclusiv sănătatea osoasă și alte probleme cum ar fi artrita și riscul de fracturi.

Un copil activ are o creștere optimă și rezultate bune la școală. Copiii sănătoși din toată lumea se

joacă și sunt activi în mod natural dacă au oportunitățile și mediul corespunzător.

Pentru copii și adolescenți activitatea fizică include: joaca, jocurile, sporturile, transportul (mersul

pe jos, pe bicicletă), activitățile de agrement, educația fizică, sporturile organizate și activitatea

fizică planificată. Deasemena poate include petrecerea timpului făcând treburi pentru familie,

cum ar fi mersul pe jos pentru a aduce apă sau combustibil, îngrijirea animalelor, ajutor la

curățenie și spălatul hainelor sau în gradină.

Se recomandă pentru copii să petreacă cel puțin 60 minute în fiecare zi cu activitatea fizică.

Acestea pot fi incorporate în activitățile de zi cu zi acasă, la școală, practicarea unui sport sau alte

tipuri de mișcare.

În plus față de activitățile zilnice, se recomandă ca cel puțin de trei ori pe săptămână copiii să

participe la forme mai intensive de activitate. Cea mai simplă modalitate de a judeca dacă o

activitate este suficient de intensă este dacă provoacă o accelarație a respirației – cum ar fi

mersul rapid pe jos sau pe bicicletă sau participarea la sporturi active și organizate.

Dacă un copil este inactiv fără un motiv evident ar putea fi important să se ceara sfatul unui

expert ca să ne asigurăm de absența unei tulburări.

În multe țări copiii petrec prea mult timp uitându-se la televizor, jucând jocuri pe calculator și nu

sunt activi din punct de vedere fizic. Lipsa unor facilitați și a unui mediu ce oferă siguranță pot fi

de natură să îngrijoreze familiile care nu își vor lăsa copiii să se joace afară.

Odihna suficientă

17

Odihna este de asemeni importantă. Copiii au nevoie de somn (cel puțin opt ore în fiecare zi) iar

cei ce lucrează ar trebui să aibă un timp zilnic de relaxare.

Mulți copii nu au de ales și sunt activi din punct de vedere fizic- pentru că trebuie să meargă

multe mile pe jos la școala, sau să aducă combustibil sau apă, să meargă în căutare de hrană sau

să presteze munci pentru familie. Mesajul pentru acești copii ar fi mai degrabă să îi ajutăm să aibă

mai mult timp pentru somn, odihnă și joacă.

Activitatea fizică este importantă pe tot parcursul vieții

Activitatea fizica este importantă pe tot parcursul vieții

o Femeile au nevoie de activității adecvate (nici prea mult nici prea puțin) înainte de

sarcină, pe timpul sarcinii și după sarcină. dacă personalul medical este de acord, nu

există nici un motiv pentru femeile gravide să-și reducă activitatea fizică cu condiția ca

aceasta activitate să nu fie cu riscuri pentru sarcină, deasemeni femeile gravide au nevoie

de odihnă și hrană corespunzătoare. Creșterea corespunzătoare în greutate pe timpul

sarcinii, când aportul energetic este echilibrat cu activitatea fizică, reprezintă o bună

modalitate de a evalua aportul alimentar și activitatea fizică. În cazul femeilor gravide

mai ales cele din TVMM, care au o muncă fizică grea sau petrec multe ore aducând apă și

lemne, combustibil, familiile trebuie să se asigure că aceste femei au timp de odihnă..

o Existența unor locuri sigure pentru a permite copiilor mici să facă primi pași, și apoi unde

să poată merge pe jos, acest factor este crucial pentru înrădăcinarea unui mod de viață

activ. Îngrijorări cu privire la siguranță trebuie echilibrate cu nevoia copiilor mici de a

explora și de a-și dezvolta competențele necesare mersului și apoi alergatului și jocului.

Copiii mici care merg deja și cei mai mari trebuie supravegheați când sunt lângă apă chiar

dacă nu e deloc adâncă.

o Copilăria activă este un semn bun de sănătate și este nevoie de sprijinul activ al familiilor

pentru ca toți copiii să aibă spațiul, timpul și sprijinul necesar pentru a fi activi. Copiii au

însa nevoie de timp pentru odihnă și somn.

o Odată ajunși la pubertate, copiii devin independenți și decid ei inșiși ce doresc să facă;

familiile trebuie să-i încurajeze să fie activi, să le asigure acces la oportunități de a fi

activi, dând totodată dovadă de sensibilitate dacă anumite activități sunt de natură să

provoace jenă sau alte sentimente neplăcute.

Activitatea fizică este importantă pentru sănătate dar în același timp trebuie să fie o sursă de

bucurie care să-i determine pe copii să dorească să participe la aceste activități. Băieții și fetele nu

trebuie obligați să ia parte la activități fizice care nu sunt pe placul lor sau care îi fac să se simtă

18

jenați sau umiliți și trebuie luate în considerare preferințele pentru diferitele tipuri de activitate

care sunt acceptabile din punct de vedere cultural pentru diferite grupuri.

Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele pentru a promova activitatea fizică

Familiile și comunitățile au un rol critic în ai ajuta pe copii să fie activi asigurând că există

oportunități (timp și facilitați) pentru viața activă integrate în viața de zi cu zi acasă, în școli, la

muncă și în comunitatea lărgită și pot ajuta la corectarea unor bariere sociale și culturale pentru ca

băieții și fetele să fie activi în mod corespunzător; pot oferi un model demn de urmat pentru copii.

Instituțiile și guvernele poartă răspunderea de a asigura facilitățile care să permită activitatea

fizică în scoli și în alte structuri și să ofere acces comunitar la spații securizate unde copiii și

adolescenții să-și desfășoare activitatea, să ofere oportunității pentru mersul pe jos la școală sau la

muncă cât și facilități de agrement. În plus, instituțiile și guvernele trebuie să prevadă

infrastructura necesară activităților și să promoveze în mod activ educația fizică prin școli și

printr-o politica la locul de muncă sprijinind alocarea de timp și spațiu pentru activitatea pe

timpul zilei și prin diseminarea de informații exacte privind efectele benefice ale activității fizice.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC

Copiii care trăiesc cu ANC au nevoie de acces la facilități adaptate pentru a fi activi. Personalul

trebuie să aibă cunoștințele, atitudinile și competențele necesare pentru a promova activitățile

corespunzătoare pentru cei ce trăiesc cu ANC.

19

3. Realizarea unei creșterii optimale și menținerea unei greutății ideale

3. Creșterea optimala și menținerea unei greutati sănătoase la toate stadiile vieții

Informații ajutătoare

Chiar de la naștere, copiii cresc până ajung la înălțimea de la maturitate. Cresc în lungime (care

mai târziu se va numi înălțime) și greutate. În greutatea corpului intră mușchi, oase, alte țesuturi

și organe cât și grăsime. Un copil sănătos crește în lungime (înălțime) și în greutate într-un ritm

optimal – nici prea repede nici prea încet. Termenul “optimal” se definește prin comparație cu

procesul de creștere la copiii sănătoși de aceeași vârstă ce trăiesc în condiții ideale. Nu toți

copiii vor avea aceeași greutate la naștere și în copilărie. În orice populație există o varietate

naturală de copii de aceeași vârstă care prezintă greutăți și înălțimi diferite – ceea ce se numește

distribuție normală. Un copil născut la termen (nu prematur) la o mamă bine-hrănită și sănătoasă

trăind într-un mediu sănătos va avea o greutate la naștere, o lungime și o compoziție corporală

(proporția de mușchi la grăsime) ideală pentru copilul respectiv. Să presupunem ca acest copil va

trai intr-un mediu sănătos și va fi bine hrănit și îngrijit, acest copil va păstra o greutate sănătoasă

pe tot parcursul vieții. Nu e bine pentru un copil să aibă nici prea multa greutate nici prea puțimă.

Subponderea și atrofia sunt termeni folosiți când un copil e mai slab decât ar trebui prin

comparație cu standardurile internaționale. Supraponderea este atunci când un copil e mai greu

decât ar trebui, iar un copil obez este mult mai greu decât ar trebui să fie. Sunt folosite anumite

puncte de referință pentru a defini mai precis aceste dimensiuni. Greutatea și înălțimea trebuie

măsurate și înregistrate regulat de personal cu pregătire care utilizează echipament

corespunzător.

Copiii devin supraponderali când consumă mai multe calorii (energie) decât au nevoie, având în

vedere nevoile de creștere, dezvoltare și de activitate fizică. Copiii supraponderali au tendința să

fie mai puțin activi ceea ce mărește și mai mult riscul de suprapondere și de a se îmbolnăvi de

ANC.

Rata de suprapondere și de obezitate este în creștere în multe parți ale lumii și în special mai

recent în TVMM; în câteva țări rata s-a oprit din creștere dovedind ca aceste curente nu sunt

inevitabile și ca se pot lua acțiuni pentru a opri aceasta progresie.

Supraponderea și obezitatea în copii și adolescenții mărește riscul de diabet de tip doi în copilărie

și de alte ANC în viața de mai târziu. În plus fata de creșterea riscurilor viitoare, copiii obezi au

probleme imediate de sănătate, inclusiv probleme respiratorii, au tendința de a fi mai puțin activi,

20

un risc crescut de fracturi cat și efecte psihologice, mai multe probleme de sănătate mintala

precum și probleme relaționale.

Pot fi multe motive pentru care copiii pot fi inactivi; inclusiv sentimente de stigmă sau jenă,

atitudinea familiei sau practici necorespunzătoare sau inacceptabile din punct de vedere cultural.

Copiii supraponderali ar putea evita activitatea fizică pentru ca se simt jenați mai ales dacă

trebuie să se schimbe în fața altor persoane.

Copiii cu dizabilități sunt adesea limitați în activitățile lor, adesea din motive neadecvate de

natură socială, culturală sau de sănătate ceea ce îi va face și mai supraponderali.

Greutatea la naștere și creșterea în primii doi ani de viață sunt factori critici pentru sănătatea

prezentă și viitoare a copiilor. O creștere deficientă la vârstă timpurie este legată de creșterea

riscurilor de obezitate în adolescență iar supraponderea în adolescență tinde să se mențină până la

maturitate.

Când copiii mici a căror creștere a fost deficientă în perioada de viață timpurie (si care sunt mici

pentru vârsta lor) ajung la pubertate, aceștia au mai multe șanse să aibă mai multa grăsime la

aceeași greutate prin comparație cu copiii care nu au avut deficiențe de creștere. Aceasta grăsime

corporală mărește riscul de ANC mai târziu în viață. O deosebită atenție trebuie acordată acestor

copii care prezintă un mare risc- este cu atât mai important ca acești copii să aibă un regim

alimentar sănătos și să fie activi.

Hrana, în special gustările și băuturile procesate, nu trebuie să fie considerate drept o recompensă

pentru un bun comportament.

Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile

Familiile, inclusiv bunicii și alte rude trebuie să înteleagă beneficiile unei creșteri sănătoase și să

sprijine comportamentele care promovează creșterea optimală și menținerea unei greutăți

sănătoase. Atitudinile familiei față de un copilaș dolofan sau bucălat pot crea impresia că un

copil supraponderal este un copil sănătos. Aceasta atitudine poate fi mai răspândită în locurile

unde subponderea este încă normală și unde există un stigmat social pentru cei slabi. Cei care

îngrijesc copiii trebuie să ajute familiile să înteleagă că un copil mic sau mai mare sănătos nu

trebuie să fie nici subponderal nici supraponderal și că o viața activă și joaca sunt semne că un

copil este sănătos și fericit.

21

Familiile și comunitățile trebuie să-i arate și să-i promoveze pe cei care sunt un model de sănătate

și greutate.

Instituțiile trebuie să sprijine monitorizarea creșterii și să-i conștientizeze pe toți cei ce vin în

contact prin profesia lor cu copii și adolescenți.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC

Menținerea unei greutăți sănătoase este o parte importantă în îngrijirea copiilor și

adolescenților care trăiesc cu ANC-uri.

22

4. Evitarea folosirii și expunerii la substanțe nocive

4. Femeile gravide, copiii și adolescenții n-ar trebui să fumeze tutun, să bea alcool și să ia

droguri ilegale și au dreptul de a nu fi expuși la fumatul pasiv.

Informații ajutătoare

Consumul de alcool și tutun sunt cauzele majore ale multor ANC pe plan mondial.

Aceste efecte sunt cunoscute de mulți ani și cu toate acestea tinerii se apuca de fumat și beau

cantități excesive de alcool.

Nouăzeci la suta din fumătorii adulți încep să fumeze înainte de vârsta de 18 ani. Pe plan global,

între 80,000 și 100,000 de tineri se apuca de fumat în fiecare zi și unul din patru adolescenți care

fumează au început să folosească tutunul înainte de vârsta de zece ani. Iarăși, un tânăr din doi

care se apucă de fumat și continuă să fumeze, va deceda în urma unei boli legată de consumul de

tutun. Fumatul face să crească riscul majorității ANC.

Adolescenții care încep să bea băuturi alcoolice înainte de vârsta de 15 ani au de 5 ori mai multe

șanse să abuzeze de alcool ca adulți față de cei care încep să bea la maturitate. Consumul excesiv

de alcool este legat de violență și de vătămări. Pe plan mondial, 5% din toate decesele tinerilor

între vârstele de 15 și 29 ani se datorează consumului de alcool.

Pe tot parcursul vieții

Fumatul nu se recomandă în nici una din perioadele vieții. Nu trebuie să se fumeze în preajma

femeilor gravide și a copiilor. Trebuie evitată respirarea aerului care conține fum de tutun.

Băuturile alcoolice trebuie evitate pe timpul sarcinii.

Copiii nu trebuie expuși la fumul de tutun pentru că aceasta expunere mărește pe termen scurt sau

lung riscul de maladii respiratorii, boli cardiace și alte tulburări de sănătate.

23

Când tinerii ajung la vârsta când consumul de alcool devine legal, atunci trebuie să bea numai în

moderație, nu mai mult de o unitate de alcool pe zi. Majoritatea guvernelor au fixat limite

superioare de consum (deseori, circa patru unități pe zi) în baza dovezilor de un risc mărit de

nocivitate ce există începând cu aceste nivele de consum.

Deprinderea bunului simț în consumul de alcool, în culturile unde acest lucru este acceptabil, are

loc în mod ideal în familie ca parte a meselor luate împreună. Atunci când tinerii se întâlnesc cu

prietenii lor, se poate câteodată ajunge la consumul excesiv care este asociat cu un risc mărit de

vătămare sau violență și cu probleme ulterioare de sănătate mintala. Consumul excesiv de alcool

poate avea și efecte nocive asupra sănătății reproductive.

Ce pot face familiile, comunitățile, instituțiile și guvernele

Familiile, comunitățile și institutiile - inclusiv personalul lucrător, pot să ofere un model prin

comportamentul lor și să ajute la formarea atitudinilor generației tinere față de fumat și consumul

responsabil de alcool. Au deasemenea o importanță crucială în implementarea spațiilor de

excludere a fumatului și a consumului de alcool. Școlile sunt deasemenea un cadru important

pentru diseminarea informațiilor despre efectele nocive ale fumatului și ale consumului de alcool;

personalul trebuie ajutat să dispună de cunoștințe, atitudini și competențe adecvate și să ofere în

mod responsabil un rol de urmat pentru copii.

Convenția Cadru a OMS asupra Controlului Consumului de Tutun (CCCT) conține articole

privind atât reducerea de ofertă cât și de cerere pentru tutun.. Majoritatea țărilor din lume au

adoptat aceasta Convenție, deși nu toate pun în aplicare toate articolele din Convenție. Această

Convenție este cea mai puternică acțiune aprobată și concertată privind un factor de risc major

pentru sănătatea mondială. A reunit angajamentul politic, cooperarea internațională și măsuri pe

mai multe sectoare. Stipulează legislație prin care se interzice vânzarea produselor de tutun la

copii și adolescenți. Convenția include: preturi și taxe; protecția împotriva expunerii, educație,

comunicație, pregătirea și conștientizarea publicului, publicitatea, promovarea, sponsorizarea și

măsuri pentru restricția aprovizionării. Aceste măsuri includ interzicerea vânzărilor pentru sau de

către minori, și obligă magazinele care au în vânzare aceste produse să expună anunțuri care să

indice interzicerea acestor vânzări la minori. Convenția include deasemenea accesul restrâns la

distribuitoare automate și vânzarea de bomboane care arată ca țigările.

Deși nu există o convenție echivalenta pentru alcool, multe din aceste măsuri sunt recomandate și

conținute în cadrul regulamentelor convenite la nivel internațional.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC

24

Copiii și adolescenții care trăiesc cu ANC nu ar trebui să fumeze sau să fie expuși la fumatul

pasiv, nu ar trebui să bea alcool iar când vor avea voie din punct de vedere legal, să bea cu

moderație.

25

5. Comportamente generale de sănătate și factori determinanți

5. O copilărie și adolescență sănătoasa implică reducerea factorilor de risc comunitari și

individuali pentru întreaga gamă de ANC, prin reducerea expunerilor la factori de mediu și a

riscurilor de violență și vătămare precum și promovarea bunăstării mintale.

Informații ajutătoare

Acest capitol se axează pe principalii factori de risc ale cauzelor majore de deces în urma ANC.

Exista, totuși, multe alte ANC și factori de risc care contribuie la sănătatea deficitară la copii și

adolescenți cu consecințe pe termen lung și care pot fi prevenite sau reduse prin acțiuni

corespunzătoare. Exista deasemenea copii care trăiesc cu aceste alte ANC și care au nevoie de

îngrijire adecvată.

Expunerea la un mediu poluat cu fum sau poluare atmosferică:

Peste 3 miliarde de persoane își pregătesc mâncarea și își încălzesc casele cu combustibile solide (de pildă

lemne, cărbune de lemn, cărbuni, balegă, deșeuri agricole) în focuri deschise sau sobe tradiționale. Astfel

de practici ineficiente pentru pregătit mâncarea produc o cantitate mare de poluare (interioară) a casei

inclusive o gamă largă de substanțe nocive cum ar fi particulele fine de monoxid de carbon. În clădirile cu

ventilație proastă, fumul dinăuntru și din jurul clădirilor poate depăși nivelul acceptabil pentru particulele

fine de 100 de ori. Expunerea este deosebit de gravă pentru femei și copii care petrec cel mai mult timp pe

lângă căminele de acasă.

.

Există dovezi clare că expunerea la aerul poluat din casă poate duce la o gamă largă de maladii la

maturitate, inclusive afecțiuni respiratorii acute și cronice (ex: pneumonie, boli pulmonare

obstructive cronice), cancerul pulmonar, boli cardiace ischemice, accidente vasculare și

cataracte. Exista deasemenea dovezi care sugerează că expunerea la poluarea atmosferică din casă

este legată de rezultatele negative ale unor sarcini, tuberculoză și diverse maladii canceroase cum

ar fi cele legate de tractul aero-digestiv superior, cancerul cervical sau alte tipuri de cancer.

Persoanele tinere care sunt expuse prezintă de două sau trei ori riscul de astm sau de afecțiuni

respiratorii ale aparatului inferior.

O gamă largă de intervenții sunt disponibile pentru reducerea poluării interioare și a efectelor

nocive asupra sănătății:

o Intervenții asupra surselor de poluare:

Combustibile alternative

Sobe îmbunătățite

În comunitățile sărace și rurale unde accesul la combustibili alternativi e

foarte limitat și biomasa rămâne combustibilul cel mai practic, sobele

26

îmbunătățite pot face să scadă nivelul de poluare. Aceste sobe, cu

condiția ca ele să fie concepute, instalate și întreținute în mod adecvat,

pot fi eficiente la reducerea fumului datorită unei combustii mai bune,

emisii de gaze mai scăzute și un potențial timp de pregătire a meselor

mai scurt.

o Intervenții asupra mediului ambiant: Ameliorarea ventilației în locul unde se gătește și în partea de living, poate

contribui în mod semnificativ la reducerea expunerii la fum.

o Intervenții asupra comportamentului utilizatorilor: Schimbări în comportamentul utilizatorilor pot deasemenea să joace un rol în

reducerea poluării și a nivelului de expunere. De exemplu, uscarea lemnului

de combustibil înainte de folosire îmbunătățește combustia și reduce

producția de fum. Ținând copiii departe de fum reduce expunerea acestei

categorii de vârstă foarte vulnerabilă la poluanți nocivi.Astfel de schimbări în

comportamentul utilizatorilor nu sunt de natură să producă reduceri atât de

importante ca cele rezultate dintr-o schimbare de combustibil sau din

instalarea unei hote sau a unui șemineu. Totuși, trebuie văzute drept măsuri

importante ce ajută alte tipuri de intervenții.

Multe din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului se referă la energia pentru uz casnic.

Reducerea folosirii combustibilului solid este asociată cu reducerea sărăciei, reducerea

afecțiunilor respiratorii și reducerea degradării mediului înconjurător.

Vătămări

În fiecare zi un număr de peste 2000 copii mor în accidente care ar fi putut fi prevenite. Cele mai

răspândite cauze de vătămări neintenționate sunt: – accidentele de circulație, înecarea, arsurile,

căderile și otrăvirile. Potrivit statisticilor OMS referitor la Povara Globală a Maladiilor, în 2002

peste 700 000 de copii sub vârsta de 15ani au murit în urma unei vătămări. Vătămările sunt

prima cauză a decesului la copii după primul an de viață. Există și o mare morbiditate asociată cu

vătămările din copilărie: pentru fiecare copil care moare în urma unui accident, sunt alte mii de

copii care trăiesc cu diferite grade de dizabilități.

Copiii din familii sărace sunt afectați în mod disproporționat de accidente. Peste 95% din toate

vătămările mortale neintenționale din copilărie au loc în țările cu venit mic și mijlociu. În țările cu

venit ridicat există o gradare socio-economică marcată privind accidentele la copii și adolescenți,

copiii din familii sărace având șanse mult mai mari de a suferi un accident decât copiii de aceeași

vârstă din familii mai înstărite.

Există metode dovedite de reducere atât a probabilității cât și a severității tuturor tipurilor de

vătămări la copii și adolescenți. Multe din acestea sunt legate de modalitatea de pregătire a

alimentelor și de consumul de alcool și tutun. Programele de prevenție care folosesc o strategie

multi-disciplinară (adică o combinație de educație, modificare a mediului înconjurător și

legislație) s-au dovedit deosebit de eficace în reducerea mortalității în multe țări cu venit ridicat.

De pildă, numărul de accidente de circulație a scăzut considerabil în multe locuri prin adoptarea

27

de măsuri care în mod colectiv contribuie la reducerea vitezei, previn condusul în stare de

ebrietate și încurajează folosirea scaunelor securizate pentru copii. Numărul deceselor la copii în

urma incendiilor și a arsurilor a fost redus datorită folosirii mai largi a alarmelor de incendiu, a

schimbărilor în baza regulamentelor privind folosirea materialelor inflamabile la confecționarea

îmbrăcămintei de noapte la copii și prin controlul termic al apei calde din casă. Decesurile prin

înecare au fost reduse prin limitarea accesului la factori de risc cum ar fi bazinele cu apă,

instalarea unor capace la fântâni și prin a-i învăța pe copiii mai mari să înoate. Vizitele la

domiciliu și programele de pregătire parentalăau ajutat la prevenirea violenței, a abuzurilor și

neglijării copiilor.

Imunizările

Formează o parte critică în prevenția unei game largi de maladii importante și include vaccinul împotriva

hepatitei B și cel împotriva HPV pentru reducerea riscurilor de cancer.

Sănătatea mintală

Sănătatea mintală este o parte integrală a sănătății; de fapt nu se poate vorbi de sănătate fără

sănătate mintală. Sănătatea mintală este mai mult decât absența unor tulburări mintale. Sănătatea

mintală este determinată de factori socio-economici, biologici și de mediu înconjurător. Există

strategii și intervenții pe mai multe sectoare, eficiente ca buget pentru a se promova, proteja și

restabili sănătatea mintală. Sănătatea mintală este o parte integrantă și esențială a sănătății.

Sănătatea mintală este o stare de bunăstare în care individul își dă seama de propriile capacități,

pot face față stresului normal al vieții, pot munci în mod productiv și pot aduce o contribuție

comunității în care trăiește.

Deficiențele mintale reprezintă a patra cauză de dizabilități pe plan mondial afectând persoane de

toate vârstele și din toate părțile lumii deși ar putea să rămână neobservate și netratate.

Promovarea sănătății mintale depinde în mare parte de strategii intersectorale. Modalități

specifice de a promova sănătatea mintală includ:

28

intervențiile în copilăria timpurie (cum ar fi vizite la domiciliu pentru

femeile gravide, activități psiho-sociale pentru preșcolari, ajutor mixt

atât nutrițional cât și psiho-social pentru populațiile dezavantajate);

sprijin pentru copii (programe de construire a competențelor, programe de

dezvoltare pentru copii și tineret);

promovarea auto-afirmării socio-economice a femeilor (de exemplu

ameliorarea accesului la învățământ și scheme de microcredit);

programe concepute specific pentru grupurile vulnerabile, inclusiv

minoritățile, populații indigene, imigranții și populații afectate de

conflicte și dezastre (cum ar fi intervenții psiho- sociale după

dezastre);

activități de promovare a sănătății mintale în școli (cum ar fi programe

care sprijină schimbări ecologice în școli și școli adaptate

profilului emoțional al copilului);

intervenții pe teme de sănătatea mintală la locul de muncă (cum ar fi

programe de prevenție a stresului);

politica de locuințe (de pildă ameliorarea locuințelor);

program de prevenție a violenței (cum ar fi inițiativele de supraveghere

comunitară);

programe de dezvoltare comunitară (precum inițiativele 'Comunitățile

Cărora le pasă', dezvoltarea rurală integrată);

protecția socială pentru cei săraci;

legislație și campanii împotriva discriminării;

promovarea drepturilor, oportunităților și a îngrijirii indivizilor cu

tulburări mintale.

Îngrijirea și tratamentul tulburărilor de sănătate mintală

În contextul eforturilor naționale de a dezvolta și implementa o politică de sănătate mintală, este

vital nu numai să se protejeze bunăstarea mintală a cetățenilor dar să se și ia în considerare

cerințele persoanelor cu tulburări mintale bine definite.

Determinanți sociali ai sănătății

o sărăcia și inegalitățile sociale sunt cauzele majore ale deficiențelor de sănătate și bunăstare în

toate țările. Cu cât este mai mare distanțarea dintre bogați și săraci într-o țară, cu atât este mai

dificil pentru cei săraci să-și amelioreze starea sănătății. Printre grupurile vulnerabile din

societate se numără imigranții, refugiații, cei care locuiesc în cartierele sărăcăcioase sau în așezări

improvizate unde infrastructura și sprijinul comunitar pot fi limitate. Aceste grupuri vor avea și

acces limitat și inconstant la tratamente de bază și necesare care să le dea posibilitatea celor ce

trăiesc cu ANC să fie îngrijiți în mod corect.

Pe parcursul vieții

Sprijinul pentru acțiuni preventive este critic la toate stadiile vieții.

Adolescența poate fi o perioadă critică pentru că tinerii încep să devină mai independenți și

își măresc riscul la expuneri.

29

Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile

Atitudini comunitare pozitive care sprijină sănătatea mintală sunt vitale pentru crearea unui

mediu unde aceste probleme pot fi identificate și rezolvate. Familiile și comunitățile oferă

modele de urmat pentru copii.

Familiile, lucrătorii comunitari și personalul din instituții cum ar fi școlile au nevoie de sprijin

și pregătire pentru a depista semnele timpurii ale problemelor și a găsi îndrumări experte.

Aceste îndrumări experte pot fi concepute și oferite de guvern, de biserici și de alte grupuri

comunitare din societate.

Atitudinea personalului este de importanță critică în discutarea acestor subiecte în mod

deschis și fără prejudecăți.

Comunitățile pot ajuta familiile să găsească alte modalități de a pregăti alimentele care nu

creează un mediu nociv. Diseminarea informațiilor privind efectul fumului de la gătitul

alimentelor în interiorul casei asupra sănătății copiilor este un prim pas important.

Sunt necesare resurse pentru educare și pentru campaniile de conștientizare cât și pentru a

elabora soluții.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC-uri

Multe din aceste comportamente pot mări riscurile de sănătate pentru cei ce trăiesc cu ANC.

30

6. Sprijinul familiilor

6. Copiii și adolescenții au dreptul să trăiască într-un mediu unde să se bucure de îngrijire și

protecție cu mame, tați și alți îngrijitori care să promoveze și să mențină un stil de viață sănătos.

Informații ajutătoare

Copiii au dreptul la un standard de viață care să corespundă nevoilor fizice, sociale și mintale.

Familiile și alți îngrijitori au o importanță crucială fiind cei ce trebuie să asigure că aceste drepturi

sunt respectate și menținute.

Familiile din multe părți ale lumii trebuie să facă față așa-zisei duble poveri a maladiei, cu un

mare risc de ANC datorită unui regim alimentar deficitar și unui stil de viață nesănătos, precum și

riscurilor persistente de infecții și boli comunicabile datorate sărăciei, supra-aglomerării și

deficienței sanitare și de igienă. Acești factori precum și alții măresc riscul de probleme de

sănătate și de dizabilitate atât imediat cât și pentru mai târziu în viață.

Timpul petrecut cu adulți responsabili, de pildă la masă sau practicând împreună un joc, este o

ocazie importantă de socializare, de discutat idei și provocări. Familiile care pregătesc și stau

împreună la masă pentru a mânca felurile de mâncare pregătite acasă, fără televizor și alte

distracții, au tendința să mănânce mai sănătos. Părinții și îngrijitorii care se joacă cu copiii lor și

merg la plimbare sau la o activitate fizică cu ei, oferă un model pozitiv și o încurajare.

Tații, mamele și alți îngrijitori trebuie să fie un model pe care copiii să-l respecte și să-l urmeze.

Copiii învață din ceea ce văd în jurul lor - ceea ce îi ajută să stabilească ceea ce vor considera

drept normal și acceptabil. Familiile au nevoie de sprijin pentru a deveni un model și pentru a

putea duce ele însele vieți sănătoase.

Atitudinile îngrijitorilor/lucrătorilor nu trebuie să fie de a da vina pe părinți pentru

comportamentul copiilor, ci mai degrabă să-i ajute pe aceștia să vadă modalități pozitive de a

sprijini un comportament bun sau de preferat. Chiar și personalul îngrijitor câteodată nu prezintă

atitudini pozitive față de un stil de viață sănătos și au nevoie de sprijin ca să înțeleagă importanța

și beneficiile vieții sănătoase în calitate de modele de viață și pentru a ajuta familiile.

Monitorizarea și controalele regulate: Părinții și îngrijitorii se pot asigura că toți copiii și

adolescenții au controale regulate de sănătate care să identifice eventuale probleme din timp ca să

31

se poată lua măsurile necesare. Deasemenea, familiile pot fi ajutate să identifice anumite

probleme și să inițieze accesul la îngrijire.

32

7. Sprijinul comunităților

7. Comunitățile joacă un rol principal sprijinind familiile și dându-le posibilitatea lor și copiilor

de a duce vieți sănătoase.

Informații ajutătoare

Comunitățile pot fi definite în mai multe feluri, de la grupări pe localități până la cei cu interese

comune, un scop comun sau un set de valor comune, cum ar fi grupurile în jurul unor biserici.

Indivizii pot fi astfel membri ai mai multor grupuri comunitare care să răspundă diferitelor nevoi.

Comunitățile sănătoase se protejează și ajută reciproc când e nevoie – ducând la o argumentare

mai eficace atunci când e nevoie de un mai bun acces la servicii și facilități pentru o viață

sănătoasă – spații securizate de joacă pentru copii, spații pentru grădini familiale și spații locale

fără fum. Comunitățile pot deasemenea oferi o modalitate pentru grupuri de a discuta diverse

probleme, de a împărtăși practicile cele mai bune și de a învăța din experiența celorlalți, fiind

totodată un mecanism de a transmite problemele către autoritățile locale sau diversele agenții care

pot contribui la rezolvarea unor constrângeri ce împiedica viața sănătoasă. Astfel se poate obține

un sprijin pentru acțiuni preventive care să mențină și să promoveze viața sănătoasă cât și acțiuni

colective pentru a revendica accesul la tratament și îngrijire a celor ce trăiesc cu ANC.

Indivizii cei mai vulnerabili din societate nu pot fi identificați cu ușurință și nu pot participa

neapărat la activități comunitare neavând astfel acces la mecanismele de sprijin descrise mai sus.

Urbanizarea, de exemplu, viața la bloc sau în cartiere nevoiașe poate face ca familiile să nu poată

cu ușurință simți că aparțin unei comunități și să nu poată accesa sprijinul oferit de aceste grupuri.

Liderii comunitari pot să se apropie de cei nou-veniți în comunitatea lor și sa-i ajute să vadă ce fel

de sprijin se poate găsi la nivel local. Liderii comunitari vizibili pot deasemenea să fie un model

pentru a arăta celorlalți ce este posibil.

Grupurile comunitare pot avea o importanță crucială pentru ca toți copiii care trăiesc cu ANC să

primească tratamentul și îngrijirea de care au nevoie.

33

8.Instituții de sprijin

8. Instituțiile publice și private trebuie să ofere servicii și parteneriate în toate sectoarele

societății, să sprijine, promoveze și să mențină viața sănătoasă la toate stadiile vieții.

Informații ajutătoare

Indivizii, familiile și comunitățile au nevoie și trebuie să se aștepte să aibă acces la servicii și

sisteme la un preț accesibil care să le dea posibilitatea să ducă o viață sănătoasă.

O viață sănătoasă necesită parteneriate între toate sectoarele societății care să coopereze pentru ca

opțiunile sănătoase să fie mai ușor de ales.

Instituțiile publice au rolul crucial de a controla și reglementa practicile sectorului privat care

promovează stiluri de viață nesănătoase. Multe țări au adoptat astfel de controale reglementare

pentru producătorii de tutun iar în unele țări s-au adoptat aceleași reglementări cu privire la

promovarea consumului de alcool dar foarte puține state au făcut acest lucru relativ la firmele

care promovează consumul de alimente și băuturi nesănătoase. Firmele care comercializează

produse alimentare și băuturi trebuie trase la răspundere pentru modul în care își promovează și

fac publicitate la produsele lor, inclusiv veracitatea afirmațiilor despre aceste produse și să fie

forțate să adopte aceleași standarduri în toate țările unde operează chiar dacă în acele țări nu

există un standard. Codurile voluntare de marketing au tendința să fie slab reglementate și sunt

adesea încălcate.

Toate serviciile cu care familiile vin în contact ar putea promova un mod de viață sănătos.

Fiecare contact poate fi o ocazie de promovare a unui mod de viață sănătos și toate serviciile au

obligația să oferă sprijinul corespunzător, în care se poate avea încredere și care să fie consecvent

pentru familii și în special pentru copii.

Instituții cum ar fi centrele de sănătate, școlile, centrele de îngrijire pe timpul zilei și locurile de

muncă trebuie să fie locuri în care copiii și adulții să fie expuși exclusiv la stiluri și modalități de

viață sănătoasă.

Toate instituțiile trebuie să faciliteze, să promoveze și să sprijine: alăptatul la sân, alimentele

sănătoase, odihna și activitățile sănătoase și să nu permită consumul de tutun și alcool. Aceste

spații nu trebuie să conțină nici un fel de publicitate, materiale sau activități promoționale ce

promovează viața nesănătoasă. Persoanele care lucrează în instituții trebuie deasemenea

încurajate să fie un model care să evidențieze comportamentul pozitiv.

34

Școlile: o resursă comunitară pentru promovarea unei vieți sănătoase

Școlile (și grădinițele de preșcolari) reprezintă o parte vitală a comunităților locale oferind un

prilej unic de a promova viața sănătoasă nu numai la copiii dar și în familii precum și în întreaga

comunitate.

Viața sănătoasă poate fi încorporată în toate aspectele vieții de școală.

Planurile de acțiune în școli ce acoperă toate aspectele vieții sănătoase, inclusiv cea reproductivă

și sănătatea mintală reprezintă o unealtă foarte eficace. Aceste planuri de acțiune oferă detalii

despre implementarea stilului de viață sănătoasă, cum va fi aplicat și monitorizat pentru a fi

eficace. Planurile de acțiune sunt mai eficace dacă sunt obligatorii și atunci când sunt concepute

cu implicarea familiilor și a liderilor comunitari care să-și asume astfel o participare și o

răspundere. Implicarea familiilor și a comunităților ajută la consolidarea unui stil de viață sănătos

și înafara școlii putând ajuta la generarea resurselor și la angajamentul de îndeplinire al planului

de acțiune. Nu ne putem aștepta ca profesori să facă totul singuri, au nevoie de resurse

(echipament, facilități și fonduri) și de personalul necesar pentru a putea să predea întreaga

programă necesară cât și de cadrul necesar pentru ca acea școală să fie un model de viață

sănătoasă în comunitate.

Monitorizarea prezenței la școală: copiii care nu se simt bine, le este foame sau trăiesc în zone

îndepărtate, cu școli și servicii departe de casă, ar putea să nu vină la școală. Dacă absențele sunt

frecvente, se cere atunci organizarea unor acțiuni înafara școlii cu sprijinul lucrătorilor comunitari

pentru a se identifica motivele absenței copilului și pentru elaborarea unor strategii pentru a se

depăși aceste probleme.

Școlile, structură de monitorizare a modului de viață sănătos: acest lucru trebuie abordat într-un

spirit de deschidere, fără prejudecăți și care să-i cuprindă pe toți copiii din școală; implicarea

familiilor poate fi utilă cu explicații privind scopul acestor monitorizări și ce se va face cu

informațiile obținute. Respectarea normelor trebuie monitorizată pentru ca toți copiii să fie incluși

cu urmărirea celor absenți.

Alimentarea sănătoasă în școli Incorporată în programa școlară la toate vârstele; unde e posibil, includerea de grădini

școlare.

Dacă se prepară alimente în școli, asigurați-vă că toate alimentele respectă îndrumările

recomandate, inclusiv cele de igienă și protecția muncii.

35

Când se iau mesele la școală să se pună la dispoziție spațiu și facilități de preparare și servire

a meselor.

Când copiii aduc la școală alimente și băuturi de acasă, să se dea familiilor îndrumări referitor

la alimentele ce are trebui consumate la școală.

Școala trebuie să aibă o politică de aprovizionare care să aibă ca primă prioritate hrana

sănătoasă și nu numai costul.

Protejarea spațiului din jurul școlii de accesul la alimente și băuturi nesănătoase și de

promovarea acestora; inclusiv comercianți și magazine.

Instruirea întregului personal, inclusiv cei de la bucătărie relativ la hrana sănătoasă iar

personalul să fie un model în această privință.

Alimentele la școală: prânzul și gustările să respecte îndrumările de alimentație sănătoasă.

o Aprovizionarea școlilor cu fructe gratuite s-a dovedit o măsură foarte eficace în

creșterea consumului de fructe. De explorat posibilitatea unor donații din partea unor

familii sau firme.

o Să se asigure prezența unor standarde alimentare care să fie implementate și

monitorizate: aprovizionarea cu fructe și legume; supe sănătoase, salate și deserturi;

liberul acces la apă potabilă proaspătă și necontaminată; limitarea accesului la băuturi

răcoritoare, să se permită consumul apei, al ceaiului neîndulcit și al sucului de fructe

diluat; folosirea limitată de sare la gătit și la masă; limitarea dulciurilor (ciocolată,

bomboane, prăjituri, biscuiți) și a gustărilor sărate (chipsuri etc.) și a produselor cu

un grad înalt de procesare cât și a produselor degresate; folosiți uleiul și nu grăsimea,

de evitat alimentele prăjite; să se folosească de preferință făina integrală.

o Standarduri bazate pe energie și evaluare nutritivă: prânzul să acopere circa 1/3 din

nevoile energetice zilnice în funcție de nivelul de activitate fizică.

Cluburile pentru micul dejun pot fi de importanță critică pentru a-i face pe copii să înceapă

bine ziua; alimentele oferite să fie sănătoase, de selectat cerealele pentru micul dejun cu

conținut scăzut de zahăr dacă e posibil.

Cluburile și activitățile după școală: dacă se oferă gustări și băuturi, acestea să fie sănătoase.

Distribuitoare automate: aprovizionate numai cu alimente și băuturi sănătoase.

Restricții la marketing: să se evite orice fel de marketing de alimente și băuturi nesănătoase,

inclusiv promovarea de activități, panouri la școli, sponsorizări.

36

Sprijin pentru activități fizice în școli Include beneficii pentru activitate fizică în programa școlară.

Activitatea să fie inclusă în ziua de școală; încurajarea mersului pe jos la școală- asigurarea de

rute și acces securizat la școli, activități corespunzătoare pentru toate grupurile de vârstă și

abilități; evitarea actelor de intimidare, a provocării jenei sau stigmatizări la accesul pentru

activități corespunzătoare.

Activitățile înainte și după școală trebuie să fie de natură sănătoasă cu timp rezervat pentru

odihnă, fără televizor și jocuri pe calculator.

Când copiii trebuie să meargă mult pe jos ca să ajungă la școală, e important să existe timp și

spațiu pentru relaxare.

Necesitatea de facilități și spațiu disponibil pentru activitățile zilnice; inclusiv vestiare

corespunzătoare.

Necesitatea ca în fiecare zi să fie alocat timp suficient pentru activitate fizică.

Personalul trebuie să servească drept model pentru un stil de viață sănătos.

Alcoolul și tutunul în școli Programa de școală să includă conștientizarea privind efectele fumatului și al alcoolului asupra

sănătății și comportamentului social.

Școala este o zonă fără fum și fără alcool.

Tot personalul din școală să fie un model și nu trebuie să fie văzuți fumând.

Alte tipuri de comportament Toate aspectele vieții de școală să promoveze bunăstarea mintală și să sprijine reducerea riscurilor

de violență și vătămare.

Alte tipuri de structuri

Instituțiile și locurile de muncă pot promova și sprijini stilul de viață sănătos al personalului. Se

poate de pildă promova accesul la alimente sănătoase prin distribuitoarele automate și cantinele

de la locul de muncă; măsuri pentru facilități și/sau oportunități pentru a sprijini alăptatul la sân,

activitatea fizică și odihna; iar toate spațiile să fie declarate fără fum de tutun și alcool.

Un sector de sănătate și servicii sociale care oferă sprijin

Serviciile existente și sprijinul: Multe țări oferă deja o gamă largă de informații și mecanisme de

sprijin pentru a-i ajuta pe cei se lasă de fumat sau de băut sau îi ajută să fie activi sau să mențină o

greutate sănătoasă. Când este posibil aceste servicii ar trebui să promoveze o viață sănătoasă.

Serviciile trebuie însă evaluate să se vadă dacă răspund nevoilor pentru copii și adolescenți, dacă

folosesc un limbaj corespunzător și dacă problemele sunt înțelese din perspectiva unui tânăr. Nu

37

există nici un model perfect pentru prestarea acestor servicii; punctul cheie este că toți cei ce au

nevoie de îngrijire trebuie să o primească după nevoi și nu după capacitatea de a plati.

Pregătirea și atitudinile personalului: Tot personalul care vine în contact cu copii și adolescenți

trebuie instruit în mod corespunzător, inclusiv dobândirea cunoștințelor, competențelor și

atitudinilor adecvate. Prestatorii de servicii trebuie instruiți așa încât să înțeleagă factorii care

influențează comportamentul individual și să evite să dea vina pe indivizi pentru factorii

comportamentali. Acțiunile din timp sunt cruciale pentru a preveni, depista și ameliora

simptomele cât mai rapid. Se cer cunoștințe și competențe pentru: monitorizarea tuturor

aspectelor de bunăstare fizică și mintală a copiilor mici, a copiilor și adolescenților; colectarea,

analizarea și interpretarea corectă a informațiilor de rutină primite în centrul de sănătate și

totodată personalul trebuie să poată comunica în mod corespunzător cu alte persoane. Personalul

are nevoie de sprijin ca să fie la curent (dezvoltarea profesională continuă) cu ultimele

recomandări pentru o viață sănătoasă, și să fie instruit să identifice problemele din timp și să știe

când și unde să facă trimiteri pentru păreri și îndrumări experte.

Depistarea medicală și trimiteri la specialiști: Accesul sigur la personal profesionist de sănătate

găsit prin surse adecvate (centre de sănătate, clinici mobile), acest acces fiind o parte cheie

pentru promovarea de acțiuni preventive pentru o viață sănătoasă, pentru a asigura depistarea din

timp și diagnosticul unor afecțiuni cât și pentru a asigura accesul la tratamentele necesare.

Monitorizarea vieții sănătoase este de importanță vitală. Monitorizarea oferă informațiile

necesare pentru a se vedea dacă serviciile sunt prestate în mod corect și pentru a se asigura

depistarea din timp a celor cu probleme. Monitorizarea de rutină a creșterii este un instrument

simplu și eficace; dacă un copil crește prea mult sau prea puțin în greutate, acest fapt ar trebui să

atragă alte investigații și să declanșeze o acțiune eficace pentru a redresa problema cât mai

devreme și mai rapid posibil. Este util să se evalueze regimul alimentar și activitatea fizică

pentru că aceste informații pot ajuta la explicarea creșterii deficitare a copilului. Evaluarea

sănătății mintale și a celei reproductive este deasemenea importantă.

Lucrătorii din sistemul de sănătate și îngrijitorii să fie un model: cei ce lucrează în acest

sector trebuie să fie un exemplu pentru cei cu care vin în contact.

Parteneriate cu rol de sprijin

Parteneriate pentru o Viață Sănătoasă: Facilitățile de sănătate ale guvernului nu au cum să

ofere tot sprijinul necesar pentru a avea comunități sănătoase. Promovarea sănătății este problema

38

tuturor. Departamentele de sănătate trebuie să coopereze cu învățământul, agricultura, finanța și

toate aspectele guvernării pentru a sprijini metodologii eficace integrate, coerente și consecvente.

Alte organizații, cum ar fi cele bazate pe diverse credințe religioase, grupuri de femei, organizații

ale consumatorilor, organizații profesionale, organizații din sectorul privat, cluburi sportive

trebuie să se implice și să joace un rol în promovarea și sprijinirea unei vieți sănătoase..

Structuri care pot oferi sprijin: agențiile care răspund pentru organizarea comunităților locale,

trebuie să coopereze ca să se asigure că oamenii care locuiesc acolo au cele mai bune oportunități

de a trăi vieți sănătoase; punând în aplicare reglementări privind consumul de tutun și alcool;

maximizând oportunitățile de activități fizice și de agrement sănătoase, cu acces la alimente

sănătoase și hrănitoare și la apă potabilă curată.

O mass-media responsabilă: marketing-ul în toate formele are o puternică influență asupra

tuturor aspectelor unei vieți sănătoase. Marketing-ul pozitiv poate ajuta la întărirea pozitivă a

comportamentelor preferabile. Codurile voluntare pentru modalitățile în care laptele ce

înlocuiește laptele matern, alimentele și băuturile sunt comercializate pentru consumul copiilor,

trebuie monitorizate pentru a se verifica respectarea angajamentelor luate de industrie. Firmele

transnaționale trebuie să aplice aceleași standarde de marketing în toate țările în care operează, în

limitele cadrului juridic din fiecare țară.

Facilități -Copiii trebuie să se poată juca și să aibă activitate fizică regulată într-un mediu

securizat; Este de resortul autorităților locale să pună la dispoziție spații unde copiii să poată

merge pe jos la școală sau să se joace în siguranță.

Atitudini, norme culturale și sociale: privind activitatea fizică, acestea trebuie luate în

considerare când se promovează oportunitățile pentru copii și adolescenți de a fi activi.

Metodologia trebuie adaptată circumstanțelor locale; toți copiii trebuie să aibă oportunități pentru

a fi activi, dar opțiunile și cadrul pentru aceste activități trebuie să fie corespunzătoare din punct

de vedere cultural.

Educația pentru sănătate și alfabetizarea: Cei care promovează sănătatea și prestatorii de

servicii trebuie să fie conștienți atât de problemele de subnutriție cât și de supranutriție, să fie

activi în promovarea unui regim alimentar și de activitate fizică, de evitare a fumatului și a

alcoolului reducând problemele de sănătate atât pe termen lung cât și pe termen scurt. Accentul

trebuie pus și pe ajutorarea părinților, a copiilor și tinerilor pentru a-i educa cu privire la sănătate.

Această educație include cititul și înțelegerea etichetelor de produse.

39

Pentru cei ce trăiesc cu ANC

Serviciile trebuie să reflecteze nevoile celor ce trăiesc cu ANC, acest fiind un drept.

40

9. Politici, Legislație și Sisteme de sprijin

9. Există multe modalități în care guvernele și alte sectoare pot promova și sprijini viața

sănătoasă la copii, familii și comunități.

Informații ajutătoare

Dreptul la sănătate reprezintă dreptul de a se bucura de un număr variat de facilități, bunuri,

servicii și condiții necesare pentru a realiza cel mai înalt standard de sănătate. Guvernele au rolul

și responsabilitatea primară de a răspunde provocărilor puse de ANC și trebuie să se colaboreze

cu toate sectoarele societății pentru a genera răspunsuri eficace pentru prevenția și controlul ANC.

Prevenția și controlul eficace a bolilor non-comunicabile necesită o bună conducere și o

metodologie de sănătate pe mai multe sectoare la nivel de guvern, inclusiv, după caz, o

metodologie care să includă sănătatea în toate aspectele politice și la toate nivelele de guvernare

în sectoare care nu se ocupă neapărat de sănătate dar în același timp să protejeze politica de

sănătate publică pentru prevenția și controlul ANC de influențe neavenite și de orice formă de

conflicte de interes, reale, percepute sau potențiale.

Politicile și legislația ce protejează adolescenții de substanțe nocive cum ar fi tutunul, alcoolul și

alimentele care conțin un nivel ridicat de grăsimi saturate, de grăsimi trans, zahăr și sare și care

promovează viața sănătoasă, formează piatra de temelie a programelor naționale pentru

respectarea și îndeplinirea drepturilor ce la au adolescenții și pentru prevenirea comportamentelor

care măresc riscul de ANC. Politica trebuie să ia ca obiectiv design-ului de produse, publicitatea,

marketing-ul, sponsorizarea și promovarea stilurilor de viață nesănătoase. Majorarea taxelor pe

aceste substanțe, inclusiv alimentele, este o modalitate de a face să scadă cererea, mai ales la

adolescenți care sunt sensibili la majorările de preț. Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului

este un model ce poate fi folosit pentru sprijinirea tuturor aspecte de viață sănătoasă.

Guvernele au nevoie să stabilească și să întărească controalele, să reglementeze și să modereze

stilurile de viață nesănătoase, să promoveze și să mențină alternative locale sănătoase, inclusiv

modalități ca oamenii să fie mai activi din punct de vedere fizic. Politicile și legislațiile pot limita

accesul tinerilor la produse nesănătoase și la folosirea lor prin crearea unei vârste minime de

cumpărare a tutunului și alcoolului și prin mandatarea locurilor publice, a școlilor și a altor locuri

unde se adună adolescenții să fie 100% fără fumat și consum de alcool. Guvernele pot fixa

standarde pentru comerțul cu amănuntul pentru a promova viața sănătoasă, limitând accesul la

vânzarea tutunului și alcoolului în magazine, limitând deasemenea și promovarea alimentelor

nesănătoase.

41

Contractele de aprovizionare ale guvernului pentru servicii locale, școli, grădinițe, creșe, etc., pot

promova achiziționarea de alimente și băuturi sănătoase din surse locale, să insiste ca structurile

să nu accepte consumul de tutun și alcool, să se prevadă spații pentru alăptatul la sân, pentru

odihnă și activități în aceste structuri importante.

Guvernele să se asigure că există informații de încredere și exacte pe care să se bazeze familiile.

Aceste informații nu ar trebui să fie sponsorizate sau promovate de firme care produc alimente

nesănătoase.

Guvernele au multe priorități pe care trebuie să-și canalizeze eforturile, este deci important pentru

familii și comunități să negocieze cu autoritățile locale și cu politicienii ca să se asigure că acești

factori de decizie cunosc importanța unei vieți sănătoase, să arate cum investițiile în viața

sănătoasă sunt pozitive pentru comunități acum și cum se vor economisi bani în viitor. Liderii

comunitari au nevoie de sprijin să poată aduce argumente pentru diversele acțiuni, reglementări,

legi și investiții care să promoveze o viață sănătoasă.

Guvernele dețin un rol cheie asigurându-se că se colectează informații privind starea modului de

viață sănătos pentru copii și familii. Fără informații nu e posibil să se monitorizeze progresul și

să se verifice eficacitatea unor acțiuni. Există necesitatea de a se acorda o atenție specială copiilor

și adolescenților (mai ales completând lipsa de date pentru copiii 6-14 ani) în cadrul obiectivelor

globale și naționale și sistemele naționale de informații trebuie să măsoare progresul pentru acest

grup de vârstă cu privire la incidența ANC, a factorilor de risc, a urmăririi, a testării medicale și a

evaluării (ex: despre supranutriție, diversitatea regimului alimentar, ratele de hipertensiune,

intoleranță la glucoză sau profiluri lipidice nefavorabile, expunerea la marketing-ul de alimente și

băuturi non-alcoolice), respectarea codurilor convenite pentru promovarea alcoolului și tutunului,

monitorizarea accesului la structuri propice pentru practicarea unor activități fizice, etc.

Sectorul privat poate juca un rol cheie în promovarea și sprijinirea unei vieți sănătoase.

Parteneriate pentru Sănătate: Facilitățile de sănătate ale guvernelor nu pot oferi tot sprijinul

necesar pentru realizarea unor comunități sănătoase. Promovarea sănătății, acțiunile de prevenție

și sprijinul necesar copiilor și adolescenților cu ANC sunt lucruri care ne privesc pe toți.

Pentru cei ce trăiesc cu ANC-uri

Guvernele și autoritățile locale cu sprijin de la organizații non-guvernamentale, organizațiile și parteneri

internaționali, au răspunderea să se asigure că toți copiii, inclusiv cei din comunități nevoiașe și

42

marginalizate, primesc îngrijirea medicală de calitate de care au nevoie și la care au dreptul, inclusiv

accesul la servicii și tratamente.

43

10. Accesul la un program de prevenție, de depistare și tratament eficace pentru controlul

și managementul ANC.

10. Orice copil cu ANC are dreptul să primească tratamente, tehnologii și o

îngrijire care să maximizeze calitatea vieții

Informații ajutătoare

Multe ANC pot fi prevenite și, când e posibil, prevenția trebuie să fie prima prioritate.

Depistări ale ANC efectuate în mod regular, detecția din timp și evaluarea comportamentelor de

viață sănătoasă începând de la naștere pentru a se identifica oportunitățile de ameliorare a

comportamentelor nesănătoase și introducerea tratamentelor și îngrijirii necesare după nevoie.

Există acum noi instrumente pentru depistarea din timp și diagnosticul ANC, cu cât problemele

sunt detectate mai devreme cu atât pot începe mai rapid îngrijirea și sprijinul eficace.

Există medicamente și tehnologiile esențiale, inclusiv îngrijirea paliativă și analgezică la un cost

accesibil pentru tratarea ANC. Acestea trebuie să fie adaptate ca formulă în mod corespunzător

pentru copii și adolescenți. Prin modurile de viață sănătoase, depistarea din timp, tratamentele

adecvate , cu ajutorul tehnologiei și al îngrijirii, copiii cu ANC pot trăi o viață lungă și sănătoasă.

Copiii și adolescenții au dreptul de a primi aceste tratamente și tehnologii după necesități și nu în

funcție de capacitatea de a plăti.

Prea mulți copii nu primesc tratamentele de care au nevoie, în special în țările cu venit mic și

mijlociu. În mod similar, există acces limitat și disponibilitate limitată la medicamentele

analgezice, inclusiv cele din îngrijirea paliativă a copiilor și adolescenților, în special în anumite

medii sărace în resurse. Există inegalități enorme în nivelul de îngrijire și rata de supraviețuire a

celor cu ANC între țările cu un nivel mare de resurse și cele cu un nivel scăzut de resurse .

De exemplu, deși cancerul din copilărie este vindecabil cu o rată de supraviețuire de 80-90 la sută

în țările cu venit ridicat, în țările cu venit mic și mijlociu, rata de supraviețuire este de circa 10-30

la sută.

Comunitatea internațională s-a angajat să pună la dispoziție 80% din tehnologiile de bază și

medicamentele esențiale accesibile ca preț, inclusiv medicamentele generice necesare

tratamentului și managementului ANC atât în facilități publice cât și private. Acest angajament

include medicamentele pentru ANC care sunt deja pe Lista Medicamentelor Esențiale pentru

44

Copii a OMS, medicamente cum ar fi insulina, salbutamolul, penicilina și medicamentele

necesare chemoterapiei cât și accesul la analgezice ca parte a unei îngrijiri paliative de calitate

pentru toți copiii; plus tehnologiile prin care să se poate diagnostica corespunzător ANC la copii.

Acest angajament nu a fost încă îndeplinit în multe țări.

În multe țări, mai ales cele unde încă sunt prea mulți copii care mor în urma maladiilor infecțioase

și comunicabile, lucrătorii din prima linie a sistemului de sănătate nu au fost dintotdeauna

sprijiniți și pregătiți în prevenția, diagnosticul și tratamentul ANC la copii și adolescenți.

Dezvoltarea profesională continuă este necesară pentru ca personalul să fie la zi cu toate

competențele și atitudinile corespunzătoare. Toate nivelele de lucrători în sănătate, în special cei

din linia întâi și voluntarii comunitari trebuie instruiți în prevenția, diagnosticul și tratamentul

ANC la copii și adolescenți, inclusiv îngrijirea pediatrică paliativă și maladiile dentare.

Informațiile sunt vitale. Registrele și sistemele de management al informațiilor care urmăresc

riscul, incidența și povara unor ANC sunt de importanță vitală pentru planificarea și prestarea

eficace a serviciilor și pentru a se evalua dacă protocolurile actuale de tratament dau rezultate și

dacă ajung la grupurile vizate. Aceste sisteme trebuie menținute în mod corespunzător pentru a

rămâne în continuare exacte și complete. Colectarea de date trebuie să fie sprijinită de resurse

adecvate și de pregătirea personalului.

Ce pot face familiile, comunitățile și instituțiile

Sistemele de sănătate și alte sisteme instituționale din fiecare țară trebuie să servească cerințelor

copiilor și adolescenților, inclusiv asigurarea accesului echitabil la tratamente, tehnologii și

îngrijire, pregătirea și susținerea personalului; monitorizarea și sistemele de informare și accentul

pus pe sprijinirea unui mod sănătos de viață. Școlile pot avea un rol important prin facilitarea

depistării ANC sau a riscului de ANC, asigurând că toți cei ce trăiesc cu ANC sunt integrați în

viața școlară, și în același timp răspunzând nevoilor specifice, construind atitudini și o înțelegere

corespunzătoare și dând copiilor puterea de a fi agenți pentru schimbare.

Țările dispun de modele diferite pentru implementarea îngrijirii de sănătate; indiferent de acest

factor și indiferent dacă îngrijirea este finanțată privat sau de stat, sistemul de sănătate trebuie să

conțină provizii pentru prevenirea, îngrijirea, tratamentul și urmărirea pacientului post-tratament

și/sau reabilitarea copiilor și adolescenților care trăiesc cu ANC.

Copiii și tinerii nu trebuie făcuți să se simtă vinovați sau să ia vina asupra lor pentru că s-au

îmbolnăvit de ANC. Discuțiile deschise și bine-informate din familii și comunități pot avea un

45

mare efect pozitiv asupra calității vieții celor tineri. Dând posibilitatea tinerilor care trăiesc cu

ANC să preia controlul asupra propriei vieți, să-și poată exprima propriile îngrijorări și necesități,

să aibă un rol activ în tratamentul și îngrijirea proprie, toate acestea duc la complianță mai bună și

la rezultate mai pozitive. În caz de dificultăți financiare sau de altă natură care limitează accesul

la îngrijirea optimală, copiii, familiile și comunitățile reunindu-se să găsească soluții, dau prin

această unire forță și inspirație. Implicarea tinerilor care trăiesc cu ANC ca parte din echipa din

comunitate, sau ca agenți de comunicare poate avea un mare efect asupra altor tineri care trăiesc

cu ANC pentru că le pot arăta ce e posibil și pot fi o inspirație pentru cei ce au primit de curând

un diagnostic sau sunt îngrijorați de starea sănătății lor. Instituțiile au nevoie să sprijine această

angajare activă a celor ce trăiesc cu ANC.

Comunitățile trebuie să se asigure că serviciile și facilitățile sunt operaționale pentru ca cei ce

trăiesc cu ANC să poată avea un rol activ în comunitate și să nu fie excluși.


Recommended