Programului C „ Dezvoltatori de instrumente de evaluare a ...

1

Programului C „ Dezvoltatori de instrumente de evaluare a competențelor profesionale”

Nume si prenume: TUDORA SABINA Școala: COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIȚESCU” Localitatea: CRAIOVA Grupa: 4C

2

CUPRINS

1. Studiu de caz: 2. Cerințele standardului privind evaluarea 3. Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care

conține teorie, laborator tehnologic/instruire practică 4. Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară

3

Portofoliului va cuprinde:

1. Studiu de caz: Utilizarea rezultatelor diferitelor tipuri de evaluări şi categoriile de beneficiari care pot utiliza aceste rezultate în diferite scopuri (eficientizarea învăţării, progresul şcolar).

2. Cerințele standardului privind evaluarea - Pentru o unitate de competenţă stabilită, selectaţi cerinţele standardului în privinţa evaluării şi corelaţi aceste cerinţe cu instrumente de evaluare relevante

3. Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care conține teorie, laborator tehnologic/instruire practică 1. Elaboraţi: obiectivele evaluării, matricea de specificaţii (care să vizeze

competenţele profesionale evaluate în ansamblu). Evaluarea modulului se realizează global. Nota acordată pentru evaluarea modulului să conţină şi teoria şi evaluarea prin proba practică!

2. Elaboraţi un test de evaluare (teorie+laborator tehnologic) care să cuprindă: • 5 itemi obiectivi • 5 itemi semiobiectivi • un item subiectiv.

Pentru acest test realizaţi:

• baremul de corectare şi notare • tabelul conversie punctaj test – notă!

3. Propuneţi o probă pentru evaluarea instruirii practice. Pentru această probă practică realizaţi:

1. criteriile de evaluare ale produsului (de exemplu: piesă, circuit, pat germinativ, plan de conturi, o coafură, etc.) + încadrare în timp

2. fişă de observare a modului de realizare a produsului 3. fişă de observare a comportamentului/atitudinii 4. realizaţi criteriile de evaluare pentru notarea observaţiilor realizate 5. tabel de conversie punctaj probă practică - notă

4. Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară - Indicaţii de elaborare a probei:

• alegeţi un prospect, o prezentare a unui produs alcătuit din mai multe părţi componente, un text tehnic, etc.

• stabiliţi un set de 4 intrebări extrase din materialul ales. Fiecare întrebare va viza câte un aspect al transdisciplinarităţii.

• propuneţi o schemă de notare care să cuprindă condiţiile de aplicare a punctajului total, punctajului parţial, punctajului “0”

4

1. Studiu de caz: Utilizarea rezultatelor diferitelor tipuri de evaluări şi categoriile de beneficiari care pot utiliza aceste rezultate în diferite scopuri (eficientizarea învăţării, progresul şcolar).

STUDIU DE CAZ

Instrumentul de evaluare reprezintă o modalitate de susţinere a învăţării şi se integrează în categoria evaluărilor formative prin care se asigură măsurarea progresului elevilor în atingerea competenţelor specifice fiecărui modul al calificării.

Utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de evaluare poate conduce la colectarea de informaţii corecte, clare şi suficiente pe baza cărora să fie posibilă formularea unor decizii credibile şi documentate privind procesul de învăţare şi rezultatelor învăţării. Este astfel necesară înţelegerea exactă şi aplicarea corectă, la momentul oportun, a modului de evaluare, numai în scopul pentru care a fost elaborat, pentru a realiza o evaluare de calitate.

Instrumentul de evaluare a fost aplicat la sfârșitul capitolului “Preparea soluțiilor de diferite concentrații”. Este o evaluare sumativă fiind realizată la sfârșit de capitol. Prin el s-a urmărit atingerea obiectivelor stabilite prin proiectarea instrumentului de evaluare de către profesor și demonstrarea unor competențe de către elevi.

Beneficiarii evaluării, în funcție de ce s-a evaluat, cât s-a evaluat, cum s-a evaluat sunt: elevii, absolvenţii, profesorii, evaluatorii, părinţii, conceptorii de curriculum, autorităţile abilitate în proiectarea examenelor, factorii de decizie, patronatul etc.

Proiectarea instrumentelor de evaluare trebuie să respecte eficienţa sistemului (gradul de realizare a obiectivelor educaţionale), pusă în evidenţă prin măsurarea performanţelor / rezultatelor şcolare.

Studiul de caz a fost realizat pe o probă de evaluare aplicată la clasa a XI-a.

Test de evaluare sumativă Modulul 3 – Operaţii de bază în laborator Unitatea de competenţă cheie – 7: Procesarea datelor numerice Competenţa 7.2: Prelucrează datele numerice Unitatea de competenţă tehnică generală 11 – Operaţii de bază în laborator Competenţa individuală – 11.3: Prepară soluţii de diferite concentraţii Conţinut: Concentraţia soluţiilor :procentuală, molară, normală, molală, titru. Soluţii procentuale : NaCl, NaOH, MnSO4, MnCl2, HCl Soluţii molare şi normale : NaOH, HCl, KmnO4, H2C2O4, Na2S2O3, K2Cr2O7, EDTE Soluţii cu regim special : I2, Na2S2O3, CaCO3

Obiective: 1. Defineşte noţiunile. 2. Clasifică soluţiile. 3. Defineşte şi calculează: - Concentraţia procentuală - Concentraţia molară - Concentraţia normală

5

- Concentraţia molală - Titrul 4. Identifică ustensilele de laborator necesare 5. Identifică reactivii necesari şi calculează necesarul de substanţe 6. Execută operaţiile de laborator specifice preparării soluţiilor: (cântărire, măsurare volume, amestecare etc.) în condiţii de securitate

Matricea de specificaţii

Niveluri cognitive Continuturi

A știi A înţelege A aplica A analiza Total Pondere, %

Exprimarea concentraţiilor procentuale, normale, molare și titrul

I.1 (0,5p) II.a(0,5p)

III. (1,0p) I.2 (0,5p) I.3 (0,5p)

3p 33,33%

Prepararea soluţiilor procentuale

IV.a (0,25p)

VII (2,0p)

2,25p 25%

Prepararea soluţiilor molare

V (1,5p) IV.b (0,25p)

1,75p 19,44%

Prepararea soluţiilor normale

VI.a (1,0p) VI.b (1,0p) 2,0p 22,22%

Total (puncte) 2,75p 2,0p 3,0p 1,25p 9p Pondere, % 30,55% 22,22% 33,33% 13,88% 100% Tipuri de itemi

1. Obiectivi - 5 a. Cu alegere multipla – 3 b. Cu alegere duala – 1 c. Tip pereche - 1

2. Semiobiectivi – a. Intrebare structurata -2 b. De completare - 2

3. Subiectivi -1 Problema / eseu structurat

6

INSTRUMENT DE EVALUARE Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu. Timp de lucru 1 oră. I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect 1,5 puncte 1. Titrul soluţiei reprezintă: a) cantitatea de substanţă, în grame, dizolvată în 100 g soluţie; b) cantitatea de substanţă, în grame, dizolvată în 1 g soluţie; c) cantitatea de substanţă, în grame, dizolvată în 100 cm3 soluţie; d) cantitatea de substanţă, în grame, dizolvată în 1 cm3 soluţie; 2. Masa moleculară a acidului sulfuric este 98 g/mol. Echivalentul gram al acidului sulfuric este: a) 98; b) 50; c) 49; d)40. 3. Se dizolvă 0,5300 g carbonat de sodiu chimic pur în apă, aducând soluţia la semn într-un balon cotat de 500 ml. Masa moleculară a carbonatului de sodiu hidratat este 106 g/mol. Molaritatea soluţiei este: a) 0,001M; b)0,01M; c) 0,1M; d) 2M. II. Scrieţi în dreptul literei corespunzătoare enunţului (a) litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.

0,5 puncte a. Concentraţia molară reprezintă cantitatea de substanţă, exprimată în moli, dizolvată în 1000 mL soluţie. III. În coloana A sunt indicaţi echivalenţii gram ai substanţelor, iar in coloana B definiţia acestora. Realizaţi, prin săgeţi, asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din coloana B.

1 punct

A Echivalenţii gram ai substanţelor B Definiţia 1. Echivalentul gram al unui acid 2. Echivalentul gram al unei baze 3. Echivalentul gram al unei sări 4. Echivalentul gram al unei substanţe care participă la o reacţie de oxido-reducere

a. raportul dintre masa atomică şi valenţă b. raportul dintre masa moleculară şi numărul de electroni schimbaţi în reacţie c. raportul dintre masa moleculară a substanţei şi numărul de ioni de hidrogen cedaţi d. raportul dintre masa moleculară a substanţei şi produsul dintre numărul de ioni de metal şi valenţa metalului e. raportul dintre masa moleculară a substanţei şi numărul de grupe hidroxil

IV. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători astfel încât enunţurile să fie corecte.

0,5 puncte a. Concentraţia ……………reprezintă cantitatea, în grame, de substanţă dizolvată în 100g de soluţie.

7

b. Are loc ……….concentrației unei soluții molare dacă se adaugă ………..peste soluția existentă. V. Completaţi schema de mai jos.

1,5 puncte VI. Analizaţi schema de flux a procesului de preparare a soluţiilor de concentraţie normală din imaginea de mai jos. Răspundeţi la următoarele cerinţe: a. Completaţi denumirile operaţiilor de laborator realizate în ordine logică b. Specificați care sunt erorile care pot apărea pe parcursul preparării soluției de concentrație normal.

2 puncte VII. În 300 g soluţie de NaOH de concentraţie 10% s-au mai introdus 10 g de NaOH. Să se determine noua concentraţie procentuală a soluţiei.

2 puncte

1 2 3 Trecerea cantitativă în balonul cotat

4

5

6 Omogenizare OMOGENIZARE

7 8 Etichetare ETICHETARE

1.

6. 2.

5.

4.

3.

Ustensilele necesare pentru a prepara soluţii molare din substanţe solide

8

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE Notă: Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 punct din oficiu. Timp de lucru 1 oră. I. 1,5 puncte Se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare răspuns corect. 1 – d; 2 – c; 3 – b II. 0,5 puncte a – A III. 1 punct Se acordă câte 0,25 puncte pentru fiecare răspuns corect. 1 – c; 2 – e; 3 – d; 4 – b IV. 0,5 puncte Se acordă câte 0,25 puncte pentru fiecare răspuns corect. a – procentuală; b – creșterea; substanță/ scăderea; solvent V. 1,5 puncte Se acordă câte 0,25 puncte pentru fiecare răspuns corect : balanţă analitică, sticlă de ceas sau fiolă de cântărire, pâlnie, balon cotat, pisetă, spatulă sau lingură de laborator. VI. 2 puncte a - Se acordă câte 0,2 puncte pentru enunţarea corectă al denumirii operaţiilor cu respectarea ordinei logice de realizare. 1 – calcul masă substanţă dizolvată; 2 – cântărire substanţă dizolvată; 4 – dizolvare; 5 – aducere la semn; 7 – transvazare. b – Se acordă 1 punct pentru răspuns corect și complet. Se acordă 0,5 puncte pentru răspuns parțial corect sau complet. Eroare de cîntărire datorită utilizării unei alte balanțe decât balanța analitică. Eroare de măsurare datorită neaducerii corecte a soluției la linia de cotă. VII. 2 puncte Se acordă următorul punctaj pentru rezolvarea problemei: 1. Scrierea corectă a formulei de calcul pentru concentraţia procentuală 0,25 puncte

d

s

mC = 100m

× %

2. Calcul md1 0,50 puncte md1 = 30 g NaOH 3. Calcul md2 0,50 puncte md2 = 40 g NaOH 4. Calcul ms2 0,25 puncte ms2 = 310 g NaOH 5. Calcul C2 % 0,50 puncte C2 = 12,9 %

9

Studiul se poate realiza având în vedere: a. Rezultatele obținute de către elevi în urma aplicării acestui test și modul în care pot

fi valorificate aceste rezultate; b. Calitatea testului aplicat și modul în care poate fi valorificată analiza asupra calității

testului.

Situația de pornire Liceul ”Costin D. Nenițescu”, Craiova Clasa a XI-a A - anul școlar 2013-2014

- Nr. elevi: 25 - Media/clasă la disciplinele de specialitate în anul anterior: 6,18 - Media/clasă la testarea inițială: 4,79 - Media /clasă la matematică în anul anterior 5,92 - Media /clasă la fizică, chimie, biologie 6, 56

a. Rezultatele obținute de către elevi în urma aplicării acestui test și modul în care pot fi valorificate aceste rezultate;

Raport de analiză privind administrarea instrumentului de evaluare Testul de evaluare sumativă proiectat, a fost aplicat unui număr de 25 elevi ai clasei a XI a A –filiera tehnologica, profil resurse, domeniul protecția mediului, de la Colegiul Tehnic “Costin D. Nenitescu” Craiova, la Modulul Operații de bază în laborator, după finalizarea parcurgerii conţinuturilor unităţilor de învăţare: Prepararea soluțiilor de diferite concentrații. Itemii din test au cuprins toate conţinuturile unităţii de învăţare şi au dat posibilitatea adaptării la cerinţele lui şi a elevilor „mai puţin buni”. Au fost utilizate mai multe tipuri de itemi cu care elevii sunt deja obişnuiţi:

o obiectivi – cu alegere multipla (cu 4 distractori) o obiectivi – cu alegere duala o obiectivi – de tip pereche (asociere) o semiobiectivi - cu răspuns scurt o semiobiectivi – intrebare structurata o semiobiectivi - de completare o subiectivi – problema

Cele 7 tipuri de itemi au fost aşezaţi într-o succesiune care să oblige elevul să opereze alternativ pe diferite nivele ale taxonomiei lui Bloom şi nu în ordinea cronologică a parcurgerii materiei sau a gradului de dificultate. De asemenea s-au formulat diferite categorii de itemi astfel încât un conţinut să poată fi evaluat pe diferitele trepte ale taxonomiei lui Bloom şi să verifice capacitatea elevului de integrare a noilor cunoştinţe în sau în conexiune cu cele deja asimilate. Au fost anunţate de la început timpul de lucru, punctajul şi obligativitatea rezolvării complete a testului. În urma testului s-au obţinut următoarele rezultate:

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total Nr. Elevi 0 0 0 2 13 5 2 2 1 0 25 Procente 0% 0% 0% 8 % 52 % 20 % 8 % 8 % 4 % 0% 100%

recuperare mediu performanta

10

Media aritmetică: 5,68 Nota obţinută de cei mai mulţi elevi: 5

ELEV

ITEM 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25 TOTAL

I 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 15 II 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 25 III 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 25 IV 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 25 V 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 21 VI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 8 VII 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

Total 3 3 4 5 5 4 4 5 4 4 5 5 4 5 4 5 5 5 5 5 6 6 6 6 7

In tabelul de mai sus am prezentat rezultatele pentru fiecare tip de item si fiecare elev. Am considerat că, dacă elevul a primit cel puțin jumătate din punctajul fiecărei categorii de itemi, atunci categoria de itemi se consideră rezolvată (1). Dacă a primit sub jumătate din punctaj pentru categoria de itemi, atunci am considerat că categoria nu a fost rezolvată și a primit (0). Analizând datele din tabel observam ca itemii II, III, IV și V au primit scoruri ridicate, itemul I a primit un scor mediu, itemul VI a primit un scor sub medie, iar itemul VII un scor foarte scăzut . Acest lucru conduce la faptul ca itemii au fost bine realizati, având grade de dificultate diferite.

Interpretarea rezultatelor obţinute la testul de evaluare

În urma aplicării testului la clasa a XI-a A pe un număr 25 elevi am constatat următoarele:

ü Majoritatea elevilor acestei clase se încadrează în nivelul mediu; ü Nu s-au obtinut note de 1,2,3 dar nici nota 10; ü Doar 2 elevi au obtinut note de 7 și 2 elevi au obținut note de 8 și o singură notă de 9; ü Un numar mare de elevi au întâmpinat dificultăți în rezolvarea corectă a itemilor ce

presupun calcule numerice; ü Media mica pe clasă se datorează faptului că elevii întâmpină dificultăți la matematică și

uneori absentează nemotivat.

Concluzii

Rezultatele evaluării scrise au arătat atingerea obiectivelor evaluării şi exprimă un progres faţă de evaluarea initiala. Majoritatea elevilor au obţinut note cuprinse între 5 şi 6, ceea ce dovedeşte un nivel mediu de pregatire.

S-a constatat că elevii au performat, în general, ceva mai bine la itemii obiectivi de tip alegere multiplă, ceea ce demonstrează faptul că deţin competenţe de achiziţie a informaţiei, dar pe de altă parte,

11

analiza modului de rezolvare a subiectelor I.2, I.3 si VII, care presupune integrarea informaţiilor deţinute în contexte diferite, altele decât cele în care au fost dobândite şi rezolvarea de probleme, arată faptul că elevii au o serie de deficienţe în operarea cu noţiunile stocate.

Prin raportarea conţinuturilor şi sarcinilor de lucru din test la obiectivele de evaluare şi respectiv, la competenţele specifice vizate în unitatea de învăţare pentru care s-a realizat evaluarea, s-a constatat că testul are un nivel ridicat de validitate. Nu s-a făcut o verificare a fidelităţii, dar modul în care este elaborat baremul de corectare şi aplicarea corectă a acestuia asigură un grad de fidelitate ridicat.

PLAN REMEDIAL

Decalaje

identificate Prioritate Activităţi remediale propuse Termen Responsabil Resurse

Frecventa slaba

Impact direct asupra elevilor.

1. Monitorizarea frecventei

Permanent Profesorul Dirigintele

Catalog

Datorita absenteismului determinat de faptului că majoritatea elevilor provin din mediu rural.

Impact direct asupra elevilor. Individualizarea activităților de predare – invatare -‐ evaluare

2. Teme de documentare, realizarea conspectelor, referate și studii de caz

La finalul capitolului

Profesorul Fise de documentare Fise de lucru Suport de curs Soft educațional Internetul

Abilitati slabe privind rezolvarea de probleme

Impact direct asupra elevilor. Tratare individualizata si individualizarea activitatilor de predare – invatare -‐ evaluare

3. Exerciții de învățare a calculelor matematice: ecuații, logaritmi, radicali, sisteme de ecuații etc.

La temele la care se preteaza

Profesorul Suport de curs Fise de documentare Fise de lucru Auxiliare didactice

Invatarea in salturi nu este o solutie viabila

Impact direct asupra elevilor. Responsabilizarea elevilor privind propria invatare

4. Aplicarea de teste de antrenament

Pe parcursul capitolului

Profesorul Suport de curs Fise de documentare Soft educational Fise de lucru Auxiliare didactice

Valorificarea rezultatelor diferitelor tipuri de evaluări

12

Diferite tipuri de evaluări

Elevi Profesori Părinți Manageri școlari CEAC

Agenți economici

Inspectori școlari

Evaluări inițiale

Nivelul cunoștințelor la început de an școlar

Punct de pornire pentru proiectarea predării viitoarelor cunoștințe Punct de referință pentru determinarea progresului/regresului elevilor pe parcursul anului și pentru realizarea unor procese remediale sau de dezvoltare. Eficientizarea învățării

Cunoașterea nivelului elevilor la început de an

Pentru realizarea unor situații statistice

• Respectarea cadrului impus în modul de predare a disciplinelor ceea ce presupune stabilirea unui punct de pornire în predarea disciplinei, a lacunelor, a stilurilor de învățare ale elevilor

Evaluări formative

Modul în care s-a înțeles conținutul predat și necesitatea unor eventuale reveniri asupra unor noțiuni care nu au fost suficient înțelese Eficientizarea învățării

Rezultate mai puțin bune ar putea însemna pentru părinți fie faptul că elevii nu s-au pregătit cum trebuie fie că nu au înțeles suficient de bine materia

Planuri remediale și de dezvoltare

• Progresul/regresul elevilor, planurile de remediere sau de dezvoltare

Evaluări finale

Nivelul de cunoștințe la sfârșit de an școlar

Evaluarea elevilor în vederea încheierii situației școlare

Rezultate finale bune – medii bune și invers

Situația finală, progres/regres

• Progresul/regresul elevilor din instituției de învățământ

Certificare de

competențe

Utilizarea certificatului pe piața muncii

Finalizarea pozitivă a activității de coordonare a proiectelor de certificare elaborate de elevi

Părinții își doresc ca rezultatele copiilor lor să fie bune și foarte bune. Vor fi mulțumitoare

Situații statistice Prestigiul instituției

Posibilitatea de a recruta personal specializat într-un anumit

Situația absolvenților din instituția de învățământ

13

rezultatele prin care elevii au obținut certificarea profesională și au promovat bacalaureatul

domeniu Bacalaureat Obținerea

diplomei de bacalaureat

Rezultate bune la bacalaureat înseamnă o situație pozitivă pentru instituția de învățământ și, deci și pentru profesori

Situații statistice Prestigiul instituției

Recrutarea de personal

Încadrarea instituției de învățământ în anumite ierarhii ale liceelor de specialitate

14

b. Calitatea testului aplicat și modul în care poate fi valorificată analiza asupra calității testului.

Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificaţie pentru evaluatori, evaluaţi, instituţii şi societate, instrumentele de evaluare (probele) prin care se efectuează măsurătorile trebuie să aibă anumite calităţi:

Validitatea: calitatea unei probe de evaluare de a măsura exact ceea ce este destinată să măsoare.

Fidelitatea: calitatea unei probe de evaluare de a da rezultate constante în cursul aplicării ei succesive.

Obiectivitatea: gradul de concordanţă între aprecierile făcute de evaluatori independenţi, în ceea ce priveşte un răspuns ,,bun’’ pentru fiecare dintre itemii unei probe.

Aplicabilitatea: calitatea unei probe de evaluare de a fi administrată şi interpretată cu uşurinţă.

Calitatea instrumentelor de evaluare constituie una din condiţiile eficacităţii evaluării realizate la examinare. Ea este dependentă de numeroase aspecte ale subiectelor: dimensiune acestora, în raport de timpul atribuit, de capacitatea de efort şi de concentrare a condiţiilor, raportarea lor la conţinuturi esentiale, corectitudinea şi claritatea formulării lor gradul de dificultate etc. Pentru realizarea evaluării instrumentului propus trebuie făcută o analiză amănunțită asupra modului în care a fost proiectat. Asfel se pot face următoarele apecieri:

• Scopul probei, fiind o probă scrisă, a fost acela de a evalua competențe privind cunoștințele teoretice pe diferite nivele taxonomice: a stii, a înțelege, a aplica și a analiza.

• Au fost stabilite obiectivele testării. Stabilirea obiectivelor evaluării este utilă pentru că arată exact ceea ce se doreste să se dovedească prin evaluarea respectivă. Obiectivele au fost stabilite după consultarea standardelor de performanță profesională și a curriculumului scolar.

• Măsurarea şi evaluarea cunoştinţelor, capacităţilor, performanţelor elevilor impun precizarea conţinuturilor, respectiv, activităţilor prin care acestea se exprimă. Între obiective şi conţinuturile probelor trebuie să existe o concordanţă deplină, orice neglijenţă din acest punct de vedere generând distorsiuni în evaluare. Conţinuturile vizează concepte, definiţii, enunţuri, principii etc. reprezentative, cu valoare euristică maximă care trebuie să fie în corespondenţă cu obiectivele de evaluat precizate în etapa anterioară. Conținuturile au fost stabilite consultând consultând curriculum de specialitate.

• Matricea de specificaţie este un instrument care ne ajută să corelăm elementele de conţinut cu acele competenţe ce corespund unor niveluri taxonomice. Prin matricea de specificații am stabilit numărul de itemi, punctajul acestora și ponderea itemilor pe nivelurile taxonomice. Analizând matricea de specificații se poate observa un ușor dezechilibru privind ponderea valorii itemilor pe nivelurile taxonomice, deoarece pe nivelul “ A analiza” se accordă mai puține puncte. De asemenea se cordă o pondere mai mică pe conținutul “Preparare de soluții molare”. Acest lucru poate duce la o evaluare nu foarte exacta a competențelor.

• Calitatea itemilor determină direct calitatea probelor. Analizând instrumentul de evaluare pot aprecia că itemii au fost corect formulați. Au avut grade de dificultate diferite. Itemii aleși au avut relevanță față de obiectivele stabilite și conținuturile prezente în programa școlară. În concluzie, Instrumentul de evaluare îndeplinește condițiile de calitate.

• Baremul de corectare este instrumentul care mijloceşte, uşurează şi scurtează corectarea. Baremul de notare cuprinde cotarea itemilor, este stabilit punctajului pentru fiecare item, iar în cazul răspunsurilor deschise cu grad de originalitate cuprinde diferite variante de răspuns. În concluzie baremul este corect realizat și ușor de utilizat.

15

Concluzie !

Relevanţă: Ce are importanţă? • Matricea să abordeze tot ceea ce contează (aspecte importante), raportat la obiective de evaluare, competenţă, continuturi. Itemii aleși sunt bine raportați la obiective, competențe și conținuturi Claritate: Ofera matricea informatii clare? • Din matrice orice evaluator înțelege corespondenta dintre item, nivelul pe care e plasat, continutul corespunzator, obiectivele de evaluare si competenta vizata • Itemii sunt corect formulați, ușor de ințeles. Practicabilitate: Este utila in procesul de evaluare? • Este usor de construit un test pe baza matricei de specificatii analizate. • Se pot construi și alți itemi pe același tipar.

Corectitudine/ Calitate tehnică: Este validă şi de încredere? • Este de încredere? Alţi evaluatori ar construi un test cu o distributie de itemi echivalenți. • Este validă? Rezultatele obţinute in urma administrarii testului reprezintă cu adevărat ceea ce stiu si ceea ce pot face elevii. • Este corectă? Itemii testului permit verificarea atingerii obiectivelor de evaluare si a competentei/competentelor vizate.

Matricea, testul și baremul sunt gata de utilizare.

16

Cerințele standardului privind evaluarea - Pentru o unitate de competenţă stabilită, selectaţi cerinţele standardului în privinţa evaluării şi corelaţi aceste cerinţe cu instrumente de evaluare relevante UNITATEA DE COMPETENȚĂ – UC 19 Supravegherea și controlul calității apelor naturale DOMENIUL – Protecția mediului PROFILUL – Tehnician ecolog și protecția calității mediului CLASA – a XII-a COMPETENȚA CRITERII DE

PERFORMANȚĂ PROBE DE EVALUARE SPP INSTRUMENTE

DE EVALUARE RELEVANTE

Competenţa nr. 1: 1. Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice

a) Alegerea dispozitivelor de prelevare a probelor de apă b) Pregătirea dispozitivelor de prelevare pentru analiza microbiologică c) Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică şi microbiologică d) Conservarea, marcarea şi transportul probelor de apă e) Întocmirea buletinului de prelevare

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să aleagă şi să pregătească dispozitivele de prelevare a probelor de apă aşa cum precizează criteriul de performantă (a) şi (b) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să recolteze probele de apă aşa cum precizează criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să conserve, să marcheze şi să transporte probele de apă aşa cum precizează criteriul de performanţă (d) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să întocmească Buletinul de prelevare pentru probele de apă aşa cum precizează criteriul de performanţă (e) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Testul scris • Chestionarea

orală • Probe practice • Observarea

sistematică • Investigația • Proiectul • Portofoliu • Autoevaluarea

-

2.Determină indicatorii fizici ai apelor naturale

a) Caracterizarea indicatorilor fizici ai apelor naturale b) Determinarea indicatorilor fizici

• Probe scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să caracterizeze indicatorii fizici ai apelor naturale aşa cum precizează criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să efectueze determinarea indicatorilor fizici ai apelor naturale aşa



17

c) Interpretarea rezultatelor analizelor

cum precizează criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să interpreteze rezultatele analizelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate .


3.Determină indicatorii chimici ai apelor naturale

a) Determinarea alcalinităţii si acidităţii b) Determinarea indicatorilor regimului de oxigen c) Determinarea indicatorilor regimului de mineralizare d) Determinarea indicatorilor regimului toxic e) Utilizarea truselor de teren f) Interpretarea rezultatelor analizelor

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să determine aciditatea si alcalinitatea apelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să efectueze determinarea regimului de oxigen, regimului de mineralizare, regimului toxic aşa cum precizează criteriile de performanţă (b) (c) şi (d) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze trusele de teren pentru apă aşa cum precizează criteriul de performanţă (e) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să explice importanţa indicatorii chimici şi să interpreteze rezultatele analizelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (f) conform condiţiilor de aplicabilitate.




4.Măsoară radioactivitatea apelor naturale

a) Caracterizarea radioactivităţii apelor naturale b) Utilizarea aparatelor pentru determinarea radioactivităţii apelor naturale c) Interpretarea rezultatelor analizelor

• Probe scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să caracterizeze radioactivitatea apelor naturale aşa cum precizează criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să utilizeze sonda de scintilaţie pentru determinarea radioactivităţii aşa cum precizează criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe scrise prin care candidatul demonstrează că este capabil să interpreteze rezultatele analizelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate .




18

5.Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale

a) Caracterizarea indicatorilor microbiologici b) Determinarea indicatorilor microbiologici c) Interpretarea rezultatelor analizelor

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să caracterizeze indicatorii microbiologici ai apelor naturale aşa cum precizează criteriul de performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate.

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să efectueze determinarea indicatorilor microbiologici ai apelor naturale aşa cum precizează criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate .

• Probe practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să interpreteze rezultatele analizelor aşa cum precizează criteriul de performanţă (c) conform condiţiilor de aplicabilitate




19

3. Elaborarea instrumentelor de evaluare sumativă (finală) pentru un modul care conține teorie, laborator tehnologic/instruire practică

1.Elaboraţi: obiectivele evaluării, matricea de specificaţii (care să vizeze competenţele profesionale evaluate în ansamblu). Evaluarea modulului se realizează global. Nota acordată pentru evaluarea modulului să conţină şi teoria şi evaluarea prin proba practică! 2.Elaboraţi un test de evaluare (teorie+laborator tehnologic) care să cuprindă:

• 5 itemi obiectivi • 5 itemi semiobiectivi • un item subiectiv.

Pentru acest test realizaţi

• baremul de corectare şi notare • tabelul conversie punctaj test – notă!


• criteriile de evaluare ale produsului (de exemplu: piesă, circuit, pat germinativ, plan de conturi, o coafură, etc.) + încadrare în timp

• fişă de observare a modului de realizare a produsului • fişă de observare a comportamentului/atitudinii • realizaţi criteriile de evaluare pentru notarea observaţiilor realizate • tabel de conversie punctaj probă practică - notă

20

TEST SUMATIV

MODUL: Supravegherea și controlul calității apelor naturale CLASA a XII-a 99 ore/an din care 66 LT UC: Supravegherea și controlul calității apelor naturale

OBIECTIVELE EVALUĂRII:

• Recoltează probe de apă în vederea analizei fizico-chimice şi microbiologice. • Determină indicatorii fizici ai apelor naturale. • Determină indicatorii chimici ai apelor naturale. • Măsoară radioactivitatea apelor naturale. • Determină indicatorii microbiologici ai apelor naturale.

Ponderea probei scrise: 40% Ponderea probei practice: 50% MATRICEA DE SPECIFICAȚII

Niveluri cognitive Conținuturi

A-și aminti

A înțelege A aplica A analiza

Total punctaj

Pondere

Recoltarea probelor de apă I.1 (2p) I.3 (2p)

Probă practică (5p)

9p 10%

Indicatori fizici de calitate a apelor naturale III.1(2p) 1/3(II) (2p) VI.a (4p) VI.b (3p) 11p 12,22%

Indicatori chimici de calitate ai apelor naturale III.2 (2p) 1/3(II) (2p)

Probă practică (41p)

Probă practică(4p)

49p 54,44%

Radioactivitatea apelor naturale

I.2 (2p) I.4 (2p) IV (3p) 7p 7,78%

Indicatori microbiologici de calitate a apelor naturale

III.3 (2p)

1/3(II) (2p) V.a (3p) V.b( 4p)

V.c (3p) 14p 15,56%

Total punctaj/ nivel cognitiv

14p 16p 50p 10p 90p 100%

Pondere 15,55% 17,78% 55,56% 11,11% 100% 5 itemi obiectivi: - 4 itemi cu alegere multiplă

- 1 item de asociere

5 itemi subiectivi: - 4 itemi cu răspuns scurt

- 1 item de tip întrebare structurată

1 item subiectiv: - 1 item de tip rezolvare de problemă

1 probă practică

21

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

MODULUL II: SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII APELOR NATURALE

DOMENIUL: PROTECȚIA MEDIULUI ARIA CURRICULARĂ:TEHNOLOGII

CLASA: a XII-a NUME SI PRENUME ELEV: NOTA: Se acordă 10 puncte din oficiu Toate subiectele sunt obligatorii Timp de lucru: proba teoretică 50 minute proba practică 30 minute

PROBA TEORETICĂ----------------------------------------------------------------------------40 puncte

I.1. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1, 2, 3, 4), scrieţi pe foaia de lucru, litera corespunzătoare răspunsului corect.

( 8 puncte ) 1. Perioada maximă de păstrare, după conservare, a probelor de apă naturale poluate este de: a. 12 ore; b. 24 ore; c. 48 ore; d. 72 ore. 2. Reprezintă o mărime ce caracterizează efectul biologic al radiațiilor : a. conductivitatea ; b. expunerea; c. turbiditatea ; d. suspensiile totale. 3. Fișa de recoltare care însoțește proba de apă la laborator trebuie să conțină informații privind: a. aspectul probei în momentul recoltării; b. caracterul chimic al probei recoltate; c. data, ora și locul unde s-a făcut recoltarea; d. temperatura apei în momentul recoltării;

4. Aparatul cu ajutorul căruia se poate măsura cantitatea de radiații este : a. Colorimetrul ; b. Contorul Geiger-Muller; c. Potențiometrul; d. Spectrofotometrul. II. În coloana A sunt prezentate clasele de indicatori de calitate ai apelor naturale, iar în coloana

B tipuri de indicatori de calitate. Asociați fiecărei clase de indicatori din coloana A ( 1,2,3 ) indicatorul de calitate corespunzător din coloana B ( a, b, c, d ) și treceți răspunsurile pe foaia de

lucru.

(6 puncte)

22

A. Clasa de indicatori B. Indicatori de calitate 1. 1. Indicatori fizici de calitate a apelor naturale 2. 2. Indicatori chimici de calitate ai apelor naturale 3. 3. Indicatori microbiologici de calitate a

apelor naturale

a. Numărul enterococilor /dm3

b. Numărul probelor recoltate c. CBO5 d. Cantitatea de suspensii/dm3

III. Scrieți în foaia de lucru, în dreptul cifrei corespunzătoare propoziției, cuvântul care face ca aceasta să fie corectă din punct de vedere științific:

(6 puncte) 1. Turbiditatea apei se datorează substanțelor.............(a)..............din apă care nu sedimentează

în timp. 2. În cazul dozării clorurilor din apă, prin metoda..............(b)................, se folosește ca titrant

AgNO3 și K2CrO4 indicator de culoare . 3. În analiza microbiologică a apei se folosește ca mediu de cultură ............(c)............nutritivă. IV. Care este principiul ce stă la baza metodei de analiză prin titrare radiometrică?

( 3 puncte) V. Un indicator de calitate microbiologic al apelor naturale este numărul total de germeni /ml probă de apă. Se cere: a. Explicați principiul ce stă la baza determinării numărului total de germeni; b. Scrieți formula de calcul și specificați semnificația fiecărui termen; c. Interpretarea rezultatelor pentru apa potabilă.

( 10 puncte) VI. S-au recoltat 1000 ml probă de apă de râu și s-au împărțit în două flacoane de câte 500 ml. Probele au fost duse la laborator în scopul determinării suspensiilor totale din apă. În urma analizei prin metoda filtrării s-au obținut următoarele date: masa reziduului din capsula cu apă nefiltrată este de 0,25 g și masa reziduului din capsula cu apă filtrată este de 0,11g. Se cere: a. Să se calculeze cantitatea de suspensii din proba de apă exprimată în mg/dm3; b. Să se interpreteze rezultatul știind că valoarea limită maximă a suspensiilor totale pentru apa de râu este de 325 mg/dm3.

( 7 puncte) PROBA PRACTICĂ----------------------------------------------------------------------------50 puncte

1. Analizați o probă de 200 ml apă potabilă răspunzând următoarelor cerințe : a) Recoltați 2 probe de apă de la robinet; b) Determinați alcalinitatea totală a probei de apă; c) Interpretați rezultatul analizei știind că pentru apa potabilă alcalinitatea totală nu trebuie să

depășească 10 ml HCl 1N/dm3 d) Respectați normele de protecția muncii.

23

MODULUL II: SUPRAVEGHEREA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII APELOR NATURALE DOMENIUL: PROTECȚIA MEDIULUI ARIA CURRICULARĂ:TEHNOLOGII CLASA: a XII-a

BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

NOTA:

Nu se acordă punctaje intermediare altele decât cele precizate explicit în barem Se vor puncta orice alte formulări și modalități de rezolvare corectă a cerințelor, în acord cu ideile precizate în barem Nota se obține prin împărțirea punctajului la 10 PROBA TEORETICĂ……………………………………………………………………….40p

Subiectul I. 8p

1-a; 2-b; 3-c; 4-b.

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Subiectul II 6p

1-d; 2-c; 3-a.

Pentru răspuns corect se acordă câte 2. puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte

Subiectul III 6p

1 –a- insolubile; 2 –b-Mohr; 3 –c- geloză;

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acorda 0 puncte Subiectul IV 3p

În titrarea radiometrică se măsoară radioactivitatea soluției, izotopii radioactivi fiind folosiți pentru a indica momentul de echivalență, pe baza căruia se determină radioactivitatea apei.

Pentru enunțarea corectă și completă a principiului se acordă 3 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

Subiectul V 10p

1. Determinarea numărului total de germeni. Metodele uzuale de determinare a numărului de germeni din apă se bazează pe însămânţarea apei în medii nutritive solide, incubarea lor la termostat un anumit timp, la o anumită temperatură şi numărarea coloniilor dezvoltate, considerând că fiecare colonie se dezvoltă din cel puţin un germene. Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 3 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia se acordă 0 puncte. 2. Nr. total de germeni /ml apă = în care : 1p

24

n – numărul de colonii crescute pe fiecare placă ; 1p d – gradul de diluţie a materialului însămânţat ; 1p N – numărul de plăci luare în calcul. 1p

Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte un punct, pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

3. Dezvoltarea germenilor în urma însămânțării apei potabile pe medii nutritive denotă prezența

unei infestări a apei. În cazul apei potabile nu este admisă dezvoltarea coloniilor. Se recomandă tratarea apei în scopul potabilizării ei. Pentru răspuns corect și complet se acordă 3 puncte, pentru răspuns incorect sau lipsa

acestuia se acordă 0 puncte. Subiectul VI 7p

a. Calcul: mg suspensii/dm3 = 1p

A – masa reziduului din capsula cu apa nefiltrată (mg) B - masa reziduului din capsula cu apa filtrată (mg) V – volumul de apă de analizat luat în lucru (ml) 1p A = 0,25 g = 250 mg B = 0,11g = 110 mg V = 500 ml 1p mg suspensii/dm3 = 280

1p b. Cantitatea de suspensii găsită în proba de apă de 280 mg suspensii/dm3 este mai

mică decât limita maxim admisibilă de 325 mg suspensii/dm3, în concluzie valoarea indicatorului analizat se încadrează în limitele admisibile.

3p

PROBA PRACTICĂ……………………………………………………………………….50p

25

FIȘA DE OBSERVARE ȘI EVALUARE A ELEVULUI

Date generale despre elev: Nume: ....................................... Prenume: ................................... Clasa: ......................................... Calificarea profesională: tehnician ecolog și protecția calității mediului Data: .........................................

Sarcina de lucru: Analizați o probă de 200 ml apă potabilă răspunzând următoarelor cerințe : • Recoltați 2 probe de apă de la robinet; • Determinați alcalinitatea totală a probei de apă; • Prelucrați și interpretați rezultatul analizei știind că pentru apa potabilă alcalinitatea

totală nu trebuie să depășească 10 ml HCl 1N/dm3 • Respectați normele de protecția muncii.

Nr. crt.

Sarcini de lucru Se urmărește Punctaj maxim

Punctaj acordat

I. Recoltează probe de apă.

• Respectarea procedurii de recoltare a probelor de apă de la robinet

5p

II. Determină alcalinitatea totală

1. Alegerea corectă a instrumentelor necesare analizei ( cilindru gradat de 100 ml; pahar Erlenmayer de 200 ml, pipetă, biuretă, pisetă, pâlnie ); 2. Alegerea corectă a reactivilor necesari

analizei ( soluție HCl 0,1 N cu factor cunoscut, soluție indicator metiloranj, apă distilată);

3. Organizarea punctul de lucru corect așezându-‐se instrumentele în ordinea folosirii lor.

4. Pregătirea probelor pentru analiză 5. Pregătirea biuretei pentru titrare 6. Executarea corectă a titrărilor și

citirea punctului de echivalență

6p

4p

2p

3p

3p

10p

III. Prelucrează și interpretează rezultatele analizei

1. Realizarea calculelor cu ajutorul datelor înregistrate cu ajutorul formulei:

T (ml HCl 0,1N/dm3) = T (ml HCl 0,1N/dm3)/10 = T (ml HCl

1N/dm3) VHCl = volumul de HCl 0,1N

folosit la titrare, ml F= factorul soluţiei de HCl 0,1N

folosit la titrare V = volumul probei de apă

5p 5p 4p

26

2. Interpretarea rezultatelor analizei ( T ≥ 10 ml HCl 1N/dm3)

IV. Respectă normele de protecția muncii

1. Poartă echipamentul corespunzător (halat)

2. Verifică integritatea instrumentelor de laborator

3. Colecteză soluțiile reziduale în vase special amenajate.

1p 1p 1p

TOTAL 50 p Timp de lucru: 30 minute.

27

DESCRIPTORI DE PERFORMANȚĂ

Performanță Criterii de evaluare

Performanță maximă Performanță medie Performanță minimă

1. Recoltează probe de apă

Din reteaua de distributie apa se recolteaza dupa ce s-‐a curatat robinetul cu un tampon curat pe dinafara si pe dinauntru iar apoi se lasa sa curga aproximativ 5 min apa stagnata pe conducta;

Execută toate operațiile ( 3 operații ) necesare recoltării probelor de apă din rețeaua de distribuție (5p)

Execută 2 din 3 operații (3p)

Execută corect 1 din 3 operații (2p)

2. Determină alcalinitatea totală:

Instrumentele necesare analizei ( cilindru gradat de 100 ml; pahar Erlenmayer de 200 ml, pipetă, biuretă, pisetă, pâlnie );

Alege corect toate instrumentele (6 instrumente) (6p)

Alege corect 4 din 6 instrumente (4p)

Alege corect 3 din 6 instrumente (3p)

Reactivi necesari analizei ( soluție HCl 0,1 N cu factor cunoscut, soluție indicator metiloranj, apă distilată);

Alege corect toți reactivii necesari (4p)

Organizarea punctul de lucru (așezând în primul plan instrumentele principale, în plan secund instrumentele ajutătoare și reactivii)

Organizează corect punctul de lucru, așezând în primul plan instrumentele principale, în plan secund instrumentele ajutătoare și reactivii. (2p)

Organizează parțial corect locul de lucru, majoritatea instrumentelor având poziția optimă (1p)

Pregătirea probelor pentru Pregătește corect probele Măsoară corect dar Măsoară și transvazează

28

analiză ( măsurarea exactă a volumului de apă, aducerea lui în paharul de titrare, adăugarea a 2-‐3 picături indicator metiloranj)

pentru analiză (3p)

transvazează probele neglijent, adaugă corect indicatorul (2p)

probele neglijent, adaugă corect indicatorul (1p)

Pregătirea biuretei pentru titrare ( umplerea biuretei cu sol de HCl 0,1N cu factor cunoscut, eliminarea bulei de aer, aducerea soluției din biuretă la valoare exactă)

Execută corect toate operațiile ( 3 operații ) necesare pregătirii biuretei (3p)



Executarea corectă a titrărilor ( se adaugă reactiv de titrare, picătură cu picătură, peste proba de analizat, sub agitare continuă până in momentul în care se observă virajul de culoare de la galben-‐citrin la galben-‐portocaliu)

Execută corect operația de titrare și obține același volum de echivalență pentru ambele titrări . (10p)

Execută corect operația de titrare dar obține volume de echivalență puțin diferite ( 0,2ml) (8p)

Execută corect operația de titrare dar obține volume de echivalență diferite ( 0,5ml) (6p)

3. Prelucrează și interpretează rezultatele analizei

Calcularea alcalinității totale :

T (ml HCl 0,1N/dm3) =

T (ml HCl 0,1N/dm3)/10 = T (ml HCl 1N/dm3)

Calculează corect alcalinitatea totală și exprimă rezultatul în ml HCl 1N/dm3 (10p)

Calculează corect alcalinitatea totală dar nu exprimă rezultatul în exprimă rezultatul în ml HCl 1N/dm3 ( 5p)

Interpretarea rezultatelor analizei ( T ≥ 10 ml HCl 1N/dm3)

Interpretează corect rezultatul analizei (4p)

4. Respectarea normelor de Poartă echipamentul Deține echipamentul Deține echipamentul Deține echipamentul

29

protecția muncii corespunzător (halat, mănuși), Verifică integritatea instrumentelor de la Colecteză soluțiile reziduale în vase special destinate

corespunzător, diluează corespunzător soluția, colectează corespunzător soluțiile reziduale. (3p)

corespunzător, dar nu efectuează corect diluarea sau colectarea. (2p)

corespunzător, dar nu efectuează corect nici diluarea, nici colectarea. (1p)

TABEL DE CONVERSIE PUNCTAJ PROBĂ PRACTICĂ - NOTĂ

Nr crt

Nume elev

PROBA SCRISĂ PROBA PRACTICĂ OF TOTAL % NOTĂ I II III IV V VI I II III IV

1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 1 2 3 a b 1 2 3 4 5 6 1 2 3 1 2 3 Puncte 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 4 3 4 3 5 6 4 2 3 3 10 5 5 4 1 1 1 10 100 100 10

30


1. criteriile de evaluare ale produsului (de exemplu: piesă, circuit, pat germinativ, plan de conturi, o coafură, etc.) + încadrare în timp

2. fişă de observare a modului de realizare a produsului 3. fişă de observare a comportamentului/atitudinii 4. realizaţi criteriile de evaluare pentru notarea observaţiilor realizate 5. tabel de conversie punctaj probă practică - notă

MODULUL II: OPERAȚII DE BAZĂ ÎN LABORATOR DOMENIUL: PROTECȚIA MEDIULUI ARIA CURRICULARĂ:TEHNOLOGII CLASA: a XI-a Unitatea de competență cheie: Procesarea datelor numerice Unitatea de competență: Operații de bază în laborator Competența individuală: Determină constante fizice

PROBĂ PRACTICĂ CLASA a XI-a

Obiectivele evaluării:

1. Colectează date numerice 2. Înregistrează date numerice 3. Reprezintă grafic datele obținute 4. Interpretează graficul

Condiții de desfășurare • Activitatea se va desfășura în laboratorul analize fizico-chimice. • Resurse: instrumente de laborator, fișa de lucru • Organizare: elevii vor lucra individual • Timp alocat: 30 minute

Punctaj total: 100 puncte Construiți pe hârtie milimetrică, graficul de dependentă a densității soluțiilor de NaCl cu

concentrația. Se dă un set de șase soluții de NaCl cu concentrațiile 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 30%. Timp de lucru 30 minute.

Observație: Produsul realizat de elevi este constituit din: • Valorile densităților • Graficul de dependentă f(c) = ρ • Interpretarea aliurei graficului

31

Nume și prenume elev……………………………………… Clasa………………………………………

FIȘA DE LUCRU

Sarcina: Construiți pe hârtie milimetrică, graficul de dependentă a densității soluțiilor de NaCl

cu concentrația. Se dă un set de șase soluții de NaCl cu concentrațiile 5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 30%. Și interpretați graficul obținut. Timp de lucru 30 minute.

Nr. Crt.

Etapele probei practice Obs.

1. Folosind instrumentele de laborator ( densimetru, cilindru gradat de 500 ml ) și soluțiile de NaCl (5%, 10%, 15%, 20%, 25%, 30%.) determinați densitatea soluțiilor și inregistrați rezultatele în tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Concentrația soluției (%)

Densitatea (g/cm3)

1. 5 2. 10 3. 15 4. 20 5. 25 6. 30

20p

2. Construiți pe hârtia milimetrică graficul de dependență a densității soluțiilor în funcție de concentrație cu ajutorul datelor din tabelul de mai sus:

60p

3. Interpretați graficul construit:

10p

• Se acordă 10 puncte din oficiu

32

CRITERII DE EVALUARE ALE PRODUSULUI

Produs Criterii de evaluare Punctaj maxim

Valoarea densităților I. Progresia aritmetică a valorii densităților

20p

Graficul II.1 Inscrierea pe axe a variabilelor ( pe abscisă se înscrie variabila independentă iar pe ordonată se înscrie variabila dependentă)

10p

II.2 Alegerea dimensiunii modulului (modulul trebuie să fie destul de mare asfel încât să permită o precizie ridicată).

10p

II.3 Raportul dintre modulul abscisei și cel al ordonatei ( modulul trebuie să fie astfel ales încât curbele să nu fie prea orizontale sau prea verticale; o direcție de 450 a curbelor este cea mai indicată (

10p

II.4 Obținerea punctelor de intersecție ( se duc linii paralele la axe din punctele de pe axe corespunzătoare concentrației soluției și densității acesteia până când seintersectează)

10p

II.5Aspectul curbei ( curba se obține trasându-se o linie continuă, fără colțuri, printre puncte, în măsura posibilităților ea trebuie să treacă cât mai aproape de punctele marcate, numărul punctelor rămase înafara curbei, trebuie să fie în număr egal de o parte și de cealaltă a curbei)

10p

II.6 Direcția curbei ( între concentrație și densitate există o dependență direct proporțională, de aceea curba trebuie să fie ascendentă)

10p

Interpretarea graficului III. Formularea concluziei pe baza analizei critice

10p

• Se acordă 10 puncte din oficiu

33

FIȘA DE OBSERVARE

A MODULUI DE REALIZARE A PROBEI, A COMPORTAMENTULUI/ATITUDINII

Nr. Crt

CRITERII Modul de realizare a

probei

Apreciere Comportamentul elevului

Apreciere

Atitudinea elevului

Apreciere

da nu da nu da nu

1 Primirea și planificarea sarcinii de lucru

Citește cerința primită

Comportament activ și implicat

Pozitivă, independentă

2 Realizarea sarcinii de lucru

Determină densitățile soluțiilor

Execută determinările experimentale folosindu-

se de cunoștințele și abilitățile dobândite

anterior


Completează fișa de lucru

conform cerințelor

Consemnează în fișa de lucru rezultatele determinărilor


Construiește graficul Pozitivă, independentă

Interpretează rezultatele Pozitivă, independentă

3 Utilizarea materialului didactic

Folosește instrumentele de laborator pentru

îndeplinirea sarcinilor

Selectează instrumentele necesare determinării


Organizează punctul de lucru


Utilizează corespunzător instrumentele


34

CRITERIILE DE EVALUARE PENTRU NOTAREA OBSERVAŢIILOR REALIZATE

Nr. crt.

CRITERIUL Descriptori de performanță Nota 5 Nota 7 Nota 10

1 Progresia aritmetică a valorii densităților

Valorile densităților prezintă o variație aleatoare și nu se încadrează intr-o progresie aritmetică

Marea majoritate a valorilor densității soluțiilor se incadrează într-o progresie aritmetică

Valorilor densității soluțiilor se incadrează într-o progresie aritmetică

2 Inscrierea pe axe a variabilelor Variabilele sunt inscrise pe axe invers decât este normal, pe abscisă este trecută variabila dependentă iar pe ordonată cea independentă

Variabilele sunt înscrise pe abscisă în mod corect, dar nu sunt trecute unitățile de măsură

Variabilele sunt înscrise corect pe axele de coordonate

3 Alegerea dimensiunii modulului Dimensionarea modulelor este neadecvată, ducând la o precizie foarte scăzută a reprezentării

Dimensionarea modulelor este corectă pentru concentrații și neadecvată pentru densitate

Dimensionarea modulelor este adecvată, ducând la o precizie mare a reprezentării

4 Raportul dintre modulul abscisei și cel al ordonatei

Raportul dintre modulul abscisei și cel al ordonatei este puternic disproporționat

Raportul dintre modulul abscisei și cel al ordonatei este aproximativ corect

Raportul dintre modulul abscisei și cel al ordonatei este corect

5 Obținerea punctelor de intersecție Punctele de intersecție nu sunt corect determinate, nu există o asociere clară între concentrație și densitate

Punctele de interxecție sunt apreciate aproximativ, fără a duce paralelele la axe

Punctele de interxecție sunt apreciate corect, prin trasarea paralelelor la axe prin punctele corespunzătoare asocierii concentrației cu densitatea

6 Aspectul curbei Graficul are un aspect dezordonat, fiind dusă prin puncte si sub forma unei linii frânte

Graficul are un aspect ordonat având forma unei linii curbe, dar nu se respectă regula privind numărul de puncte egal de o parte și de cealaltă a

Graficul are aspectul unei linii curbe line și respectă regula privind numărul de puncte egal de o parte și de cealaltă a curbei.

35

curbei. 7 Direcția curbei Curba are zone ascendente și zone

descendente Curba are zone ascendente și liniare

Curba are o direcție constant ascendentî

8 Formularea concluziei Concluzia nu este relevantă pentru dependența densității de concentrație

Concluzia este relevantă pentru dependența densității de concentrație, dar nu este formulată în termeni de specialitate

Concluzia este relevantă pentru dependența densității de concentrație și este formulată în termeni de specialitate

TABEL DE CONVERSIE PUNCTAJ PROBĂ PRACTICĂ - NOTĂ

Nr. Crt.

Nume și prenume elev

I.

20P

II. III.

10P

PUNCTE OFICIU

10P

TOTAL

100

PROCENTE

100%

NOTĂ

10 II.1 10P

II.2 10P

II.3 10P

II.4 10P

II.5 10P

II.6 10P

36

Elaborarea unei probe de evaluare transdisciplinară - Indicaţii de elaborare a probei:

• alegeţi un prospect, o prezentare a unui produs alcătuit din mai multe părţi componente, un text tehnic, etc.

• stabiliţi un set de 4 intrebări extrase din materialul ales. Fiecare întrebare va viza câte un aspect al transdisciplinarităţii.

• propuneţi o schemă de notare care să cuprindă condiţiile de aplicare a punctajului total, punctajului parţial, punctajului “0”

TRANSDISCIPLINARITATEA este privita ca o forma superioara a interdisciplinaritatii si presupune concepte, metodologie si limbaj care tind sa devina universale (teoria sistemelor, teoria informatiei, cibernetica, modelizarea, robotizarea etc.)

Abordarea de tip transdisciplinar tinde catre o fuziune a cunostintelor specifice diferitelor discipline, la descoperirea unor noi campuri de investigatie, la conceperea unor noi programe de cercetare.

Abordarea transdisciplinara este centrata pe “ viata reala” cu probleme importante, asa cum afecteaza viata oamenilor in context cotidian.

Considerandu-se ca deschide calea catre atingerea unui nivel al cunoasterii superior, transdisciplinaritatea a fost ridicata la rangul de “noua viziune asupra lumii”, fiind capabila sa conduca la intelegerea, solutionarea multiplelor probleme complexe si provocari ale lumii actuale.

ARTICOL

DE CE TREBUIE SĂ COLECTĂM BATERIILE UZATE?

Prin degradare, bateriile portabile aruncate la gunoi elimină metale grele deosebit de

periculoase care contaminează solul si pânza freatica. Miliarde de baterii mici care conțin tone de metale toxice sunt produse si utilizate anual în întreaga lume. Aruncate, de regula, la groapa de gunoi, bateriile mici, uzate, reprezintă surse majore de poluare, deoarece, prin degradare, infestează solul si apele cu metale grele, deosebit de nocive.

Prin ardere, aceste “mici bombe”, pe care scrie “Nu aruncați!” sau “Nu ardeți!”, eliberează in aer cantități impresionante de toxine, poluând hrana si apa. Toxice si radioactive, bateriile portabile trebuie manipulate si depozitate corespunzător, iar prin reciclarea lor poate fi înlăturat riscul contaminării cu metale grele a gropilor de gunoi si a aerului.

Bateriile-butoni, folosite la ceasuri si calculatoare, sunt cele mai periculoase pentru ca au în componența lor peste 30% mercur. O baterie-buton poate contamina 600.000 de litri de apa,

37

cantitatea maximă admisibilă de mercur fiind de 0,01mg/L, iar, in contact cu apa, mercurul formează o substanță cancerigena, ce poate afecta grav sistemul nervos si rinichii.

Bateriile cu cadmiu sunt la fel de toxice, deoarece aceasta substanță este cancerigena si, aspirată, afectează grav plămânii, iar înghițită îmbolnăvește rinichii.

Nichelul, care are efecte nocive asupra pielii, litiul, substanță neurotoxică, ce poate produce chiar infarct, sau plumbul, care nu este bio-degradabil și afectează rinichii si creierul, sunt câteva dintre metalele grele care intra in componenta bateriilor, deosebit de periculoase pentru mediul înconjurător si sănătate.

Citiți cu atenția textul de mai sus, apoi răspundeți la următoarelor cerințe: 1. Indicați care sunt elementele chimice prezente în baterii.

6p 2. Prin aruncare la gunoi bateriile produc o serie de efecte negative. Care sunt efectele produse

asupra mediului și asupra organismului uman. 8p

3. Știind că în componența unor baterii se găsește 30% mercur și că o baterie cântărește aproximativ 40 g , calculați volumul de apă contaminat de cantitatea de mercur înmagazinată în 6000 de baterii.

8p 4. Explicați cum pot ajunge în organism metalele grele din baterii.

8p

Total 30p SCHEMĂ DE NOTARE Nr.

crt.

CRITERIUL Descriptori de performanță

Punctaj ”0” Punctaj

parțial

Punctaj total

1. Identificarea elementelor chimice

Identifică mai puțin de două elemente chimice (0p)

Identifică două din patru elemente chimice (3p)

Identifică toate elementele chimice din text ( mercur, cadmiu, nichel, litiu). ( 6p)

2. Indicarea efectelor asupra mediului

Nu indică nici un efect asupra mediului (0p)

Indică unul din efectele asupra mediului (2p)

Indică toate efectele asupra mediului și sănătății care se desprind din text ( prin depozitare necorespunzătoare contaminează pânza freatică și solul cu metale grele, prin ardere contaminează aerul cu oxizi toxici) ( 4p)

Indicarea efectelor asupra organismului uman

Indică mai puțin de două efecte asupra organismului

Indică cel puțin două efecte asupra organismului

Indică toate efectele asupra organismului uman care se desprind din text (mercurul este o substanţă cancerigenă care afectează grav sistemul nervos şi

38

(0p)

(2p)

rinichii cadminul , odată aspirată , afectează grav plămânii. Înghiţită îmbolnăveşte rinichii. nichelul are efcte nocive asupra pielii plumbul nu este bio-degradabil şi afectează rinichii şi creierul) ( 4p)

3. Calcularea volumului de apă contaminată

Calculează greșit și nu obține nici un rezultat corect (0p)

Calculează parțial corect ( găsește cantitatea de mercur existentă în baterii 72000 gmercur ) (4p)

Calculează corect volumul de apă contaminată ( 72*108L ) (8p)

4. Descoperirea drumului parcurs de metalele grele din baterii în organism

Nu descrie niciuna din situațiile posibile (0p)

Analizează corect situațiile posibile prin care metalul greu din baterii ajunge în organismul uman și construiește drumul parcurs cel puțin pentru una situații (4p)

Analizează corect situațiile posibile prin care metalul greu din baterii ajunge în organismul uman și construiește drumul parcurs cel puțin pentru două din următoarele situații:

- Metal greu depozitat pe sol- pătrunde în sol- este absorbit în plante –ajunge în hrana animalelor- ajunge în organismul uman

- Metal greu depozitat pe sol – ajunge în pânza freatică odată cu precipitațiile – ajunge în fântâni sau alte surse de apă –ajunge în organismul uman

- Metal greu ars-trece sub formă de oxizi în atmosferă – este inspirat de animale și oameni

(8p)

39

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dinhhuong
View:	223 times
Download:	1 times

Programului C „ Dezvoltatori de instrumente de evaluare a ...

Documents