Programa gcolaripentru disciplina

LIMBA 9I LITERATTTRA MATERNA ITALIANA

Clasa a Xll-a

Aprobati prin ordin al ministruluinr/

Bucuregti,2013

NOTA DE PITEZENTARE

Actualele programe gcolare pentru limliceului, au fost elaborate din perspectivacentrat pe obier:tive - proiectat ganilor '90 - la modelul axat pe cofost determinatii, pe de o parte, izareaformatului gi unitateaconceptiei prognamelor gcolare la nivelul ciclurde attd p"ri", icest ctemers asisurd racordare lllr?j;"n#,?i3l ::lfr""l! ;:rezultate explicite gi evaluabile ale invdldrii.

Curriculunrul de> Limba gi titeratura maternd italiand, destinat studierii acestei disciplinede cdtre elevii aparlinAnd etniei italiene care inva!5 in gcoli cu predare in limba romAnd,contribuie la formarrea 9i dezvoltarea progresivd la elevi a competentelor esentiale alecomunicdrii orarle 9i scrise, permite cunoagterea de cdtre acegtia a limbii materne gi apatrimoniului spriritual gi cultural al minoritdtii italiene, oferind o punte spre interculturalitate,spre o buni crunoaq;tere reciproci intre populalia majoritari gi minoritdlile nationale dinspaliul geografio romdnesc.

Studiul linrbii gi literaturii materne italiani la clasele cu predare in limba romAnireprezintd, aldtruri de studiul limbii gi literaturii romAne gi de cel al studiului unei limbimoderne, o componenti esenliald a ariei curriculare Limbd gi comunicare. Acestagaranteazd elevului accesul la cultura comunicationald gi literard de bazd.

in acord rcu pclliticile lingvistice ale Uniunii Europene referitoare la limba maternd,Limba gi literatura maternd itatiand este disciplina ale cirei scopuri reflecta raportul dintreidentitate gi alteritate:

' valori gi interese personale gi respectul pentru valorile celorlalli;. cunoiagterea culturii na{ionale gi interesul pentru alte culturi;o dezvoltarea personald 9i valorile culturale;

' descoperirea propriei identitdli, in contact cu diferite valori culturale.

unogtintele intr-o noud perspectivd, aceea acu ceilalli gi cu un context cultural specific.

plica{ii specifice in cazul disciplinei Limba sicritice, explorarea propriilor valori, a modului

personale, cAgtigarea flexibilitdlii de gdndire gi a

manirestarea respecturui ei a interesu,r' ;:t1111'""::.fi:t",ij,"',ttffi:i."jTl"1 j,TJl[liicomunicative pozitive, in spiritul pluralismului, cooperarea pentru realizarea unor proiectecomune, pe baza

. interacliunilor comunicative, inlelegerea propriilor emolii gi pe celeexprimate de ceilal{i. l\stfel, scopurile disciplinei privesc Jezvoltarea personald a elevilor intr-un sens larg, c€itd vreme limba maternd contribuie nu doar la achizitia competenlelor decomunicare, dar, in spriritul celor opt competenle-cheie pentru invitarea permanentd stabilitede UE, ea contribuie qi la a invdla sd inveli, la competen{ele'sociale gi civice sau lasensibilizarea gi r-'xprinnarea culturald.

Curriculumul de Limba gi literatura maternd itatiand igi propune, prin obiectivele sale,dezvoltarea progresivdr la elevi a competenlelor esentiale ale comunicdrii orale gi scrise. inacest scop, in e'laborarea prezentului curriculum s-a avut in vedere modelul comunicativ-funclional, model care vizeazd dezvoltarea integratd a capacitdlilor de receptare orald, deproducere de mesaje orale, respectiv de receptare a mesaiului scris r) qi de producerede mesaje scrise. Acestea reprezintd competenlele generale ',Lfuba gi literaturamaternd italiana pe parcursul gcolaritdlii obligatorii, cdrora li se

".r'.1- r.

I in.,mgd.special, pentru'i+ t' iL ^situa{ia concretd a sturJierii limbii gi literaturii materne in gcoli pr 'l,trgttirrlb4 rombne, o

componentd valoric-atitudinali avdnd rolul de a tavoriza formarea unor comportamentespecifice comunicdrii in mediile multiculturale.

in structurarea prezentului curriculum s-au avut in vedere urmStoarele criterii:- prezentareei r:omunicdrii drept competenld esenliald;- echilibrrarea raportului intre comunicarea orald gi cea scrisd;- formularea competenlelor specifice astfel incAt sd precizeze rezultatele agteptate

ale inrrdldrii la sfArgitul ciclului de studiu;- indicared, ps61;g fiecare dintre competentele specifice, a unor continuturi, care sd

orienteze predarea-invd!area;- flexibilitatea in adaptarea confinuturilor la nivelul de dezvoltare a ctasei gi la

interesele elevilor;- abordarea textului literar / nonliterar atAt in vederea analizei gi a interpretdrii, cdt gi

ca suport / pretext pentru comunicare.

in acest context, prezentul curriculum urmiregte practica ralionald a limbii (prindezvoltarea competerntelor de receptare gi producere, elevul fiind capabil, in limitelecunogtintelor dobdndite, sd decodifice gi sd producd, atdt oral cdt gi in scris, mesaje corectegi adecvate din punt:t de vedere functional gi comunicativ), formarea gi dezvoltarea decompetente de comunicare 9i interacliune gi dezvoltarea unor tehnici de lucru (elevul fiindcapabil sd utiliz'eze strategii gi tehnici de lucru pentru a valorifica cunogtinte gi deprinderiachizilionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivi cross-curriculard).

Competenlelle sunt definite ca ansambluri de cunogtinte, deprinderi giatitudini care urmeazdsd fie formate prAnd la finele gcolarit5lii obligatorii, de care are nevoie fiecare tAnir pentruimplinirea gi dezrroltarea personald, pentru cetilenia activd, pentru incluziune sociali gi pentruangajare pe pialer muncii. Structurarea acestor competente-cheie se realizeazd la intersec{ia maimultor paradigmer educationale gi vizeazd atAt unele domenii,,academice", cdt gi aspecte inter- 9itransdisciplinare, metacs,gnitive, realizabile prin eforlul mai multor arii curriculare.

CORELAREA DINTRE DOMENIILECOMPETENTEILE GiENERALE

DE COMPETENTA CHETE Sl

Competenlele cheie reprezintd un pachet multifunctional, transferabil de cunogtinte,abilitali gi atitudini de care au nevoie toli indivizii pentru implinirea gi dezvoltarea personald,incluziunea sociarld gi inrsertia profesionald. Acestea trebuie sd se dezvolte pAnd la sfArgituleducatiei obligalorii g;i trebuie sd actioneze ca fundament pentru invdtare, ca pane aeducafiei pe tot prarcursul vielii.

Cele opt domenii ale Competenlelor cheie sunt:1. Comunicarea i,t1 limba maternd2. Comunicare in lintbi strdine

9. C_ompetenle in matematica gi competenle elementare in gtiinle gi tehnologie!- C^ompeten,te'in utilizarea noilor tehnotogii informa,tionate gi dd comunicalie5. Competenle pentru a invdla sd inveti

9. competenle d9t ylalionare interpersonald gi competen,te civice7. Spirit de ini,tiativd gi antreprenoriat8. Sensibiliziare culturald gi exprimare arlisticd

curriculumrul de fati construiegte competente de comunicare derivate dintr-un consenslarg, european gi cotttribuie la dezvoltarea de competente cheie in patru din cele opt domeniide competente cheiet identificate la nivel european:

(1) COMUT\ilCA\1EA iN Umen MATEBNA

(5) COM?I=_TENTE ?ENTR:J n iNVATn SA iNVeTt(6) COMPI1TENTE DE RELATIONARE INTERPERSONAU $I COMPETENTE CIVICE(8) SE/VS/I}ILIZTIRE CULTURAU $I EXPRIMARE ARTISTICA

COMPETENTELE: CHEIE EUROPENE COMPETENTE GENERALEComunicarea in limba maternd - receptarea mesajelor transmise oral in

diferite situalii de comunicare- producerea de mesaje orale- receptarea mesajelor transmise in scris

in diferite situalii de comunicare- producerea de mesaje scrise

Comunicarea in limbi strdine - receptarea mesajelor transmise oral indiferite situatii de comunicare

- producerea de mesaje orale- receptarea mesajelor transmise in scris

in diferite situalii de comunicare- producerea de mesaje scrise

coMPETENI|ELE CHETE EUROPENE DEPRINDERICompetenle in matr-'maticd gi cornpetenteelementare in q;tiinle gi tehnologie

abilitatea de a comunica concluziiintemeiate gi rationamente care aucondus la acestea

Competenle in utilizerrea noilor tetrnotog{iinformationale qi de r:omunicatie

abilitatea de a ciuta, colecta gl procesainformalia gi de a o folosi intr-o manierdcriticd gi sistematiciabilitatea de a folosi instrumente digitalepentru a produce, prezenta gi inlelegeinformatii complexe

Competente pentru er invila sd invetj - dobAndirea alfabetizdrilor de bazd:scris, citit, TIC - care sunt necesarepentru invd!are

- accesarea, procesarea gi asimilarea de_ noi cunogtin(e Si deprinderi

Competenle der relationare interpersonaldgi competenle oivice

- abilitatea de a comunica constructiv indiferite medii pentru a manifestatoleranti

- exprimareagiinlelegereadiferitelor_ puncte de vedere

Spirit de iniliativd gi antreprenoriat abilitatea de a lucra individuat si inechipe

Sensibilizare culturalii gi exprimare artisticd

bii

- dezvoltarea unora unor atitudinipentru studiulspatiului italianl{ii

4,>_ _ { i - --a'' ^-'-.#;;i:;

Structura programei este urmdtoarea:coMPI=TENTELE GENERALE, pentru parcursul invdldmAntului liceal.Competenlele generale sunt definite ca ansambluri structurate de cunogtinle gideprinderi care se tormeazd pe durata gcolaritdlii. Competenlele formulate inprezentul cunriculum atestd orientarea spre praxis a acestuia gi ar trebui si inducdun comportament dinamic, atAt la profesori cAt gi la elev, in sensul cd sarcinile decomunioare, atinse prin activitdti, dezvolti competenla de comunicare in gi prinschimbul verbal, atAt in codul scris cAt gi in codul oral al limbii. Competentelegenerale sunt comune pentru clasele lX - Xll. La nivelul ciclului liceal parcursulformativ se v'a centra pe asimilarea cunogtinlelor de culturS gi de literaturd italiand,integratd in ambientul istoric in care diferitele fenomene literare au apdrut.

vALoRl Sl ATlruDlNl (ce urmeazd a fiformate pe intreg parcursut gcolar);

CoMPETTEN'l-E SPECIFIcE (derivate din competentele generale gi care setormeaz-d pe durata unui an de studiu) gi coNllNUTURl. Exemplele de activitdli deinvdtare se vor regdsi in sectiunea intitulatd ,,sugestii metodologice,,. Aceastdcorelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentueazi latura sa pragmatici;devine astfel transparent nu numai ce se invatd, dar mai ales de ce se invatdanumite conlinuturi;

CoNTlt\luTURl pentru cele patru domenii: LECTURA, pRAcTtCA RAT;9NALA $tFUNOTIoNAI-A A LlMBll, ELEMENTE DE coNSTRUcTtE A coil,|utrtrcAntt,LTTERA'IURA $t CULTURA |TAL|ANA;

- SUGEST'Il METODOLOGICE contindnd exemple de activitdli de invdtare;

- EVALUAREA;

_ PRECIZARI SIJPLIMENTARE.

\rl ,

\e

/4o/

COMPETENTE GENERALE

vALORt St ATtTUtDtNI

1. Receptarea mesajelor transmise oral gi in scris in oiterlte srtuat,rr oecomunicare

2. Producerela de mesaje orale

3. Realizareil de interactiuniin comunicarea orald sau scrisd4. Producerela de mesaje scrise

5. Transferuil 9i medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate decomunicare

1. Cultivarea unei atitudini pozitive fali de limba maternd gi recunoagterearolului acesteia in dezvoltarea personald gi imbogdfirea orizontului cultural

2' cultivarea increderii in propriile abilitdli de comunicare

3' Stimularea gAndirii autonome, reflexive gi critice in raport cu diverselemesaje receptate

4- Formarea unor reprezentdri privind valorile majore ale literaturii italiene5. congtienti::area rolului limbii materne italiene ca mijloc de acces la

patrimoniul culturii universale

6. Dezvoltarea sensibilitdtii interculturale

'\f,j\FI'tta/at,,g

i'i

competehtre specifice gi forme de prezentare ale confinuturilor1' Receptarea mesarielor transmise oral gi in scris in diferite situafii de comunicare

Competenle specifice1.1 ldentificarea ideilor principale din texte

audiate / citite, referitoare la problemede actualitate

1.2 ldentificanea dle secvenle de dialog,de naratiune 5ii de descriere dintr_unmesaj oral, sesizdnd natura formaldsau inforrnald er iacestuia

1.3 Reperarea de categorii semantice,integrate mai erpoi in structuri lexicaleproprii

1.4 Recunoa$terea abaterilor de tanormele limbii literare intr_un mesajaudiat

1.5 Congtientilzareer sensului unui mesajnou prin raportare la propriaexperientii

1.6 ldentificarea elementelor structuraleale textului literar (temd, subiect,mesaj, personaLj, cadrul ac{iunii)

1.7 ldentificarea, in mesaje orale diverse,a unor puncte de vedere gi opiniiexprimate, pentru a le compara cupunctul de vederre personal

2. Producerea de mesaje orate

Competenfe specifice

2.1 Participarea ler interac(iuni verbale,utilizAnd formule conversationale,potrivit situaliei de comunicare

2.2 Emiterea de mr:saje orale coerente

2.3 Selectarea de, elemente de lexicadecvate situa!iilor de comunicare

2.4 Adecvarea vorbirii la diferite situatiide comunicare in funclie departenerul de dialog

2.5 Emiterea de mesaje orale corecte dinpunct dt: verdere gramatical sinuanlate din punct de vedere lexical

2.6 Prezentarea orald de filme, cdrli,evenimenlle, experiente, cuexprimarea sentimentelor / reactiilorpersonale in leg;dturd cu acestea

Gontinuturi

texte de lungime variabili, care contin gielemente de vocabular nefamiliare:

mesaje, formale gi informale,emise de locuitori nativiinregistrdri audio-video pe teme deinteresprograme radio gi TV, talk_show_uri;articole de presdconvorbiri telefonice, inclusivmesaje telefonice

conversatii/ inregistrdri audio / video saucititesitualii de comunicare pe teme cotidieneconcretetexte literare autenticetexte de orientare gtiinlifica sau tehnicdde dificultate redusd

Continuturi

conversalii pe teme de interes general, deistorie, culturd 9i literaturddialoguridescrieri cu suport verbal gi/ sau imaginischimburi de informalii, oral, privind:

- instructiuni,explicatii,sfaturi- desfdgurarea unor evenimente- activitdli in situalii de viatd

cotidiene- teme de interes cultural

actele de vorbire necesare realizdriiacestorcompetentedescrieri de persoane, personaje, spatii,situafiipovestire oraliconvinterl tidiand,din e si

conversatii petextelor s S,i

ig\n'i\.1 \' ,;

3. Realizarea de intenacfiuniin comunicarea orari sau scrisi0ompetente specifice

3.1 Solicitarea adecvatd, oral / in scris, aideilor, opiniilor, pdrerilorinterlocutorului i;i rdspunsuri /comentarii adecvate la acestea

3.2 Solicitarr:a / oferirea de reformuliri/clarifi<:dri / explicalii, in cadrul uneiinteracliuni or€rle, in cadrul uneiinteraotiuni orale, cdnd informatia nueste clar intelear;d

3.3 Sustinerr;a unui punct de vedere incadrul unei conversatii/ discutii/ al unuischimb dr-" mesaje scrise, pe teme deinteres

3.4 Avansarea, oral sau in scris, a unoripoteze gi formularea de rdspunsuriadecvate la ipotezele emise deceilal!i

3.5 Sustinerea cu argumente gi contra_argumente relc.vante a unui punct devedere in cadrul unei d'iscutii Idezbateri / schimb de mesaje ,.rir",pe teme culturinle / literare

Confinuturi- tipuri de interac{iuni:

- conversalii,discutii,schimburideopinii, interviuri

- scrisori, schimburi de mesaje- moduri de interactiune:-

I"{a in fa!d, in perechi/ in grup mic- la distanti (la telefon, prin scrisori,schimburi de mesaje)

- contexte:- situa{ii sociale informale, situatii

familiare, medierea unor situatiiconflictuale

- intdlnirigicontacteprofesionaleinformale

- schimburide opinii:- argumente pro 9i contra in sustinerea

unor idei / opinii personale justificate- preferin!e, ipoteze, prediclii,

rationamente- conventii gi limbaj:

- formule de initiere, intretinere 9iincheiere a unei conversa{ii, limbajnonverbal

- intreruperea politicoasi inconversa{ie

- vocabular adecvat contextuluipersonal 9i social

- vocabular specific domeniului despecializare

- conectori logici gi indicatori spatio _temporali

Con!inuturi- Texte uzuale, scrisori, instructiuni- note gi fige de lecturd- formulare tipizate- planul dezvoltat de idei- pagini de jurnal personal- povestiri- descrieri- paragrafe simple giinlintuite- texte narative scurte insolite de o ilustratie/ un gir de ilustratii / secvente

cinematografice- rezumatul

eseul structuratsecvenle din

4. Producerea de mesaje scrise

Compeltenfe specifice

4.1 Redactarea der texte functionale, derezumate 9i de eseuri;

4.2 Redactarea de mesaje pe o anumitdtemd, urnrdrincl un plan dat / propriu;

4.3 Realizarea de texte, tinAnd seamade pdrlile componente ale uneicompuneni, respectAnd categoriilesemantice gi regulile gramaticalestudiate;

4.4 Redarea in scrris a unor informatiireceptate prin lrecturd ;4.5 Prezentarea in scris, de filme, cdrti,evenimente, experienle, cuexprimarea sentimentelor / reac{iilorpersonale in legiturd cu acestea. compozi!ii

5.1

5.2

5.3

Competenfe specifice

Transformarr-'a mesajelor dinvorbire directd in vorbire indirectdUtilizarea diclionarului bilingv 9iexplicativ pentru traducerea unortexte funcfionale din limba italianiin limba romiindSintetizarea sub formd de schemd /note a continutului unui mesaj orallscrisTraducerea unor texte din domeniide interes utiilizAnd dictionarul

5.5 Traducerea runor replici cheie dinfilme

5.6 Raportarea mesajului literar laexperiente personale

Con{inuturi

puncte de vedere in conversaliiinregistratedialogu ri in registrateprospecte, instruc!iunitehnici de utilizare a dictionarului bilingv giexplicativtexte funclionale insolite de imagini gigraficeencicfopedia: ,,Garzanti,', Rizzoli LaRousse",,,Enciclopedia Generale lllustrata"

notefragmente / texte literare autenticecomentarii (inregistrdri audio / video)filmetexte de cAntece in dialect, de dimensiunimedii

5.4

,*\\.elFrt<l?.

coNTtNUTURtLtE iruvATAnlr1.r

I

I

I

lecruRAcartc'a (actuializare) - obiect cultural: titlul,. autorul, cuprinsul, agezarea in pagind,rolul ilustrafiilor. Anexele cdrtii. irti.Teoria literard: Destinataru; ra textului narativ. Naratiunea.Descrierea tidescrierea obie ubiectivi). Dialogul. personajul:

Structura prozodicd (rimd, ri[m,stil: personificarea. Compara{ia.. Aliteralia. Alegoria. pleonasmul.

mentul. Metonimia. Anafora.l Asonanta.ebazd. Sensulfigurat. Genurile si speciiie.

Dialectele linrbii italiene..Textull: Texter literare aparfinAnd diverselor genuri gi specii. Texte nonliterarefunc!ionale.

Pentru realizevea competenlelor din programa gcolard s@nonliterare ex'trase din regulamente, texte administrative. tabele artieata rla nrac6 inaal^^t^-^^ ^)<-^-^selectarea ciirora se va tine seamaacce:;ibilitate, atractivitate, valori. Dinreprezentativet Pentru textele literare sepoezia, roma'nLtl, eseul critic. pentrupublic;itare, ar,ticole dinadministrative. Pentrurecontandd vi.zionarea rtistice. profesorul poate recurge gila alte texte <>u condilia ca atAt textele cAt gi cele nonliterare sd reflectep rev e d e ri I e p nTg!!gj!] ro g ra m d.

2. pRAcTtCA RI\T|ONALA gt rurucTtoNALA A LtMBtl2. I. COMUNICAI1E ORALA

Situalia de comunicare. Convergenla ideilor in jurul unei teme. Acomodarea limbajului lascopul comunicdrii gi la parametrii situafiei de comunicare.Structurarea textului oral:(a) organizarea logico-semanticd a mesajului: raportul dintre ideea principald gi ideeasecundard' Adecvareet elementelor nonverbale la mesaj. Modaliti(i O" arjum"ntare.(b) organizarea formald a mesajului: selectarea cuvinteior; organizarea propozitiei gi afrazei;progresia in textul oral monologat gi dialogat. Paralelismul intre elementele verbale 9inonverbale in context.

ozitiv 9i demonstrativ. Dialogul informal gi

o";':ti:"xprimare orari, si poatd reariza

1, A inilia, menline gi incheia un schimb verbal:2. A situer in timp 9i a povesti folosind un timp trecut;3 A descrie 9i a compara rocuri, situalii, obiecte, persoane, idei gi acfiuni;4. A face promisiuni, previziuni pentru viitc ri

t A susfine in mod argumentat un schimb verbal direct;6. A exprima acordul sau dezacordul, a confirma sau a contrazice afirmatiileinterlocutorului;

7. A sus{ine in mod argumentat opiniile personale sau o

' Elementele scrise cu litere aldine reprezind elementele noi tn cadrul* se vor studia doar elementele caracteristice ale dialectelor fdrd a se insistaSi gramatical.

recizeri / explicalii;anifestdri culturale gi sociale din diverse epoci,

12. Atace concersii.

2. 2. COMUNICA,BE SCB/SA

Organizarea textului scris. pdrtile compo i: introducerea, cuprinsul,incheierea. Organizarea unui text propriu a de personaj).Ortografia gi punctuaLlia. Scrierea corectd duble, diftongii, triftongii,apostrof ul, trunchiere,a.Contexte de realizarer:

a) Scrierea funr:!ionald: scrisoarea, invitatia. Figa de lecturd. Completarea unorf orm ulare tipi;:ate. Conspectu L Analiza. C6m entariu l. Eseu I structu rat.b) Scrierea imaginativd (compuneri libere). Compunerile dupd un ptan dai. Eseul liber.c) Scrierea desprre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisd a unor fragmente dintext' Comentetrea unor secvente. Semnifica{ia titlului. Personajul literar. Rezumatulunui text gtiinlific.

3. ELEMENTE E)E CONSTRUCTTE A COMUN|CAR|I

l. Foneticd gi ortografie (actualizare). Aspecte fonetice specifice limbii italiene (reluare).. Eliziunea gi apostroful (reluare).' Diclionarul 9i accentul cuvintelor, utilizarea diclionarului. Dictionarul etimologic.

Dictionarul de sinonime gi de antonime. Di>tionarul de expresil ale f imOii it"li"n".ll. Lexic (actualizare)' Mijloacelel de imbogilire a lexicului: derivarea cu sufixe gi prefixe; familii de cuvinte;

expresii idiomatice, cuvintele compuse, regionalismele, arhaismele, neologismele,' sinonimele, antonirnele, omonimele, cuvintelepolisemantice.. Sensul delnotativ qii sensul conotativ al cuvintelor.' Caracteristicile esentiale ale limbii italiene in secolele al XIX - lea - al XX - lea.' caracteristicile esentiale ale dialectelor limbii italiene.' Familiile de cuvitrte din vocabularul general de orientare gtiintificd.

lll. Gramaticd' Articolul: firotdrAt, nehotdrAt gi partitiv (reluare); folosirea articolului cu numele proprii de

persoane gi cu denumirile geografice (reluare).' Substantivul: formarea femininului (reluare); formarea pluralului (reluare); substantivele

defective (reluare); substantivele cu doud forme de plural (ieluare)i' substantivelecolective (reluare); substantivele invariabile (reluare); substantivele defeciive de singular /plural (reluare); substantivele compuse (reluare);' substantivele derivate cu un sufixdiminutival, peioralliv, etc (reluare).

' Adiectivull formarea femininului adjectivelor calificative (reluare); pozitia adjectivuluicalificativ (rerluare); adjectivul demonstrativ (reluare); adjectivul'por".iu gi omitereaarticolului in cazul posesivelor care insolesc substantive indicAnd inrudirei (reluare);adjectivul nehotdrdrt; gradele de comparalid - formele sintetice (reluare).

' Numeralul: cardinal (reluare), ordinai (formarea); folosirea numeralului ordinal(exprimarea secolellor) (reluare); distributiv (reluare); colectiv, multiplicativ (reluare)..#_?:.*:l3]i1'acuzativcugif5rdprepozi1ie(re|uaie);pr9!JJ.r]re|.'.e.'jin dativ cu gifdri prepozilie (reh_rare); pronumele relativ cihe,'chi,' cui, it /versus quale (reluare); locul pronumelor combinate inasertivd gi imperativd (reluare); pronumele de politele (re(reluare); particuk:le pronominale ci, ne (retuaie);pronumele interogative (reluare); pronumele nehotdrdte (

are); conjuncliile subordonatoare (reluare);

prepozi!iile articulate (reluare); locu{iunile

Tipurile de frazi: asertivd, interogativd (directd gi indirectd), exclamativd, emfatici,impersonarli (reluerre) ;

NOTA. CategoriiteTerminologia nu va face obiec

tnilXliln. l;^ ^,.:^L: ^ -r7jtdlilor lingvistice, turiteificultate, dar necesa

ci vor fi abordate in vor ficA l/.lr daza nrnnrani,' ^^^r^-^ )!t!^..,'y1', atiCdse vor doza progresitr, conform dificuttalitor gt nevortor de comunicare, fdra a se urmdri9P!!29!931!!!!ror realiz:drilor tingvistice ale categoriitoi giamaticate enumerate maisus.

4. LTTERATURA {it CULTURA |TAL|ANA

Texte recomandate:

Testo poetico "L'amica di nonna Speranza""ll palombaro""Fratelli""Soldati""San Martino del Carso""A mia moglie""Amai"

t2

Testo epico

Testo drammaticoComposizionemusicale

"Meriggiare pallido e assorto',"Non chiederci la parola""Felicitd raggiunta""Ed d subito sera""Alle fronde dei salici,'"Verrd la morte e avrd i tuoi occhi',"Agostino" (f rammenti)"ll colombre" da Racconti"ll barone rampante,' (frammenti)"ll giorno della civetta', (frammenti)"Napoli milionaria""La canzone di Marinella',

Eugenio MontaleEugenio MontaleEugenio MontaleSalvatore QuasimodoSalvatore QuasimodoCesare PaveseAlberto MoraviaDino BuzzatiItalo CalvinoLeonardo SciasciaEduardo de FilippoFabrizio de Andr6

NorA' Pe tot parcursul tnvdldmantultti liceal, se va studia literatura italiand structurata pe perioacle sicLtrente literare. Educafia literard este centratit pe texttil literar avAnrh,-"o ?- ,,o)--- ^^rt-t-- -^^^1,.:c) htr nn' +i+-,t^^ o^ -- - t 1Sr ru.t cantitatea. Se vor alege rcxte ale tmor anttori canonici aiinteresele si de motivaliile cultttrale ale tinerilor, cle obiectiveleurmqre, se propLtne stuclierea diacronicd a literatLtrii italiene cacadrul studiului lirnbii S,i literatLtrii materne italiand.

Teme recomandate.

e, familia, prietenia, sentimentele gi emotiile,colii, jocul, timpul liber, vacanta.

in grup gi acceptarea diferentelor;

orag, natura (plantele, animale, locurile gi

Progresul 9i schimbarea:. ocupaliile gi profesiunile de viitor, invenliile gi descoperirile.societatea informationald gi mijlolcele de comunicare moderne: publicitatea gianunturile in presd, radiour gi tereviziunea, internetur:Relalii interpersonale: relatiile intre tineri, coresponden{a gi schimburile intre scoli,cdldtoriile.oamenii 9i locuri: aspecte ale vielii citadine, obiective turistice gi culturale,personalitdf i importante.

drbdtorilor tradilionale, activititile specificere).

rdgite din cirli, filme, muzica italiand., i i le, serviciile, organ izarea admi n istrativd ;Elemerrte cultu_rale ale spafiului italian: Romantismul. Verismul. Decadentismul.Repere mod.erne spafiului italian: Grepuscularismul. Futurismul.Ermetismur. Nr:orealismul. Moilernismul. postmodernismul.

13

SUGESTII METOIDOLOGICE

rea de manuale gcolare alternative trebuie sdei gcolare gi de urmdrirea logicii interne atucru propuse de cadrele didactice trebuie sd

acesteia. vdrstd gi sd permitd valorizarea pozitivi a

Centrarea pe elev, ca subiect al activitd{ii instructiv-educative presupune respecrareaunor exigenle ale invdtdrii durabile, aga cum sunt:- utilizarea unor leitode active care pot contribui la dezvoltarea capacitdtii de comunicare, de

manifestiare a spiritului critic, tolerant, deschis si creativ:u a competiliei;9i producere de mesaje orale gi scrise, care sd

a propria invitare;lementelor de con{inut din cele trei domenii de

referinld (practica ,ra,tionali

gi funclionald a limbii, elemente d'e constructie a comunicdrii),pentru a le oferi o'levilor motivalii pentru invSlare 9i un demers coerent infegrator al formdriicapacitdlilor de comunicare.

Pentnr atingerela competentelor generale se pot aplica urmdtoarele activitdti de invitare:1. Receptarea mesa,ielor transmise oral in diferite situafii de comunicare

- elxecutare de operatii / rdspunsuri verbale / nonverbale la comenzi- elxercitii dle identificare a unor modalitdli specifice de intrare in dialog- erxercilii de sesizare a unor argumente gi contraargumente dintr-un iresaj oral- erxercilii de identificare a punctelor principale ale dialogului: intenlie, parteneri,situalie dr-. com unicare

- erxercilii de diferen{iere a naturii formale sau informale a dialogului- exercilii de sesizare a rela{iilor de sinonimie, antonimie -gi

polisemie intr-ocomunicare orald

- exercitii de integrare a sinonimelor gi antonimelor in contexte date- exercitii de identificare a formei corecte a cuvintelor- exercitii de sesizare a acordurilor gramaticale- exercilii de asociere a mesajului receptat cu informatii anterioare sau cu imagini- exercilii de realizare a unei paralele in:re doud sau mai multe tipuri de text- exercilii dle dezbatere bazate pe o documentare prealabila, individuala sau in

cadrul echipei de proiect- activitdli rle comparare, stabilire de analogii gi paralelisme intre doud opere

literare sau intre doud personaje literare

1.11.2

1.3

1.4

1.51.61.7

2. Producerea de me,saie orale

2.1 - activitdtiin perechi, dialog, grup- simulare

2.2 - exercitii de relationare a ideilor principale cu ideile secundare- exercifii de construire a unui discurs oral2.3 - exercilii de comparare a sensurilor unor cuvinte in contexte diferite- exercitii de folosire a sinonimelor, antonimelor si a cuvintelor

contexte cliferite- exercilii de construire a unor familii lexicale- exercilii de exprimare gi argumentare a opiniei- exerr:ilii del construire a unui monolog sau a unui dialog- exercilii de folosire expresivd a limbii, argumentare, opir- exeroitii der conversatie cu unul sau mai mulli interlocutc

2.42.5

2.6

I4

dramatizdri

polisemice in

3' Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situalii de comunicare3'1 - activitili rle completare de tabele, exercifii cu alegere multipld, rdspunsuri laintrebiri3-2 - exercitii rje identificare a structurii texturui narativ3.3 - exercilii <ire identificare a structurii texturui poetic- exercitii de identificare a unor procedee de expresivitate artisticd (Metonimia.

Anafoia. Asonanla. Sinestezia)3'4 - rexercilii do' sesizare a schimbdrii semnificatiei unor cuvinte in functie de context;- r:xercilii rje stabilire a relaliilor de sinonimie, antonimie 9i polisemie intr-un textdat3'5 - itnaliza s;tructurii unui text / a unei varietdti de tipuri de texte in secventerjistincte in functie de tipul acestuia (rezumat, caracierizare de persor"i *"iiri

etc.)3.6 - c.xercitii clel identificare a mesajului unui text

4. Producerea de mr:saje scrise4.1 - c;ornpletare de texte lacunare

- redactare, de scrisori in registru familiar4.2 - erxercitii de construire a unor povestiri

- erxercilii de redactare a unor texte descriptive- exercitii de caracterizare a personajelor4.3 exerci{ii de folosire a sinonimelor inscopul evitdrii repetiliilor- exercilii de discriminare a semnificatiei sinonimelor in cohtexte diferite- exen:ilii de folosire corectd a formelor verbale in rapoft cu cronologia faptelor relatate- exerc$ide folosire a conectoriloradecvati

- exen:ifli de folosire a unor construc,tiverbale specifice pentru a spori epresMtatea comunicdrii

4.4 - luare de rrotite- exercilii, siubstituire, transformare,comparatie,analizd

4'5 - exercilii clel redactare de investiga{ii' avahO ca scop studierea relafiei dintreliteraturd, muzicd 9i film- activ'itdli de documentare gi redactare individuala / in echipa de proiect

5. Transferul 9i medierea mesaielor orale sau scrise in situafii variate de comunicare- exercilii de operare cu informatii .din texte generale gi de specialitate (corelare,

completare de tabrele, ordonare in brdinea logicd -a

OestaguArii unor operaliuni);- exercilii de transf'er de informatie in 9i din coduri non-lingvistice'(grafice, scheme,imagini);

- exercilii de luare de notite;- exerciiii de traduce,re gi ieiroversiune;- utilizareariictionarului:- exercilii de reformulare gi transpunere in alt registru functional al limbii;- exercifii de transforrnare, oral gi ?n scris, a unuf dialog / text dialogat in unul narativ;- proiecte individuale sau de grup.

EVALUAREAEvaluarea fornrativi curentd este implicitd demersului didactic in orele de

maternd italiarrd permifand atdt profesorului cat gi elevului:- sd stabileasci nivelul rje achizitie a competentelor gi a cunogtinlel- sd identifice lacunele gi cauzete lor;- sd regleze procesul dle predare / invdlare;

Pentru a se realiza o evaluare completi a invdldrii, esteevaluarea proceselor de invdtare, a competen{elor achizi

limbi

produselor activitdfii".gi a invdlirii elevilor. Metodele gi instrumentele traditionale de evaluarenu pot acoperi toatii aceastd paletd de rezultate gcolare care trebui" .ju"fr"t".l; ;;i;condilii, pentru a pullea_obline cAt mai multe date relevante privind invdt,area, este necesarca pentru evaluare profesorii si faci apel gi la metode 9i instrumente complementare deevaluare.Pentru evaluilnea achiziliilor (in termeni performativi, cognitivi gi afectivi) elevilor, acompetenlelor lor de comunicare gi inter-relationare, la limbi matlrnd se recomanddutilizarea urrnitoarelor metode gi instiumente:

- observarea sistematicd (pe b-aza uneifige de observare);- tema de lucru (in cllasd, acasd) concepuid in vederea evbluerii;- proiectul;- portofoliul.

AUTOEVALUAREArea este un element esenlial din procesul de evaluare gi il ajutd pe elev siun clclmeniu dat; ii oferi informafii despre ce a realizat gi ce trebuie sd maide important este faptul cdocerzia de a reflecta la mo<

eficient; de exemplu, elevii igi dezvolti abilitdtide pe urma autoevaludrii, ci gi profesorii, caprecum elevii lor. Ca rnetodd optimd de autoevaluare este recomandat portofoliul europeanal limbilor.

PROIECTULProiectul este rc activitate complexd de invSfare care se preteazd foarte bine a fifolositi 9i cil instrunnent de evaluare, atdt formativd, cAt gi sumativd. proiectul este oactivitate individuald gi / sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoareceincurileazd clooperarLia gi dezvolt- competenle de lucru in echipi. Un avantaj important alproiectului este cd dd posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-gi folosi mai bine

stilul propriu de invitare gi permite invilarea gi de la colegi.

PORTOFOLIULEste un documelrt sau o culegere struct

/ persoand care studiiazi limbi strdine) poateintr-un mod continuu gi documentat calificatdobdndit in ilrvdrlarea limbilor precum gi egaputea fi dat "Portofoliul European al Limbilor;,,

La baza acestui portofoliu se afld doud o

' motivarea elevului (celui care invafd) prin recunoagterea eforturilor sale gidiversificareia studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungulintregiivieli;o pfeZefltarea competentelor lingvistice gi culturale dobdndite (achizitionate).

PRECIZARI SUPLIMENTAREPROIECTLJLProiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica gi negocia, de a lucra gi

invdla in cooperare, de a realiza ictivitriti ?n mod independent, de a impirtdgi celorlalti celerarticipe direct la propria luiformare

rupe gi necesitd pregdtirea profesorului gi ae, atAt in clasd, cAt gi in afara clasei.zece persoane in funclie de mdrimea clasei,

natura obiectivelor gi experienla participanfilor, dai un numir de patru-cinci participanlireprezintd mirimea ideald pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cAtcregte numdritl membrilor, cu atdt scade posibilitatea participdrii efective_ ' te;t€iactivititile afieciruia, dar poate cregte complexitatea obiectivelor' urmirite. proimari sunt de asemenea !treu de monitorizat.

Jra, dar poate cregte complexitatea obiectivelor urmirite. proilnt de asemenea gyreu oe monitorizat.

vv'vvrvr qrrrrqlrte' I r(rr purl

Proiectul este o activitate complexd care ii solicitd pe ele ,i:

/'jir/r?/l'iY

- sd facd o cercetare (investigatie);

16

- se realizeze proiectul propriu-zis-(inclusiv un produs care urmeazd a ti prezentat:dosar tematic, ghid, pliant, ziar, atip publicitar, carte, film, expozitie, corespondentd,spectacol / serbare etc.);- sd elaborez:er raportul final;

_ sd facd prezentarea publicd a proiectului.Etapele realizdrii unui proiect sunt:1. alegerea temei;2. planificarea activitdtii:

- stabilirea obiectivelor proiectului;- alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de cdtre fiecare elev / grup;- dis;tribuirea responsabilitdlilor in cadiul grupului;- iderntificilrea surselor de informare (minuale, proiecte mai vechi, cdrli de labiLrliotec'd, presd, persoane specializate in 'oomeniui -ies[e"tiv,

institulii,organizertii guvernamentale etc.):

3. cercetarea propriu-zisi;4. realizarea nraterialelor;5. prezentarea rezultatelor cercetdrii gi / sau a6. evaluarea (cercetdriiin ansamblu, L modulu ;ealizat).Degi proiectul presupune un grad inalt de imp pria sa formare,aceasta nu are dreprt consecinld non_angajarea pr i urmeazd sd_giconceptualizeze, indu'plineascd gi prezinG eficient au nevoie deorientare, consiliere rgi monitorizare' discretd in toate fazele activitalii. profesorul rdmaneagadar un factor esenlial al procesului, mai ales daci proiectut este tb'losit!i ca instrumentde evaluare a rezultatelor gcolare.Sarcinile profes

surse sau proceduri)activitatea propriu-zisiparte a timpului), intrLuarea de decizii penconstituie o parte imp,ca elevii sd fie pugiinfluenld negativ'd astvorba de succese miciale profesorului.

de profesor sd fie clare, specifice gi sdctivelor. Este foarte eficient sd se scrie

cizeze rolurile in grup (de ex. secretar _ scrierd participarea tuturor membrilor grupului lalimitele de timp stabilite; raportor _ prezintdintregii clase concluziile grupului).

Esenfa proIectului consti:f intr-un scop concret care sd permiti folosirea limbii strdine pentru comunicare incontexte autelntice:2. intr-o respont3. intr-cl sarcind

tipdrirea, pictr4. intr-o utilizare

microfon, can5. in dobArrdireeEvaluarea cu ajr

modul de prezentare gi / sau pentru produsulA.ctivitatea in proiect a elevilor poate fi evaluatd pe cinci dimensiunii ,..r:.r.-:.1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invdtare

^: ^: ^r-r-uPurctrea uu lilple, conceple, Oeprlnderl rezultate din invdtare na alarriisd-gi elab.reze pr.iectur pe baza cunogtinlelor 9i inlerejerii ;H;Jocazia astfel sd-gi selecteze 9i sd decidd ce date, fapte,"conceincludd in proiect);

ft

t7

t urmiri toate categoriile de competente deii proiectului, cAt gi la prezentarea acestuia

de propria lucrare, de a avea permanent inprogresul fdcut gi de a face rectificdrile

enorizeze aceste practici astfel incdt alung; ia. In plus, cAnd elevul continui se creeze inir_unacestuia gi invald progresiv si gAndeascd in

5) produsul proiectultti - in mdsura in care se face evaru,area competentelor elevului agacum sunt ele materializate in produs, gi nu aspecte ale proiectutui neielevante pentruinvdtarea care se doregte a fi evaluatd.

PORTOFOLIULconceput ca un document personal in care elevul poate s5 inscrie calificativele giexperientere sare ringviistice, portoforiur contine trei pSrfi:o un pagaport (carnet) care atestd calificiriie formale nationale;' o biografie lingvistici ce descrie competenlele atinse in domeniul limbilor strdine giexp-elrienfa de invdlare' Se utilize azd scdri de evaluare gi autoevaluare care seregdsesc in cadrul european comun de referintd:

privire la procesul de invitare, obiectivelenotaliile

.privind experienlele de invilare,documente

tea fi folosit ca model pentru elaborarea

ar putea conline documente cum ar fi: face parte din portofoliul lingvistic al elevului

' o listd ou texte literare sau de altd naturi citite intr-o limbd strdind (sub formdimprimati sau electronicd);

a

a

o listd de texle prezentate audio-vizual, ascultate /vdzute (emisiuni de radio / TV,filme, casete iaudio-video, CD-ROM_uri etc.);interviuri scrise sau pe casetd audio, integrale sau secvente;rdspunsuri la chestionare, interviuri:. proiecte / pdrli de proiecte realizate;. traduceri;

. compuneri/ crealii literare personale;

18

documeninregis

fiefie lasemnelevului.

contributii personale la reviste gcolare;extrase din presd gi articole redactate pe o temd dati:core.spondentd care implicd utilizarea unei limbi strdine.tofoliul se realizeazd prin

".rrrtur"u in tirp, p"'plr.ur.rf?"."1:;:0.,r",r

retevante pentru competenlete d"ii;;i"rul o listdgi le dosIta ude a'e pentru propriul progres) gi vor fi ales

pund- l'n evidenfd achiziliile Iingvistice;planifice invilarea;

gcolaritdlii, a acelorgi pentru progresul

a

a

a

a

o

a

a

a

-gi monitorizeze progresul;

]? pirl:j1:tiv tapropriut proces de invdtare.

in{eleagii mai bine obiectivere gi nevoire erevurui;negociez:e obiectivele invdfdrii gi sa stimuleze motiva{ia;

evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.crul poatre proiecta un portofoliu in raport cu finalitilile urmdrite / competen{elel^i )ij:T11.:'.::.:':Tti:11,."'," ir va'utiriza. i; ;;;.i #', 'perioada

de rearizareui de citre erev va fi mai inderunsatd si"" ii"or;il.;ft,ru:xE,ff":

programeze invilarea;

,il*:e: progresul 9i sd propund mdsuri gi acliuni de remediere unde (9i daca)

I9