proie

PROIECTARE DE SCURTĂ DURATĂ – Istoria românilor şi universală – prof. înv. primar – SERGIU OPAEŢ

PROIECT DIDACTIC NR.1

Data: _____________________

Obiectul de studiu: Istoria românilor şi universală

Numele, prenumele autorului: Sergiu Opaeţ, grad didactic Doi

Gimnaziul „Ion Creangă”, s. Teleşeu

Subiectul lecţiei: ISTORIA – ÎNVĂŢĂTOAREA VIEŢII

Durata lecţiei: 45 minute

Modulul: „Istoria ne învaţă”

Tipul lecţiei: de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor

Subcompetenţe curriculare: Însuşirea şi cunoaşterea termenilor istorici de bază din istoria românilor.

Obiectivele lecţiei - La finele lecţiei elevii vor fi capabili:

O1. să explice cum s-a dezvoltat omenirea în timp pe parcursul istoriei;

O2. să aprecieze necesitatea studierii istoriei;

O3. să definească noţiunea: istorie.

Tehnologii didactice:

a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: conversaţia euristică, explicaţia, asaltul de idei, problematizarea, ciorchinele;

jocul didactic „Scaunul fierbinte”.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de

istorie: Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală. Chişinău: Ştiinţa, 2012, p.10-11

Evaluare: orală (fără apreciere cu note)

Resurse bibliografice:

1. Curriculum şcolar, clasele I-IV. Chişinău: Tipografia Centrală, 20102. Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală. Chişinău: Ştiinţa, 2012, p.8-9 3. Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală – ghidul învăţătorului. Chişinău:

Ştiinţa, 2012, p. 44-46

1


SCENARIUL LECŢIEI:E

tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

lActivitatea învăţătorului şi a elevilor

Strategia didactică

(metode, procedee, forme, mijloace instricţionale)

Evaluarea(metode, procedee,

forme)

E V

O C

A R

E

3 min

.

5 min

.

2 min

.

1. Spune ce ştii...- Ce este istoria?- De ce se învaţă istoria la şcoală?

Elevilor li se propune să comenteze în 2-3 propoziţii spusele marelui gânditor antic Cicero:

„A nu şti ce s-a întâmplat înainte de a te naşte, este egal cu faptul de a rămâne

necontenit prunc, căci istoria este vârsta omenirii, când memoria faptelor noastre ne uneşte cu veacurile trecute”. Elevii sunt rugaţi să propună un

obiectiv pe care doresc să-l realizeze pe parcursul lecţiei.

Se prezintă obiectivele urmărite pe parcursul lecţiei.

Conversaţia euristică

Frontal

Explicaţia

Frontal

Evaluare orală

Evaluare orală

2


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I

7 min

.

3 min

.

5 min

.

Pentru a identifica ce ştiu elevii despre istorie şi semnificaţiile acesteia, elevii vor consulta manualul şi vor completa tabelul:

Ştiu Ştiu să fac Ştiu să acţionez

Printr-un asalt de idei se va completa prima rubrică, apoi fiecare elev va completa rubrica a doua. Pe parcursul activităţii elevii vor scrie ce au învăţat nou la lecţie.

Consultarea dicţionarului:

- ISTORIA este ştiinţa care studiază trecutul omenirii, din cele mai vechi timpuri până astăzi.

Asalt de ideiFrontal

(1 rubrică)

Individual(2 rubrică)

Evaluare orală

Evaluare orală

3


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I

10 min

.

- ISTORIA ROMÂNILOR este istoria poporului român şi a strămoşilor lui din toate timpurile şi din întreg spaţiul geografic şi politic în care au trăit.- NAŢIE – popor, comunitate umană mare ai cărei membri trăiesc pe acelaşi teritoriu şi vorbesc aceeaşi limbă; popor care are conştiinţa propriei sale identităţi.

Elevii citesc informaţiile prezentate în manual (pag. 8), după care

răspund la următoarele întrebări adresate de către învăţător:

-Istoria este ....-Istoria trebuie învăţată de fiecare cetăţean, deoarece ...-Cine nu cunoaşte istoria ...-Istoricii au studiat cu interes istoria pentru a ...

- REŢINE! (Anexa 1)

Discuţie dirijată despre activitatea muzeelor şi prezentarea:

„Muzeul naţional de istorie a Moldovei” (Anexa 2)

-Pentru ce există muzeele?-Ce materiale sunt expuse în muzeul pe care l-ai vizitat?-Dacă ai avea posibilitate să contribui la dezvoltarea muzeului, ce ai propune?

Frontal

Povestirea


Evaluare orală

RE

FL

EC

ŢII

3min

.

6min

.

Jocul „Scaunul fierbinte” – un elev se va aşeza pe scaunul fierbinte, iar ceilalţi colegi îi vor adresa întrebări despre necesitatea studierii istoriei, apoi împreună vor analiza nivelul de realizare a obiectivelor operaţionale proiectate.Se va determina nivelul de cunoştinţe al elevilor în baza Standardelor de eficienţă a învăţării. (Anexa 3)

Jocul didactic „Scaunul fierbinte”

Standarde de eficienţă a învăţării

Evaluare orală

4


Ext

ensi

e1

min.

Tema pentru acasă: Ştiu să acţionez, pagina 9 (manual)

Explicaţia

Înregistrarea temei pentru

acasă în agende.

REŢINEŢI ! (Anexa 1)

Nicolae Bălcescu (1818-1852)- mare istoric şi om politic;- a declarat:

“ISTORIA este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.”

Mihail Kogălniceanu (1817-1891)- mare istoric şi om politic;- a declarat: “ISTORIA este adevărata povestire şi înfăţişare a întâmplărilor neamului nostru omenesc, icoana vieţii trecute.”

5


ISTORIC (Anexa 2)

MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A MOLDOVEI

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei se numără printre cele mai importante instituţii muzeale din Republica Moldova, atât din punctul de vedere al patrimoniului său, cât şi al prestigiului ştiinţific.

Actul de înfiinţare a muzeului de istorie poartă data de 21 decembrie 1983, dată la care este emis ordinul Ministerului Culturii nr. 561 “Cu privire la reprofilarea muzeelor” (în baza hotărârii comune a CC al PCM şi Consiliului de Miniştri al RSSM din 29 noiembrie 1983 “Cu privire la utilizarea monumentului istoric – clădirea fostului gimnaziu de băieţi din Chişinău, unde a învăţat S. Lazo”).

Muzeul de Stat de Istorie al RSSM era creat pe baza Muzeului Republican al Gloriei Militare, pe care l-a încorporat, şi a fondului de piese cu valoare istorică deţinut de Muzeul de Stat de Istorie şi Studiere a Ţinutului Natal al RSSM. Amplasarea lui a rămas în clădirea istorică în curs de restaurare a fostului gimnaziu de băieţi nr. 1 din Chişinău, unde se aflase Muzeul Republican al Gloriei Militare.

La 22 octombrie 1991, prin ordinul Ministerului Culturii nr. 231 “Cu privire la perfecţionarea activităţii muzeelor republicane”, Muzeul de Stat de Istorie al RSSM îşi schimbă titulatura înMuzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

În anul 2006, conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1326 din 14 decembrie 2005 „Cu privire la măsurile de optimizare a infrastructurii sferei ştiinţei şi inovării”,

6


Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost reorganizat, prin absorbţia Muzeului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

În baza Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 184 din 13 martie 2013, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei îşi schimbă titulatura în Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.

Astăzi Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine 342 145 piese de patrimoniu, a căror tipologie diversificată surprinde profilul Moldovei de-a lungul secolelor, din erele preistorice până în prezent, atestând habitatul uman, fapte, evenimente, portrete de personalităţi.

În anul 1991 este deschisă pentru public prima expoziţie permanentă de istorie “Pagini de istorie multimilenară”, cuprinzând perioada istorică din cele mai vechi timpuri până în anul 1940. Ea a fost realizată în 3 săli de la etaj, cu o suprafaţă de 930 m.p., etalându-se circa 900 de piese de muzeu. Expoziţia ilustra specificul dezvoltării teritoriului dintre Nistru şi Prut în contextul istoriei statului medieval Moldova. După dezmembrarea Moldovei la 1812, aria teritorială de reprezentare se restrângea numai la Basarabia.

În 1997 expoziţia permanentă de istorie este refăcută, atât în raportul conţinutului şi spaţiului de expunere, cât şi al modului de prezentare. Ea a fost extinsă pe tot etajul I, în 6 săli cu o suprafaţă de 1400 m.p. Discursul istoric susţinut de expoziţie se desfăşoară din paleolitic până la finele deceniului al cincilea al secolului XX.

În 2006-2007, Muzeul s-a aflat într-un nou proces de refacere a expoziţiei permanente, schimbări radicale din punct de vedere al viziunii şi fondului de exponate suportând compartimentul de preistorie şi istorie antică. La baza acestor schimbări au stat colecţiile transferate de la fostul Muzeu de Arheologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Bineînţeles, şi formula actuală a expoziţiei permanente este una intermediară. În prezent se lucrează conceptual şi tematic asupra noii viziuni a expoziţiei Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei.

În august 1990, la parterul muzeului, este inaugurată diorama operaţiei Iaşi-Chişinău, iar în 1994, la demisol, este deschisă expoziţia din metale nobile – “Tezaur”.

Muzeul oferă marelui public şi expoziţii temporare, diverse sub aspect tematic şi muzeotehnic, care vin să completeze carenţele expoziţiei permanente şi să aducă o contribuţie la propaganda culturală a patrimoniului depozitat. În cei 27 de ani de existenţă, muzeul a organizat circa 189 de expoziţii temporare (la sediu, în afara instituţiei şi în străinătate), axate pe propriile colecţii, precum şi pe cooperarea cu alte instituţii de cultură şi cercetare.

CLĂDIREA

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei a fost aşezat chiar de la începuturi în clădirea istorică a Gimnaziului nr. 1 de băieţi, ulterior Liceul de băieţi “B.P. Hasdeu” (în anii 1945-1963 aici

7


a fost plasat detaşamentul de grăniceri „Nistru”, iar în 1963-1977 – Universitatea Tehnică), care era în curs de restaurare.

Cutremurul din 1977 a avut un rol cât se poate de dramatic în istoria acestui monument, soldat cu degradări structurale ce au dus construcţia în pragul prăbuşirii. Lucrările de restaurare de tip istoric, demarate în 1979, au eşuat din cauza gradului avansat de degradare a structurilor din secolul al XIX-lea.

Clădirea veche a fost demolată şi înlocuită cu una nouă (construcţia a durat din 1980 până în 1987), care a păstrat doar aspectul exterior al monumentului de istorie, în stil eclectic, şi ambientul decorativ al sălii de festivităţi a gimnaziului, refăcut în trei săli cu cupolă din clădirea nouă.

8


Anexa 3

STANDARDE DE EFICIENŢĂ A ÎNVĂŢĂRII

Subiectul lecţiei : Istoria – învăţătoarea vieţii

Domeniul de conţinut : Limbaj istoric

Suficient Bine Foarte bineDefineşte noţiunea « istorie » cu greu, ajutat de învăţător şi

elevii clasei.

Defineşte noţiunea « istorie » cu ajutorul învăţătorului.

Defineşte noţiunea « istorie » conform manualului.

Formulează greu enunţuri corecte / nu formulează

enunţuri cu unele noţiuni istorice recomandate.

Formulează enunţuri corecte, ghidat de învăţător, utilizând

noţiunile istorice recomandate.

Formulează enunţuri corecte, utilizând noţiunile istorice

recomandate.

Descrie în 1 – max.2 propoziţii (ghidat de

învăţător) muzeul ţinutului natal.

Descrie în 3 propoziţii muzeul ţinutului natal sau alt muzeu pe care l-a vizitat cu

părinţii.

Descrie în 4-5 propoziţii muzeul ţinutului natal sau alt muzeu pe care l-a vizitat cu

părinţii.

Domeniul de conţinut : Personalităţi istorice

Suficient Bine Foarte bineDescrie cu greu

personalităţile istorice din spaţiul naţional (maxim 2

propoziţii).

Descrie personalităţile istorice din spaţiul naţional în 2-3 propoziţii, ghidat de

învăţător.

Descrie personalităţile istorice din spaţiul naţional

în 2-3 propoziţii.

9



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: IZVOARELE ISTORICE




Subcompetenţe curriculare:

Însuşirea şi cunoaşterea termenilor istorici de bază din istoria românilor; Descrierea datelor şi evenimentelor elementare din istoria românilor.


O1. să definească principalele izvoare de studiere a istoriei;

O2. să deosebească izvoarele scrise de cele nescrise;

O3. să alcătuiască povestiri scurte despre importanţa cunoaşterii izvoarelor după care va putea fi studiată istoria familiei.


d) forme: frontal, în perechi, individual;e) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, asaltul de idei, problematizarea,

ciorchinele, fişă de lucru.f) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de


Evaluare: orală (fără apreciere cu note); orală (apreciere cu note).



Ştiinţa, 2012, p. 46-47

10



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu





forme)

E V

O C

A R

E

Interogarea temei pentru acasă (2-3 elevi) vor explica legătura dintre trecut, prezent şi viitor în contextul studierii istoriei, reeşite din spusele istoricului Nicolae Bălcescu.

1. Spune ce ştii...-De unde poţi afla despre felul cum au trăit părinţii, buneii şi străbuneii noştri?-Ce lucruri vechi se păstrează în muzeul din localitate?

Învăţătorul explică elevilor că există o ştiinţă auxiliară a istoriei – arheologia, care se ocupă cu descoperirea şi studierea izvoarelor nescrise.

Povestirea


Evaluare orală(apreciere cu note)

RE

AL

IZA

RE

A

SE

NS

UL

UI

1. Se citeşte materialul prezentat în manual.

Lucrul cu dicţionarul:

- ARHEOLOGIE – ştiinţă care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate

- IZVOARE ISTORICE – sunt urme, mărturii, dovezi ale trecutului cu ajutorul cărora se realizează cercetarea istorică.

ARHIVĂ = totalitatea actelor sau documentelor unei instituţii, care se referă la viaţa ei trecută;

CRONICĂ = lucrare cu caracter istoric, realizată mai ales în evul mediu şi care cuprinde cele mai importante evenimente în ordinea desfăşurării lor;

ExplicaţiaLucru în caiet

11


RE

AL

IZA

RE

A

SE

NS

UL

UI

2. ZVOARE NESCRISE TĂCUTE – oferă informaţii mai ales din domeniul creaţiei materiale: - unelte - vase - locuinţe - arme - podoabe - morminte (necropole).

IZVOARE SCRISE: - inscripţii (scrise pe piatră) - diplomatice (documente) - literare (cronici, letopiseţe) - monede - sigilii - steme - cartografice (hărţi) - legende şi povestiri.

FIŞĂ DE LUCRUElevii vor completa împreună cu învăţătorul fişa de lucru (Anexa 1)

Clustering

Fişă de lucruFrontal

Evaluare orală

Evaluare orală

RE

FL

EC

ŢII

Învăţătorul propune elevilor să analizeze reflecţiile gânditorului H. Schliemann care a studiat operele lui Homer:

„Literatura antică se hrăneşte din substanţa homerică. Poeţii tragici

exploatează legendele ciclului troian, poeţii lirici preiau imagini, filosofii

comentează miturile celor două epopei (Iliada şi Odiseea), istoricii le folosesc

ca izvor, oratorii invocă în discursuri în stil homeric”.

Ce credeţi că a dorit să spună H. Schliemann? Formulează un enunţ scurt.

Analizaţi standardelor de eficienţă a învăţării. (Anexa 2)

Problematizarea

Evaluare orală în baza

standardelor de eficienţă a învăţării

Ext

ensi

a

Tema pentru acasă: Ştiu să fac, pag.11

Dă exemple de izvoare scrise şi nescrise;Motivează faptul că apariţia scrisului a însemnat una dintre cele mai mari invenţii ale omenirii.

Explicaţia

FIŞĂ DE LUCRU Anexa 112


APLICAŢII

1. De ce crezi că este important să înveţi istoria ? ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Care crezi că sunt însuşirile pe care trebuie să le aibă un bun istoric ?

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

3. Alcătuieşte enunţuri cu ajutorul următoarelor cuvinte:

a. DOCUMENT ISTORIC ...........................................................................................................................

....................................................................................................................................................

.......................

b. ISTORIE …………………………………………………………............................................................

………………………………………………………………………........................................

c. ARHEOLOG ………………………………………………………..........................................................

………………………………………………………………………........................................

4. Priveşte imaginile următoare şi precizează care dintre acestea sunt izvoare scrise şi care sunt izvoare nescrise:

Anexa 2

13



Subiectul lecţiei : Izvoare istorice


Suficient Bine Foarte bineDefineşte conţinutul a două

noţiuni istorice cu / fără ajutorul învăţătorului.

Defineşte conţinutul noţiunilor istorice, îndrumat

de învăţător : arheologie, izvoare istorice, arhivă,

cronică.

Defineşte conţinutul noţiunilor istorice:

arheologie, izvoare istorice, arhivă, cronică.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizează 1

noţiune istorică.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizează 2

noţiuni istorice.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizează 3-4

noţiuni istorice.

Domeniul de conţinut : Izvoare istorice

Suficient Bine Foarte bineIdentifică doar tipurile de

izvoare : scrise / materiale / imateriale, etc.

Identifică tipurile de izvoare (scrise, materiale, imateriale,

etc.) ghidat de învăţător.


etc.)


14


Data: _____________________




Subiectul lecţiei: TIMPUL ŞI SPAŢIUL ÎN ISTORIE





Însuşirea şi cunoaşterea termenilor istorici de bază din istoria românilor; Descrierea datelor şi evenimentelor elementare din istoria românilor.


O1. să plaseze pe linia timpului datele şi evenimentele mai importante din viaţa lor şi a rudelor apropiate;

O2. să citească o hartă istorică simplă şi legenda ei;

O3. să utilizeze într-un dialog noţiunile de timp istoric şi hartă istorică.


g) forme: frontal, în perechi, individual;h) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, linia timpului (axa cronologică),

problematizarea, ciorchinele.i) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 47-49

SCENARIUL LECŢIEI:

15


Eta

pel

e le

cţie

i

Tim

pu





forme)

E V

O C

A R

E

Se propune pentru meditaţie următorul citat:

Interogarea temei pentru acasă.

1. Spune ce ştii...

- Ce unităţi de măsură a timpului cunoşti?- Cum te descurci în caz dacă te-ai rătăcit?

Învăţătorul va desena pe un poster o linie a timpului (axă cronologică) şi va demonstra cum se plasează evenimentele principale din viaţa unui elev. Apoi ceilalţi elevi vor realiza linia timpului pe caiete, după modelul demonstrat. Învăţătorul va colora pe linia timpului cifrele care formează un deceniu. Apoi vor fi explicate şi celelalte noţiuni istorice: secol, mileniu.

Meditaţia


ExplicaţiaLinia timpului

(axa cronologică)

Evaluare orală(cu notare)

16


E V

O C

A R

EMILÉNIU, milenii, s. n. Perioadă de timp de o mie de ani; p. ext. (la pl.) perioadă extrem de lungă, de mii de ani. – Din lat. millenium.

SÉCOL, secole, s. n. 1. Interval de timp de o sută de ani (socotit de la unitate până la completarea sutei inclusiv); răstimp de o sută de ani (socotit de la orice dată); veac. ♦ Fig. Veșnicie. ♦ (La pl.) Timpul considerat în desfășurarea lui; p. ext. generațiile contemporane acestor etape de desfășurare. 2. Epocă istorică dominată de un eveniment sau de o personalitate excepțională. Secolul lui Pericle. 3. (înv.; în sintagma)Secolul de mijloc = Evul Mediu. [Pl. și: (înv., m.) secoli. – Var.: (înv.) sécul s. m.] – Din lat. saeculum, it. secolo.

Lucrul cu dicţionarul

RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I

1. Cu ajutorul manualului elevii vor fi rugaţi să descrie noţiunile de bază privind timpul istoric (calendar, cronologie, eră istorică).

Lucrul cu dicţionarul:

CALENDÁR, calendare, s. n. 1. Sistem de împărțire a timpului în ani, luni și zile, bazat pe fenomene astronomice periodice. 2. Indicator sistematic (în formă de carte, agendă sau tablou) al succesiunii lunilor și zilelor unui an.

CRONOLOGIE – ştiinţa care studiază ordinea, succesiunea în timp a evenimentelor .

ERĂ – cea mai mare diviziune a timpului în istorie.

Explicaţia

17


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I2. Învăţătorul va ruga elevii, utilizând

manualul, să unească prin săgeţi anii indicaţi în coloana A, cu secolele corespunzătoare din coloana B

Coloana A1991 – Obţinerea Independeţei Republicii Moldova2005 – Anul când te-ai născutColoana BSec. XXISec. XX

3. Elevilor li se va atrage atenţia asupra scrierii corecte a anilor cu cifre arabe şi a secolelor cu cifre romane!

4. Lucrul în caiet – Elevii vor desena în caiet linia timpului în care vor indica:

Anul de naştere a membrilor familiei;

Anul când s-au născut; Anul când au mers în clasa I;

5. Notează-ţi!Pentru a putea să studiem trecutul este necesar să cunoaştem timpul când s-au desfăşurat evenimentele. Timpul se măsoară în secunde, minute, ore, zile, săptămâni, luni, ani, decenii, secole, milenii.

Exerciţiul

ConversaţiaPovestirea

ExplicaţiaLucrul în caiet

Evaluare orală

Evaluare orală

RE

FL

EC

ŢII

1. Învăţătorul va propune elevilor să mediteze asupra întrebărilor:

Prin ce este importantă ziua de naştere a unei persoane?

Cum putem să calculăm anii de viaţă a unei persoane?

Cum putem să calculăm anii din istoria unui popor?

De ce este important să studiem timpul şi spaţiul în istorie?

Analiza obiectivelor lecţiei în baza standardelor de eficienţă a învăţării.


Evaluare orală în baza

standardelor de eficienţă a învăţării.

18


EX

TE

NS

IATema pentru acasă:Ştiu să fac (pag.13)

Explică pe scurt noţiunile de deceniu, secol, mileniu.

Precizează secolul şi mileniul în care te-ai născut.

Explicaţia

Anexa 1


Subiectul lecţiei : Timpul şi spaţiul în istorie

Domeniul de conţinut : Izvoare istorice (INTEROGAREA TEMEI PENTRU ACASĂ)

Suficient Bine Foarte bineIdentifică doar tipurile de

izvoare : scrise / materiale / imateriale, etc.


etc.) ghidat de învăţător.


etc.)

Domeniul de conţinut : Timp şi spaţiu în istorie

Suficient Bine Foarte bineDatează un eveniment sau

proces istoric studiat.Datează două evenimente

sau procese istorice studiate.Datează cel puţin trei

evenimente sau procese istorice studiate.

Plasează pe un segment de axă cronologică un

eveniment istoric studiat.

Plasează pe un segment de axă cronologică două

evenimente istorice studiate.

Plasează pe un segment de axă cronologică cel puţin trei evenimente istorice studiate.

19



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: FAMILIA MEA ÎN ISTORIE





Însuşirea şi cunoaşterea termenilor istorici de bază din istoria românilor; Orientarea în spaţiul istoric, utilizând hărţile istorice simple.


O1. să explice originea familiei sale;

O2. să realizeze arborele familiei din care face parte;

O3. să aprecieze valorile familiei sale.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, discuţie dirijată,

tehnica „Lotus” (floare de nufăr), Spider map (pânză de păianjen), arbore genealogic.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 49-51

20



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l

Activitatea învăţătorului şi a elevilor


(metode, procedee, forme,

mijloace instricţionale)

Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

Discuţii în baza citatului propus:

Ce semnifică pentru tine familia? De ce oamenii au nevoie de familie?

Interogarea temei pentru acasă.

1. Învăţătorul va scrie pe tablă tema lecţiei „Familia şi valorile ei”, iar elevii vor scrie termeni care au o legătură directă cu tema care se va studia. Anexa1

2. 4 elevi vor alege câte un termen din lista propusă de învăţător (familie, tradiţie, valoare, educaţie) şi vor încerca să formuleze câte o povestire scurtă, care după părerea lor este aproape de ceea ce se va studia la lecţie. Anexa 2

3. Învăţătorul va anunţa obiectivele operaţionale ale lecţiei, iar elevii se vor exprima despre nivelul lor de înţelegere. Anexa 3

Conversaţie euristicăMeditaţia

Tehnica LOTUS

(floare de nufăr)

Evaluare orală (cu plasare de

note)

Evaluare orală

21


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I1. Învăţătorul va explica elevilor că

bazele educaţiei se pun în familie. El va atenţiona asupra zicalei „Cei şapte ani de acasă”. Cei mai mulţi părinţi se străduie să educe corect copiii lor, care trebuie să asculte de părinţi. În unele familii însă, copiii sunt educaţi conform unor tradiţii şi metode care împiedică dezvoltarea lor.

2. Elevii vor fi iniţiaţi într-o discuţie dirijată despre valorile familiei şi necesitatea de a fi respectate: tradiţiile, obiceiurile, valorile materiale, actele de identitate, etc.

3. Se citeşte informaţia dată în manual la subiectul propus.

DICŢIONARFAMILIE – totalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămos comun, dintr-un neam.

ARBORE GENEALOGIC – reprezentare grafică sub formă de arbore care indică legăturile de rudenie a membrilor unei familii.

Elevii îşi vor face înregistrări în caiet. Jocul didactic „Balonul cu aer cald”.

Vom pleca într-o călătorie imaginară şi vom lua cu noi valorile familiei, sub formă de bagaje. La un moment dat balonul se defectează şi trebuie să renunţăm la unele valori, până când copiii vor refuza să s lipsească de unele lucruri pe care le consideră temeinice pentru familia lor. Şi pentru că probabil ultimele valori ale familiei care vor rămâne va fi respectul reciproc, înţelegerea, respectarea drepturilor.

Explicaţia

Discuţie dirijată

Spider map(pânză de păianjen)

Lucrul cu manualul


Lucrul în caiet

Jocul didactic

Evaluare orală

22


RE

FL

EC

ŢIA

Elevii vor realiza arborele genealogic al familiei lor. Pe arborele-schematic elevii pot reprezenta numele părinţilor, fraţilor şi surorilor, bunicilor şi altor rude apropiate. Ei vor scrie în dreptunghiurile indicate anul şi locul de naştere al fiecăruia. Prin frunzeşe verzi elevii vor reprezenta persoanele care sunt în viaţă, iar pringalbene pe cai care nu mai sunt în viaţă.

Anexa 4

Se va urmări realizarea obiectivelor lecţiei prin analiza fişei Standarde de eficienţă a învăţării.

Anexa5

Arborele genealogic


EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă: Elevii vor fi rugaţi să prezinte arborele

familie părinţilor şi împreună îl vor redacta şi îl vor completa.

Plasează pe o axă cronologică cele mai importante evenimente din istoria familiei tale.

Explicaţia

23


Anexa 1

FAMILIA ŞI VALORILE EI

TEHNICA „LOTUS” (floare de nufăr)

24

Familia şi valorile

ei

*

*

*

*


Anexa 2

familie, tradiţie, valoare, educaţie

FAMILIE

TRADIŢIE

VALOARE

EDUCAŢIE25


Anexa 3

Obiectivele lecţiei:

Să explice originea

familiei sale.

Să realizeze arborele familiei din care face parte.

Să aprecieze valorile familiei sale.

26


Anexa 4

ARBORELE FAMILIEI

27


Anexa 5


Subiectul lecţiei : Familia mea în istorie

Domeniul de conţinut : Timpul şi spaţiul în istorie (INTEROGAREA TEMEI PENTRU ACASĂ)

Suficient Bine Foarte bineExplică pe scurt o noţiune :

deceniu, secol, mileniu.Explică pe scurt două noţiuni din : deceniu, secol, mileniu.

Explică pe scurt noţiunile : deceniu, secol, mileniu.

Plasează (nerespectând regulile) pe linia timpului

(axa cronologică) data naşterii.

Plasează cu ajutorul învăţătorului pe linia

timpului (axa cronologică) data naşterii.

Plasează (respectând regulile de realizare) pe linia

timpului (axa cronologică) data de naştere.


Suficient Bine Foarte bineDefineşte conţinutul unei noţiuni istorice de bază :

familie / arbore genealogic.

Defineşte conţinutul noţiunilor istorice de bază : familie, arbore genealogic (cu ajutorul învăţătorului).

Defineşte conţinutul noţiunilor istorice de bază : familie, arbore genealogic.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizând o

noţiune istorică recomandată : familie /

tradiţie / valoare / educaţie.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizând 2-3

noţiuni istorice recomandate : familie,

tradiţie, valoare, educaţie.

Structurează un discurs în limba maternă, utilizând

patru noţiuni istorice recomandate : familie,

tradiţie, valoare, educaţie.

28



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: LOCALITATEA MEA







O1. să descrie localitatea natală;

O2. să identifice locurile şi persoanele cu care se mândresc în localitatea natală;

O3. să aprecieze valorile localităţii natale.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, discuţie dirijată,

poster „Localitatea natală”, carte de vizită „Localitatea natală”, Jocul didactic, rebus.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de




1. Curriculum şcolar, clasele I-IV. Chişinău: Tipografia Centrală, 20102. Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală. Chişinău: Ştiinţa, 2012, p.16-173. Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală – ghidul învăţătorului. Chişinău:

Ştiinţa, 2012, p. 51-53

29



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

(Anexa 1)Comentează:Veşnicia s-a născut la sat. (Lucian Blaga)

De unde provine denumirea localităţii în care trăieşti?

(Anexa 2) Ce tradiţii din localitatea ta cunoşti?

Elevii sunt rugaţi să explice în 2-3 propoziţii de ce oamenii ar trebui să se mândrească cu localitatea natală.

Copiii vor răspunde la întrebările sus menţionate, completând enunţurile date:

Localitatea în care trăiesc se numeşte ...Numele localităţii provine de la ...Ea a fost fondată în anul ..., secolul ..., mileniul...Oamenii din localitate au următoarele tradiţii....Eu mă mândresc cu localitatea mea, deoarece ...Când voi creşte mai mare voi contribui la modernizarea şi înfrumuseţarea localităţii mele, realizând ...

(Anexa 3)

Meditaţie


Explicaţia

30


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I1. Identifică pe harta R. Moldova

localitatea natală.

(Anexa 4) Identifică pe hartă şi alte localităţi

apropiate satului natal. Indicaţi anii de naştere a rudelor

apropiate.

2. Lucrul cu dicţionarul:BAŞTINĂ – loc de naştere, în care trăiesc oamenii din moşi-strămoşi.

3. Elevii citesc informaţiile prezentate în manualul de istorie.

4. Împărţiţi în două grupuri elevii vor realiza:

Cartea de vizită a localităţii natale; Poster „Localitatea natală”.

Lucrul cu harta


Carte de vizităPoster

RE

FL

EC

ŢII

1. Jocul didactic „Mingea călătoare”.Elevii şi învăţătorul se organizează într-un cerc. Învăţătorul aruncă mingea unui copil, numeşte o caracteristică specifică localităţii natale şi apoi iese din grup. La fel vor proceda şi ceilalţi copii.Ultimul elev va numi o caracteristică a localităţii pe care o consideră cea mai importantă din cele numite de colegi.

Jocul didactic

31


RE

FL

EC

ŢII

2. Rebus:Elevii vor completa un rebus, astfel aflând pe verticala A-B numele unui oraş cunoscut din sudul Moldovei – Cahul.

(Anexa 5)a) Aşazare umană (oraş, sat, comună) –

localitate;b) Instituţie de învăţământ care activează

practic în toate localităţile – şcoală;c) Principalul nod de comunicaţii, centrul

industrial, politic şi cultural al Republicii Moldova – Chişinău;

d) Instituţie în care a re loc colectarea şi expunerea de obiecte, prezentând interes istoric, artistic, ştiinţific, tehnic etc. – muzeu;

e) Oraş unde activează teatrul „Vasile Alecsandri” – Bălţi.

Analiza realizării obiectivelor în bază de Standarde de eficienţă a învăţării.

Rebus


EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă:Ştiu să fac... pagina 17 Calculează câţi ani are localitatea ta. Numeşte trei motive pentru care ţi-ar

plăcea să trăieşti la oraş şi trei motive pentru care ai vrea să trăieşti la sat.

Explicaţia

Anexa 1

32


„Veşnicia s-a născut la sat”

Lucian Blaga

Anexa 2

LEGENDA SATULUI TELEŞEU

Satul Teleșeu a fost menționat documentar în anul 1436. Denumirea satului,probabil,

vine de la cuvîntul „talaş", ce înseamnă aşchii lungi şi subţiri răsucite în diferite forme,

rezultate în urma prelucrării lemnului. Fiind în zona pădurilor, e posibil ca satul să fi luat

fiinţă într-un loc unde se prelucrau lemnele tăiate.

O legendă locală povestește despre o comoară care ar fi fost îngropată de turci pe cel

mai înalt deal din apropiere, botezat de localnici Piscul Înalt, iar ca să o protejeze, au

aruncat asupra locului cu pricina blesteme. O groapă adîncă, săpată de mult timp străjuiește

intrarea spre podoabe. Mulți au intrat în ea, căutînd ce nu era al lor, unii nu au mai ieșit din

străfunduri, iar cei care au ieșit la lumina zilei, aveau mințile pierdute... Acum groapa este

pe jumătate astupată.

Potrivit recensămîntului din anul 1774, în sat erau 39 de case, 35 scutelnici ai

spătarului Constantin Donici. În anii 1789-1862 moşia satului se află în stăpînirea boierului

Vasile Cristi. După moartea lui moşia trece în stăpînirea fiului său, Ioan Cristi, pînă în anul

1902. Vladimir Cristi, ultimul moştenitor al moşiei de la Teleșeu, a absolvit Facultatea de

Drept a Universității din Moscova și Academia de Agricultură din Montpellier. În anul

1917 a deținut funcția de comisar gubernial al Basarabiei. A fost deputat în "Sfatul Țării".

Director general al Internelor în guvernul Republicii Moldovenești. Deputat în Parlamentul

României și ministru pentru Basarabia în guvernul lui Nicolae Iorga (1931-1932). Primar al

Chișinăului în perioada 1938-1940. Vladimir Cristi este cunoscut şi ca un mare viticultor,

cel care primul a adus în Basarabia viţa de vie „sauvignion" şi primul care a produs

şampania pe aceste meleaguri. Dintr-un act, întocmit în martie 1932, aflăm că V. Cristi,

stăpîneaîn satul Teleşeu 14 ha de pământ arabil, 17 ha vie şi 1 ha izlaz.

33


Anexa 3

Localitatea în care trăiesc se numeşte ...

Numele localităţii provine de la ...

Ea a fost fondată în anul ..., secolul ..., mileniul...

Oamenii din localitate au următoarele tradiţii....

Eu mă mândresc cu localitatea mea, deoarece ...

Când voi creşte mai mare voi contribui la modernizarea şi înfrumuseţarea localităţii mele, realizând ...

Anexa 4

34


Anexa 5

A

a C

b A

c H

d U

e L

B

a) Aşazare umană (oraş, sat, comună);

b) Instituţie de învăţământ care activează practic în toate localităţile;

c) Principalul nod de comunicaţii, centrul industrial, politic şi cultural al Republicii Moldova;

d) Instituţie în care a re loc colectarea şi expunerea de obiecte, prezentând interes istoric, artistic, ştiinţific, tehnic etc. ;

e) Oraş unde activează teatrul „Vasile Alecsandri”;


Domeniul de conţinut : Timpul şi spaţiul în istorie (INTEROGAREA TEMEI PENTRU ACASĂ)

Suficient Bine Foarte binePlasează pe o axă

cronologică cel puţin un eveniment istoric studiat.

Plasează pe o axă cronologică cel puţin trei

evenimente istorice studiate (cu ajutorul învăţătorului).

Plasează pe o axă cronologică cel puţin trei


Întocmeşte pe o fişă arborele genealogic al familiei.

Include doar 1-2 membri ai familiei.


Include parţial membrii.


Include toţi membrii familiei.

35



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: SINTEZĂ ŞI EVALUARE



Tipul lecţiei: evaluare a cunoştinţelor




O1. să descrie semnificaţia istoriei;

O2. să demonstreze competenţele formate în unitatea de învăţare;

O3. să aprecieze necesitatea studierii istoriei familiei şi a neamului.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: conversaţia euristică, explicaţia, testul docimologic.c) materiale didactice: test de evaluare; manual de istorie: Pavel Cerbuşca, Istoria

românilor şi universală. Chişinău: Ştiinţa, 2012, p.18-19

Evaluare: scrisă (apreciere cu note).



Ştiinţa, 2012, p. 53-54

36


_______________________________ ____________________ __________________ (Numele, prenumele elevului) (data) (Nota)

TEST DE EVALUARE

1. Limbajul de specialitate:

a) Uneşte definiţia cu termenul istoric care îi corespunde:

b) Completează spaţiile libere, folosind următoarele cuvinte: secol, istorie, mileniu, baştină, Clio, trecut, izvoare.

Istoria este un izvor nesecat de cunoştinţe despre ________________ unui popor.

Herodot este considerat părintele ________________.

Muza istoriei este ___________________.

Cele mai preţioase _______________ istorice se păstrează în muzee şi arhive.

O mie de ani formază un _________________, o sută de ani __________________.

Pentru fiecare om locul de ___________________ are o semnificaţie aparte.

2. Alcătuieşte o povestire despre familia ta, folosind următoarele repere: locul tău de naştere, originea familiei, a părinţilor şi a bunicilor, ocupaţiile acestora în prezent şi în trecut, cele mai importante realizări din viaţa lor.

37

istorie

Instituţie care se ocupă cu strângerea, păstrarea şi expunerea obiectelor care prezintă un interes

istoric, ştiinţific, artistic.

muzeu

arheologie

Ştiinţa care studiază dezvoltarea complexă a societăţii, a unui popor.

Ştiinţa care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării vestigiilor păstrate.


FAMILIA MEA

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Plasează pe linia timpului, în ordine cronologică, anii când te-ai născut, ai cunoscut primele litere, ai mers în clasa I, ai devenit elev în clasa a IV – a.

_____________ -

_____________ -

_____________ -

_____________ -

4. Realizează o hartă schematică a locuinţei / gospodăriei familiei tale.

38



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: ÎNTEMEIEREA STATULUI GETO-DAC. REGELE BUREBISTA


Modulul: „Fapte şi personalităţi istorice”



Caracterizarea personalităţilor remarcabile din spaţiul românesc, localităţii.


O1. să descrie faptele regelui geto-dac Burebista;

O2. să identifice trăsăturile de caracter ale personalităţii lui Burebista;

O3. să aprecieze faptele strămoşilor noştri.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, analiza documentelor

istorice, interpretarea documentelor istorice, lucrul cu manualul, Jocul didactic „Căruţa”.

c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de istorie: Pavel Cerbuşca, Istoria românilor şi universală. Chişinău: Ştiinţa, 2012, p.22-23




Ştiinţa, 2012, p. 55-57

39



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

"... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și

teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub

numele de daci și geți." Vasile Pârvan

(Anexa 1)

1. Spune ce ştii... Ce ai aflat de la părinţi despre

strămoşii noştri? De unde ştii cum se numesc aceştia?

Învăţătorul explică elevilor că strămoşii care au populat acest teritoriu sunt geto-dacii din neamul tracilor. În limba română întâlnim mai multe cuvinte de origine geto-dacică: mânz, brânză, ceafă, dâmb, moş, zâmbet, brad, vatră... Elevii sunt rugaţi să aranjeze în ordine alfabetică cuvintele păstrate din limba dacilor.

Meditaţie


Explicaţia

Povestirea

Se citeşte şi analizează inform. din manual.

1. Analizează în perechi documentele istorice propuse. Apoi vor completa spaţiile libere din tabelul prezentat în Anexa 2.

Lucrul cu manualul

Analiza documentelor

istorice

40

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vistula

https://ro.wikipedia.org/wiki/Morava

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bi


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I Doc.1

„Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii.”(Strabon, geograf şi istoric grec, a trăit în sec. I. î. Hr., autorul lucrării „Geografia”)

Doc.2„Geţii sunt cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci. ... Credinţa lor este că nu mor, ci că se duc la Zamolxis, zeul lor.”(Herodot, istoric grec, a trăit în sec. V. î.Hr., autorul lucrării „Istorii”)

DICŢIONAR!

STRĂMOŞI – generaţii anterioare, înaintaţii care au trăit într-o epocă îndepărtată.STAT – formă de organizare a unei societăţi care începe să trăiască şi să acţioneze în baza unor legi stabilite.DAVĂ – cetate, întăritură în scopuri de apărare, cu ziduri groase.

Învăţătorul va explica metoda: Analiza documentelor istorice.

a) Observă autorul, opera de unde este selectat documentul;

b) Citeşte atent documentul propus;c) Caută în dicţionar sau cere

învăţătorului să-ţi explice termenii necunoscuţi;

d) Selectează expresiile, cuvintele care te pot ajuta să înţelegi subiectul studiat;

e) Răspunde la sarcinile formulate în baza textului, care te vor ajuta să înţelegi mai bine documentul.

Prezentare POWER POINT: BUREBISTA

Burebista (Anexa 3)

Interpretarea documentelor

istorice


Analiza documentelor

istorice

Prezentare Power Point

41


RE

FL

EC

ŢII

Jocul energizant „Căruţa”Se propune elevilor să se mişte prin clasă, imitând mersul cu căruţa, la semnal copiii se împerechează şi discută, pornind de la următoarele afirmaţii: „Consider că regele geto-dacilor Burebista...”. Jocul se repetă până când se întâlnesc mai multe perechi şi discută.

Analiza standardelor de eficienţă a învăţării. (Anexa 4)

Jocul didactic


EX

TE

NS

IA Tema pentru acasă:Descrie portretul istoric a lui Burebista.

Explicaţia

(Anexa 1)

"... tot masivul Carpatic, până spre Morava, Vistula, Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai

târziu sub numele de daci și geți."

Vasile Pârvan42

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nistru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Vistula

https://ro.wikipedia.org/wiki/Morava

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bi


(Anexa 2)

Informaţia selectată din document Interpretarea documentului

Dacii au aceeaşi limbă ca şi geţii Deşi aveau nume diferite, geto-dacii erau un singur popor şi vorbeau aceeaşi limbă.

... cei mai viteji şi cei mai drepţi dintre traci

... credinţa lor este că nu mor

... se duc la Zamolxis, zeul lor Geto-dacii se închinau la mai mulţi zei, printre care cel mai superior era Zamolxis.

(Anexa 4)



Suficient Bine Foarte bineFormează enunţuri corecte, utilizând 1 noţiune istorică

(din 3 noţiuni) recomandate.

Formează enunţuri corecte, utilizând 2 noţiuni istorice

(din 3 noţiuni) recomandate.


recomandate.


Suficient Bine Foarte bineDatează 1 eveniment istoric

studiat.Datează 2 evenimente

istorice studiate.Datează 3 evenimente

istorice studiate.


Suficient Bine Foarte bineÎncadrează personalizatea istorică : Burebista într-un eveniment istoric prin 2

propoziţii.

Încadrează personalizatea istorică : Burebista într-un eveniment istoric prin 3

propoziţii.

Încadrează personalizatea istorică : Burebista într-un eveniment istoric prin 4-5

propoziţii.

43


(Anexa 3)

BUREBISTA

Burebista (secolul I î.Hr.). Intemeietorul primului stat dac, rege al daco-getilor (82-44 î.Hr.), „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia". Informatii despre activitatea sa sunt consemnate în izvoare literare (Geographia lui Strabon, Getica lui lordanes), epigrafice (Decretul în cinstea lui Acornion de la Dionysopolis) şi arheologice. Dar, parcimonia acestora lasă fără un răspuns categoric mai multe întrebari.

Burebista a unificat aceste triburi geto-dace macinate de confruntările dintre ele pentru supremaţie, dar modalitatea ne ramâne necunoscută. Se poate presupune că autoritatea sa a fost acceptată de bunavoie sau, în cazul în care capeteniile militare i s-au împotrivit, a fost impusa cu forţa armelor. Despre politica internă a regelui, informaţiile sunt iara şi lacunare. Strabon vorbea despre înaltarea neamului sau „prin exerciţii, sobrietate şi ascultare de porunci", acţiune desfaşurată alaturi de marele preot Deceneu, pe care „l-a înzestrat cu o putere aproape regească". Ascultarea de porunci însemna evident supunerea faţa de rege a ţinuturilor Daciei unificate şi o însănătoşire a moravurilor. Cu ajutorul lui Deceneu a reuşit sa impună anumite reforme, chiar pe plan religios, şi astfel şi-a fundamentat autoritatea care nu putea fi lipsită de o legitimare divina.

Desigur: cuceririle lui Burebista au fost posibile şi pentru că Roma era ocupată cu luptele lui Caesar în Gallia şi din cauza tulburărilor sale interne, a razboiului civil din 49 - 48 î-Hr. dintre cei doi generali şi oameni politici români, Caesar şi Pompeius. Burebista a oferit sprijin lui Pompeius, folosind ca mijlocitor pe sacerrdotul grec din Dionysopolis, Acornion. Infrânt la Pharsalos (48 î.Hr.), Pompeius este, ulterior, ucis. Victorios în lupta pentru putere, Caesar a instaurat dictatura militară la Roma şi la câtiva ani dupa victorie a planuit o mare expediţie împotriva lui Burebista, care nu a mai avut loc din cauza asasinării în Senat a dictatorului roman (44 î.Hr.). Se pare că, în acelaşi an, în urma unei răscoale a murit şi Burebista, stapânirea sa fiind împartită în patru şi apoi în cinci regate.

44



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: DACIA ROMANĂ. DECEBAL ŞI TRAIAN







O1. să descrie conflictele dintre daci şi romani;

O2. să caracterizeze consecinţele războaielor daco-romane;

O3. să aprecieze moştenirea culturală a romanilor.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, exerciţiul, linia

timpului, lucrul cu manualul. c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 57-60

45



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

Elevii vor interpreta cele spuse în poezie.(Anexa 1)

Interogarea temei pentru acasă.Elevii vor descrie portretul istoric a regelui

Burebista.Spune ce ştii...

1. Ce popor deţinea cea mai mare putere în lumea antică?

2. De ce se spune că toate drumurile duc la Roma?

Informaţie relatată de învăţător:Romanii au fost poporul cel mai putenic din epoca antică. Numele lor provine de la oraşul Roma, numit aşa după Romulus, întemeietorul cetăţii. De la romani vine numele „român” şi „limba română”. La început romani au stăpânit doar Roma şi împrejurimile ei, apoi şi-au extins puterea asupra întregii Italii, iar mai târziu au ajuns să cucerească un şir de popoare, printre care şi pe daci.

Meditaţie

Povestirea

Evaluare orală (cu note)

1. Miniprelegere despre războaiele purtate între romani şi daci.

(Anexa 2)

2. Citirea informaţiei din manual de către elevi.

Povestirea

Lucrul cu manualul

46


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I

DICŢIONAR

ROMANIZARE – fenomen complex de amestec al modului de viaţă, obiceiurilor, tradiţiilor, limbii şi civilizaţiilor dacilor cu cele ale romanilor, care au cucerit Dacia pe timpul lui Decebal.

COLONIZARE – populare a unei regiuni sau a unei ţări cu altă populaţie adusă din alte regiuni sau ţări.

3. Elevilor li se propune să determine valoarea de adevăr a propoziţiilor.

(Anexa 3)

4. Elevii vor plasa pe linia timpului anii: 82 î.Hr., 87 d.Hr., 106 d.Hr., 117 d.Hr.

(Anexa 4)

5. Ordonează cronologic evenimentele propuse.

(Anexa 5)


Exerciţiul

Linia timpului

RE

FL

EC

ŢII

Lectură suplimentară despre: Formarea limbii române şi a poporului român.

(Anexa 6) DECEBAL şi TRAIAN (Anexa 7) Standarde de eficienţă a învăţării.

Lectură suplimentară


EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă:Realizează un eseu din 10-15 propoziţii despre strămoşii noştri dacii şi romanii. Explicaţia

47


(Anexa 1)

(Anexa 2)

RĂZBOAIELE PURTATE DINTRE ROMANI ŞI DACI

Împăratul Traian a fost unul dintre cei mai străluciţi conducători din câţi au avut romanii. De mic i-a plăcut oastea şi s-a făcut ostaş. Fiind priceput şi foarte viteaz, a ajuns în curând general. Chiar de la începutul domniei, Traian şi-a pus în gând să extindă hotarele împărăţiei mai departe, peste Dunăre.

Primul război. Decebal îşi dădea seama că romanii demult tindeau să cucerească Dacia. De aceea odată cu urcarea pe tron a lui Traian, Decebal a început să se pregătească mai intens de luptă. Îşi întări oastea, cetăţile. În primăvara anului 101, Traian trece Dunărea prin Serbia de astăzi pe un pod de vase. Armata romană şi cea a dacilor s-a întâlnit la Tape, în Banat. Se spune că aici s-a încins o bătălie crâncenă, pe câmpul de luptă erau sute de răniţi. Dacii au pierdut lupta, iar romanii s-au îndreptat spre Sarmizegetusa. Decebal, fiind în primejdie, a hotărât să ceară pace, dar romanii au înaintat condiţii grele: să nu mai plătească bani dacilor, Decebal să înapoieze toţi meşterii şi ofiţerii de război. Traian s-a întors la Roma, unde a fost întâlnit cu mare bucurie.

Al doilea război. Decebal a început pregătirile de război pentru a elibera ţara de romani. Când Traian auzi de planurile regelui Decebal, se înfurie grozav şi hotărî să ocupe întreaga ţară. Îi ordonase unui vestit arhitect, numit Apollodor din Damasc, să construiască

48


un pod peste Dunăre (unde este astăzi oraşul Turnul Severin). Când podul a fost gata, Traian a trecut Dunărea cu o armată mare şi s-a îndreptat spre capitala Daciei. Ajuns la capitala Sarmizegetusa, capitala Daciei, Traian o cucereşte şi o incendiază. Căpeteniile dacilor, ca să nu cadă prizonieri romanilor, au ospătat ultima oară în jurul unui cazan cu otravă. Decebal, cu doi fii ai săi, s-a retras în munţi. În momentul în care era să fie prins, s-a aruncat în sabia sa. Capul şi mâna dreaptă i-au fost aduse lui Traian şi apoi trimise la Roma. Astfel dacii au fost supuşi, iar Dacia a fost transformată în provincie romană. Acesta s-a întâmplat în anul 106. Întros la Roma, Traian a sărbătorit victoria asupra Daciei 123 de zile. Pentru înveşnicirea acestei mari biruinţe, senatul roman hotărăşte să înalţe la Roma o columnă de marmură pe care să fie înfăţişate scene din războaiele lui Traian cu Decebal. Ea se află şi astăzi la Roma şi se numeşte Columna lui Traian, al cărei autor este tot renumitul Apollodor din Damasc.

49


(Anexa 3)

Stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor:

1. Traian a fost unul dintre cei mai puternici împăraţi ai romanilor.

2. Dacii au luptat vitejeşte, dar romanii erau mai bine înarmaţi şi instruiţi.

3. Dacii au învăţat limba latină şi cultura cuceritorilor.

4. Populaţia daco-romană s-a format prin convieţuirea şi înrudirea dacilor cu romanii.

(Anexa 4)

Plasaţi pe linia timpului anii: 82 î.Hr., 87 d.Hr., 106 d.Hr., 117 d.Hr.

Naşterea lui Iisus Hristos

sec.I î.Hr. anul I sec.I d.Hr. sec.II d.Hr.

82 î.Hr. - _________________________________________________________________

_________________________________________________________________________

87 d.Hr. - ________________________________________________________________

106 d.Hr. - _______________________________________________________________

117 d.Hr.- _______________________________________________________________

50


(Anexa 5)

Ordonează cronologic evenimentele propuse, înscriind cifrele 1, 2, 3, 4

________ 82-44 î.Hr. – Domnia regelui Burebista.

________ 101-102; 105-106 d.Hr. – Cele două războaie daco-romane.

________ 98-117 d.Hr. – Domnia împăratului Traian.

________ 87-106 d. Hr. – Domnia regelui Decebal.

(Anexa 6)

Lectură suplimentară: Formarea limbii române şi a poporului român

„Pentru fiecare popor limba este ceva sfânt, este fiinţa şi patria lor. Se spune că

limba este cea mai mare dreptate pe care poporul ţi-a făcut-o singur sieşi.

Limba română s-a format concomitent cu poporul român, pe teritoriul actual al

României şi al Republicii Moldova. Acest proces a avut loc prin însuşirea de geto-

daci a limbii latine populare, vorbită de soldaţii şi coloniştii romani.

Odată cu scurgerea timpului, limba e evoluat, menţinând în ea şi unele cuvinte

de origine geto-dacică: mânz, brânză, ceafă, moş, dâmb, zâmbet, brad, vatră, etc.

mai târziu limba s-a îmbogăţit cu unele cuvinte de origine slavă.

Limba română păstrează sunetele, gramatica şi majoritatea cuvintelor din

limba latină (aproximativ 80%). Ea face parte din grupul de limbi romanice, alături

de italiana, franceza, spaniola şi portugheza.

Analizând izvoarele istorice, aflăm că procesul de formare a poporului român şi

a limbii române s-a finalizat în secolele VII – IX. Vecinii i-au numit diferit: vlahi,

volohi sau valahi, însă populaţia autohtonă s-a numit dintotdeauna popor român şi a

vorbit limba română.

51


(Anexa 7)

DECEBAL

Decebal a fost regele Daciei între anii 87-106.

Dacia s-a aflat la apogeul puterii sale sub regele Decebal. Deși mai restrâns ca arie geografică decât Regatul lui Burebista (82-44 î.Hr.) - cuprinzând Transilvania, Banatul, Oltenia, centrul și sudul Moldovei, noul stat era mai puternic și mai bine organizat. Limitele statului dac in timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.) au fost: în nord, Carpații Păduroși; în est,Pontul Euxin; în sud, munții Haemus (Munții Balcani); în vest, Dunărea Mijlocie. Progresele înregistrate în acest timp desocietatea dacică erau multiple și importante: o populație numeroasă și grupată în jurul multor davae în care pulsa o vie activitate economică, legături comerciale cu lumea greco-romană, o cultură înfloritoare cu puternice elemente originale.

Regele Decebal a avut mai multe războaie cu romanii, care îi vor recunoaște abilitățile militare și politice. La începutul secolului III, la aproape 150 de ani de la afirmarea lui Decebal, istoricul roman Dio Cassius făcea regelui dac următorul portret elogios:

Era foarte priceput în ale războiului și iscusit la faptă, știind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe dușman și a se retrage la timp. Abil în a întinde curse, era viteaz în luptă, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere, pentru care lucruru el a fost mult timp un potrivnic de temut al romanilor.

Încă din primul an de domnie, din anul 87, Decebal se confrunta cu o situație dificilă. Roma organizează prima campanie în inima Daciei. Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius Fuscus, să treacă Dunărea. Într-un defileu carpatic, Decebal atrage forțele romane într-o cursă.

52


Comandantul roman cade în luptă, iar Decebal duce în Munții Orăștiei prada de război: prizonieri, trofee și stindardul legiunii a V-a. Marea bătălie are loc la Tapae.

La un an de la victorie, în 88, o armată romană condusă de Tettius Iulianus atacă din nou regatul lui Decebal, pătrunzând în Dacia prin Banat. Decebal așteaptă în defilelul de la Tapae. Confruntarea se încheie cu victoria romană. Deși înfrânt de romani, din cauza dificultăților întâmpinate de armatele imperiale în Pannonia în lupta cu quazii și marcomanii, care-l sprijiniseră pe regele dac, Decebal încheie o pace avantajoasă cu împăratul Domițian în anul 89. Decebal era numit client al Romei, iar regatul său, regat clientelar, primea meșteri constructori, instructori militari etc.

Apare aici o scenă în care romanul, călare, îl decapitează pe regele dac, iar acesta ridică mâna, cerând să fie cruţat – o versiune diferită de cea oficială, ilustrată pe Columna lui Traian de la Roma; conform acesteia din urmă (imaginea de mai jos), Decebal şi-ar fi luat singur viaţa, pentru a nu fi capturat de romani.

Decapitarea regelui dac pare să fi fost momentul culminat al carierei lui Tiberius Claudius Maximus; ca urmare a acestei fapte, după ce a adus capul lui Decebal la Ranisstorum, unde se găsea Traian, a fost recompensat de împărat, fiind decorat şi ridicat în grad.

Primul război dacic - Confruntările dintre daci și romani au reînceput în timpul împăratului Traian. La începutul anului 101, armata romană, condusă chiar de împărat, după ambele pregătiri de aproape 3 ani, a atacat Dacia cu 13-14 legiuni și alte unități auxiliare (în total circa 150.000 de soldați). La 25 martie 101 împăratul părăsește Roma, traversează Dunărea pe poduri de vase la Lederata (Ramna) și Dierna (Orșova) pătrunzând în Dacia prin Banat. Dio Cassius menționează episodul în care buriigermanici cu aliații lor îi trimit lui Traian o ciupercă uriașă pe care era scris un mesaj prin care romanii sunt sfătuiți pentru binele lor să se întoarcă la Roma. Are locbătălia de la Tapae, în vara anului 101, iar Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Bătălia se încheie cu victoria romană.

În iarna și primăvara anului 102, Decebal este înfrânt la Nicopolis ad Istrum și în Dobrogea la Adamclissi. În toamna anului 102, Decebal este silit să încheie o pace zdrobitoare pentru Dacia: regele dac trebuia să dărâme zidurile cetăților, să cedeze o serie de teritorii și să renunțe la orice independență în politica externă.

Al doilea război dacic - Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalță, între Drobeta și Pontes, în anii 103-105, un pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, inițiind cel de-al doilea război dacic.

Abandonat de aliați, atacat prin Banat, Valea Oltului și Moldova, constrâns continuu la defensivă, Decebal se retrage în citadela din Munții Orăștiei. După cucerirea puternicelor cetăți care păzeau accesul spre capitală: Blidaru, Costești, Piatra Roșie, Bănița, Căpâlna, Tilișca, legiunile romane încep asediul Sarmizegetusei.

53


TRAIAN

Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus Cilicia), Împărat Roman între 98-117 a fost al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor) și unul dintre cei mai importanți ai acestuia. În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă.

Traian a fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator și general dintr-o familie

romană faimoasă (Ulpii). Familia s-a stabilit în provincia Baetica, în Spania de azi, cândva spre

sfârșitul celui de-al Doilea Război Punic, iar Traian a fost doar unul din membrii familiei Ulpii,

familie care a continuat și după moartea sa.

S-a născut pe 18 septembrie, 53 în orașul Italica, din provincia romană Hispania. Tânăr fiind, a

urcat în ierarhia armatei romane, luptând în cea mai periculoasă zonă a Imperiului Roman, în

zona Rinului. A luat parte la războaiele luiDomițian împotriva germanilor și era unul dintre cei mai

mari comandanți militari ai imperiului când Domițian a fost ucis în 96.

Renumele său i-a servit în timpul succesorului lui Domițian, Nerva, care era nepopular în cadrul

armatei și avea nevoie de cineva ca să obțină sprijinul legiunilor. A obținut acest sprijin prin

numirea lui Traian ca fiu adoptiv al său și succesor, în toamna anului 97 (27 octombrie). Viitorul

împărat Hadrian i-a adus vestea lui Traian despre adopție, obținând astfel bunăvoința lui Traian

pentru restul vieții sale. La moartea lui Nerva pe 27 ianuarie 98, Traian i-a succedat fără nici un

incident, fiind respectat de supuși. Astfel primul roman ne-italian a devenit împărat.

Dar Traian a rămas în istorie și pentru luptele sale. În 101, a lansat o expediție în regatul Dacia, aflat

la nord de Dunăre și l-a forțat un an mai târziu pe regeleDecebal să capituleze, după ce Traian a

asediat cu succes capitala Sarmizegetusa. Traian s-a întors la Roma încununat cu succes și a primit

titlul de Dacicus Maximus.

Totuși, la scurt timp, Decebal a adus iarăși probleme Imperiului Roman, încercând să convingă

regatele vecine nord-dunărene să i se alăture. Traian se hotărăște să atace din nou, inginerii săi

construind un imens pod peste Dunăre, și reușesc să cucerească Dacia în 106, capitala dacilor,

Sarmizegetusa fiind distrusă. Decebal s-a sinucis, iar în locul capitalei distruse Traian a construit un

nou oraș, numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. A hotărât să colonizeze

Dacia cu romani și a anexat-o ca provincie romană.54


(Anexa 8)


Domeniul de conţinut : Personalităţi istorice (interogarea temei pentru acasă)

Suficient Bine Foarte bineRealizează portretul istoric a

regelui Burebista în 2-3 propoziţii.

Realizează portretul istoric a regelui Burebista în 5-6

propoziţii.

Realizează portretul istoric a regelui Burebista în 8-10

propoziţii.


Suficient Bine Foarte bineÎncadrează personalităţile istorice : Decebal, Traian

într-un eveniment istoric prin 2 propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice : Decebal, Traian

într-un eveniment istoric prin 3-4 propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice : Decebal, Traian

într-un eveniment istoric prin 5-6 propoziţii.


Suficient Bine Foarte binePlasează pe un segment de

axă cronologică 1-2 venimente istorice studiate.

Plasează pe un segment de axă cronologică 3


Plasează pe un segment de axă cronologică 4

evenimente istorice studiate.Datează 1-2 evenimente



istorice studiate.

55



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: ÎNTEMEIETORII ŢĂRII ROMÂNE: BASARAB I ŞI BOGDAN I







O1. să descrie procesul de întemeiere a ţărilor române;

O2. să caracterizeze aportul personalităţilor Basarab I şi Bogdan I la întemeierea ţărilor române;

O3. să aprecieze moştenirea culturală a romanilor lăsată drept moştenire de Basarab I şi Bogdan I.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, exerciţiul, linia

timpului, lucrul cu manualul, eseu, jocul didactic. c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 60-62

56



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O V

A R

E

Comentează:„Viaţa popoarelor este o veşnică şi încordată luptă; o luptă pentru drepturi şi pentru dreptate, o luptă pentru afirmare şi înălţare.” Ion Antonescu

(Anexa 1)

Interogarea temei pentru acasă:Eseu: Strămoşii noştri dacii şi romanii, 10-15 propoziţii.

1. Spune ce ştii... Ce creaţii literare în care se evocă

figura vreunui domnitor cunoşti? Cum înţelegi noţiunea de

„întemeietor”?

2. Stabileşte varianta corectă.Învăţătorul va explica elevilor că cuvintele au fost separate special, apoi reunite la întâmplare. Elevii vor trebui să identifice noţiunile respective, iar dacă vor întâmpina dificultăţi, vor recurge la manual.

(Anexa 2)

Meditaţie

Eseu


Jocul didactic

57


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I1. Citirea materialului din manual.

Analiza.2.

DICŢIONAR!

PĂSTOR – persoană care duce oile la păscut şi are grijă de turmă; cioban, oier.

3. Despre primele formaţiuni politice şi lupta lor contra tătarilor, învăţătorul relatează în baza informaţiei din manual. Se accentuiază că după ce au fost izgoniţi tătarii, Ungaria dorea să-şi întărească influenţa asupra Ţării Româneşti (numită Muntenia), Ungurii i-au supus pe români la biruri grele, până când Basarab I a devenit domn al Ţării Româneşti.

4. După analiza textului din manual, elevilor li se va propune să completeze propoziţiile.

(Anexa 3)5. Personalităţi istorice: Basarab I – (Anexa 4) Bogdan I – (Anexa 5)

Lucrul cu manualul


Povestirea

Explicaţia

ConversaţiaPovestirea

RE

FL

EC

ŢII 1. Jocul didactic:

Elevilor li se propune să haşureze pe hartă teritoriile Ţării Moldovei şi Ţării Româneşti, sec. XIV.Descriptori de performanţă. Totalurile lecţiei. (Anexa 6)

Jocul didactic

Descriptori de performanţă

EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă:Ştiu să acţionez..., pag. 27

Realizează o scurtă comunicare despre întemeierea statului medieval Ţara Moldovei.

Notează câteva calităţi ale voievozilor Bogdan I şi Basarab I

Explicaţia

58


(Anexa 1)

„Viaţa popoarelor este o veşnică şi încordată luptă; o luptă pentru drepturi şi pentru dreptate, o luptă pentru afirmare şi înălţare.”

Ion Antonescu

(Anexa 2)

Determină varianta corectă:

59

B / oie / ova

V / og / vod

M / old / dan

........................................

.......................................

.........................................


(Anexa 3)

După analiza textului din manual, elevilor li se va propune să completeze propoziţiile:

a) Ţara Românească a fost întemeiată în anul ________;

b) Voievodul __________________, prin victoria de la Posada a obţinut independenţa;

c) Voievozii ___________________ şi __________________ au fost întemeietorii

______________________.

d) Întemeierea Ţării Româneşti a avut loc concomitent cu formarea _______________;

e) Prima capitală a Moldovei a fost __________________, pe râul ________________,

afluent al ____________________.

f) Voievozii Dragoş – Vodă şi Bogdan I au venit în Moldova din _________________,

Transilvania de Nord.

(Anexa 4)

BASARAB I

60


Basarab I (numit în documentele medievale de asemenea Ivanco

Basarab, Bassaraba și Bazarad) , supranumit în epoca modernă Basarab Întemeietorul,

este considerat fondatorul Țării Românești. A domnit între anii ~1310 - 1352. A fost fiul

lui Tihomir sau Thocomerius, potrivit unui document oficial emis în 1332 de

regele Ungariei Carol Robert d'Anjou care, după Bătălia de la Posada din noiembrie 1330, îl

răsplătea pe comitele Laurentius din Zarand pentru vitejia sa din acea bătălie. Textul

respectivei diplome conține mențiunea „Basarab, filium Thocomerii, scismaticum, infidelis

Olahus Nostris” („pe Basarab, fiul lui Thocomerius...”). O traducere mai completă oferă

Cornel Bîrsan, în Istorie Furată. Cronica Românească de Istorie Veche: „Basarab era fiul

lui Tatomir (Thocomeri), de religie ortodox (schismatic), infidel, dar Olah (Român)”.

În lipsa oricăror elemente documentare, începutul domniei lui Basarab I a fost situat cu

aproximație în 1310, potrivit tradiției consemnate în cronica lui Luccari cu privire la

întronarea lui Negru Vodă. Un document maghiar atestă că Basarab se afla la domnie încă

din 1317, când este implicat într-un conflict local între nobilii din zona cetățiiMehadiei.

Istoricul Constantin Kogălniceanu consideră că, în perioada luptelor pentru tron din Ungaria

(deci până în 1318), Basarab ar fi unit cnezatele din sudul Carpaților, întemeind astfel Țara

Românească. Constantin C. Giurescu crede însă că o bună parte din acțiunile de unificare

fuseseră realizate până în 1307, anul când Carol Robert de Anjoua devenit

regele Ungariei[11]. Părerile rămân însă împărțite între istorici când este vorba de nucleul

inițial al acestui stat. Cele două teorii principale susțin că acțiunea a pornit ori din stânga

Oltului, unde se aflau curțile de la Argeș și Câmpulung, ori din dreapta sa, prin extinderea

voievodatului lui Litovoi.

Domnia lui Basarab I s-a încheiat în 1352. Pe peretele încă netencuit al bisericii domnești

din Curtea de Argeș stă scris: „În anul 6860 (1352) la Câmpulung a murit marele Basarab

voievod”. Tradiția consemnează că tot acolo a fost și îngropat, lucru care se regăsește și într-

un document din 1714 pentru mănăstirea Negru Vodădin Câmpulung de la

domnitorul Ștefan Cantacuzino. Acesta, vorbind despre Negru Vodă (Basarab I) și Nicolae

Alexandru spune că „le sunt trupurile lor îngropate în această sfântă mănăstire”. Lui

Basarab îi va urma la domnie fiul și asociatul său, Nicolae Alexandru (1352 - 1364).

61


(Anexa 5)

BOGDAN I

Bogdan I (n. înainte de 1307 - d. 1367) a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei. Este privit drept întemeitorul țării Moldovei, stat de sine stătător, cu reședința la Baia. Perioada domniei lui Bogdan I în Moldova a fost de patru ani conform Letopisețului de la Putna: Și a domnit Bogdan, 4 ani.. Astfel, perioada domniei lui Bogdan I se presupune a fi fost între 1363 și sfârșitul lui 1367, dată oferită cu o oarecare certitudine de datarea bătăliei de la „Codrii Plonini” de la mijlocul anului 1368, avându-i protagoniști pe nepoții lui Petru I și Ștefan.

Înainte de anul 1342, Bogdan I, voievod al Maramureșului, a primit în stăpânire de la regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, un cnezat de vreo 17-18 sate stăpânite cu diplomă de întărire, cu reședința la Cuhea, și pentru sprijinul oferit regelui în campaniile sale militare acesta îi concedase stema sa de familie (crini de aur în câmp albastru).

După moartea lui Carol Robert de Anjou, Bogdan I cade în dizgrația succesorului acestuia, Ludovic I de Anjou, din cauza conflictului din iarna anului 1343 în care se afla aliat cu voievodul de Bereg, Crăciun din Bilca, împotriva lui Ioan, fiul lui Dionisie din Kölcse, susținător al noului rege , iar pentru următorii 17 ani Bogdan este declarat de către coroana maghiară: Bogdan, fost voievod al Maramureșului, infidelul nostru..

Înainte de 15 septembrie 1349 are loc un alt moment de adversitate împotriva partizanilor regelui când Ștefan, nepotul de frate al lui Bogdan I, năvălește în cnezatul Marei, de la nord-

62


vest de Cuhea, alungând din Giulești pe cneazul Gyula cu cei șase fii ai săi fideli lui Ludovic I, în încercarea de a-i aduce de partea lui Bogdan I împotriva regelui. În urma acestui act regele îi cere voievodulului Ioan, fratele lui Ștefan, la data de 15 septembrie 1349, să-l repună în drepturi pe cneazul Gyula și pe cei alungați pentru că au refuzat să treacă de partea lui Ștefan și a unchiului său Bogdan I,fostul voievod, necredincioși cunoscuți ai regatului nostru

Cândva, înainte de 1353, cnezatul lui Bogdan I se împarte între acesta și fiii fratelui său Iuga, Ioan și Ștefan, care vor stăpâni împreună nouă sau zece sate cu reședința la Rozavlea, Bogdan I rămânând cu opt sate cu reședința la Cuhea.

Nereușind să adune aliați împotriva regelui, fiind părăsit și de nepoții săi, Ioan și Ștefan, Bogdan I hotărăște să treacă munții în Moldova.

Data plecării lui Bogdan I, cu fiii săi, în Moldova și cum anume nu se știe cu certitudine, dar trecerea munților a avut loc cândva după 24 iunie 1360 și înainte de 2 februarie 1365.

Cronicarul Ioan de Târnave consemna:

„Bogdan voievodul românilor din Maramureș, adunând la el pe românii acelui district, a trecut în taină în țara Moldovei, care era supusă coroanei Ungariei, dar din cauza vecinătății tătarilor de mult timp părăsită de locuitori. Și cu toate că a fost combătut mai adeseori de oastea regelui însuși, totuși crescând marele număr al românilor locuitori în aceea țară, s-a dezvoltat ca stat. ”

Împreună cu fiii săi și cu o oaste mică, Bogdan I a învins oastea urmașilor lui Sas și l-a alungat pe fiul acestuia, Balc, în Maramureș. Bătălia dintre Bogdan I și Balc și ceilalți fii ai lui Sas sunt confirmate în diploma regală acordată lui Balc de Ludovic I de Anjou la 2 februarie 1365. În aceasta se consemnează rănile cumplite suferite de Balc și moartea crudă a unor frați, rude și slujitori ai acestuia. De asemenea, s-a consemnat că Bogdan I și fiii acestuia nu se aflau la primul act de răzvrătire împotriva regelui la care diavolul i-a îndemnat de mai multe ori. Astfel, cnezatul lui Bogdan I și titlul de voievod de Maramureș, deținut la acea vreme de nepotul Ștefan, îi sunt cedate lui Balc, cu toate că nepoții săi, Ștefan și Ioan, nu-l însoțiseră în Moldova.

Încercările regelui Ungariei, Ludovic I de Anjou, de a-l aduce pe Bogdan I la supunere nu izbutesc, iar acesta, învingător asupra oștilor maghiare trimise împotriva lui, se menține ca domn volnic, independent. După el, ca întemeietor al voievodatului, Moldova a fost numită și Bogdania. De la el s-a păstrat și întâia monedă moldovenească, cu înscriere: „Moneda Moldaviae-Bogdan Waiwo(da)”.

Mănăstirea Bogdana de la Rădăuți transformată de Bogdan I din biserică în mănăstire este locul unde a fost înmormântat, iar ulterior i-a purtat numele, Bogdana, adică a lui Bogdan. În această mănăstire a fost așezată episcopia înființată aici de Alexandru cel Bun, strănepot al lui Bogdan I. Piatra funerară inițială a mormântului lui Bogdan I nu s-a păstrat, iar cea prezentă a fost amplasată din porunca lui Ștefan cel Mare la 27 ianuarie 1480.

63


(Anexa 6)


Domeniul de conţinut : Limbaj istoric (interogarea temei pentru acasă)

Suficient Bine Foarte bineRealizează un eseu din 5

propoziţii cu tema: “Strămoşii noştri dacii şi

romanii”.

Realizează un eseu din 7-8 propoziţii cu tema:

“Strămoşii noştri dacii şi romanii”.

Realizează un eseu din 10-15 propoziţii cu tema:

“Strămoşii noştri dacii şi romanii”.


Suficient Bine Foarte bineÎncadrează personalităţile

istorice din spaţiul naţional într-un eveniment istoric în 2

propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice din spaţiul naţional

într-un eveniment istoric în 3 propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice din spaţiul naţional într-un eveniment istoric în

4-5 propoziţii.

64



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: MIRCEA CEL BĂTRÂN ŞI ALEXANDRU CEL BUN, STRATEGI ŞI DIPLOMAŢI ISCUSIŢI







O1. să descrie faptele domnitorilor pentru consolidarea Ţării Româneşti şi a Ţării Moldovei;

O2. să demonstreze că Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun au fost mari strategi şi diplomaţi iscusiţi.


a) forme: frontal, în perechi, individual;b) metode: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, meditaţia, exerciţiul, lucrul cu

manualul, eseu, jocul didactic, jocul de rol.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 62-64

65



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

Comentează :Mircea cel Mare, care prima dată a fost

bătrân, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie, şi-l

face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu eşti Mircea?", domnitorul român nu se pierde

cu firea şi îi răspunde la fix: "Da-mparate!"(Anexa 1)

Interogarea temei pentru acasă :

Realizează o scurtă comunicare despre întemeierea statului medieval Ţara Moldovei.

Notează câteva calităţi ale voievozilor Bogdan I şi Basarab I

Meditaţie

Conversaţia

Eseu

Povestirea

Evaluare orală

Evaluare orală(cu notare)

66


E V

O C

A R

E Spune ce ştii...

- Ce semnifică cuvântul „ctitor”?- Care sunt funcţiile unui conducător al ţării?

1. Se prezintă informaţii despre Mircea cel Bătrân. (Anexa 2)

Mircea cel Bătrân face parte din familia Basarabilor a domnilor din Ţara Românescă între 1386 şi 1418. A contribuit la consolidarea hotarelor ţării, ameninţate de turci, ameninţate de turci, stabilind relaţiile de prietenie cu Polonia, Ungaria, Serbia şi Bulgaria. El a luptat cu sârbii şi bulgarii contra curcilor conduşi de Baiazid pe Câmpia Mierlei. În această bătălie domnul a dat dovadă de curaj şi înţelepciune. Aceasta n-a fost pe placul sultanului turc, care a strâns oase şi a trecut Dunărea ca să-l pedepsească. Lupta s-a dat la Rovine, unde turcii au fost învinşi, iar Baiazid s-a retras cu ruşine.


Evaluare oralăR

EA

LIZ

AR

EA

SE

NS

UL

UI

1. Analiza textului din manual. (pag.28-29)

DICŢIONAR

DIPLOMAŢIE – comportare abilă, dibace; activitate eficientă desfăşurată de oameni politice în vederea realizării politicii externe a unei ţări.

CTITOR – persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea unei biserici sau mănăstiri.

2. După ce se va analiza textul din manual, elevii vor fi rugaţi să unească doar propoziţiile adevărate care au sens. (Anexa 3)


Evaluare orală

67


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I3. Se vor aranja cronologic

evenimentele istorice.(Anexa 4)

4. Alexandru cel Bun.(Anexa 5)

5. Separă şirul de litere în cuvinte şi scrie mai jos care era funcţiile domnitorilor ţărilor române în epoca medievală.

(Anexa 6)

6. Joc de rol. Imaginează-ţi că, împreună cu colegii de clasă, faci parte din Sfatul domnesc de pe timpul domnului Ţării Moldovei – Alexandru cel Bun. Precizează cu ce sfaturi concrete îl poţi ajuta pe marele conducător în: organizarea ţării; politica externă; stimularea economiei; dezvoltarea culturii.

Povestirea

Jocul didactic

Jocul de rol

Evaluare orală

RE

FL

EC

ŢII

1. Se comentează versurile poetului Mihai Eminescu.

(Anexa 7)

2. Standarde de eficienţă a învăţării.(Anexa 8)


Evaluare orală

EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă:

Identifică trăsăturile comune proprii celor doi domnitori.

Localizează pe hartă statele vecine cu Ţara Moldovei.

Explicaţia

68


(Anexa 1)

Comentează :

Mircea cel Mare, care prima dată a fost bătrân, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie, şi-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Când Baiazid îl întreabă arogant "Tu eşti Mircea?", domnitorul român nu se pierde cu firea

şi îi răspunde la fix: "Da-mparate!"

69


(Anexa 2)

MIRCEA CEL BĂTRÂN

Mircea cel Bătrân (n. 1355 - d. 31 ianuarie 1418) a fost domn al Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418.

A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, la 23 septembrie 1386 . În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mirceamare voievod și domn...”. În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare.

Numele lui însemna „Mircea cel Vechi” (din bătrâni, din trecut), însă odată cu evoluția limbii a ajuns să-și piardă sensul inițial, deoarece numele în sine s-a păstrat neschimbat. Supranumele „cel Bătrân” (în slavonă: starîi) presupune, în general, în limbajul de cancelarie medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume. Întrucât în Țara Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea și de Mircea Ciobanul, care a domnit în secolul al XVI-lea.

Începutul domniei

Mircea urcă pe tron după moartea fratelui său Dan, petrecută la 23 septembrie 1386. El găsește Țara Românească în plin proces de dezvoltare datorită politicilor înțelepte promovate de înaintașii săi și va continua consolidarea economiei, armatei, administrației și Bisericii.

Rezultatele obținute i-au permis să reziste tendințelor de expansiune ale Regatului Ungar și ale Poloniei, care urmăreau în special controlul asupra gurilor Dunării, și să stăvilească forțele otomane aflate în plină expansiune în Balcani.

Sfârşitul domniei

Pentru a evita campania sultanului, Mircea semnează spre sfârșitul domniei (1415 sau 1417) un tratat de pace cu Imperiul Otoman, care recunoștea libertatea Valahiei în schimbul unui tribut anual de 3.000 de piese de aur. Totodată, domnul român a fost obligat să trimită turcilor un fiu ostatic drept garanție.

Mircea cel Bătrân a încetat din viață la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa de la Cozia, la 4 februarie același an. La domnie a urmat fiul său Mihail I, asociat încă din 1408.

„Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager”, așa cum a fost numit de către istoricul german Leunclavius, Mircea a domnit peste Valahia timp de 32 de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin măsurile economice înțelepte pe care le-a luat, și un adevărat creștin, lăsând în urma sa mai multe lăcașe de cult. Pe lângă succesele militare, Mircea a fost un strălucit diplomat, atât în relațiile cu Ungaria și Polonia,

70


cât și cu Imperiul Otoman, căruia i-a determinat o bună bucată de timp situația internă. Reușind să împiedice în mod eficient expansiunea otomană în nordul Dunării, Mircea cel Bătrân devine o figură proeminentă a luptei creștinilor din Balcani.

(Anexa 3)

Uneşte doar propoziţiile adevărate care au sens. În cazul identificării propoziţiilor

greşite, scrie varianta corectă în ultima coloană :

Domnul Ţării Româneşti care a domnit între anii 1386 şi 1418

a fost Alexandru cel Bun

Mănăstirea Cozia A fost ctitorită de Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân A ctitorit mănăstirea Bistriţa

În anul 1395, sultanul turc Face parte din dinastia Basarabilor

Alexandru cel Bun a fost un mare iubitor de cultură,

ctitor de lăcaşe sfinte

Alexandru cel Bun a domnit 32 de ani

cu pace şi tihnă

(Anexa 4)

Ordonează cronologic, prin numerotare. Scrie în partea dreaptă anul când a avut loc evenimentul istoric.

Domnia lui Alexandru cel Bun, Domn al Ţării Moldovei

Domnia lui Mircea cel Bătrân, Domn al Ţării Româneşti

Intemeierea Ţării Moldovei

Întemeierea Ţării Româneşti

71


(Anexa 5)

ALEXANDRU CEL BUN

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.

Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

Lunga sa domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav II Iagello - a incheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în fața oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetățile Chilia șiCetatea Albă.

72


(Anexa 6)

Separă şirul de litere în cuvinte şi scrie mai jos care erau funcţiile domnitorilor ţărilor române în epoca medievală :

Facelegijudecăîncheietratatedeclarărăzboiîncheiepacecomandăarmatastabileştedărileînfiinţe-azămănăstiri

73

Funcţiile domnitorilor Ţărilor Române în epoca medievală


(Anexa 7)

Comentează versurile:

„- Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...

Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,

Mi-e prieten numai mie, iar ţie duşman este,

Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste,

N-avem oşti, dar iubirea de moşie e un zid

Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid.”

Mihai Eminescu

a) îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul

b) tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,mi-e prieten numai mie, iar ţie duşman este

c) iubirea de moşie e un zid

d) nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid

74


(Anexa 8)



Suficient Bine Foarte bineRealizează o comunicare din

5 propoziţii despre întemeierea statului medieval

Ţara Moldovei, utilizând sursele istorice şi tradiţia

populară.

Realizează o comunicare din 7-9 propoziţii despre

întemeierea statului medieval Ţara Moldovei, utilizând sursele istorice şi tradiţia

populară.

Realizează o comunicare din 10-15 propoziţii despre

întemeierea statului medieval Ţara Moldovei, utilizând sursele istorice şi tradiţia

populară.



recomandată.

Formează enunţuri corecte, utilizând 2 noţiuni istorice recomandate (cu ajutorul

învăţătorului).


recomandate.

Descrie 3 evenimente istorice, utilizând limbajul de

specialitate.

Descrie 4-5 evenimente istorice, utilizând limbajul de

specialitate.

Descrie 6 evenimente istorice, utilizând limbajul de

specialitate.


Suficient Bine Foarte bineÎncadrează personalităţile

istorice Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun într-un eveniment istoric prin 2

propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun într-un eveniment istoric prin 3

propoziţii.

Încadrează personalităţile istorice Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun într-un eveniment istoric prin 4-5

propoziţii.

75



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT, DOMNITORUL LEGENDAR







O1. să explice de ce domnitorul Ţării Moldovei Ştefan este supranumit Ştefan cel Mare şi Sfânt;

O2. să aprecieze aportul lui Ştefan cel Mare la straja ţării.



manualul, eseu, jocul didactic, interviu în trei trepte, miniprelegere. c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 64-67

76



tap

ele

lecţ

iei

Tim

pu

l





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

Comentează:

- Zimbrii mei, vă spun aşa:Că Moldova nu-i a mea.- Ştim, Mărite, asta-i bre,Nici a noastră nu mai e...

Mircea Constanda (Anexa 1) Interogarea temei pentru acasă:

-Identifică trăsăturile comune proprii celor doi domnitori: Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun.-Localizează pe hartă statele vecine cu Ţara Moldovei.

1. Spune ce ştii... Cine a fost Ştefan cel Mare? Ce ţi-au povestit părinţii despre

această personalitate? De ce populaţia R. Moldova şi

România îl consideră pe Ştefan cel Mare cel mai mare domnitor?

Meditaţie

77


RE

AL

IZA

RE

A S

EN

SU

LU

I2. Se audiază cântecul „Ştefan, Stefan,

domn cel Mare”

3. Se vor comenta versurile:„Ştefan, Ştefan, domn cel Mare

Seamăn pe lume nu are,Decât numai mândrul soare.”

4. Se examinează textul din manual.

DICŢIONAR!

SFAT DOMNESC – consiliul alcătuid din reprezentanţăă marilor boieri, care participau la conducerea ţării.

VISTIERIE DOMNEASCĂ – locul unde se adună veniturile ţării şi ale domnului.

5. Completează propoziţiile.(Anexa 2)

6. Contribuţia domnitorului Ştefan cel Mare pentru consolidarea statului.

(Anexa 3)

7. Miniprelegere despre luptele purtate de Ştefan cel Mare.

(Anexa 4)

8. Informaţie: Ştefan cel Mare(Anexa 5)

9. Jocul didactic.De numele şui Ştefan cel Mare sunt legate un şir de bătălii, cetăţi, biserici şi mănăstiri. Elevii vor organiza jocuri pe hartă, pe care vor localiza cel puţin 5 locuri legate de numele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Audiţie

Meditaţie


Exerciţiul

Lucrul în grup

Prelegere

Jocul didactic

78


RE

FL

EC

ŢIA

1. Interviu în trei trepte.După anunţarea sarcinii de către învăţător, fiecare elev se gândeşte singur asupra unei întrebări, eventual scriind răspunsul. Apoi se formează perechi şi discută, comunicându-şi unul altuia întrebările şi aflând răspunsurile. În continuare perechile se grupează şi formează grupuri din 4 persoane. Întrebările grupului se adresează clasei.


Interviu în trei trepte


EX

TE

NS

IA

Tema pentru acasă:

Relatează în 10-15 propoziţii contribuţia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la consolidarea statului.

Explicaţia

(Anexa 1)

- Zimbrii mei, vă spun aşa:Că Moldova nu-i a mea.- Ştim, Mărite, asta-i bre,Nici a noastră nu mai e...

Mircea Constanda

79


(Anexa 2)

COMPLETEAZĂ PROPOZIŢIILE:

Ştefan cel Mare şi Sfânt....

a) a sprijinit ....b) a contruit ...c) a reorganizat ....d) a apărat ţara de ....

(Anexa 3)

Contribuţia domnitorului Ştefan cel Mare pentru consolidarea statului:

Indici Caracteristici, date, evenimente, concluzii, aprecieri

Reforme

Războaie

Construcţii

(Anexa 4)

LUPTELE PURTATE DE ŞTEFAN CEL MARE

(miniprelegere)

„De ce Moldova avea tât de mulţi duşmani?”

Pe timpul când Ştefan cel Mare domnea în Moldova, sultanul turcilor era Mahomed al II –lea (Mehmed al II - lea), cel mai viteaz conducător pe care l-au avut ei vreodată. Sultanul era stăpân asupra tuturor popoarelor creştine până la Dunăre şi intenţiona să cucerească şi Moldova. Ştefan cel Mare primi poruncă de la sultan să-i plătească tribut. Domnul Moldovei nu i se supuse. Atunci turcii au intrat cu o oaste mare în Moldova. Ştefan cel Mare îi aştepta la Rahova, lângă Vaslui. Domnitorul a dispus dislocarea oştilor sale într-o lungă strâmtă, astfel încât turcii să nu-şi poată folosi numărul mare al oştenilor. Domnitorul Moldovei a reuşit să zdrobească oastea turcească.

80


Aceasta a fost cea mai frumoasă dintre toate biruinţele lui Ştefan. În amintirea acestei bătălii, la Vaslui a fost ridicată o biserică. Dar sultanul, supărat, a hotărât să vină singur şi să pedepsească domnitorul. El strânse oaste câtă frunză şi iarbă (40 de mii de ostaşi) şi în anul următor s-a abătut asupra Moldovei. Ştefan pustiise totul în calea lor, iar oastea şi-o retrase în munţi. În judeţul Neamţului a ales Valea Albă (Războieni), o poiană într-un codru bătrân. Aici a avut loc o luptă crâncenă, în care moldovenii au fost înfrânţi. Se spune că Ştefan s-a retras spre cetatea Neamţului şi, obosit şi rănit, ar fi vrut să intre înăuntru, dar mama lui nu i-a permis, ci l-a trimis la luptă. Din cauza lipsei de hrană şi a căldurii mari, apăruseră în oastea turcească multe boli. Mahomed, văzând aceasta şi aflând că Ştefan se pregăteşte să-l atace, părăsi Moldova.

(Anexa 5)

ŞTEFAN CEL MARE

Ștefan al III-lea, supranumit Ștefan cel Mare (n. 1433, Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei. Biserici și mănăstiri construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

După uciderea tatălui său Bogdan al II-lea de către Petru Aron, Ștefan vine cu oastea sa, ajutat de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești. După înfrângerea lui Petru Aron în "tina de la Doljești", la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava și pe locul ce se chema câmpia Direptății, lângă cetatea de scaun, întreabă pe cei de față, dacă le este cu voie să le fie domn. Adunarea în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și "toată țara" proclamară pe Ștefan ca domn legiuit al Moldovei.

În vremea lui Ștefan cel Mare, Moldova se întindea de la Carpații răsăriteni până la Nistru. Țăranii răzeși, proprietari de pământ, erau chemați la solicitarea domnului la "oaste" în schimbul unor privilegii. Alături de ei, un rol important îl jucau cetele boierilor, care veneau cu oșteni de pe moșiile lor, și cetele târgurilor, alcătuite din târgoveți, care se puteau strânge mai repede în caz de nevoie. Oastea mare a lui Ștefan era deci o ,,oaste de țară", la vremea aceea puțini fiind lefegii (mercenari sau soldneri). Țara era apărată de cetăți ca Soroca, Tighina și Cetatea Albă la Nistru, cetateaChilia la Dunăre, cetățile Hotinului și Sucevei la Nord, spre Carpați Cetatea Neamțului, iar pe Siret Cetatea Nouă a Romanului.

Moldova era stabilă politic și bogată. Incursiunile pretendenților la domnieerau rare, și opoziția boierilor slabă. Buna securitate a drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni să treacă prin Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) și invers, aducând din Orient mirodenii, covoare, blănuri, metale și pietre prețioase iar din Apus postavuri și arme. Vămileculese de la aceștia aduceau bani în vistieria domnească. Astfel se explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ștefan să lupte și să construiască fără încetare în lunga lui domnie. Pericolul mare îl reprezenta însă expansiunea Imperiului

81


Otoman, care - după cucerirea Constantinopolului la 1453, de către sultanul Mehmed al II-lea Fatih - își continua înaintarea spre centrulEuropei.

Din cei 47 de ani de domnie Ștefan a purtat războaie cu turcii într-un interval de 10 ani (1474 - 1484), iar după 1484 a pierdut definitiv cetățile Chilia și Cetatea Albă și a revenit la plata tributului.

Mahomed al II-lea nu a vrut să lase nepedepsit amestecul lui Ștefan cel Mare în treburile domniei Țării Românești. De aceea în iarna anului 1474 trimise în Moldova pe beylerbeyi Hadâm Suleiman Paşa (Hadin Süleyman Paşa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn și a-i nimici oastea. Ștefan își organizează tabăra în fața Vasluiului în locul numitPodul Înalt și în ziua de 10 ianuarie 1475, înainte de a se lumina de ziuă, dădu atacul pe neașteptate. Oștirea turcilor se destrămă în învălmășeală. Locul mlăștinos, ceața, necunoașterea terenului, mări tulburarea turcilor, care se risipiră. După alungarea lor, Ștefan trimise o scrisoare în limba latină către toți principii creștini din Europa, vestindu-le marea izbândă și cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. Dar în afară de felicitări din partea Papei și a Republicii Venețiene, ajutor nu veni de nicăieri.

Mahomed II luă comanda oștirii turcești, îndreptându-se spre Suceava pe Valea Siretului, iar dinspre Nistru se iviră cetele tătarilor. În codrul de la Valea Albă sauRăzboieni, turcii covârșiră puterile moldovenilor în seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atacă cetățile Suceava, Neamțul și Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflând că Ștefan pregătește o nouă oaste, că ungurii și polonezii se apropie de granițele Moldovei cu ajutor armat, văzând că hrana se împuținează și că se ivesc boli în rândul oștenilor, Mahomed al II-lea se hotărî să se retragă. El părăsi Moldova hărțuit de cetele lui Ștefan.

Ultimii ani de domnie au fost ani de pace. Cel care spunea în actele scrise că este din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei a zidit 44 mănăstiri și biserici, conform tradiției, după fiecare luptă câștigată o biserică. Bătrân și bolnav de gută, i s-a amputat un picior la care aparuse o cangrena de pe urma ranii capatate la asediul Chiliei din 1462. Exista opinii ca decizia luata de doctori adusi din Italia i-a grabit moartea cu cateva luni. După o domnie îndelungată de 47 de ani - neobișnuită pentru acele vremuri - a decedat la 2 iulie 1504.

Iară prea Ștefan Vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul, jale era, că plângea toți ca pe un părinte al său...(Grigore Ureche).

În cursul domniei sale Moldova a cunoscut o înflorire fără precedent. Luptând de la egal la egal cu vecini mai puternici, Ștefan cel Mare a reușit să impună Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Dar odată cu modificarea tehnologiei războiului (introducerea pe scară largă a armelor de foc, scumpe și greu de fabricat) Moldova, cu o populație și resurse limitate, nu a mai putut ține pasul cu acești vecinii. În conflictele cu turcii, Ștefan a beneficiat și de faptul că, în cursul domniei lui, Imperiul Otoman a avut de luptat cu adversari puternici și pe alte fronturi: Skanderbeg în Albania, Uzun Hasan în Asia Centrală, cetățile genoveze Caffa și Mangop în nordul Mării Negre etc.

82


ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT

(1433 - 1504)

83


(Anexa 6)



Suficient Bine Foarte bineRelatează în 5 propoziţii contribuţia lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun la consolidarea statului.

Relatează în 7-9 propoziţii contribuţia lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun la consolidarea statului.

Relatează în 10-15 propoziţii contribuţia lui Mircea cel Bătrân şi Alexandru cel Bun la consolidarea statului.



recomandată.

Formează enunţuri corecte, utilizând 2 noţiuni istorice recomandate (cu ajutorul

învăţătorului).


recomandate.

Contribuţia lui Ştefan cel Mare la consolidarea statului

ţinând cont de: reforme, războaie, construcţii. (5

propoziţii)


ţinând cont de: reforme, războaie, construcţii. (7-9

propoziţii)


ţinând cont de: reforme, războaie, construcţii. (10-15

propoziţii)

84



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: ÎNTÂIUL UNIFICATOR DE ŢARĂ – MIHAI VITEAZUL







O1. să relateze faptele lui Mihai Viteazul;

O2. să identifice pe hartă hotarele ţărilor româneşti unite de Mihai Viteazul;

O3. să aprecieze fapta istorică a domnitorului primei Uniri a ţărilor române.



manualul, eseu, jocul didactic, clustering, metoda „Gândeşte – Perechi – Prezintă”.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 67-68

SCENARIUL LECŢIEI:85


Eta

pel

e le

cţie

i

Tim

pu





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

E V

O C

A R

E

Comentează:„Numai întoarcerea noastră către trecut

ne dă forţa faptelor de azi.” (Nicolae Iorga)

(Anexa 1)

Interogarea temei pentru acasă:Contribuţia lui Ştefan cel Mare la consolidarea statului ţinând cont de: reforme, războaie, construcţii. (10-15 propoziţii)

1. Spune de ştii ... Ce sens are cuvântul unire?

(Anexa 2) De ce este nevoie să fim uniţi? Prin ce este puternic un popor?

2. Elevilor li se propune să completeze propoziţiile, utilizând cuvintele: unire, voievod, Mihai Viteazul.

(Anexa 3)

3. Utilizând tehnica „Gândeşte – Perechi – Prezintă” elevii vor descrie ce cunosc despre Mihai Viteazul. Vor fi ascultate câteva răspunsuri şi se vor face concluziile necesare.

Meditaţie

Clustering

Exerciţiul

Tehnica Gândeşte – Perechi – Prezintă

86


RE

AL

IZA

RE

A

SE

NS

UL

UI

1. Analiza textului din manual.

DICŢIONAR!

SIGILIU – ştampila, pecetea care se aplică pe documentele emise de curtea domnească.

UNIUNE – asociere a unei provincii sau ţări într-un singur stat în baza unor convenţii, înţelegeri.

2. Încercuieşte varianta corectă.(Anexa 4)

3. Pentru a identifica etapele de bază ale unificării ţărilor române, elevii încă o dată vor face cunoştinţă cu materialul din manual.

4. În grupuri a câte 6 persoane vor studia activitatea lui Mihai Viteazul.

(Anexa 5)

5. Elevilor li se propune să-ţi imagineze că au în mână câteva verigi. Apoi ei vor încerca să le rupă pe toate odată, apoi câte una. Când ve-ţi reuşi mai bine?

Comentează zicala:„Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea creşte şi duşmanul nu sporeşte...”

Lucrul cu manualul


Exerciţiul

Lucrul individual

Lucrul în grupConversaţia

euristică

Jocul didactic

Explicaţia

87


1. Notează-ţi!Domnitorul Ţării Româneşti Mihai Viteazul (1593-1601) a realizat prima operă de unire a tuturor românilor. Un popor este puternic prin solidaritatea civilă, umanitate, lipsă de porniri egoiste, cuget şi simţ naţional.


Lucrul în caiet


Tema pentru acasă:

Ştiu să acţionez! Pagina 33 (manual de istorie) Realizează în scris un portret al

domnitorului Mihai Viteazu, în care să prezinţi trăsăturile sale fizice şi morale în baza imaginii, a citatelor şi a textului la temă.

Realizează o mini-comunicare despre importanţa actului unirii realizată de domnitorul Mihai Viteazul.

Explicaţia

Anexa 1

„Numai întoarcerea noastră către trecut ne dă forţa faptelor de azi.”

(Nicolae Iorga)

88


Anexa 2

Anexa 3

Completează propoziţiile, utilizând cuvintele: unire, voievod, Mihai Viteazul.

a) Mihai Viteazul a fost cel mai mare ____________________ al românilor din secolul

al XVI – lea;

b) _______________________ a domnit în anii 1593-1601;

c) Fapta cea mai glorioasă a lui Mihai Viteazul a fost ___________________ celor trei

ţări româneşti.

Anexa 4

Încercuieşte varianta corectă:

a) Mihai Viteazul a fost domnitorul:

Ţării Moldovei;

Ţării Româneşti;

89

UNIRE


b) Mihai Viteazul a domnit între anii:

1484-1521;

1593-1601;

c) Bătălia de la Călugăreni a avut loc în anul:

1595;

1695;

d) În anul 1600 a avut loc:

Unirea tuturor românilor;

Unirea Ţării Moldovei.

Anexa 5

VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LUI MIHAI VITEAZUL

Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Târgul de Floci – d. 9

august 1601, Turda) a fost un boier român, care a deținut dregătoriile de bănișor

de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, înainte de a ajunge domnul Țării Românești.

Pentru o perioadă (în 1600) a fost conducător de facto al celor trei mari țări medievale care

formeazăRomânia de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost

recuperat de istoriografia româneascăa secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l

opul Românii supt Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns

un precursor important al unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea.

Unirea de la 1600

Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile

petrecute în conștiința românească. Domnitorul care a reușit să stăpînească pentru scurt

timp, la 1599-1600, cele trei țări reunite, trei veacuri mai târziu, în România modernă,

începe a fi receptat ca unificator abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea

interpretare lipsește cu desăvîrșire în istoriografia cronicărească a veacului al XVII-lea și

chiar mai târziu, spre 1800, la Școala Ardeleană »

90


Transilvania

Ţările aflate la 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul

Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea

Moldovei de Sfânta Alianță. În Transilvania,Sigismund renunța la tron în favoarea vărului

său, Andrei Bathory (de asemenea înclinat către politica polonă).

În iulie 1599 a trimis o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-

lea pentru punerea în practică a inițiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfârșitul

aceluiași an, intră în Transilvania prin pasul Buzău cu o armată formată din români, și

mercenari de diferite etnii: unguri și secui din Ardeal, polonezi, sârbi etc. După victoria

asupra lui Andrei Bathory (Bătălia de la Șelimbăr, 18/28 octombrie 1599) își face intrarea

triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 primind cheile fortăreței de la

episcopul Demetrius Napragy. Chiar dacă a fost recunoscut de Dietă doar ca guvernator

imperial, Mihai a fost conducătorul de facto al Transilvaniei.

Moldova

În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă,

învingându-l la Bacău, și realizează astfel, prima unire a țărilor române. Titulatura folosită

de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Țării

Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei". La recomandarea marii boierimi, Mihai a

numit un domn în Moldova, subordonat sieși.

91

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Mihai_1600.png


MIHAI VITEAZUL

92


(Anexa 6)



Suficient Bine Foarte bineRelatează în 5 propoziţii

despre contribuţia lui Ştefan cel Mare la consolidarea statului ţinând cont de:

reforme, războaie, construcţii.

Relatează în 7-9 propoziţii despre contribuţia lui Ştefan

cel Mare la consolidarea statului ţinând cont de:

reforme, războaie, construcţii.

Relatează în 10 -15 propoziţii despre

contribuţia lui Ştefan cel Mare la consolidarea

statului ţinând cont de: reforme, războaie,

construcţii.

Domeniul de conţinut : Timp şi spaţiu istoric

Suficient Bine Foarte binePlasează pe un segment de axă 2 evenimente istorice

studiate.

Plasează pe un segment de axă 3 evenimente istorice

studiate.

Plasează pe un segment de axă 4 evenimente istorice

studiate.


Suficient Bine Foarte bineFormulează enunţuri

corecte, utilizând 3 noţiuni istorice recomandate.

Noţiuni recomandate: unire, voievod, bătălie.

Formulează enunţuri corecte, utilizând 3 noţiuni

istorice recomandate.Noţiuni recomandate: unire, voievod, bătălie.

Formulează enunţuri corecte, utilizând 3 noţiuni

istorice recomandate.Noţiuni recomandate: unire, voievod, bătălie.

93



Data: _____________________




Subiectul lecţiei: EPOCA LUI VASILE LUPU ŞI MATEI BASARAB







O1. să descrie faptele istorice ale domnitorilor ţărilor române;

O2. să aprecieze contribuţia lui Vasile Lupu şi Matei Basarab în istoria neamului.



manualul, eseu, jocul didactic, clustering, metoda „Gândeşte – Perechi – Prezintă”.c) materiale didactice: Prezentare Power Point, tablă, fişe de lucru, cretă, manual de





Ştiinţa, 2012, p. 69-70

SCENARIUL LECŢIEI:94


Eta

pel

e le

cţie

i

Tim

pu





Evaluarea(metode,

procedee, forme)

95

Date post:	14-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	lilik-sorin
View:	28 times
Download:	8 times

proie

Documents