COLEGIUL NATIONAL OCTAV ONICESCUBUCURESTISECTOR 4

PROGRAMA SCOLARA(propunere)

SemasiologieRelatia lexicului

cu celelalte compartimente ale limbii

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLIIClasa a XI-a

an scolar 2008-2009

Profesor Diana HĂRTESCU Laura BURCUŞ

CATEDRA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ARGUMENT

Într-o perspectivă lărgită, necesitatea unui astfel de curs e dată, pe de-o parte, de realitatea îngrijorătoare a deteriorării evidente a limbii române utilizate de absolventii de gimnaziu şi de liceu, atât în comunicarea orală, cât mai ales în cea scrisa. Pe de altă parte, cursul vine în întâmpinarea nevoii reale a elevilor de a-şi cultiva competenţele de comunicare scrisă, într-o societate în care textului scris i se acordă o importanţa sporită prin însăşi diversificarea modalităţilor de interrelaţionare umană (internet, posta electronica, mesaje telefonice etc.) A fi un bun comunicator presupune pe lângă reale abilităţi de comunicare orală, şi capacitatea de a formula nuanţat si precis mesajul în scris, adaptându-l specificului situaţiei de comunicare, utilizând eficient resursele persuasive (conative) ale limbajului.

Cursul de faţă este proiectat pentru un an de studiu, câte o oră pe săptămână, şi se adresează elevilor din liceele teoretice, clasa a XIa, cu specializarea filologie, filologie bilingv, stiinţe sociale. El işi propune să vină în întâmpinarea nevoii elevilor de a se pregăti pentru examenul de bacalaureat, dar şi în perspectiva susţinerii examenului de admitere la diverse facultăţi la care Limba si literatura romană sau numai Limba romană sunt probe de concurs: Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, Facultatea de Relatii Internationale, Facultatea de Limbi Străine, Facultatea de Drept, Facultatea de Jurnalism si Ştiinţele Comunicării, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Academia de Poliţie, etc.

În funcţie de traiectul profesional pe care tânărul se hotărăşte să-l parcurgă, optionalul propus devine util pentru cei care vor dori să exercite profesiunile de ghid, de traducător, de translator etc.Principalul obiectiv al cursului îl constituie formarea competentelor elevilor de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în receptarea si producerea textelor de orice factură, prin identificarea corectă a semnificaţiei cuvintelor in context, dar şi prin identificarea situatiilor lingvistice complexe si controversate.

Ora de opţional nu va insista numai pe repere teoretice, ci va folosi ca punct de plecare aceste repere, având in vedere exersarea redactării sub forma unor exerciţii variate, gradate de la simplu la complex, astfel îmcât fiecare elev să poată utiliza cunoştinţele însuşite în anii anteriori la orele de Limba română. Se va pune accent, de asemenea, pe problemele de ortografie şi de punctuaţie, urmărindu-se corectarea abaterilor constatate.

Ceea ce vizează actuala programă opţională este accentuarea laturii formative a învăţării. Orele dedicate acestui curs vor contribui la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, la dezvoltarea discernământului si spiritului critic. Se oferă astfel posibilitatea receptării şi producerii unei varietăţi de mesaje in mod corect, a folosirii unor instrumente lingvistice in redactarea textelor.

Considerăm, de asemenea, că tinerii absolvenţi, pentru a se putea integra mai uşor, la nivel individual, în Uniunea Europeană, trebuie să cunoască sistemul lexical şi gramatical al limbii materne în profunzime, ceea ce-i va ajuta să realizeze analogii la toate nivelurile limbilor străine cunoscute, sesizând, în acelaşi timp, diferenţele specifice.

Competenţe generale

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte (non)literare

3. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.

Valori si atitudini

1. Crearea şi dezvoltarea motivaţiilor şi atitudinilor intelectuale şi axiologice.

2. Stimularea gandirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.

3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare.

4. Cultivarea interesului pentru o comunicare bogată în conţinut, închegată corect, construită logic, fără abateri de la normele impuse de limba literară.

Competenţe specificeşi conţinuturi asociate acestora

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare.

Conţinuturi Competente specifice

Activităţi de învăţare

Evaluare

Lexicologia, si disciplinele înrudite: fonologia, semasiologia, etimologia etcCuvântul privit din perspectivă lexicală, fonetică, morfologică

1.1 Utilizarea corecta şi adecvata a resurselor limbii române contemporane (l.r.c.) în generarea şi receptarea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare

Exercitii de identificare semantică, de trecere a cuvintelor din planul paradigmatic în cel sintagmatic

Evaluare predictivă

Evaluare formativă

Semasiologia: definire, obiect, categorii semantice. Monosemie, polisemie, sinonimie, paronimie

1.2 Conştientizarea relaţiei dintre cuvânt şi sens, dintre cuvânt şi context: compatibilitatea semantică

Exerciţii de identificare a cuvintelor in functie de categoriile semantice

Evaluare formativă

Cuvânt, sens, context. Compatibilitate semantică (“acordul“ semantic)

1.3 Contextualizarea fenomenelor semantice, morfologice, sintactice pentru evitarea insuşirii rigide a normelor rezultate din diferite structuri sintagmatizante

Exerciţii de analiză comparativă, urmate de contextualizări generate sau de recunoaştere

Evaluare formativă

Evaluare sumativă

Conţinuturi Competente specifice

Activităţi de învăţare

Evaluare

2. Folosirea modalitaţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică in receptarea diferitelor texte (non-literare)

Morfologia. Flexiunea. Categorii gramaticale

1.4 Familiarizarea cu implicaţiile morfologice ale schimbării valorii lexico-gramaticale a cuvintelor

Exerciţii adecvate si exemplificări

Evaluare formativă

Părţi de vorbire si categorii gramaticale. Numele. Verbul. Articolul. Adjectivul. Numeralul.

1.5 Însuşirea corectă a “ mecanismului” de funcţionare şi realizare a diferitelor forme de acord, semantic sau gramatical

Exerciţii de reactualizare, de identificare si explicitare

Evaluare predictivă

Evaluare formativă

Parti de vorbire neflexibile. Prepoziţia. Conjunţia. Interjecţia.

1.6 Folosirea corectă a instrumentelor auxiliare de construcţie in texte literare şi nonliterare

Exerciţii de identificare a prepoziţiilor şi conjuncţiilor, (locuţiunilor), de explicitare, de generare de text

Evaluare formativă

Evaluare sumativă

Forme neaccentuate ale pronumelui personal. Pronumele de intărire. Verbe unipersonale si impersonale. Grade de comparatie aşe adjectivului si adverbului.

1.7 Folosirea corectă în context prin evitarea greselilor morfo-semantice, ortoepice si ortografice

Exerciţii de cultivare a şimbii, de analiză, texte

Evaluare formativă

Evaluare sumativă

Propoziţia. Fraza. 1.8 Însuşirea corectă Exerciţii de Evaluare

Părţi principale şi parţi secundare de propoziţie.

a relaţiilor dintre punctuaţie si topică la cele două niveluri ale sintaxei (al propozitiei si al frazei)

cultivare a limbii

formativă

Evaluare sumativă

3. Comprehensiunea şi interpretarea textelor.

Conţinuturi Competente specifice

Activităţi de învăţare

Evaluare

Propoziţia şi ideea. 1.9 Folosirea corectă a relaţiilor de coordonare şi

subordonare în propoziţie şi în frază

Exerciţii de analiză a unor

structuri sintactice

diferite si de generare a

unor asemenea structuri

Evaluare formativă

Categorii gramaticale 1.10 Folosirea corectă a

metalimbajului celor trei mari secţiuni ale

l.r.c.: vocabular (semasiologic),

morfologic, sintactic.

Exerciţii de analiză, texte

Evaluare sumativă

Fraza: claritate, coerenţă, concizie

1.11 Stimularea reacţiilor autonome,

a capacităţii de a demonstra şi

argumenta soluţia de interpretare a unor structuri semice, morfologice şi

sintactice controversate

Exerciţii de identificare, de analiză şi de susţinere

argumentată a soluţiilor de interpretare

propuse

Evaluare formativă

Evaluare sumativă

CONŢINUTURI

1. Lexicologia, lexicografia şi alte discipline inrudite: fonologia, semasiologia, etimologia etc.

2. Cuvântul – unitate fundamentală a lexicului şi a limbii3. Cuvântul: litera şi fonemul; vocale şi consoane4. Relaţia lexicologiei cu gramatica5. Semasiologia: definire, obiect. Categorii semantice6. Cuvânt, sens, context: compatibilitatea semantică

(„acordul” semantic)7. Monosemia şi polisemia8. Sinonimia. Sinonimele neologice9. Omonimia, antonimia10. Paronimia11. Morfologia. Flexiunea. Categorii gramaticale12. Părţi de vorbire şi categorii gramaticale. Categoriile

gramaticale ale numelui; categorii gramaticale ale verbului13. Părţi de vorbire fără categorii gramaticale (neflexibile)14. Relaţia substantivului cu articolul. Articularea numelor

proprii. Articularea substantivelor precedate de prepoziţii15. Articolul posesiv (genitival); articolul demonstrativ

(adjectival)16. Relaţia substantivului cu adjectivul. Adjective variabile,

adjective invariabile; alternante fonetice17. Gradul de comparaţie. Superlativul analitic si superlativul

sintetic18. Numeralul. Felurile numeralelor. „Acordul” numeralului

cu substantivul19. Pronumele. Pronumele personal: forme accentuate şi

neaccentuate. Reluarea şi anticiparea printr-o formă neaccentuată a pronumelui. Consecinţe în generarea mesajelor orale şi scrise.

20. Alte pronume care flectează în funcţie de categoria gramaticală a persoanei: pronumele personal de politeţe, pronumele reflexiv, pronumele de întărire, pronumele posesiv.

21. Pronumele fără categoria gramaticală a persoanei: pronumele relativ-interogativ, pronumele demonstrativ, pronumele nehotarât.

22. Verbul. Categorii gramaticale specifice. Verbe regulate şi neregulate. Verbe unipersonale si impersonale. Locuţiuni şi expresii verbale.

23. Adverbul. Grade de comparaţie. Locuţiunile adverbiale. 24. Prepoziţia şi locuţiunile prepoziţionale între semasiologie

şi sintaxă. Conjuncţia şi locuţiunile conjuncţionale între semasiologie şi sintaxă. Interjecţia. Rolul interjecţiei în comunicare.

25. Sintagmatizarea şi sintaxa în procesul generării mesajelor. Propoziţia. Fraza.

26. Propoziţia şi ideea. Părţi principale şi părţi secundare de propoziţie. Acordul. Topica. Topica şi punctuaţia.

27. Fraza şi rolul ei în comunicare. Propoziţia principală şi propoziţia secundară; propoziţie regentă şi propoziţie subordonată. Coordonare şi subordonare.

28. Fraza: claritate, coerenţă, concizie / ambiguitate, incoerenţă, prolixitate

29. Recapitulare - evaluare finală

BIBLIOGRAFIE

2. Gramatica limbii române , vol I,II, ediţia a II-a revăzută si adăugită, Bucureşti, Editura Academiei, 1966.

3. Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română, ediţia a III-a, Bucureşti, Editura Albatros, 1984

4. Liviu Groza, Elemente de lexicologie, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2004

5. Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Bucureşti, Editura Academiei, 1986

6. Stefania Popescu, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1971, ediţia a XII-a, Bucureşti, Editura Tedit FHZ, 2004

7. Maria Emilia Goian, Probleme de sintaxă (limba română), Bucureşti, Editura Recif, 1992

8. Valeria Guţu-Romalo, Corectitudine şi greşeală. Limba română de azi, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, 2000

9. Valeria Guţu-Romalo, Aspecte ale evoluţiei limbii române, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005

10.Gabriela Pană Dindelegan, Elemente de gramatică. Dificultăţi, controverse, noi interpretări, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţionla, 2005

11.Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2) , Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2005

12.G. Beldescu, Punctuaţia în limba română, Bucureşti, Editura Procion, 1995

13.Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie , Editura Univers Enciclopedic, 1995

14.Andra Serbănescu, - Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iaşi, 2001

15.Carmen Vlad, Textul-aisberg-teorie s i analiz a lingvistico-semiotic ă ,

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2003;

16.Marin Bucă, Ivan Evseev, Probleme de semasiologie, Editura Facla,

Timişoara, 1976

17.Vasile Şerban, Ivan Eseev, Vocabularul românesc contemporan,

Editura Facla, Timisoara, 1978

18.Olga Bălănescu, Texte şi pre-texte (Introducere în pragmatică),

Editura Ariadna 98, Bucureşti, 2001

19.Cristina Ionescu, Matei Cerkez, Gramatică şi stilistică (Analize de

text), Editura All Educaţional, Bucureşti, 1997

20. Francoise Thom, Limba de lemn, Editura Humanitas, Bucureşti,

1993

21.Adriana Stoichiţoiu-Ichim, “Romgleza”: opţiune personală sau efect

al globalizării? , în Gabriela Gabor (coord.), Identitate românească şi

integrare europeană, p. 95-103, Editura Ars Docendi,. Bucureşti 2003

22.Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Vocabularul limbii române actuale.

Dinamică, influenţe, creativitate, Editura All, Bucureşti, 2001

23.Adriana Stoichiţoiu-Ichim, Asimilarea împrumuturilor englezeşti:

aspecte actuale ale dinamicii sensurilor, în Gabriela Pană-Dindelegan

(coord), Aspecte ale dinamicii limbii române actuale), EUB, p. 249-

262, Bucureşti, 2002

24.Angela Bidu-Vrănceanu, Dinamica vocabularului românesc după

1989. Sensuri „deviate” ale termenilor tehnico-ştiinţifici, în Limbă şi

literatură , vol. 1, p. 38-45, 1995

25.Angela Bidu-Vrănceanu, Semantica lexicală românească din

perspectivă europeană, în Actele colocviului Catedrei de limba

română 22-23 noiembrie 2001. Perspective actuale în studiul limbii

române, Editura Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 75-81, 2002

26.Al. Graur, „Capcanele” limbii române, Ed. Ştiintifică şi

Enciclopedică, Bucureşti., 1976

27.Al. Graur, Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Academiei RSR,

Bucureşti, 1982

28.Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Cuvinte şi sensuri, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988

29.N. Felecan, Probleme de vocabular şi de exprimare corectă, Editura

Vox, Bucureşti, 1999

30.G. Gruiţă, Gramatica normativă (77 de întrebări – 77 de răspunsuri),

Ed. Polirom, Iaşi, 1999

31.Ilie Ştefan Rădulescu, Vorbiţi şi scrieţi corect • Erori frecvente în

limbajul cotidian, Ed. Teora, Buc., 1999

METODICĂ

1. Ghid metodologic , Aria curriculară Limbă şi comunicare, Liceu,

C.N.C., 2002

2. Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi

liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

3. Alina Pamfil, Didactica limbii şi literaturii române. Structuri didactice

deschise, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

4. Doina-Ştefana Săucan, Comunicarea didactică. Expresivitate şi stil,

Editura Atos, Bucureşti

5. Gabriela Cristea, Managementul lecţiei, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucuresti, 2003

6. Sorin Cristea, Teorii ale invaţării – modele de instruire, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005

SUGESTII METODOLOGICE

Predarea-învăţarea noţiunilor de semantică, morfologie, sintaxă, se

va face în sistem integrat, de actualizare si consolidare, având în vedere ca

elevii nu vin în contact pentru prima oară cu aceste noţiuni.

Se recomandă ca activităţile de invăţare să se bazeze pe lucrul cu

textul şi sa se aibă in vedere mai ales greşelile frecvent întâlnite in limbajul

cotidian şi in mass-media, intrucât acestea sunt principalele surse de

informare lingvistică a tinerilor. Pe cât este posibil, se recomandă folosirea

extraselor din texte literare consacrate in procesul de predare (ca exemple-

model). Se va pune accent pe exprimarea corectă, analiza de text având de

fapt scopul de a fixa scheme lingvistice care sa poată fi folosite uterior.

MODALITĂŢI DE EVALUARE

Evaluarea se va face în acelaşi sistem, prin teste conţinând indicarea

standardelor de performanţă, precum si prin exerciţii aplicative cu notare

analitică. Se vor utiliza metode şi instrumente complementare de evaluare :

observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul,

eutoevaluarea, dar şi evaluarea de către colegi. La randul său, profesorul va

evalua activitatea şi va nota elevii.Se va apela la activitaţile independente, în

grup sau in perechi, la analiza textului din perspectivă lingvistica şi stilistică,

la exerciţii de identificare dar si de generare a unor texte pe baza

cunostinţelor acumulate.