Programe Analitice

1

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Istoria artei romanesti si universale Titular: Profesor universitar dr. D.N Zaharia Anul universitar: 2009 – 2010

Anul I Semestrul I Semestrul II

Anul de studiu

1c 1 s 1c 1 s Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare examen examen Cod: 1601 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Fundamentală Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline colaterale: Estetică, Istoria Culturii şi civilizaţiei europene, Studiul compoziţiei, Studiul culorii, etc. Scopul Cursului: Cursul „Istoria artei universale” face parte din grupul de discipline teoretice fundamentale. El asigură informarea studenţilor cu privire la apariţia şi evoluţia diverselor stiluri şi formule artistice, tehnici artistice, ramuri ale artei etc., integrează fenomenul artelor în cadrul social, al evoluţiei credinţei, mitologiilor şi religiilor, al sistemelor filosofice şi ştiinţifice, eticii şi politicii generatoare a esteticului în general şi de aici a viziunii artistice, a evoluţiei genurilor, speciilor şi limbajelor diferite naţional şi stilistic, în cadrul fiecărei culturi, a fiecărei civilizaţii, relativ autonome. Istoria artei universale pregăteşte studenţii pentru înţelegerea stadiului atins în prezent de către diversele domenii ale

2

artei, inclusiv în domeniile de strictă specialitate, precum desenul, studiul compoziţiei şi al culorii, ca şi pentru înţelegerea adecvată a iconografiei, tipologiei şi esteticii.

Studiul acestei discipline asigură studenţilor cunoştinţe de bază ale profesiei lor în evoluţia istorică şi logică a limbajului fiecărei ramuri a artelor, genuri şi specii, caracteristice fiecărei civilizaţii, astfel încât să se dezvolte gândirea proprie, critică şi selectivă a fiecărui artist şi pedagog în acest domeniu de vârf al creaţiei valorice a umanităţii.

Integrarea disciplinei de Istoria artei universale, în ansamblul programei de învăţământ se face în mod firesc, la toate facultăţile şi secţiile de arte vizuale din lume, pe parcursul întregii perioade de instruire prin pregătirea în paralel a cunoştinţelor tehnice, a mijloacelor de expresie şi a evoluţiei lor în timp. Cunoaşterea celor mai de seamă realizări din istoria, studiul limbajelor, tehnicilor şi stilurilor, a modului de gândire plastic, a rezolvării problemelor specifică în trecutul îndepărtat şi apropiat, deschide perspective în prezentul şi viitorul artelor.

Pe lângă cunoştinţe de specialitate deci, de interes general, istoria artelor oferă studenţilor un larg evantai de sugestii şi puncte de plecare pentru creaţii artistice originale, ferindu-i totodată de riscul cheltuirii energiilor pentru descoperirea unor lucruri demult descoperite. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale: 1. De a aprofunda metodic studiul specializării sau din domeniul artelor

plastice şi decorative, eventual în cadru organizat al studiilor universitare.

2. De a se iniţia în cunoaşterea unui domeniu complementar în raport cu artele plastice şi decorative în vederea alaborării unor proiecte de cercetare interdisciplinare sau transdisciplinare.

3. De consiliere, pe problemele artelor vizuale în instituţii şi organisme care implică o asemenea dimensiune (muzee, galerii de artă, instituţii de cultură, fundaţii culturale, etc.)

4. De a redacta proiecte de cercetare, cărţi, manuale şi studii pe teme de arte vizuale.

5. De a organiza sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, emisiuni radio-tv pe problemele artelor vizuale.

Competenţe de specialitate: 1. De a preda discipline din domeniul artelor plastice şi decorative în

învăţământul gimnazial şi liceal, inclusiv la liceele de artă. 2. De a concepe creaţii artistice originale în consonanţă cu tendinţele

acutale şi de perspectivă ale artelor vizuale pe plan european şi mondial.

3

3. De a concepe, coordona sau aplica proiecte de valoare estetică a unor spaţii publice sau private.

4. De a organiza sau comenta expoziţii de artă şi manifestări artistice cu un caracter mai complex, tabere de creaţie artistică, festivaluri de artă, etc.

Metodologie: Studiul Istoriei artei universale se realizează sub formele clasice de curs şi seminar. Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori, cu ajutorul unui bogat material ilustrativ (cărţi, albume, diapozitive, diafilme, benzi video etc.) pentru a realiza o istorie vizuală a artelor plastice. Seminariile ajută la fixarea cunostintelor de la curs şi studiu individual, mai ales la analiza evoluţiei limbajelor plastice, metode de lucru, mijloace de expresie, compoziţie, tehnici, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În seminarii se clarifică probleme din curs, se completează şi aprofundează prin referate şi discuţii în care sunt antrenaţi studenţii care sunt pregătiţi în mod expres în acest sens, dar şi alţii care intervin spontan în funcţie de cursul pe care îl iau expunerile şi discuţiile. Se fac şi vizite la muzee sau expoziţii mai importante, ce prilejuiesc comentarii de opere pe viu, se fac excursii de documentare etc. Metode de evaluare: Formele de valorificare şi evaluare: a cunoştinţelor diferă de la an la an şi se bazează pe respectarea caracteristicilor individuale ale studenţilor: expuneri orale, schiţe şi comentarii de crochiuri după arta unei epoci, a unui stil sau a unui autor; referate de lectură, referate sau eseuri privind personalităţi şi capodopere, tehnici ale desenului, culorii, compoziţiei etc.

Examenele: valorifică referate sau eseuri pregătite din timp (un semestru) pe bază de studiu individual, documentate şi ilustrate la liberă alegere. Susţinerea se face în faţa grupei, când se verifică în discuţii cunoştinţele generale şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. În felul acesta, examenul este o reală formă de învăţare şi comunicare, atât pentru studenţi cât şi pentru titularul cursului sau conducătorului de seminar. Conţinut tematic: Anul I, semestrul 1

I. Apariţia şi evoluţia artei 1. Geneza artei (Artă şi magie, Artă şi joc, Artă şi religie, Artă şi comunicare, Artă şi praxis)

4

2. Funcţiile artei (magice, luidice, religioase, utilitare, estetice etc.) 3. Primele forme ale artei: arta samanică, totemică, magică. 4. Utilitatea studiului istoriei artei şi cultura generală; cultura de specialitate prin intermediul istoriei artelor) II. Arte preistorică 1. Arta paleolitică (Arta rupestră de la Altamira, Lascaux şi din alte grote preistorice – incizii, pictură, sculptură) 2. Tehnica artei paleolitice. Trăsăturile artei paleolitice. 3. Arta neolitică (arta de la gurile grotelor; revoluţionarea artelor paleolitice – desen, pictură, sculptură). Arte specifice neoliticului: ceramică şi arhitectura – monumentele megalitice. Achiziţii estetice ale artei neolitice. III. Arta Mesopotamiei 1. Arta sumeriană (repere istorice, mitologice; sculptura sumerienilor; ziguratele) 2. Arta akkadiană (continuare şi înnoiri în raport cu arta sumeriană) 3. Arta asiriană şi babiloniană 4. Arta Noului Babilon 5. Tehnicile şi formele artistice specifice artei mesopotamiene IV. Arta Egiptului Antic 1. Arta şi religia la vechii egipteni 2. Desen, gravură, pictografie, pictura 3. Sculptură şi arhitectura 4. Reforma artistică şi religioasă de la Amarna 5. Tehnici şi forme artistice specifice artei egiptene V. Arta persană 1. Repere istorice şi religioase 2. Influenţe mesopotamiene asupra artei persane 3. Originalitatea artei persane; miniatură şi artele decorative; arhitectură şi sculptură. Anul I, semestrul 2 VI. Arta cretană 1. Creta – întemeietoare a primei civilizaţii istorice europene 2. Mitologie, religie şi artă la cretani 3. Ceramică şi artele decorative. Arta greacă 1. Repere istorice; cosmogonie şi mitologie la vechii greci 2. Arta miceniană, pictura, sculptura, arhitectură şi ceramică 3. Arta greacă arhaică. VII. Arta greacă 1. Arta greacă preclasică

5

2. Sculptura clasică greacă (Policlet, Fidias, Praxiteles, Scopas etc.) 3. Pictura clasică greacă (Zeuxis, Apelles, Eufronios etc.) 4. Ceramică atică 5. Arhitectura clasică (Partenonul, Erechteionul etc.) Arta elenistică 1. Prelungiri ale clasicismului 2. Mutaţii elenistice – de la Venus la producţia artistică de serie 3. Arta greacă – fundament al artei europene renascentiste şi moderne VIII. Arta romană 1. Repere istorice 2. Arta etruscă 3. Originalitatea artei etrusce în raport cu cea greacă; realismul artei etrusce 4. Continuitate şi discontinuitate între arta etruscă şi arta romană 5. Mitologia romană, cultul străbunilor şi al eroilor 6. Arta Romei antice (pictură, arhitectură, sculptură. Mozaic, arte decorative) 7. Artele în provinciile romane. IX. Arta indiană 1. Repere istorice şi religioase 2. Arhitectură, pictura, sculptură şi miniatură 3. Estetică artei indiene Arta chineză şi japoneză 1. Repere istorice, religioase şi filosofice Estetica artei chineze Artele chineze (arhitectură, sculptură, pictură) Artele japoneze (miniatură, arhitectură, sculptură) BIBLIOGRAFIE • Corado Maltese, Ghid pentru studiul istoriei artei, Ed. Meridiane,

1982 • J.J.Winckelmann, Istoria artei antice, Ed. Meridiane, 1981 • M. Alpatov, Istoria artei, vol. I şi II, Ed. Meridiane, 1965, 1968 • Elie Faure, Istoria artei, vol. I, II, III, Ed. Meridiane, 1987 • George Oprescu, Istoria artei (manual), vol. I, Ed. Meridiane, 1988 • Ovidiu Drâmba, Istoria culturii şi civilizaţiei, Ed. Ştiinţifică şi

enciclopedică, vol. I, II, III, 1985, 1988, 1990 • Virgil Vătăşianu, Arta Evului Mediu, Ed. Meridiane, 1996 • H. Lhote, Frescele din Tassili, Ed. Meridiane, 1966

6

• Miguel Guienea, Altamira, Ed. Meridiane, 1986 • J. Dashayes, Civilizaţia vechiului orient, Ed. Meridiane, 1982 • Ivan Lissner, Culturi enigmatice, Ed. Meridiane, 1983 • Guido Mensueli, Civilizaţii europene vechi, Ed. Meridiane, 1981 • Raynold Blocn, Etruscii, Ed. St. 1966 • A. Bonnard, Civilizaţia greacă, vol. I, II, III, Ed. St. 1967, 1967, 1969 • E. Drioton, Arta faraonilor, Ed. Meridiane, 1979 • C. Daniel, Pe urmele vechilor civilizaţii, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Civilizaţia asiro-babiloniană, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Arta egipteană, Ed. Meridiane, 1985 • B. Butkovscki, Arta egeeană, Ed. Meridiane, 1986 • N. Platon, Civilizaţia egeeană, Ed. Meridiane, 1981 • R. Ginouves, Arta greacă, Ed. Meridiane, 1992 • N. Yinner, introducere în civilizaţia şi arta indină, Ed. Meridiane,

1988 • J. Gernet, Lumea chineză, Ed. Meridiane, 1978 • S. Dennis, Lumea etruscilor, Ed. Meridiane, 1977 • R. Brilliant, Arta romană de la Republică la Constantin, Ed.

Meridiane, 1987 • M. Garnatopol, Arta imperială în epoca lui Traian, Ed. Meridiane,

1985 • M. Granatopol, Artele miniaturale în antichitate, Ed. Meridiane, 1986 • M. Sinoni, Aztecii, Ed. Meridiane, 1982 • Ch. Delvoye, Arta bizantină, Ed. Meridiane, 1984 • H. Focillon, Arta occidentului, Ed. Meridiane, 1983 • J. Baltrusaitis, Evul mediu fantastic, Ed. Meridiane, 1986 • A. Scobeltnize, Arta feudală, Ed. Meridiane, 1983 • P. Merine , Studii asupra artelor din Evul Mediu, Ed. Meridiane,

1983 • M. Păcăuţ ş.a., Epoca romanică, Ed. Meridiane, 1987 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1990 • J. Le Goff, imaginarul medieval, Ed. Meridiane, 1991 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1986 • V. Lazarev, istoria picturii bizantine, Pentru un alt ev mediu, Ed.

Meridiane, 1979, vol. I, II, III • V. Vătăşianu, Istoria artei medievale, vol. I şi II, Pentru un alt ev

mediu, Ed. Meridiane, 1967, 1969 • Georgio Vasari, Vieţile celor mai de seamă pictori, sculptori şi

arhitecţi. • M. Alpatov, Manual de istoria artei, vol. II, Ed. Meridiane, 1965 • E. Faure, Istoria artei, vol. II

7

• G. Oprescu, Manual de istoria artei, vol. II • E. Gombrich, O istorie a artei, Ed. Meridiane, 1975 • V. Lazarev, Originile Renaşterii italiene, vol. I şi II • H. Wolffin, Renaştere şi Baroc • Encyclopedie de l’art, F.M.R.- 13 vol..1991 • C. Maltese, Istoria artei italiene, Ed. Meridiane, 1976 • B. Berenson, Pictori italieni ai Renaşterii • V. Lazarev, Vechi maeştri europeni, Ed. Meridiane, 1997, vol. I, II,

III • Enciclopedia picturii italiene, Ed. Meridiane, 1974 • R. Genaille, arta flamandă, Ed. Meridiane, 1981 • G. Peltz, Deutsche Malerei – Urania Verlag, 1964 • D. Sourdel, J. Sourdel-Thomine, Civilizaţia islamului clasic, 3 vol.,

Ed. Meridiane, 1975 • Histoire generale de l’art, tom. II, Flammarion, Paris, 1950 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Barocul, Ed. Meridiane, 1985 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Sec. Al XVII-lea, Ed. Meridiane,

1985 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Clasicismul şi Romantismul, Ed.

„Universul”, 1946 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Impresionismul, Ed. Meridiane,

1986 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Postimpresionismul, Ed.

Meridiane, 1986 • E. Faure, Istoria artei, Ed. Meridiane, 1970, vol. III, IV, V • E. Faure, Istoria artei, Spiritul formelor, 2 vol., Ed. Meridiane, 1970 • Histoire generale de la peiture, tom III-VI, Flammarion, 1968 • Les grandes maitrea de la painture, Hachette, 1989 • R. Huyghe et J. Rudel, Art et la monde moderne, 2 vol., Larousse,

Paris, 1970 • Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, 1970 • O. Tafrali, Manual de istoria artelor, vol. II, Ed. Cartea Rom., 1927 • V. Florea, O istorie a artei ruse, Ed. Meridiane, 1979 • V. Florea, Pictura rusă, Ed. Meridiane, 1973 • J. A. Gaya Huno, Istoria artei spaniole, Ed. Meridiane, 1975 • H. Hanour, Romantismul, Ed. Meridiane, 2 vol., 1983 • R. Dos Santos, Istoria artei portugheze, Ed. Meridiane, 1976 • J. Rewald, Istoriaa impresionismului, Ed. Meridiane, 1974, vol. I, II • J. Rewald, Postimpresionismul, Ed. Meridiane, 1978, 2 vol. • J. J. Mayoux, Pictura engleză, Ed. Meridiane, 1970 • A. Malreau, Le musee imaginaire, Gallimard, Paris, 1965

8

• J-E. Muller, F. Elgard, Un siecle de peinture moderne, Hazan, Paris, 1966

• W. Folkierski, Între clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, 1988, 2 vol.

• J. Reynolds, Cele cinsprezece discursuri despre artă, Ed. Meridiane • H. Sedlmayr, Epoci şi opere, Ed. Meridiane, 1991 • P. Chaunu, Civilizaţia Europei în secolul luminilor, Ed. Meridiane,

1986 • A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, Ed. Meridiane, 1987 • E. Panovsky, Artă şi semnificaţie, Ed. Meridiane, 1980 • E. H. Gombrich, Artă şi iluzie, Ed. Meridiane, 1970 • W. Hofmann, Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Ed.

Meridiane, 1971 • E. Pliezsch, Pictori olandezi şi flămânzi din sec. Al XVII-lea, Ed.

Meridiane, 1978 • Ablan Cunnugham, Pictori englezi, Ed. Meridiane, 1987 • Pierre Chaunu, Civilizaţia Europei clasice, Ed. Meridiane, 2 vol.

1989 • M. Pecaut şi J. Marcel, Epoca romantică, Ed. Meridiane, 1982 • D. Grigorescu, Arta engleză, Ed. Meridiane, 1990 • J. Starobinski, 1789, emblemele raţiunii, Ed. Meridiane, 1985 • V. Guy Marica, Ipostaze ale picturii moderne, Ed. Meridiane, 1985 • H. Honour, Neoclasicismul, Ed. Meridiane, 1976 • S. Tochudi Madsen, Art Nouveau, Ed. Meridiane, 1977 • Ingo F. Walter (direction), Impressionusme, tom. I, II, Tachen,

Munchen, 1993 • P. Overy, De Stijl, Ed. Meridiane, 1978 • N. Pevsner, Genie de l’architecture europeenne, 2 vol, Paris, 1970 • Contemporany European Architects, 2 vol., Taschen, 1995 • A. Pleşu, Pitoresc şi melancolie, Ed. Humanitas, 1992 • D. Hăulică, Nostalgia sintezeim Ed. Eminescu, 1974 • Y.Botineau, L’art baroque, Ed. Mazenod, Paris, 1986 • A. Prater, H. Bauer, Painting of the Baroque, Ed. Taschen, 1997 • F. Hazan, La painture moderne, Paris, 1965 • Pictura modernă, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998 (album) • R. Berger, Descoperirea picturii, 3 vol., Ed. Meridiane, 1975 • M. Salvador, Mesajul structurilor, Ed. Tehnică, 1991 • Mari arhitecţi, Ed. Meridiane, 1971 • A. Malraux, Saturn, eseu despre Goya, Ed. Meridiane, 1970 • M. Nicolau-Golflin, Istoria artei, vol. II, 1970 • G. Carlo Argan, De la Bramante la Canova, Ed. Meridiane, 1974

9

• R. Avermete, Rembrandt şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1969 • R. Avermete, Rubens şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1972 • C. Juşti, Velazquez şi secolul său, Ed. Meridiane, 1980 • J. Ortega y Gasset, Velasquez, Goya, Ed. Meridiane, 1972 • P. Minguet, Estetică roccocoului, Ed. Meridiane, 1971 • E. D’Ors, Trei ore în muzeul Prado, Barocul, Ed. Meridiane, 1971 • F. Antal, Clasicism şi Romantism, Ed. Meridiane, 1971 • J. Cassou, Panorama artelor plastice cotemporane, Ed. Meridiane,

1971 • G. Carlo Argan, Arta modernă, Ed. Meridiane, 1982 • M. Levey, A concise History of Painting from Giotto to Cezanne, Ed.

Thomas and Hudson, London, 1977 • Impresionismul american, Smithsenian Institution, 1982 • A. C. Sevter, Braque and Roccoco Art, Ed. Thomas and Hudson,

London, 1972 • Das Erste der Deutschen Malerei und Plastik, Stuttgart, 1991 • K. J. Sembach, Jugendstil, Tachen, Koln, 1990 • Encyclopedie des arts ilustree, Flammarion, Paris, 1964 • Musee de Louvre, Aimery Samogy, Paris, 1957 • A. Walter, Tizian, Leipzig, 1990 • W. Geismeir, Gaspar David Friedrich, Leipzig, 1990 • T. Olaf Enge, C. F. Schroer, Gartenkunst în Europa, Taschen,

Munchen, 1990 • C-P. Warncke, Die Rtijl (1917-1931), Taschen, Munchen, 1990 • N. Schneider, Portratmalerei (1420-1670), Taschen, Munchen, 1992 • E. Greindl, XVII-e Siecle L’Age d’or de la peinture flamande,

Bruxelles, 1990 • Monet, Taschen, Munchen, 1992 • G. Curinschi Vorona, introducere în arhitectura comparată, Ed.

Tehnică, 1991 • Das Erste der Deutschen Architektur, Stuttgart, 1991 • Ch. Bouleau, Geometria secretă a pictorilor, Ed. Meridiane, 1979 • R. Bogdan, Jurnal spaniol, Ed. Sport-Turism, 1990 • A. Pavel, Traiectorii ale privirii, Ed. Meridiane, 1990 • R. Huyghe, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, 1970 • G. Bazin, Clacic, baroc şi roccoco, Ed. Meridiane, 1970 • D. N. Zaharia, Arta Reneşterii, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Arta modernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Antinomicul în arta contemporană, Ed. Dosoftei, Iaşi,

1999 • D, N.Zaharia, Istoria artei antice şi medievale, Ed. Artes, Iaşi, 2007

10

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Perspectiva- geometrie descriptivă Titular: profesor universitar dr. arh. – Urmă Maria Anul universitar: 2009 – 2010

An I

Sem. 1 Sem. 2 14 săptămâni 14 săptămâni

C S LP Ev Cr C S LP Ev Cr 1 - 1 V 3 1 - 1 E 3

Cod: 1203 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Fundamentală Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

Discipline corelate

Bazele desenului şi modelajului, Tehnici de reprezentare bi- şi tridimensională, Bazele desenului pentru artă murală, Bazele desenului pentru ceramică, Compoziţia spaţiului ambiental

Scopul cursului

Cursul are drept scop însuşirea principalelor tehnici de reprezentare pe suprafaţa plană a caracteristicilor esenţiale ale obiectelor din spaţiu în funcţie de mărimea şi relaţiile dintre ele. Disciplina relevă limbajul specific de comunicare între creator şi executant şi oferă modalităţile specifice de exprimare a ideii creatorului. Lucrările practice urmăresc dezvoltarea vederii în spaţiu, a posibilităţii de abstractizare, sintetizare şi esenţializare a principalelor figuri şi forme gemetrice şi naturale, în scopul transmiterii caracteristicilor obiectelor ambientale create şi punerii

11

Metodologie Metode deevaluare

lor în valoare. Problemele teoretice sunt susţinute cu desene schematice şi material documentar (albume, diapozitive, proiecţii) Lucrările practice sunt aplicaţii la curs în scopul însuşirii principalelor tehnici de construcţie grafică şi de compoziţie. Aplicaţiile vor urmări însuşirea modalităţilor de reprezentare a adâncimii spaţiului, crearea de compoziţii specifice. Se vor aprecia: corectitudinea constructivă, mijloacele artistice de reprezentare a adâncimii spaţiului, ingeniozitatea, inventivitatea, echilibrul compoziţiei, efectul plastic final.

Conţinut tematic

Cursul cuprinde principalele modalităţi de reprezentare a figurilor, formelor şi adâncimii spaţiale.

sem.1 Desen tehnic – Elemente de bază standardizate. Linii, scări de proporţie, scriere, cotare. Desen geometric - Construcţii grafice uzuale. Figuri geometrice plane, poligoane. - Curbe uzuale în plan (ovoidul, ovalul, spirala) -Secţiuni conice în conul de rotaţie (elipsa) - Racordări - Secţiunea de aur. Semnificaţie. Utilizarea în artă

Geometrie descriptivă - Punct, dreaptă, plan - Metodele geometriei descriptive - Forme poliedrale (intersecţii, secţiuni, desfăşurări) - Suprafeţe curbe (intersecţii, secţiuni, desfăşurări)

Reprezentări axonometrice - Perspectiva axonometrică. Tipuri de axonometrii uzuale. Tehnici de reprezentare manuale şi computerizate - Secţiuni, intersecţii, transformări în axonometrie - Umbre în axonometrie

Sem. 2 Tematica: Reprezentarea în perspectiva conică

- Utilizarea perspectivei în artă - Mecanismul vederii umane. Iluzii optice. Anamorfoza. Clasificări ale perspectivei. - Elementele sistemului perspectiv. Perspectiva conică pe tablou vertical. Alegerea punctului de vedere.

12

Tehnici de construcţie în perspectivă - Perspectiva frontală. Metoda liberă. Metoda construită (punct dedistanţă). - Perspectiva la două puncte de fugă. Metoda liberă. Metoda construită (punct de fugă, punct de măsură). - Construcţii grafice în perspectivă. Mărirea perspectivei - Cercul şi sfera în perspectivă. Redarea unor aspecte naturale în perspectivă - Umbrele în perspectivă. Umbră la lumină artificială. Umbră la soare - Perspectiva aeriană. Gradaţia luminii şi umbrei în adâncime - Oglindiri

Perspectiva pe tablou înclinat - Deformări perspective - Efecte speciale de perspectivă (perspectiva accelerată, perspectiva încetinită) Restituţia perspectivă - Utilizarea în artă şi în compoziţiile ambientale

BIBLIOGRAFIE

1 Ailincăi, Cornel - Introducere în gramatică limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1982

2 Aїvanhov, Omraam Mikhël

- Limbajul figurilor geometrice, Prosveta, 1999

3 Arnheim, Rudolf - Arta şi percepţia vizuală, Meridiane, Bucureşti, 1979 4 Arnheim, Rudolf -

Forţa centrului vizual, Meridiane, Bucureşti, 1995 5 Baltrušaitis, Jurgis - Anamorfoza, Meridiane, Bucureşti, 1975 6 Baltrušaitis, Jurgis - Oglindă, Meridiane, Bucureşti, 1981 7 Bernhard, Arnold - Geometrie proiectivă. Perceperea spaţiului prin desen,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1983 8 Boutot, Alain - Inventarea formelor, Editura Nemira, Bucureşti 1997 9 Bonfand, Alain

Labrot, Gerard Marion, Jean -Luc

- Trois essais sur la perspective, Franc-Poitou-Charentes, Editions de la Différence, 1985

10 Bouleau, Charles - Geometria secretă a pictorilor, Meridiane, Bucureşti, 1979

11 Dumitrescu, Zamfir - Structuri geometrice-structuri plastice, Meridiane,

13

Bucureşti, 1988 12 Dumitrescu, Zamfir - Leonardo-structuri geometrico-plastice, Meridiane,

Bucureşti, 1988 13 Dumitrescu, Zamfir - Ars perspectivae, 14 Enache, Mircea

Ionescu, Iulius - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 15 Ernst, Bruno - The Eye Beguiled, Benedikt Taschen Verlag GmbH,

1992 16 Florenski, Pavel - Perspectiva inversă şi alte scrieri, Humanitas, 1997 17 Gheorghiu, Adrian - Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură şi artă,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1991 18 Ghyka, Mathila - Estetică şi teoria artei, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1981 19 Gombrich, E. H. - L’Art et illussion, Gallimard, Paris 20 Harghittai, Istvan

Harghittai, Magdolna

- Symetry, Schelter Publications, Inc., Bolinas, California, 1994

21 Huyghe, René - Puterea imaginii, Meridiane, Bucureşti, 1971 22 Huyghe, René - Dialog cu vizibilul, Meridiane, Bucureşti, 1981 23 Jantzen, Éric - Traité pratique de perspective, Édition de la Villette,

Paris, 1983 24 Joly, Martine - Introducere în analiza imaginii, Editura All, Bucureşti,

1998 25 Mitzger, Phil - Perspective withaut plan, Benedikt Tasken, 1991 26 McLuhan, Marshall - Mass media sau mediul invizibil, Editura Nemira,

bucureşti, 1997 27 Moles, Abraham - Artă şi ordinator, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994 28 Radian, H. R. - Cartea proporţiilor, Meridiane, Bucureşti, 1981 29 Sârbu, Vasile - Desen geometric şi proiectiv, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1992 30 Tănăsescu, Aurelian - Perspetiva, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1971 31 Teodoru, Horia - Perspectivă, Meridiane, Bucureşti, 1968 32 Riemschneider,

Bukhard - Interactive Pictures, Benedikt Taschen Verlag GmbH,

Köln, 1994 33 Stoichiţă, Victor - Scurtă istorie a umbrei, Humanitas, Bucureşti, 2000 34 Urmă, Maria - Reprezentări bi şi tridimensionale, Iaşi, Artes, 2007

14

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative

Programă analitică

Disciplina: Bazele desenului şi modelajului Titular: lector universitar drd. Benescu Gabriela Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1 c 2 lp 1 c 2 lp Număr de ore/semestru 42 42 Număr de credite/semestru 4 credite 4 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 1206 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: În domeniu Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

DISCIPLINE CORELATE: Studiul compoziţiei, Anatomie artistică, Crochiuri, Pespectivă, Istoria artei.

SCOPUL CUSULUI: Cursul îşi propune să pună bazele înţelegerii şi utilizării elementelor de limbaj plastic, descifrarea formelor în spaţiu, a proporţiilor, a mişcării, a raporturilor de lumină–umbră, de volum, de structură. OBIECTIVUL CURSULUI: Studiul desenului străbate toate operaţiile plastice: culoarea şi în deosebi compoziţia. Compoziţia la rândul ei, nu este decât organizarea prin desen a suprafeţei suport.

De aceea desenul şi principiile de organizare compoziţională trebuie concepute ca operaţii concomitente şi în consecinţă, ca discipline paralele într-un program.

15

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR: COMPETENŢE GENERALE: Abordare şi aprofundare metodică a studiului desenului şi modelajului în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea de colaborări cu instituţii şi organisme artistice importante: muzee, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor materiale didactice şi diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări specifice: expoziţii, dezbateri, vernisaje etc. *Competenţe instrumentale:

• Cunoştinţe generale de desen şi modelaj; • Capacitate de analiză şi sinteză ; • Capacitate de organizare şi planificare a unor

manifestări artistice *Competenţe interpersonale:

• Capacitate de autoevaluare şi evaluare artistică;

• Dobândirea unor abilităţi de lucru interactiv; *Competenţe sistemice:

• Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor;

• Abilitatea de a lucra independent; • Creativitate.

COMPETENŢE COGNITIVE DE SPECIALITATE:

• Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul general şi de artă în acord cu abordările contemporane ale procesului didactic.

• Însuşirea unor metode de predare, învăţare, evaluare a limbajului vizual

• Selectarea instrumentarului pedagogic în scopul dobândirii unor abilităţi creative;

• Conceperea, iniţierea şi aplicarea unor proiecte artistice. • Însuşirea unor metode didactice în vederea realizării unor creaţii

artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă

• Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie

16

artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional.

*Competenţe specifice disciplinei:

• Transmiterea noţiunilor de vocabular şi limbaj plastic în zona de exprimare prin desen şi modelaj;

• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul desenului şi modelajului după model viu;

• Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor plastice în ateliere, specifice însuşirii elementelor de limbaj plastic;

• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de limbaj plastic şi utilizarea lor în cadrul studiului desenului şi modelajului.

COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE

• Însuşirea responsabilă a unor abilităţi specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală

METODOLOGIE:

În general studiul artistic–plastic, cercetarea naturii se bazează pe metoda generală a observaţiei corecte şi a analizei. În practică aplicăm o seamă de procedee, mijloce şi metode: didactice (expozitive, active, individuale şi colective); universale (observaţia, expunerea şi demonstraţia) şi speciale (documentarea ştiinţifică, vizite la expoziţii şi muzee, programe vizual artistice, tehnologii şi tehnici vizuale moderne).

STRATEGIA EVALUĂRII: Activitatea studenţilor este evaluată individual pe baza realizărilor complete a temelor şi proiectelor prevăzute în programă analitică. - Calitatea ideilor şi a soluţiilor plastice finale. - Abilitatea tehnologică de transpunere în material şi tehnică artistică. - Timp investit în producerea lucrării şi a variantelor ei. - Frecvenţa la atelier. CONŢINUTUL TEMATIC: Studiul teoretic se va efectua pe baza expozeului teoretic adecvat tematicii propuse şi în conformitate cu bibliografia propusă. Studiul practic va fi efectuat conform unui program tematic după cum urmează: Sem. I 2C +2L = 28C + 28L = 56 ore/sem.

17

Elemente de bază ale limbajului artistic plastic (punctul, linia, valoarea, construcţia, structura liniară şi valorică a formei şi volumului). - Aspecte metodologice ale studiului elementelor de limbaj plastic. - Metode şi procedee de studiu şi cercetare în domeniul folosirii elementelor de limbaj artistic –plastic pentru dezvoltarea expresivităţii artistice. - Capacitatea liniei de a surprinde aspectul volumetric al formelor materiale. - Linia mijloc de structurare a suprafeţei. - Aspecte de individualitate şi stil în diferite epoci artistice. Evoluţia elementelor de limbaj şi morfologia conturului formelor în istoria artei. Sem. II 2C + 2L = 28C + 28L = 56 ore/sem. Volume geometrice de bază (relaţia linie + suprafaţă de la alb la negru). - Volume închise, volume deschise. - Sugerarea volumului cu ajutorul liniei şi valorii. - Valoarea –conceptul de valoare că element de limbaj plastic –aspecte metodologice. - Trepte de luminozitate. Contrastul valoric polar alb –negru şi treptele intermediare de griuri neutre. - Diversitatea tehnicilor de valoraţie. Metode şi procedee de obţinere a treptelor valorice folosind diferite tehnici: creion, cărbune, laviu, cretă, pastel etc. - Analiza clar –obscurului în operele picturale şi grafice. BIBLIOGRAFIE: - Ailincăi, Cornel - “Introducere în gramatica limbajului vizual”, Ed. Dacia, Cluj, 1982 - Arnheim, Rudolf - “Arta şi percepţia vizuală”, Ed. Meridiane,

Bucureşti, 1975 - Gh. Ghiţescu - “Anatomie artistică”, vol. I –III, Meridiane, Buc. 1962 - Gh. Ghiţescu - “Leonardo da Vinci şi civilizaţia imaginii” Albatros, Buc. 1986 - Ovidiu Bărbulescu - “Dicţionar de artă. Termeni de atelier”

Ed. Sigma, Buc. 1993 - Matila C. Ghyka - “Estetică şi teoria artei”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1981

18

- Viorica Băran - “Album Metodic”, Ed. Arta grafică, Bucureşti - E. H. Gombrich - “Artă şi iluzie”, Meridiane, Buc. 1973 - Jean Grenier - “Arta şi problemele ei”, Meridiane, Buc. 1974 - Nathan Knobler - “Dialogul vizual”, Meridiane, Buc. 1983 - Lucaciu, Adriana, - „Forme de expresie ale desenului în arta secolului XX”, Ed. Fundaţiei Interart Triade, Timişoara, 2007 - Raoul Sârbu - “Cele două aparenţe ale picturii”, Ed. Miron, Buc. 2001 - Schmalembach, Werner – „Amedeo Modigliani: Painting. Sculptures. Drawings”, Ed. Prestel, Munchen, 2005 - Stendl, Ion - „Desenul- estetică, suporturi, materiale”, Ed. Semne, Bucureşti, 2004 - L’Art du XIX-e siecle: 1850-1905, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1990 - LÀrt du XX-e siecle: 1990-1939, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1996 - Raicu, Lucian- “Grafic şi vizual între clasic şi modern”, Bucureşti, Ed.

Paideia, 2002 - Cioca, Vasile –“Imaginea şi creativitatea vizual – plastică”, Cluj -

Napoca, Ed. Limes, 2007 - Cioca, Vasile –“Jocul de-a arta”, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2007 - Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 - Covătaru, Dan- “Originile formei în artă. Valori ale expresiei umane”: curs universitar – Iaşi, 2005 - Tofan, Constantin- “Limbajul artei” – Iaşi, Editura Artes, 2005 - Vlad, Tiberiu Liviu- “Adevărul anatomic şi valoarea sa estetică: -Anatomia artistică a omului” – Iaşi, Editura Artes, 2001 - Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi, Editura Cronica, 2004 - Bostan Ilie - „Contrastul dominant în compoziţia desenului”, Ed. Artes, Iaşi, 2007 - Botero - „Paintings and Drawings”, Ed. Werner Spies, Munchen, 2007 - Cioca, Vasile –“Imaginea şi creativitatea vizual-plastică”, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2007

19

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Tehnici de reprezentare bi- şi tridimensionala Titular: Lector universitar dr. Otânjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1 c 1 l 1 c 1 l Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 3 credite 3 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 1209 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativă: În domeniu Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative DISCIPLINE CORELATE: Studiul desenului, Studiul formei, Compoziţie, Prelucrare de imagine pe calculator, Istoria artei, Analiza operei de artă SCOPUL CURSULUI: Cursul are drept scop însuşirea cunoştinţelor în vederea reprezentării pe o suprafaţă plană a obiectelor din spaţiu în funcţie de distanţa şi relaţiile dintre ele. Analizând mecanismul vederii umane, cursul oferă principalele mijloace de analiză şi intrepretare a operelor de artă printr-o incursiune istorică în istoria artei, cercetând modalităţile de reprezentare a spaţiului. Lucrările practice urmăresc dezvoltarea vederii în spaţiu, a posibilităţii de abstractizare, sintetizare şi esenţializare a principalelor figuri şi forme gemetrice şi naturale, dezvoltarea spiritului sintetic şi inventiv. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR: COMPETENŢE GENERALE:

20

• Abordare şi aprofundare metodică a tehnicilor de reprezentare spaţială

• Redactarea unor materiale didactice şi diverse studii pe tematica artelor vizuale.

• Dezvoltarea unor practici educaţionale artistice de genul: expoziţii, dezbateri, vernisaje etc.

*Competenţe instrumentale:

• Cunoştinţe generale de tehnici de reprezentare;

• Capacitate de analiză şi sinteză ; • Capacitate de organizare şi planificare a unor

activităţi didactice cu conţinut artistic *Competenţe interpersonale:

• Capacităţi de evaluare artistică ; • Dobândirea unor abilităţi de lucru interactiv;

*Competenţe sistemice: • Capacitatea de a transpune în practică a

cunoştinţelor; • Abilitatea de a lucra independent; • Metode de stimulare a creativităţii.


• Predarea unor tehnici de reprezentare în învăţământul general şi de artă

• Însuşirea unor metode de predare, învăţare, evaluare a tehnicilor de reprezentare artistice


• Obţinerea unor abilităţi privind conceperea, iniţierea şi aplicarea unor proiecte artistice.

• Însuşirea unor metode didactice în vederea realizării unor creaţii artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă

• Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional.


• Transmiterea noţiunilor de bază privind predarea tehnicilor de reprezentare bi şi tridimensională;

21

• Însuşirea unor metode de proiectare, conducere şi evaluare a activităţilor specifice;

• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea tehnicilor de reprezentare plastică.

COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE

• Însuşirea responsabilă a unor abilităţi specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală

Metodologie Metode de evaluare

Problemele teoretice sunt susţinute cu desene schematice şi material documentar (albume, diapozitive) Lucrările practice constau în aplicaţii la curs în scopul însuşiriiprincipalelor metode de construcţie grafică. Se vor folosi câtmai puţine instrumente de desen în scopul unei cât mai mari libertăţi de exprimare artstică. La orele de lucrări practicestudentul va fi antrenat în interpretarea şi analiza unor opere deartă. Aplicaţiile vor urmări însuşirea principalelor procedee dereprezentare a adâncimii spaţiale, crearea de compoziţii specifice. Se vor aprecia: echilibrul compoziţiei, corectitudineaconstructivă, ingeniozitatea, inventivitatea, efectul plastic final,interpretarea obiectivă a operelor de artă.

Conţinut tematic Cursul relevă principalele tehnici şi modalităţi de reprezentare a adâncimii spaţiale precum şi mijloacele de analiză şiinterpretare a operei de artă.

sem.1 Noţiuni de desen tehnic. – Elemente generale (elemente de bază standardizate, linii,scări de proporţie, unităţi de măsură, proporţia, măsura) Desen geometric - Construcţii grafice uzuale, Figuri geometrice plane(construcţii, caracterizare, semnificaţii) - Curbe uzuale în plan. Secţiuni conice în conul de rotaţie - Racordări - Secţiunea de aur. Semnificaţie. Utilizarea în artă Elemente de percepţie vizuală - Echilibrul compoziţiei; percepţia figurilor, formelor, spaţiuluiStructuri geometrico-plastice - Evoluţia în istoria artei. Principii de interpretare şi compunerestructurală. Compoziţia centrică, compoziţia excentrică.

22

Ponderea vizuală. Reprezentări în dubla proiecţie ortogonală - Punct, dreaptă, plan - Metodele geometriei descriptive - Forme poliedrale. (intersecţii, secţiuni, desfăşurări) - Suprafeţe curbe (intersecţii, secţiuni, desfăşurări) Reprezentări axonometrice - Perspectiva axonometrică. Tipuri de axonometrii. Axonometria în artă - Secţiuni, intersecţii, transformări în axonometrie - Umbre în axonometrie

Sem. 2 Tematica: Reprezentarea în perspectiva conică

- Utilizarea perspectivei în artă - Mecanismul vederii umane. Iluzii optice. Anamorfoza. Clasificări ale perspectivei. - Elementele sistemului perspectiv. Perspectiva conică petablou vertical Metode de construcţie în perspectivă - Perspectiva liberă pe tablou vertical. Puncte de fugă. Alegereapunctului de vedere. Punct de fugă diagonal. Reţeaua - Perspectiva la două puncte de fugă. Metoda FM - Perspectiva frontală (la un punct de fugă) - Cercul şi sfera în perspectivă - Construcţii grafice în perspectivă Redarea unor aspecte naturale în perspectivă - Umbrele în perspectivă. Umbră la lumină artificială. Umbră la soare - Perspectiva aeriană. Gradaţia luminii şi umbrei în adâncime - Oglindiri

Perspectiva pe tablou înclinat Restituţia perspectivă - Utilizarea în artă (interpretări după opere picturale)

BIBLIOGRAFIE 1 Ailincăi, Cornel - Introducere în gramatică limbajului vizual, Editura

Dacia, Cluj Napoca, 1982 2 Aїvanhov, Omraam

Mikhël - Limbajul figurilor geometrice, Prosveta, 1999

3 Arnheim, Rudolf - Arta şi percepţia vizuală, Meridiane, Bucureşti, 1979

23

4 Arnheim, Rudolf - Forţa centrului vizual, Meridiane, Bucureşti, 1995

5 Baltrušaitis, Jurgis - Anamorfoza, Meridiane, Bucureşti, 1975 6 Baltrušaitis, Jurgis - Oglindă, Meridiane, Bucureşti, 1981 7 Bernhard, Arnold - Geometrie proiectivă. Perceperea spaţiului prin desen,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1983 8 Boutot, Alain - Inventarea formelor, Editura Nemira, Bucureşti 1997 9 Bonfand, Alain

Labrot, Gerard Marion, Jean -Luc

- Trois essais sur la perspective, Franc-Poitou-Charentes, Editions de la Différence, 1985

10 Bouleau, Charles - Geometria secretă a pictorilor, Meridiane, Bucureşti,1979

11 Dumitrescu, Zamfir - Structuri geometrice-structuri plastice, Meridiane, Bucureşti, 1988

12 Dumitrescu, Zamfir - Leonardo-structuri geometrico-plastice, Meridiane, Bucureşti, 1988

13 Dumitrescu, Zamfir - Ars perspectivae, Bucureşti, 2002 14 Enache, Mircea

Ionescu, Iulius - Geometrie descriptivă şi perspectivă, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 15 Ernst, Bruno - The Eye Beguiled, Benedikt Taschen Verlag GmbH,

1992 16 Florenski, Pavel - Perspectiva inversă şi alte scrieri, Humanitas, 1997 17 Gheorghiu, Adrian - Proporţii şi trasee geometrice în arhitectură şi artă,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1991 18 Ghyka, Mathila - Estetică şi teoria artei, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti, 1981 19 Gombrich, E. H. - L’Art et illussion, Gallimard, Paris 20 Harghittai, Istvan

Harghittai, Magdolna

- Symetry, Schelter Publications, Inc., Bolinas, California, 1994

21 Huyghe, René - Puterea imaginii, Meridiane, Bucureşti, 1971 22 Huyghe, René - Dialog cu vizibilul, Meridiane, Bucureşti, 1981 23 Jantzen, Éric - Traité pratique de perspective, Édition de la Villette,

Paris, 1983 24 Joly, Martine - Introducere în analiza imaginii, Editura All, Bucureşti,

1998 25 Mitzger, Phil - Perspective withaut plan, Benedikt Tasken, 1991 26 McLuhan, Marshall - Mass media sau mediul invizibil, Editura Nemira,

bucureşti, 1997 27 Moles, Abraham - Artă şi ordinator, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994 28 Radian, H. R. - Cartea proporţiilor, Meridiane, Bucureşti, 1981 29 Sârbu, Vasile - Desen geometric şi proiectiv, Editura Didactică şi

24

Pedagogică, Bucureşti, 1992 30 Tănăsescu, Aurelian - Pespetiva, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1971 31 Teodoru, Horia - Perspectivă, Meridiane, Bucureşti, 1968 32 Riemschneider,

Bukhard - Interactive Pictures, Benedikt Taschen Verlag GmbH,

Köln, 1994 33 Stoichiţă, Victor - Scurtă istorie a umbrei, Humanitas, Bucureşti, 2000

25

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Studiul culorii Titular: Lector universitar dr. – Otânjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 2 l 1c 2 l Număr de ore/semestru 42 42 Număr de credite/semestru 4 credite 4 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 1207 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: În domeniu Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

DISCIPLINE: Studiul desenului, Studiul compoziţiei, Anatomie artistică, CORELATE: Cromatologie, Crochiuri, Istoria artei universale şi româneşti. SCOPUL CURSULUI: Cursul are ca scop descifrarea şi mânuirea gramaticii formelor de comunicare şi de expresie plastică, îmbogăţirea cunoştinţelor privind principiile creaţiei plastice, înţelegerea gramaticii culorilor, formarea şi dezvoltarea vocabularului vizual –plastic fundamental, dezvoltarea sensibilităţii cromatice. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR: COMPETENŢE GENERALE: • Abordare şi aprofundare metodică a studiului culorii

26


• Organizarea unor manifestări specifice: expoziţii, dezbateri, vernisaje etc.

• Iniţierea de colaborări cu instituţii şi organisme artistice importante: şcoli, licee, muzee, galerii, fundaţii culturale.


• Cunoştinţe generale de culoare; • Capacitate de analiză şi sinteză ; • Capacitate de organizare şi planificare a unor




• Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor dobândite;

• Abilitatea de a lucra independent; • Dezvoltarea creativităţii.



• Însuşirea unor metode de predare, învăţare, evaluare a limbajului cromatic


• Conceperea, iniţierea şi aplicarea unor proiecte artistice. • Însuşirea unor metode didactice de predare a studiului culorii, în

vederea realizării unor creaţii artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă



• Transmiterea noţiunilor de vocabular şi limbaj plastic în zona de exprimare prin culoare;

27

• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul culorii;


• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de limbaj plastic şi utilizarea lor în cadrul studiului culorii.

COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE Însuşirea responsabilă a unor abilităţi, comportamente specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală. PREMISE TEORETICE: Expozeul teoretic preliminar trebuie să vizeze informaţii din domeniul teoretic al culorilor, armoniei cromatice şi legilor acordurilor, legilor contrastelor de culoare, problemelor de construcţie prin culoare şi valoare a spaţiului. Cursul vizează o corelare cu celelalte discipline fundamentale: studiul desenului şi studiul compoziţiei. Susţinerea cursului se face prin exemplificarea cu proiecţii, comentarii analitice referitoare la perioade curente şi tendinţe din pictura universală. Identificarea elementelor de limbaj şi integrarea lor într-un ansamblu operativ va fi corelată cu o suită de metode adecvate servind facilitatea asimilării de informaţii şi cultură plastică, cât şi ca test de sondare a aptitudinilor de comunicare. METODOLOGIE:

Se folosesc ca principii metodologice: realizarea unei expuneri teoretice şi a unei demonstraţii cu ajutorul diapozitivelor, casetelor video etc.

Dialogul cu studenţii, vizitele la muzee, expoziţii, demonstraţii ale unor artişti invitaţi.

Documentarea teoretică în bibliotecă şi parcurgerea unui material bibliografic selectat şi adecvat scopului cursului.

STRATEGIA EVALUĂRII: Munca studenţilor este evaluată individual şi în baza realizărilor complete a temelor şi proiectelor prevăzute în programă analitică, calităţii ideilor şi soluţiilor plastice. Abilităţilor practice de transpunere în material şi tehnică artistică. Numărul variantelor propuse, timpul investit în realizarea proiectelor, gradul de cooperativitate, frecvenţa la atelier.

Metode de evaluare. Analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor. Analiza gradului de

compatibilitate între idee şi realizarea ei practică. Consultarea

28

profesorilor care lucrează la aceeaşi clasă. Expoziţii cu caracter metodic: semestriale, anuale. Examen final.

CONŢINUT TEMATIC: Aria tematică:

Sem. I 1C +1L = 14C +14L = 28 ore/sem Culori în fizică. Realitatea coloristică şi efectul coloristic. Ştiinţa

constructivă despre culori (generalităţi) Contrastele de culoare, cele 7 contraste: - Construcţii coloristice sub dominanţa contrastului - Exerciţii de obţinere ale unor efecte plastice expresive prin valorificarea

contrastelor. - Metode şi procedee de studiere şi cercetare a problemelor despre

culoare pentru dezvoltarea expresivităţii artistice –plastice. - Aspecte metodologice

Sem. II-lea 1C +1L = 14C +14L = 28ore/sem Amestecul culorilor (treptele amestecurilor, triunghiurile şi pătratele amestecurilor cromatice).

Amestecul fizic al două, trei culori –modularea. Amestecul fizic pentru obţinerea griurilor acromatice şi cromatice. - Amestecul aditiv –exerciţii de trecere a unei culori prin contexte

cromatice diferite - Aplicarea modulării tentei plate prin suprapuneri grafice de linii, puncte

şi pete. - Amestecul substractiv –exerciţii de amestec prin tehnica suprapunerii şi

a transparenţei colorate. BIBLIOGAFIE SELECTIVĂ Camilian Demetrescu - „Culoare, suflet şi retină”, Buc. 1965 Paul Constantin - „Culoare, artă, ambient”, Buc. 1979 Leon Battista Alberti - „Despre pictură”, Meridiane, Buc. 1969 Leonardo da Vinci - „Tratat de pictuă”, Meridiane, Buc. 1971 Andre Lhote - „Să vorbim despre pictură”, Meridiane, Buc.1971 Rene Berger - „Descoperirea picturii” , vol. 1-3, Meridiane, Buc. 1975 N.N. Tonitza - „Scrieri despre artă”, Meridiane, Buc. 1964 Josef Albers - „l’ Interaction des couleurs”, Machette Litterature, Paris, 1974 Andre Lhote - „Les invariants plastique”, Hermann, Paris, 1967 Paul Klee - „Teoria della forma et della figurazione”, Milano, 1959 Stephanowitz Traugott - „Pictura în ulei”, Meridiane, Buc., 1966 Vassily Kandinsky - „Spiritualul în artă”, Meridiane, Buc., 1994

29

Edina Bernard - „Arta modernă”, Meridiane, Buc.,2000 T. M. F. Popescu - „Fascinaţia culorii”, Ed. Imago, Sibiu, 2000 J. W. Goethe - „Teoria culorilor: partea didactică”, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 H. G. Gadamer - „Adevăr şi metodă”, Ed. Teora, Bucureşti, 2001 L’Art du XIX-e siecle: 1850-1905, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1990 LÀrt du XX-e siecle: 1990-1939, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1996 L. Suhar - „Natură moartă în pictura românească”, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005 G. Vigarello - „O istorie a frumuseţii. Corpul şi arta înfrumuseţării din Renaştere până în zilele noastre”, Ed. Cartier, 2005 Tofan, Constantin - „Limbajul artei”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi, Editura Cronica, 2004 Bartos, M. J. –“Structuri compoziţionale”- Iaşi, Artes, 2005. Goethe, Johann Wolfgang –“Despre teoria culorilor: partea didactică” – Bucureşti, Ed. Economică, 2005 Thompson, Daniel V. Jr. – “Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu” – Bucureşti, Editura Sophia, 2006 Pastoureau, Michel- “Albastru: Istoria unei culori”- Chişinău, Ed. Cartier, 2006 Laneyrie-Dagen, Nadeije –“Pictura- din tainele atelierelor”- Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2005 Sava, Valentin- “Judecata estetică şi portretul în pictura de şevalet”, Iaşi, Editura Artes, 2005 Tofan, Constantin- “Abordare şi reprezentare în cromatologie”, Iaşi, Editura Artes, 2005 Fride-Carrassat, Patricia; Marcade, Isabelle –“Mişcări artistice în

pictură”, Bcureşti, Enciclopedia RAO, 2007 Stoichiţă, Victor Ieronim –“Vezi? Despre privire în pictura

impresionistă”, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007 Stoichiţă, Victor Ieronim –“Creatorul şi umbra lui” Ediţia a 2-a,

Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007

30

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual Titular: Conferentiar universitar dr. Tofan Constantin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

2c 2 l 2c 2 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 4 credite 4 credite Formă de evaluare verificare examen Cod: 1208 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: În domeniu Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

DISCIPLINE Studiul formei, Studiul desenului, Studiul culorii, CORELATE: Cromatologie, Istoria artei SCOPUL CURSULUI: Disciplina Compoziţie are ca scop formarea şi dezvoltarea unor capacităţi cognitivo–aptitudinale. Acestea, la rândul lor, se constituie în fundamente ale procesului de formare a personalităţii creatoare, reflectată în transpunerea problemelor din plan ideativ în plan conativ. În elaboraea compoziţiei sunt necesae cunoştinţe şi preocupări legate de studiul desenului, studiul culorii, a perspectivei etc. Se va urmări şi se va sublinia cu insistenţă preocupările de compunere în abordarea diferitelor genuri ale picturii: studii anatomice, portret, peisaj, natură statică, pictura de gen etc. Compoziţia ca sumă a cunoştinţelor teoretice şi practice nu trebuie să lipsească din abordarea nici unui gen al artei, de la stadiul de schiţă, notaţie, până la lucrări de mai mare

31

anvergură, care presupun conjugarea cunoştinţelor şi a eforturilor pentru realizarea unor lucrări deosebite. COMPETENŢE GENERALE: • Abordare şi aprofundare metodică a studiului compoziţiei şi analiza

limbajului vizual • Redactarea unor materiale didactice şi diverse studii pe tematica

artelor vizuale. • Organizarea unor manifestări specifice: expoziţii, dezbateri,

vernisaje etc. • Iniţierea de colaborări cu instituţii şi organisme artistice importante:

şcoli, licee, muzee, galerii, fundaţii culturale. *Competenţe instrumentale:

• Cunoştinţe generale despre compoziţie şi analiza limbajului vizual;

• Capacitate de analiză şi sinteză ; • Capacitate de organizare şi planificare a unor








• Însuşirea unor metode de predare, învăţare, evaluare a limbajului vizual


• Conceperea, iniţierea şi aplicarea unor proiecte artistice. • Însuşirea unor metode didactice de predare a studiului compoziţiei,

în vederea realizării unor creaţii artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă

32



• Transmiterea noţiunilor de vocabular şi limbaj plastic; • Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate

de studiul compoziţiei; • Proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor plastice în

ateliere, specifice însuşirii elementelor de limbaj plastic; • Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi

creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de limbaj plastic.

COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE Însuşirea responsabilă a unor abilităţi şi comportamente specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală. METODOLOGIE: - Se folosesc diapozitive, casete video, CD-uri în scopul cultivării curiozităţii spre cunoaştere - Documentare în biblioteci; - Discuţii cu referinţe la expoziţii, muzee etc. - Aplicarea şi experimentarea unor metode de stimulare a creativităţii (Brainstorming, metoda sinectică) - Contactul direct cu artişti plastici profesionişti invitaţi. STRATEGIA EVALUĂRII: Activitatea studenţilor se analizează şi se evaluează în mod individual sau colectiv urmărind: - În ce măsură studentul a respectat tema impusă; - Abilitatea tehnologică de transpunere; - Parcurgerea completă a temelor propuse în programă analitică; - Complexitatea şi calitatea ideilor şi a soluţiilor plastice propuse pentru tema respectivă; - Timpul investit în realizarea lucrărilor; - Frecvenţa la atelier; METODE DE EVALUAE: - Analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor şi a variantelo - Consultări cu ceilalţi profesori care lucrează la aceeaşi grupă; - Expoziţii cu caracter metodic, semestrial;

33

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC: Studiul teoretic se va efectua pe baza expozeului teoetic, adecvat tematicii propuse şi în conformitate cu bibliografia indicată. Studiul practic se va efectua conform prezentului program propus. SEMESTRUL I 1C +2L = 14C +28L = 42 ore/sem. *Noţiuni generale privind compoziţia plastică. 3 ore *Analiza evoluţiei compoziţiei în timp. 3 ore *Punctul decorativ, linia şi forma decorativă, culoarea şi valoarea decorativă. 9 ore *Compoziţia decorativă. (friza decorativă) 6 ore *Metode şi procedee de studiu şi cercetare în domeniul compoziţiei artistice plastice. 9 ore *Exerciţii de organizare structurală a compoziţiei prin mişcarea ritmică armonioasă a liniilor şi suprafeţelor. 6 ore *Legile suprafeţei, cadrajul, armătura dreptunghiului. 6 ore SEMESTRUL II 1C +2L = 14C + 28L = 42 ore/sem. *Compoziţia închisă. 6 ore *Compoziţia deschisă. 6 ore *Principiile compoziţiei decorative: stilizarea, repetiţia, alternanţa, simetria, gradaţia, suprapunerea, conjugarea ritmul. 9 ore *Studii de compoziţii cu trasee ascunse şi cu trasee aparenţe. 9 ore *Schiţe şi exerciţii de reglare a cantităţilor şi calităţilor în raport geometric al secţiunii de aur. 6 ore *Exerciţii de configurare a unei compoziţii deschise prin reglarea cantităţilor şi calităţilor spre o direcţie exterioară. 6 ore Anul II SEMESTRUL III 1C +1L = 14C + 14L = 28 ore/sem. *Aprofundarea principiilor care stau la baza compoziţiei: ritm, echilibru, unitate, armonie, contrast, măsură etc. 6 ore

34

*Chenarul decorativ, fondul decorativ. 6 ore *Organizaea echilibrului compoziţional. 6 ore *Compoziţia statică 5 ore *Compoziţia dinamică. 5 ore SEMESTRUL IV 1C +1L = 14C + 14L = 28 ore/sem. *Aplicaţii practice de structurare a elementelor în armătura dreptunghiului sau pe armonia pătratelor. 6 ore *Aplicaţii practice de descoperire a tensiunilor formelor direcţionate oblic, vertical, orizontal, în zigzag, în cruce, curb, sau în spirală. 6 ore *Compoziţii dinamice cu utilizaea liniilor curbe –dominante (analiza compoziţiilor lui Tintoretto, Rubens, El Greco, Delacroix. 6 ore *Înţelegerea noţiunilor de perspectivă aeriană şi perspectivă termică (efectul culorilor: cald –apropiat, rece –depărtat) 6 ore *Compoziţia semiotică. 4 ore BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Cornel Ailincăi: “Introducere în gramatică limbajului vizual”, Ed. Dacia 1982 Cornel Ailincăi: “Opera fereastră”, Ed. Dacia”, 1991 Charles Bourleau: “Geometria secetă a pictorilor”, Meridiane, Buc. 1981 René Berger: “Descoperirea picturii”, vol. I-III, Meridiane, Buc. 1975 René Berger: “Connaissance de la peinture”, tome I-IV, Lausanne Gh. Ghiţescu: “Antropologie artistică”, Meridiane, Buc. 1975 Matila C Ghyka: “Estetică şi teoria artei”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc. 1981 Hermann Weyl: “Simetria, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică”, Buc. 1966 Zamfir Dumitrescu: “Structuri geometrice” –structuri plastice, Buc. 1984 H. R. Radian: “Cartea proporţiilor” Meridiane, Buc. 1981 Rudolf Arnheim: “Forţa centrului vizual”, Meridiane, Buc. 1995 François Cheng: “Vid şi plin –Limbajul pictural chinezesc”, Buc. 1983 Viorica Guy Marica: “Ipostaze ale picturii moderne”, Meridiane, Buc. 1985 André Lhote: “Taités du paysage et de la figure”, Paris, 1962 E. H. Gombrich “Artă şi iluzie”, Meridiane, 1973 Jean Grenier “Arta şi problemele ei”, Meridiane, Buc. 1974

35

Nathan Knobler “Dialogul vizual”, Meridiane, Buc. 1983 Fernand Leger “Funcţii ale picturii”, Meridiane, Buc. 1976 Andre Lhote “De la paletă la masa de scris”, Meridiane, Buc. 1974 Carel Van Mander “Cartea pictorilor”, Meridiane, Buc.1977 Rene Passeron “Opera picturală şi funcţiile aparenţei”, Meridiane, Bucureşti Raoul Sârbu “Cele două aparenţe ale picturii” Ed. Miron Buc. 2001 Tofan, Constantin - „Limbajul artei”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Edina Bernard “Arta modernă”, Meridiane, Buc,. 2000 Georges Charbonnier “Monologul pictorului”, Meridiane, Bucureşti, 1974 Ruxandra Demetrescu- „Arta şi cunoaştere: Teoria purei vizualităţi în contextul artistic al modernităţii”, Ed. Fundaţiei Pro, Bucureşti, 2005 Danil Marzona -„Conceptual Art”, Taschen, 2005 Danil Marzona- „Minimal Art”, Taschen, 2004 P. Vitamin „New Perspectives în paiting” –London, Ed. Phaidon, 2002 Gheorghe Bus „Experienţa umană, imagine artistică, creativitate vizual plastică: perspective complementare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003 Maria Urmă „Spaţiul şi percepţia vizuală”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 M. J. Bartoş „Structuri compoziţionale”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 Ioniţă, Codrina Laura –“Tendinţe expresioniste şi abstracte în arta

contemporană”: curs universitar, Iaşi, 2007 Urmă, Maria- “Istorie a compoziţiei ambientale”, Iaşi: Artes, 2007 Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi: Editura Cronica, 2004 Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iasi: Artes, 2006 Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică- “Sincretismul artelor contemporane”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare Estetică şi creaţie artistică –“Artă şi timp”, Editura Artes, Iaşi, 2004 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în arta

contemporană”, Iaşi, Ed. Artes, 2008 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Arta ca acţiune istorică”. Iaşi, Ed.

Artes, 2007

36

Chevalier J, Greerbrant A. – Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Bucureşti, 1995 Prut, Constantin - Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 Dicţionar de curente picturale, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001

37

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Practică artistică Titular: Asistent universitar Gânju Tatiana Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

4 l 4 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare verificare verificare Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativă: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative DISCIPLINE CORELATE: Bazele desenului pentru pictură, Istoria artei, Studiul culorii şi bazele picturii, Crochiuri, Estetica artelor vizuale, Metodologia creaţiei în pictură, Perspectivă, geometrie descriptivă , Studiul compoziţiei pentru pictură. SCOPUL CURSULUI: Dezvoltarea cunoştinţelor privind însuşirea şi înţelegerea organizării compoziţional plastice a tabloului, pornind de la observaţiile directe din natură (model viu sau peisaj) armătura şi traseele compoziţionale, tipurile şi caracterul compoziţiilor, particularităţile de organizare în funcţie de acestea, modalităţi de abordare sistemică a diferitelor forme de organizare compoziţională, pornind de la diferite forme de translare a structurilor naturale către structuri plastice elaborate. Se urmăreşte amplificarea şi completarea procesului instructiv educativ al viitorului artist creator, prin cultivarea spontaneităţii, dublate de un efort firesc de dirijare conştientă a expresivităţilor vizual-plastice. Continuarea

38

în formă diversificată a explorării progresive a problemei structurilor compoziţionale în pictură vizând dezvoltarea calitativă a vocabularului plastic-compoziţional către o exprimare artistică originală. METODOLOGIE: Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori, cu sprijinul unui variat material documentar teoretic şi ilustrativ : cărţi, albume, diapozitive, diafilme, benzi video,etc., pentru a realiza astfel un nivel ridicat de informare şi documentare artistică al studentului. Lucrările practice contribuie la o solidă fixare a cunoştinţelor asimilate la curs, alături de activităţile studentului la studiul individual, mai ales la analiza evoluţiei limbajului plastic exprimat prin linie, suprafaţă şi culoare, a metodelor de lucru, a mijloacelor de expresie, tehnici adecvate de transpunere, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În cadrul lucrărilor practice se clarifică problemele apărute la curs, completându-se unele lacune evidenţiate şi în cadrul studiului individual. Studenţii sunt antrenaţi în discuţii spontane asupra multiplelor aspecte teoretice şi practice care apar pe măsura parcurgerii disciplinei. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Modalităţile de evaluare diferă de la an la an, de la semestru la semestru, ţinându-se seama de însuşirile individuale ale studenţilor. Examenele valorifică portofoliul de lucrări realizate în timpul semestrului, în cadrul orelor de lucrări practice, dar mai ales în cadrul studiului individual, activitate documentată la libera alegere a studentului pe baza unor sugestii venite de la profesor în consens cu prevederile programei analitice. Examenele şi verificările pe parcurs se fac în cadrul grupei dar prin abordări individuale, verificându-se cunoştinţele de specialitate, dar şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. COMPETENŢE GENERALE: Abordare şi aprofundare metodică a studiului disciplinelor specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante : muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale.

39

Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni stiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea ,iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare estetică aunor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentului artistic actual şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizare (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. Conţinut tematic/semestru: Anul I semestrul 1:

• Organizarea compoziţional-plastică a cadrului natural propus şi transpunerea în tablou cu ajutorul mijloacelor de limbaj plastic.

• Transcrierea creatoare a structurilor naturale în structuri plastice corespunzătoare.

• Observarea directă în peisaj şi transpunerea în spaţiul plastic a modificărilor suferite de culori în raport cu variaţiile luminii solare la diferitele momente ale zilei.

• Observarea directă şi interpretarea creatoare a problemelor ridicate de perspectiva valorică, cromatică şi liniară, în cadrul peisajului panoramic.

Anul I semestrul 2

• Peisaj real-Peisaj imaginar-Peisaj ideal: translarea problemelor ridicate de evidenţa structurilor naturale, în cadrul spaţiului plastic. Acordarea la acest obiectiv a utilizării mijloacelor de limbaj plastic-vizual.

• Documentare asupra structurilor vegetale şi animale prin abordarea documentară a Grădinii Botanice şi a Muzeului de Ştiinţe Naturale. De realizat demersurile necesare pentru accesul gratuit în spaţiul muzeal de către responsabilii de disciplină.

• Abordarea vizual- documentară a unor opere de artă originale din cadrul Muzeului de Artă – Iaşi, pentru descifrarea problemelor legate de tehnici şi tehnologii de specialitate.

40

Bibliografie : Assunto, Rosario: Peisajul şi estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986. Berger, Rene: Descoperirea picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 Brion-Guerry, Liliane- Cezanne şi exprimarea spaţiului, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1977. Cornea, Andrei: Primitivii picturii româneţti moderne, Ed. Meridiane, Bucureşti Dewey, John: Art as Experience, A Perige Book, New York, 1980 Eco, Umberto: Limitele interpretării, Ed. Pontica, Constanţa, 1996 Francastel, Galiene şi Pierre. Portretul, 50 de secole de umanism în pictură, Editura Meridiane Bucureşti, 1973. Grigorescu, Dan: Arta de azi şi răspântiile ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994 Genette, Gerard: Opera artei, Ed. Univers, Bucureşti, 2000 Goodman, Nelson: Languages de l’art, Ed. J. Chambon, Nimes, 1990 Hours, Madeleine Secretele capodoperelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982. Huyghe, René: Puterea imaginii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 Huyghe, Rene. Dialog cu vizibilul , Editura Meridiane, Bucureşti, 1981. Hofmann, Werner: Fundamentele artei moderne, vol.I, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 Kandinski, Wassily. Spiritualul în artă, Editura Meridiane,Bucureşti, 1994. Knobler, Nathan: Dialogul vizual, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983 Kato, Suichi: Formă, stil, tradiţie, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Marcus, Solomon (sub îndrumarea prof.) Semiotica matematică a artelor vizuale, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti , 1982. Merleau-Ponty, Maurice: Le visible et l’invisible, Gallimard, Paris, 1964 Millet, Catherine: L’art contemporain, Flammarion, Paris, 1997 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii universale în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii româneşti în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Pope-Hennessy, John: Portretul în Renaştere, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 Passeron, Rene: Opera picturală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Pavel, Amelia: Peisaj natural, peisaj uman, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987

41

Pradel, Jean Louis: L’art contemporain, Larousse Paris, 1999 Pischel, Gina: A World History of Art, Guild Publishing, London, 1976 Sava,Valentin: Judecata estetică şi portretul în pictura de şevalet, Ed.Artes,Iaşi,2005 Sterling, Charles: Natura moartă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 Sedlmayr, Hans. Artă şi adevăr, Bucureşti ,1958. Sedlymar, Hans. Epoci şi opere, Editura Meridiane, Bucureşti, 1991. Suhar, Liviu: Natura moartă în pictura românească, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2006 Suhar, Liviu: Pledoarie pentru obiectul metaforă, Ed. Danaster, Iaşi, 2003 Zaharia, D.N.: Estetica postmodernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 2002 Wunenburger, Jean-Jacques: Filosofia imaginilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2004 Wolheim, Richard: L’art et ses objets, Aubier, Paris, 1994 Wojciechowski, Aleksander: Arta peisajului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 *** Le grand dictionaire de la peinture, Beeldrecht, Amsterdam, 1992

42

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Tehnici artistice Titular: Lector universitar drd. – Benescu Gabriela Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 l 1c 2 l Număr de ore/semestru 28 42 Număr de credite/semestru 4 credite 4 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 1213 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative DISCIPLINE CORELATE: Tehnologie, Cromatologie, Conservare –Restaurare, Studiul culorii. SCOPUL CURSULUI: Tehnicile artistice constitue ansamblul de principii şi reguli privind mijloacele cu ajutorul cărora se exprimă gândirea estetică. Disciplina îşi propune să pună bazele însuşirii gramaticii operative a tehnicilor artelor plastice şi decorative plecând de la premisa constituirii unei baze de cunoaştere în acest domeniu esenţial pentru articularea coerentă a activităţilor. COMPETENŢE GENERALE: • Abordare şi aprofundare metodică a tehnicilor artistice • Redactarea unor materiale didactice şi diverse studii pe tematica

artelor vizuale.

43




• Cunoştinţe generale privind tehnicile artistice; • Capacitate de analiză şi sinteză ; • Capacitate de organizare şi planificare a unor manifestări

artistice *Competenţe interpersonale:

• Capacitate de autoevaluare şi evaluare artistică; • Dobândirea unor abilităţi de lucru interactiv;

*Competenţe sistemice: • Capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor

dobândite; • Abilitatea de a lucra independent; • Dezvoltarea creativităţii.



• Însuşirea unor metode de predare, învăţare, evaluare a tehnicilor artistice


• Conceperea, iniţierea şi aplicarea unor proiecte artistice. • Însuşirea unor metode didactice de predare a tehnicilor artistice în




• Transmiterea noţiunilor de baza în domeniul tehnicilor artistice; • Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice ale

tehnicilor şi tehnologiilor artistice;

44

• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de limbaj plastic.

COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE Însuşirea responsabilă a unor abilităţi, comportamente specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală. PREMISE TEORETICE GENERALE:

Expozeul teoretic trebuie să aibă în vedere informaţii din aria evoluţiei istorice a tehnicilor până în epoca modernă, spre o înnoire a acestora ţinând cont de apariţia unor materiale noi care impun o nouă conduită în abordarea gestului plastic la care se raportează tehnici noi, adecvate, moderne. STRATEGIA EVALUĂRII: Munca studenţilor este evaluată în mod individual şi în baza realizării complete a proiectelor tematice prevăzute în programă analitică. - Calitatea ideilor şi a soluţiilor. - Abilitatea tehnică - Timp investit în producerea lucrării. - Numărul variantelor de lucru. - Grad de cooperativitate student-profesor. - Inventivitate, creativitate, originalitate. - Frecvenţa la atelier. MODALITATE DE EVALUARE: -Analiza critică individuală şi în grup a lucrărilor.

- Gradul de compatibilitate între idee şi realizarea tehnică.

- Consultarea profesorilor care lucrează la aceeaşi specializare.

- Expoziţii metodice, demonstrative. - Examenul final. PROFIL TEMATIC: Suporturi: -rigide, semirigide, flexibile Grundurile: -aplicarea grundurilor pe suporturi diferite Uleiuri, mediumuri, sicative, răşini, verniuri, emulsii

45

Pigmenţii: capacitate de acoperire, de colorare; controlul granulaţiei, sicativităţii; solubilitatea în liant a pigmenţilor; Amestecul şi solubilitatea culorilor –metode de lucru: laviu, demi-pastă, plină-pastă, glasiuri, velatura Tehnica desenului: - Suporturi (rigide, flexibile) - Materiale (creioane, pastel, tuş, baiţ, cărbune, alte materiale) - Fixare, expunere, conservare Tehnica acuarelei - Suporturi - Materiale, execuţie, fixare - Expunere şi conservare Tehnica guaşei Tehnica temperei: cu dispersant-ou, caseină, gumă, ceară Alte tehnici: - Pastel, cerapastel, sanguină, creioane colorate, cărbune presat, colajul, origami etc.

- Tehnici murale –istoric - Materiale de construcţie pentru perete - Pereţii şi prepararea lor - Pictură în ulei - Pictură în ceară (encaustica). - Pictură în clei. - Tempera. - Tempera cu ou (emulsie) - Tempera cu caseină Aria tematica pentru semestrul al VI-lea - Pictură în frescă: - Pictura pe tencuiala prospătă (udă) - Pictura al-secco (pe tencuiala uscată).

46

- Pictură în caseină şi var. - Fresca bizantină –particularităţi. - Mozaicul. - Tehnica vitraliului. - Zgraffito - Tehnici combinate.

- Lucrări ambientale (relaţia dintre lucrare şi arhitectură, amplasarea ei, integrarea în spaţiu).

Bibliografie: - Mark Havel – “Tehnica tabloului”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980 - Georgio de Chirico – “Memorii”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976 - N. Tonitza – “Scrieri despre artă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964 - Cennino Cennini – “Tratatul de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 - Dionisie din Furna – “Cartea de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979 - Mihai Mihalcu – “Valori medievale româneşti”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984 - A. G. Verona – “Pictura –studiu tehnic”, Ed. M. Neamţu, 1943 - Jean Rudel – “Technique de la peinture” P.U.F. “Que saisje”, Paris, 1963 - Ion N. Şuşală – “Dicţionar de artă”, Ed. Sigma, Bucureşti, 1993 - Mihai Mihalcu – “Faţa nevăzută a formei şi culorii”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996 - Liviu Lăzărescu – “Pictura în ulei”, Ed. Sigma Plus, Deva, 1996 - Paul Constantin – „Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi aplicate moderne”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977 -Tofan, Constantin- “Abordare şi reprezentare în cromatologie”, Iaşi: Editura Artes, 2005 -Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi: Editura Cronica, 2004 -Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iaşi, Ed. Artes, 2006 -Suhar, Liviu –“Natura moartă în creaţia pictorilor romani moderni” – Iaşi, 2005. -Gavrilean, Dimitrie- “Explorări creative în iconografia creştină”- Iaşi, Ed. Artes, 2006

47

-Jeno Bartos, Octaviana Marincas, Dragoş Gavrilean –“Creativitate şi restaurare în artă” – Iaşi, Ed. Artes, 2005 -BARTOS, Jeno –“Arta murală, interferenţe vizual- artistice”,M. J. Bartos. – Iaşi, Ed. Artes, 2006 -Meredieu, Florence de- “Arta şi noile tehnologii: Arta video, Arta numerică”, Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2004 -Hokney, David –“Stiinţa secretă: redescoperind tehnicile uitate ale

Vechilor Maeştri”, Bucureşti, Enciclopedia RAO, 2007 - Nadeije Laneyrie –Dagen – “Pictura –din tainele atelierelor”, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2005 - Daniel Thompson – “Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu”, Ed. Sophia, Bucureşti, 2006 -Sava, Valentin- “Tehnici artistice moderne. Acrilicele”: curs Iaşi, Ed.

Artes, 2007

48

UNIVERSITATEA DE ARTE „G. ENESCU” -IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN PROGRAMĂ ANALITICĂ SPECIALIZAREA: PEDAGOGIE – ARTE PLASTICE ŞI DECORATIVE PROGRAMĂ ANALITICĂ A DISCIPLINEI: CROMATOLOGIE TITULAR: conf. Univ. Dr. TOFAN CONSTANTIN AN UNIVERSITAR: 2009-2010

ANUL DE STUDII ANUL I SEM. I SEM II NUMĂR ORE/SĂPTĂMÂNĂ 1C 2L 1C 2L NUMĂR ORE/SEMESTRU 14 28 14 28 NUMĂR CREDITE 3 3 TOTAL ORE 42 42 PROFILUL: ARTE PLASTICE TIP DISCIPLINĂ: OPŢIONAL CATEGORIA FORMATIVĂ: FUNDAMENTALĂ FORMĂ DE EVALUARE: EXAMEN (SEM.II) – 3 cr. VERIFICARE (SEM.I) – 3 cr. DISCIPLINE CORELATE: STUDIUL DESENULUI, STUDIUL COMPOZIŢIEI, CROMATOLOGIE, ISTORIA ARTEI. SCOPUL CURSULUI: îmbogăţirea cunoştinţelor studenţilor, înţelegerea limbajului cromatic, ezvoltarea limbajului vizual şi a sensibilităţii cromatice. PREMISE TEORETICE: expozeul teoretic preliminar trebuie să vizeze informaţii din domeniul cromatologiei, armoniei şi acordului cromatic. cursul vizează o corelare cu celelalte discipline fundamentale: studiul desenului şi studiul compoziţiei. Susţinerea cursului se va face prin exemplificarea cu proiecţii, comentarii analitice referitoare la teorii ale culorii dar şi metodic privind înţelegerea de către elevi a problemelor propuse.

49

COMPETENŢE GENERALE: • Abordare şi aprofundare metodică a cromatologiei • Redactarea unor materiale didactice şi diverse studii pe tematica

artelor vizuale. • Organizarea unor manifestări specifice: expoziţii, dezbateri,

vernisaje etc. • Iniţierea de colaborări cu instituţii şi organisme artistice importante:

şcoli, licee, muzee, galerii, fundaţii culturale. *Competenţe instrumentale:












vederea realizării unor creaţii artistice originale • Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de

artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional.


50





COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE Însuşirea responsabilă a unor abilităţi, comportamente specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală. METODOLOGIE: se folosesc ca principii metodologice: realizarea unor expuneri tematice şi a unor demonstraţii cu ajutorul diapozitivelor, casete video etc. executarea unor lucrări practice (naturi statice, portrete, compoziţii) în culoare, dialogul dirijat, vizitele la muzee, demonstraţii ale unor artişti invitaţi. documentarea teoretică în bibliotecă şi parcurgerea unui material bibliografic selectat şi adecvat scopului cursului. STRATEGIA EVALUĂRII: munca studenţilor este evaluată individual şi în baza realizărilor complete a temelor şi proiectelor prevăzute în programa analitică, calităţii ideilor şi soluţiilor plastice. abilităţilor practice de transpunere în material şi tehnică artistică. numărul variantelor propuse, timpul investit în realizarea proiectelor, gradul de coperativitate, frecvenţa la atelier. metode de evaluare: analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor. analiza gradului de compatibilitate între idee şi realizarea ei practică.consultarea profesorilor care lucrează la aceiaşi clasă. expoziţii cu caracter metodic: semestriale, anuale.examen final. CONŢINUT TEMATIC: ARIA TEMATICĂ SEM.I 1C+2L = 14C+28L = 42

- CE ESTE CULOAREA? - ROLUL CULORILOR ÎN ARTA PLASTICĂ - CLASIFICAREA CULORILOR - COMPONENŢA CULORILOR

51

- LEGILE CARE GUVERNEAZĂ CULOAREA - CONTRASTE CROMATICE - METODOLOGII DIDACTICE

SEM.II 1C+2L = 14C+28L = 42

- ARMONIA CROMATICĂ ŞI ACORDURILE CROMATICE - VIBRAŢIA ŞI MODULAŢIA CULORII - DOMINANTĂ CROMATICĂ - GAMA SIMPLĂ ŞI GAMA COMPUSĂ - SEMNIFICAŢII ŞI SIMBOLURI ALE CULORII - COMPOZIŢIA

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

- HIPPOLYTE TAINE, FILOZOFIA ARTEI, EDITURA ENCICLOPEDICĂ, BUCUREŞTI, 1973;

- CONSTANTIN NOICA, POVESTIRI DESPRE OM.DUPĂ O CARTE A LUI HEGEL, EDITURA CARTEA ROMÂNEASCĂ, BUCUREŞTI, 1980;

- ELENA ZAMFIR, INCURSIUNE ÎN UNIVERSUL UMAN, EDITURA ALBATROS, BUCUREŞTI, 1989;,

- COLECTIV, ALBUM METODIC DE CREAŢIE ARTISTICĂ PLASTICĂ, EDITAT DE PALATUL COPIILOR, BUCUREŞTI;

- PAUL CONSTANTIN, SĂ VORBIM DESPRE CULOARI, EDITURA ION CREANGĂ, BUCUREŞTI, 1986;

- JOAHANNES ITTEN, ARTA CULORII (FRAGMENTE), PUBLICATE ÎN REVISTA BIBLIOTECA DE ARTĂ, BUCUREŞTI;

- VASILE DRĂGUŢ s.a., PICTURA ROMÂNEASCĂ ÎN IMAGINI, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1976;

- COLECTIV, ISTORIA ILUSTRATĂ A PICTURII, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1973;

- GEORGE OPRESCU, MANUAL DE ISTORIA ARTEI, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1986;

- E.FAURE, ISTORIA ARTEI, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1978;

- MARC HAVEL, TEHNICA TABLOULUI, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1975;

- IOSEF ALBERS, I'INTERACTION DES CÄLEURS, 1974; - MICHAL SOBESKI, ARTA EXOTICĂ, EDITURA MERIDIANE,

BUCUREŞTI, 1975;

52

- GIORGIO VASARI, VIEŢILE PICTORILOR, SCULPTORILOR ŞI ARHITECŢIILOR, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1975;

- V. VARGA, E. COSTESCU, ANDREESCU, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1978;

- HENRI PERRUCHOT, VIAŢA LUI CEZANNE, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1967;

- HENRI PERRUCHOT, VIAŢA LUI GAUGUIN, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1967;

- HENRI PERRUCHOT, VIAŢA LUI VAN GOGH, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1967;

- ANTONINO VALLENTIN, PABLO PICASSO, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1968;

- JOHN REWALD, POSTIMPRESIONISMUL, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1978;

- JAMES W. BOTKIN, MIRCEA MÂLITA, ORIZONTUL FĂRĂ LIMITE AL ÎN VĂŢĂTURII, EDITURA POLITICĂ, BUCUREŞTI, 1981;

- MARIA ILIOAIA, MEDOTICA PREDĂRII DESENULUI LA CLASELE I-IV, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1981;

- C. VĂIDEANU, CULTURA ESTETICĂ ŞCOLARĂ, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1967;

- R. AVERMAETE, DESPRE GUST ŞI CULOARE, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1971;

- R. HUYGHE, PUTEREA IMAGINII, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1971;

- J. PIAGET, B. INHALDER, PSIHOLOGIA COPILULUI, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1972;

- E. SCHILERU, SIMBOLISMUL CULORILOR, ROMÂNIA LITERARĂ, 1971;

- J. GREMIER, ARTA ŞI PROBLEMELE EI, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI;

- G.M.TAGLIABUE, ESTETICĂ CONTEMPORANĂ, EDITURA MERIDIANE, 1976;

- M. BRION, ARTĂ ABSTRACTĂ, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1972;

- A. PLEŞU, CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FORMELOR, EDITURA MERIDIANE, 1974;

- M. ILOAIA, A.TOHĂNEANU, METODICA PREDĂRII DESENULUI ÎN CLASELE V-X, EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, BUCUREŞTI, 1972;

53

- P. CURTHION, CURENTE ŞI TENDINŢE ÎN ARTA SECOLULUI XX, EDITURA MERIDIANE, BUCUREŞTI, 1975;

- CONSTANTIN TOFAN, ABORDARE ŞI REPREZENTARE ÎN CROMATOLOGIE, EDITURA ARTES, IAŞI, 2005;

- CONSTANTIN TOFAN, LIMBAJUL ARTEI, EDITURA ARTES, IAŞI, 2005.

54

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte Plastice şi Decorative Programă analitică Disciplina: Istoria artei romanesti si universale Titular: Profesor universitar dr. D.N Zaharia Anul universitar: 2009 - 2010

Anul II Semestrul 3 Semestrul 4

Anul de studiu

1c 1 s 1c 1 s Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare examen examen Cod: 1601 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Fundamentală Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

DISCIPLINE CORELATE: Estetică, Istoria culturii şi civilizaţiei europene, Studiul compoziţiei, Studiul culorii etc.

SCOPUL CURSULUI: Cursul „Istoria artei universale” face parte

din grupul de discipline teoretice fundamentale. El asigură informarea studenţilor cu privire la apariţia şi evoluţia diverselor stiluri şi formule artistice, tehnici artistice, ramuri ale artei etc., integrează fenomenul artelor în cadrul social, al evoluţiei credinţei, mitologiilor şi religiilor, al sistemelor filosofice şi ştiinţifice, eticii şi politicii generatoare a esteticului în general şi de aici a viziunii artistice, a evoluţiei genurilor, speciilor şi limbajelor diferite naţional şi stilistic, în cadrul fiecărei culturi, a fiecărei civilizaţii, relativ autonome. Istoria artei universale pregăteşte studenţii pentru înţelegerea stadiului atins în prezent de către diversele domenii ale artei, inclusiv în domeniile de strictă specialitate,

55

precum desenul, studiul compoziţiei şi al culorii, ca şi pentru înţelegerea adecvată a iconografiei, tipologiei şi esteticii.


Integrarea disciplinei de Istoria artei universale, în ansamblul programei de învăţământ se face în mod firesc, la toate facultăţile şi secţiile de arte vizuale din lume, pe parcursul întregii perioade de instruire prin pregătirea în paralel a cunoştinţelor tehnice, a mijloacelor de expresie şi a evoluţiei lor în timp. Cunoaşterea celor mai de seamă realizări din istorie, studiul limbajelor, tehnicilor şi stilurilor, a modului de gândire plastic, a rezolvării problemelor specifice în trecutul îndepărtat şi apropiat, deschide perspective în prezentul şi viitorul artelor.

Pe lângă cunoştinţe de specialitate, de interes general, istoria artelor oferă studenţilor un larg evantai de sugestii şi puncte de plecare pentru creaţii artistice originale, ferindu-i totodată de riscul cheltuirii energiilor pentru descoperirea unor lucruri demult descoperite.

DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR: Competenţe generale:

5. De a aprofunda metocic studiul specializării sau din domeniul artelor plastice şi decorative, eventual în cadru organizat al studiilor universitare.









56


METODOLOGIE: Studiul Istoriei artei universale se realizează sub formele clasice de curs şi seminar. Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori, cu ajutorul unui bogat material ilustrativ (cărţi, albume, diapozitive, diafilme, benzi video etc.) pentru a realiza o istorie vizuală a artelor plastice.

Seminariile ajută la fixarea cunoştinţelor de la curs şi studiu individual, mai ales la analiza evoluţiei limbajelor plastice, metode de lucru, mijloace de expresie, compoziţie, tehnici, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În seminarii se clarifică probleme din curs, se completează şi aprofundează prin referate şi discuţii în care sunt antrenaţi studenţii care sunt pregătiţi în mod expres în acest sens, dar şi alţii care intervin spontan în funcţie de cursul pe care îl iau expunerile şi discuţiile. Se fac şi vizite la muzee sau expoziţii mai importante, ce prilejuiesc comentarii de opere pe viu, se fac excursii de documentare etc.

Formele de valorificare şi evaluare: a cunostintelor diferă de la an la an şi se bazează pe respectarea caracteristicilor individuale ale studenţilor: expuneri orale, schiţe şi comentarii de crochiuri după artă unei epoci, a unui stil sau a unui autor; referate de lectură, referate sau eseuri privind personalităţi şi capodopere, tehnici ale desenului, culorii, compoziţiei etc.

Examenele: valorifică referate sau eseuri pregătite din timp (un semestru) pe bază de studiu individual, documentate şi ilustrate la liberă alegere. Susţinerea se face în faţa grupei, când se verifică în discuţii cunoştinţele generale şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. În felul acesta, examenul este o reală formă de învăţare şi comunicare, atât pentru studenţi cât şi pentru titularul cursului sau conducătorului de seminar. CONŢINUTUL TEMATIC: Anul II, semestrul 3 X. Arta paleocrestină 1. Prăbuşirea Imperiului Roman 2. Apariţia creştinismului 3. Arta creştină veche – continuitate şi detaşare de artă elenistică;

- Arta catacombelor;

57

- Iconografia artei creştine vechi - Arta bizantină

1. Repere istorice (scindarea Imperiului Roman şi consecinţele sale) 2. Repere religioase (scindarea creştinismului ca doctrină şi instituţie) 3. Arhitectură, sculptura, pictura, mozaicul şi artele decorative bizantine 4. Estetică artei bizantine XI. Arta romanică – miniatura; - arhitectura; - vitraliul; - sculptura şi pictura; frescele de la Saint-Savin XII. Arta gotică 1. Accentul bisericii creştine pe rolul artei în trezirea şi intensificarea credinţei 2. Catedrala gotică, sinteză a artelor gotice 3. Vitraliul şi miniatura gotică 4. Iconografia gotică: fabulos, fantastic şi monstruos în artele gotice Anul II, semestrul 4 XIII. Renaşterea şi renaşteri; diverse semnificaţii ale termenului de Renaştere (de la Vasari şi Burckhard la Panovsky şi Berenson); repere istorice şi economice; repere filosofice şi religioase; viziunea estetică Premisele Renaşterii; teoriile estetice din Trecento şi Quattrocento, arhitectura şi sculptura din Quattrocento; pictura din Quattrocento XIV. Protorenaşterea italiană şi Renaşterea timpurie italiană; cadrul social şi spiritual al protorenaşterii italiene stilul Nuovo; Familia Pisano, Arnolfo di Cambio, Cimabue, Gioto, şcoala sieneză de pictură, şcoala veneţiană şi alte şcoli de pictură; Cadrul social şi spiritual al Renaşterii italiene; teoreticieni ai artei: Alberti, Ghiberti; Arhitectura: Bruneleschi; Sculptira: Donatello; Pictura: Massaccio, Pissanello. XV. Rrenaşterea italiană I; Bramante, Leonardo, Rafael şi apogeul clasicismului renascentist XVI. Renaşterea italiană II; Michelangelo; Manierismul: arhitectură, pictura, sculptura XVII. Renaşterea italiană III; Clasicismul veneţian; Giorgione, Tiţian, influenţe veneţiene; pictura bresciană; Tintoreto, Veronese, Verocchio XVIII. Renaşterea franceză; Cadrul social politic şi spiritual; criza religioasă; arhitectura religioasă (catedrale) şi civilă (castele, palate, re sedinţe regale: Louvre, Fontainbleau); sculptura franceză renascentistă: Goujon, Pilon; pictura franceză renascentistă, şcoala de la Fontainbleau; Manierismul francez Renaşterea iberică; cadrul social, politic şi spiritual în Spania, Portugalia şi coloniile lor; arhitectura religioasă şi civilă; El Escorial; Stilul plateresc (platero=orfevru); Prado; sculptura Renaşterii

58

spaniole; pictura, El Greco şi influenţa sa asupra picturii moderne spaniole

XIX. Renaşterea în Ţările de Jos; cadrul social politic şi cultural; pictura flamandă: Hieronymus Bosch, Joacin Paniter, Gerad David, Quentin Metsys, Jan Gossaert zis Mabuse, Van Orley; Pieter Breugel şi înnoirile moderniste ale picturii

XX.Renaşterea germană; revoluţia germană; umanismul în Germania; Reforma; Dürer-artist şi teoretician; influenţa asupra lui Rembrandt; alţi pictori: Albrecht Altdorfer, Cranach, Holbein Baldung, Grien

XXI. Renaşterea engleză; începuturile istoriei moderne în Anglia; rezistenţa antiitalienistă; artele sub Henric al VIII-lea; artele elisabetane

Renaşterea în alte ţări europene; renaşterea otomană; marile moschei şi palate din sec. Al XVI-lea; renaşterea rusească; Rusia lui Ivan cel Groaznic; renaşterea scandinavă.

BIBLIOGRAFIE • Corado Maltese, Ghid pentru studiul istoriei artei, Ed. Meridiane,


enciclopedică, vol. I, II, III, 1985, 1988, 1990 • Virgil Vătăşianu, Arta Evului Mediu, Ed. Meridiane, 1996 • H. Lhote, Frescele din Tassili, Ed. Meridiane, 1966 • Miguel Guienea, Altamira, Ed. Meridiane, 1986 • J. Dashayes, Civilizaţia vechiului orient, Ed. Meridiane, 1982 • Ivan Lissner, Culturi enigmatice, Ed. Meridiane, 1983 • Guido Mensueli, Civilizaţii europene vechi, Ed. Meridiane, 1981 • Raynold Blocn, Etruscii, Ed. St. 1966 • A. Bonnard, Civilizaţia greacă, vol. I, II, III, Ed. St. 1967, 1967, 1969 • E. Drioton, Arta faraonilor, Ed. Meridiane, 1979 • C. Daniel, Pe urmele vechilor civilizaţii, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Civilizaţia asiro-babiloniană, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Arta egipteană, Ed. Meridiane, 1985 • B. Butkovscki, Arta egeeană, Ed. Meridiane, 1986 • N. Platon, Civilizaţia egeeană, Ed. Meridiane, 1981 • R. Ginouves, Arta greacă, Ed. Meridiane, 1992

59

• N. Yinner, introducere în civilizaţia şi arta indină, Ed. Meridiane, 1988

• J. Gernet, Lumea chineză, Ed. Meridiane, 1978 • S. Dennis, Lumea etruscilor, Ed. Meridiane, 1977 • R. Brilliant, Arta romană de la Republică la Constantin, Ed.



1983 • M. Păcăuţ ş.a., Epoca romanică, Ed. Meridiane, 1987 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1990 • J. Le Goff, imaginarul medieval, Ed. Meridiane, 1991 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1986 • V. Lazarev, istoria picturii bizantine, Pentru un alt ev mediu, Ed.



arhitecţi. • M. Alpatov, Manual de istoria artei, vol. II, Ed. Meridiane, 1965 • E. Faure, Istoria artei, vol. II • G. Oprescu, Manual de istoria artei, vol. II • E. Gombrich, O istorie a artei, Ed. Meridiane, 1975 • V. Lazarev, Originile Renaşterii italiene, vol. I şi II • H. Wolffin, Renaştere şi Baroc • Encyclopedie de l’art, F.M.R.- 13 vol..1991 • C. Maltese, Istoria artei italiene, Ed. Meridiane, 1976 • B. Berenson, Pictori italieni ai Renaşterii • V. Lazarev, Vechi maeştri europeni, Ed. Meridiane, 1997, vol. I, II,

III • Enciclopedia picturii italiene, Ed. Meridiane, 1974 • R. Genaille, arta flamandă, Ed. Meridiane, 1981 • G. Peltz, Deutsche Malerei – Urania Verlag, 1964

60

• D. Sourdel, J. Sourdel-Thomine, Civilizaţia islamului clasic, 3 vol., Ed. Meridiane, 1975

• Histoire generale de l’art, tom. II, Flammarion, Paris, 1950 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Barocul, Ed. Meridiane, 1985 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Sec. Al XVII-lea, Ed. Meridiane,




Meridiane, 1986 • E. Faure, Istoria artei, Ed. Meridiane, 1970, vol. III, IV, V • E. Faure, Istoria artei, Spiritul formelor, 2 vol., Ed. Meridiane, 1970 • Histoire generale de la peiture, tom III-VI, Flammarion, 1968 • Les grandes maitrea de la painture, Hachette, 1989 • R. Huyghe et J. Rudel, Art et la monde moderne, 2 vol., Larousse,

Paris, 1970 • Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, 1970 • O. Tafrali, Manual de istoria artelor, vol. II, Ed. Cartea Rom., 1927 • V. Florea, O istorie a artei ruse, Ed. Meridiane, 1979 • V. Florea, Pictura rusă, Ed. Meridiane, 1973 • J. A. Gaya Huno, Istoria artei spaniole, Ed. Meridiane, 1975 • H. Hanour, Romantismul, Ed. Meridiane, 2 vol., 1983 • R. Dos Santos, Istoria artei portugheze, Ed. Meridiane, 1976 • J. Rewald, Istoriaa impresionismului, Ed. Meridiane, 1974, vol. I, II • J. Rewald, Postimpresionismul, Ed. Meridiane, 1978, 2 vol. • J. J. Mayoux, Pictura engleză, Ed. Meridiane, 1970 • A. Malreau, Le musee imaginaire, Gallimard, Paris, 1965 • J-E. Muller, F. Elgard, Un siecle de peinture moderne, Hazan, Paris,

1966 • W. Folkierski, Între clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, 1988, 2

vol. • J. Reynolds, Cele cinsprezece discursuri despre artă, Ed. Meridiane • H. Sedlmayr, Epoci şi opere, Ed. Meridiane, 1991 • P. Chaunu, Civilizaţia Europei în secolul luminilor, Ed. Meridiane,

1986 • A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, Ed. Meridiane, 1987 • E. Panovsky, Artă şi semnificaţie, Ed. Meridiane, 1980 • E. H. Gombrich, Artă şi iluzie, Ed. Meridiane, 1970

61

• W. Hofmann, Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Ed. Meridiane, 1971

• E. Pliezsch, Pictori olandezi şi flămânzi din sec. Al XVII-lea, Ed. Meridiane, 1978

• Ablan Cunnugham, Pictori englezi, Ed. Meridiane, 1987 • Pierre Chaunu, Civilizaţia Europei clasice, Ed. Meridiane, 2 vol.


Munchen, 1993 • P. Overy, De Stijl, Ed. Meridiane, 1978 • N. Pevsner, Genie de l’architecture europeenne, 2 vol, Paris, 1970 • Contemporany European Architects, 2 vol., Taschen, 1995 • A. Pleşu, Pitoresc şi melancolie, Ed. Humanitas, 1992 • D. Hăulică, Nostalgia sintezeim Ed. Eminescu, 1974 • Y.Botineau, L’art baroque, Ed. Mazenod, Paris, 1986 • A. Prater, H. Bauer, Painting of the Baroque, Ed. Taschen, 1997 • F. Hazan, La painture moderne, Paris, 1965 • Pictura modernă, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998 (album) • R. Berger, Descoperirea picturii, 3 vol., Ed. Meridiane, 1975 • M. Salvador, Mesajul structurilor, Ed. Tehnică, 1991 • Mari arhitecţi, Ed. Meridiane, 1971 • A. Malraux, Saturn, eseu despre Goya, Ed. Meridiane, 1970 • M. Nicolau-Golflin, Istoria artei, vol. II, 1970 • G. Carlo Argan, De la Bramante la Canova, Ed. Meridiane, 1974 • R. Avermete, Rembrandt şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1969 • R. Avermete, Rubens şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1972 • C. Juşti, Velazquez şi secolul său, Ed. Meridiane, 1980 • J. Ortega y Gasset, Velasquez, Goya, Ed. Meridiane, 1972 • P. Minguet, Estetică roccocoului, Ed. Meridiane, 1971 • E. D’Ors, Trei ore în muzeul Prado, Barocul, Ed. Meridiane, 1971 • F. Antal, Clasicism şi Romantism, Ed. Meridiane, 1971 • J. Cassou, Panorama artelor plastice cotemporane, Ed. Meridiane,

1971 • G. Carlo Argan, Arta modernă, Ed. Meridiane, 1982

62

• M. Levey, A concise History of Painting from Giotto to Cezanne, Ed. Thomas and Hudson, London, 1977

• Impresionismul american, Smithsenian Institution, 1982 • A. C. Sevter, Braque and Roccoco Art, Ed. Thomas and Hudson,



Bruxelles, 1990 • Monet, Taschen, Munchen, 1992 • G. Curinschi Vorona, introducere în arhitectura comparată, Ed.

Tehnică, 1991 • Das Erste der Deutschen Architektur, Stuttgart, 1991 • Ch. Bouleau, Geometria secretă a pictorilor, Ed. Meridiane, 1979 • R. Bogdan, Jurnal spaniol, Ed. Sport-Turism, 1990 • A. Pavel, Traiectorii ale privirii, Ed. Meridiane, 1990 • R. Huyghe, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, 1970 • G. Bazin, Clacic, baroc şi roccoco, Ed. Meridiane, 1970 • D. N. Zaharia, Arta Reneşterii, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Arta modernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Antinomicul în arta contemporană, Ed. Dosoftei, Iaşi,


63

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Estetica artelor vizuale Titular: Profesor universitar dr. D.N Zaharia Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 s 1c 1 s Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 credite 3 credite Formă de evaluare Examen examen Cod: 2404 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Fundamentală Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate: Istoria artei, Istoria culturii şi civilizaţiei europene etc. Obiective: Informarea studenţilor asupra principalelor momente ale dezvoltării filosofiei artei şi esteticii din antichitate până în prezent şi asupra principalelor elemente care constituie în prezent estetică sistematică. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale:

14. De a aprofunda metodic studiul specializării sau din domeniul artelor plastice şi decorative, eventual în cadru organizat al studiilor universitare.

64

15. De a se iniţia în cunoaşterea unei domeniu complementar în raport cu artele plastice şi decorative în vederea alaborării unor proiecte de cercetare interdisciplinare sau transdisciplinare.



18. De a organiza sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, emisiuni radio-tv. pe problemele artelor vizuale.

Competenţe de specialitate: 19. De apreda discipline din domeniul artelor plastice şi decorative în


actuale şi de perspectivă ale artelor vizuale pe plan european şi mondial.



Conţinutul tematic: Anul II, Semestrul 3

Teorii despre artă în antichitate: Platon, Aristotel, Democrit, Epicur. Concepţia despre frumos în Evul mediu: Plotin, Augustin, „Estetică bizantină”. Teorii despre creaţia artistică şi receptarea artei în Renaştere: Vasari, Cusanus, Bruno, Da Vinci. Artă şi filosofie în epoca modernă: Descartes, Hume, Locke, Spinoza, Leibniz. Constituirea esteticii clasice: Kant, Vico, Schelling, Baumgarten, Hegel.

Estetică secolului al XX-lea: Croce, Cassirer, Wittgenstein, Souriau, Pierce, Heidegger, Adorno, Dufrenne, Eco, Ingarden.

Tendinţe actuale în estetică: Goodman, Danto, Genette, Dickič. Anul II, Semestrul 4 Transformările profunde petrecute în arta secolului al XX-lea:

reconcepţii şi rupturi „epistemologice”, contestări şi supravieţuiri etc. Noi propuneri de redefinire a conceptului de artă. Estetic şi artistic. Proprietăţi estetice şi proprietăţi artistice. Problema valorii în artă. Relaţia estetică. Atitudinea estetică. Conduita estetică. Emoţie estetică şi cunoaştere estetică. Artă şi adevăr. Plăcerea estetică.

65

Categorii estetice. Frumosul şi sublimul. Tragicul, comicul, satiricul, umoristicul, ironicul, graţiosul, grotescul, urâtul.

Stilul. Monumentalul. Expresie artistică şi expresivitate. Transfigurare artistică. Gustul şi judecata estetică.

Criteriile estetice şi caracterul lor istoric. Formă şi conţinut în artă. Sistem şi structură artistică. Experimentul în

artă. Teorii despre mecanismele creaţiei artistice. Spontan şi conştient în

creaţia artistică. Imaginaţie, fantezie, geniu. Esteticul în contextul mutaţiilor contemporane din artă, ştiinţă,

tehnică, tehnologie şi viaţa socială.

BIBLIOGRAFIE: Adorno, Theodor, “Théorie esthétique”, Paris, Klincksieck. Adorno, Theodor, Horkheimer, M., “La Dialectique de la Raison”, Éditions Gallimard, Paris, 1974. Ardenne, Paul, “Art l’ âge contemporain”, Éditions du Regard, Paris, 1997. Banfi, Antonio, “Filosofia dell’ arte”, Editori Riuniti, 1962. Baxandall, Michaël, “Formes de l’ intention”, Éditions Jacqueline Chambon, Nîmes, 1991. Baxandall, Michaël, “L’ oeil du Qattrocento, l’ usage de la peinture dans l’ Italie de la Reinaissance”, Gallimard, Paris, 1985. Beardsley, Monroe, “Le discours critique et les problemes de l’esthétique” în D. Lories, “Aesthetics: Problems în the Philosophy of Criticism”, Hakett Publishing Company, Indianopolis, 1981. Beardsley, Monroe, “Philosophie analitique et Esthétique”, Paris, Klincksieck, 1988. Beardsley, Monroe, “The Aesthetic Point of View”, Cornell University Press, Ithaca, 1982. Beardsley, Monroe, “The Descriptivist Account of Aesthetic Attributions” în “Revue internaţionale de philosophie”, 28/1974. Belting, H., “L’ histoire de l’ art est-elle finie”, Éditions J. Chambon, Nîmes, 1989. Berenson, Bernard, “Pictori italieni ai Renaşterii”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971. Bourriaud, Nicolas, “Esthétique relationelle”, Éd. Les presses du réel, Paris, 1998. Brown, John, “Panorama de la Litterature contemporaine aux Etats Units”, Éd. Gallimard, Paris, 1971. Cauquelin, Anne, “Les Théories de l’ art”, Éd. P. U. F., Paris, 1998. Cavell, Stanley, “Les voix de la raison, Wittgenstein, le scepticisme, la moralité et la tragedie”, Seuil, Paris, 1996.

66

Château, D., “L’ héritage de l’ art. Imitation, tradition et modernité’, Éd. Harmattan, Paris, 1998. Cometti, Jean-Pierre, “La maison de Wittgenstein”, P. U. F., Paris, 1998. Cometti, Jean-Pierre; Morizot, Jaques; Pouivet, Roger, “Questions d’ esthétique”, P. U. F., Paris, 2000. Croce, Benedetto, “Breviar de estetică”, Ed. Ştiinţifică, Bucure [ţi, 1978. Damisch, Hubert, “Les jugement de Paris”, Éd. Flammarion Paris, 1992. Danto, Arthur, “Aprés la fân de l’ art”, Éd. Le Seuil, Paris, 1996. Danto, Arthur, “L’ Assujettissement philosophique de l’ art”, Éditions du Seuil, Paris, 1993. Danto, Arthur, “La transfiguration du banal. Une philosophie de l’ art”, Éd. Du Seuil, Paris, 1989. Derrida, J., “La voix et le phénomen”, P. U. F., Paris, 1967. Dewey, John, “Art aş Experience”, A Perige Book, New York, 1980. Dickie, George, “Esthétique et poetique” Point/Seuil, Paris, 1992. Dickie, George, “Evaluating Art”, Temple University Press, Philadelphia, 1988. Dufrenne, Mikel, “Fenomenologia experienţei estetice”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976. Eco, Umberto, “Limitele interpretării”, Ed. Pontica, Constanţa, 1996. Eco, Umberto, “L’ Oeuvre”, Éd. Du Seuil, Paris, 1965. Ferrier, Jean-Louis, “L’ aventure de l’ art au XXe sičcle”, Éd. de Chęne, Paris, 1999. Ferry, Luc, “Le sens du beau”, Le livre de poche, Paris, 2001. Genette, Gérard, “Fiction et diction”, Éditions du Seuil, Paris, 1992. Genette, Gérard, “Opera artei”, Ed. Univers, Bucureşti, 2000. Goodman, Nelson, “Langages de l’ art. Une approche de la théorie des symboles”, Éd. Jaqueline Chambon, Nîmes, 1990. Goodman, Nelson, “L’ art en théorie et en action”, Paris, L’ Éclat, 1997. Goodman, Nelson, “Maničres de faire des mondes”, Éd. Jacqueline Chambon, Nîmes, 1992. Goodman, Nelson, “Of Mind and Other Matters”, Harvard University Press, Cambridge, 1984. Habermas, Jürgen, “Le discours philosophique de la modernité”, Gallimard, Paris, 1988. Habermas, Jürgen, “Théorie de l’ agir communicationnél”, Éd. Fayard, 1987. Heidegger, Martin, “Chemins qui ne mčnent nulle part”, Gallimard, Paris, 1986.

67

Hofman, Werner, “Fundamentele artei moderne”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977. Huberman, Georges Didi, “Devant l’ image”, Éd. de Mânuit, Paris, 1990. Huizinga, Johan, “Homo ludens”, Éd. Gallimard, Paris, 1951. Hume, David, “Eseuri estetice”. Huserl, Edmund, “Idées directrices pour une phénomenologie”, Éd. Gallimard, Paris, 1956. Hyort, M.; Laver, S., “Emotions and the Art”, Oxford University Press, 1997. Ingarden, Roman, “Das literarische Kunstwerk”, Halle, 1956. Jiminez, Marc, “Qu’ est-ce que l’ esthétique?’, Éd. Gallimard, Paris, 1997. Judd, Donald, “Écrits 1963-1990”, Éd. Daniel Lelong, Paris, 1991. Kiávy, Peter, “Philosophyes of Art, an Essay în Differences”, Cambridges University Press, Cambridge, 1997. Levinson, J., “Music, Art and Metaphysics”, Cornell University Press, 1990. Levinson, J., “The Pleasures of Aesthetics”, Cornell University Press, 1996. Lories, Danielle, “Philosophie analitique et Ésthétique”, Méridiens Klincksieck, Paris, 1988. Lyotard, Jean-François, “La condition postmoderne”, Éd. de Mânuit, 1979. McEvilley, T., “Art, contenu et mécontetement. La théorie de l’ art et la fân de l’ histoire”, Éd. Jaqueline Chambon, Nîmes, 1994. Merleau-Ponty, Maurice, “Le visible et l’ invisible”, Gallimard, Paris, 1964. Merleau-Ponty, Maurice, “L’ oeil et l’ esprit”, Gallimard, Paris, 1964. Merleau-Ponty, Maurice, “Sens et non-sens”, Gallimard, Paris, 1996. Michaud, Yves, “Critčres esthétiques et jugemenet de goűt”, Éd. Jaqueline Chambon, Nîmes, 1999. Michaud, Yves, “La Croise de l’ art contemporain, utopie, démocratie et comédie”, Paris, P. U. F., 1997. Millet, Catherine, “L’ art contemporain”, Éd. Flammarion, Paris, 1997. Morpurgo-Tagliabue, Guido, “L’ Esthétique contemporaine”, 1960. Olivera, Achille Bonito, “La Transavangarde italienne”, Éd. Gallimard, Paris, 1983. Pareyson, Luigi, “Estetică – teoria formativităţii”, Ed. Univers, Bucureşti, 1977. Popper, Karl R., “La logique de la découverte scientifique”, Éd. Payot, Paris, 1978.

68

Pouivet, R., “L’ ontologie de l’ oeuvre de l’ art”, Éd. J. Chambon, Nîmes, 2000. Pradel, Jean-Louis, “L’ art contemporain”, Éd. Larousse, Paris, 1999. Quine, W. V. O., “Translation and Meaning”, M. I. T. Press, 1960. Raţiu, Dan-Eugen, “Moartea artei? O cercetare asupra retoricii eschatologice”, Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2000. Restany, Pierre, “L’ Autre face de l’ art”, Éditions Galilée, Paris, 1979. Ricoeur, Paul, “De l’ interprétation”, Éd. Le Seuil, Paris, 1965. Rochlitz, Rainer, “L’ art au banc d’ essai”, Éd, Gallimard, Paris, 1999. Rochlitz, Rainer, “Subversion et subvention. Art contemporain et argumentation esthétique”, Éd. Gallimard, Paris, 1994. Rosenberg, Harold, “La dé-definition de l’ art”, Éd, Jacqueline Chambon, Nîmes, 1972. Schaeffer, Jean-Marie, “L’ art de l’ âge moderne. L’ esthétique et la philosophie de l’ art du XXe sičcle”, Éd. Gallimard, Paris, 1992. Schaeffer, Jean-Marie, “Les célibataires de l’ art”, Éd. Gallimard, Paris, 1996. Schaeffer, Jean-Marie, “L’ oeuvre d’ art et son evaluation” în Chr. Descamps, “Le beau aujourd’ hui”, Éd. Du Centre Pompidou, 1993. Searle, J., “L’ intentionalitaté. Essai de philosophie des čtats metaux”, Éd. de Mânuit, Paris, 1985. Sedlmayr, Hans, “Artă şi adevăr”, 1958. Sedlmayr, Hans, “Epoci şi opere”, Ed. Meridiane, Bucure [ţi, 1991. Sedlmayr, Hans, “Lumina în manifestările ei artistice”, 1960. Sedlmayr, Hans, “Pierderea consensului”, 1955. Seel, Martin, “L’ art de divisier”, Éd. Armand Colin, Paris, 1992. Sibley, Frank, “Les concepts esthetiques” în D. Lories, “Philosophie analitique et Esthétique”, Paris, Klincksieck, 1988. Stecker, R., “Artworks, Definition, Meaning, Value”, The Pennsylvania University Press, 1997. Tolhurst, W., “On What a Text Is How It Means” în “British Journal of Aesthetics, 19, 1979. Townsend, Dabney, “Introducere în estetică”, Ed. All educaţional, Bucureşti, 2000. Wittgenstein, Ludwig, “Leçons et conversations sur l’ esthétique, la psichologie et la croyance religieuse”, Gallimard, Paris, 1992. Wittgenstein, Ludwig, “Tractatus logico-philosophicus”, 1922. Wolheim, Richard, “L’ art et şes objets”, Éd. Aubier, Paris, 1994. Zaharia, D. N., “Antinomicul în arta contemporană”, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999. Zaharia, D. N., “Arta fără artişti” în “Dacia literară”, nr. 13/1993.

69

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Studiul culorii Titular: Lector universitar dr. – Otânjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010

Anul II Semestrul I Semestrul II

Anul de studiu

1c 2 l 1c 2 l Număr de ore/semestru 42 42 Număr de credite/semestru 5 credite 4 credite Formă de evaluare Examen Examen Cod: 1207 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: În domeniu Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative

DISCIPLINE: Studiul desenului, Studiul compoziţiei, Anatomie artistică, CORELATE: Cromatologie, Crochiuri, Istoria artei universale şi româneşti. SCOPUL CURSULUI: Cursul are ca scop descifrarea şi mânuirea gramaticii formelor de comunicare şi de expresie plastică, îmbogăţirea cunoştinţelor privind principiile creaţiei plastice, înţelegerea gramaticii culorilor, formarea şi dezvoltarea vocabularului vizual –plastic fundamental, dezvoltarea sensibilităţii cromatice. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR: COMPETENŢE GENERALE: • Abordare şi aprofundare metodică a studiului culorii

70




















71




COMPETENŢE ATITUDINAL – COMPORTAMENTALE Însuşirea responsabilă a unor abilităţi, comportamente specifice profesiunii de profesor de educaţie vizuală. PREMISE TEORETICE: Expozeul teoretic preliminar trebuie să vizeze informaţii din domeniul teoretic al culorilor, armoniei cromatice şi legilor acordurilor, legilor contrastelor de culoare, problemelor de construcţie prin culoare şi valoare a spaţiului. Cursul vizează o corelare cu celelalte discipline fundamentale: studiul desenului şi studiul compoziţiei. Susţinerea cursului se face prin exemplificarea cu proiecţii, comentarii analitice referitoare la perioade curente şi tendinţe din pictura universală. Identificarea elementelor de limbaj şi integrarea lor într-un ansamblu operativ va fi corelată cu o suită de metode adecvate servind facilitatea asimilării de informaţii şi cultură plastică, cât şi ca test de sondare a aptitudinilor de comunicare. METODOLOGIE:

Se folosesc ca principii metodologice: realizarea unei expuneri teoretice şi a unei demonstraţii cu ajutorul diapozitivelor, casetelor video etc.

Dialogul cu studenţii, vizitele la muzee, expoziţii, demonstraţii ale unor artişti invitaţi.

Documentarea teoretică în bibliotecă şi parcurgerea unui material bibliografic selectat şi adecvat scopului cursului.

STRATEGIA EVALUĂRII: Munca studenţilor este evaluată individual şi în baza realizărilor complete a temelor şi proiectelor prevăzute în programă analitică, calităţii ideilor şi soluţiilor plastice. Abilităţilor practice de transpunere în material şi tehnică artistică. Numărul variantelor propuse, timpul investit în realizarea proiectelor, gradul de cooperativitate, frecvenţa la atelier.

Metode de evaluare. Analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor. Analiza gradului de

compatibilitate între idee şi realizarea ei practică. Consultarea

72

profesorilor care lucrează la aceeaşi clasă. Expoziţii cu caracter metodic: semestriale, anuale. Examen final.

CONŢINUT TEMATIC: Aria tematică:

Sem. I 1C +1L = 14C +14L = 28 ore/sem Culori în fizică. Realitatea coloristică şi efectul coloristic. Ştiinţa

constructivă despre culori (generalităţi) Contrastele de culoare, cele 7 contraste: - Construcţii coloristice sub dominanţa contrastului - Exerciţii de obţinere ale unor efecte plastice expresive prin valorificarea

contrastelor. - Metode şi procedee de studiere şi cercetare a problemelor despre

culoare pentru dezvoltarea expresivităţii artistice –plastice. - Aspecte metodologice

Sem. II-lea 1C +1L = 14C +14L = 28ore/sem Amestecul culorilor (treptele amestecurilor, triunghiurile şi pătratele amestecurilor cromatice).

Amestecul fizic al două, trei culori –modularea. Amestecul fizic pentru obţinerea griurilor acromatice şi cromatice. - Amestecul aditiv –exerciţii de trecere a unei culori prin contexte

cromatice diferite - Aplicarea modulării tentei plate prin suprapuneri grafice de linii, puncte

şi pete. - Amestecul substractiv –exerciţii de amestec prin tehnica suprapunerii şi

a transparenţei colorate. BIBLIOGAFIE SELECTIVĂ Camilian Demetrescu - „Culoare, suflet şi retină”, Buc. 1965 Paul Constantin - „Culoare, artă, ambient”, Buc. 1979 Leon Battista Alberti - „Despre pictură”, Meridiane, Buc. 1969 Leonardo da Vinci - „Tratat de pictuă”, Meridiane, Buc. 1971 Andre Lhote - „Să vorbim despre pictură”, Meridiane, Buc.1971 Rene Berger - „Descoperirea picturii” , vol. 1-3, Meridiane, Buc. 1975 N.N. Tonitza - „Scrieri despre artă”, Meridiane, Buc. 1964 Josef Albers - „l’ Interaction des couleurs”, Machette Litterature, Paris, 1974 Andre Lhote - „Les invariants plastique”, Hermann, Paris, 1967 Paul Klee - „Teoria della forma et della figurazione”, Milano, 1959 Stephanowitz Traugott - „Pictura în ulei”, Meridiane, Buc., 1966 Vassily Kandinsky - „Spiritualul în artă”, Meridiane, Buc., 1994

73

Edina Bernard - „Arta modernă”, Meridiane, Buc.,2000 T. M. F. Popescu - „Fascinaţia culorii”, Ed. Imago, Sibiu, 2000 J. W. Goethe - „Teoria culorilor: partea didactică”, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 H. G. Gadamer - „Adevăr şi metodă”, Ed. Teora, Bucureşti, 2001 L’Art du XIX-e siecle: 1850-1905, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1990 LÀrt du XX-e siecle: 1990-1939, Ed. Citadelles& Mazenod, Paris, 1996 L. Suhar - „Natură moartă în pictura românească”, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2005 G. Vigarello - „O istorie a frumuseţii. Corpul şi arta înfrumuseţării din Renaştere până în zilele noastre”, Ed. Cartier, 2005 Tofan, Constantin - „Limbajul artei”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi, Editura Cronica, 2004 Bartos, M. J. –“Structuri compoziţionale”- Iaşi, Artes, 2005. Goethe, Johann Wolfgang –“Despre teoria culorilor: partea didactică” – Bucureşti, Ed. Economică, 2005 Thompson, Daniel V. Jr. – “Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu” – Bucureşti, Editura Sophia, 2006 Pastoureau, Michel- “Albastru: Istoria unei culori”- Chişinău, Ed. Cartier, 2006 Laneyrie-Dagen, Nadeije –“Pictura- din tainele atelierelor”- Bucureşti: Enciclopedia RAO, 2005 Sava, Valentin- “Judecata estetică şi portretul în pictura de şevalet”, Iaşi, Editura Artes, 2005 Tofan, Constantin- “Abordare şi reprezentare în cromatologie”, Iaşi, Editura Artes, 2005 Fride-Carrassat, Patricia; Marcade, Isabelle –“Mişcări artistice în

pictură”, Bcureşti, Enciclopedia RAO, 2007 Stoichiţă, Victor Ieronim –“Vezi? Despre privire în pictura

impresionistă”, Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007 Stoichiţă, Victor Ieronim –“Creatorul şi umbra lui” Ediţia a 2-a,

Bucureşti, Ed. Humanitas, 2007

74

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Gramatica predarii limbajului vizual Titular: Conf. Universitar dr. Tofan Constantin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

2c 2 l 2c 2 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 5 credite 5 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 2615 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Obiective

Se urmăreşte studiul aprofundat al elementelor de limbaj plastic în interacţiunea lor. Prin exerciţiu se ajunge la o mai bună cunoaştere şi la o mai bună stăpânire a unor abilitaţi în practica de atelier. Considerăm necesare acele cunoştinţe de ordin tehnic, justificate raţional şi în cea mai mare parte, formate de creatorul însuşi, ele având valabilitate indiferent de epocă sau concepţie artistică.

O parte dintre acestea corespund încercărilor plasticii de a exprima noile raporturi ale omului cu universul (natural şi tehnic).

Aceste cunoştinţe sunt necesare în procesul de instruire a studentului, în formele de exprimare clasice ale artei şi în orientarea în modalităţile de exprimare contemporană. Propunerile privesc partea logică şi raţională procesului de elaborare şi, deci, susceptibilă a fi

75

transmisă procesului creaţiei. Ele privesc gramatica exprimării plastice corecte, care permite atât descifrarea operelor plastice ale diverselor sisteme etnice cât şi accederea la o exprimare personală. Aceste cunoştinţe sunt analoage studiului limbilor şi literaturilor, necesare creaţiei poetice, fără a se confunda cu poezia însăşi. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale: Abordare şi aprofundare metodică a studiului specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi, manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi /sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. *Competenţe instrumentale:

• Cunoştinţe generale de bază; • Capacitate de analiză şi sinteză; • Capacitate de organizare şi planificare.

*Competenţe interpersonale: • Capacitate de evaluare şi autoevaluare; • Abilităţi interpersonale.

*Competenţe sistemice: • Capacitatea de a învăţa; • Capacitatea de a transpune în practică; • Abilitatea de a lucra independent; • Creativitate.

Competenţe de specialitate: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea/aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private.

76

Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:

• Cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj plastic ;

• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de studiul gramaticii limbajului vizual;

• Proiectarea , conducerea şi evaluarea activităţilor plastice în ateliere, specifice însuşirii elementelor de limbaj plastic;

• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de gramatică a limbajului vizual şi utilizarea lor în cadrul disciplinei.

Conţinut specific

Expozeul teoretic preliminar trebuie să conţină informaţii din aria de cunoaştere logică a naturii şi de redare a valenţei ei expresive cu ajutorul unui limbaj specific: limbajul semnelor plastice. Cursul vizează o corelare cu celelalte discipline fundamentale pentru o mai concretă înţelegere a problemelor de construcţie a spaţiului prin valoare. Susţinerea cursului se face prin exemplificarea cu proiecţii, comentarii, analize şi vizionarea unor lucrări valoroase, de analiză a unor opere de artă la bibliotecă, expuneri teoretice cu ajutorul diapozitivelor, videocasetelor etc., dialogul cu studenţii, vizitarea expoziţiilor, muzeelor, precum şi demonstraţii ale unor artişti consacraţi.

Cursul trebuie să cuprindă informaţii din domeniul teoriei culorilor, studierea legilor acordurilor şi armoniei cromatice, a modurilor de redare intre elementele de limbaj plastic şi mijloacele artistice de exprimare.

Studiul desenului străbate toate operaţiile plastice: culoare şi îndeosebi compoziţia. Compoziţia, la rândul ei, nu este decât organizarea prin desen a suprafeţei suport. Temele de desen imaginativ

77

Urmărirea de metamorfoze ale formelor naturale. Combinaţii de forme (pornind de la observarea procedeelor naturii)

Studiul fantasticului şi al imaginativului. Teme de desen cu urmărirea simbolismului liniilor, direcţiilor şi formelor. Utilizarea cu sens simbolic a verticalelor, orizontalelor, oblicelor, curbelor, serpentinelor (urmând efecte de linişte, calm, agitaţie, elan etc.)

Utilizarea cu sens simbolic a direcţiilor; sus-jos, stânga-dreapta (cu sugestia şi inducţia sentimentelor legate de direcţii)

Studiul simbolismului formelor în artă medievală (bizantina) şi arta contemporană.

Acordul complementarelor prin ruperea uneia sau amândurora (analogia); acorduri armonice (exaltarea griului colorat în prezenţa tentelor pure). Dominantă şi rolul său în armonie.

Gamele cromatice (spunerea acordurilor unei dominante); exerciţii de trecere a unui motiv prin diverse game colorate (game majore – oranj; game minore – albastru), simple şi compuse. Exerciţii de extragere a gamelor şi acordurilor coloristice prin copii după maeştri clasici, impresionişti şi postimpresionisti.

Modulaţia culorii şi soluţiile principale: suprapunerea arabescului pe tenta plata; diviziunea tentei de pete, haşuri şi puncte; vibraţia obţinută prin amestecul optic al tentelor divizate – 14 ore. Teme de desen din memorie

Exercitarea capacităţii de memorizare şi reprezentare a formelor. Antrenarea aptitudinilor de asimilare şi sinteză (în memoria personală) a formelor din natură. Antrenarea aptiudunilor de fixare a bogăţiei detaliilor sau a capacităţii de metamorfozare.

Studiul categoriilor de desen (şi tipuri de desenatori): intelectual (cu înclinaţii spre construcţie (geometrizare şi abstracţiune) şi timpul spiritual – expresiv (cu înclinaţii spre deformaţia expresiva, fantezie, imaginaţie) – 14 ore. Simbolismul culorilor Încercări de a sugera idei sau sensuri ideologice prin culori cu ajutorul formelor abstracte şi a compoziţiei lor plastice. Producerea voluntară a unei stări psihice prin orchestraţia formelor şi culorilor: calmul, echilibrul, liniştea, pacea, anxietatea, teroarea, nemişcarea şi agresivitatea.

Modul de evaluarea a cunoştinţelor Activitatea de atelier a studenţilor este evaluată în mod individual şi în baza realizărilor concrete legate de temele şi proiectele propuse în programă analitică. Desemnarea, deosebit de importante sunt: calitatea ideilor şi soluţiilor plastice aplicate; abilitatea tehnică, tehnologia şi

78

sensibilitatea cromatică (variante de culoare), de transpunere în material; timpul investit în executarea culorii, numărul de variante compoziţionale şi de culoare; gradul de cooperativitate student – profesor; frecvenţa şi gradul de participare efectivă în cadrul activităţii de atelier; analiză critică individuală şi în grup, a lucrărilor şi variantelor, analiza gradului de compatibilitate intre idee şi realizarea ei practică; expoziţii cu caracter metodic, semestriale, anuale etc.

La sfârşitul fiecărui semestru formă de evaluare – verificarea este examenul.

Bibliografie

„Dicţionar de artă: Ed. Meridiane; vol I – II, 1995, 1998 Ion N. Suşară şi Ovidiu Bărbulescu: „Dicţionar de artă – termeni de atelier”, Ed. Stigma, Bucureşti 1993 Herbert Read: „Semnificaţia artei” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 H.R. Radian: „Geometria secretă a picturii” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 Rudolf Arnheim: „Arta şi percepţia vizuală” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1973 Rudolf Arnheim: „Forţa centrului vizual” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1993 Cornel Ailincăi: „Introducere în gramatica limbajului vizual” Ed. Dacia, 1982 Vassily Kandinsky: „Spiritualul în artă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994 Paul Constantin: „Culoare, artă, ambient” Ed. Meridiane, Bucureşti 1979 Camilian Demetrescu: „Culoare – suflet şi retină” Bucureşti, 1965 Paul Signac: De la Delacroix la neoimpresionism” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 Yvone Hasan: „Paul Klee şi pictura modernă” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999 Constantin Tofan: „Limbajul artei” Ed. Artes, Iaşi, 2005; Constantin Tofan: „Abordarea şi reprezentarea în cromatologie”, Ed. Artes, Iaşi, 2005. Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007

79

Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Gheorghe Bus, „Experienţa umană, imagine artistică, creativitate vizual plastică: perspective complementare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003 Maria Urmă , „Spaţiul şi percepţia vizuală”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 M. J. Bartoş „Structuri compoziţionale”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 Zaharia D. N. (coordonator) – “Estetică analitică”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică” - “Sincretismul artelor contemporane”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică -Artă şi timp”, Editura Artes, Iaşi, 2004 Chevalier J, Greerbrant A. – “Dicţionar de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1995 Prut, Constantin – “Dicţionar de artă modernă”, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 “Dicţionar de curente picturale”, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Ioniţă, Codrina Laura –“Tendinţe expresioniste şi abstracte în arta

contemporană”: curs universitar, Iaşi, 2007 Urmă, Maria- “Istorie a compoziţiei ambientale”, Iaşi: Artes, 2007 Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi: Editura Cronica, 2004 Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iasi: Artes, 2006 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în

arta contemporană”, Iaşi, Ed. Artes, 2008 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Arta ca acţiune istorică”. Iaşi, Ed.

Artes, 2007

80

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Metodologia predarii creaţiei plastice Titular: Conf. Universitar dr. Tofan Constantin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

2c 2 l 2c 2 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 5 credite 5 credite Formă de evaluare Examen verificare Cod: 2614 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Obiective -Cursul îşi propune să lărgească şi să amplifice cunoştinţele privind înţelegerea principiilor care stau la baza creaţiei plastice. De cea mai mare importanţă sunt cunoştinţele referitoare la istoria artei şi problemelor legate de desen şi de cromatologie. Studierea operelor de artă de-a lungul tuturor epocilor este esenţială în înţelegerea problemelor compoziţionale. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale: Abordare şi aprofundare metodică a studiului specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare.

81

Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi, manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi /sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. *Competenţe instrumentale:




Competenţe de specialitate: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea/aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, comatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:


82

• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de metodologia creaţiei plastice;


• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de metodologie a creaţiei plastice şi utilizarea lor în cadrul disciplinei.

Metodologia -Se vor folosi principii metodologice: - Expunerea teoretică şi demonstraţia cu ajutorul diapozitivelor, videocasetelor, albumelor, reproducerilor etc. - Dialogul cu studenţii în cadrul unor colocvii cu caracter deschis, liber, în faţa operei de artă, vizite la muzee şi expoziţii la care se vor putea realiza analize şi demonstraţii directe - Aprofundarea şi lărgirea bazei informatice teoretice prin documentare la bibliotecă, parcurgându-se materialul bibliografic. Strategia evaluării: -Munca studenţilor va putea fi evaluată în mod individual pe baza următoarelor obiective: - Realizarea completă a temelor şi proiectelor prevăzute în programa analitică; - Calitatea ideilor şi soluţiilor plastice; - Gradul de implicare creativa, fantezie şi originalitate; - Abilitate tehnologică; - Preocuparea pentru sporirea gradului de investigare, cercetare, diversificare şi aprofundare a pregătirii individuale; - Timpul investit pentru realizarea lucrării; - Gradul de cooperativitate student – cadru didactic; - Frecvenţa şi lucrul efectiv în atelier. Metoda de evaluare: - Analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor; - Analiza gradului de compatibilitate între idee şi realizarea ei practică; - Consultarea profesorilor care lucrează la aceeaşi clasă sau grupa de lucru; - Expoziţii ocazionale, determinate de diferite programe tematice, festivaluri studenţeşti, concursuri etc.

83

Conţinut tematic -Continutul tematic al semestrelor care urmează va avea în vedere nivelul atins de studenţii în semestrele anterioare de studiu.

Cunoştinţele dobândite vor constitui o permanentă a preocupărilor, acestea urmând a fi continuate la nivel superior

- Exerciţii de organizare formală a suprafeţei suport; construirea reţelelor derivate din forma suportului – 1 oră;

- Armătura dreptunghiului obţinută prin rabatarea laturii mici (aplicarea unei geometrii simplificate, fără utilizarea compasului) – 1 oră;

- Compoziţii pe raporturi simple (estetică raţională a numerelor simple întregi a lui Alberti). Aplicarea consonantelor muzicale: octava=raportul 1/2; cvarta=raportul 2/3 şi dublul 4/6, 6/9; cvinta=raportul 3/4 şi dublul 9/12, 12/16 – 1 oră;

- Folosirea în proporţionarea spaţiului şi compartimentajul (armăturii) a raportului iraţional al secţiunii de aur şi al proporţiilor înrudite – 1 oră;

- Compoziţiile dinamice, cu utilizarea curbelor şi armăturii ornamentale derivate (palmeta). Studiul disponibilităţilor formelor pentru plierea la curbe şi ornament 1 oră;

- Analiza compoziţiilor lui Tintoretto, Rubens, El Greco, Delacroix – 1 oră;

- Studiul compoziţiei volumelor (prin distribuţia petelor de umbră şi lumină), implicând noţiunile de echilibru şi greutate a corpurilor figurate – 1 oră;

- Analiza distribuţiei umbrei şi luminii şi a pasagiilor în pictura de clar-obscur, în pictura „tenebroşilor” caravagisti, la Rembrant, Rubens, Delacroix. Studiul compoziţiilor asimetrice, cu efecte surpriză (de tipul impresionist) – 1 oră;

- Studii de compoziţie cu trasee ascunse şi cu trasee aparente, până la obţinerea unei organizări abstracte, nonfigurative, a spaţiului compoziţional – 1 oră;

- Analiza compoziţiilor stampei japoneze a lui Utamara, Hokusai, Hirosighe şi a operelor lui Degas, Lautrec, Cezanne, Seurat, exerciţii practice de analiză a operelor plastice prin trasee compoziţionale – 1 oră;

- Artişti de tip raţionali şi artişti de tip sensibili – 1 oră; - Compoziţii urmând exprimarea unei concepţii asupra

spectacolelor naturii (descriptive) şi asupra vieţii intelectuale afective personale (documente subiective)- 1 oră;

- Expresia „indirectă” a sentimentelor şi ideilor prin compoziţia cu tema (dată sau aleasă, după preferinţele studentului) – 1 oră;

- Utilizarea tehnicilor clasice de reprezentare a spaţiului şi volumelor (rezolvarea clar-obscurului şi a culorii locale). Apelul la cunoştinţe de anatomie, expresie, psihologie – 1 oră;

84

- Expresia „directă” a sentimentelor şi ideilor (a dimensiunilor psihice şi morale) prin mijloace plastice – 1ora;

- Exprimarea unor sentimente dramatice, lirice sau a stărilor de linişte, pace, anxietate, teroare etc. (compoziţie confesiune) – 1 oră;

- Echivalente afective şi ideative ale culorilor, liniilor, volumelor şi direcţiilor formelor) – 1 oră;

- Rezolvări în domeniul relaţiilor forma – culoare şi a alegerii vocabularului plastic expresiv – 1 oră;

- Compoziţia simbolică – folosind sensurile simbolice ale formelor naturale sau formelor tehnice şi simbolismului culorilor;

- Utilizarea simbolismului funcţional al formelor vii (simbolismul static, dinamic, robusteţea, vigoarea etc.) – 1 oră;

- Utilizarea simbolismului formelor în istoria artei: simbolică figurii umane şi animalele în mitologiile antice, simbolismul medieval şi religios – 1 oră;

- Omul, motiv decorativ în sec. XX-lea: idolii culturilor primitive şi cultul simbolicii primitive în sec. al XX-lea – 1 oră.

- Compoziţia figurativă abstractă cu utilizarea echivalentelor afective ale culorilor – 1 oră.

- Iniţierea în tehnicile de figuraţie ale sec.al XX-lea: Cezanne, Cubism, Purism, Orfism – 1 oră;

- Compoziţii experimentale suprarealiste, sondarea subconştientului şi a structurii de adâncime. Elemente raţionale şi iraţionale – 1 oră;

- Exerciţii de figuraţie abstractizată în diverse grade: căutarea de „prototipuri” în limbajul plastic universal, cu folosirea folclorului romanesc sau străin – 1 oră;

- Căutarea formelor organice ireductibile, care reprezintă realitatea lor esenţială – 1 oră; - Intensitatea expresiei prin deformare – 1 oră;

- Exprimarea sentimentelor prin arabesc şi culoarea pură – 1 oră; - Geometrizarea formelor, desfacerea şi analiza lor – 1 oră; - Cercetarea forţelor dinamice ale culorii - 1 oră; - O nouă concepţie a spaţiului: simultaneitate şi reprezentarea

mişcării – 1 oră; - Pictura visului şi a subconştientului – 1 oră.

Bibliografia selectivă

Charles Bouleau: „Geometria secretă a picturilor” Ed. Meridiane, Bucureşti 1981;

85

Rudolf Arnheim: Forţa centrului vizual” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995; Rudolf Arnheim: „Arta şi percepţia vizuală”, Bucureşti, 1979; Andre Lhote: Tratatele peisajului şi al figurii” Ed. Meridiane Bucureşti, 1969; Rene Passeron: „Opera picturala” Ed. Meridiane, Bucureşti 1982; Jean Grenier: „Arta şi problemele ei” Ed. Meridiane Bucureşti, 1974; Constantin Tofan: „Limbajul artei” Ed. Artes, Iasi-2005; Constantin Tofan: „Abordarea şi reprezentarea în cromatologie” Ed. Artes, Iasi-2005. Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Gheorghe Bus, „Experienţa umană, imagine artistică, creativitate vizual plastică: perspective complementare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003 Maria Urmă, „Spaţiul şi percepţia vizuală”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 M. J. Bartoş, „Structuri compoziţionale”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 Zaharia D. N. (coordonator) – “Estetică analitică”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică” - “Sincretismul artelor contemporane”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică -Artă şi timp”, Editura Artes, Iaşi, 2004 Chevalier J, Greerbrant A. – “Dicţionar de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1995 Prut, Constantin – “Dicţionar de artă modernă”, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 “Dicţionar de curente picturale”, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Ioniţă, Codrina Laura –“Tendinţe expresioniste şi abstracte în arta

contemporană”: curs universitar, Iaşi, 2007

86

Urmă, Maria- “Istorie a compoziţiei ambientale”, Iaşi, Ed. Artes, 2007 Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi, Ed. Cronica, 2004 Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iasi, Ed. Artes, 2006 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în


Artes, 2007

87



Anul de studiu

4 l 4 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare Verificare verificare Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativă: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative DISCIPLINE CORELATE: Bazele desenului pentru pictură, Istoria artei, Studiul culorii şi bazele picturii, Crochiuri, Estetica artelor vizuale, Metodologia creaţiei în pictură, Perspectivă, geometrie descriptivă , Studiul compoziţiei pentru pictură. SCOPUL CURSULUI: Dezvoltarea cunoştinţelor privind însuşirea şi înţelegerea organizării compoziţional plastice a tabloului, pornind de la observaţiile directe din natură (model viu sau peisaj) armătura şi traseele compoziţionale, tipurile şi caracterul compoziţiilor, particularităţile de organizare în funcţie de acestea, modalităţi de abordare sistemică a diferitelor forme de organizare compoziţională, pornind de la diferite forme de translare a structurilor naturale către structuri plastice elaborate. Se urmăreşte amplificarea şi completarea procesului instructiv educativ al

88

viitorului artist creator, prin cultivarea spontaneităţii, dublate de un efort firesc de dirijare conştientă a expresivităţilor vizual-plastice. Continuarea în formă diversificată a explorării progresive a problemei structurilor compoziţionale în pictură vizând dezvoltarea calitativă a vocabularului plastic-compoziţional către o exprimare artistică originală. METODOLOGIE: Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori,cu sprijinul unui variat material documentar teoretic şi ilustrativ :cărţi , albume, diapozitive, diafilme, benzi video,etc.,pentru a realiza astfel un nivel ridicat de informare şi documentare artistică al studentului. Lucrările practice contribuie la o solidă fixare a cunoştinţelor asimilate la curs, alături de activităţile studentului la studiul individual,mai ales la analiza evoluţiei limbajului plastic exprimat prin linie, suprafaţă şi culoare, a metodelor de lucru, a mijloacelor de expresie, tehnici adecvate de transpunere, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În cadrul lucrărilor practice se clarifică problemele apărute la curs,completându-se unele lacune evidenţiate şi în cadrul studiului individual. Studenţii sunt antrenaţi în discuţii spontane asupra multiplelor aspecte teoretice şi practice care apar pe măsura parcurgerii disciplinei. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Modalităţile de evaluare diferă de la an la an, de la semestru la semestru, ţinându-se seama de însuşirile individuale ale studenţilor. Examenele valorifică portofoliul de lucrări realizate în timpul semestrului,în cadrul orelor de lucrări practice, dar mai ales în cadrul studiului individual, activitate documentată la libera alegere a studentuluii pe baza unor sugestii venite de la profesor în consens cu prevederile programei analitice. Examenele şi verificările pe parcurs se fac în cadrul grupei dar prin abordări individuale, verificându-se cunoştinţele de specialitate, dar şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. COMPETENŢE GENERALE : Abordare şi aprofundare metodică a studiului disciplinelor specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante : muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programme de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale.

89

Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii : sesiuni stiinţifice,simpozioane,dezbateri, vernisaje,etc. COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare estetică aunor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentului artistic actual şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizare (curatorie), vernisare / comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. Conţinut tematic/semestru: Anul II semestrul 3

• Observarea directă şi transpunerea în planul tabloului a problematicii studiului culorii, pornind de la mişcarea acestora în spectru sub acţiunea luminii naturale.

• Valoare prin culoare în contextul peisajului real şi al peisajului imaginar.

• Peisajul citadin; observarea elementelor specific-definitorii din

cadrul natural şi prelucrarea lor artistică în tablou, cu preocupări de sinteză plastic-cromatică şi valorică.

Anul II semestrul 4

• Peisajul virtual bazat pe recompunerea mentală a elementelor ce au făcut obiectul documentării în natură şi concretizarea lui în planul tabloului (planul real), cu ajutorul structurilor şi mijloacelor artistice însuşite anterior.

90

Bibliografie : Assunto, Rosario: Peisajul şi estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986. Berger, Rene: Descoperirea picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 Brion-Guerry, Liliane. Cezanne şi exprimarea spaţiului, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1977. Cornea, Andrei: Primitivii picturii româneşti moderne, Ed. Meridiane, Bucureşti, Dewey, John: Art as Experience, A Perige Book, New York, 1980 Eco, Umberto: Limitele interpretării, Ed. Pontica, Constanţa, 1996 Francastel, Galiene şi Pierre. Portretul, 50 de secole de umanism în pictură, Editura Meridiane Bucureşti, 1973. Grigorescu, Dan: Arta de azi şi răspântiile ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994 Genette, Gerard: Opera artei, Ed. Univers, Bucureşti, 2000 Goodman, Nelson: Languages de l’art, Ed. J. Chambon, Nimes, 1990 Hours, Madeleine Secretele capodoperelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982. Huyghe, René: Puterea imaginii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 Huyghe, Rene. Dialog cu vizibilul , Editura Meridiane, Bucureşti, 1981. Hofmann, Werner: Fundamentele artei moderne, vol.I, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 Kandinski, Wassily. Spiritualul în artă, Editura Meridiane,Bucureşti, 1994. Knobler, Nathan: Dialogul vizual, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983 Kato, Suichi: Formă, stil, tradiţie, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Marcus, Solomon (sub îndrumarea prof.) Semiotica matematică a artelor vizuale, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti , 1982. Merleau-Ponty, Maurice: Le visible et l’invisible, Gallimard, Paris, 1964 Millet, Catherine: L’art contemporain, Flammarion, Paris, 1997 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii universale în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii româneşti în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Pope-Hennessy, John: Portretul în Renaştere, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 Passeron, Rene: Opera picturală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Pavel, Amelia: Peisaj natural, peisaj uman, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 Pradel, Jean Louis: L’art contemporain, Larousse Paris, 1999

91

Pischel, Gina: A World History of Art, Guild Publishing, London, 1976 Sava,Valentin: Judecata estetică şi portretul în pictura de şevalet, Ed.Artes, Iaşi, 2005 Sterling, Charles: Natura moartă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 Sedlmayr, Hans. Artă şi adevăr, Bucureşti ,1958. Sedlymar, Hans. Epoci şi opere, Editura Meridiane, Bucureşti, 1991. Suhar, Liviu: Natura moartă în pictura românească, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2006 Suhar, Liviu: Pledoarie pentru obiectul metaforă, Ed. Danaster, Iaşi, 2003 Zaharia, D.N.: Estetica postmodernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 2002 Wunenburger, Jean-Jacques: Filosofia imaginilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2004 Wolheim, Richard: L’art et ses objets, Aubier, Paris, 1994 Wojciechowski, Aleksander: Arta peisajului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 *** Le grand dictionaire de la peinture, Beeldrecht, Amsterdam, 1992

92

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative

Programa analitica Disciplina: Tehnica picturii de sevalet Titular: Lector universitar dr. Otinjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 lp 1c 1 lp Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 2 Formă de evaluare Verificare Examen Cod: 2417 Profil: Arte plastice Tip de disciplina: Optionala Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate: Bazele desenului, studiul culorii, bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual pentru artele decorative, bazele modelajului. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune însuşirea unor cunoştinţe teoretice şi practice generale de specialitate şi îmbogăţirea cu noi posibilităţi de exprimare artistică şi lărgirea orizontului cultural artistic plastic de specialitate. Ca disciplina de specialitate, “Tehnicile picturii de sevalet” ne introduc în zona artelor decorative, arte murale, arte textile şi presupune: 1-Cunoasterea principalelor tehnici picturale: ulei, tempera, guase, cerapastel, creta colorata, acuarela, tehnici mixte. Tehnica picturii pe lemn. 2-Cunoasterea principalelor tehnici ale artelor textile; tapiserie, colajul textil, tehnici de imprimare, miniatură textila, designul vestimentar.

93

- Se vor analiza şi disciplinele de interferenţă ca: sculptura, artele focului, ceramică, sticla, protelanul, designul, etc. - Identificarea elementelor plastice a particularităţilor elementelor de limbaj, a unor structuri compoziţionale şi a specificului decoraţiunilor interioare şi exterioare - Rolul şi caracteristicile materialelor plastice folosite, a tehnicilor şi tehnologiilor aplicate ca şi implicaţiile lor estetice în construcţia imaginii artistice plastice - Specificul vizual-plastic datorat relaţiei: frumos-functional, forma-continut, unic-serie, scara umana-monumentala, etc. Metodologie: Sub aspect metodic, se folosesc mijloacele şi procedeele similare celorlalte discipline plastice: - Didactice (expozitive, active, individuale şi colective) - Universale (expunere, demonstraţie, etc.) - Speciale (documentare ştiinţifică şi artistică, vizita la muzee, etc.) Evaluare: Activitatea studenţilor este examinată analitic şi evaluata individual sau sub forma colectivă prin: - Parcurgerea completă a temelor propuse în Programă analitică - Calitatea şi complexitatea ideilor, realizarea practică şi finalizarea lor în lucrări şi proiecte - Abilitatea tehnică asociată cu însuşirea cunoştinţelor, timpul investit în realizarea lucrărilor - Frecvenţa la atelier, capacitatea de asimilare a informaţiei, implicarea în realizarea programului propus de disciplină Metode de evaluare:

- Discuţii şi analize critice individuale sau în mod colectiv - Analiza gradului de compatibilitate intre concept şi execuţia

tehnica - Participarea individuală a studenţilor la motivarea şi susţinerea

lucrărilor - Analiza capacităţilor de elaborare a subiectului şi finalizarea în

practică - Consulting intre cadrele didactice de la grupă şi secţia respectivă - Examen teoretic şi practic final

Conţinut tematic: Studiul teoretic va fi efectuat sub forma unui curs introductiv, expozeu cu rol de a prezenta principiile şi noţiunile specifice picturii de sevalet. Studiul practic se va efectua conform programului.

Semestrul I 1-Notiuni de tehnici artistice. Tehnici murale: fresca, mozaic, vitraliu, sgraffito, forme spaţiale.

94

2-Tehnica picturii pe lemn, aspecte teoretice 3-Tehnica acuarelei, aspecte teoretice

4-Tehnica picturii in tempera, variante, aspecte practice 5-Tehnica picturii cu cerapastel, variante, aspecte practice

Semesrtrul II 1-Tehnica picturii cu creta colorata, aspecte teoretice şi practice 2-Tehnica murala Mozaic aspecte teoretice şi practice 3-Tehnica murala Vitraliu aspecte teoretice şi practice 4-Tehnici murale de pictură, Encaustica, Uleiul, Materiale sintetice 5-Tehnici murale tridimensionale 6-Tehnici murale ambientale contemporane, Foto, Video 7-Tehnici mixte, aspecte teoretice si practice

Bibliografie - Dominique Durand, Daniel Boulogne- “Le Livre du mur peint” Paris - Dinu Constantinescu - “Construcţii monumentale” Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989 - “Dicţionar de artă “(Forme, Tehnici, Stiluri artistice) Editura Meridiane 1995, vol I, ÎI - Marc Havel “Tehnica tabloului”, Editura Meridiane, 1980 - Cennino Cennini “Tratat de pictură”, Editura Meridiane, 1977 - Dionisie din Furna “Manual de pictură”, Editura Meridiane, 1980 - Mihail Mihalcu “Valori medievale romaneşti”, Editura Ştiinţifică, 1984 - Mihail Mihalcu “Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice”, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1970 - Mihail Mihalcu “Faţa nevăzută a formei şi culorii”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996 - L.Lăzărescu “Pictură în ulei”, Editura Sigma Plus, 1995 - Leonardo da Vinci “Tratat de pictură”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971 - Adeline Jules “Lexique des termes d art Paris, Editura A.Quantin - Arnau Frank “Arta falsificatorilor-Falsificatorii artei”, Editura meridiane, 1970 - Francastl pierre “Art et tehnique”, Paris 1956 - Gresprach “La mosaique”, Paris - Kiplic D.I. “Materiale colorate ale picturii”, Editura de stat pentru literatură şi arta”, Bucureşti 1952 - Kiplic D.I. “Acuarela, tempera, pastelul şi desenul”, Bucureşti 1952

95

- Kiplic D.I. “Pictură în ulei”, Bucureşti 1953 - Kiplic D. I. “Pictura monumentala”, Bucureşti 1953 - Vitruviu, “Despre arhitectura”, Bucureşti 1964 - C.Sandulescu Verna, “Materiale şi tehnică picturii”, Editura Marineasa, Timişoara 2000 - Lznette Wrigley şi Marc Grestein “The complet stained glass course” - Dony Alexiev “Decores sur porcelaine” - Ludvik Losos “Les tehniques de la peinture “Collection tehniques d art 1987 Artia, Praga - Juliana Danco şi Dumitru Danco “La peinture pazsanne sur verre de Roumanie”, Editura Meridiane, Bucureşti 1979 - Nicoleta Melniciuc-Puica “Materiale pentru realizarea, conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor”, editura Tehnopress, Iaşi 2001 - M.Macchiavelli “La mosaique”, Ceviv, Paris 1996 - Paolo şi Laura Mora “Conservarea picturilor murale”, Bologne 1977 - D. I. Kiplik – “Acuarela, tempera, pastelul, desenul” - “Arta monumentală” - “Pictură în ulei” - “Tehnica picturală a vechilor maeştri, materiale colorate ale picturii” - Gunter C. D. Bollenbach – “Desenul” - A. V. Vinner – “Materiale pentru pictură” - Carel van Mander – “Cartea pictorilor Jonathan Benhall – “Ştiinţă şi tehnologie” Frany Sales Mezer – “Ornamentica” - Mark Havel – “Tehnica tabloului”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980 - Georgio de Chirico – “Memorii”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976 (pag. 283-299) - N. Tonitza – “Scrieri despre artă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1964 (pag. 55-87) - Cennino Cennini – “Tratatul de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 - Dionisie din Furna – “Cartea de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979 - Mihai Mihalcu – “Valori medievale româneşti”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1984 - A. G. Verona – “Pictura –studiu tehnic”, Ed. M. Neamţu, 1943

96

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Metode didactice de explorari creative Suplinitor: Lector universitar dr. Otinjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 s 1c 1s Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 2 Formă de evaluare Verificare Examen Cod: 2418 Profil: Arte plastice Tip de disciplina: Optionala Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate Metodele didactice de explorari creative pot fi corelate cu alte discipline, cum ar fi: psihologia, pedagogia, practica pedagogică, discipline practice de specialitate, istoria artelor plastice. Obiective Consolidează şi îmbogăţesc pregătirea de specialitate a studentului prin metodele şi procedeele folosite ca viitor profesor. Dezvoltă interesul şi dragostea studentului pentru munca de catedră, cultivând calităţile necesare unui adevărat educator.

97

Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale:

1. De a aprofunda metodic studiul specializării sau din domeniul artelor plastice şi decorative, eventual în cadru organizat al studiilor universitare.










Metodologie Se folosesc metode diversificate în funcţie de scopul urmărit (de asimilare, de control, de stimulare). Metodele verbale folosite sunt: expunerea, conversaţia, problematizarea. Metode intuitive: demonstraţia, observaţia independentă. Metode active: exerciţii, lucrări practice efectuate de studenţi. Metodele de control: test, lucrare de sinteză şi examen final. Strategia evaluării Pe durata parcurgerii cursului, studentul va fi testat pe baza unui sondaj de cunoştinţe.

98

La terminarea cursului, studentul va susţine o lucrare de sinteză (temele sunt date de profesor). În final studentul susţine un examen la această disciplină, fiind folosită metoda aprecierii prin notare. Conţinutul tematic al disciplinei Metodele didactice de explorari creative, vin în sprijinul tinerelor viitoare cadre didactice, pentru formarea strategiei didactice. Teme de studiat: Metodica ca disciplină de învăţământ (scurt istoric): J.J. Rousseau, J. Piaget, H.G. Luquet etc. Importanţa şi scopul instructiv educativ al desenului ca obiect de învăţământ. Desenul – mijloc de cunoaştere şi reflectare a realităţii obiective. Corelarea desenului cu celelalte discipline. Metode de învăţământ Metode de asimilare (expunerea, conversaţia, problematizarea, munca cu manualul, instruirea programată). Metode de verificare (de control): observaţia, chestionarea orală, lucrarea scrisă, lucrarea practică, examenul. Metode de apreciere (de stimulare): calificativ verbal, notarea, premierea. Metodica folosirii mijloacelor de expresie. Metodica folosirii materialului demonstrativ. Metodica observaţiei organizate şi redării unor fenomene din observaţie. Teme de sinteză (variante) Eficienţa metodelor moderne de învăţământ în formarea gândirii artistice-plastice a elevilor. Dezvoltarea la elevi a imaginaţiei şi a fanteziei creatoare, a spiritului creativităţii, prin activităţile artistice-plastice. Metodologia organizării concursurilor şi a expoziţiiloe de desen-arte plastice. Dezvoltarea la elevi a imaginaţiei şi fanteziei creatoare, a spiritului creativităţii, prin activităţile artistice-plastice.

99

Rolul desenului, al educaţiei artistice-plastice în dezvoltarea sensibilităţii elevilor faţă de frumosul cotidian. Bibliografie: Alexandru Tohăneanu, Maria Ilioaia, Metodica predării la clasele V-X, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971 Maria Ilioaia, Metodica predării desenului la clasele I-IV, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 Ana Pasca, Metodica predării desenului la clasele I-IV, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968 Paul Constantin, Să vorbim despre culori, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1986 Constantin Radinschi, Maria Radinschi, Desen artistic în industria uşoară, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975 Mihai Breazu, Alexandru Moisescu, Estetică vieţii cotidiene, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966 Camilian Demetrescu, Culoarea, suflet şi retină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965 Ion Frunzetti, Despre gama cromatică, revista Arta Plastică nr. 3, Bucureşti, 1953 Paul Petrescu, Motive decorative celebre, Editura Meridiane, 1971 Ion Pascadi, De gustibus discutandum, Editura Academiei, Bucureşti, 1972 Coordonatori ştiinţifici: Baran Viorica, Horneţ Natalia, Anghel Gheorghe, Album metodic de creaţie artistică-plastică, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1988 Paul Constantin, Culoare, artă, ambient, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979 Zamfir Dumitrescu, Structuri geometrice, structuri plastice, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984 Ion Susală, Culoarea cea de toate zilele, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002 Dan Mihăilescu, Dimensiuni ale creaţiei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 Ion Căpâlneanu, Inteligenţă şi creativitate, Editura Militară, Bucureşti, 1978 Liviu Rusu, Eseu despre creaţia artistică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989 Dan Grigorescu, Arta de azi şi răspântiile ei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1994

100

Roşca Felician, Arta şi pedagogia organistică din România în context european, Editura Mirton, Timişoara, 2000 Miron Ionescu, Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001 Moise Constantin, Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iaşi, 1996 Şoitu Laurenţiu, Pedagogia comunicării, Editura Institutul European, Iaşi, 2002 Cucoş Constantin, Istoria pedagogiei, Editura Polirom, Iaşi, 2001 George Văideanu, Cultura estetică şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1967 George Văideanu, Educaţia între milenii, Editura Politică, Bucureşti, 1988 Cozma Teodor, Moise Constantin, Reconstrucţia pedagogică, Editura Ankarom, Iaşi, 1996 Ion Susală, Estetică şi psihopedagogia artelor plastice şi designului, Editura Sigma, Bucureşti, 2000 Constantin Cucoş, Finalităţile educaţiei în Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996 Andrei Marga, Educaţia în tranziţie, Editura Dacia, Cluj, 1999 Yvonne Hasan, Paul Klee şi pictura modernă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999 Rudolf Arnheim, Arta şi percepţia vizuală, Editura Meridiane, Bucureşti, 1979 Rene Berger, Artă şi comunicare, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976 Johannes Itten, L’étude des oeuvres d’art, Dessain et Tolra, 1988 Cornel Ailincăi, Introducere în gramatică limbajului vizual, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1982 Daniel Lagouette, Enseigner les arts visuels, Hachette Education, 2002 Rudolf Arnheim, Forţa centrului vizual, Editura Meridiane, Bucureşti, Didier Anzieu, Le dessin de l enfant, Ed. Pensee sauvage, 1996 Didier Anzieu, Art et fantasme, Ed. Champ-Vallon, 1984 Jacques Depouilly, Apprenez a regarder les dessins de vos enfant, Somogy, 1998 Daniel Laguette, Introduction a l Histoire de l Art, Hachette, 2001 Edgar Morin, La Connaissance de la connaissance, Le Seuil, 1981

101

UNIVERSITATEA DE ARTE “G. ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

PROGRAMA ANALITICĂ SPECIALIZAREA: PEDAGOGIE – ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

PROGRAMA ANALITICĂ A DISCIPLINEI: STUDIUL ARTELOR DECORATIVE COD: 2319 TIP DISCIPLINĂ: OPTIONALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DE SPECIALITATE TITULAR: Lect. univ. dr. Benescu Gabriela AN UNIVERSITAR: 2009-2010 ANUL DE STUDII ANUL I SEM. I SEM. II NUMĂR ORE /SĂPT. 1C 1L NUMĂR ORE /An. 28 NUMĂR CREDITE/SEM

2

NUMĂR CREDITE/An

FORMA DE EVALUARE

Examen

DISCIPLINE Studiul compoziţiei, Studiul culorii, Studiul desenului, CORELATE: Istoria artei, Anatomie artistică, Tehnologie SCOPUL CUSULUI: Tehnicile decorative reprezinta ansamblul de principii şi reguli privind mijloacele cu ajutorul carora se exprima gandirea estetica. Disciplina are un caracter instructiv-formativ şi işi propune să pună bazele insuşirii gramaticii operative a tehnicilor artei murale şi artelor textile plecând de la premisa constituirii unei

102

baze de cunoaştere in acest domeniu, esenţiale pentru articularea coerentă a activităţilor în această direcţie. Pornind de la explorarea progresivă a acestui domeniu cu aplicabilitate in practica imediată, sunt trecute în revistă tehnici şi tehnologii particulare acestor două genuri decorative, cu accentul pe efectul expresiv al reprezentării artistice. METODOLOGIE: Pentru o mai bună înţelegere aplicăm o seamă de procedee, mijloce şi metode: didactice (expozitive, active, individuale şi colective); universale (observaţia, expunerea şi demonstraţia) şi speciale (documentarea ştiinţifică, vizite la expoziţii şi muzee, programe vizual artistice, tehnologii şi tehnici vizuale moderne). Stabilirea diferitelor relaţii cu efecte specifice între obiect, ornament şi funcţional în funcţie de concepţiile şi posibilităţile fiecărei epoci în parte începând cu omul preistoric, ale cărui obiecte sunt decorate fără reguli estetice, principii sau logică, până în zilele noastre. STRATEGIA EVALUĂRII: Activitatea studenţilor este evaluată individual şi în grup, prin comparaţie, pe baza realizărilor. Se va ţine cont de: -seriozitatea şi interesul manifestat pentru disciplină -îndeplinirea sarcinilor şi a temelor propuse -calitatea execuţiei şi expresivitatea -experimentarea în diferite tehnici CONŢINUTUL TEMATIC: Temele plastice vor fi dezbătute şi executate în paralel, pentru o justă comparaţie între diferitele tipuri de expresivitate. 1. Stilizări decorative Tehnici murale –Al fresco Tehnici textile –Vopsirea prin legare (shibori) şi în degrade 2. Stilizarea figurii umane Tehnici murale –Al secco Tehnici textile –Crochiuri de modă

103

3. Expresivitatea materialelor şi efectele de volumetrie Tehnici murale –Sgrafitto Tehnici textile –Colaj şi matlasare Proiectele vor fi concepute ţinându-se cont de particularităţile tehnologice din transpunerea în material definitiv. Lucrări practice: 1. Se va pregăti suportul pentru tehnica aleasă, se va prepara gletul, culorile, se trasează desenul, se acoperă în timp util specific tehnicii Al-fresco –pentru arta murală. Pentru artele textile: realizarea proictelor,alegerea pigmenţilor, pregătirea băii de vopsire, reguli impuse de procesul tehnologic, fixarea pigmenţilor, uscarea. 2. Pregătirea suportului pentru tehnica al secco şi trasarea desenului, prepararea şi aplicarea culorilor, cu respectarea datelor specifice efectului de monumentalitate. Pentru artele textile se vor exersa crochiuri de modă pornind de la stilizarea corpului uman şi a vestimentaţiei. Se vor îmbina aspectele ce ţin de încadrarea în forme geometrice clare şi relaţia cu cromatica şi expresivitatea detaliilor. 3. Pentru tehnica sgrafitto, gletul necesită o pregătire mai laborioasă. De asemeni, în pasta colorată pot fi înglobate alte materiale cu efect grunjos. Pentru artele textile, colajul presupune o mare libertate de abordare: se vor selecţiona mostrele de material după criteriile dorite (structuri naturale sau artificiale) şi se va încerca obţinerea de volumetrii prin suprapuneri succesive şi prin matlasare. Analiza critică individuală şi în grup a lucrărilor. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: Adina Nanu „Artă şi stil în costum”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 Adina Nanu „Arta pe om”, Ed. Compania, Bucureşti, 2001

104

Paul Constantin „Mică enciclopedie de arhitectură, arter decorative şi aplicate moderne”, Ed. Ştiiţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1977 Miruna Haşegan „Scurtă istorie a tapiseriei”, Ed. ARTES, Iaşi, 2005 Mowery Kieffer, Susan „Fiberarts design Book”, Ed. Lark Books New York, 2005 Vivien Prideaux „Indigo Dyeing”, Ed. Search Press, Londra, 2005

Dittmann, Lorenz –„Stil, simbol, structură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988

Durand, Gilbert –„Arte şi arhetipuri”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 2003

Dâncu, Vasile Sebastian –„Comunicarea simbolică”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003

Biedermann, Hans –„Dicţionar de simboluri”, vol. I şi II, Ed. Saeculum I. O. Bucureşti, 2002

Boncompagni, Solas –„Lumea simbolurilor”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2004

Dunăre, Nicolae „Ornamentică tradiţională comparată”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979

Vasilescu, Virgil „Sinboluri patrimoniale”, Ed. Nova, Bucureşti, 1997

Ailincăi, Cornel „Introducere în gramatica limbajului vizual”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982

Radinschi, Constantin, „Decorativa generală”, Iaşi, 1968

Santarcangeli, Paolo, „Cartea Labirinturilor”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974

Meyer, Franz Sales, „Ornamentica”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1988

Prut, Constantin „Calea rătăcită. O privire asupra artei populare româneşti”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1991

Gibson, Clare „Semne şi simboluri”, Ed. Aquila 93, Oradea, 1998

Francois Cheng -„Vid şi plin –Limbajul pictural chinezesc”, Bucureşti, 1983

105

Cennino Cennini –„Tratatul de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 Dionisie din Furna –„Cartea de pictură”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979 Mihai Mihalcu –„Valori medievale româneşti”, Ed. Sport-Turism, Buc. 1984 A.G. Verona –„Pictura –Studiu tehnic”,Ed. M. Neamţu,1943 C. Săndulescu –Verna „Materiale şi tehnica pictrurii”, Ed. Marineasa, Timişoara, 2000, (pag.233-257, pag. 350-493) -A. G. Verona –“Pictura –studiu tehnic”, Ed. M. Neamţu, 1943 -Jean Rudel –“Technique de la peinture” P.U.F. “Que saisje”, Paris,, 1963 -Ion N. Şuşală –“Dicţionar de artă”, Ed. Sigma, Bucureşti, 1993 -Mihai Mihalcu –“Faţa nevăzută a formei şi culorii”, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1996 -Liviu Lăzărescu –“Pictura în ulei”, Ed. Sigma Plus, Deva, 1996 -Nadeije Laneyrie –Dagen –“Pictura –din tainele atelierelor”, Ed. Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2005 -Daniel Thompson –“Materiale şi tehnici de pictură în Evul Mediu”, Ed. Sophia, Bucureşti, 2006 -Charlotte Fiell -“Decorative Art 60”, “Decorative Art 70”, Ed. Taschen, Koln, 2006

106

UNIVERSITATEA DE ARTE “G. ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

PROGRAMA ANALITICĂ

SPECIALIZAREA: PEDAGOGIE – ARTE PLASTICE, DECORATOIVE ŞI DESIGN

PROGRAMA ANALITICĂ A DISCIPLINEI: CROCHIURI COD: 2420 TIP DISCIPLINĂ: OPTIONALA CATEGORIA FORMATIVĂ: DE SPECIALITATE TITULAR: Lect. univ. dr. Benescu Gabriela AN UNIVERSITAR: 2009-2010 ANUL DE STUDII ANUL II SEM. I SEM. II NUMĂR ORE /SĂPT. 1 C 1

L NUMĂR ORE /An. 28 NUMĂR CREDITE/SEM

2

NUMĂR CREDITE/An

FORMA DE EVALUARE

Examen

DISCIPLINE Anatomie artistică, studiul desenului, istoria artei CORELATE:

107

SCOPUL CUSULUI: Scopul principal al disciplinei „Crociuri” este de a dezvolta spiritul de observaţie, de descifrare a formelor în spaţiu, proporţiile şi mişcarea acestora, dezvoltarea abilităţilor de mânuire rapidă a materialelor de lucru (cărbune, pastel, cretă, laviuri etc.)

METODOLOGIE:

Cunoşterea şi înţelegerea naturii se bazează pe metoda generală a observaţiei corecte şi a analizei. Disciplina „Crochiuri” are în acest sens un rol important, canalizând atenţia studenţilor spre observarea şi redarea celor mai importante trăsături, aspecte, astfel încât cu ajutorul unui numar limitat de linii să surprindă caracterul şi mişcarea fără a fi neglijată expresivitatea plastică. Pentru o mai bună înţelegere aplicăm o seamă de procedee, mijloce şi metode: didactice (expozitive, active, individuale şi colective); universale (observaţia, expunerea şi demonstraţia).

STRATEGIA EVALUĂRII: Activitatea studenţilor este evaluată individual şi în grup, prin comparaţie, pe baza realizărilor. Se va ţine cont de: -seriozitatea şi interesul manifestat pentru disciplină -îndeplinirea sarcinilor şi a temelor propuse -calitatea execuţiei şi expresivitatea -experimentarea în diferite tehnici CONŢINUTUL TEMATIC -Observaţia, cunoaşterea şi înţelegerea corpului uman –efectuarea unor schiţe de observaţie după model static. (Timp de execuţie mai mare, de la 15 min. redus treptat la 5-3 min.). -Linia –groasă, subţire, egală ca intensitate, modulată –expresivitate. -Pata în sugerarea luminii şi a umbrei, a volumelor. -Micşorarea timpului de execuţie redus de la 15 min. pentru o shiţă, la 5-3 min. pentru un crochiu. -După o bună observare a modelului static se va trece la execuţia crochiurilor după model în mişcare. -Crochiuri realizate în diferite locaţii, cu intensităţi diferite ale mişcării. (în atelierul de studiu sau piaţă, pe stradă, pe un teren de fotbal, baschet, tenis etc.)

108

-Probleme de sintetizare a formei, respectiv sintetizarea luminii şi a umbrei. -Crochiuri realizate după animale. -Experimentarea diferitelor tehnici (cărbune, tuş –peniţă, -beţişor de brad, laviu –pensulă, cretă albă pe suport colorat etc.) - Analiza critică individuală şi în grup a lucrărilor. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: Gh. Ghiţescu -“Anatomie artistică”, vol. I –III, Ed. Meridiane, Buc. 1962 Gh. Ghiţescu -“Leonardo da Vinci şi civilizaţia imaginii” Ed. Albatros, Buc. 1986 H. R. Radian: “Cartea proporţiilor”, Ed. Meridiane, Buc. 1981 Viorica Băran -“Album Metodic”, Ed. Arta grafică, Buc. E. H. Gombrich -“Artă şi iluzie”, Ed. Meridiane, Buc. 1973 Jean Grenier -“Arta şi problemele ei”, Meridiane, Buc. 1974 Nathan Knobler -“Dialogul vizual”, Meridiane, Buc. 1983 -Cornel Ailincăi: -“Introducere în gramatica limbajului vizual”, Ed. Dacia, 1982 -Rudolf Arnheim: -“Arta şi percepţia vizuală”, Meridiane, Buc. 1973 -Rudolf Arnheim: -“Forţa centrului vizual”, Meridiane, Buc. 1993 -Ion Şuşală -Ovidiu Bărbulescu -“Dicţionar de artă. Termeni de atelier” Ed. Sigma, Buc. 1993 -Raoul Sîrbu -“Cele două aparenţe ale picturii”, Ed. Miron, Buc. 2001 - H.G. Gadamer -„Adevăr şi Metodă”, Ed. Teora, Bucureşti, 2001

109

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Tehnici murale- accente metodice Titular: Lector universitar dr. Otânjac Sorin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 lp 1c 1 lp Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare Verificare examen Cod: 2417 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Opţionale Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate: Bazele desenului, studiul culorii, bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual pentru artele decorative, bazele modelajului. Obiectivul disciplinei: Cursul îşi propune însuşirea unor cunoştinţe teoretice şi practice generale de specialitate şi îmbogăţirea cu noi posibilităţi de exprimare artistică şi lărgirea orizontului cultural artistic plastic de specialitate. Ca disciplină de specialitate, “Tehnicile artistice” ne introduc în zona artelor decorative, arte murale, arte textile şi presupune: 1-Cunoaşterea principalelor tehnici murale: fresca, al secco, mozaic, vitraliu, sgraffito, forme spaţiale. Tehnica picturii pe lemn 2-Cunoasterea principalelor tehnici ale artelor textile; tapiserie, colajul textil, tehnici de imprimare, miniatură textilă, designul vestimentar.

110

- Se vor analiza şi disciplinele de interferenţă ca: sculptura, artele focului, ceramica, sticla, proţelanul, designul, etc. - Identificarea elementelor plastice a particularităţilor elementelor de limbaj, a unor structuri compoziţionale şi a specificului decoraţiunilor interioare şi exterioare - Rolul şi caracteristicile materialelor plastice folosite, a tehnicilor şi tehnologiilor aplicate ca şi implicaţiile lor estetice în construcţia imaginii artistice plastice - Specificul vizual-plastic datorat relaţiei: frumos-funcţional, formă-conţinut, unic-serie, scară umană-monumentală, etc. a decoraţiei murale. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale:





27. De a organiza sesiuni ştiinţifice, simpozioane, mese rotunde, dezbateri, emisiuni radio-tv. pe problemele artelor vizuale.





31. De a organiza sau comenta expozuţii de artă şi manifestări artistice cu un caracter mai complex, tabere de creaţie artistică, festivaluri de artă, etc.

Metodologie: Sub aspect metodic, se folosesc mijloacele şi procedeele similare celorlalte discipline plastice: - Didactice (expozitive, active, individuale şi colective) - Universale (expunere, demonstraţie, etc.)

111

- Speciale (documentare ştiinţifică şi artistică, vizită la muzee, etc.) Evaluare: Activitatea studenţilor este examinată analitic şi evaluata individual sau sub forma colectivă prin: - Parcurgerea completă a temelor propuse în Programă analitică - Calitatea şi complexitatea ideilor, realizarea practică şi finalizarea lor în lucrări şi proiecte - Abilitatea tehnică asociată cu însuşirea cunoştinţelor, timpul investit în realizarea lucrărilor - Frecvenţa la atelier, capacitatea de asimilare a informaţiei, implicarea în realizarea programului propus de disciplină Metode de evaluare:

- Discuţii şi analize critice individuale sau în mod colectiv - Analiza gradului de compatibilitate între concept şi execuţia

tehnică - Participarea individuală a studenţilor la motivarea şi susţinerea

lucrărilor - Analiza capacităţilor de elaborare a subiectului şi finalizarea în

practică - Consulting între cadrele didactice de la grupă şi secţia respectivă - Examen teoretic şi practic final

Conţinut tematic: Studiul teoretic va fi efectuat sub forma unui curs introductiv, expozeu cu rol de a prezenta principiile şi noţiunile specifice artelor decorative şi tehnologiile lor de execuţie. Studiul practic se va efectua conformă programului. Semestrul I

1-Notiuni de tehnici artistice murale, definitive. Tehnici murale: frescă, mozaic, vitraliu, sgraffito, forme spaţiale. Tehnica picturii pe lemn, aspecte teoretice – 4 ore 2-Tehnica murală, tempera pe zid, aspecte teoretice – 4 ore 3-Tehnica murală fresca, aspecte teoretice – 4 ore

Semestrul II 1-Tehnica murală frescă, variante, aspecte practice – 6 ore

2-Tehnica murală al secco (tempera), variante, aspecte practice – 6 ore

Semestrul III 1-Tehnica murală Sgraffitto aspecte teoretice şi practice – 4 ore 2-Tehnica murală Mozaic aspecte teoretice şi practice – 4 ore 3-Tehnica murală Vitraliu aspecte teoretice şi practice – 4 ore

112

Semestrul IV 1-Tehnici murale de pictură, Encaustica, Uleiul, Materiale sintetice – 4 ore 2-Tehnici murale tridimensionale – 4 ore 3-Tehnici murale ambientale contemporane, Foto, Video – 6 ore

Bibliografie: - Dinu Constantinescu - “Construcţii monumentale” Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989 - “Dicţionar de artă “(Forme, Tehnici, Stiluri artistice) Editura Meridiane, 1995, vol I, II - Marc Havel- “Tehnica tabloului”, Editura Meridiane, 1980 - Cennino Cennini- “Tratat de pictură”, Editura Meridiane, 1977 - Dionisie din Furna “Manual de pictură”, Editura Meridiane, 1980 - Mihail Mihalcu- “Valori medievale romaneşti”, Editura Ştiinţifică, 1984 - Mihail Mihalcu- “Conservarea obiectelor de artă şi a monumentelor istorice”, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1970 - Mihail Mihalcu- “Faţa nevăzută a formei şi culorii”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996 - L.Lăzărescu- “Pictură în ulei”, Editura Sigma Plus, 1995 - Leonardo da Vinci -“Tratat de pictură”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971 - Adeline Jules- “Lexique des termes d art”, Paris, Editura A.Quantin - Arnau Frank -“Arta falsificatorilor-Falsificatorii artei”, Editura Meridiane, 1970 - Francastl Pierre -“Art et tehnique”, Paris 1956 - Kiplik D.I.- “Materiale colorate ale picturii”, Editura de stat pentru literatură şi arta”, Bucureşti, 1952 - Kiplik D.I-. “Acuarela, tempera, pastelul şi desenul”, Bucureşti , 1952 - Kiplik D.I.- “Pictură în ulei”, Bucureşti, 1953 - Kiplik D. I.- “Pictura monumentală”, Bucureşti ,1953 - Vitruviu- “Despre arhitectura”, Bucureşti, 1964 - C. Sandulescu Verna, “Materiale şi tehnică picturii”, Editura Marineasa, Timişoara, 2000 - Ludvik Losos- “Les tehniques de la peinture “Collection tehniques d art 1987, Artia, Praga - Juliana Danco şi Dumitru Danco-“La peinture pazsanne sur verre de Roumanie”, Editura Meridiane, Bucureşti 1979 - Nicoleta Melniciuc-Puica ,“Materiale pentru realizarea, conservarea şi restaurarea icoanelor şi frescelor”, Editura Tehnopress, Iaşi, 2001 - M. Macchiavelli “La mosaique”, Ceviv, Paris ,1996 - Paolo şi Laura Mora “Conservarea picturilor murale”, Bologne ,1977

113

- Bartos, Jeno –“Arta murală, interferenţe vizual- artistice” – Iaşi, Ed. Artes, 2006 - Jeno Bartos, Octaviana Marincas, Dragoş Gavrilean- “Creativitate şi restaurare în artă”- Iaşi, Ed. Artes, 2005 - Gavrilean, Dimitrie -“Explorări creative în iconografia creştină”, Iaşi, Ed. Artes, 2006 - Bogdan Gavrilean- “Interferenţe, creaţie şi restaurare în artă”, pref. M. J. Bartos. - Iaşi: Ed. Artes, 2006 - Monumentul: Cercetare. Proiectare. Conservare. Restaurare, vol. coord. de Silviu Vacaru, Aurica Ichim. – Iaşi, Ed. Trinitas, 2005 - Maximovici, Bogdan- “Tehnici artistice murale şi tehnologii de transpunere”: Note de curs/Bogdan Maximovici. – Iaşi, 2005

114

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Gravură Titular: Lector universitar drd. Benescu Gabriela Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 l 1c 1 l Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare verificare examen Cod: 2418 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Opţionale Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate Tiparul înalt, tiparul adânc, tiparul plan, compoziţie, studiul

culorii, studiul desenului. Scopul cursului Prin conţinutul său teoretic şi practic, cursul intenţionează să

familiarizeze şi să instruiască studentul în domeniul gravuriifurnizând date tehnice operative în domeniul gravuriioriginale, clasificare, explorarea progresivă a tehnicilortradiţionale şi moderne, metode şi procedee care conduc laobţinerea unui imprimat

Conţinut tematic În sens strict se tratează despre actul creator elaborat pentru a

fi transpus pe un suport adecvat compatibil cu proiectul şi finalizat prin tipărire. Regulile distincte care există în

115

diferenţierea metodelor de tipar conduc la clasificareatehnicilor gravurii originale în funcţie de

materialul plăcii - xilogravură - Litografie -Metal

modul de lucru- Mecanice

- Chimice - Fotochimice

modul de imprimare - Tipar înalt - Tipar adânc - Tipar plan

Metodologie Se folosesc ca principii metodologice expunerea teoretică -

demonstraţia practică, vizionarea de expoziţii, cataloage, materiale informative legate de tehnica gravurii.

Strategia evaluării

Activitatea studentului se analizează în mod individual pebaza criteriilor

însuşirea tehnicii abilitatea în transpunerea în material abilitate şi acurateţe la imprimare calitatea şi originalitatea rezolvării frecvenţa la atelier

Metode deevaluare

analiză în cadrul grupei similitudinea proiectului cu tirajul consulting între profesorii din secţie examen final sau VP- notă şi credit

anII, sem.3 Introducere în gravură, clasificări, istoric.

Tiparul înalt – expunere teoretică şi practică -materiale folosite, unelte de lucru pe placă şi laimprimare; tehnica de imprimare – alb negru şi color. Linogravura, alb-negru şi color Xilografia pe fibră, alb-negru şi color

anII, sem.4 Cologravura - expunere teoretică, practică.

Materiale, instrumente, tehnica de tipărire, ca formă detipar adânc, tehnică de tipărire ca formă de tipar înalt

116

Tehnica rezolvată alb-negru şi color; abordare prin colaj; abordare prin adâncire în material;includerea tehnicii acului rece prin colarea pe placa decolografie

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: Macovei C. _ Peisajul în stampa franceză din sec. XIX, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987. Preutu M. - Grafica impresioniştilor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1980. Simion A. Iuca - Gravura - vocabular de tehnică, Editat de Agenţia de Publicitate a U.A.P., Bucureşti, 1991. Olteanu V. - Din istoria şi arta cărţii - lexicon, Ed. Enciclopedică, 1992. Simionescu A., Tehnici de gravură, curs, Iaşi, Ed. Artes, 2006

117

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Bazele fotografiei Titular:Asistent universitar Teodorescu Bogdan Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 l Număr de ore/semestru 28 Număr de credite/semestru 2 credite Formă de evaluare Examen Cod: 2319 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Opţionale Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate

Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual, Prelucrare deimagine pe calculator

Scopul cursului cunoaşterea limbajului specific al fotografiei şi al rolului

acesteia în comunicarea contemporană asimilarea noţiunilor de bază privind utilizarea tehnicii

fotografice şi a lucrului în laboratorul foto iniţierea în fotografia artistică şi documentară

Conţinut tematic Cursul va atinge în primele două semestre o tematică

adecvată însuşirii modului de lucru cu tehnica fotografică, pentru că apoi studenţii să fie orientaţi către tematica

118

specifică fotografiei artistice şi documentare.

Metodologie Expunere teoretică, proiecţii diapozitive şi video, discuţii

colective cu studenţii, aplicaţii practice în atelierul FOTO-VIDEO

Strategia evaluării

Analiza lucrărilor individual şi în cadrul grupei. Q Corectitudinea şi plasticitatea lucrării Q Cursivitatea şi acurateţea tehnică Q cunoaşterea şi utilizarea tehnicii fotografice Q Frecvenţa la atelier Q Consulting între profesorii secţiei

An II, sem. 3 limbajul specific al fotografiei, estetică imaginii

fotografice, fotografia şi comunicarea contemporană, scurt istoric al tehnicii şi tehnologiei fotografice (4 săptămâni) la orele de curs, expunerile vor fi însoţite de prezentări

video şi diapozitive aparatul de fotografiat (8 săptămâni) părţile componente (camera obscură, obiectivul,

sistemul de transport al filmului, sistemul de vizare,sistemul de obturare, dispozitive auxiliare) tipuri de camere fotografice (clasificări) camere foto digitale

materiale fotosensibile (caracteristici, clasificări) – (1 săptămâna)

structura peliculelor fotografice alegerea peliculelor fotografice funcţie de

particularitatea subiectului de fotografiat măsurarea luminii şi expunerea corectă (1 săptămână) tipuri de exponometre măsurarea directă şi indirectă reglajul parametrilor timp de expunere - diafragmă

funcţie de particularitatea subiectului de fotografia

119

An II, sem. 4 fotografia alb-negru (4 săptămâni) developarea negativelor (revelare, stopare, fixare,

spălare) factorii care influenţează procesul negativ (temperatura,

agitaţia, concentraţia, timpul) procesul pozitiv (copierea pe hârtie fotografică a

imaginilor negative, alegerea hârtiei fotografice,modificarea contrastului imaginii) lumina naturală şi artificială în fotografie (iluminarea de

studio, tipuri de reflectoare, temperatura de culoare asurselor de lumină) studio de portret în lumină naturală şi de studio (2

săptămâni) timp şi mişcare în fotografie (2 săptămâni) structuri naturale – structuri artificiale puse în valoare în

fotografie (2săptămâni) introducere în fotojurnalism şi fotografie publicitară (2

săptămâni) reproducerea fotografică a lucrărilor de artă plastică (2

săptămâni)

120

Bibliografie: R. Arnheim - Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, 1979 R. Arnheim - Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, 1995 E. Iarovici - Fotografia şi lumea de azi, Ed. Tehnică, 1989 Nic Hanu - Să învăţăm fotografia de la maeştri, vol. 1-2, Ed. Tehnică, 1987 Beaumont Newhall - History of Photography, Museum of Modern Art New York, 1994 Frank Popper - Art of the electronic age, Thames & Hudson, Londra, 1993 Marshall McLuhan - Mass-media şi mediul invizibil, Ed. Nemira, 1997 Colectiv - Photography and Concept, Cantz Verlag Ostfildern, 1998 Gabriel Bauret - Abordarea fotografiei, Ed. All Educaţional, 1998 Martine Joly - Introducere în analiza imaginii, Ed. All Educaţional, 1998 Reinhart Vogel - Expunerea corectă, Ed. Tehnică, 1977 Michael Rush – New Media în the Late 20th-Century Art, Ed. Thames and Hudson, Londra, 1999 Andreas Feininger – Fotograful creator, Ed. Meridiane, 1967 Nicolas Negroponte – Era digitală, Editura ALL, 1999

121

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Tehnici şi expresii neconvenţionale Titular: Asistent universitar Teodorescu Bogdan Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

1c 1 l Număr de ore/semestru 28 Număr de credite/semestru 2 credite Formă de evaluare examen Cod: 2420 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Opţionale Categoria formativă: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline corelate

Bazele compoziţiei şi analiza limbajului vizual, Prelucrare deimagine pe calculator

Scopul cursului Cursul are scopul de a oferi studenţilor posibilitatea de a

experimenta noi tehnici şi medii artistice şi se constituie ca un complement al celorlalte discipline practice în vederea stimulării creativităţii şi inventivităţii în zona mijloacelor de expresie. Cursul prelucrează informaţii legate de artă contemporană, încercând să explice şi să exploateze în mod constructiv datele fenomenului cultural actual. Sunt studiate genurile şi modurile de manifestare noi ale artei contemporane şi se oferă prin aceasta noi direcţii de investigare şi de creativitate conexe ariei de preocupare a artelor vizuale. Prin caracterul său informativ şi analitic, cursul structurează şi stimulează, de asemenea, capacitatea de sinteză a a

122

informaţiei, punând la dispoziţia studenţilor o gamă diversă de instrumente de problematizare şi conceptualizare a creaţiei artistice din domeniul artelor vizuale.

Conţinut tematic Cursul va atinge într-un semestru o tematică adecvată însuşirii

modului de lucru cu tehnicile noi pentru ca apoi studenţii să fie orientaţi către realizarea unor teme practice.

Metodologie Expunere teoretică, proiecţii dia şi video, discuţii colective cu

studenţii, aplicaţii practice în atelierul FOTO-VIDEO Strategia evaluării

Criterii de evaluare: Totalitatea activităţilor, lucrărilor şi studiilor executate destudenţi sunt evaluate individual sau în grup în bazaurmătoarelor criterii: - 28 parcurgerea totală a temelor şi problematicii cursului; - 29 capacitatea de receptare a noţiunilor şi asimilarea lor; - 30 modul de aplicare a informaţiilor în manieră practică; - 31 abilitate în găsirea soluţiilor de compoziţie,comunicare; - 32 compatibilitatea ideii cu forma artistică; - 33 cunoştinţele, informaţionale acumulate prin studiulmaterialelor de specialitate; - 34 frecvenţa la orele de curs şi lucrări practice. Metode de evaluare: - 35 analiză critică individuală sau colectivă a rezultatelorpractice; - 36 susţinerea conceptuală a demersului artistic şi tehnic; - 37 consulting între cadrele didactice de la aceeaşi grupăsau secţie; - 38 examen (teoretic şi practic) final.

TEMATICĂ NOŢIUNI INTRODUCTIVE (5 săptămâni)

- Experimentul în artă - Convenţie artistică - Convenţional – neconvenţional; old media, new media,

multimedia • Noţiunea de mediu artistic (media) • Noţiunea de interdisciplinaritate • Postmodernitate şi eclectism, hibridizarea mediilor;

123

OPERA DE ARTĂ, DE LA OBIECT LA ATITUDINE (5 săptămâni)

- Hazardul şi interactivitatea - participarea directă a publicului în creaţia plastică, permutarea relaţiilor dintre autor-operă-public, estetici relaţionale

- Noi materiale vizuale, noi medii artistice • Fotografia ca mediu artistic, colajul şi manipularea

digitală, • Performance, • Arta video, TV, • Video-performance, foto-performance, • Installation art, • Computer art - spaţiile virtuale; estetică net-ului,

STRATEGII NECONVENŢIONALE DE ELABORARE A LUCRĂRILOR DE ARTĂ (4 săptămâni)

• Definirea conceptului, • Motivaţia lucrării, • Relaţionearea spaţială, relaţionarea temporală, • Contextualizarea, • Materializarea tehnic-vizuală a conceptului.

124

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

R. Arnheim - “Arta şi percepţia vizuală “, Ed. Meridiane, 1979 R. Arnheim - “Forţa centrului vizual “, Ed. Meridiane, 1995 N. Bourriaud - “Esthetique Relationnelle”, Les presses du reel, 1998; N. Bourriaud - “Postproduction “, Editions du reel, Paris, 2003 St. Connor - “Cultura postmodernă” Ed. Meridiane, 1999; R. Cork - “Breaking Down the Barriers: Art în the 1990s “, Yale University Press, London, 2003 M. Ferrer, Marie-Helene et Lambert - Cabrejo, Jeanne - “Groupes, mouvements, tendances de l’artcontemporain depuis 1945 “, Ecole naţionale superieure des Beaux-Arts, Paris, nouvelle edition revue et augmentee, 2001 T. Godfrey - “Conceptual Art”, Phaidon, Londra, 1998; R. Goldberg - “Performances. L’art en action “, Thames & Hudson,

1999 L. Hegyi - “La casă, îl corpo, îl cuore “, Museum moderner Kunst Stifung Ludwig Wien, 1999 M. Joly - "Introducere în analiza imaginii", Ed. All Educaţional, 1998 Koetzle, H.- M. - "Photo Icons. The Story Behind the Picture", Taschen, 2005 L. Manovich - "Post-media Aesthetics", www.manovich.net M. McLuhan - "Mass-media şi mediul invizibil", Ed. Nemira, 1997 F. de Meredieu - “Arta şi noile tehnologii “, Enciclopedia Rao, 2005 R.Miselbech, editor, “20th Century Photography Museum Ludwig Cologne “, Taschen, 1996 A. Moles - "Artă şi ordinator", Ed. Meridiane, 1974 N. Negroponte – “Era digitală”, Editura ALL, 1999 F. Popper - “Art of the electronic age “, Thames & Hudson, Londra, 1993 B. Reimschneider - “Art at the Turn of the Millenium”, Tashcen, 1999; B. Rose - “La peinture americaine de XX-e siecle”, Skira, Geneva, 1995 M. Rush - “New Media în the Late 20th-Century Art”, Ed. Thames and Hudson, Londra, 1999 K. Stiles, P. Selz - “Theories and Documents of Contemporary Art”, University of California Press, Londra, 1996; R. Schneckenburger, Honnef F. - “Art of the 20th century”, Taschen, 1998; L. Vergine - “Art on the Cutting Edge “, Skira Editore, Milano, 2001 I. F. Walther - editor, “Art of the 20th Century “, vol 1 + 2, Taschen, 1998

125

L. Weintraub - “În the Making: Creative Options for Contemporary Art “, DAP Inc, 2003 R. Wiehager - ed. & curator, “Photography aş Concept “, 4 Internaţionale Foto-Triennale Esslingen, 1998 *** “Dicţionar de artă”, Editura Meridiane, vol. 1, 1995, vol.2, 1998. *** “Experiment”, CSAC, Bucureşti 1997 *** “Enciclopedie de artă", Ed. F. Maria Ricci. Colecţiile revistelor: “Arta”, “Artelier”, “Artreview”, “Art Press”, “Art Forum”, “Art Monthly”, “Balkon”, “Beaux Arts”, “Kunst Forum”, “Parket” etc. Site-uri Internet tratând tematica studiată.

126

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Istoria artei romanesti si universale Titular: Profesor universitar dr. D.N.zaharia Anul universitar: 2009 - 2010

Anul III Semestrul 5 Semestrul 6

Anul de studiu

1c 1 s 1c 1 s Număr de ore/semestru 28 28 Număr de credite/semestru 5 credite 5 credite Formă de evaluare Examen Examen Cod: 1601 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Fundamentală Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Discipline colaterale: Estetică, Istoria Culturii şi civilizaţiei europene, Studiul compoziţiei, Studiul culorii, etc. Scopul Cursului: Cursul „Istoria artei universale” face parte din grupul de discipline teoretice fundamentale. El asigură informarea studenţilor cu privire la apariţia şi evoluţia diverselor stiluri şi formule artistice, tehnici artistice, ramuri ale artei etc., integrează fenomenul artelor în cadrul social, al evoluţiei credinţei, mitologiilor şi religiilor, al sistemelor filosofice şi ştiinţifice, eticii şi politicii generatoare a esteticului în general şi de aici a viziunii artistice, a evoluţiei genurilor, speciilor şi limbajelor diferite naţional şi stilistic, în cadrul fiecărei culturi, a fiecărei civilizaţii, relativ autonome. Istoria artei universale pregăteşte studenţii pentru înţelegerea stadiului atins în prezent de către diversele domenii ale artei, inclusiv în domeniile de strictă specialitate, precum desenul, studiul

127

compoziţiei şi al culorii, ca şi pentru înţelegerea adecvată a iconografiei, tipologiei şi esteticii.


Integrarea disciplinei de Istoria artei universale, în ansamblul programei de învăţământ se face în mod firesc, la toate facultăţile şi secţiile de arte vizuale din lume, pe parcursul întregii perioade de instruire prin pregătirea în paralel a cunoştinţelor tehnice, a mijloacelor de expresie şi a evoluţiei lor în timp. Cunoaşterea celor mai de seamă realizări din istoria, studiul limbajelor, tehnicilor şi stilurilor, a modului de gândire plastic, a rezolvării problemelor specifică în trecutul îndepărtat şi apropiat, deschide perspective în prezentul şi viitorul artelor.

Pe lângă cunoştinţe de specialitate deci, de interes general, istoria artelor oferă studenţilor un larg evantai de sugestii şi puncte de plecare pentru creaţii artistice originale, ferindu-i totodată de riscul cheltuirii energiilor pentru descoperirea unor lucruri demult descoperite. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale:






Competenţe de specialitate: 37. De apreda discipline din domeniul artelor plastice şi decorative în




128

40. De a organiza sau comenta expozuţii de artă şi manifestări artistice cu un caracter mai complex, tabere de creaţie artistică, festivaluri de artă, etc.

Metodologie: Studiul Istoriei artei universale se realizează sub

formele clasice de curs şi seminar. Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori, cu ajutorul unui bogat material ilustrativ (cărţi, albume, diapozitive, diafilme, benzi video etc.) pentru a realiza o istorie vizuală a artelor plastice. Seminariile ajută la fixarea cuno [tintelor de la curs şi studiu individual, mai ales la analiza evoluţiei limbajelor plastice, metode de lucru, mijloace de expresie, compoziţie, tehnici, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În seminarii se clarifică probleme din curs, se completează şi aprofundează prin referate şi discuţii în care sunt antrenaţi studenţii care sunt pregătiţi în mod expres în acest sens, dar şi alţii care intervin spontan în funcţie de cursul pe care îl iau expunerile şi discuţiile. Se fac şi vizite la muzee sau expoziţii mai importante, ce prilejuiesc comentarii de opere pe viu, se fac excursii de documentare etc.

Metode de evaluare: Formele de valorificare şi evaluare: a cuno [tintelor diferă de la an la an şi se bazează pe respectarea caracteristicilor individuale ale studenţilor: expuneri orale, schiţe şi comentarii de crochiuri după artă unei epoci, a unui stil sau a unui autor; referate de lectură, referate sau eseuri privind personalităţi şi capodopere, tehnici ale desenului, culorii, compoziţiei etc.

Examenele: valorifică referate sau eseuri pregătite din timp (un semestru) pe bază de studiu individual, documentate şi ilustrate la liberă alegere. Susţinerea se face în faţa grupei, când se verifică în discuţiicunoştinţele generale şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. În felul acesta, examenul este o reală formă de învăţare şi comunicare, atât pentru studenţi cât şi pentru titularul cursului sau conducătorului de seminar. Conţinut tematic:

Anul III, semestrul 5 XXII. Barocul; înţelesurile conceptului şi estetică barocului.

Trăsăturile generale ale artei baroce. Schimările revoluţionare petrecute în Europa secolelor XVII şi XVIII în evoluţia oraşelor. Arta de castel şi arta de burg. Schimbări în structura arhitecturală în în pictura parientală şi în cea pe pânză. Barocul în arta italiană. Primatul Romei în barocul italian. Arhitectura barocă şi maeştrii săi: Bernini, Boromini şi Pietro di

129

Cortone. Arhitectura barocului italian din afara Romei: Giuseppe Cino, Guarino Guarini, Baltasare Longhena. Sculptura barocului italian: Bernini. Pictura barocului italian: Corregio, Tintoretto, familia Caravaggio şi locul său în pictura barocului şi în cea universală.

Barocul în Franţa: secolul al XVII-lea, secolul lui Ludovvic al XIV-lea. Viaţa la curte şi în provincie. Arhitectură şi sculptură (biserici, arhitectura oraşelor, primării, palate regale) – Versailles. Sculptura barocului francez: Simon Vouet, Le Sueyr, Le Nain, J. Collot, Claude Vignon, Georges de la Tour, Nicolas Poussin, Clude Gelés-Lorain, Le Brun, Philippe de Champagne, Pierre Mignard. Barocul în Ţările Iberice: Spania şi Portugalia. Caracteristicile culturii în marele Imperiu spaniol; Credinţă şi psihologie socială. Arhitectura barocului spaniol şi portughez: Churriguera, Pietro Robera, Cayetano de Costa. Sculptură în barocul spaniol: Juan de Juni, Alonso Cano. Pictură în barocul spaniol, pictorii de la curte şi stilul „naţional”: E. Bouchardon, Pigalle, Falconet, Houdon, Francesco Pacchecco, Juan de la Rochas, Velasquez, Jose de Ribera, Francesco Zurbaran, Murillo. Barocul în Ţările de Jos; cadrul nou social-politic şi spiritual al înfloririi artei baroce în Ţările de Jos. Pictura flamandă în secolul al XVII-lea: Rubens – punct culminant al artei flamande în sec. XVII. Alţi pictori flămânzi: J. Jordaens, A. Van Dyck, A. Bruower, J. Breugel de Catifea, David Teniets cil Tânăr etc. Pictura barocului în Olanda. Rembrandt şi locul său în pictura barocă şi universală; J. Vermeer, Frans Hals etc. Micii olandezi şi alţi anonimi. XXIII. Arta secolului al XVIII-lea; Continuarea barocului, dezvoltarea roccocoului şi a neoclasicismului. Stilul Roccaille sau Louis Quuenz în Franţa. Criza vechiului regim şi critica luministă. Arhitectura roccoco în Franţa: mansard, R. De Cotte; hotele şi palate; Germain Boffrand, J.A. Gabriel. Sculptura roccoco în Franţa. Pictura roccoco în Anglia şi Germania: Reynolds, Gainsborough. Arhitectură şi sculptură roccoco în restul Europei în secolul al XVIII-lea: Carlo Fontana (la Roma), Juvarra, Berrdo Vittone, Vanvitelli, F. De Sanstis, Alessandro Specchi, Fisher, Hildebrandt, Prandtauer, Asam, Neumann, J. Gibbs, W. Kent etc. Din Anglia, Spania, Portugalia, Rusia etc. XXIV. Clasicismul: sensuri ale conceptului şi estetică clasicismului. Arhitectura perioadei de tranziţie spre clasicism: Soufflot, Piranesi, Victor Louis. Arhitectura în timpul Imperiului francez (stilul Empire): Chalgrin. Clasicismul în arhitectură din restul Europei: Vanvitelli, Cognola, Piermarini (Italia); W. Von Erdmannsdorff, Scninkel, von Klenze (Germania); Fraţii Adam (Anglia). Pictură în perioada de tranziţie la clasicism în Franţa: J. Robert, J. Vien, L. David, Pierre Narcis Guerin,. Girodet de Roncy, Ingres. Clasicismul în pictura

130

din restul Europei: Kbke, Mengs, Tischbein, C. David Friendrich, P. Cornelius etc. Sculptura clasicismului italian: Canova. XXV. Romantismul în arte europeană; conceptul de romantism [i sensurile lui; sursele de inspiraţie şi teoriile estetice. Romantismul în arhitectura Europei (sec. Al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea: Piranesi, Jean-Laurent Le Gray, Jean Loui Desprez, Clérisseau, Boules, Claude Nicolas Ledoux, Violet-le-Duc, Hittorf); Arhitectura romantică în Anglia: John Carter, W. Robertson, John Soane; Arhitectura romantică germană: Fr. Gillg, Peter Specnt, A. Soller, von Gärtner, Ohlmüler, John Steller. Arhitectura romantică rusă. Preludii manicheene în arta romantică. Pictura romantismului: Goya (în Spania); pictura romantică franceză: Th. Géricault, Eugen Delacroix, Th. Chasseriau, Romantismul în pictura germană: Füssli, Casper David Friedrich etc. Din Europa centrală şi de est şi apariţia şcolilor naţionale în ţările de nord şi scandinave. Anul III, semestrul 6 XXVI. Realismul în arta europeană a secolului al XIX-lea; Suporturile sale speciale şi politice. Saloanele oficiale de la Paris şi refuzaţii acestora. Corot. Realismul „scenelor din viaţa civilă” de G. Coubert şi revolta sa (baraca realistă). Scene din viaţa celor umili şi critica socială în arta plastică realistă: şi H. Daumier. Şcoala de la Barbizon (planeriştii): Th. Rousseau, Ch. Dobigny, J. Duprés; H. Foutin-Latour. Realismul în Anglia: Fraţii Stewens şi prerefaeliţii. Olandezul J.B. Jongkind; pictura realistă în Germania: Menzel, Leibl; Pictura realistă (peredvijnicii) în Rusia: Repin, V. Surikov etc. XXVII. Impresionismul. Conflictul cu pictura academică şi „salonul refuzaţilor”. Premisele unei arte eliberate de tradiţia mimării naturii şi a modelelor (criza academismului) şi romantismul lui Delacroix; criza sistemului de atelier şi a lucrului după model: Ed. Manet – un precursor al artei impresioniste. Claude Monet, Berthe Morisot, Fr. Basilles, A. Renoire, Ed. Degas. Reacţia împotriva impresioniştilor: H. Toulouse-Lautrec. Neoimpresionismul sau „pointiliştii”: G. Seurat, P. Signac, Alfred Sisley, Camille Pissaro, Cross. Tendinţele impresioniste şi expresioniste la sfârlitul secolului al XIX-lea. XXVIII. Postimpresinismul. Paul Cézanne, Van Gogh, Paul Gauguin. Tendinţele sfârlitului de secol XIX li începutul secolului XX. Sculptura la sfârşitul secoluluin al XIX-lea: A. Rodin, Em. A. Bourdelle, J. Mastrovici. Căutarea unor noi modalităţi şi tehnici în exprimarea plastică. Arta Stil Nouveau (stil 1900) sau Jugend Styl, Secesion.

131

BIBLIOGRAFIE • Corado Maltese, Ghid pentru studiul istoriei artei, Ed. Meridiane,


enciclopedică, vol. I, II, III, 1985, 1988, 1990 • Virgil Vătăşianu, Arta Evului Mediu, Ed. Meridiane, 1996 • H. Lhote, Frescele din Tassili, Ed. Meridiane, 1966 • Miguel Guienea, Altamira, Ed. Meridiane, 1986 • J. Dashayes, Civilizaţia vechiului orient, Ed. Meridiane, 1982 • Ivan Lissner, Culturi enigmatice, Ed. Meridiane, 1983 • Guido Mensueli, Civilizaţii europene vechi, Ed. Meridiane, 1981 • Raynold Blocn, Etruscii, Ed. St. 1966 • A. Bonnard, Civilizaţia greacă, vol. I, II, III, Ed. St. 1967, 1967, 1969 • E. Drioton, Arta faraonilor, Ed. Meridiane, 1979 • C. Daniel, Pe urmele vechilor civilizaţii, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Civilizaţia asiro-babiloniană, Ed. Univers, 1979 • C. Daniel, Arta egipteană, Ed. Meridiane, 1985 • B. Butkovscki, Arta egeeană, Ed. Meridiane, 1986 • N. Platon, Civilizaţia egeeană, Ed. Meridiane, 1981 • R. Ginouves, Arta greacă, Ed. Meridiane, 1992 • N. Yinner, introducere în civilizaţia şi arta indină, Ed. Meridiane,

1988 • J. Gernet, Lumea chineză, Ed. Meridiane, 1978 • S. Dennis, Lumea etruscilor, Ed. Meridiane, 1977 • R. Brilliant, Arta romană de la Republică la Constantin, Ed.



1983

132

• M. Păcăuţ ş.a., Epoca romanică, Ed. Meridiane, 1987 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1990 • J. Le Goff, imaginarul medieval, Ed. Meridiane, 1991 • J. Le Goff, Pentru un alt ev mediu, Ed. Meridiane, 1986 • V. Lazarev, istoria picturii bizantine, Pentru un alt ev mediu, Ed.



arhitecţi. • M. Alpatov, Manual de istoria artei, vol. II, Ed. Meridiane, 1965 • E. Faure, Istoria artei, vol. II • G. Oprescu, Manual de istoria artei, vol. II • E. Gombrich, O istorie a artei, Ed. Meridiane, 1975 • V. Lazarev, Originile Renaşterii italiene, vol. I şi II • H. Wolffin, Renaştere şi Baroc • Encyclopedie de l’art, F.M.R.- 13 vol..1991 • C. Maltese, Istoria artei italiene, Ed. Meridiane, 1976 • B. Berenson, Pictori italieni ai Renaşterii • V. Lazarev, Vechi maeştri europeni, Ed. Meridiane, 1997, vol. I, II,

III • Enciclopedia picturii italiene, Ed. Meridiane, 1974 • R. Genaille, arta flamandă, Ed. Meridiane, 1981 • G. Peltz, Deutsche Malerei – Urania Verlag, 1964 • D. Sourdel, J. Sourdel-Thomine, Civilizaţia islamului clasic, 3 vol.,

Ed. Meridiane, 1975 • Histoire generale de l’art, tom. II, Flammarion, Paris, 1950 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Barocul, Ed. Meridiane, 1985 • G. Oprescu, Manual de istoria artei, Sec. Al XVII-lea, Ed. Meridiane,




Meridiane, 1986 • E. Faure, Istoria artei, Ed. Meridiane, 1970, vol. III, IV, V • E. Faure, Istoria artei, Spiritul formelor, 2 vol., Ed. Meridiane, 1970 • Histoire generale de la peiture, tom III-VI, Flammarion, 1968 • Les grandes maitrea de la painture, Hachette, 1989

133

• R. Huyghe et J. Rudel, Art et la monde moderne, 2 vol., Larousse, Paris, 1970

• Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, 1970 • O. Tafrali, Manual de istoria artelor, vol. II, Ed. Cartea Rom., 1927 • V. Florea, O istorie a artei ruse, Ed. Meridiane, 1979 • V. Florea, Pictura rusă, Ed. Meridiane, 1973 • J. A. Gaya Huno, Istoria artei spaniole, Ed. Meridiane, 1975 • H. Hanour, Romantismul, Ed. Meridiane, 2 vol., 1983 • R. Dos Santos, Istoria artei portugheze, Ed. Meridiane, 1976 • J. Rewald, Istoriaa impresionismului, Ed. Meridiane, 1974, vol. I, II • J. Rewald, Postimpresionismul, Ed. Meridiane, 1978, 2 vol. • J. J. Mayoux, Pictura engleză, Ed. Meridiane, 1970 • A. Malreau, Le musee imaginaire, Gallimard, Paris, 1965 • J-E. Muller, F. Elgard, Un siecle de peinture moderne, Hazan, Paris,

1966 • W. Folkierski, Între clasicism şi romantism, Ed. Meridiane, 1988, 2

vol. • J. Reynolds, Cele cinsprezece discursuri despre artă, Ed. Meridiane • H. Sedlmayr, Epoci şi opere, Ed. Meridiane, 1991 • P. Chaunu, Civilizaţia Europei în secolul luminilor, Ed. Meridiane,

1986 • A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, Ed. Meridiane, 1987 • E. Panovsky, Artă şi semnificaţie, Ed. Meridiane, 1980 • E. H. Gombrich, Artă şi iluzie, Ed. Meridiane, 1970 • W. Hofmann, Fundamentele artei moderne, Ed. Meridiane, Ed.

Meridiane, 1971 • E. Pliezsch, Pictori olandezi şi flămânzi din sec. Al XVII-lea, Ed.

Meridiane, 1978 • Ablan Cunnugham, Pictori englezi, Ed. Meridiane, 1987 • Pierre Chaunu, Civilizaţia Europei clasice, Ed. Meridiane, 2 vol.


Munchen, 1993 • P. Overy, De Stijl, Ed. Meridiane, 1978 • N. Pevsner, Genie de l’architecture europeenne, 2 vol, Paris, 1970

134

• Contemporany European Architects, 2 vol., Taschen, 1995 • A. Pleşu, Pitoresc şi melancolie, Ed. Humanitas, 1992 • D. Hăulică, Nostalgia sintezeim Ed. Eminescu, 1974 • Y.Botineau, L’art baroque, Ed. Mazenod, Paris, 1986 • A. Prater, H. Bauer, Painting of the Baroque, Ed. Taschen, 1997 • F. Hazan, La painture moderne, Paris, 1965 • Pictura modernă, Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1998 (album) • R. Berger, Descoperirea picturii, 3 vol., Ed. Meridiane, 1975 • M. Salvador, Mesajul structurilor, Ed. Tehnică, 1991 • Mari arhitecţi, Ed. Meridiane, 1971 • A. Malraux, Saturn, eseu despre Goya, Ed. Meridiane, 1970 • M. Nicolau-Golflin, Istoria artei, vol. II, 1970 • G. Carlo Argan, De la Bramante la Canova, Ed. Meridiane, 1974 • R. Avermete, Rembrandt şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1969 • R. Avermete, Rubens şi epoca sa, Ed. Meridiane, 1972 • C. Juşti, Velazquez şi secolul său, Ed. Meridiane, 1980 • J. Ortega y Gasset, Velasquez, Goya, Ed. Meridiane, 1972 • P. Minguet, Estetică roccocoului, Ed. Meridiane, 1971 • E. D’Ors, Trei ore în muzeul Prado, Barocul, Ed. Meridiane, 1971 • F. Antal, Clasicism şi Romantism, Ed. Meridiane, 1971 • J. Cassou, Panorama artelor plastice cotemporane, Ed. Meridiane,

1971 • G. Carlo Argan, Arta modernă, Ed. Meridiane, 1982 • M. Levey, A concise History of Painting from Giotto to Cezanne, Ed.

Thomas and Hudson, London, 1977 • Impresionismul american, Smithsenian Institution, 1982 • A. C. Sevter, Braque and Roccoco Art, Ed. Thomas and Hudson,



Bruxelles, 1990 • Monet, Taschen, Munchen, 1992

135

• G. Curinschi Vorona, introducere în arhitectura comparată, Ed. Tehnică, 1991

• Das Erste der Deutschen Architektur, Stuttgart, 1991 • Ch. Bouleau, Geometria secretă a pictorilor, Ed. Meridiane, 1979 • R. Bogdan, Jurnal spaniol, Ed. Sport-Turism, 1990 • A. Pavel, Traiectorii ale privirii, Ed. Meridiane, 1990 • R. Huyghe, Dialog cu vizibilul, Ed. Meridiane, 1970 • G. Bazin, Clacic, baroc şi roccoco, Ed. Meridiane, 1970 • D. N. Zaharia, Arta Reneşterii, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Arta modernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 1999 • D. N. Zaharia, Antinomicul în arta contemporană, Ed. Dosoftei, Iaşi,


136

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Gramatica predarii limbajului vizual Titular: Conferenţiar universitar dr. Constantin Tofan Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

2c 4 l 2c 4 l Număr de ore/semestru 84 84 Număr de credite/semestru 9 credite 9 credite Formă de evaluare Verificare Examen Cod: 2615 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Obiective

Se urmăreşte studiul aprofundat al elementelor de limbaj plastic în interacţiunea lor. Prin exerciţiu se ajunge la o mai bună cunoaştere şi la o mai bună stăpânire a unor abilitaţi în practică de atelier. Consideram necesare acele cunoştinţe de ordin tehnic, justificate raţional şi în cea mai mare parte, formate de creatorul însuşi, ele având valabilitate indiferent de epoca sau concepţie artistică.

O parte dintre acestea corespund încercărilor plasticii de a exprima noile raporturi ale omului cu universul (natural şi tehnic).

Aceste cunoştinţe sunt necesare în procesul de instruire a studentului, în formele de exprimare clasice ale artei şi în orientarea în modalităţile de exprimare contemporană. Propunerile privesc partea logică şi raţională a procesului de elaborare şi, deci, susceptibilă a fi

137

transmisă procesului creaţiei. Ele privesc gramatica exprimării plastice corecte, care permite atât descifrarea operelor plastice ale diverselor sisteme etnice cât şi accederea la o exprimare personală. Aceste cunoştinţe sunt analoage studiului limbilor şi literaturilor, necesare creaţiei poetice, fără a se confunda cu poezia însăşi. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale: Abordare şi aprofundare metodică a studiului specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi, manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi /sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. *Competenţe instrumentale:




Competenţe de specialitate: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea/aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private.

138

Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:


• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de gramatica limbajului vizual;


• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de gramatică a limbajului vizual şi utilizarea lor în cadrul disciplinei.

Conţinut specific

Expozeul teoretic preliminar trebuie să conţină informaţii din aria de cunoaştere logică a naturii şi de redare a valenţei ei expresive cu ajutorul unui limbaj specific: limbajul semnelor plastice. Cursul vizează o corelare cu celelalte discipline fundamentale pentru o mai concretă înţelegere a problemelor de construcţie a spaţiului prin valoare. Susţinerea cursului se face prin exemplificarea cu proiecţii, comentarii, analize şi vizionarea unor lucrări valoroase, de analiză a unor opere de artă la bibliotecă, expuneri teoretice cu ajutorul diapozitivelor, videocasetelor etc., dialogul cu studenţii, vizitarea expoziţiilor, muzeelor, precum şi demonstraţii ale unor artişti consacraţi.

Cursul trebuie să cuprindă informaţii din domeniul teoriei culorilor, studierea legilor acordurilor şi armoniei cromatice, a modurilor de redare între elementele de limbaj plastic şi mijloacele artistice de exprimare.

Studiul desenului străbate toate operaţiile plastice: culoare şi îndeosebi compoziţia. Compoziţia, la rândul ei, nu este decât organizarea prin desen a suprafeţei suport. Temele de desen imaginativ

139

Urmărirea de metamorfoze ale formelor naturale. Combinaţii de forme (pornind de la observarea procedeelor naturii)

Studiul fantasticului şi al imaginativului. Teme de desen cu urmărirea simbolismului liniilor, direcţiilor şi formelor. Utilizarea cu sens simbolic a verticalelor, orizontalelor, oblicelor, curbelor, serpentinelor (urmând efecte de linişte, calm, agitaţie, elan etc.)

Utilizarea cu sens simbolic a direcţiilor; sus-jos, stânga-dreapta (cu sugestia şi inducţia sentimentelor legate de direcţii)

Studiul simbolismului formelor în artă medievală (bizantină) şi arta contemporană.

Acordul complementarelor prin ruperea uneia sau amândurora (analogia); acorduri armonice (exaltarea griului colorat în prezenţa tentelor pure). Dominantă şi rolul său în armonie.

Gamele cromatice (spunerea acordurilor unei dominante); exerciţii de trecere a unui motiv prin diverse game colorate (game majore – oranj; game minore – albastru), simple şi compuse. Exerciţii de extragere a gamelor şi acordurilor coloristice prin copii după maeştri clasici, impresionişti şi postimpresionisti.

Modulaţia culorii şi soluţiile principale: suprapunerea arabescului pe tenta plată; diviziunea tentei de pete, haşuri şi puncte; vibraţia obţinută prin amestecul optic al tentelor divizate – 14 ore. Teme de desen din memorie

Exercitarea capacităţii de memorizare şi reprezentare a formelor. Antrenarea aptitudinilor de asimilare şi sinteză (în memoria personală) a formelor din natură. Antrenarea aptiudunilor de fixare a bogăţiei detaliilor sau a capacităţii de metamorfozare.

Studiul categoriilor de desen (şi tipuri de desenatori): intelectual (cu înclinaţii spre construcţie (geometrizare şi abstracţiune) şi timpul spiritual – expresiv (cu înclinaţii spre deformaţia expresiva, fantezie, imaginaţie) – 14 ore. Simbolismul culorilor Încercări de a sugera idei sau sensuri ideologice prin culori cu ajutorul formelor abstracte şi a compoziţiei lor plastice. Producerea voluntară a unei stări psihice prin orchestraţia formelor şi culorilor: calmul, echilibrul, liniştea, pacea, anxietatea, teroarea, nemişcarea şi agresivitatea.

Modul de evaluarea a cunoştinţelor Activitatea de atelier a studenţilor este evaluată în mod individual şi în baza realizărilor concrete legate de temele şi proiectele propuse în programă analitică. Desemnarea, deosebit de importante sunt: calitatea ideilor şi soluţiilor plastice aplicate; abilitatea tehnică, tehnologia şi

140

sensibilitatea cromatică (variante de culoare), de transpunere în material; timpul investit în executarea culorii, numărul de variante compoziţionale şi de culoare; gradul de cooperativitate student – profesor; frecvenţa şi gradul de participare efectivă în cadrul activităţii de atelier; analiză critică individuală şi în grup, a lucrărilor şi variantelor, analiza gradului de compatibilitate intre idee şi realizarea ei practică; expoziţii cu caracter metodic, semestriale, anuale etc.

La sfârşitul fiecărui semestru formă de evaluare – verificarea este examenul.

Bibliografie

„Dicţionar de artă: Ed. Meridiane; vol I – II, 1995, 1998 Ion N. Suşară şi Ovidiu Bărbulescu: „Dicţionar de artă – termeni de atelier” ,Ed. Stigma, Bucureşti, 1993 Herbert Read: „Semnificaţia artei” ,Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981 H.R. Radian: „Geometria secretă a picturii” Ed. Meridiane, Bucureşti ,1981 Rudolf Arnheim: „Arta şi percepţia vizuală” Ed. Meridiane, Bucureşti,1973 Rudolf Arnheim: „Forţa centrului vizual” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1993 Cornel Ailincăi: „Introducere în gramatica limbajului vizual” Ed. Dacia, 1982 Vassily Kandinsky: „Spiritualul în artă”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994 Paul Constantin: „Culoare, artă, ambient” Ed. Meridiane, Bucureşti 1979 Camilian Demetrescu: „Culoare – suflet şi retină” Bucureşti, 1965 Paul Signac: De la Delacroix la neoimpresionism” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 Yvone Hasan: „Paul Klee şi pictura modernă” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1999 Constantin Tofan: „Limbajul artei” Ed. Artes, Iaşi, 2005; Constantin Tofan: „Abordarea şi reprezentarea în cromatologie”, Ed. Artes, Iaşi, 2005. Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007

141

Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Gheorghe Bus „Experienţa umană, imagine artistică, creativitate vizual plastică: perspective complementare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003 Maria Urmă „Spaţiul şi percepţia vizuală”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 M. J. Bartoş „Structuri compoziţionale”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 Zaharia D. N. (coordonator) – “Estetică analitică”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică” - “Sincretismul artelor contemporane”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică -Artă şi timp”, Editura Artes, Iaşi, 2004 Chevalier J, Greerbrant A. – “Dicţionar de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1995 Prut, Constantin – “Dicţionar de artă modernă”, Editura Albatros, Bucureşti, 1982 “Dicţionar de curente picturale”, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Ioniţă, Codrina Laura –“Tendinţe expresioniste şi abstracte în arta

contemporană”: curs universitar, Iaşi, 2007 Urmă, Maria- “Istorie a compoziţiei ambientale”, Iaşi, Ed. Artes, 2007 Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi: Editura Cronica, 2004 Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iasi, Ed. Artes, 2006 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în


Artes, 2007

142

Universitatea de Arte “George Enescu” Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Specializarea: Pedagogie – Arte plastice şi decorative Programă analitică Disciplina: Metodologia predarii creaţiei plastice Titular: Conferenţiar universitar dr. Tofan Constantin Anul universitar: 2009 - 2010


Anul de studiu

2c 4 l 2c 4 l Număr de ore/semestru 84 84 Număr de credite/semestru 9 credite 9 credite Formă de evaluare Verificare Examen Cod: 2614 Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative Obiective -Cursul îşi propune să lărgească şi să amplifice cunoştinţele privind înţelegerea principiilor care stau la baza creaţiei plastice. De cea mai mare importanţă sunt cunoştinţele referitoare la istoria artei şi problemelor legate de desen şi de cromatologie. Studierea operelor de artă de-a lungul tuturor epocilor este esenţială în înţelegerea problemelor compoziţionale. Dezvoltarea competenţelor: Competenţe generale: Abordare şi aprofundare metodică a studiului specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare.

143

Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi, manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi /sau artistice importante la nivelul comunităţii: sesiuni ştiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. *Competenţe instrumentale:




Competenţe de specialitate: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea/aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, comatibile curentelor artistice actuale şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizarea (curatorie), vernisare/comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. *Competenţe specifice disciplinei:


144

• Explicarea şi interpretarea conţinuturilor teoretice şi practice legate de metodologia creaţiei plastice;


• Promovarea unui sistem de valori pentru valorificarea optimă şi creativă a potenţialului creativ-plastic al studentului, privind însuşirea elementelor de metodologie a creaţiei plastice şi utilizarea lor în cadrul disciplinei.

Metodologia -Se vor folosi principii metodologice: - Expunerea teoretică şi demonstraţia cu ajutorul diapozitivelor, videocasetelor, albumelor, reproducerilor etc. - Dialogul cu studenţii în cadrul unor colocvii cu caracter deschis, liber, în fata operei de artă, vizite la muzee şi expoziţii la care se vor putea realiza analize şi demonstraţii directe - Aprofundarea şi lărgirea bazei informatice teoretice prin documentare la bibliotecă, parcurgându-se materialul bibliografic. Strategia evaluării: -Munca studenţilor va putea fi evaluată în mod individual pe baza următoarelor obiective: - Realizarea completă a temelor şi proiectelor prevăzute în programă analitică; - Calitatea ideilor şi soluţiilor plastice; - Gradul de implicare creativa, fantezie şi originalitate; - Abilitate tehnologică; - Preocuparea pentru sporirea gradului de investigare, cercetare, diversificare şi aprofundare a pregătirii individuale; - Timpul investit pentru realizarea lucrării; - Gradul de cooperativitate student – cadru didactic; - Frecvenţa şi lucrul efectiv în atelier. Metoda de evaluare: - Analiză critică individuală şi în grup a lucrărilor; - Analiza gradului de compatibilitate între idee şi realizarea ei practică; - Consultarea profesorilor care lucrează la aceeaşi clasă sau grupa de lucru; - Expoziţii ocazionale, determinate de diferite programe tematice, festivaluri studenţeşti, concursuri etc.

145

Conţinut tematic -Continutul tematic al semestrelor care urmează va avea în vedere nivelul atins de studenţii în semestrele anterioare de studiu.

Cunoştinţele dobândite vor constitui o permanentă a preocupărilor, acestea urmând a fi continuate la nivel superior

- Exerciţii de organizare formală a suprafeţei suport; construirea reţelelor derivate din forma suportului – 1 oră;

- Armatura dreptunghiului obţinută prin rabatarea laturii mici (aplicarea unei geometrii simplificate, fără utilizarea compasului) – 1 oră;

- Compoziţii pe raporturi simple (estetică raţională a numerelor simple întregi a lui Alberti). Aplicarea consonantelor muzicale: octava=raportul 1/2; cvarta=raportul 2/3 şi dublul 4/6, 6/9; cvinta=raportul 3/4 şi dublul 9/12, 12/16 – 1 oră;

- Folosirea în proporţionarea spaţiului şi compartimentajul (armaturii) a raportului iraţional al secţiunii de aur şi al proporţiilor înrudite – 1 oră;

- Compoziţiile dinamice, cu utilizarea curbelor şi armaturii ornamentale derivate (palmeta). Studiul disponibilităţilor formelor pentru plierea la curbe şi ornament 1 oră;

- Analiza compoziţiilor lui Tintoretto, Rubens, El Greco, Delacroix – 1 oră;

- Studiul compoziţiei volumelor (prin distribuţia petelor de umbră şi lumină), implicând noţiunile de echilibru şi greutate a corpurilor figurate – 1 oră;

- Analiza distribuţiei umbrei şi luminii şi a pasagiilor în pictura de clar-obscur, în pictura „tenebroşilor” caravagisti, la Rembrant, Rubens, Delacroix. Studiul compoziţiilor asimetrice, cu efecte surpriza (de tipul impresionist) – 1 oră;

- Studii de compoziţie cu trasee ascunse şi cu trasee aparente, până la obţinerea unei organizări abstracte, nonfigurative, a spaţiului compoziţional – 1 oră;

- Analiza compoziţiilor stampei japoneze a lui Utamara, Hokusai, Hirosighe şi a operelor lui Degas, Lautrec, Cezanne, Seurat, exerciţii practice de analiză a operelor plastice prin trasee compoziţionale – 1 oră;

- Artişti de tip raţionali şi artişti de tip sensibili – 1 oră; - Compoziţii urmând exprimarea unei concepţii asupra

spectacolelor naturii (descriptive) şi asupra vieţii intelectuale afective personale (documente subiective)- 1 oră;

- Expresia „indirectă” a sentimentelor şi ideilor prin compoziţia cu tema (dată sau aleasă, după preferinţele studentului) – 1 oră;

- Utilizarea tehnicilor clasice de reprezentare a spaţiului şi volumelor (rezolvarea clar-obscurului şi a culorii locale). Apelul la cunoştinţe de anatomie, expresie, psihologie – 1 oră;

146

- Expresia „directă” a sentimentelor şi ideilor (a dimensiunilor psihice şi morale) prin mijloace plastice – 1ora;

- Exprimarea unor sentimente dramatice, lirice sau a stărilor de linişte, pace, anxietate, teroare etc. (compoziţie confesiune) – 1 oră;

- Echivalente afective şi ideative ale culorilor, liniilor, volumelor şi direcţiilor formelor) – 1 oră;

- Rezolvări în domeniul relaţiilor forma – culoare şi a alegerii vocabularului plastic expresiv – 1 oră;

- Compoziţia simbolică – folosind sensurile simbolice ale formelor naturale sau formelor tehnice şi simbolismului culorilor;

- Utilizarea simbolismului funcţional al formelor vii (simbolismul static, dinamic, robusteţea, vigoarea etc.) – 1 oră;

- Utilizarea simbolismului formelor în istoria artei: simbolică figurii umane şi animalele în mitologiile antice, simbolismul medieval şi religios – 1 oră;

- Omul, motiv decorativ în sec. XX-lea: idolii culturilor primitive şi cultul simbolicii primitive în sec. Al XX-lea – 1 oră.

- Compoziţia figurativă abstractă cu utilizarea echivalentelor afective ale culorilor – 1 oră.

- Iniţierea în tehnicile de figuraţie ale sec.al XX-lea: Cezanne, Cubism, Purism, Orfism – 1 oră;

- Compoziţii experimentale suprarealiste, sondarea subconştientului şi a structurii de adâncime. Elemente raţionale şi iraţionale – 1 oră;

- Exerciţii de figuraţie abstractizata în diverse grade: căutarea de „prototipuri” în limbajul plastic universal, cu folosirea folclorului romanesc sau străin – 1 oră;

- Căutarea formelor organice ireductibile, care reprezintă realitatea lor esenţială – 1 oră; - Intensitatea expresiei prin deformare – 1 oră;

- Exprimarea sentimentelor prin arabesc şi culoarea pură – 1 oră; - Geometrizarea formelor, desfacerea şi analiza lor – 1 oră; - Cercetarea forţelor dinamice ale culorii - 1 oră; - O nouă concepţie a spaţiului: simultaneitate şi reprezentarea

mişcării – 1 oră; - Pictura visului şi a subconştientului – 1 oră.

147

Bibliografia selectivă

Charles Bouleau: „Geometria secretă a picturilor”, Ed. Meridiane, Bucureşti 1981; Rudolf Arnheim: Forţa centrului vizual” Ed. Meridiane, Bucureşt,i 1995; Rudolf Arnheim: „Arta şi percepţia vizuală”, Bucureşti 1979; Andre Lhote: Tratatele peisajului şi al figurii” ,Ed. Meridiane, Bucureşti 1969; Rene Passeron: „Opera picturală” Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982; Jean Grenier: „Arta şi problemele ei” Ed. Meridiane Bucureşti, 1974; Constantin Tofan: „Limbajul artei” Ed. Artes, Iasi-2005; Constantin Tofan: „Abordarea şi reprezentarea în cromatologie”, Ed. Artes, Iasi-2005. Suhar Liviu - “Pledoarie pentru obiectul metaforă”, Ed. Damaster, Iaşi, 2004 Rudel, Jean - “La peinture italienne”, Ed. Presses Universitaires de France, Paris, 1994 “Noi identităţi în pictură şi sculptură românească după 1990”, curator Felix Aftene, Ed. Performantica, Iaşi, 2007 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 “Culorile avangardei”. Arta în România 1910-1950, Ed. Institutul Cultural Român, Bucureşti Gheorghe Bus „Experienţa umană, imagine artistică, creativitate vizual plastică: perspective complementare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003 Maria Urmă „Spaţiul şi percepţia vizuală”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 M. J. Bartoş „Structuri compoziţionale”, Ed. Artes, Iaşi, 2005 Taraşi, Mihai - “Sens şi expresie în arta contemporană”, Ed. Artes, Iaşi, 2006 Taraşi Mihai - „Construirea unei imagini purtătoare de expresie artistică” - curs de compoziţie, Iaşi, 2006 Zaharia D. N. (coordonator) – “Estetică analitică”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică” - “Sincretismul artelor contemporane”, Editura Artes, Iaşi, 2007 Centrul de cercetare “Estetică şi creaţie artistică -Artă şi timp”, Editura Artes, Iaşi, 2004 Chevalier J, Greerbrant A. – “Dicţionar de simboluri”, Editura Artemis, Bucureşti, 1995 Prut, Constantin – “Dicţionar de artă modernă”, Editura Albatros, Bucureşti, 1982

148

“Dicţionar de curente picturale”, Larousse, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Ioniţă, Codrina Laura –“Tendinţe expresioniste şi abstracte în arta

contemporană”: curs universitar, Iaşi, 2007 Urmă, Maria- “Istorie a compoziţiei ambientale”, Iaşi: Artes, 2007 Truică, Ion- “Arta compoziţiei”, Iaşi, Ed. Cronica, 2004 Ungureanu, Cristian Nicolae- “Dialog între sferă şi cub: Geometria secretă a icoanelor bizantine”, Iasi, Ed. Artes, 2006 Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Transgresiuni. Spaţiul şi corpul în


Artes, 2007

149


Anul III Semestrul I Semestrul II

Anul de studiu

4 l 4 l Număr de ore/semestru 56 56 Număr de credite/semestru 2 credite 2 credite Formă de evaluare Verificare Verificare Profil: Arte plastice Tip de disciplină: Obligatorie Categoria formativa: Specialitate Specializarea: Pedagogie - Arte plastice şi decorative DISCIPLINE CORELATE: Bazele desenului pentru pictură, Istoria artei, Studiul culorii şi bazele picturii, Crochiuri, Estetica artelor vizuale, Metodologia creaţiei în pictură, Perspectivă, geometrie descriptivă , Studiul compoziţiei pentru pictură. SCOPUL CURSULUI: Dezvoltarea cunoştinţelor privind însuşirea şi înţelegerea organizării compoziţional plastice a tabloului, pornind de la observaţiile directe din natură (model viu sau peisaj) armătura şi traseele compoziţionale, tipurile şi caracterul compoziţiilor, particularităţile de organizare în funcţie de acestea, modalităţi de abordare sistemică a diferitelor forme de organizare compoziţională, pornind de la diferite forme de translare a structurilor naturale către structuri plastice elaborate. Se urmăreşte amplificarea şi completarea procesului instructiv educativ al

150

viitorului artist creator, prin cultivarea spontaneităţii, dublate de un efort firesc de dirijare conştientă a expresivităţilor vizual-plastice. Continuarea în formă diversificată a explorării progresive a problemei structurilor compoziţionale în pictură vizând dezvoltarea calitativă a vocabularului plastic-compoziţional către o exprimare artistică originală. METODOLOGIE: Cursul urmăreşte dezvoltarea gândirii critice, selective a viitorilor artişti şi profesori,cu sprijinul unui variat material documentar teoretic şi ilustrativ :cărţi , albume, diapozitive, diafilme, benzi video,etc.,pentru a realiza astfel un nivel ridicat de informare şi documentare artistică al studentului. Lucrările practice contribuie la o solidă fixare a cunoştinţelor asimilate la curs, alături de activităţile studentului la studiul individual,mai ales la analiza evoluţiei limbajului plastic exprimat prin linie, suprafaţă şi culoare, a metodelor de lucru, a mijloacelor de expresie, tehnici adecvate de transpunere, cu perspectiva lor dinspre trecut spre viitor. În cadrul lucrărilor practice se clarifică problemele apărute la curs,completându-se unele lacune evidenţiate şi în cadrul studiului individual. Studenţii sunt antrenaţi în discuţii spontane asupra multiplelor aspecte teoretice şi practice care apar pe măsura parcurgerii disciplinei. FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Modalităţile de evaluare diferă de la an la an, de la semestru la semestru, ţinându-se seama de însuşirile individuale ale studenţilor. Examenele valorifică portofoliul de lucrări realizate în timpul semestrului,în cadrul orelor de lucrări practice, dar mai ales în cadrul studiului individual, activitate documentată la libera alegere a studentului pe baza unor sugestii venite de la profesor în consens cu prevederile programei analitice. Examenele şi verificările pe parcurs se fac în cadrul grupei dar prin abordări individuale ,verificându-se cunoştinţele de specialitate, dar şi o parte semnificativă a bibliografiei parcurse. COMPETENŢE GENERALE : Abordare şi aprofundare metodică a studiului disciplinelor specializării, în cadrul organizat al studiilor universitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante : muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programme de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale.

151

Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii : sesiuni stiinţifice,simpozioane,dezbateri, vernisaje,etc. COMPETENŢE DE SPECIALITATE : Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea ,iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare estetică aunor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentului artistic actual şi de perspectivă în plan european şi mondial. Organizare (curatorie), vernisare / comentare a unor expoziţii de artă sau a altor manifestări artistice de amploare, tabere de creaţie artistică, simpozioane, excursii de documentare, festivaluri de artă de nivel regional, naţional şi internaţional. Conţinut tematic/semestru: Anul III semestrul 5

• Peisajul panoramic; observarea directă în peisaj a problemelor ridicate de perspectiva aeriană, cromatică şi valorică şi transformarea (transpunerea) în planul tabloului cu propuneri de interpretare creativ-originală a elementelor observate în peisajul natural.

• Peisajul - problemă de compoziţie plastică cu evidenţierea

elementelor comune, suprapuse, conţinute în cadrul natural şi în cadrul plastic compus.

• Reguli-structuri-arhitecturi reale şi / sau imaginate. Anul III semestrul 6

• Pornind de la acumulările realizate prin programele de practică de documentare artistică anterioare, obiectivele documentării în acest interval vor fi subordonate cu precădere pregătirii lucrării de licenţă a viitorilor absolvenţi.

• Tematica lucrărilor realizate se constituie astfel într-un punct de iniţiere a elaborării proiectelor de licenţă, contribuind la lărgirea şi completarea fondului documentar al mapei de portofoliu a viitorului absolvent.

152

Bibliografie : Assunto, Rosario: Peisajul şi estetica, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986. Berger, Rene: Descoperirea picturii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1975 Brion-Guerry, Liliane. Cezanne şi exprimarea spaţiului, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1977. Cornea, Andrei: Primitivii picturii româneşti moderne, Ed. Meridiane, Bucureşti, Dewey, John: Art as Experience, A Perige Book, New York, 1980 Eco, Umberto: Limitele interpretării, Ed. Pontica, Constanţa, 1996 Francastel, Galiene şi Pierre. Portretul, 50 de secole de umanism în pictură, Editura Meridiane Bucureşti, 1973. Grigorescu, Dan: Arta de azi şi răspântiile ei, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1994 Genette, Gerard: Opera artei, Ed. Univers, Bucureşti, 2000 Goodman, Nelson: Languages de l’art, Ed. J. Chambon, Nimes, 1990 Hours, Madeleine Secretele capodoperelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982. Huyghe, René: Puterea imaginii, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1971 Huyghe, Rene. Dialog cu vizibilul , Editura Meridiane, Bucureşti, 1981. Hofmann, Werner: Fundamentele artei moderne, vol.I, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1977 Kandinski, Wassily. Spiritualul în artă, Editura Meridiane,Bucureşti, 1994. Knobler, Nathan: Dialogul vizual, vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1983 Kato, Suichi: Formă, stil, tradiţie, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Marcus, Solomon (sub îndrumarea prof.) Semiotica matematică a artelor vizuale, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti , 1982. Merleau-Ponty, Maurice: Le visible et l’invisible, Gallimard, Paris, 1964 Millet, Catherine: L’art contemporain, Flammarion, Paris, 1997 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii universale în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Paradais, Claudiu: Valori ale picturii româneşti în muzeul de artă din Iaşi, Iaşi, 1972 Pope-Hennessy, John: Portretul în Renaştere, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1986 Passeron, Rene: Opera picturală, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1982 Pavel, Amelia: Peisaj natural, peisaj uman, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1987 Pradel, Jean Louis: L’art contemporain, Larousse Paris, 1999

153

Pischel, Gina: A World History of Art, Guild Publishing, London, 1976 Sava,Valentin: Judecata estetică şi portretul în pictura de şevalet, Ed.Artes, Iaşi, 2005 Sterling, Charles: Natura moartă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 Sedlmayr, Hans. Artă şi adevăr, Bucureşti ,1958. Sedlymar, Hans. Epoci şi opere, Editura Meridiane, Bucureşti, 1991. Suhar, Liviu: Natura moartă în pictura românească, Ed. Tehnopress, Iaşi, 2006 Suhar, Liviu: Pledoarie pentru obiectul metaforă, Ed. Danaster, Iaşi, 2003 Zaharia, D.N.: Estetica postmodernă, Ed. Dosoftei, Iaşi, 2002 Wunenburger, Jean-Jacques: Filosofia imaginilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2004 Wolheim, Richard: L’art et ses objets, Aubier, Paris, 1994 Wojciechowski, Aleksander: Arta peisajului, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1974 *** Le grand dictionaire de la peinture, Beeldrecht, Amsterdam, 1992

154

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ - ARTE PLASTICE SPECIALIZAREA FOTO-VIDEO

PROGRAMA ANALITICĂ 2009 - 2010

DISCIPLINA: Arta si tehnologia video (programa pentru 3 ani de studiu) COD:3531 TITULAR CURS: Asistent universitar Bogdan Teodorescu SPECIALIZARE: FOTO VIDEO DIRECŢIA DE STUDIU: Pedagogie-Arte Plastice şi Decorative CATEGORIA FORMATIVĂ: Disciplină opţională de specialitate An de studiu Anul III Sem.5 Sem. 6 Nr. ore/săpt. 1C + 1L 1C+1L Nr. ore/semestru 28 28 Nr. total ore/an 56 Nr. credite/semestru 2 2 Nr. total credite/an 4 Forma de evaluare E E V=verificare; E=examen DISCIPLINE CORELATE: Bazele compoziţiei si analiza limbajului vizual, Prelucrare de imagine pe calculator SCOPUL CURSULUI: - cunoaşterea limbajului specific al artei video şi al rolului

acesteia în comunicarea contemporană - asimilarea noţiunilor de bază privind utilizarea tehnicii video şi a lucrului in studioul foto-video - initierea in arta video

METODOLOGIE: Expunere teoretică, proiecţii dia şi video, discuţii colective cu studenţii, aplicaţii practice în atelierul FOTO-VIDEO

155

FORME DE VALORIFICARE ŞI EVALUARE : Analiza lucrărilor individual şi în cadrul grupei. q Corectitudinea şi plasticitatea lucrării q Cursivitatea şi acurateţea tehnică q Cunoasterea si utilizarea tehnicii q Frecvenţa la atelier q Consulting între profesorii secţiei COMPETENŢE GENERALE: Abordarea şi aprofundarea metodică a studiului tehnic al artei video, în cadrul organizat al studiilor univesitare. Iniţierea cunoaşterii într-un domeniu complementar artelor vizuale, pentru stimularea şi cultivarea abilităţilor de a aborda proiecte de cercetare interdisciplinară. Consulting în problemele artelor vizuale, la nivelul unor instituţii şi organisme artistice importante: muzee, colecţii de artă, galerii, fundaţii culturale. Redactarea unor proiecte de cercetare, cărţi manuale, programe de studiu şi perfecţionare, diverse studii pe tematica artelor vizuale. Organizarea unor manifestări ştiinţifice şi / sau artistice importante la nivelul comunităţii : sesiuni stiinţifice, simpozioane, dezbateri, vernisaje, etc. *Competenţe instrumentale: *cunoştinţe generale de bază *capacitate de analiză şi sinteză *capacitate de organizare şi planificare *Competenţe interpersonale: *capacitate de evaluare si autoevaluare *abilităţi interpersonale *Competenţe sistemice:

*capacitatea de a învăţa *capacitatea de a transpune în practică

*abilitatea de a lucra independent *creativitate COMPETENŢE DE SPECIALITATE: Predarea unor discipline de specialitate din domeniul artelor plastice şi decorative în învăţământul vocaţional, de artă. Conceperea, iniţierea şi coordonarea / aplicarea unor proiecte de valorificare artistică şi estetică a unor spaţii publice sau private. Realizarea unor creaţii artistice originale, compatibile curentului artistic actual şi de perspectivă în plan european şi în plan mondial. *Competenţe specifice disciplinei: *cunoaşterea adecvată a noţiunilor de vocabular şi limbaj

plastic cu ajutorul tehnicilor video.

156

TEMATICĂ PROPUSĂ: Cursul va atinge în primele două semestre o tematică adecvată însuşirii modului de lucru cu tehnica video, pentru ca apoi studenţii să fie orientaţi către tematica specifică artei video. CONŢINUT TEMATIC/SEMESTRU: An II, sem. 3 limbajul specific al artei video, estetica imaginii video,

mediul video şi comunicarea contemporană, scurt istoric al tehnicii şi tehnologiei video (2 săptămâni)

la orele de curs, expunerile vor fi însoţite de prezentări video si diapozitive

camera video (2 săptămâni) părţile componente (obiectivul, sistemulcaptare a

imaginii, sistemul de vizare, sistemul de obturare, dispozitive auxiliare)

tipuri de camere video formate video (caracteristici, clasificări) –

(1 săptămâna) medii de stocare reglarea camerei video pentru diferite aplicatii

măsurarea luminii şi expunerea corectă (1 săptămână) tipuri de exponometre măsurarea directă si indirectă

reglajul parametrilor timp de expunere - diafragmă functie de particularitatea subiectului de filmat (4 săptămâni) captura semanului video notiuni de editare video (2 săptămâni) elemente de limbaj de film, cadrari, miscari de camera

(1 săptămâni) realizarea unui storyboard si a unui plan de

unghiulatie (1 săptămâni)

157

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: R. Arnheim - Arta şi perceptia vizuală, Ed. Meridiane, 1979 Michel Ruch – Video art, Thames & Hudson, Londra, 2006 Mario Reading – The moviecompanion, Silverdale Books, 2001 R. Arnheim - Forţa centrului vizual, Ed. Meridiane, 1995 Frank Popper - Art of the electronic age, Thames & Hudson, Londra, 1993 Marshall McLuhan - Mass-media şi mediul invizibil, Ed. Nemira, 1997 Martine Joly - Introducere in analiza imaginii, Ed. All Educational, 1998 Reinhart Vogel - Expunerea corectă, Ed. Tehnică, 1977 Michael Rush – New Media in the Late 20th-Century Art, Ed. Thames and Hudson, Londra, 1999 Nicolas Negroponte – Era digitală, Editura ALL, 1999

Date post:	31-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	kzo-imba
View:	205 times
Download:	1 times