+ All Categories
Home > Documents > Programe de arhitectura

Programe de arhitectura

Date post: 18-Jul-2016
Category:
Upload: marius-alexandru
View: 43 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
programe si tehnica de arhitectura
15
Programe de arhitectură Termenul de “PROGRAM DE ARHITECTURĂ” desemnează funcţiunea utilitară a unei clădiri, destinaţia sa, cu toate caracteristicile funcţionale ale acestei destinaţii. El este derivat din filozofia Arhitecturii Moderne şi este strâns legat de curentul Funcţionalist – cu care de fapt se confundă arhitectura modernistă. Aceasta s-a cristalizat în perioada 1925-1940 şi s-a caracterizat printr-un funcţionalism accentuat. Funcţionalismul s-a manifestat în arhitectură printr-o extrem de controlată organizare a planului unei clădiri, aceasta însemnând relaţionarea spaţiilor şi dimensionarea lor. Au fost întreprinse studii intense de raţionalizare şi optimizare, inclusiv în arhitectură. Maximum de eficienţă funcţională a clădirii printr-o organizare spaţială raţională a fost specificul perioadei dintre războaie în Europa, totodată specificul perioadei 1950-1989 in Romania. Plecând de aici, de la destinaţia unei clădiri, termenul de “program de arhitecturăeste astăzi frecvent utilizat pentru a desemna clădiri cu destinaţii asemănătoare, care ţin de un anumit domeniu de activitate. Exemple de programe de arhitectură sunt: - Clădiri de învăţământ – şcoli, grădiniţe, creşe, universităţi…, - Clădiri de spectacole – teatru, cinema, operă, multifuncţionale…, - Clădiri de birouri – mari, mici, zgârie nori, integrate…, - Programul administrativ – bănci, primării, secţii de poliţie, ministere, poştă, tribunale, secţii financiare…, - Programul sportiv – săli de sport, stadioane, trambuline de schi, bazine… - Clădiri de comerţ – magazine, malluri, pieţe alimentare, galerii… - Clădiri industriale - fabrici, centrale termice, puncte trafo..., - Programul de alimentaţie publică – restaurante, baruri, cluburi…, - Arhitectura de cult – biserici, monumente funerare, mausolee…, - Hoteluri – moteluri, pensiuni, campinguri, cabane, - Edilitare - hidrotehnice, electrice, rutiere... - Mobilier urban – staţii de transport în comun, celule de telefon, pavaje, stâlpi de iluminat, locuri de stat, panouri publicitare…, - Parcuri şi grădini publice, - Muzee, - Gări etc. Cel mai substanţial program de arhitectură este programul de locuire. La rândul lui, şi el cuprinde subdiviziuni, adică programe subordonate unor caracteristici specifice. Avem astfel, de exemplu: - locuinţa individuală, - locuinţa colectivă - locuinţa privilegiată - locuinţa socială - locuinţa de vacanţă - locuinţa permanentă - locuinţa rurală - locuinţa urbană
Transcript
Page 1: Programe de arhitectura

Programe de arhitectură

Termenul de “PROGRAM DE ARHITECTURĂ” desemnează funcţiunea utilitară a unei clădiri, destinaţia sa, cu toate caracteristicile funcţionale ale acestei destinaţii. El este derivat din filozofia Arhitecturii Moderne şi este strâns legat de curentul Funcţionalist – cu care de fapt se confundă arhitectura modernistă. Aceasta s-a cristalizat în perioada 1925-1940 şi s-a caracterizat printr-un funcţionalism accentuat.

Funcţionalismul s-a manifestat în arhitectură printr-o extrem de controlată organizare a planului unei clădiri, aceasta însemnând relaţionarea spaţiilor şi dimensionarea lor. Au fost întreprinse studii intense de raţionalizare şi optimizare, inclusiv în arhitectură. Maximum de eficienţă funcţională a clădirii printr-o organizare spaţială raţională a fost specificul perioadei dintre războaie în Europa, totodată specificul perioadei 1950-1989 in Romania.

Plecând de aici, de la destinaţia unei clădiri, termenul de “program de arhitectură” este astăzi frecvent utilizat pentru a desemna clădiri cu destinaţii asemănătoare, care ţin de un anumit domeniu de activitate. Exemple de programe de arhitectură sunt:

- Clădiri de învăţământ – şcoli, grădini ţe, creşe, universităţi…, - Clădiri de spectacole – teatru, cinema, operă, multifunc ţionale…, - Clădiri de birouri – mari, mici, zgârie nori, integrat e…, - Programul administrativ – bănci, primării, secţii de poliţie, ministere,

poştă, tribunale, secţii financiare…, - Programul sportiv – săli de sport, stadioane, trambuline de schi, bazine… - Clădiri de comerţ – magazine, malluri, pieţe alimentare, galerii… - Clădiri industriale - fabrici, centrale termice, puncte trafo..., - Programul de alimentaţie publică – restaurante, baruri, cluburi…, - Arhitectura de cult – biserici, monumente funerare, mausolee…, - Hoteluri – moteluri, pensiuni, campinguri, cabane, - Edilitare - hidrotehnice, electrice, rutiere... - Mobilier urban – staţii de transport în comun, celule de telefon, pavaje,

stâlpi de iluminat, locuri de stat, panouri publicitare…, - Parcuri şi grădini publice, - Muzee, - Gări etc. Cel mai substanţial program de arhitectură este programul de locuire. La rândul

lui, şi el cuprinde subdiviziuni, adică programe subordonate unor caracteristici specifice. Avem astfel, de exemplu:

- locuinţa individuală, - locuinţa colectivă - locuinţa privilegiată - locuinţa socială - locuinţa de vacanţă - locuinţa permanentă - locuinţa rurală - locuinţa urbană

Page 2: Programe de arhitectura

- locuinţa în pantă - locuinţa ecologică - cămine de studenţi - cămine de bătrâni O foarte cunoscută publicaţie a anilor 1930, dar care este anual reeditată datorită

utilităţii ei, este Neufert, manualul arhitectului. Ernst Neufert a fost un arhitect german interbelic, care a adunat principii, dimensionări optime, tipuri de organizări optime etc., în cazul celor mai frecvente programe de arhitectură. Ele sunt urmarea studiilor de care am vorbit, ale căror rezultate sunt şi azi valabile, cu valoare consultativă.

Extrem de actuale sunt astăzi programele mixte, menite să anime viaţa pubică.

Avem astfel combinaţii care au mai existat şi în trecut, dar şi alcătuiri inedite. În Florenţa secolului 16., clădirile Uffizzi (clădire administrativă) s-au integrat spaţiului urban prin stada publică pe care au inclus-o, combinându-se foarte bine cu arta din spaţiul public. Astăzi găsim combinaţii diverse: tribunal cu hotel, birouri cu mall şi locuinţe, primărie cu muzeu, toate legate de obicei cu spaţiul urban şi cu arta. Cupola Reichstagului din Berlin este un spaţiu de divertisment public amplasat deasupra parlamentului. Barcelona şi-a inventat un spaţiu public mare, cu un amplasament deosebit la malul mării, care nu a avut practic nici o funcţiune convenţională prin proiect. Este vorba despre clădirea Forum proiectată de Herzog şi de Meuron.

Meşteşugul proiectării se şi învaţă. Scheme funcţionale ale unei bucătării de restaurant din Manualul Arhitectului de Ernst Neufert.

Forum, Barcelona, Herzog şi de Meuron, 2004 Reichstag, cupola de Norman Foster, 1999

Page 3: Programe de arhitectura

Reichstag, cupola de Norman Foster, 1999

Page 4: Programe de arhitectura

În continuare vă prezint exemple celebre din câteva programe de arhitectură. Vă recomand să mai navigaţi pe internet pentru a vedea imagini în plus şi de a

înţelege, sper, de ce sunt celebre.

Locuinţe

Locuinţe individuale: Casa de pe cascade, Frank Lloyd Wright şi locuinţa personală din Dessau a lui Walter gropius. Modernism interbelic.

Locuinţe colective: Trellick tower, un bloc la Londra cu o proată reputaţie în 1972, când a fost construit, sub influenţa târzie a modernismului. Şi un excelent exemplu de locuire de calitate la bloc, într-un ansamblu rezidenţial numit Siemensstadt, la Berlin, 1929-1932. (acest bloc: arh. Hugo Haering)

Două ansambluri de locuire colectivă din anii 1970. Unul: Germania, Arh. Gottfried Boehm, al doilea: Suedia, arhitect Ralph Erskine.

Page 5: Programe de arhitectura

Spitale, învăţământ, mixt, industriale

Program sănătate: Ospedale dell'Innocenti, Florenţa, Filippo Brunelleschi, sec. 15. şi Program învăţământ: şcoala centrală de fete, Bucureşti, arh. Ion Mincu, anii 1890.

Program mixt: hotel şi birouri, Coeur Mediteranee, Marsilia. Program învăţământ: şcoală în Brazilia (de pe Archdaily.com) şi

Industriale: Londra, fostă centrală termică, astăzi galeriile de artă modernă Tate Modern, refuncţionalizare 2000, arh. Herzog şi de Meuron

Page 6: Programe de arhitectura

Edilitare, mobilier urban

Pod la Sevilia, arh. Santiago Callatrava şi pod roman peste râul Gard

Staţie de metrou Art Nouveau la Paris, arh. Henri Guimard, pavaj la Bergen, Norvegia şi celebra cutie poştală londoneză.

Page 7: Programe de arhitectura

Săli de spectacole, săli de sport, muzee

Opera Sydney, Allianz Arena Muenchen, VTB Arena pentru FIFA 2018, Moscova, Musée d'Orsay, Paris

Page 8: Programe de arhitectura

Tehnica în arhitectură Vezi cursul Elemente de arhitectură, paginile 9-10

I. Sistemul tehnic: 1. Sisteme masive; 2. Sisteme din schelet 3. Sisteme contemporane mixte

II. Materialele de construcţie: 1. Naturale; 2. Industriale, sintetice

III. Tehnologia ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ I.a. Sistemul de rezistenţă masiv ■ Definiţie: Sistemul de rezistenţă masiv este acela în care elementele principale ale sistemului îndeplinesc concomitent funcţia de separare a spaţiilor şi funcţia structural ă de rezistenţă. Elementul lor definitoriu sunt pereţii portanţi. ■ Elementele sistemului de rezistenţă sunt: 1. fundaţii; 2. pereţi portanţi; 3. bolţi, cupole, planşee; 4. acoperiş ■ Materialele de construcţie pot fi din: 1. material monolit (beton, chirpici) 2. material compus (cărămizi)

Fundaţii şi pereţi masivi Fundaţii contiue - descoperire arheologică în Michaelerplatz din Viena şi

Pereţi monoliţi din argilă în Iraq.

Page 9: Programe de arhitectura

Acoperişuri masive

Secţiune printr-o clădire tradiţională alcătuită din fundaţii continue, pereţi din zidărie portantă şi planşee din lemn. Alăturat: pereţi portanţi din cărămidă, care susţin o acoperire în boltă, în orient.

Boltă şi cupolă falsă

Boltă şi cupolă romane

Boltă în plin cintru cu arce dublouri şi boltă încrucişată. Planşeu dală groasă

Page 10: Programe de arhitectura

I.b. Sistemul de rezistenţă pe schelet ■ Definiţie: Sistemul de rezistenţă pe schelet este acela în care elementele sistemului care îndeplinesc funcţia de separare a spaţiilor sunt diferite de cele care au funcţia structural ă de rezistenţă. Elementul lor definitoriu sunt cadrele. ■ Elementele sistemului de rezistenţă: 1. fundaţii; 2. stâlpi; 3. grinzi; 4. planşee; 5. acoperiş ■ Materialele de construcţie pot fi din: 1. material monolit (beton, piatră) 2. material compus (cărămizi)

Sistemul trilitic: Malta şi Stonehenge; originile templului; structură pe cadre din lemn.

Page 11: Programe de arhitectura

Cea mai performantă structură pe schelet din istorie: catedrala gotică, cu bolta ei pe ogive; Crystal Palace, Londra, 1850, structură din metal; Fair Store, Chicago, William le Baron Jenney, 1891; structură pe cadre din beton armat, secţiune printr-o clădire modernă pe cadre de beton armat.

Page 12: Programe de arhitectura

Structura metalica si plansee mixte beton armat pe tabla cutata

STRUCTURI MIXTE

Structura mixta: Pereti din zidarie armata de tip boltari de beton si plansee mixte beton armat pe tabla cutata

Walter Gropius, părintele faţadei cortină: Faguswerke, 1914 şi Bauhausakademie, 1925. Este oare posibilă faţada cortină pe o structură din zidărie portantă?.

Page 13: Programe de arhitectura

TIPURI DE ACOPERISURI TRADIŢIONALE – ŞARPANTĂ (GERMANIA) ŞI TERASA (GRECIA)

Page 14: Programe de arhitectura

Acoperişuri speciale

Muzeul Paul Klee, Berna, arh. Renzo Piano, muzeul Guggenheim, Bilbao, arh. Frank Gehry DUPĂ 2000; Biblioteca din Alexandria arh Snohetta, Norvegia, 2000, terminalul TVA aeroport New York, arh. Eero Saarinen, anii 1960; pavilionul Portugaliei la Trienala Lisabona 2007, arh. Alvaro Siza

Page 15: Programe de arhitectura

Tehnologia – finisaje de faţadă

Sus: Institut du Monde Arabe, Paris, anii 1980, arh Jean Nouvel – cărămizi de sticlă electronice; Mijloc: faţadă protectoare de soare, Barcelona; Jos: turnul Agbar, Barcelona, arh. Jean Nouvel.


Recommended