PROGRAMUL MANAGERIAL - Contact · comenzii de manuale pentru anul şcolar următor ......

Aprobat in C.P.

14.XI.2017

Avizat in C.A.

14.XI.2017

PROGRAMUL MANAGERIAL

AL

LICEULUI TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI

AUTOMATIZĂRI

IAŞI

Anul şcolar 2017 - 2018

IAŞI, NOIEMBRIE 2017

2 2017-2018

Coordonator - prof. Mihaela Toma

ECHIPA DE PROIECT:

Prezentare grafică: prof. Cornel Matei

prof. dr. ALEXANDRU MIHAI

prof. BOGHIU OANA-TEODORA

prof. CÎŞLARU MANUELA

prof. COTEANU LENUTA

prof. GAVRIL CONSTANTIN

prof. HUMELNICU CEZAR DANIEL

prof. IFRIM LIVIU

prof. IONESCU MARINELA

prof. LARCO ELENA CARMEN

prof. MANEA ROMICĂ

prof. MATEI CORNEL

prof. MATEI MARICICA

prof. NISTOR SIMONA

prof. PIPA LILIANA-DANA

prof. ROBOTĂ DANIELA-SPERANŢA

prof. RUSU RADU

prof. SIMON MIRELA ROXANA

prof: HÎNCU DOINA

secretar sef ROSU RODICA ELENA

ec. RITA-CARMEN BAIRAC

bibliotecar CARP ADINA

bibliotecar GUŢU CORINA GABRIELA

laborant DAVID GABRIELA

laborant GHERMAN MIRELA-NICOLETA

3 2017-2018

CUPRINS

I. LICEUL TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI AUTOMATIZĂRI IAŞI –

PREZENTARE GENERALĂ A INSTITUŢIEI

1. Scurt istoric

2. Rolul şi atribuţiile

3. Cultura organizaţională

II. DIAGNOZA

1. Analiza mediului extern

2. Analiza mediului intern

3. Analiza SWOT

III. DIRECŢII DE ACŢIUNE

IV. PLANUL OPERAȚIONAL

4 2017-2018

LICEUL TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI AUTOMATIZĂRI IAŞI

– PREZENTARE GENERALĂ A INSTITUŢIEI –

1. SCURT ISTORIC AL LICEULUI TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI

AUTOMATIZĂRI IAŞI

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări a fost înfiinţat la 1 septembrie

2013, ca urmare a reorganizării liceelor tehnologice, prin unirea a trei unităţi şcolare cu

tradiţie în învăţământul tehnic: Liceul Tehnologic „Nicolina”, Liceul Tehnologic „Dumitru

Mangeron”, Liceul Tehnologic “Ştefan Procopiu”.

Liceul Tehnologic „Nicolina” a fost cel mai vechi liceu tehnic specializat în mecanică

şi industrie grea din Iaşi, un tradiţional furnizor de servicii educaţionale pentru instruirea şi

formarea forţei de munca necesară în întreaga industrie ieşeană a ultimului secol,

funcţionând de-a lungul timpului sub mai multe denumiri: Şcoala de ucenici de pe lângă

Atelierele CFR ,,Nicolina”, Şcoala profesională de pe lângă Întreprinderea Mecanică

,,Nicolina”, Liceul Industrial ,,Nicolina” Iaşi, Grupul Şcolar Industrial ,,Nicolina” Iaşi.

Încă din 1894 Atelierele „Nicolina” au sprijinit Şcoala Profesională „Nicolina”, ulterior

Întreprinderea Mecanică ,,Nicolina” a sprijinit liceul industrial, pregătirea elevilor şi

ucenicilor fiind asigurată printr-o paletă diversă de specializări şi forme de învăţământ care

au răspuns şi încă răspund necesităţilor educaţionale pentru o mare diversitate de

beneficiari. Diversitatea meseriilor şi a profesiilor, competenţa şi responsabilitatea cadrelor

didactice au îndreptat mii de elevi, de-a lungul anilor, către această şcoală de tradiţie.

Liceul Tehnologic „Dumitru Mangeron" şi-a început activitatea la 1 septembrie 1979

sub denumirea Liceul Industrial nr. 8. Din 1984 s-a numit Liceul Industrial nr.8 C.U.G., fiind

unitatea desemnată pregătirii forţei de muncă pentru Combinatul de Utilaj Greu (S.C.

„Fortus" S.A.). Începând cu 1 septembrie 1992 preia numele unei personalităţi marcante a

intelectualităţii ieşene şi naţionale, prof. dr. docent ing. Dumitru Mangeron (1906 -1991).

Liceul şi-a păstrat profilul tehnologic de la înfiinţare, indiferent de mutaţiile petrecute

pe piaţa muncii sau în situaţia socio-economică a zonei, reuşind an de an să diversifice

formele de învăţământ şi să şcolarizeze elevi în specializări din domeniile mecanic şi

5 2017-2018

electric. O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării profilelor şi meseriilor în

concordanţă cu dinamica cererii şi a ofertei de pe piaţa locală şi zonală a muncii.

Liceul Tehnologic “Ştefan Procopiu” din Iaşi a fost înfiinţat încă din 1967, iniţial ca o

şcoală profesională serală pe lângă Întreprinderea Metalurgică. Până în 1974 şcolarizarea

elevilor s-a realizat în laboratoarele uzinei, în meserii specifice domeniului metalurgic. În

septembrie 1974 s-a inaugurat sediul propriu cu denumirea de Liceul “Metalurgica” Iaşi. În

cei 41 de ani de existenţă s-au diversificat meseriile în care au fost şcolarizaţi elevii,

precum şi formele de învăţământ

Liceul Tehnologic „Ştefan Procopiu” a pregătit în ultimii ani forţa de muncă în

sectoarele metalurgiei, construcţii de maşini, industriei prelucrătoare a materialelor

metalice.

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări este primul şi cel mai mare liceu

tehnologic din judeţ cu profil de automatizări şi mecatronică, oferind specializări

recunoscute la nivel european şi căutate pe piaţa muncii: tehnician mecatronist şi tehnician

în automatizări. Alături de acestea, instituţia oferă şi specializări complementare în

domeniul mecanic, electric, electromecanic şi electronică şi automatizări.

Prin structura sa la nivel de forme de învăţământ, Liceul Tehnologic de Mecatronică

şi Automatizări este printre puţinele din judeţ care poate acoperi întreaga paletă de formare

a elevilor după absolvirea învăţământului gimnazial: liceu rută directă zi şi seral,

învăţământ profesional şi şcoală postliceală.

6 2017-2018

2. ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE LICEULUI TEHNOLOGIC DE MECATRONICĂ ȘI

AUTOMATIZĂRI IAŞI

Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări Iaşi îşi desfăţoară activitatea pe

baza Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 /2011, a altor acte normative ce decurg din executarea

prevederilor acestei legi, a ordinelor şi instrucţiunilor elaborate de Ministerul Educaţiei

Naționale și Cercetării Științifice.

Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări îşi proiectează, fundamentează şi

aplică politica educatională a Ministerului Educatiei Naționale privind învătământul

preuniversitar.

Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări Iaşi îşi coordonează,

monitorizează şi îşi autoevaluaează activitătile din cadrul unitătii, în vederea asigurării unei

educatii de calitate pentru tineri şi adulti.

Dintre atributiile specifice mentionăm:

✓ asigurarea cunoaşterii şi aplicării legislatiei în vigoare referitoare la învătământul

preuniversitar

✓ fundamentarea şi stabilirea proiectului anual al planului de şcolarizare

✓ realizarea asistentelor la ore la toate cadrele didactice

✓ asigurarea încadrării cu personal didactic, nedidactic şi auxiliar

✓ asigurarea şi urmărirea aplicării legislatiei, a planurilor de învătământ, a

programelor analitice şi a altor acte normative emise de MEN, în organizarea,

conducerea şi desfăşurarea procesului de învătământ

✓ asigurarea şi coordonarea dotării unitătii de învătământ cu manuale şi lansarea

comenzii de manuale pentru anul şcolar următor

✓ organizarea şi îndrumarea activitătii de perfectionare a personalului didactic şi

nedidactic

✓ asigurarea organizării, desfăşurării şi finalizării examenelor de sfârşit de ciclu

✓ monitorizarea asigurării conditiilor necesare functionării spatiilor de

învătământ, a dotării cu baza didactico-materială necesară unitătii şcolare,

în colaborare cu ISJ şi autoritătile publice locale

✓ colaborarea cu organizatii nonguvernamentale la nivel local, precum şi cu alte

institutii cu activitate în domeniu

7 2017-2018

✓ comunicarea către ISJ a numărului de burse, precum şi colaborarea cu autoritățile

locale pentru asigurarea altor forme de protecție socială a elevilor

✓ coordonarea activităților organizate împreună cu asociații, fundații, ONG-uri etc.

Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, unitatea şcolară colaborează cu părinţii,

sindicatele reprezentative din învăţământ, consiliile elevilor, autorităţile administraţiei

publice, agenţii economici, inspectoratul şcolar județean, casa corpului didactic, unităţile de

învăţământ superior, precum şi organizaţiile neguvernamentale care susţin programe

educative.

Grupurile ţintă sunt:

• elevii;

• copiii/elevii cu cerinţe educaţionale speciale;

• cadrele didactice;

• pesonalul didactic auxiliar şi nedidactic;

• persoanele cu studii incomplete.

8 2017-2018

3. CULTURA ORGANIZATIONALĂ A LICEULUI TEHNOLOGIC DE MECATRONIĂ

ȘI AUTOMATIZĂRI

Misiunea şcolii

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi oferă pregătire cu

preponderenţă în domenii tehnice, esenţial necesare din perspectiva relansării economice

a ţării.

În societatea educaţională, bogată şi diversă, a municipiului Iaşi, Liceul Tehnologic

de Mecatronică şi Automatizări Iaşi va ocupa în viitorul imediat şi de perspectivă un loc

important valorificând tradiţia şi valorizând provocările domeniilor pentru care pregăteşte

resurse.

Ca instituţie cu o viziune modernă asupra educaţiei, Liceul Tehnologic de

Mecatronică şi Automatizări îşi propune să ofere absolvenţilor de gimnaziu şi celor care

optează pentru completarea studiilor, condiţii de pregătire, formare, specializare şi/sau

calificare adaptate la noile cerinţe sociale şi economice.

Misiunea Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări va fi cunoscută şi

asumată de către toate grupurile de interes reprezentate în şcoală: părinţi, elevi, profesori,

personal auxiliar şi nedidactic, autorităţi locale, agenţi economici, alţi reprezentanţi ai

comunităţii.

Fiecare elev va fi sprijinit să-şi cunoască şi să-şi dezvolte potenţialul şi aptitudinile în

funcţie de interesul şi motivaţiile personale, să-şi dezvolte astfel personalitatea încât

traiectul lui existenţial, social şi profesional să se poată desfăşura sub semnul succesului.

Profilul moral şi acţional al unui absolvent al Liceului Tehnologic de Mecatronică şi

Automatizări Iaşi va fi caracterizat de un set de valori/competenţe pe care ne propunem să

le promovăm prin procesul de învăţare şi educaţie:

✓ Capacitatea de a face din profesionalism un ţel primordial;

✓ Preocuparea de a-şi găsi albia propriei personalităţii;

✓ Capacitatea de a gândi liber şi curajul de a comunica ceea ce gândesc;

✓ Curajul de a fi inventivi şi creativi într-o societate bazată pe cunoaştere;

✓ Toleranţa (acceptarea, respectul şi aprecierea diversităţii);

✓ Perseverenţa (consecvenţă în a găsi puterea de a merge mai departe în

ciuda dificultăţilor şi a eşecurilor personale);

9 2017-2018

✓ Respectul;

✓ Responsabilitatea (asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni);

✓ Autodisciplina (comportament adecvat oricărei situaţii/ împrejurări);

✓ Spirit antreprenorial.

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi va fi permanent preocupat de

crearea unui climat favorabil studiului şi învăţării continue atât pentru elevi cât şi pentru

profesori. Ne propunem să încurajăm cercetarea, studiul individual, competenţa şi

perfecţionarea continuă a cadrelor didactice care predau în şcoală.

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi oferă oportunitatea unui mediu

favorabil învăţării de înaltă calitate, susţine dezvoltarea unor personalităţi responsabile,

tolerante, cu spirit moral-civic şi stil de viaţă calitativ care se vor remarca la absolvire nu

numai prin ce știu, dar și prin ceea ce pot să facă.

Prin imbinarea concertată a traditiei cu inovarea si continuitatea ascendenta, Liceul

Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi, în parteneriat cu comunitatea locală, isi

asumă misiunea de promotor al formării iniţiale şi continue, interdisciplinare şi

interculturale, pentru a asigura absolvenţilor şansele inserţiei economico – sociale în

meserii şi profesii din domeniile: mecanică, electromecanică, electric, electronică și

automatizări, dar şi motivarea pentru long life learning.

În perspectiva dezvoltării sociale şi a dezvoltării durabile avem în vedere

organizarea unei şcoli care să asigure pregătirea pentru viaţă a elevilor, privită ca un

proces global, care vizează nu numai volumul de cunoştinţe ci şi, în egală măsură, toate

capacităţile care definesc dezvoltarea integrală a personalităţii acestora.

Urmărim formarea de tehnicieni capabili să utilizeze tehnologii avansate prin

implementarea unui sistem de pregătire ştiinţific, centrat pe domenii prioritare, identificate

pe baza intereselor, nevoilor şi cerinţelor comunităţii (electricieni auto, automatişti,

electronişti, electromecanici, operatori tehnică de calcul, proiectanţi CAD, mecatronişti,

etc.).

Utilizând resursele de expertiză ale celor trei organizaţii care au generat Liceul

Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi, precum şi resursele materiale şi umane

existente, vom pune accent pe dezvoltarea/flexibilizarea ofertei educaţionale, în

concordanţă cu dinamica cererii şi a ofertei de pe piaţa muncii în întreg ansamblul ei.

10 2017-2018

Dotarea tehnică modernă a laboratoarelor, atelierelor, cabinetelor va fi o

permanentă preocupare pentru a putea obţine suport în demersul propus, acela de a

răspunde nevoilor personale ale tinerilor şi adulţilor din zona ocupaţională Iaşi.

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi - promotorul unui proces prin

care elevii, independent de experienţa anterioară şi de mediul socio-economic din care

provin, îşi formează şi cizelează deprinderea de studiu, îşi dezvoltă un mod liber, şi logic

de a gândi, obţin competenţe şi abilităţi teoretice şi practice care să le permită valorizarea

maximă a propriei personalităţi.

Absolventul Liceului Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi un absolvent cu

cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie

şi în societate.

Liceul Tehnologic de Mecatronică şi Automatizări Iaşi o şcoală pentru care:

– Calitatea;

– Comunicarea ,

– Spiritul de echipa,

– Devenirea personala si organizatională;

– Valorile autentice;

– Atingerea obiectivelor asumate prin diagnoze si feed-back;

– Initierea si dezvoltarea parteneriatelor inter-institutionale;

definesc un brand propriu, apreciat în comunitate.

Valori şi principii

Pentru realizarea acestei misiuni Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări

îşi fundamentează întreaga activitate pe următoarele valori şi principii fundamentale:

✓ Adevărul

Toata activitatea desfăşurată de către angajații Liceul Tehnologic de Mecatronică și

Automatizări va urmări adevărul şi se va baza pe evidențe şi fapte verificate.

✓ Competența profesională

Personalul Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări angajat pe diferite

poziții, trebuie să dovedească prin CV şi prin activitatea desfaşurată cunoaşterea

domeniului respectiv, deschiderea către învățare şi perfecționare continuă, asigurarea

calității şi urmărirea excelenței.

11 2017-2018

✓ Demnitatea

Personalul Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări va trata cu respect şi

considerație toți purtătorii de interese din educație: cadre didactice, elevi, părinți,

reprezentanți ai comunității locale.

✓ Responsabilitatea

Fiecare persoană din echipa Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări

trebuie să-si asume responsabilitatea pentru succes şi eşec, pentru faptele, cuvintele şi

atitudinile manifestate şi să accepte cu demnitate consecințele.

✓ Integritatea

În toate activitățile derulate, personalul Liceului Tehnologic de Mecatronică și

Automatizări trebuie să dovedească cinste şi corectitudine şi să ofere exemple demne de

urmat de cei din jur.

✓ Îmbunătătirea continuă a serviciilor oferite

Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări va urmări îmbunătățirea continuă

a serviciilor oferite prin:

• evaluarea continuă a activității întregului personal pentru asigurarea

profesionalismului, a calității şi a integrității

• consultarea tuturor actorilor implicați în procesul de educație (cadre didactice elevi,

părinți, comunitatea locală) cu privire la toate demersurile care au în vedere

creşterea calității serviciilor educaționale

• comunicarea eficientă şi sistematică cu reprezentanții cadrelor didactice, a

elevilor, părinților şi comunității locale în vederea obținerii informațiilor relevante

ce au legătură cu serviciile educaționale oferte de unitatea şcolară

• realizarea de rapoarte semestriale şi informarea tuturor actorilor implicati cu privire

la activitatea Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări, a stării

învățământului din unitatea şcolară

• realizarea de parteneriate şi colaborări cu instituții similare din țară şi din Europa, cu

instituții non guvernamentale, cu reprezentanți ai autorităților naționale, regionale şi

locale

• compararea continuă a rezultatelor activității Liceului Tehnologic de Mecatronică și

Automatizări cu rezultatele altor instituții similare din țară şi din Europa

• implicarea personalului unitătiii şcolare în programe de formare continuă, în

12 2017-2018

proiecte europene şi în cercetare

PrincipIi

1. Creşterea responsabilităţii şcolii faţă de beneficiarii educaţiei, faţă de societatea

civilă şi implicarea activă a acesteia în viaţa comunităţii locale;

2. Centrarea profesorului pe comportamente specifice rolurilor de organizator şi

mediator al experienţelor de învăţare;

3. Şcoala, ca furnizor de servicii educaţionale, va oferi elevului posibilitatea de fi

permanent şi direct implicat în construirea propriului traseu de formare.

4. Coordonatele procesul managerial din unitate vor avea în vedere următoarele

aspecte:

a. democratizarea şi coerenţa acţiunilor;

b. funcţionalitate, calitate;

c. asumarea responsabilităţilor decizionale;

d. asigurarea transparenţei actiunilor;

e. democratizarea sistemului educaţional în integralitatea sa.

Ritualuri şi ceremonii

Cultura organizațională conturată în instituția Liceului Tehnologic de Mecatronică și

Automatizări Iaşi reprezintă un ansamblu specific de valori, credințe şi semnificații

împărtăşite de către întregul colectiv.

Astfel, de-a lungul timpului s-au constituit, în diferite momente ale anului,

ritualuri şi ceremonii specifice, care reflectă capacitatea acestei instituții de a fi cu

adevărat o „instanță de spiritualitate”.

Cele mai semnificative dintre acestea sunt:

➢ Sesiunea Naţională de referate şi comunicări ştiinţifice pentru învăţământul

profesional şi tehnic ”Ştefan Procopiu”

➢ Organizarea/ găzduirea Simpozionului Științific Omagial ”Ștefan Procopiu”

➢ „Floare albastră” - Festival de creaţie şi interpretare lirică;

➢ „Punte peste timp”, ,,Balul bobocilor”;

➢ „Obiceiuri din bătrâni la pragul dintre ani” şi ,,Balul fulgilor de nea”;

13 2017-2018

➢ Proiecte de voluntariat centrate pe activităţi de caritate (Căminul de Bătrâni ,,Sfinţii

Constantin şi Elena”, Spitalul de Copii ,,Sf. Maria”, Centrul de zi ,,Sfânta Marina”);

➢ Bună dimineaţa Primăvară ! – proiect județean cuprins în CAEJ;

➢ „Martie-Mai”, perioadă în care se desfăşoară activităţi precum:

o excursii de documentare în care elevii adună informaţii pe care le vor folosi la

diferite cercuri, precum şi la elaborarea de articole pentru revistele şcolii;

o vizite la agenţi economici din municipiu, în vederea documentării

profesionale;

o vizite la complexe expoziţionale şi muzee pentru îmbogăţirea informaţiilor

culturale;

o expoziţii de desene, caricaturi şi design vestimentar;

o expoziții de fotografie;

o vizite la instituţii de învăţământ superior, în vederea orientării şcolare.

➢ „Ştafeta generaţiilor” - organizarea cursului festiv al anilor terminali şi a Balului

absolvenţilor;

➢ “Cupa cupelor” – campionate de fotbal şi handbal intra şi interşcolare.

➢ La activităţile tradiţionale s-au adăgat provocările din partea comunităţii. Mare parte

dintre acestea se regăsesc în secţiunea Performanţa în educaţie.

➢ Publicaţii: reviste editate de profesorii şi elevii şcolii: Datina, Eagle Heart, Noi

Orizonturi,TehnoClub, TU şi EU ;

➢ Cercuri: Cetăţean European, Cu viaţa mea apăr viaţa, 3E - e viaţă, e ştiinţă, e

chimie!, Eco-Terra, Tradiţii, TrimbulinziN , Robotică;

➢ Concursul de creativitate tehnică aplicată “Mecatron”;

14 2017-2018

4. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ŞI NORMELE DE CONDUITĂ

➢ Supremația legii şi a interesului public în fața interesului personal.

În acest sens, personalul didactic şi personalul administrativ au următoarele

obligații:

să considere interesul public mai presus decât interesul personal

să respecte necondiționat aplicarea legii în exercitarea tuturor activităților

➢ Obiectivitatea.

Cadrele didactice trebuie să evalueze activitatea elevilor cu obiectivitate fără să aibă

legături sau influențe din şcoală sau dinafara acesteia. Observațiile şi recomandările

făcute trebuie să fie rezultatul unei argumentări riguroase bazată pe evidențe la

clasă, pe documente şi nu pe preferințe, păreri sau experiențe personale. În acest

sens, cadrele didactice au următoarele obligații:

să facă o evaluare obiectivă a tuturor aspectelor relevante desfăşurate

de elev în şcoală

să nu omită cu bună ştiință informații, constatări sau orice alt element

legat de activitatea elevului să întocmească toate documentele aferente în

timp optim

➢ Competenta profesională

Cadrele didactice trebuie:

să fie bine pregătite în ceea ce priveşte efectuarea unei lectii/să aibă o

bună pregătire ştiințifică, psihopedagogică şi metodică în specialitate

să cunoască şi să aplice legislația în vigoare, aspectele metodologice

specifice disciplinei, să folosească modalități de comunicare şi relaționale cât

mai eficiente

➢ Integritatea

Cadrele didactice trebuie să dovedească integritate în toată activitatea, să

dovedească echilibru şi demnitate, să urmărească crearea unei atmosfere de lucru

colegială şi să fie sensibili la specificul şi cultura fiecărei clase.

➢ Respectul

15 2017-2018

Cadrele didactice trebuie să arate respect şi considerație față de , elevi, părinți şi tot

personalul şcolii, cât şi față de reprezentantul comunității locale, să ia în considerare

toate aspectele pe care aceştia le ridică.

➢ Independenta

Cadrele didactice trebuie să-şi deruleze activitatea independent de orice influență

exterioară de natură politică, religiosă sau de apartenență la orice alt grup de

interese.

Este absolut interzisă acceptarea de: foloase materiale, cadouri, servicii sau orice alt

tip de favoruri care pot afecta independența profesională.

Este interzis cadrelor didactice să comercializeze, să recomande sau să influențeze

elevii în vederea cumpărării manualelor şi cărților de specialitate sau auxiliarelor

curriculare

➢ Confidentialitatea

Toate aspectele semnalate la o anumită disciplină trebuie comunicate persoanelor

în cauza, responsabilului ariei curriculare, conducerii şcolii şi consemnate în fişa de

asistentă în mod obiectiv şi profesionist. Toate informațiile cu privire la cadre

didactice, elevi, instituția şcolară sunt confidențiale şi nu trebuie discutate în niciun

alt cadru fără acceptul celor direct implicați.

16 2017-2018

II. DIAGNOZA

II.1 ANALIZA MEDIULUI EXTERN

Când ne referim la mediul extern, avem în vedere factorii legislativi, economici,

socio-culturali, demografici dar şi factorii contextuali ai organizaţiei educaţionale, care

exercită o influenţă importantă asupra sistemului de învăţământ. Planul managerial

strategic al Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări trebuie să ia în considerare

semnificaţia acestora, iar evoluţia lor să se regăsească în strategiile şi politicile elaborate şi

aplicate de organizaţie.

17 2017-2018

1. Factorii legislativi

Legea Educţiei Naţionale

nr.1/2011, cu modificările

ulterioare

Legislaţia secundară

Ordine, metodologii,

regulamente

4. Factorii contextuali

Adaptarea sistemului

educaţional la prevederile

LEN

Consolidarea identităţii

Liceului Tehnologic de

Mecatronică și Automatizări

Accent pe beneficiari: elevi şi

părinţi

3. Factorii socio – demografici şi culturali

Declinul demografic (bilanţ

natural negativ, fenomenul

migratoriu)

Zonă cu tradiţie cultural

Comunități rurale numeroase

Predominanța învățământului

seral

2. Factorii economici Criza economică

Ponderea crescută a serviciilor

Tendinţa de întrepătrundere a

domeniilor mecanică,

electrotehnică, automatizare

Potențial turistic, cultural,

istoric, peisagistic

Dezvoltarea inegală a județului

Dezvoltarea accelerată a

domeniului IT

LICEUL TEHNOLOGIC

DE MECATRONICĂ

ȘI AUTOMATIZĂR

I IAŞI

18 2017-2018

1. Factorii legislativi

Legea Educaţiei Naţionale, publicată pe 10 ianuarie 2011 în Monitorul Oficial, a

adus schimbări majore în sistemul educaţional românesc, ilustrând o tentativă de

modernizare a sistemului şi, în același timp, de compatibilizare cu practicile europene.

Propunând un parcurs educativ centrat pe elev, legea reprezintă o încercare de

armonizare a demersurilor educative, aducând schimbări majore pe următoarele

componente ale sistemului educaţional preuniversitar:

Structura învăţământului preuniversitar

Curriculum-ul naţional

Examenele naţionale

Consiliile de administraţie din şcoli

Finanţarea învăţământului

Statutul cadrelor didactice

Relaţia şcoală-familie/comunitate

Noua Lege a Educatiei prevede reconfigurarea ciclurilor de studii, instituindu-se

învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani, prin introducerea clasei pregătitoare în

structura învăţământului primar.

Conform Legii Educaţiei Naţionale, vorbim despre o abordare curriculară

transdisciplinară, ce pune accent pe competenţe: comunicare în limba română/limba

maternă, comunicare în limbi străine, matematică, ştiinţe şi tehnologie, digitale, de utilizare

a tehnologiei informaticii, sociale şi civice, antreprenoriale, de sensibilizare şi de expresie

culturală, de a învăţa să înveţi.

Un alt aspect fundamental reglementat de noua Lege a Educaţiei este modul de

finanţare a şcolilor, finanțarea per elev a tuturor costurilor salariale, utilităţi, apă, căldură,

manuale şi tot ceea ce ţine de standardele minime de autorizare a şcolii. Ministerul

Educaţiei Naționale stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la

baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din

învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din învăţământul general

obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de

învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.

19 2017-2018

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază,

finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară.

Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din

învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional

acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de

bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei

elaborate de Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice.

Legea Educaţiei redefineşte statutul cadrelor didactice, de la pregătirea iniţială -

studii la nivel de licenţă, masterat didactic, un an stagiatură în sistem - până la metodologia

de titularizare a profesorilor, oferind şcolii libertatea de a selecta cadrele didactice.

Relaţia şcoală-familie/comunitate capătă o nouă dimensiune prin formalizarea

acesteia, odată cu încheierea unui contract educaţional între unităţile de învăţământ şi

părinţi. Este încurajată implicarea părinţilor în deciziile şcolii, fiind reprezentaţi în mod

semnificativ în Consiliile de Administraţie, în Comisia de Evaluare a Calităţii.

Aplicarea actelor normative subsecvente Legii 1/2011 se realizează într-o dinamică

firească, în aşa fel încât să respecte stabilitatea parcursului şcolar al elevilor, capacitatea

de asimilare şi de punere în aplicare a textelor, de către actorii implicaţi, precum şi

asumarea treptată a rolului mult mai activ pe care părinţii şi autorităţile publice locale îl au

în viaţa şcolii.

Multitudinea modificărilor sistemului de educație se corelează cu absența unei

coerențe în legislația secundară. Se adaugă întârzierile în adoptarea conținuturilor

programelor școlare, în tipărirea unor manuale, cât și dificultăți de recredibilizare

învățământului profesional și tehnic. Această problematică amplă impune o adaptare a

direcțiilor de acțiune din programul managerial al Liceului Tehnologic de Mecatronică și

Automatizări pentru anul școlar 2017-2018 în vederea diminuării efectelor negative posibile

ale acestor dificultăți asupra calității activității instructiv-educative desfășurate în unitatea

noastră școlară.

2. Factorii economici

Întreaga activitate economică a judeţului Iaşi este determinată de o serie de factori

naturali şi antropici. Factorii naturali sunt reprezentaţi de poziţia geografică, relief, resurse

naturale, caracteristici climatice, potenţial hidrografic şi biopedologic. Factorii antropici sunt

20 2017-2018

reprezentaţi atât de caracteristicile demografice, cât şi de cele social-economice. Ambele

categorii de factori şi-au lăsat amprenta asupra stării actuale şi dinamicii în timp şi spaţiu a

industriei, agriculturii şi comerţului. Situaţia economică a judeţului se află într-o relaţie

directă cu capacitatea financiară a administraţiilor locale de a susţine infrastructura de

învăţământ, prin existenţa, menţinerea şi dezvoltarea unei baze materiale competitive.

Trebuie specificat că o analiză de sinteză şi mai ales de prognoză a pieţei muncii

este foarte greu de realizat, întrucât există o foarte mare fluctuaţie atât a numărului de

agenţi economici, cât şi a schimbării la termene scurte a profilului de activitate. Aceasta

duce la o schimbare aproape continuă a structurii ofertei ocupaţionale, a necesităţii

permanente de pregatire şi perfecţionare pentru a se putea realiza o reorientare

profesională imediată. Toate aceste situaţii presupun o estimare relativă a ofertelor de

locuri de muncă.

Repartizarea cererilor de forţă de muncă pe zone ocupaţionale este următoarea:

1. Zona Iaşi – concentrează o mare diversitate de activităţi economice (industria

medicamentelor, industria uşoară, alimentară, electronică, metalurgie, viticultură,

transporturi, comerţ etc.)

2. Zona Paşcani – industria alimentară, prelucrări prin aşchiere şi mecanice, construcţii,

textile, comerţ

3. Zona Hârlău – comerţ, industrie alimentară, confecţii-textile, construcţii, viticultură şi

industria vinului, pomicultură, construcţii

4. Zona Podu Iloaiei – preparator produse din lapte, panificaţie, construcţii şi amenajări

interioare, zootehnie

5. Zona Târgu Frumos – confecţii textile, încălţăminte, industrie alimentară, comerţ

6. Zona Răducăneni – industrie alimentară, agricultură, comerţ, filatură

7. Zona Vlădeni – agricultură, piscicultură, comerţ, filatură

8. Zona Ţibăneşti – confecţii, ţesături bumbac, agricultură, comerţ

Analiza nivelului şi a dinamicii principalilor indicatori statistici ai judeţului nostru

reliefează multiple aspecte contradictorii, preponderent negative, în ciuda faptului că

potenţialul de dezvoltare precum şi resursele umane, ca elemente primordiale ale

progresului, situează Iaşul într-o poziţie favorabilă în cadrul regiunii Nord-Est. Începând cu

21 2017-2018

anul 2009 economia ieşeană a resimţit o nedorită involuţie, ritmurile şi consecinţele

declinului economic şi efectele disponibilizărilor regăsindu-se în:

domeniul producţiei materiale

domeniul serviciilor productive

dinamica veniturilor populaţiei

indicatorii calităţii vieţii

starea de sănătate şi de morbiditate ale acesteia (sănătate publică).

Conform datelor oferite de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Iaşi,

activităţile preponderente sunt cele de comert, industrie, construcţii și cele specifice

domeniului IT.

În luna iulie 2016, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate principală de industrie a

scăzut cu 9,3% comparativ cu luna iulie 2015; în perioada 1.I-31.VII 2016, comparativ cu

perioada corespunzătoare din anul precedent, cifra de afaceri a unităţilor cu activitate

principală de industrie a crescut cu 3,3%. (sursa: Buletinul Statistic Lunar nr.7 din 2016 al

Judeţului Iaşi).

În luna iulie 2016, producţia industrială a scăzut cu 1,6% faţă de luna iulie 2015; în

perioada 1.I-31.VII.2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, producţia

industrială a crescut cu 8,7%. (sursa Buletinul Statistic Lunar nr.7 din 2016 al Judeţului

Iaşi)

Industriile principale din Iaşi sunt metalurgia (S.C. Arcelor Mittal Tubular Products),

medicamentele (S.C. Antibiotice S.A.) și prelucrătoare de piese auto (S.C. Delphi S.A.

Iași). Sectorul serviciilor şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase

companii de software fiind prezente în zonă.

Oraşul Iaşi este, de asemenea, un centru comercial regional important, aici existând

numeroase centre comerciale (Palas, Iulius Mall, Moldova Mall, Axa Niciman, Felicia

Shopping Center, Era Shopping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermarket-uri (Palas

Shopping Mall, Metro, Selgros, Carrefour, Kaufland, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman,

Arabesque, Mobexpert, Mr. Bricolage. Lidl, Leroy Merlin etc.).

Bazată pe tradiţie, agricultura este o ramură importantă a economiei la scară judeţeană,

potenţialul agro-pedologic reprezentând unul din principalele atuuri ale judeţului Iaşi. Deşi

22 2017-2018

suprafaţa judeţului în circuit agricol este de cca 69,4 % din total fond funciar, această resursă

nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la majoritatea culturilor.

Contextul economic al judeţului Iaşi determină următoarele implicaţii pentru

unitatea şcolară:

▪ Planul de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei și proporţional cu nevoile

pieţei muncii, ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale

▪ Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competenţe

adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă.

Se desprind două direcţii de acţiune la nivel instituţiei noastre:

➢ Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

➢ Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (C.D.L.).

❖ Dezvoltarea I.M.M. reclamă din partea învăţământului profesional şi tehnic un răspuns

adecvat la nevoile specifice I.M.M., de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de

lucru diverse, prin:

• Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide;

• Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice

economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.);

• Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi;

❖ Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi

cerinţele de competitivitate, trebuie avute în vedere:

▪ Creşterea nivelului de calificare;

▪ Importanţa competenţelor cheie;

▪ Studiul limbilor străine;

▪ Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design,

marketing, tehnici de vânzare;

▪ Colaborarea cu alte şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate

▪ Formarea continuă a profesorilor, în parteneriat cu agenţii economici

❖ Ca răspuns la cerinţele de mediu pe baza standardelor UE:

▪ Dezvoltarea unor competenţe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, pentru

toate calificarile-conform raportului sinteză al studiului “Skills for green jobs” elaborat în

23 2017-2018

2010 de C.E.D.E.F.O.P. (Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale),

în perspectiva căruia toate calificarile vor include competențe “verzi”/de mediu.

❖ Parteneriatul şcoală-agenţi economici – pentru toate domeniile de pregătire, trebuie să

reflecte:

▪ diversitatea categoriilor de agenţi economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi

de activităţi producătoare de bunuri şi servicii ;

▪ asistarea specializată prin tutori a stagiilor de practică;

▪ desfășurarea stagiilor de practică în ateliere special amenajate la angajator și/sau în secții

de producție în conditii cât mai apropiate de cele reale.

▪ Dezvoltarea unui parteneriat real școală-agenți economici, care să asigure o pregătire

profesională adecvată conform standardelor dar și inserția profesională ;

▪ Preocuparea pentru gpsirea agenților economici ca parteneri în implementarea

învățământului dual.

3. Factorii socio-demografici şi culturali

a. Context socio-demografic

Principalul punct de atracţie al judeţului îl constituie municipiul Iaşi, cel mai vechi centru

universitar al ţării şi al doilea ca mărime, după Bucureşti și Cluj, devenit după aderarea

României la Uniunea Europeană şi cel mai mare oraş situat la frontiera estică a acesteia, cu o

populaţie de 362,142 de locuitori în 1.01.2016, conform ultimelor estimări oficiale ale Direcției

Județene de Statistică Iași.

La nivel naţional municipiul Iaşi se remarcă prin funcţiile sale de centru universitar,

educațional, cultural şi istoric, dar şi religios, ştiinţific şi economic. Accesibilitatea este

asigurată de un aeroport internaţional în curs de modernizare, de două magistrale feroviare,

una dintre ele dispunând de cale ferată dublă electrificată, alte cinci căi ferate, trei drumuri

europene, din care unul expres, două drumuri naţionale principale şi patru secundare.

Dimensiunea educativă este dată de cele cinci mari universităţi publice, mai multe

universităţi private şi cea mai largă reţea şcolară ca număr de elevi, profesori şi unităţi şcolare

dintre toate judeţele (a doua la nivel naţional după Bucureşti). Nu doar mărimea, vechimea şi

diversitatea, ci şi calitatea constituie atuurile învăţământului ieşean.

Datorită acestor premise, județul Iaşi este unul dintre cele mai populate judeţe ale ţării

chiar dacă are o suprafaţă medie la nivel naţional.

24 2017-2018

Iaşul se înscrie în arealul din estul României, caracterizat prin menţinerea unor valori

mai ridicate ale bilanţului natural decât media naţională. Graţie acestei particularităţi, dinamica

populaţiei s-a păstrat pe un trend ascendent pentru întreaga perioadă postbelică, exceptând

anii 2008-2011, când au fost înregistrate primele involuţii de masă demografică a judeţului:

780.948 de locuitori în anul 2014; 786.596 de locuitori în anul 2015; 787.499 în anul 2016,

conform datelor Institutului Naţional de Statistică. La 1 iulie 2016 în județul Iași s-a înregistrat,

conform Institului Național de Statistică, următoarea situație : dintr-un total de 787.499 de

locuitori, 141.517 aveau vârsta cuprinsă între 0-14 ani, 483.186 între 15-59 ani și 162.796

peste 60 de ani, conform următoarelor date statistice :

Anii Total Pe grupe de vârstă

Județul Iași 0-14 ani 15-59 ani 60 ani și peste

2012 772.979 143.879 478.003 151.097

2013 775.165 142.343 478.933 153.889

2014 780.948 140.785 493.287 156.876

2015 786.596 141.565 485.323 159.708

2016 787.499 141.517 483.186 162.796

Distribuția populației din județul Iași pe grupe de vârstă, perioada 2012-2016

(sursa : Institutului Naţional de Statistică, 2016)

La nivelul repartiţiei spaţiale a populaţiei urbane, se înregistrează un evident

dezechilibru, ponderea reşedinţei de judeţ fiind de aproximativ 80% din totalul populaţiei

urbane, celelalte oraşe fiind de talie mică (Târgu Frumos – 14.573 locuitori, Hârlău – 12.414

locuitori şi Podu Iloaiei – 11.018), cu excepţia municipiului Paşcani, oraş de talie medie -43.346

locuitori la 1 ianuarie 2016, conform datelor din documentul ”Populația județului Iași după

domiciliu (sursa Direcția Județeană de Statistică Iași)

Această situare a oraşului Iaşi pe primul loc ca număr de locuitori la nivel de judeţ ar fi

întărită în condiţiile în care unele localităţi aflate în prima aureolă de polarizare urbană ar fi

incluse în structura administrativă a centrului de judeţ (Lunca Cetăţuii, Dancu, Tomeşti,

Miroslava). Circumscrierea acestor aşezări rurale de către comune aflate în Zona

Metropolitană a Iaşilor explică prezenţa la nivelul judeţului a celor mai populate comune din

România: Holboca (14.865 locuitori), Tomeşti (13.913 locuitori), Ciurea (14.470 locuitori) la 1

ianuarie 2016.

25 2017-2018

Evidenţierea unui proces lent de îmbătrânire a populaţiei este efectul trecerii de pragul

de 60 de ani a unor contingente numeroase de populaţie, martore ale natalităţii mai ridicate din

anii 50, şi mai puţin efectul unui proces de diminuare a natalităţii, observându-se o stabilitate a

populaţiei tinere, indicele de fertilitate fiind mai ridicat în anul 2015 decât în anul 2016. Se

observă o reducere semnificativă a numărului populaţiei active, fapt determinat de sporul

migratoriu accentuat de criza economică.

Judedul

Iași

Preșcolar Primar (cl.

I-IV)

Gimanzial

(cl. V-VIII)

Liceal Profesional

și de

ucenici

Postliceal

și de

maiștri

2010/2011 28852 38296 38577 32804 1893 4094

2011/2012 29416 37160 36686 34447 520 4479

2012/2013 24963 42521 37173 32705 1442 5104

2013/2014 24089 43032 36911 30730 1718 5176

2014/2015 23553 43215 36299 28327 3754 4714

Populația școlară a județului Iași în perioada 2010-2015


Se constată un descendent al evoluției populației școlare în perioada 2010-2014, cu o

revenire în anul 2014-2015, prin înscrierea unui număr semnificativ de tineri în învățământul

profesional. Această schimbare se datorează noilor prevederi legislative cu privire la

organizarea învățământului profesional și tehnic, care au permis o revigorare a acestei forme

de învățământ, devenind o prioritate a politicii manageriale a ISJ Iași, în vederea adecvării

ofertei educaționale cu solicitările de pe piața muncii la nivel local, județean și național.

Evoluția principalelor fenomene demografice înregistrate în județul Iași în 7 luni ale

anului 2016 comparatv cu aceeași perioadă din anul 2015, se prezintă astfel:

7 luni

2016 2015 Diferența

Nascuți-vii 4667 5294 -627

Decedați 5194 5463 -369

Spor natural -527 -169 -358

Casătorii 2970 2653 +317

26 2017-2018

Divorțuri 639 656 -17

Decedați sun 1 an 38 41 -3

Evoluția fenomenelor demografice în județul Iași


Pe ansamblul județului, populația este răspândită diferit, în raport de condițiile socio-

economice. Ariile cele mai dens populate se înscriu, în general, pe axa Siretului, între Mircești

și Lespezi, și în lungul unei fâșii central care leagă orașele Pașcani și Iași. Densitatea medie a

populației este de 150,5loc/km2, una din cele mai mari din țară. Comunele care au suprafețe

întinse de păduri (Dobrovăț, Schitu Duca) și din Câmpia Moldovei (Gropnița, Movileni) au

densități mici.

Majoritatea absolută a populaţiei judeţului Iaşi este formată din români (98%), iar

naţionalităţile conlocuitoare (rromi, ruşi-lipoveni, evrei, maghiari) deţin un procent mic şi sunt

grupate în general în oraşe. Din punctul de vedere al religiei, locuitorii judeţului sunt în

majoritate creştini ortodocşi (93,3%), romano-catolici (5%), iar celelalte culte ocupă doar 1,7%.

Un alt indicator demografic este cel referitor la populația activă a județului Iași,

observându-se o reducere semnificativă a populașiei active, fapt determinat de sporul

migratoriu accentuat de criza economică.

Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de

Muncă, la sfârşitul lunii iulie 2016, a fost de 12.988 persoane, în creștere cu 42 persoane

comparativ cu mai 2015 (0.32%) şi în scădere cu 888 persoane faţă de luna mai 2016; din

numărul total al şomerilor înregistraţi, 60,85% erau bărbaţi, iar 39,15% femei.

Rata şomajului înregistrată în judeţul Iaşi în luna mai 2016 a fost de 4,6%, la fel ca cea

din luna aprilie 2016 şi mai mică cu 0,42puncte procentuale faţă de mai 2015; pe sexe, rata

şomajului înregistrată pentru bărbaţi a fost de 5,1% (5,4% în mai 2015), cu 1,5 puncte

procentuale mai mare decât cea înregistrată pentru femei.

Rata şomajului din judeţul Iaşi în luna mai 2016 (4,6%) a fost eglă cu cea înregistrată la nivel

naţional (de 4,%)(INS-Buletinul statistic lunar –iulie 2016).

27 2017-2018

Sexe Macroregiuni,

regiuni de

dezvoltare și

județe

Luna mai 2015 Luna aprilie 2016 Luna mai 2016

Procente Procente Procente

Total Total 5 4,6 4,6

- Iasi 4,7 4,4 4,4

Masculin Total 5,4 5,1 5,1

- Iasi 5,5 5,1 5,1

Feminin Total 4,5 4,1 4,1

- Iasi 3,9 3,6 3,6

Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii, pe sexe, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare și județe


b. Context cultural

Oraşul Iaşi, capitala Moldovei şi legendara “urbe a celor 7 coline”, este situat pe râul

Bahlui, un afluent al Jijiei, fiind reşedinţa judeţului. Prima menţionare a oraşului se regăseşte

într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun. După mai

mult de un secol, în 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu mută aici capitala Moldovei, de la

Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat la Iaşi prima şcoală în limba română şi o tipografie la

Biserica Trei Ierarhi, la care, câţiva ani mai târziu, în 1643, este tipărită prima carte. Iaşul

rămâne oraşul marilor idei, al primei Mari Uniri, al primului spectacol de teatru în limba română

şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). De asemenea, pe dealul Copoului

se află cea mai veche universitate din România, Universitatea „Al. I. Cuza”, întemeiată în 1860

prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii

Mihăilene.

Tot în Iaşi se află continuatoarea primei şcoli superioare de inginerie din România,

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenţi, prima şcoală superioară de

muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină şi

Farmacie „Grigore T. Popa" , Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion

Ionescu de la Brad”, Universitatea “Petre Andrei”, Universitatea „Mihai Kogălniceanu”. În Piaţa

Eminescu, în perioada interbelică s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi

găzduieşte cea mai veche bibliotecă universitară din ţară, Biblioteca Centrală Universitară

28 2017-2018

„Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte

rare.

Pe lângă Teatrul Naţional, Teatrul Luceafărul, Opera, Filarmonica, Biblioteca Centrală

Universitară „Mihai Eminescu”, Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Asachi”, galerii de artă,

cinematografe, cluburi, librării şi anticariate, Iaşul dispune de cel mai mare număr de muzee

din ţară, reunite în două complexe muzeale:

1) Complexul Muzeal Moldova, al cărui sediu se află în incinta Palatului Culturii, are patru

secţii:

o artă (cea mai mare galerie de pictură din ţară)

o politehnică

o istorie, cu patru secţii: Muzeul Unirii de la Casa Kogălniceanu: Palatul “Al. I. Cuza”, de

la Ruginoasa, Muzeul Cucuteni, Muzeul Orăşenesc Hârlău, Muzeul de Etnografie

2) Muzeul Literaturii Române – cu sediul la Casa Pogor (unde aveau loc întrunirile societăţii

Junimea). Acest muzeu administrează 11 muzee şi case memoriale, cum ar fi:

o Casa Dosoftei (muzeul de literatură şi tipărituri vechi);

o Casa memorială “Costache Negruzzi” (de la Lunca Prut);

o Casa memorială “Vasile Alecsandri” din Mirceşti;

o Bojdeuca “Ion Creangă” (prima casă memorială din ţară, 1918);

o Muzeul “Mihai Eminescu” din Copou;

o Casa Vasile Pogor – muzeu al literaturii moderne şi contemporane, unde a fost tipărită

pentru prima dată celebra revistă Convorbiri literare. Tot în acest loc şi-a ţinut vestitele

conferinţe celebrul cenaclu literar "Junimea";

o Casa memorială “Mihail Sadoveanu” din Copou;

o Casa memorială "Otilia Cazimir";

o Casa memorială "George Topârceanu (strada Ralet);

o Casa memorială "Mihai Codreanu" (sau Vila Sonet);

Cele 22 de muzee diferite şi Muzeul de Istorie Naturală (clădire care aminteşte de

Unirea din 1859, şi care, în secolul al XIX-lea era sediul Societăţii Medicilor şi Naturaliştilor)

găzduiesc valori importante ale patrimoniului naţional.

Celebrele mănăstiri şi biserici Trei Ierarhi, Galata, Cetăţuia, Frumoasa, Golia, Sfântul Sava,

Barnovschi, Bărboi, Sfântul Gheorghe, Catedrala Metropolitană etc. sunt locuri de pelerinaj la

nivel naţional, precum şi adevărate muzee în aer liber.

29 2017-2018

Dintr-o prezentare succintă a Iaşului nu pot lipsi personalităţile marcante: scriitori şi

oameni de cultură, artişti, medici şi importanţi oameni de stat. Dintre aceştia îi amintim pe cei

care au rămas peste timp ca valori marcante ale patrimoniului cultural naţional: Mihai

Eminescu, Ion Creangă, George Emil Palade, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, A. D.

Xenopol, Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Nicolae Iorga, Otilia

Cazimir, Mihail Sadoveanu, Costache Negruzzi, Vasile Pogor, Petru Poni, Emil Racoviţă,

Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Octav Băncilă, Sabin Bălaşa, Mihail Kogălniceanu,

Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe I. Brătianu, Lascăr Catargiu. Alte instituţii care contribuie la

promovarea Iaşului în spaţiul european şi universal sunt reprezentanţele culturale, apărute

după 1990, dintre care, cele mai importante sunt: Institutul Francez, Centrul Cultural German

„Goethe Zentrum” (Societatea Culturală Româno-Germană), Centrul Cultural Britanic (British

Council), Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, Centrul Cultural Elen „Panellilion”.

Județul Iași beneficiază de o moștenire culturală autentică și de mare valoare,

constituind unul dintre ele mai importante centre ale culturii din țară.

4. Factorii contextuali

Contextul în care se desfăşoară procesul educaţional suportă şi el numeroase

transformări, ce se aliniază schimbărilor din celelalte domenii: economic, etnic, juridic, social.

Analizând sistemul de învăţământ preuniversitar în contextul realităţilor socio-

economice şi culturale determinate de integrarea României în U.E. şi de noile strategii şi politici

educaţionale, Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări Iași are responsabilitatea

pentru crearea unei viziuni obiective, de anticipare şi pregătire a viitorului. Astfel organizaţia

trebuie să-şi consolideze propria identitate şi să o transmită corespunzător şi celor din interior,

şi celor din exterior, pentru a obţine suport real din partea acestora. În condiţiile descentralizării

sistemului educaţional, organizaţia şcolară va putea să atragă şi alte resurse de finanţare

decât cele primite de la stat, lărgindu-şi astfel autonomia.

Schimbările importante şi într-un ritm ridicat ce se realizează în diferite domenii creează

o serie de presiuni asupra organizaţiilor şcolare. De aceea se impune o abordare flexibilă,

adoptată noilor provocări oferite de mediul intern şi extern. Un element demn de remarcat în

perspectivă îl constituie considerarea din ce în ce mai mult a rolului pe care îl are beneficiarul

serviciilor oferite: copiii şi părinţii.

30 2017-2018

Traseul individual, dezvoltarea personală, implicarea ființei umane în sensul

propriilor vocații și aspirații, integrarea socială în profesii utile reprezintă accente majore ale

demersurilor educative din școala noastră.

II.2 ANALIZA MEDIULUI INTERN

Şcoala, în conformitate cu noul sau rol, îşi concentrează activitatea prioritar în domeniul

calităţii procesului educaţional, precum şi în domeniul gestiunii şi administrării eficiente şi

efective a resurselor umane şi materiale. Celelalte activităţi se realizează prin proiecte

elaborate şi dezvoltate în colaborare cu alte instituţii care permit diversificarea surselor de

venituri.

Dezvoltarea profesională continuă, iniţiativa, eficienţa, lucrul în echipă, comunicarea şi

creativitatea sunt caracteristicile definitorii ale activităţii desfăşurate în cadrul Liceului

Tehnologic de Mecatronică și Automatizări.

Identificarea nevoilor de educaţie şi profesionalizare ale comunităţii locale, în acord cu evoluţia

pieţei muncii, au impus elaborarea unei strategii de marketing educaţional care vizează

creşterea impactului şi a eficienţei activităţilor desfăşurate de către şcoala noastră

Ţinte ale marketing-ului:

✓ Realizarea a cât mai multe proiecte şi programe educaţionale, în colaborare cu actori şi

beneficiari ai educaţiei:ISJ, CCD, autorităţi şi instituţii din comunitatea locală, O.N.G.-uri,

universităţi, alte unităţi şcolare;

✓ Adecvarea ofertelor şi serviciilor educaţionale la cerinţele pieţei şi la nevoile reale ale

comunităţii;

✓ Promovarea imaginii instituţiei prin mediatizare, publicaţii, studii, analize, relaţiile cu publicul

etc.

✓ Realizarea de venituri extrabugetare pentru finanţarea proiectelor proprii şi eficientizarea

actului educaţional..

✓ Gestionarea adecvată a costurilor per elev

Comunicarea internă:

Grupuri ţintă: cadrele didactice, şefii de compartimente,personalul didactic auxiliar, personalul

nedidactic;

Forme de comunicare:

31 2017-2018

❖ Comunicare formală:

▪ comunicare verbală: întâlniri de lucru în plen, pe compartimente, comisii, consilii,

ateliere de lucru ş.a.

▪ comunicare scrisă/virtuală: informări, decizii, fişa postului, note de serviciu;

▪ consultanţa: individual, pe echipe;

❖ Comunicare nonformală: seminarii, simpozioane, conferinţe, lansări de reviste, mese

rotunde, schimburi de experienţă ş.a.

Comunicarea externă

Grupuri ţintă privind comunicarea externă: autorităţile şi comunitatea locală în întregul ei,

mass-media, alte unităţi şcolare etc.

Diseminarea mesajului Liceului Tehnologic de Mecatronică și Automatizări către diferite

grupuri ţintă se realizează prin: popularizarea ofertei şi a nevoilor educaţionale, solicitare

de parteneriate cu alte instituţii interesate în educaţie, în vederea relaţionării optime cu toţi

beneficiarii educaţiei.

Medii de comunicare utilizate: mass-media, site –ul şcolii, postere, afişe, broşuri, pliante,

evenimente educaţionale cu impact în rândul grupurilor ţintă (simpozioane, dezbateri,

expoziţii, concursuri etc), publicaţii ale instituţiei (reviste de specialitate, lucrări de

specialitate, revista şcolii).

Ţinte privind comunicarea:

• eficientizarea comunicării interne şi externe;

• „deschiderea” spre exterior (clientul/beneficiarul să fie informat şi să valorifice

oportunităţile de educaţie oferite);

• extinderea şi valorificarea mediilor de comunicare;

• valorizarea imaginii şcolii în comunitate.

32 2017-2018

Plan de comunicare

Grup ţintă Mesaj Mediatizare Orizont de timp Costuri

Clienţi/Beneficiari

Ofertă

educaţională

Informaţii

educaţionale

Elevi, asociaţii

de părinţi, mass

- media

permanent Parţial

asigurate de la

bugetul de stat,

acoperite prin

venituri

extrabugetare

Instituţii

partenere

Programe,

proiecte, planuri

de acţiune

ONG,

universităţi,

agenţi

economici, CL,

mass-media

permanent Parţial

asigurate de la

bugetul de stat,

acoperite prin

venituri

extrabugetare

Instituţii ierarhic

superioare

Rapoarte,

sinteze,

proiecte,

strategii

ISJ, Primărie la solicitarea

acestora

Parţial

asigurate de la

bugetul de stat,

acoperite prin

venituri

extrabugetare

În acest context, echipa managerială împreună cu Consiliul de Administraţie – au sarcina de a

analiza forţele competitive atât din mediul extern, cât şi din mediul intern pentru a identifica şi

înţelege oportunităţile şi ameninţările cu care se confruntă organizaţia. Adoptând la şcoala

noastră, modelul elaborat de M. Porter, se conturează următoarea structură:

33 2017-2018

1. Concurenţi

• Învăţământul particular

• Unităţi şcolare din filiera tehnologică din mediul urban şi din cel rural

2. Competiţia între organizaţii

• Domeniu consolidat

• Cerere în scădere

• Adaptare

3. Puterea de negociere a beneficiarilor (elevi/părinţi/comunitate)

• Mediul urban: putere mare de negociere (stabilirea CDL –ului, proiectelor educaţionale, parteneriatelor judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale)

• Mediul rural: populaţie şcolară numeroasă

4. Puterea de negociere a unităţii şcolare

• Oferta educaţională

• Renumele, prestigiul şi ethosul şcolii

5. Produse de substituţie

• Învăţământul seral

• ONG – uri

• Cursuri/programe

LICEUL TEHNOLOGIC

DE MECATRONICĂ

ȘI

AUTOMATIZĂRI IAŞI

34 2017-2018

1.Concurenţi

La nivelul unităţii şcolare, dinamica personalului angajat înregistrează următoarea structură

pe parcursul ultimilor ani şcolari:

Nr.

crt Personal 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017

1 Personal didactic 90 88 62 50

2 Personal didactic

auxiliar 22 19 18 17

3 Personal nedidactic 38 33 33 33

4 Număr posturi 150 140 113 101,89

Realizarea planului de şcolarizare pentru anii şcolari 2013-2014, 2014-2015, 2015-

2016, 2016-2017

Evolutia populatiei şcolare se prezentat astfel:

Nivelul de

învătământ

Număr clase Număr elevi Număr elevi urban Număr elevi rural

2013-2

01

4

2014-2

01

5

2015-2

01

6

2016-2

01

7

2013-2

01

4

2014-2

01

5

2015-2

01

6

2016-2

01

7

2013-2

01

4

2014-2

01

5

2015-2

01

6

2016-2

01

7

2013-2

01

4

2014-2

01

5

2015-2

01

6

2016-2

01

7

Liceu zi – ruta

directă 20 19 12 8 372 350 237 165 106 93 34 266 257 174 131

Liceu zi – ruta

progresivă 20 10 426 191 215 128 211 63

Şcoala

postliceală 6 7 6 4 195 229 175 104 153 91 76 53

Școală

profesională XI 1 2 2 11 59 59 6 3 5 56 56

Liceu seral – ruta

directă 15 16 18 19 401 405 422 431 222 261 212 179 144 203 219

Liceu seral – ruta

progresivă 3 58 41 17

Școală

profesională IX-XI - 2 3 5 - 59 88 127 -

3 81 - 56 82 43

35 2017-2018

62,15%

80,99%

73,55%

100%

84,30%

75,38%

82,98%

100%

57,14%

63,95%

81,68%

76,27%75,43%

81,69%

85,34% 86,44%

62,02%

70,85%

93,10%

75%78,05% 78,19%

93,10%

90,90%

86,06%

76,21%

79,98%

86,06%84,30%

87,28%

Liceal, zi – ruta directă Liceal, seral - ruta directă Liceal, seral – ruta progresivă Școală profesionala XI Școală profesionala IX-XI

Procentul elevilor promovati

2013 - 2014 Iunie 2013 - 2014 Anual 2014-2015 Iunie 2014-2015 Anual

2015-2016 Iunie 2015-2016 Anual 2016-2017 Iunie 2016-2017 Anual

Nivel de

şcolarizare

2013 - 2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017

Iunie Anual Iunie Anual Iunie Anual Iunie Anual

Liceal, zi – ruta

directă

62,15

%

84,3

%

57,14

%

75,43

%

62,02

%

78,05

%

86,06

%

86,06

%

Liceal, seral -

ruta directă

80,99

%

75,38

%

63,95

%

81,69

%

70,85

%

78,19

%

76,21

%

84,30

%

Liceal, seral –

ruta progresivă

73,55

%

82,98

%

81,68

%

85,34

%

93,10

%

93,10

%

Școală

profesionala XI 100%

Școală

profesionala IX-

XI

76,27

%

86,44

%

75

%

90,90

%

79,98

%

87,28

%

36 2017-2018

Examenul de Bacalaureat 2017

SESIUNEA 1

ÎNSCRIŞI PREZENŢI REUŞIŢI RESPINŞI NEPREZENTAŢI

Total SC SA NR. % NR. % NR. % NR. %

LLR

2013 2014 96 62 34 71 73,96 45 63,38 26 36,62 25 26,04

2014 2015 40 99 41 80 57,14 46 57,50 34 42,50 60 42,86

2015 2016 112 89 23 55 49,11 29 52,73 26 47,27 57 50,89

2016 2017 82 67 15 42 51,22 30 71,43 12 28,57 40 48,78

MAT

2013 2014 97 62 35 63 64,95 28 44,44 35 55,56 34 35,05

2014 2015 140 99 41 74 52,85 53 71,62 21 28,37 66 47,14

2015 2016 104 89 15 43 41,35 14 32,56 29 67,44 61 58,65

2016 2017 81 66 15 37 45,68 17 45,94 20 54,05 44 54,32

FZ

2013 2014 43 32 11 19 44,19 1 5,26 18 94,74 24 55,81

2014 2015 79 71 8 24 30,38 13 54,17 11 45,83 55 69,62

2015 2016 49 33 16 13 26,53 2 15,38 11 84,62 36 73,47

2016 2017 36 26 10 16 44,44 5 31,25 11 68,75 20 55,55

CH

2013 2014 23 9 14 18 78,26 3 16,67 15 83,33 5 21,74

2014 2015 17 - 10 10 58,82 4 40 6 60 7 41,18

2015 2016 15 13 2 9 20 2 22,22 7 77,78 6 40

2016 2017 16 12 4 3 18,75 0 0 3 100 13 81,25

BIO

2013 2014 40 20 20 30 75 8 26,67 22 73,33 10 25

2014 2015 44 21 23 32 72,73 15 46,88 17 53,12 12 27,27

2015 2016 50 42 8 28 56 7 25 21 75 22 44

2016 2017 36 26 10 20 55,56 11 55 9 45 16 44,44

Total

2013 2014 299 185 114 201 67,33 85 42,28 116 57,43 98 32,67

2014 2015 420 290 123 220 52,38 131 59,55 89 40,45 200 47,62

2015 2016 330 266 64 148 44,84 54 36,48 94 63,51 182 55,15

2016 2017 251 197 54 118 43.13 63 40.72 55 59.27 133 56.86

37 2017-2018

SESIUNEA 2

ÎNSCRIŞI PREZENŢI REUŞIŢI RESPINŞI NEPREZENTAŢI

Total SC SA NR. % NR. % NR. % NR. %

LLR

2013 2014 50 24 26 32 61,54 12 37,50 20 62,50 18 36

2014 2015 37 12 25 30 81,08 27 90 3 10 7 18,92

2015 2016 32 16 16 21 65,63 13 61,90 8 38,10 11 34,38

2016 2017 29 17 12 17 58,62 8 47,05 9 52,94 12 42,31

MAT

2013 2014 54 26 28 34 62,96 14 41,18 20 58,82 20 37,04

2014 2015 37 12 25 29 78,38 25 86,20 4 13,79 8 21,62

2015 2016 30 18 12 16 53,33 5 31,25 11 68,75 14 46,67

2016 2017 32 18 14 17 53,12 5 29,41 12 70,59 15 46,88

FZ

2013 2014 25 14 11 17 68 2 11,76 15 88,24 8 32

2014 2015 13 4 9 4 30,77 2 50 2 50 9 69,23

2015 2016 13 5 8 3 23,08 0 0 3 100 10 76,92

2016 2017 21 10 11 10 41,67 1 10 9 90 11 52,38

CH

2013 2014 19 12 7 13 68,42 3 23,08 10 76,92 6 31,58

2014 2015 8 1 7 4 50 3 75 1 25 4 50

2015 2016 6 4 2 3 50 0 0 3 100 3 50

2016 2017 5 2 3 2 40 2 100 0 0 3 60

BIO

2013 2014 37 17 20 25 67.57 15 60 10 40 12 32,43

2014 2015 17 6 11 14 82,35 11 78,57 3 21,43 3 17,65

2015 2016 21 12 9 11 52,38 3 27,27 8 72,73 10 47,62

2016 2017 16 11 5 10 62,50 6 60 4 40 6 37,50

Total

2013 2014 185 93 92 121 65,41 46 38,02 75 61,98 64 34,59

2014 2015 112 35 77 81 72,32 68 83,95 13 16,05 31 27,68

2015 2016 102 55 47 54 52.94 21 38,88 33 61,11 48 47,06

2016 2017 103 58 45 56 51.18 22 49.29 34 50.70 47 47.81

38 2017-2018

SESIUNEA 1

PROMOVATI RESPINSI

TOTAL 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 TOTAL 1-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99

LLR

2013 2014

45 32 8 3 1 1 26 2 7 11 6

2014 2015 46 18 14 11 3 - 34 1 5 17 11

2015 2016

29 18 4 6 1 - 26 2 4 14 6

2016 2017

30 14 7 4 3 2 12 1 1 8 2

MAT

2013 2014

28 9 9 4 4 2 35 12 13 8 2

2014 2015 53 18 15 3 5 5 21 13 4 1 3

2015 2016

14 9 1 1 3 29 9 6 12 2

2016 2017

17 5 5 6 - 1 20 8 8 3 1

FZ

2013 2014

1 - 1 - - - 18 9 9 - -

2014 2015 13 6 7 - - - 11 2 7 2 -

2015 2016

2 1 - - 1 - 11 3 4 3 1

2016 2017

5 3 1 1 - - 12 1 6 4 1

CH

2013 2014

3 1 1 1 - - 15 1 7 4 3

2014 2015 4 3 1 - - - 6 - - 5 1

2015 2016

2 2 - - - - 7 1 1 3 2

2016 2017

- - - - - - 3 - 2 1 -

BIO

2013 2014

8 3 3 1 1 - 22 3 7 6 6

2014 2015 15 2 9 3 1 - 17 2 5 9 1

2015 2016

7 - 3 2 2 - 21 4 9 7 1

2016 2017

11 4 3 1 3 - 9 1 4 3 1

39 2017-2018

SESIUNEA 2

PROMOVATI RESPINSI

TOTAL 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10 TOTAL 1-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99

LLR

2013 2014

12 8 2 2 - - 20 - 2 14 4

2014 2015 27 13 9 5 - - 3 - 1 1 1

2015 2016

13 7 3 2 1 9 1 2 4 2

2016 2017

8 5 3 - - - 9 1 4 1 3

MAT

2013 2014

14 3 8 3 - - 20 6 7 6 1

2014 2015 25 11 10 1 3 - 4 1 1 2 -

2015 2016

5 5 11 4 3 3 1

2016 2017

5 1 2 1 1 - 12 2 4 6 -

FZ

2013 2014

2 2 - - - - 15 8 3 2 2

2014 2015 2 - 2 - - - 2 - 1 1 -

2015 2016

3 1 1 1

2016 2017

1 - - 1 - - 9 2 1 3 3

CH

2013 2014

3 2 1 - - - 10 3 3 3 1

2014 2015 3 2 1 - - - 1 - - 1 -

2015 2016

3 2 1

2016 2017

2 1 1 - - - - - - - -

BIO

2013 2014

15 9 2 2 1 1 10 2 4 4 -

2014 2015 11 3 4 4 - - 3 - 1 1 1

2015 2016

3 2 1 8 1 3 3 1

2016 2017

6 3 3 - - - 4 1 1 1 1

40 2017-2018

Proba E a) – Limba şi literatura română

SESIUNEA ÎNSCRIŞI PREZENŢI REUŞIŢI RESPINŞI NEPREZENTAŢI

NR. % NR. % NR. % NR. %

1

SC

2013 2014

62 42 28 66,67 14 20

2014 2015 99 44 44,44 20 45,45 24 54,55 55 55,56

2015 2016

89 37 41,57 23 62,16 14 37,84 52 58,43

2016 2017

67 33 49,25 23 69,70 10 30,30 34 50,75

SA

2013 2014

34 29 17 70,59 12 5

2014 2015 41 36 87,80 26 72,22 10 27,78 5 12,20

2015 2016

23 18 78,26 6 33,33 12 66,67 5 21,74

2016 2017

15 9 60 7 77,78 2 22,22 6 40

SC&SA

2013 2014

96 71 73,96 45 63,38 26 36,62 25 26,04

2014 2015 140 80 57,14 46 57,50 34 42,50 60 42,86

2015 2016

112 55 49,11 29 52,73 26 47,27 57 50,89

2016 2017

82 42 51,22 30 71,43 12 28,57 40 48,78

2

SC

2013 2014

24 13 3 23,08 10 11

2014 2015 12 8 66,67 8 100 - - 4 33,33

2015 2016

16 10 62,50 4 40 6 60 6 37,50

2016 2017

17 10 58,82 4 40 6 60 7 41,18

SA

2013 2014

26 19 9 47,36 10 7

2014 2015 25 22 88 19 86,36 3 13,64 3 12

2015 2016

16 11 68,75 9 81,82 2 18,18 5 31,25

2016 2017

12 7 58,33 4 33,33 3 42,86 5 41,67

SC&SA

2013 2014

50 32 61,54 12 37,50 20 62,50 18 36

2014 2015 37 30 81,08 27 90 3 10 7 18,92

2015 2016

32 21 65,63 13 61,90 8 38,10 11 34,38

2016 2017

29 17 58,26 8 47,06 9 52,94 12 41,38

TOTAL 2013 2014

146 103 70,54 57 55,34 46 44,66 43 29,45

41 2017-2018

2014 2015 177 110 62,15 73 66,36 37 33,64 67 37,85

2015 2016

144 76 52,77 42 55,26 34 44,74 68 47,22

2016 2017

111 59 53,12 38 64,41 21 35,59 52 46,85

Proba E c) – Matematică


NR. % NR. % NR. % NR. %

1

SC

2013 2014

62 37 18 48,64 19 25

2014 2015 99 42 42,42 27 64,29 15 35,71 57 57,58

2015 2016

89 35 39,33 10 28,57 25 71,34 54 60,67

2016 2017

66 26 39,39 15 57,69 11 42,31 40 60,61

SA

2013 2014

35 26 10 38,46 16 9

2014 2015 41 32 78,05 26 81,25 6 18,75 9 21,95

2015 2016

15 8 53,33 4 50 4 50 7 46,67

2016 2017

15 11 73,33 2 18,18 9 81,22 4 26,67

SC&SA

2013 2014

97 63 64,95 28 44,44 35 55,56 34 35,05

2014 2015 140 74 52,86 53 71,62 21 28,38 66 47,14

2015 2016

104 43 41,35 14 32,56 29 64,44 61 58,65

2016 2017

81 37 45,68 17 45,95 20 54,05 44 54,32

2

SC

2013 2014

26 16 6 37,5 10 10

2014 2015 12 8 66,67 7 87,50 1 12,5 4 33,33

2015 2016

18 13 72,22 3 23,08 10 76,92 5 27,78

2016 2017

18 8 44,44 3 37,50 5 62,50 10 55,55

SA

2013 2014

28 18 8 44,44 10 10

2014 2015 25 21 84 18 85,71 3 14,29 4 16

2015 2016

12 3 25 2 66,67 1 33,33 9 75

2016 2017

14 9 64,29 2 22,22 7 77,78 5 35,71

SC&SA 2013 2014

54 34 62,96 14 41,18 20 58,82 20 37,04

42 2017-2018

2014 2015 37 29 78,38 25 86,21 4 13,79 8 21,62

2015 2016

30 16 53,33 5 31,25 11 68,75 14 46,67

2016 2017

32 17 53,12 5 29,41 12 70,59 15 46,88

TOTAL

2013 2014

151 97 64,23 42 43,29 55 56,70 54 35,76

2014 2015 177 103 58,19 78 75,73 25 32,05 74 41,80

2015 2016

134 59 44,03 19 32,20 40 67,80 75 55,97

2016 2017

113 55 48,67 24 43,64 31 56,36 58 51,33

Proba E d) – Fizica


NR. % NR. % NR. % NR. %

1

SC

2013 2014

32 14 1 7,14 13 18

2014 2015 71 19 26,76 10 52,63 9 47,37 52 73,24

2015 2016

33 5 15,15 1 20 4 80 28 84,85

2016 2017

26 11 42,31 4 36,36 7 63,64 15 57,69

SA

2013 2014

11 5 - 0 5 6

2014 2015 8 5 62,50 3 60 2 40 3 37,50

2015 2016

16 8 50 1 12,5 7 87,5 8 50

2016 2017

10 5 50 1 20 4 80 5 50

SC&SA

2013 2014

43 19 44,19 1 5,26 18 94,74 24 55,81

2014 2015 79 24 30,38 13 54,17 11 45,83 55 69,62

2015 2016

49 13 26,53 2 15,38 11 84,62 36 73,47

2016 2017

36 16 44,44 5 31,25 11 68,75 20 55,56

2 SC

2013 2014

14 10 - 0 10 4

2014 2015 4 1 25 1 100 - - 3 75

2015 2016

5 5 100

2016 2017

10 4 40 - - 4 100 6 60

SA 2013 11 7 2 28,57 5 4

43 2017-2018

2014

2014 2015 9 3 33,33 1 11,11 2 66,66 6 66,67

2015 2016

8 3 37,5 3 100 5 62,50

2016 2017

11 6 54,55 1 16,67 5 83,33 5 45,54

SC&SA

2013 2014

25 17 68 2 11,76 15 88,24 8 32

2014 2015 13 4 30,77 2 50 2 50 9 69,23

2015 2016

13 3 23,08 3 100 10 76,92

2016 2017

21 10 47,62 1 10 9 90 11 52,38

TOTAL

2013 2014

68 36 52,94 3 8,33 33 91,6 32 47,05

2014 2015 92 28 30,43 15 53,57 13 46,43 64 69,57

2015 2016

62 16 25,80 2 12,50 14 22,58 46 74,19

2016 2017

57 26 45,16 6 23,08 20 76,92 31 54,39

Proba E c) – Chimia


NR. % NR. % NR. % NR. %

1

SC

2013 2014

9 8 - - 0 8 1 -

2014 2015 - - - - - - - - -

2015 2016

13 8 61,54 1 12,50 7 87,50 5 38,46

2016 2017

16 3 18,75 - - 3 100 13 81,25

SA

2013 2014

14 10 - 3 30 7 - 4 -

2014 2015 17 10 58,82 4 40 6 60 7 41,18

2015 2016

2 1 50 1 100 - - 1 50

2016 2017

4 2 50 - - 2 100 2 50

SC&SA

2013 2014

23 18 78,26 3 16,67 15 83,33 5 21,74

2014 2015 17 10 58,82 4 40 6 60 7 41,18

2015 2016

15 9 60 2 22,22 7 77,78 6 40

2016 2017

16 3 18,75 - - 3 100 13 81,25

2 SC 2013 2014

12 8 - 1 12,5 7 - 4 -

44 2017-2018

2014 2015 1 - - - - - - - -

2015 2016

4 3 75 - - 3 100 1 25

2016 2017

2 - - - - - - 2 100

SA

2013 2014

7 5 - 2 40 3 2 -

2014 2015 7 4 57,14 3 75 1 25 3 42,86

2015 2016

2 - - - - - - 2 100

2016 2017

3 2 66,67 2 100 - - 1 33,33

SC&SA

2013 2014

19 13 68,42 3 23,08 10 76,92 6 31,58

2014 2015 8 4 50 3 75 1 25 4 50

2015 2016

6 3 50 - - 3 100 3 50

2016 2017

5 2 40 2 100 - - 3 60

TOTAL

2013 2014

42 31 73,80 6 19,35 25 80,64 11 26,19

2014 2015 25 14 56 7 50 7 50 11 44

2015 2016

21 12 57,14 2 16,67 10 83,33 9 4,76

2016 2017

21 5 23,81 2 40 3 60 16 76,19

Proba E c) – Biologia


NR. % NR. % NR. % NR. %

1

SC

2013 2014

20 12 2 16,67 10 8

2014 2015 23 16 69,56 3 13,04 13 81,25 7 30,43

2015 2016

42 22 52,38 4 18,18 18 81,82 20 47,62

2016 2017

26 12 46,15 6 50 6 50 14 53,85

SA

2013 2014

20 17 6 35,29 11 3

2014 2015 21 16 76,19 12 75 4 25 5 23,81

2015 2016

8 6 75 3 50 3 50 2 25

2016 2017

10 8 80 5 62,50 3 37,50 2 20

SC&SA

2013 2014

40 30 75 8 26,67 22 73,33 10 25

2014 2015 44 32 72,73 15 46,88 17 53,13 12 27,27

45 2017-2018

2015 2016

50 28 56 7 25 21 75 22 44

2016 2017

36 20 55,56 11 55 9 45 16 44,44

2

SC

2013 2014

17 12 6 50 6 5

2014 2015 6 5 88,33 3 60 2 40 1 16,67

2015 2016

12 6 50 2 33,33 4 66,67 6 50

2016 2017

11 6 54,55 4 66,67 2 33,33 5 45,55

SA

2013 2014

20 13 9 69,23 4 7

2014 2015 11 9 81,82 8 88,89 1 11,11 2 18,18

2015 2016

9 5 55,56 1 20 4 80 4 44,44

2016 2017

5 4 80 2 50 2 50 1 20

SC&SA

2013 2014

37 25 67,57 15 60 10 40 12 32,43

2014 2015 17 14 82,35 11 78,57 3 21,43 3 21,43

2015 2016

21 11 53,38 3 27,27 8 72,73 10 47,62

2016 2017

16 10 62,50 6 60 4 40 6 37,50

TOTAL

2013 2014

77 55 71,42 23 41,8 32 58,18 22 28,57

2014 2015 61 46 75,41 26 56,52 20 43,48 15 24,59

2015 2016

71 39 54,93 10 25,64 29 74,36 32 45,07

2016 2017

52 30 57,69 17 56,67 13 43,33 22 42,31

46 2017-2018

REUSITA LA BACALAUREAT PE DISCIPLINELE DE EXAMEN (%)

47 2017-2018

PONDEREA NOTELOR DE PROMOVARE PE DISCIPLINELE DE EXAMEN (%)

48 2017-2018

49 2017-2018

50 2017-2018

Sinteza – RESPINSI

SE

SIU

NE

A 1

Ani

scoalari

1 probă 2 probe 3 probe Sub

media

5,99 Număr Proba Număr Proba Proba Număr Proba Proba Proba

2013 2014

6

LLR

1

LLR

MAT

6

LLR MAT

FIZ

2014 2015

15 1 4

2015 2016

6 1 14 10

2016 2017

2 6

2013 2014

9

MAT

1

FIZ

3

CH

2014 2015

9 2 -

2015 2016

3 13

2016 2017

1 1 2

2013 2014

7

FIZ

1

CH

4

BIO

2014 2015

5 1 5

2015 2016

5 16

2016 2017

4 4

2013 2014

8

CH

1

BIO

2014 2015

5 6

2015 2016

1 3

2016 2017

1 -

2013 2014

13

BIO

5

MAT

FIZ

2014 2015

- -

2015 2016

3 4

2016 2017

2

2013 2014

5

CH

2014 2015

-

2015 2016

3

2016 2017

2013 2014

4

BIO

2014 2015

1

2015 2016

12

2016 2017

51 2017-2018

2013 2014

43 18 13 8

2014 2015

39 11 9 7

2015 2016

18 23 43

2016 2017

8 9 8 6

SE

SIU

NE

A 2

Ani

scoalari 1 probă 2 probe 3 probe Sub

media

5,99 Număr Proba Număr Proba Proba Număr Proba Proba Proba

2013 2014

5

LLR

1

LLR

MAT

1

LLR MAT

FIZ

2014 2015

- 1 1

2015 2016

4 3 4

2016 2017

1 1 1 2

2013 2014

7

MAT

2

FIZ

5

CH

2014 2015

- - -

2015 2016

3 2

2016 2017

4 1

2013 2014

9

FIZ

1

CH

5

BIO

2014 2015

1 - -

2015 2016

3 2

2016 2017

4

2013 2014

2

CH

-

BIO

2014 2015

1 1

2015 2016

2016 2017

1

2013 2014

5

BIO

-

MAT

FIZ

2014 2015

5 1

2015 2016

5 2

2016 2017

2 4

2013 2014

2 CH

2014 2015

-

52 2017-2018

2015 2016

1

2016 2017

2013 2014

2

BIO

2014 2015

2

2015 2016

4

2016 2017

1

2013 2014

28 8 11 3

2014 2015

7 7 1 6

2015 2016

15 7 7

2016 2017

12 7 1 2

PROMOVABILITATEA PE CLASE

Clasa Sesiunea Inscrisi Prezenti REUSITI CU MEDII DE:

Respinsi 6 7 8 9

XIIA I 10 7 1 3 - - 3

II 18 8 1 - - - 7

XIIB I - - - - - - -

II - - - - - - -

XIIC

I 16 12 1 - 1 1 9

II 7 5 1 - 1 4

II - - - - - - -

Total

LZ

I 26 19 2 3 1 1 12

II 25 13 2 - - - 11

XIIIAs I 8 - - - - - -

II 3 - - - - - -

XIIIBs I 4 - - - - - -

II - - - - - - -

XIIICs I 5 1 - - - - 1

II 3 1 - - - - 1

XIIIDs I 6 2 - - - - 2

II 2 1 - - - - 1

XIIIEs I 5 2 - - - - 2

II - - - - - - -

XIIIFs I 4 1 - - 1 - -

II - -

XIIIGs I 8 - - - - - -

II 1 - - - - - -

53 2017-2018

Total

LS

I 40 6 - 1 - - 5

II 9 2 - - - - 2

TOTAL I 66 25 2 4 1 1 17

II 34 15 2 - - - 13

Rezultate la competitii şcolare şi extraşcolare

o Număr elevi participanti...........................................................700

▪ Concursuri școlare.............................................315

▪ Olimpiade ............................................................25

▪ Sesiuni de referate și comunicări/simpozione... 90

▪ Competiții extracurriculare.................................270

o Număr elevi premiati (premii şi mentiuni)................................474

▪ Concursuri școlare ............................................148

▪ Olimpiade .............................................................8

▪ Sesiuni de referate și comunicări/simpozione.....58

▪ Competiții extracurriculare...................................260

o Procent (premii/participanti).......................................................67%

2. Competiția între organizaţii

Domeniu consolidat: învăţământul tehnic de stat se prezintă ca un domeniu

consolidat, având în vedere faptul că segmentul privat este încă insuficient dezvoltat.

Instituţia noastră şcolară are o identitate bine conturată de – a lungul timpului, având

tradiţie în formarea profesională, fapt ce influenţează pozitiv procesul instructiv – educativ :

iniţierea şi derularea proiectelor educaţionale, dotarea materială, formarea continuă a

cadrelor didactice.

Cerere în scădere: Copiii cu vârstă şcolară reprezintă o parte importantă din

populaţia judeţului Iaşi (aproximativ 150.000 de persoane), dar numărul acestora a fost în

scădere în ultimii trei ani şcolari:

54 2017-2018

2012 2013 201 2015 2016

Copii cu

vârsta

cuprinsă

între 0-14 ani

143.879 142.343 140.785 141.565 141.517

Numărul de copii din județul iași, cu vârsta de până la 14 ani

Având în vedere evoluţia demografică a populaţiei şcolare în următorii ani, putem

prognoza ca tendinţă scăderea populaţiei şcolare pentru fiecare nivel de învăţământ;

Adaptare: Şcoala asigură comunicarea strategic instituţională, compatibilizarea

demersurilor proiective cu cele acţionale şi evaluative, astfel încât fiecare cadru didactic,

fiecare părinte şi elev să beneficieze de toate informaţiile necesare pentru înţelegerea şi

participarea la actul educaţional.

Măsurile de descentralizare elaborate de minister, în cadrul politicilor specifice

domeniului, stabilesc şcolilor noul lor rol de realizare şi monitorizarea calităţii procesului

educaţional.

În anul şcolar 2016 – 2017 Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări îşi

propune să integreze cu succes următoarele elemente de noutate :

• Școala profesională de 3 ani-în system dual ;

• Consiliul de administraţie : organizarea şi funcţionarea eficientă a acestei

structuri reprezentative, în conformitate cu legislaţia secundară specifică;

• Integrarea tuturor elementelor de noutate ce ţin de domeniul formării şi şi al

profesionalizării cadrelor didactice: asigurarea consilierii cadrelor didactice

înscrise la grade didactice, sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare

a creditelor profesionale transferabile;

• Formarea profesională a adulților prin cursuri de scurtă durată;

• Iniţierea unor proiecte educaţionale.

Sistemul educaţional conceput ca sistem deschis participării actorilor multiple, flexibile,

care facilitează obţinerea “valorii adăugate” în procesul de dezvoltare personală şi

profesională a fiecărui elev, trebuie astfel organizat încât să genereze încrederea reciprocă

a actorilor implicaţi, atât interni, cât şi externi, în oferta educaţională.

LTMA a derulat în ultima perioadî, importante proiecte cu impact la nivel local,

regional și naționaș, implicându-se constant în activități educaționale de anvergură

55 2017-2018

desfășurate în colaborare cu parteneri din spațiul ieșean, national și international, activități

în care au fost implicați, într-un număr considerabil, elevi, profesori, părinți, reprezentanți ai

comunității.

3.Puterea de negociere a beneficiarilor (elevi/părinţi/comunitate)

Pentru şcolar 2017-2018, la nivelul judeţului Iaşi, au fost disponibile pentru admiterea în

clasa a IX-a de liceu și clasa a a IX-a școală profesională 7952 de locuri din care :

• Filiera tehnologică 31%

• Filiera teoretică 32%

• Filiera vocaţională 7%

• Filiera profesională 30%

Absolvenţii de clasa a VIII-a beneficiază de o oferta educaţională de o mare diversitate

ca profiluri şi specializări, promovată în mod constant prin mass-media şi târguri anuale

organizate de Inspectoratul Şcolar şi C.J.R.A.E. Iaşi.

Oferta şcolii este fundamentată pe previziunile de dezvoltare economică locală şi

regională prevăzute în P.L.A.I. şi P.R.A.I., dar și pe cerințețe agenților economici, ţinându-

se seama şi de resursele materiale şi umane existente.

Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea tinerilor presupune,

cel puţin, ca fiecare părinte să cunoască: obligaţiile legale privind educaţia copilului;

drepturile de care dispune pentru educaţia copilului; importanţa atitudinii lui pentru reuşita

şcolară a copilului; metodele de colaborare cu şcoala. În acest scop este necesar un dialog

între şcoală şi părinţi:

• comunicarea cadrelor didactice cu părinţii trebuie considerată aptitudine şi

competenţă profesională;

• părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a îndeplini rolul lor educativ esenţial în

cooperare cu profesorii;

• şcoala trebuie să asigure părinţilor asistența necesară.

Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta

elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii si ceilalţi

membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul

56 2017-2018

elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute

ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt de

mult considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura

relaţiilor publice.

În baza cercetărilor făcute în şcolile din S.U.A. şi în în unele ţări din Europa, a reieşit

faptul că, atunci când şcolile, familiile şi comunităţile colaborează ca parteneri, beneficiarii

acestei colaborări sunt elevii. Parteneriatul are un rol deosebit în funcţionarea şcolii, în

îndeplinirea obiectivelor acesteia astfel:

susţin şi completează profesorii în munca lor;

perfecţionează abilităţile şcolare ale elevilor;

îmbunătăţesc programele de studiu si climatul şcolar;

îmbunătaţesc abilităţile educaţionale ale parinţilor şi ale elevilor;

dezvoltă abilităţile de lideri ale părinţilor;

facilitează legătura dintre familii, personalul şcolii şi al comunităţii;

oferă servicii şi suport familiilor;

creează o atmosferă mai sigură în şcoală.

4.Puterea de negociere a unităţii şcolare

Analiza puterii de negociere a unităţilor de învăţământ se poate realiza în funcţie de

următoarele variabile:

❖ forma de finanţare: învăţământ public vs învăţământ particular;

❖ mediul în care funcţionează unitatea: urban vs rural;

❖ tipul unităţii de învăţământ

În cadrul sistemului public de educaţie, între unităţile de învăţământ preuniversitar

ieşean, se constată diferenţe de capital simbolic dar şi financiar, aceşti factori influenţând

puterea lor de negociere.

Capitalul simbolic al unei şcoli este dat de cultura acesteia, ce reflectă intregul

istoric educaţional al instituţiei, ansamblul de valori, credinţe, stereotipuri pe care actorii

educaţionali – elevi, profesori, părinţi le împărtăşesc.

57 2017-2018

Elevii şi părinţii beneficiază de o ofertă educaţională suficient de atractivă, aceasta

influenţând în mod pozitiv curriculumul la decizia comunității, proiectele educaţionale,

parteneriatele locale, judeţene, naţionale şi internaţionale ce se derulează în şcoală.

În acelaşi timp, Liceul Tehnologic de Mecatronică și Automatizări are ca sarcină

rezolvarea unor probleme ce ţin de gradul de atractivitate prin:

stabilirea unor direcţii de acţiune în domeniul marketingului educaţional;

identificarea unor strategii de dezvoltarea a educaţiei centrate pe elev;

informare, educarea părinţilor şi eficientizarea parteneriatului şcoală-familie;

implicarea adecvată a comunităţii în viaţă şcolii.

Învăţământul tehnic preuniversitar este baza viitoarei economii a ţării. Este necesar ca

şcoala să poată oferi resursă umană calificată şi capabilă să practice meseria în care s-a

pregătit la standarde europene. În acest sens, este imperios necesar să:

• creăm şi să aplicăm proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare, care

să furnizeze informaţiile necesare credibile, de calitate şi periodic actualizate, care

să configureze o ofertă veridică;

• implementăm programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare;

• determinăm implicarea activă a partenerilor sociali în planificarea ofertei ;

• accesăm parteneriate prin care să ne putem dota cu echipamente de laborator şi

instruire practică;

• organizăm cursuri de calificare şi recalificare ;

• acordăm atenţia cuvenită educaţiei adulţilor ;

• ne implicăm în programul « A doua şansă ».

5.Produse de substituţie

Nivelul de învăţământ Nr. clase Nr. elevi

Liceu seral clasele IX - XIII 19 433

Școala postliceală 4 124

TOTAL 23 557

58 2017-2018

Din cei 557 de elevi care urmează învăţământul seral 237 provin din mediul rural.

Se poate constata, astfel, interesul manifestat de către adulţi pentru actul instructiv –

educativ, o întoarcere spre studiu, chiar dacă revenirea este mai târzie.

Se constată o îmbunătăţire a relaţiei şcoală – autorităţi locale, având în vedere că

există o multitudine de proiecte parteneriale, în care şcoala este principalul operant şi

beneficiar iar partenerii sunt:Primăria, Biserica, Poliţia, ONG –uri, agenţi economici.

II.3 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Resurse de politică educaţională/ profil instituţional

. Statutul de bun al comunităţii atribuit unităţii şcolare.

. Implicarea efectivă a comunităţii locale în conducerea administrativă a unităţilor de învăţământ, lucru care contribuie la scurtarea circuitului problemă – rezolvare.

. Consiliul de administraţie este direct responsabil de coordonarea administrativă a unităţii de învăţământ.

. Prin componenta tripartită a consiliilor de administraţie, se pot identifica mai uşor nevoile educaţionale ale comunităţii şi ofertele pieţei muncii, în concordanţă cu specificul zonei şi cu resursele educative existente.

. Implicarea părinţilor şi a elevilor în activitatea de coordonare a unităţii de învăţământ dă posibilitatea cunoaşterii şi acomodării sistemului la nevoile şi aşteptările lor.

. Comunitatea economică a devenit receptivă la propunerile şcolii de a realiza parteneriate în formarea de competenţe specifice şi nu numai.

. LTMA provine din trei instituţii cu îndelungată tradiţie în promovarea învăţământului tehnologic din regiune.

. Prin structura sa la nivel de forme de învăţământ, LTMA este printre puţinele şcoli din judeţ care poate acoperi întreaga paletă de formare în segmentul învăţământului postobligatoriu: liceu rută directă zi şi

. Limitarea puterii de decizie a managerului în valorificarea resurselor. . Slaba reprezentare a intereselor învăţământului la nivel de politică socială.

. Accesul tardiv la informaţiile privind rata de promovabilitate la evaluarea naţională şi la opţiunile absolvenţilor de gimnaziu pentru continuarea studiilor, lucru care obturează capacitatea de planificare managerială.

. Scăderea numărului de elevi datorată scăderii natalităţii.

. Mobilitatea anuală a corpului profesoral.

. Existenţa unui număr relativ mare de elevi care abandonează învăţământul obligatoriu din cauze de ordin material şi familial.

. Schimbarea continuă a sistemelor de conducere din învăţământ determină o serie de modificări legislative şi nu asigură o continuitate în implementarea politicilor publice.

. Procesul încă lent de dezvoltare a sectorului IMM în zonă are repercusiuni asupra capacităţii de absorbţie a forţei de muncă specializate, chiar şi la nivel mediu.

. Politica şcolară naţională poate determina în viitorul iminent ca oferta de şcolarizare a liceelor (şcolilor) de tip tehnologic să fie considerabil mai mare

59 2017-2018

seral, învăţământ profesional şi postliceu. . Includerea elevilor printre factorii decizionali prin sistemul de reprezentativitate la nivelul structurilor instituţionale. . Posibilitatea de atragere de fonduri suplimentare prin parteneriate cu agenţii economici şi organisme guvernamentale sau europene. . Descentralizarea sporeşte şansele şcolii de a deveni furnizor de servicii integrate.

faţă de cererea de instruire şcolară. . Schimbările macroeconomice din

ultimii 10 ani, în sensul trecerii la economia de piaţă, au determinat o intensificare a dezvoltării sectorului de servicii, în detrimentul sectorului industrial.

. Conform statisticilor “ Planului regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic regiunea Nord- Est”, secţiunea 4.1.3, structura şomajului pe niveluri de pregătire arată că cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii (cu studii profesionale), iar pe domenii de activitate ponderea cea mai mare o au şomerii din industrie.

Resurse fizice

. Activităţile şcolare se desfăşoară în două locaţii, care au fost incluse în programe de reabilitare/consolidare.

. Dotarea/modernizarea spaţiilor de instruire teoretică şi practică respectă standardele de calitate. Spaţiile destinate instruirii practice şi laboratoarelor tehnologice sunt dotate cu utilaje şi echipamente specifice, parte dintre acestea aparţinând ultimelor generaţii de produse.

. Elevii îşi desfăşoară activitatea în spaţii de instruire specializate, cu destinaţii specifice, accesul la laboratoare fiind asigurat pe bază de grafice.

. Toate disciplinele pot fi asigurate cu mijloace de învăţământ şi material didactic conform normativelor în vigoare.

. Pregătirea practică de specialitate a elevilor se desfăşoară în atelierele şcoală, dar şi, pe bază de convenţie, la agenţi economici,.

. Fondul de carte din biblioteca şcolii este actualizat cu publicaţii tipărite şi electronice.

. Şcoala deţine pentru e-learning reţele de calculatoare, precum şi de 4 laboratoare multimedia care asigură concentrarea spaţială a resurselor de informare şi alinierea la standardele

. Austeritatea bugetară a impus menţinerea în funcţiune în unele situaţii a echipamentului didactic uzat fizic şi moral, lipsit de flexibilitate şi eficienţă.

. Insuficienta exploatare a posibilităţilor de autofinanţare accentuează sărăcia.

. Spaţiile pentru orele de educaţie fizică şi sport sunt improvizate în locaţia 1, aceasta în condiţiile în care în rândul elevilor există o tradiţie de excelenţă în sport, în special în box şi fotbal.

. Atelierele şcoală nu deţin suficiente echipamente şi utilaje moderne, remarcându-se slaba alocare de fonduri în acest sector în ultimii ani.

. Lipsa unor proiecte de parteneriat pe termen lung cu agenţi economici interzonali, prin care să se valorifice pe piaţa naţională excedentul de forţă de muncă de pe piaţa locală, ceea ce ar influenţa în mod direct distribuţia resurselor materiale.

60 2017-2018

actuale. . Atelierele şcolii oferă condiţii

pentru producţie şi servicii.

Resurse curriculare

. În configurarea ofertei educaţionale s-a avut în vedere respectarea principiului conform căruia beneficiarul principal este elevul, conform obiectivelor cuprinse în Strategia Europa 2020. . Raportul dintre trunchiul comun şi CDL asigură coerenţa orizontală şi verticală în raport cu filiera şi specializările specifice şcolii, dar respectă şi nevoia de definire a personalităţii tânărului . În vederea conturării unui profil al absolventului pregătit pentru integrarea într-un mediu economic dinamic, şcoala a încheiat parteneriate cu Junior Achivement România, a preluat oferta de formare prin cursuri extracurriculare cu tematică centrată pe economia aplicată, pe formarea aptitudinilor de acţiune managerială în rândul elevilor. . Profesorii au realizat suporturi de curs utile elevilor pentru care achiziţionarea de manuale nu este accesibilă.

. Slaba participare a elevilor la orele de pregătire suplimentară pentru examenul de bacalaureat . Lipsa de motivare intrinsecă a unora dintre elevi pentru parcurgerea conţinuturilor la discipline care vizează dezvoltarea personalităţii, focalizarea realizându-se extrinsec, pe disciplinele “ de examen” şi ignorându-se beneficiile formării armonioase . Slaba conştientizare de către elevi a rolului formativ în instruire ce revine activităţilor extracurriculare

Formatori

. Şcoala deţine 100% personal didactic calificat, din care: 77% titulari, 92,95 % încadrat cu normă întreagă, 80% au cel mai înalt grad didactic, 75% din cadrele didactice au o vechime la catedră de peste 10 ani; . Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice prin: completarea studiilor, cursuri postuniversitare, înscriere la grade didactice, masterat şi doctorat, cursuri de formare continuă ( 95% din cadrele didactice) ş.a. . Interesul crescut al cadrelor didactice pentru dezvoltarea personală şi dezvoltarea carierei. În echipa didactică se regăsesc autori de lucrări ştiintifice, publicaţii de specialitate, de auxiliare,

. În ultimii ani se înregistrează o mare fluctuaţie a personalului didactic, ceea ce are repercusiuni negative asupra principiului continuităţii, deosebit de importante în asigurarea calităţii în educaţie . Selecţia resurselor umane realizată predominant pe criterii străine misiunii şcolii noastre . Există încă personal care dezvoltă comportament rutinier şi inerţie în adaptarea la cerinţele de flexibilitate ale momentului . Insuficienta cunoaştere a schimbărilor la nivel legislativ în educaţie de către unele cadre didactice

61 2017-2018

formatori, mentori, experţi în management şi metodişti. . Existenţa unui număr mare de cadre didactice tinere, care deţin expertiză în domeniul psihopedagogiei actuale şi disponibilitatea de a o aplica. . Toţi profesorii diriginţi au finalizat cursuri de formare specifice activităţii de consiliere şi orientare.

Beneficiari ai serviciilor educaţionale

. Datorită structurii organizatorice a unităţii noastre, beneficiem de o adresabilitate lărgită în ceea ce priveşte profilul de vârstă şi interesele de calificare ale potenţialilor elevi, deoarece şcoala practică învăţământul cu adulţii, în prezent prin liceu seral şi şcoală postliceală. . S-a conceput şi derulat la nivel interinstituţional un proiect de promovare a ofertei şcolare (prin parteneriate cu şcolile din judeţ), pentru alinierea la cerinţele şi standardele prezentului, şi pentru a se pune bazele unui viitor flux dirijat şi coerent de absolvenţi de gimnaziu către şcoala noastră,. . Elevi interesaţi de performanţă. Fiecare şcoală resursă deţine un palmares bogat de participări şi premii la concursuri şcolare judeţene, regionale şi naţionale. . Şcoala este interesată în derularea de parteneriate cu instituţii abilitate şi ONG-uri pe teme precum: limitarea consumului de droguri şi tutun, limitarea efectelor absentării părinţilor din mediul familial, prevenţie şi atitudine privind HIV-SIDA ş.a. . Elevii pot beneficia de consiliere pentru variate domenii de interes servicii ce le pot fi oferite de profesorii-resursă, formaţi prin participare la cursuri de perfecţionare cu CCD, cu fundaţiile Tineri pentri Tineri, Bethany, Corona Iaşi, Salvaţi Copii, EuroEd şi prin programe în parteneriat cu Primăria Iaşi şi diferite departamente ale Poliţiei Iaşi etc.

. Slaba relaţionare la nivel instituţional cu familiile elevilor, deşi din partea instituţiei există disponibilitate în acest sens . Realizarea planului de şcolarizare la liceu zi cu elevi redistribuiţi, demotivaţi de la intrare pentru tipul de liceu tehnologic . Provenienţa majorităţii elevilor din medii familiale defavorizate socio- cultural, cu lacune în pregătirea şcolară şi în educaţie. Lucrul cu un număr mare de elevi ai căror părinţi sunt plecaţi la lucru în străinătate, uneori în aceeaşi familie lipsind ambii părinţi, fără a fi delegat responsabilitatea parentală asupra altei persoane . Lucrul cu elevi care figurează ca dirijaţi în învăţământul de masă post-parcurgere a programelor de şcolarizare pentru elevi cu nevoi speciale: lucrăm în fiecare an cu un număr de elevi cunoscuţi cu DMU sau coeficient scăzut de inteligenţă, la limita celor 70 de puncte, fapt care determină riscuri sporite pentru elev şi responsabilităţi suplimentare pentru cadrul didactic cel puţin în ceea ce priveşte securitatea elevului . Imposibilitatea de a acoperi, prin fondurile de burse alocate, nevoile existente printre elevi la nivelul instituţiei

62 2017-2018

. Bună colaborare cu asistenţii sociali ai elevilor proveniţi din centrele de plasament . Implicarea a peste 75% dintre elevi în proiecte educaţionale extracurriculare.

Resurse de formare / dezvoltare a parteneriatelor comunitare

. Deschiderea pentru colaborarea permanentă cu instituţiile locale şi cu factorii decizionali abilitaţi (Primărie, IŞJ, Poliţie, ONG-uri, organizaţii şi agenţii aflate sub patronaj guvernamental şi nonguvernamental, instituţii de cultură, instituţii de învăţământ superior etc.). . Se menţin colaborările/ parteneriatele locale/ regionale/ naţionale/internaţionale, cu tradiţie, ale şcolilor resursă. . Există parteneriate interşcolare configurate pe termen mediu şi lung, cu şcoli gimnaziale şi licee din oraş şi din regiune. . 20 parteneri în proiecte europene. . parteneriate cu agenţi economici (practică, CDL, consultanţă ofertă).

. Puţine cadre didactice interesate în stabilirea unor parteneriate, fie din necunoaşterea modalităţilor de realizare a unui parteneriat, fie din ignorarea beneficiilor sau din rigiditate şi comportament conformist. . Insuficienta exploatare a ofertei ONG- urilor în ceea ce priveşte cursurile de formare în managementul de proiect, precum şi în informarea pe diverse domenii de interes.

Resurse de formare extracurriculară

. Şcoala este interesată să promoveze activitatea extracurriculară, favorizează tinerii să-şi descopere propriile afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul construirii unei imagini de sine pozitive . Şcoala poate sprijini prin planuri remediale (recuperarea materiei) elevii cu activitate sportivă de performanţă. . Şcoala poate să desfăşoare activitate cultural – artistică. Resursele de expertiză în domeniu poartă amprenta calităţii recunoscute la nivel judeţean pentru revistele celor trei şcoli, pentru prestaţia în cadrul competiţiilor interşcolare, pentru spectacolele organizate cu trupele de teatru, pentru cluburi şi cercuri tematice etc. . Şcoala promovează ca manifestare de tradiţie “Zilele Şcolii”, ca pe o oportunitate de interacţiune pentru toţi membrii actuali, foşti şi viitori ai

. Slabă dotare materială pentru desfăşurarea activităţilor de tip extracurricular . Existenţa unui număr considerabil de cadre didactice care nu se implică suficient la nivel informal . Lipsa unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţilor extracurriculare care implică prezenţa unui număr mare de persoane ( sală de festivităţi) . Feed- back slab al comunităţii economice locale în ceea ce priveşte sponsorizarea şi susţinerea activităţilor de tip extracurricular . Slaba implicare a părinţilor în identificarea aptitudinilor şi disponibilităţilor propriilor copii, mulţi dintre ei lăsând în sarcina şcolii resonsabilităţi care le revin de drept . Grup relativ restrâns de elevi disponibili pentru activităţile care cer aptitudini complexe, aceştia de multe ori

63 2017-2018

comunităţii spirituale, pentru consolidarea spiritului de echipă şi transmiterea valorilor . Se promovează o bună relaţie cu absolvenţii, pentru a-i ţine racordaţi la spiritul şcolii, pentru a-i sensibiliza la nevoile şcolii şi în calitatea lor de adulţi.

fiind aceiaşi cu cei care participă la n activităţi.

64 2017-2018

OPORTUNITĂŢI RISCURI

. Implicarea activă a agenților economici în viața școlii prin parteneriate educaționale, având ca scop asigurarea desfășurării activității de instruire practică cât și oportunități de selecție a absolvenților prin încadrarea la locul de muncă. . Participarea agenţilor economici la conducerea unităţii de învăţământ poate fi un argument în plus pentru aceştia de a contribui la modernizarea şcolii prin sponsorizări, donaţii etc., sau prin iniţierea şi organizarea unor activităţi în comun. . Comunitatea locală are un rol sporit şi hotărâtor în modul de funcţionare a unităţilor de învăţământ. Ea poate armoniza conţinutul şi desfăşurarea educaţiei la nevoile regionale şi locale, creând, astfel, premisele unui învăţământ eficient pentru comunitate. . Şcoala poate promova şi susţine programe ca: A doua şansă, Şanse egale prin educaţie, Long Life Learning. . Există solicitări importante pentru continuarea şi extinderea învăţămantului de formare în meseriile din domeniul serviciilor auto, la toate formele de învăţământ (profesional, liceal, postliceal). . Extinderea paletei de meserii pentru învățământul tehnic și profesional. . Dezvoltarea activităţilor de microproducţie şi servicii, prin exploatarea resursei umane şi a dotărilor existente. . Sporirea fondurilor prin perceperea de taxe pentru pregătirea şcolară şi specializarea adulţilor. . Implicarea în proiecte. . Lărgirea capacităţii de autodotare prin execuţie proprie. . La nivel sectorial, conform estimărilor din “ Planul Regional de

. În unele cazuri, comunitatea locală nu înţelege faptul că şcoala este un bun al comunităţii, deci este în responsabilitatea sa şi, în consecinţă, are obligaţia să se implice în activitatea ei. . Restructurarea reţelei şcolare implică asumarea unor noi responsabilităţi, cum ar fi cea de alcătuire a bugetului, prin aplicarea legii autofinanţării . În condiţiile relansării economiei, nevoile de pregătire şcolară, rapidă, de scurtă durată, pot reduce perioada de instruire la strictul dobândirii unei meserii, în detrimentul pregătirii tehnice şi culturale generale; este posibil pericolul limitării performanţelor şcolii în formarea de tehnicieni capabili să utilizeze tehnologii avansate şi să inoveze în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea. . Criza economică împiedică agenţii economici şi comunitatea locală să susţină financiar instituţia şcolară şi să absoarbă toţi absolvenţii pe piaţa muncii. . Pauperizarea populaţiei limitează accesul tinerilor din mediul urban, dar îndeosebi al celor din mediul rural la definitivarea studiilor. . Aportul insuficient de fonduri face ca parte din potenţialul resursei umane să rămână neexploatat corespunzător, prin menţinerea unui flux greoi al procesului instructiv – educativ, în anumite segmente, în care progresul este strict dependent de tehnologie. . Imposibilitatea esenţializării conţinuturilor la anumite discipline, datorită lipsei de suporturi de curs şi auxiliare actualizate . Ignorarea particularităţilor de vârstă ale elevilor în implementarea CDL, la nivel de conţinuturi sau de metode, în ceea ce priveşte forma de învăţământ liceu seral

65 2017-2018

Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic”, în termeni reali vor avea loc creşteri peste cota de 5% în construcţii şi industrie . Constituirea unui grup de lucru la nivel de instituţie, care să analizeze pe baza resurselor informaţionale existente un pachet coerent de interpretări ale rezultatelor învăţării pentru CDL-urile deja implementate, şi să prognozeze oportunităţi de implementare de noi cursuri, în acord cu resursele de experienţă, expertiză, timp şi management. . Atragerea agenţilor economici şi implicarea lor în configurarea CDL, ca expresie a armonizării politicii şcolare cu cerinţele economico- sociale regionale . Reglementarea unui sistem de salarizare motivant, precum şi oferirea unor premii şi bonusuri în funcţie de rezultatele obţinute la clasă . Asigurarea perfecţionării continue pe diverse domenii a personalului didactic, conform cu standardele europene . Oferirea posibilităţii de participare la schimburi de experienţă între şcoli . Organizarea, prin implicarea ONG-urilor şi a factorilor abilitaţi în formare, a unui număr de cursuri pentru instruirea cadrelor didactice în domenii precum: management, relaţii interpersonale, optimizarea evoluţiei personale, tehnici de învăţare rapidă, cunoaşterea personalităţii subiectului educat, conflicte etc . Organizarea periodică a unor seminarii la nivelul cărora cadrele didactice să fie instruite în determinarea şi aplicarea celor mai bune strategii ale învăţării, corelate strict cu specificul grupului de elevi resursele de timp . Amplificarea resurselor de expertiză ale cadrelor didactice prin parteneriatele şi mobilităţile transnaţionale în care şcoala este implicată.

. Ignorarea aportului esenţial pe care l-ar putea avea în implementarea unor curricule opţionale, extraclasă, anumite ONG- uri. . Conform “ Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi tehnic pentru Regiunea Nord- Est”, învăţământul industrial va scădea ca pondere până în 2020 la 32% . Există cadre didactice care nu au înteles că obiectul muncii este elevul, că el este clientul nostru, că şcoala trebuie să presteze o activitate care să satisfacă nevoile şi aşteptările beneficiarilor: elevul, familia acestuia şi, în final comunitatea . Menţinerea unui nivel scăzut al veniturilor în rândul cadrelor didactice poate duce la deprofesionalizarea acestora, prin limitarea accesului la un mod de viaţă conform cu statutul lor social firesc . Existenţa unui număr considerabil de contracte de muncă pe perioadă determinată poate duce la slaba aderare la echipă şi lipsa implicării în problemele de cultură organizaţională . Dificultăţile în dinamizarea echipei, datorită lipsei de motivaţie de perspectivă în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor centrale faţă de educaţie . Practicarea la nivelul factorului decizional extern unităţii a unor metode birocratice de evaluare, care presupun intocmirea unui număr mare de documente de către cadrul didactic, în detrimentul ponderii majoritare a acţiunilor concrete de ameliorare a actului educaţional; perpetuarea acestui tip de comportament la nivel de administraţie centrală menţine o incompatibilitate structurală între intenţiile declarate şi cele efective ale forurilor de tutelare, având repercusiuni grave asupra calităţii prestaţiei omului de la catedră . Risc de eşec şcolar datorat

66 2017-2018

. Oportunităţile oferite profesorilor de platformele e-learning şi de resursele TIC aferente existente în şcoală. . Extinderea ofertelor de formare, perfecţionare venite dinspre comunitatea abilitată. Funcţionarea pe viitor a şcolii, cel puţin la nivel departamental, ca centru de formare şi de reconversie profesională (şcoală postliceală, cursuri de calificare şi recalificare profesională) mentorat . Într-un orizont apropiat de timp va exista cerere pe piaţa muncii a unor meserii pe care le poate pregăti unitatea noastră şcolară . Sensibilizarea autorităţilor pentru a realiza schimbări la nivel legislativ, de natură să fluidizeze relaţia cu familiile elevilor . Conceperea şi derularea, în parteneriat cu factorii educaţionali abilitaţi, a unor programe de înţelegere a nevoilor speciale ale copiilor cu DMU, care să optimizeze comunicarea cu aceştia şi cu familiile lor şi să sporească şansele lor de integrare . Crearea unui cadru legislativ care să reglementeze procedura de plecare la lucru în străinătate a părinţilor care au copii minori . Investirea managerului cu capacitate decizională sporită la nivel de resurse materiale şi umane. . Implicarea tuturor factorilor educaţionali în decizie. . Colaborarea cu ONG-uri ca resurse de expertiză în domeniu. . Atragerea elevilor cu potenţial în activităţi de tip parteneriat şcolar, pentru dezvoltarea aptitudinilor şi sporirea şanselor lor de afirmare. . Existenţa unor grupuri bine consolidate de elevi care desfăşoară activităţi extracurriculare poate constitui o platformă de lucru pentru cei nou veniţi în şcoală . Activităţile extracurriculare pot constitui o pârghie de afirmare a

nivelului slab de pregătire al elevilor la intrarea în instituţia noastră, imposibil de corijat uneori la nivel optim în intervalul de timp disponibil la nivel de pregătire standard . Eforturile realizate de cadrele didactice pentru recuperarea elevilor cu lacune poate avea repercusiuni negative asupra elevilor cu potenţial, prin defocusarea profesorului de la obiectivele de performanţă spre cele de ameliorare . Migrarea populaţiei tinere – submajore – spre alte ţări pentru muncă sezonieră plătită . Scoaterea natalităţii de sub controlul statului în 1989 . Risc sporit de abandon şcolar în segmentul învăţământului obligatoriu, datorat mediului socio- economic din care provin majoritatea elevilor noştri. . Insuficienta exploatare a resurselor existente . . Disfuncţii în evoluţia instituţională. . Nevalorificarea optimă a potenţialului uman existent, ca rezultantă a subfinanţării cronice. . Depersonalizarea actului educaţional . Limitarea accesului elevilor la activităţi de tip extraşcolar din motive de ordin material . Imposibilitatea conturării unui plan eficient de activităţi, centrat pe profilul organizaţional, datorită complexităţii activităţilor impuse de o programă prea densă . Absenţa deprinderii de a lucra “ project based” la cadrele didactice. . Lipsa constituirii unei echipe de proiectare eficientă şi informată, capabilă să utilizeze şi să exploateze toate canalele de informare existente.

67 2017-2018

instituţiei noastre şi o şansă pentru elevii cu posibilităţi materiale modeste de a-şi găsi drumul . Colaborarea cu ONG-uri capabile să sprijine activitatea extracurriculară . Crearea unei baze de date complete privind proiectele derulate pentru o mai bună proiectare a celor viitoare şi pentru identificarea celor mai active şi eficiente persoane la acest nivel . Contactarea a cât mai multe fundaţii capabile să ne sprijine în realizarea misiunii şcolii . Realizarea de parteneriate bilaterale economico- şcolare în care să existe promovare reciprocă, în conformitate cu măsurile specificate la nivel de convenţie/protocol.

68 2017-2018

SURSELE DE INFORMARE

1. Planul Regional de Acţiune în Învăţământ;

2. Planul Local de Acţiune în Învăţământ;

3. Planul de Acţiune al Şcolii pentru 2015 - 2020;

4. Rapoartele de activitate ale comisiilor metodice pe arii curriculare, comisiilor

lucrative, compartimentelor funcţionale din unitate, pentru anul şcolar 2016 – 2017;

5. Notele tematice de control ale ISJ.

Director,

prof. Mihaela Toma

Date post:	08-Sep-2018
Category:	Documents
Upload:	lelien
View:	222 times
Download:	0 times

PROGRAMUL MANAGERIAL - Contact · comenzii de manuale pentru anul şcolar următor ......

Documents