PROGRAM - Editura Ars Libri - Home · Web viewsunt rezultatul corelării realităţilor din sistem...

Planificarea integrată a activităților de învățareProiecte tematice

Texte suportSugestii metodologiceDocumente curriculare

Întocmit de:

Adina Grigore Cristina Ipate - Toma

Mirela Medre

Editura Ars Libri

1

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Intervalul de vârstă

Categorii de activităţi de învăţare Nr. de activităţi/ săptămnă Nr. ore/ tură, din norma cadrului didactic, de- dicate categoriilor de activităţi din planul de în- văţământ

ON* OP/ OS*

37 - 60 luni(3,1 - 5 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 7 + 7 2 h x 5 zile = 10 h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

Activităţi de dezvoltare personală 5 + 10 1,5 h x 5 zile = 7,5 h

TOTAL 22 + 22 25 h

61 - 84 luni(5,1 - 7 ani)

Activităţi pe domenii experienţiale 10 + 10 3 h x 5 zile = 15 h

Jocuri şi activităţi didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5 h

Activităţi de dezvoltare personală 6 + 11 1h x 5 zile = 5 h

TOTAL 26 + 26 25 h

Notă*Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal (OS).La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă acrtvităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

3

METODOLOGIAde aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani

1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.

2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu.

3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special create.

4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.

5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.

a)Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale re- spective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor. Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisci- plinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, etapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.

b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual.

4

Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a II-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/ plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a III-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Totodată, în unele cazuri, ele se pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese de- pinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional . Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la ac- ţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/ Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.

c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea glo- bală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:

Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturaşul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de preşcolar/ şcolar).Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/ părinţii/educatoarea –

jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente). Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/ veselia în culori şi forme.

Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....

Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?; Cum să fac surprize celor dragi etc.

Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...

Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.

5

•Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se des- făşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc.

•Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclina- ţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000.

•Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţar e.

7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).

8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii . Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/ proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de com- plexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/ sau proiecte transsemestriale.

9. În medie , pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.

10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit6

– 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).

11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale , iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani , accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia .

12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare) stabilit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.

13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.

14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă şi va fi ilustrată în portofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.

15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

PROGRAM ZILNICGRUPE CU ORAR NORMAL

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 9:00 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

9:00 – 11:30 Activitate pe domenii experienţiale

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi

colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

7

11:30 – 13:00 Jocuri şi activităţi recreative

Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite - , la nivel II)Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi

de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire).

13:00 Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).

GRUPE CU ORAR PRELUNGIT

Repere orare Jocuri şi activităţi didactice alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală

8:00 – 8:30 Jocuri şi activităţi alese Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8:30 – 9:00 Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)

9:00 – 11:00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe domenii experienţiale

Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi

colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

11:00 – 13:30 Jocuri şi activităţi recreative

Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II)Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi

de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)

13:30 – 15:30 Activităţi de relaxare Jocuri şi activităţi alese

Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

15:30 - 16:00 Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)

8

16:00 – 17:30Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor

individuale Activităţi recuperatorii pe domenii experienţiale

Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)

Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua, la nivel II)

17:30 Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

9

PORTOFOLIUL EDUCATOAREIA. LEGISLAŢIEB. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREIC. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:➢ Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011;➢ Legea 6/ 2016 pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/ 2011;➢ Curriculum pentru învăţământul preşcolar;➢ Ghidul de aplicare a curriculum-ului pentru învăţământul preşcolar;➢ Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;➢ Curriculum naţional pentru învăţământul primar (CD);➢ Legea Nr. 272/ 2004 privind protecţia pentru drepturile copiilor;➢ Metodologii, regulamente din setul de legislaţie secundară promovat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, ale căror prevederi vi- zează şi

învăţământul preşcolar.B. Dezvoltarea profesională a educatoarei:

➢ Curriculum Vitae European;➢ Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat şi avizat de director;➢ Dovezi de autoperfecţionare (articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe/ atestate de participare la stagii de perfecţionare şi formare continuă);➢ Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic şi avizate de MENCŞ;➢ Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/ studiilor cu ISSN/ ISBN elaborate de cadrul didactic;➢ Fişa individuală a postului şi fişa de evaluare a educatoarei.

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:➢ Catalogul grupei;➢ Caietul educatoarei care să conţină: planificarea calendaristică a activităţilor cu copiii (atât pentru perioadele de studiu, cât şi pentru cele de vacanţă), date generale

despre grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali, munca metodică;➢ Programe pentru activităţile opţionale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);➢ Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II, gradul I), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;➢ Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale,

fişe de evaluare iniţială, formativă, sumativă (modele);➢ Portofoliile copiilor;➢ Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;➢ Fişa de evaluare a fiecărui copil;➢ Fişa psihopedagogică a copilului (se completează la cerere).

10

STRUCTURA PORTOFOLIULUI PERSONAL PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂCAPITOLUL I - DATE DE IDENTIFICARENumele şi prenumele:

Cod numeric personal: Data şi locul naşterii: Naţionalitatea: Domiciliul:

CAPITOLUL II -STUDII (formare iniţială)

Nivelul educaţional

Perioada Actul de studii dobândit

Seria şi numărul Unitatea de învăţământ emitentă

CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice, studii postuni- versitare, doctorat etc.)

Competenţe/ calificări obţinute Perioada Instituţia organizatoare Actul

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/ COMPETENŢE DOBÂNDITE, RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Aptitudinile/ competenţele dobândite Contextul în care au fost dobândite Dovezi Persoane care pot furniza referinţe (date de identificare)

CAPITOLUL V - ALTE MENŢIUNI

SEMNĂTURĂ

AVIZAT, DIRECTOR

TEMATICA ORIENTATIVĂ PENTRU PROIECTAREA ANUALĂ11

Tema Domeniul Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 3-5 ani Sugestii de conţinuturi - Nivel de studiu 5-6/7 aniCi

ne s

unt/

sunt

em?

Lim

bă ş

i co

mu-

ni

care

• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei) • casa familiei, camera personală, grădiniţa, sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.

• numele şi prenumele; • membrii familiei; • comunitate (prieteni, vecini, colegi de grădiniţă, personalul grădiniţei); • casa familiei, camera personală, grădiniţa, sala de clasă, alte spaţii familiare; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra etc.; • numărat în intervalul 1-5; • corpul omenesc; • familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt), lăţime; • apreciere globala a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga, lângă etc.; • numărat în intervalul 1-10 şi cifrele de la 1 la 10; • corpul omenesc; • familia în diferite ipostaze (la masă, în parc, în excursie, în livadă sau pe ogor etc.); • diferenţe de gen, rasă, cultură, limbă, religie.

Om ş

i soc

ieta

te

• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.); • domiciliul, numele ţării de origine, prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori internaţionale; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• copilul în diferite ipostaze (la masă, la joacă, la plimbare, în vizită, în excursie etc.); • familia în diferite ipostaze; • domiciliul, numele ţării de origine prieteni, vecini; • responsabilităţi proprii în familie/ la grădiniţă; • norme de convieţuire socială; • diferenţe de gen, diferenţe etnice, diferenţe culturale, diferenţe religioase; • drepturile copilului; • valori individuale, valori naţionale, valori internaţionale; • norme de convieţuire socială (norme de conduită, norme de circulaţie, norme igienice etc.); • diferenţe individuale/ diferenţe determinate de etnie, mediu, religie etc.; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.); • sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, jocuri populare tradiţionale, audiţii adecvate temei studiate, denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cunon-culorile; • opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

Psih

omot

ric • denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe sol

•denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol.

12

Cum

este

/ a fo

st ş

i va

fi ai

ci p

e pă

mân

t?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e • mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii; • oamenii şi locul lor de naştere; • strămoşii oamenilor, arborele genealogic al unei familii; • evenimente (istorice, personale etc.); • materiale (pământ, carton, lemn, plastic, fier etc.); mijloace de transport.

• mediul apropiat (casa/ grupa, grădiniţa/şcoala, planeta/universul nostru); • obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • însemne naţionale (stema, steagul); • război/pace; • dezastru/ înflorire a unei localităţi/naţiuni; • evoluţia uni- versului/evoluţia omului; • evenimente (istorice, personale etc.); • materie şi materiale; transformări ale materialelor în procesul muncii; • mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.; • numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5; • mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/ şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • unelte, echipamente de-a lungul timpului; • invenţii şi inventatori; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lorde-a lungul istoriei.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni); • apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-10 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea); • forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi); • repere cronologice: acum, atunci, mai târziu, mai devreme, zi, noapte etc.; • recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10; • numărat în intervalul 1-10; • operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10; • mediul apropiat (casa/grupa, grădiniţa/şcoala noastră); • anotimpurile şi transformările din natură; • oraş-sat, munte-vale, ape-mări; • exploratori şi mari descoperiri; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei; • elemente din spaţiu: lună, stele, nave spaţiale etc.

Om ş

i soc

ieta

te • obiceiuri şi tradiţii locale/ naţionale; • tinereţe-bătrâneţe, trecut-prezent-viitor; • evenimente (istorice, personale etc.); • popor, loculnatal, însemne specifice (steag), război/ pace, corpuri cereşti, aparate de zbor etc.; • reguli de convieţuire socială şi de păstrare/ menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei; • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; • evenimente (istorice, personale etc.); • cum reacţionăm la schimbare, la întâlnirea cu o altă formă de viaţă;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: ac, aţă, foarfece, hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după durată (lungi, scurte) cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde şi ale non-culorilor: negru, alb; • opere de artă adecvate temei şi nivelului de vârstă;

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat, sunete produse de diferite obiecte sonore, sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.), sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), durată (lungi, scurte), intensitate (tare, încet); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu; • denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet, plastilină, lut, planşetă etc.; • denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile; opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric • deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între două linii trasate pe sol.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, căţărare; • dansuri tematice, euritmice; • mini-fotbal, minibaschet.

13

Când

/ cum

şi d

e ce

se

întâ

mpl

ă?

Lim

bă ş

i com

u-

nica

re

• vieţuitoare (domestice: câine, pisică, vacă, oaie, găină, raţă şi sălbatice: vulpe, urs, lup etc.); • plante (ghiocel, lalea, crizantemă); legume şi fructe (măr, portocală, căpşuni, cireşe şi ceapă, morcov, ardei gras);• materiale şi produse;• utilaje, maşini, echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ;• fenomene ale naturii;• experimente.

• vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi capra etc.);• plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua şi narcisa, crizantema şi tufănica);• legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para, cireşele şi vişinele, nuca şi

alunele, roşia şi ardeiul, cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.);• materiale şi produse;• materie vie, materie moartă, universul;• combustibili mijloace de locomoţie;• fenomene ale naturii;• experimente.

Ştiin

ţe

• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);

• utilizarea ceasului (orele fixe, jumătatea, sfertul de oră);• forme geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, romb;• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om ş

i so

ciet

ate •denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi

nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şitemei de

studiu;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

14

Psih

omot

ric• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură;• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între

două linii trasate pe sol, tragere şi împingere;• dansuri tematice, euritmice.

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.);

• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;

• deprinderi utilitar - aplicative: transport de greutăţi, căţărare, tragere şi împingere;• mini-fotbal, mini-baschet;• dansuri tematice, euritmice.

Cu c

e şi

cum

exp

rimăm

cee

a ce

sim

ţim?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e • sentimente, gânduri, idei (definire de concepte);• modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor (convorbire/ discuţii libere);• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, ideilor, gândurilor;• valori umane-valori artistice.

• sentimente;• comportamente;• modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, ideilor;• modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (3-5 culori), lungime (3 lungimi);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare cu o unitate în intervalul 1-5;• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film); • despre măşti şi despre balul mascat; • despre mimi şi mimă; • despre euritmie.

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (3-5 dimensiuni), culoare(3-5 culori), lungime, lăţime (3-5 dimensiuni);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-10;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10;• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor (observare);• decoruri şi costumaţie, regie (la teatru şi la film);• despre mimi şi mimă; • despre euritmie.

Om ş

i soc

ieta

te

• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice;• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unuisentiment;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• modul de exprimare a sentimentelor, gândurilor, ideilor;• valori umane-valori artistice;• comportamente adecvate/ inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment;• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

15

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pianetc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat; • diferenţieri de sunete după intensitate (tare-încet), după înălţime (înalte-joase); • cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă,şevalet, plastilină, lut, planşeta etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, alealtor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat; • sunete produse de diferite obiecte sonore; • sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet), durată (lungi-scurte);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi

temei de studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,plastilina, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric

• deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritură;• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers înechilibru între două linii trasate pe sol, tragere şi împingere;• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice;• mini-fotbal, mini-baschet

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.); • deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime; • deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe coate şi abdomen, mers în echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol, tragere şi împingere; • mini-fotbal, mini-baschet;• dansuri populare, dansuri tematice, euritmice.

16

Cine

şi c

um p

lani

fică/

orga

nize

ază

o ac

tivita

te?

Lim

bă ş

i com

u-

nica

re

• munca fizică/ munca intelectuală;• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);• comunitate/ individ;• rezultate ale activităţii;• reguli şi comportamente;• răsplata muncii.

• munca fizică/ munca intelectuală;• proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare);• organizare/ haos;• comunitate/ individ;• rezultate ale activităţii;• reguli şi comportamente;• răsplata muncii;• sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5;• adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.

• înserieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, grosime,înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);• poziţii spaţiale;• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om

şi

soci

etat

e • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian, trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei de

studiu;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• elemente decorative (combinaţii, alternanţe);• opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu.

Psih

omot

ric

• deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers, alergare cu variante de alergare, săritură;

• deprinderi utilitar - aplicative: târâre pe palme şi genunchi, mers în echilibru între

• denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe, picioare, spate, cap, gât, genunchi, palme, coate etc.);

• deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers, alergare şi variante de alergare, săritură în lungime, săritură în adâncime;

17

18

vre

au s

ă fiu

?

Lim

bă ş

i co

mun

icar

e

• grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei;• meserii/ profesii;• unelte/ instrumente/aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);• munca în calitate de angajat/ munca în familie sau în propria gospodărie; • • muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii.

• grupa/ casa/ comunitatea noastră şi regulile ei; • meserii/profesii;• unelte/ instrumente/ aparatură specifice (însuşiri, reguli de folosire);• munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie;• muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.); • patron/ angajat;• resurse naturale/resurse umane;• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii;• responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală;• educaţia pentru dezvoltare durabilă.

Ştiin

ţe

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime (mare/ mic – 3-4 ani şi mijlociu – 4-5 ani, culoare (3-5 culori);• apreciere globală a cantităţii şi apreciere prin punere în perechi în limitele 1-5 (1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea);• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi);• poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc.;• numărat în intervalul 1-5 şi cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani);

adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani).

• diferenţieri ale obiectelor după formă, mărime, lungime, lăţime, înălţime (mai multe dimensiuni), culoare (mai multe culori);

• forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi, romb, oval);• recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10;• numărat în intervalul 1-20;• operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.

Om ş

i so

ciet

ate • denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie

glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece, veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

• denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practic-gospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, şnur, ac, aţă, foarfece veselă, tacâmuri, şerveţel etc.

Este

tic ş

i cre

ativ

• sunete din natură, sunete ale obiectelor din mediul apropiat;• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, pian etc.);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei studiate;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale altor culori şi

nuanţe şi ale non-culorilor: negru, alb;• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

• sunete produse de diferite obiecte sonore;• sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă, vioară, chitară, pian,

trompetă, fluier etc.);• sunetul vorbit şi sunetul cântat;• diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte, joase), intensitate (tare, încet);• cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, audiţii adecvate vârstei şi temei

studiate;• denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensulă, acuarele, planşă, şevalet,

plastilină, lut, planşetă etc.;• denumiri ale culorilor de bază: roşu, galben, albastru, verde, ale non-culorilor: negru, alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu non-culorile;• opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate.

19

PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE

EVALUARE INIŢIALĂ

Săptămâna: 1TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă: “Primii paşi în grădiniţă.”ALA1 -Construcţii: “Construieşte ce îţi place” Joc de rol : “La grădiniţă” Nisip şi apă :“Urme pe nisip”ADE -DŞ :“Eu văd, eu exprim !”- joc exerciţiu ALA2- Joc distractiv:“Mergi doar pe cărare!”;“Plimbă oul!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă:“Bun venit la grădiniţă!”ALA1 -Artă :“Castelul prinţului/prinţesei” Joc de masă: “Alege şi grupează” Biblioteca: “Citim poveşti”ADE - DLC : “Călătorie în lumea poveştilor”- joc didactic DEC: “Recunoaşte şi denumeşte”- probă practicăALA2 -Jocuri în curtea grădiniţei:”Hai la joacă afară!”

MIERCURI JOIADP : Întâlnirea de dimineaţă: “Îmi place să mă joc cu…”ALA1 :Nisip şi apă:”Urme pe nisip.” Joc de masă: „Aşază-mă la locul potrivit!” Joc de rol : „De-a grădinarii”ADE :DŞ: “Unde se află jucăria?”- joc exerciţiu DPM:”Priveşte în sus/în jos”- Jocuri exerciţii de orientare stânga, dreapta, sus, jos.ALA2 : Plimbare pentru a cunoaşte spaţiile grădiniţei.

ADP : Întâlnirea de dimineaţă: “Să ne prezentăm!”ALA1 :Ştiinţa: “ Recunoaşte şi denumeşte” Construcţii: “Scena pentru festival” Artă: “Acesta este desenul meu!”ADE -DEC: “Grădinarii la festival”- interpretarea cântecelor cunoscute.ALA2 -În vizită la grupa mare.

VINERIRutină –“ Învăţ să salut.”

Tranziții – “Mişcăm degeţelele” “Hai, copii în pas vioi” “Câte unul pe cărare” “Bat din palme” “Un doi, păpuşică, hai cu noi!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă: “Cum ţi-ai petrecut vacanţa?”ALA1 –Biblioteca:“Spunem poezii” Joc de rol :“Servim masa” Construcţii:“Ştiu să construiesc”ADE -DOS: “În drum spre grădiniţă”- convorbireALA2 -Jocuri în aer liber

TURA II

18

LUNI MARŢIADP – Rutină

ALA -“Jocuri cu jucăria preferată”; Aşază-mă la locul meu !; Urme pe nisip“Ghiceşte ce facem noi !” – joc imitativ/ “Ce se aude?” joc senzorial

ADE - “Ghiceşte ce ai pipăit”

ADP – Rutină

ALA -„Caleaşca prinţesei”; „Sortează şi grupează” ; „Desenez ce îmi place”„Jocuri iniţiate de copii”

ADE - “Poveşti îndrăgite”- vizionare CD “Culori fermecate” – desen

MIERCURI JOIADP – Rutină

ALA- “Recunoaşte dince este făcut!”; “Desene pe nisip”; “Citim imagini”“Jocuri în curtea grădiniţei”ADE- “ Unde s-au ascuns jucăriile?” “Fă ca mine !”- exerciţii de orientare

ADP – Rutină

ALA -“ Din ce este făcut?”; „La spectacol”; „Alege şi grupează”„Am căzut în fântâniţă!”ADE - “Cânt şi eu un cântecel!”- interpretarea unui cântec cunoscut

VINERIADP – RutinăALA “Cel mai bun recitator”; “La zi aniversară”- deprinderea de a servi masa; “Mă joc cu ce îmi place”“Scaunele muzicale”ADE “Cum ne comportăm la grădiniţă?”- convorbire

EVALUARE INIŢIALĂ

Săptămâna: 2TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mă bucur să te revăd”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place să mă joc cu…”

19

ALA1 – Nisip şi apă : “Grămăjoare de nisip” Joc de rol : “De-a educatoarea” Biblioteca: “Citeşte cartea preferată”

ADE –DŞ: “Alege şi denumeşte!” ALA2 – Jocuri de socializare: “Eu sunt…tu eşti”“Plicul cu fapte bune”

ALA1 – Artă: “Modelez creioane colorate” Construcţii: “Grădiniţa mea!” Ştiinţă: “Alege jucării de culoarea…”ADE – DLC: “Ce ai găsit în săculeţ?”- joc exerciţiu - DEC: “Cântece pentru copii”-audiţieALA2 – Jocuri senzoriale: “Ai tu pe tine culoarea…?”; „Ghiceşte cine te-a strigat!”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Activităţile mele preferate”ALA1 – Biblioteca: “Ştiu şi eu o poezie!” Joc de masă: “Strada şi prietenii ei” Nisip şi apă : “Desenez cu beţişorul un pahar”ADE – DŞ: “Ce poţi spune despre mulţimi?”-proba practică - DPM : “Fă ca mine!”-jocuri exerciţii penru cunoaşterea diferitelor părţi ale corpului ALA2 – Jocuri de atenţie: “Scaunul veseliei”(Să vină la scaunul veseliei copilul cu pantofii albaştri...).

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi salut prietenii”ALA1 – Construcții:”Cuburi fermecate” Artă: „Colorez jucăria preferată” Biblioteca: “Lădiţa fermecată”ADE – DOS: “Cum ne comportăm la grădiniţă?”- convorbire ALA2 – Jocuri în aer liber

VINERIRutină – “Învăţ să spun LA REVEDERE!”

Tranziții – “Atinge clopoţelul!” “Exerciţii de înviorare” “Un , doi, păpuşică, hai cu noi !” “Mergem ca soldaţii” “Cântecul degetelor”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mi-a fost dor de…”ALA1 – Joc de rol : “De-a poştaşul” Artă: “Paharul cu puncte colorate”-dactilopictură Joc de masă: “Din jumătate-întreg!”ADE – DOS : “Ordonăm în coşuleţe” – probă practică de sortare a diferitelor material de lucru ALA2 – “La plimbare prin grădiniţă”

TURA II


ALA – “Castele de nisip”; “De-a grădiniţa”; “Citim imagini” Joc de mişcare “Prin labirintul de scaune”

ADE – “Sortează jetoanele!”

ADP – Rutină

ALA – “Ne jucăm cu plastilină”; “Micul constructor”; “Alege jucării de culoarea…”Jocuri distractive: “Trezeşte-te ursuleţule!”

ADE –“Săculeţul cu surprize”“Cântece pentru copii”- audiţii muzicale

20


ALA – “Citim imagini”; “Desenez un semafor”; “Urme pe nisip ”Joc senzorial : “Într-o călimară plină cu cerneală, ai tu pe tine culoarea…?”

ADE – „Câte elemente are mulţimea?” „Fă ca mine!”

ADP – Rutină

ALA – “Cuburi fermecate”; “Colorez ce îmi place”; “Poveşti îndrăgite”Jocuri de mişcare: “Mingea la cutie”, “Mingea fuge !”

ADE - “Îmi place să mă joc cu…”- convorbire

VINERIADP – Rutină

ALA – “De-a poştaşul”; “Paharul meu este pictat” “Alege şi grupează”“Cu colegii la joacă în curtea grădiniţei”

ADE – “Din ce este făcut?” - convorbire

Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 3Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Familia

TURA I

LUNI MARŢI Activitate integrată: “O zi la noi acasă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cine e la noi acasă?”ALA1 – Construcţii :“Casa mea” Nisip şi apă : “La noi acasă”– urme pe nisip Artă : “Ştiu să desenez casa mea”

ADE – DŞ: „O zi cu familia mea” lectură după imagini ALA2 – Jocuri cu text şi cânt:CD didactic

Activitate integrată: “Eu am o familie”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Eu sunt…(Ioana), mama este….(Ana), tata este…(Andrei)”ALA1 – Joc de rol : “De-a familia” Biblioteca: “Familia mea” Joc de masă: “Sortează hăinuţele roşii de cele verzi…”ADE – DLC: “Cu ce se îmbracă membri familiei mele?” – joc didactic

21

- DEC:”Copilăria” – cântec „Deschide urechea bine” – joc cu text şi cântALA2 – Jocuri distractive : “Află cine lipseşte”

MIERCURI JOIActivitate integrată : “Aceştia sunt părinţii mei !”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă„Chipul părinţilor mei”ALA1 – Biblioteca: „Aceştia sunt părinţii mei!”-album foto Artă „Mărgele pentru mama”- modelaj Ştiinţă: “Cine este şi ce face?”ADE – DŞ ”Unde sunt părinţii mei?” – poziţii spaţiale - DOS „Ce a uitat pictorul?” – joc didacticALA2 – Joc :“Căsuţă, căsuţă, cine locuieşte aici?”

Activitate integrată : “Dragă mi-e dragă, familia întreagă!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sunt fericit în familia mea”OpționalALA1 – Artă: “Decorez rama pentru fotografie” Construcţii:”Casa familiei mele” Joc de rol : “De-a familia”ADE – DPM “Învăţarea mersului organizat” “Cu mama/tata la plimbare”- ALA2 – Povestea educatoarei “Iedul cu trei capre”- de Octav Pancu Iaşi

VINERIRutină – Ştiu să spun “Mulţumesc !”

Tranziții – Jocuri de mişcare: “Cu familia la plimbare” “În drum spre bunici ” “Dacă vesel se trăieşte” “A început o nouă zi, bine aţi venit copii!” “Facem ordine în sala de grupă”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sărut mâna bunico/bunicule!”ALA1 – Joc de masă: „Bunica şi bunicul”- reconstituire Biblioteca: “Decorez rochiţa bunicuţei”- semen grafice:-Punctul. Nisip şi apă “În curtea bunicilor”- urme pe nisipADE – DOS: “Mărgele pentru bunica”- mototolireALA2 – Joc ştafetă „Cine ajunge primul al bunica?”

TURA II


ALA – “Casele vecinilor mei”; “La noi acasă”; “Completează ce lipseşte”“Jocuri iniţiate de copii”

ADE – “Familia mea” - descriere fotgrafii

ADP – Rutină

ALA – “Vopsesc peretele casei”; “vorbesc frumos despre familia mea”; “Sortez hainele ”Jocuri de mişcare :„Ţăranul e pe câmp”, „Podul de piatră”ADE – “Ce a uitat pictorul?”- joc didactic „Copilăria”, „Dacă vesel se trăieşte”

MIERCURI JOIADP – Rutină ADP – Rutină

22

ALA – “Gardul casei mele”- exerciţii grafice; “Modelez ce îmi place” “Capra cu trei iezi” -DVDADE – “Unde am ascuns jucăria?” ”Ce a uitat pictorul ?”– joc didactic

ALA – “Covorul ”; “Construim case”; “De-a familia”Jocuri de atenţie:“Ghiceşte cine te-a strigat”

ADE –”Câte unul pe cărare”– repetarea mersului organizat


ALA – “Scufiţa Roşie”- puzzle, “Decorez rochiţa bunicuţei”; “La bunici”Jocuri în aer liber

ADE – “Mărgele pentru bunica”

Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 4Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Grădiniţa

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată : “Grădiniţa mea”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place la noi la grădiniţă”ALA1 – Construcţii : “Grădiniţa mea” Biblioteca : “Gardul grădiniţei mele” – semen grafice Artă: “Grădiniţa de copii” - desenADE – DŞ: “Grădiniţa mea!”- observareALA2 – Jocuri în aer liber

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Colegii de grădiniţă sunt prietenii mei”ALA1 – Joc de rol : “De-a grădiniţa” Ştiinţă: “Grupăm jucăriile după culoare” Construcţii: “Gardul grădiniţei mele”ADE – DLC : “Grădiniţa” – memorizare DEC “Mingea cu buline”- desenALA2 – Jocuri de atenţie: “Ce jucărie lipseşte” ;„Cine a plecat?”

MIERCURI JOIActivitate integrată : “O zi în grădiniţă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Bine aţi venit la grădiniţă!”ALA1 – Joc de masă: „Ştamiplează jucăriile de aceeaşi grosime ” Artă: “Jucării”- modelaj

Activitate integrată : “Cu ce mă joc?”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Imi place să mă joc cu…”OpționalALA1 – Biblioteca: “Aşa da, aşa nu !”- citire de imagini

23

Nisip şi apă :“Acestea sunt mânuţele noastre”ADE – DŞ „Ordonează jucăriile de la mare la mic”- exerciţiu cu material individual - DPM : “Repetarea mersului organizat în coloană”. “Mergi la ursuleţ!”ALA2 – Jocuri cu mingea

Construcţii:”Rafturi pentru jucării” Ştiinţa:”Ai tu pe tine culoarea…”ADE – DOS: “Mingea”- rupere, mototolireALA2 – Jocuri cu jucăria preferată

VINERIRutină – “Fiecare lucru are locul lui ! ”- deprinderea de a aşeza obiectele la locul lor

Tranziții – Exerciţii de gimnastică “Vine trenul cu copii” “Un doi, un doi, mergem toţi în pas vioi” “Ne jucăm, ne jucăm, cu degetele noi ne jucăm” “Veseli ne jucăm, cercul îl formăm!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sunt copil politicos”ALA1 – Joc de masă: Puzzel Artă: “Colorăm o jucărie” Joc de rol : “De-a educatoarea”ADE – DOS “Cum ne purtăm la grădiniţă?” ALA2 – Întrecere: “Cursa fetelor şi a băieţilor”

TURA II


ALA - “Mânuţele noastre”-amprente; “Colorăm imagini”, Puzzel“Poveşti îndrăgite”

ADE –“La noi în grădiniţă” – convorbire

ADP – Rutină

ALA – “Cu păpuşa la doctor”, “Decorează creionul”- semen grafice;“Cum ne comportăm la grădiniţă?”Jocuri senzoriale:”Ghiceşte ce ai pipăit!”“Ne jucăm împreună”- jocuri iniţiate de copiiADE – “Grădiniţa”; “Rochiţa păpuşii” - pictură


ALA –“Aşa da, aşa nu“, Jocuri educative – Softuri educaţionale, “De-a grădinarii”Jocuri de orientare spaţială: “Mergi la ursuleţ!”ADE –“Ce a ascuns ursuleţul?” – joc didactic„Câte unul, câte doi, mergem toţi în pas vioi!”

ADP – Rutină

ALA – “Castele de nisip”, “Jocuri cu jucăria preferată”; “Degtele colorate”- dactilopicturăJocuri de mişcare:“Bucheţele”

ADE –“Mingea” - finalizarea lucrărilor

24


ALA – “Grădiniţa”- repetare; “Rafturi pentru jucării”, “Într-o călimară, plină cu cerneală”“ Cei trei purceluşi” - DVD

ADE – “Cum ne comportăm la grădiniţă?”

Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 5Proiect : Veniţi în lumea mea Subtema: Corpul uman

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată : “Acesta este corpul meu”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Eu sunt…Andrei şi am ochii albaştri”ALA1 – Construcţii:”Corpul uman”- lego Nisip şi apă :”Amprente” Joc de masă:”Corpul meu!”ADE – DŞ: „Te rog să-mi spui...”joc didactic – (denumirea părţilor corpului omenesc) DEC : “Chipul meu !”- picturăALA2 – “Fă ca mine!”- exerciţii de gimnastică

Activitate integrată: “Doi fraţi cuminţi”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Un băiat şi o fetiţă au sosit la grădiniţă”ALA1 – Artă: “Băiatul şi fetiţa” - desen Ştiinţa: “Cu ce ne îmbracăm?” Joc de rol : “De-a frăţiorii”ADE – DLC: “Puf Alb şi Puf Gri “– povestea educatoareiALA2 – Jocuri de mişcare în curtea grădiniţei.

MIERCURI JOIActivitate integrată : “Fiecare om este diferit!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă„Eu sunt ...Ioana şi sunt înaltă/scundă”ALA1 – Joc de masă:”Alege şi grupează” Artă: ”Corpul meu” -trasare după contur Nisip şi apă: „Urme pe nisip”ADE – DŞ : “Ordonează copii de la înalt la scund”- exerciţiu cu material individual - DPM : “Consolidarea mersului organizat cu ocolire de obstacole” . Joc: “Ocolim copaci înalţi/ scunzi”ALA2 – Joc cu text şi cânt: “Împreună să jucăm”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cu ce m-am îmbrăcat?”OpționalALA1 – Biblioteca: “Citim imagini” Joc de rol : “Cu păpuşa la plimbare” Joc de masă: “Hansel şi Gretel”ADE – DOS: “Prietenii curăţeniei” - memorizare

ALA2 – Jocuri de atenţie: “ Ghiceşte ce facem noi!”; “Cine a plecat?”

25

VINERIRutină – “Singurel mă îngrijesc!”

Tranziții - ,, 1,2/1,2, /Faceţi toţi la fel ca noi”,,Jos, sus, jos, sus”

Ne-nvârtim, ne răsucim,/ De lucru ne pregătim.” ,,În fiecare dimineaţă ne spălăm pe mâini, pe faţă!”; ,,Mişcăm degeţelele/batem tare palmele...”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ştiu să folosesc obiectele de uz personal”

ALA1 – Ştiinţă: “Spune ce arată jetonul!” Joc de rol: “De-a doctorul” Construcţii:”Dulapul pentru haine”

ADE – DOS : “Batista mea” – rupere, lipire

ALA2 – Jocuri de mişcare în aer liber: “Găseşte-ţi perechea!”; “Alergăm printre copaci”

TURA II


ALA – “Colorăm hăinuţe”, “Nasturii vestuţei”- exerciţii grafice, “ Jocuri cu jucăria preferată”“Am căzut în fântâniţă!”

ADE –“Spune cum se numeşte ce-ţi arăt eu !”- denumirea părţilor coprului“Chipul meu!”-finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Amprente” ; “Caută perechea” ; “Cu păpuşa la plimbare”“Mingea călătoreşte/ Spune la ce copil soseşte”

ADE – “Îmbracă copilul!”- joc didactic


ALA – “Tricoul cu modele”- ştampilare; “Căsuţa păpuşii”; “Săculeţul cu surprize”- obiecte de uz personal“Jocuri cu jucăria preferată”ADE – Fişă matematică – sarcină didactică: “Colorează cel mai înalt copil/încercuieşte cel mai scund copil”; “Mergem prin pădure”

ADP – Rutină

ALA – “Îmi place să colorez”; “Batista”-repetare; “Dulăpior pentru hăinuţe”

Jocuri iniţiate de copiiADE –“Spune ce este şi la ce foloseşte!” – joc didactic (obiecte de igienă personală)


ALA – „Citim imagini”; „Drumul spre grădiniţă”-nisip şi apă; „De-a doctoriţa Pluşica”

26

Jocuri de mişcare: “Batistuţa”, “Ţăranul e pe câmp”ADE –“Batista mea”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 6Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Toamna-aspecte generale

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: „Acum e toamnă, da!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Bun venit, dragă Toamnă!”ALA1 – Construcţii : “Căsuţa Toamnei” Joc de masă: “Printre copaci” – labirint Joc de rol: “De vorbă cu Toamna!”ADE –DŞ: “Alaiul toamnei!” – lectură după imagini - DEC : “Acum e toamna, da!”- cântec “În poiană”- joc cu text şi cântALA2 – Plimbare în parc pentru observarea naturii.

Activitate integrată: „Surprizele Toamnei”Activitate integrată: ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Întâlnire cu Zâna Toamnă”ALA1 – Artă: “Frunze de toamnă” Biblioteca: “Surprizele toamnei” – citire imagini Nisip şi apă: “Castane în nisip”ADE – DŞ: “Ce ne aduce Toamna în coş?”- joc didactic – constituire de mulţimi după un criteriu dat. ADE – DOS: “Unde a zburat rândunica?”de Titel Constantinescu-lectura educatoareiALA2 – “ Coşuleţul cu surprize ”-concurs între echipe.

MIERCURI JOIActivitate integrată:”Frunze ruginii cad pe cărări”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce mi-a şoptit o frunză?”ALA1 - Construcţii: „ Coşuri pentru frunze” Joc de rol : „La cules de frunze” Ştiinţa: „De ce se îngălbenesc frunzele?”ADE – DPM : Învăţarea alergării organizate într-o direcţie indicată, cu oprire.Joc: “Ne oprim la Zâna Toamna!” ALA2 – Joc distractiv: “Frunza zburătoare”

Activitate integrată: “De vorbă cu Zâna Toamnă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce ne spune Toamna?”OpționalALA1 – Artă: “Decoram rochiţa toamnei ”- semne grafice Construcţii: „Casă pentru Zâna Toamnă” Biblioteca: „Citim imagini de toamnă”ADE –DLC : „Toamna” de Demostene Botez- memorizareALA2 – Jocuri educative de toamnă – softuri didactice

VINERIRutină – “Ghiozdănelul meu îşi caută cuierul”

Tranziții –“Bate vântul frunzele”

Activitate integrată:”Printre picăturile de ploaie”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Picături zglobii”

27

ALA1 – Ştiinţa: “De ce plouă?” Joc de masă: „Printre picăturile de ploaie” - labirint Nisip şi apă:”Picături de ploaie pe nisip” DOS:„Covorul toamnei”- rupere, lipireALA2 – Jocuri în curtea grădiniţei

“Vine ploia, bine îmi pare” “Merge melcul pe cărare” “Veseli noi cântăm, în perechi ne aşezăm!” “Zboară frunzele în vânt/ Ce frumos cad pe pământ!”

TURA II


ALA – “Rochiţa Zânei Toamna”, “Castelul Tomnei”-nisip; “Printre copaci”

“Cursa castanelor”ADE –“Repetarea cântecelor învăţate; “Toamna în parc”Jocuri de mişcare în aer liber

ADP – Rutină

ALA – “De vorbă cu toamna”; “Frunze mari şi mici”;“Ştiaţi că?...”Jocuri distractive în sala de grupă

ADE – “Frunze mari şi mici”, “Ce mi-a spus o rândunică?”


ALA – „Coşuri pentru frunze”; „ Colorăm imagini de toamnă”; „Decorăm rochiţa Zânei Toamna”Jocuri de mişcare: “Alergăm printre copaci”Jocuri cu jucăriapreferatăADE - “Alergăm printre copaci”

ADP – Rutină

ALA – “La cules de frunze”; “De-a gospodinele”; “Caută frunze perechi”

“Bate vântul frunzele”ADE –“Toamna în parc”- lectură după imagini

VINERIADP - Rutină

ALA – “Urme pe nisip”; “Căsuţa Toamnei” ; “Din jumătăţi întreg”

“Coroana e rotunda”ADE – “Covorul Toamnei” – finalizarea lucrărilor

28

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 7Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Fructe de toamnă

TURA I

LUNI MARŢI

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce ne povesteşte toamna?”ALA1 - Biblioteca:”Toamna în livadă” Construcţii: „Scăriţe pentru cules fructe” Joc de rol : „Ştiri de Toamnă la TV”

ADE – DŞ: “Mărul şi para”- observare ALA2 – Jocuri de mişcare: “Merele în coş”; “Coroana e rotundă”

Activitate integrată: “Vitamine, vitamine de la cine?”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Un măr gustos este sănătos”ALA1 – Artă: “Colorăm fructe de toamnă” Ştiinţă: “Vitamine, vitamine, de la cine?” Joc de masă: “Alege şi grupează”ADE – DOS “Fructele, surse de vitamine” - convorbireALA2 – Jocuri senzoriale: „Ghiceşte ce ai gustat!”

MIERCURI JOIActivitate integrată :”Trece Toamna prin livezi”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Vin-o copile ca să vezi/ Trece toamna prin livezi”ALA1 – Biblioteca: “În livadă” Construcţii:”Lădiţe pentru fructe” Joc de masă: “Din jumătate-întreg”ADE – DŞ: “Aşezăm fructele după model”- exerciţiu cu material individual(serii de obiecte) - DPM:”Repetarea alergării cu ocolire de obstacole”. Joc: “Printre pomii fructiferi”ALA2 – Poveşti îndrăgite de copii (temă la alegere)

Activitate integrată: „Fructele toamnei”ADP - Întâlnirea de dimineaţăOpționalALA1 – Nisip şi apă: “Urma mărului căzut” Construcţii:”Rafturi pentru fructe” Joc de rol:”De-a aprozarul”ADE – DLC : “Ce fructe am în coş?” – joc didactic - DEC: “Strugurele” - dactilopicturăALA2 – Jocuri cu text şi cant

VINERIRutină – “Spălăm fructele înainte de a le consuma”

Tranziții – “Printre pomii fructiferi” “1/2,1/2 Câte doi în pas vioi!” “Merele la coş!” “Adunăm merele împrăştiate” “În poiană”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce fructe îmi plac?”ALA1 – Artă: “Colorăm fructe de toamnă” Joc de rol: “La piaţă” Joc de masă: “Priveşte şi potriveşte”

ADE – DOS: “Mărul”- rupere , lipire ALA2 – Jocuri distractive : “Mărul, cine l-a primit?”; „Bat din palme”

29

TURA II


ALA – “Loto cu fructe de toamnă”; “Scăriţe”; “Urma mărului” –nisip şi apă“În livadă” –softuri educaţionale

ADE –“Vitamine şi putere de la mere/…pere…”- convorbire

ADP - Rutină

ALA – “Serii de fructe”; “Colorăm fructe de toamnă”; “De-a aprozarul”“Prinde mingea!”

ADE –“Ghiceşte ce ai gustat”-joc senzorial


ALA – “Pun codiţe merelor”-exerciţii grafice; “Mere roşii mari şi mici” - modelajJocuri linbiştitoare: “Trezeşte-te ursuleţule!”

ADE – “Coşul cu fructe”- ordonăm după culoare şi formă; “Alergăm printre jaloane”

ADP - Rutină

ALA – “Lădiţe pentru fructe”; “La cules de fructe”; “Fructe aromate”- joc senzorial “; ”Nucile în coş”

ADE –“Spune ce este”; “Strugurele”- finalizarea lucrărilor


ALA –; “Lădiţe pentru fructe” “Colorăm imagini”; “Ghiceşte ce ai gustat”

“Atinge para! ”

ADE – “Mărul”- finalizarea lucrărilor

30

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 8Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Legume de toamnă

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Legume proaspete”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mama mă trimite la cumpărături”ALA1 – Ştiinţă: “ De ce au nevoie legumele ca să crească?” Joc de rol: „De-a vânzătoarea”ADE – DŞ :” La piaţa din cartier”- plimbare la aprozar pentru observarea legumelor - DEC : “Treci ploaie călătoare” predare “Acum e toamnă , da!”- repetareALA2 – – Jocuri distractive: “Dovleceii năzdrăvani”; “Culegem cartofi”

Activitate integrată: “Morcovelul cu surprize”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Am cules din grădiniţă/ Morcovelul cu codiţă”ALA1 – Construcţii : “Lădiţe pentru legume” Artă:”Uneşte punctele şi spune ce legume ai descoperit” – conturare, colorare Nisip şi apă: “Punem morcovi în nisip”

ADE – DOS: “Povestea vitaminelor”- lectură după imagini ALA2 – Jocuri distractive: “Iepuraşii la morcovi!”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “La piaţă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mie îmi plac legumele”ALA1 – Ştiinţă: “Ce ai mirosit?” Joc de masă: „Caută jumatea!” Artă:”Desen după puncte”ADE – DLC: “Ce am cumpărat de la piaţă?”- joc didactic (formulare de propoziíi) -DPM: „Consolidarea alergării organizate, îmbinată cu mers şi oprire la semnal”. Joc: „Spre piaţă!”ALA2 – Interpretarea unor cântece cu suport audio-video.

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“De vorbă cu o legumă isteaţă”OpționalALA1 – Biblioteca: “Ghicitori” Joc de rol: “ De-a legumele lăudăroase” Nisip şi apă : “Urme de ploaie”ADE –DŞ : “Multe, puţine”- compararea grupelor ALA2 – “Ridichea uriaşă”- povestire după imagini

VINERIRutină – “Igiena mâinilor”

Tranziții – “Haideţi cu toţii degrabă ne-adunăm/ Sala de grupă frumos o aranjăm” “Acum e toamn, da!” “Bat din palme clap-clap-clap!” Exerciţii de gimnastică “Atinge clopoţelul!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi plac murăturile”ALA1 – Ştiinţă: “Ai tu pe tine culoarea…” Construcţii: “Rafturi pentru borcane” Artă: “Colorăm legume”ADE – DOS: “Murăturile la borcan” – activitate practice-gospodărească ALA2 – Jocuri de atenţie: “Ce s-a schimbat?”; „Cine a plecat?”

TURA II

LUNI MARŢI

31

ADP – Rutină

ALA – “În livadă”; “Mere mici şi mari”; “Fişe de lucru”“Salata de fructe”

ADE – “Legzume năzdrăvane” – fişă de lucru“Treci ploaie călătoare”/ “Acum e toamnă, da!”

ADP – Rutină

ALA – “Curcubeul legumelor”; “Puzzel”; “Ce ai gustat?”„Jocuri cu jucăria preferată”

ADE –“Legumele şi sănătatea” - convorbire


ALA – “Punem morcovi în nisip”; “De-a legumele lăudăroase”; “Lădiţe pentru legume”“Ţăranul e pe câmp”

ADE –“Toamna”- de Mircea Micu- memorizare

ADP – Rutină

ALA – “De-a gospodinele”; “Sortăm legumele”“Jocuri în curtea grădiniţei”

ADE – “Spune unde sunt mai multe şi unde sunt mai puţine”(compararea multimilor)


ALA – “Ghicitori”; “Colorăm imagini”; “Legume gustoase”“Cântăm cântecele învăţate”ADE –“Măşti pentru festival”

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 9Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Flori de toamnă

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Florile din grădina toamnei”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Au înflorit iar crizantemele”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Parfumul toamnei”ALA1 – Biblioteca: “Floricele, floricele”

32

ALA1 – Ştiinţa: “De ce au nevoie florile ca să crească?” Artă: “Flori de toamnă”- pictură Nisip şi apă : “Grădina cu flori”ADE – DŞ “Crizantema”- observare - DEC: “Muzicanţii”- predare “Treci ploaie călătoare”- repetareALA2 – Jocuri distractive: “Trezeşte-te floricică!”; “Prinde floarea!”

Joc de masă: “Întregim floarea” Construcţii: “Gardul grădiniţei cu flori”ADE – DOS “Să oferim un buchet cu flori” – joc didactic ALA2 – “Dansul crizantemelor şi tufănelelor”- jocuri de mişcare

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Flori parfumate”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Buchetul toamnei”ALA1 – Artă: “Decorăm vaza cu flori”- exerciţii grafice Construcţii: “Coşuleţe pentru flori” Joc de rol: “De-a florăria”ADE – DŞ – “Flori perechi”-exerciţiu cu material individual(formare de perechi între două mulţimi) - DPM: “Dansul florilor”ALA2 – Jocuri la alegerea copiilor

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cui dăruim o floare?”Opțional

ALA1 –Joc de rol:“Oferim flori!” Joc de masă:“Numără şi colorează” Nisip şi apă: “Petale de flori”ADE - DLC – “Crizantema”, de Otilia Cazimir- memorizare ALA2 – Vizită la florăria din cartier

VINERIRutină – “Învăţ să fiu prietenul florilor”

Tranziții – “Tot ce e pe lume” “Ploaia” “Stânga, dreapta, 1-2/ Faceţi toţi la fel ca noi !” “Facem curăţenie în sala de grupă” “Exerciţii de înviorare”

Activitate integrată: “Crizanteme, crizanteme”ADP - Întâlnirea de dimineaţă„Crizantema grupei”ALA1 – Biblioteca:”Crizantema”- poezie Artă: „Codiţe pentru crizanteme”- mdelaj Ştiinţa: „Crizanteme albastre”ADE – DEC- “Crizanteme” –pictură ALA2 – Joc distractiv:”Unde s-a oprit crizantema?”

TURA II


ALA – “Ce a uitat pictorul?”, “De-a florăresele; “Floarea preferată””“Unde s-a ascuns floarea?”

ADE –„Fiecare floare are un nume”- fişă de lucru„Repetarea cântecelor”

ADP – Rutină

ALA – “Să facem întregul”; “Petale de crizanteme”; “Rafturi pentru crizanteme”“Jocuri iniţiate de copii”

ADE –“Bucheţele, bucheţele” – fişă de lucru

33


ALA – “Ce ştii despre mine?”; “Ghicitori”; “De-a florăria”“Povestea preferată”- povestea educatoarei

ADE –“Dă- i fiecărei fetiţe câte o floare ”; “Dansul florilor”

ADP – Rutină

ALA – “Ajută crizantema să ajungă la mama”-labirint; “De ce udăm florile?”; „Refacem întregul”„Am căzut în fântâniţă”ADE –“Crizantema”- repetare


ALA – “Sortează florile”; “Floricele, floricele”“Exerciţii grafice”“Parfumul florilor de toamnă”ADE –“Crizantema” – finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 10Proiect : Zâna Toamnă Subtema: Sfârşit de toamnă

Evaluare formativăTURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Toamnă, toamnă harncă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum a fost vremea în această toamnă?”ALA1 – Artă: „Rochiţa toamnei” – exerciţii grafice Joc de rol:”De-a gospodinele” Construcţii: „Cămara toamnei”

ADE – DŞ – „Roata toamnei” – joc didactic - DEC – “Coşul toamnei”- pictură

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum ne îmbrăcăm dimineaţa?”ALA1 – Ştiinţă: “Cum conservăm legumele?” Nisip şi apă:”Amprentele frunzelor de toamnă” Artă: “Culorile toamnei”

ADE – DOS: “În cămara bunicii” –convorbire

34

ALA2 – “Cursa legumelor şi fructelor”- jocuri de întrecere

ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată

MIERCURI JOIActivitate integrată: “În grădina toamnei”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce ne–a adus toamna?”ALA1 – Ştiinţă: “În grădina toamnei”-soft educaţional Joc de rol: “La piaţă” Construcţii:”Palatul Zânei Toamna”ADE – DLC : “Ce am greşit?”– joc didactic - DPM: “Prin grădina Toamnei”- parcurs aplicativALA2 – “Cine ştie, câştigă!”- concurs

ADP - Întâlnirea de dimineaţăOpționalALA1 – Biblioteca: “Grădina de legume”,de Maria Raicu, memorizare Joc de masă: “Puzzel” Nisip şi apă: “Legumele se joacă”ADE – DŞ: “Coşul toamnei”- joc didactic (consolidarea operaţiilor cu mulţimi) ALA2 – “Repetarea cântecelor de toamnă”

VINERIRutină – “Mic dejun sănătos”

Tranziții – “ Morcov, roşie , cartof , nu mă mişc din loc!” “1,2,3, eu plec după voi !” “Iepuraşii la morcovi!” “Cine ajunge primul?” „Toţi în cerc vă aşezaţi”

Activitate integrată: “Toamna, să ne revedem cu bine!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“La revedere, dragă Toamnă!”ALA1 – Artă: “Colorăm imagini de toamnă” Joc de masă: “Coşul toamnei ”- sortare Biblioteca: “Imagini de toamnă”ADE –DOS : “Rochiţa Zânei Toamna” - aplicaţie ALA2 – Jocuri distractive .

TURA II


ALA – “Tablou de toamnă” ; “Ghici ghicitoarea mea!”; “La Piaţă”“La cules de fructe”- joc de mişcare

ADE – “Fructe şi legume”- “Coşul toamnei”- finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Rafturi pentru cămară”; “Te rog să-mi dai”; “Preparăm un ceai de fructe”“Jocuri iniţiate de copii”

ADE – “În cămara bunicii”- fişă de lucru

MIERCURI JOIADP - Rutină

ALA – “Recunoaşte şi denumeşte”; “Colorăm imagin”;

ADP – Rutină

ALA – “Cu ce mă îmbrac?”; „Rochiţa toamnei”; „La 35

“Poezii de toamnă”“Cântece de toamnă”

ADE – “Toamna şi bogăţiile ei”- fişă de lucru“Prin grădina toamnei”- traseu aplicativ

piaţă”“Carnavalul toamnei”ADE – “Să facem bucheţele de flori”

VINERIADP - Rutină

ALA – “Spune ce ai gustat”; “Greierele şi furnica”; “Depozit pentru legume şi fructe”“Jocuri distractive în curtea grădiniţei”

ADE – “Rochiţa Zânei Toamna”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CINE SUNT/SUNTEM? Săptămâna: 11Proiect : Mândru sunt că sunt român Subtema: 1 Decembrie- Ziua națională a României

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Românaşii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sunt un românaş voinic”ALA1 – Construcţii:”Construcţii la alegere ” Biblioteca: “România în imagini” Nisip şi apă : “Urmele palmelor mele”ADE – DȘ: “Sunt un românaş voinic!”- observare costum popular - DEC “Costumul popular”- decorare, colorareALA2 – “Hai la joc!” – jocuri de mişcare

Activitate integrată: “Ţara mea”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ţara mea se numeşte România”ALA1 – Ştiinţă: “Ce ştiu despre ţara mea?” Joc de rol: “Călătorim prin ţară” Artă: “Steagul ţării mele”- pictură ADE – DOS: “Aceasta este ţara mea”- lectură după imaginiALA2 – “Ţară, ţară, vrem ostaşi” –jocuri de mişcare

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Sărbătoresc ţara mea!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“1 Decembrie, Ziua Naţională a României”ALA1 – Artă:”Steagul României” Joc de masă: “ Ne jucăm cu steguleţe”ADE – DȘ: “Ne jucăm cu steguleţe?”- exerciţiu cu

Activitate integrată: “Portul românesc”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Român ca tine sunt şi eu”OpționalALA1 – Artă: “Decorăm costumele populare” Joc de rol: “Românaşii”

36

material individual-(numeraţia 1-3) - DPM: “Drag mi-e jocul românesc” – dansuri populareALA2 – Audiţie: “Imnul României”

Construcţii: “Simbolurile ţării”ADE – DLC: “Trăistuţa cu surprize” – joc didactic (formulare de propoziții) ALA2 – “Porturi populare din alte ţări” – prezentare ppt

VINERIRutină – “Sunt român politicos”

Tranziții – “Câte unul, câte doi, hai la horă, măi flăcăi!” “Drag mi-e jocul românesc!” “ Mergem la paradă” “Atinge stegleţul!” “Ne pregătim pentru activităţi”

Activitate integrată: “România”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Te iubesc, România!”ALA1 – Nisip şi apă : Steagul Romîniei Ştiinţa: “Harta fizică a României” Biblioteca: “Citim imagini”ADE – DOS: “Harta României” – mototolire, lipire(contur) ALA2 – “Hora ”- jocuri de mişcare

TURA II


ALA – “Românaş şi româncuţă”- colorăm imagini; “Acesta este ţara mea”- harta geografică; “Micul povestitor” ADE – “ Paradă costumelor populare” – lectură după imagini “Costumul popular”- finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Steagul României”- nisip; “La plimbare prin Ţară”; “Colorăm imagini”“Hai la horă, măi flăcăi”

ADE – “Ţara mea”- fişă de lucru


ALA – “Sortăm steguleţe”, “Urme pe nisip”; “Poezii despre ţara mea”“Jocuri cu jucăria preferată”

ADE –“Ne jucăm cu steguleţe”; “Dansuri populare”

ADP – Rutină

ALA – “Ne jucăm cu figurile geometrice”; “Decorăm costume populare”; “Construcţiila alegere”“Dacă vesel se trăieşte”; “Ecoul”ADE –“Fata babei şi fata moşneagului”- povestire după imagini

VINERI37

ADP – Rutină

ALA – “Românaşii”; “Călătorie pe hartă”; ”Steguleţe colorate”“Jocuri distractive în clasă”

ADE – “Harta României”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 12Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Ghetuţa lui MoşNicolae

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce ştim despre Moş Nicolae?”ALA1 – Construcţii: “Casa lui Moş Nicolae” Joc de masă:” Alege şi grupează“ Nisip şi apă : “Urmele lui Moş Nicolae”

ADE – DŞ: „Legenda lui Moş Nicolae”- prezentare PPT - DEC:”Iarna veselă” - cântec ”Săniuţa”- joc cu text şi cântALA2 – “Jocuri iniţiate de copii”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Moşule, aş vrea să-ţi spun”ALA1 – Artă:”Ghetuţe ” Joc de rol: „Pregătim fursecuri pentru Moş Nicolae” Ştiinţă: „De ce nu-l vedem pe Moş Nicolae?”ADE – DOS : “În aşteptarea lui Moş Nicolae”- convorbire ALA2 – Cântece cu suport audio-video la alegerea educatoarei.

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Moş Nicolae trece pe aici/mare bucurie pentru cei mici”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ghetuţele lui Moş Nicolae”ALA1 – Artă: “Crenguţa de brad”- antrenament grafic Construcţii:”Cutii pentru cadouri ” Joc de rol: “Moş Nicolae la telefon”ADE – DŞ: “Săculeţul lui Moş Nicolae” – joc logico-matematic - DPM: “Învăţarea săriturii pe ambele picioare cu

Activitate integrată: „Iarna vine Moş Nicolae”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Scrisoare pentru Moş Nicolae”Opțional

ALA1 – Artă: “Fursecuri pentru Moş Nicolae”-modelaj Joc de masă: Puzzel Biblioteca:”Citim imagini de iarnă”ADE – DLC:”Pe ninsoare” –de Mircea Pop- memorizare

38

deplasare”. Joc: “Sărim până la cadou”ALA2 – “Trezeşte-te ursuleţule”/ “Ghiceşte cine te-a strigat” – Jocuri de atenţie

ALA2 – Joc distractiv: “ Unde este ascunsă ghetuţa lui Moş Nicolae?”

VINERIRutină – „Ştiu să îmi duc lucrurile la cuier”

Tranziții – “Iarna a sosit în zori” “Tiptil, tiptil, mergem ca Moş Nicolae” “Clopoţei, clopoţei” “Bat din palme clap-clap-clap” “Zorile-s dalbe”

Activitate integrată:”Darurile lui Moş Nicolae”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce mi-a adus Moş Nicolae”ALA1 – Joc de rol: “De-a Moşul Nicolae” Ştiinţa:”Ce ştim despre Moş Nicolae” Construcţii:”Cadouri mari şi mici”ADE – DEC : “Ghetuţa lui moş Nicolae”- pictură ALA2 – “Cine ajunge primul la cizmuliţe?”

TURA II


ALA – “Decorăm Ghetuţele”; “Ce a uitat pictorul?”; “Alo, Moş Nicolae?”„Atinge sacul!”

ADE – “ A sosit iarna, drăguţa!”-lectura după imagini “Repetarea cântecelor”

ADP – Rutină

ALA – “Crenguţe de brad”; “Paşi pe lângă geam”; “Căsuţa lui Moş Nicolae”“Jocri cu jucăria preferată”

ADE –“Ghetuţele de le vom lustrui, în ele daruri vom primi”


ALA – “Cutii pentru cadouri”; “Jocuri cu jucăria preferată”“Povești îndrăgite”- temă la alegere

ADE – “Aşază-mă la căsuţa mea”-joc logic“Sărim până la sacul Moşului”

ADP – Rutină

ALA – “De vorbă cu Moş Nicolae”; “Haina lui Moş Nicolae”“Cine ajunge primul la cadou?”

ADE – “Pe ninsoare” – repetarea poeziei


ALA – “Rafturi pentru papucei”, “Cutii mari şi mici”-modelaj;”Imagini de iarnă”“Ştiu şi eu un cântecel/o poezie”ADE – “Ghetuţa lui Moş Nicolae”- finalizarea lucrărilor

39

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 13Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Obiceiuri din strămoşi pentru oameni credincioşi

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Obiceiuri de iarnă”ALA1 – Construcţii: “Casele cazdelor” Artă: “Colindători” Joc de rol:”La colindat”

ADE – DŞ: “Ghiceşte ce este” – joc didactic ALA2 – Învăţăm colinde :“Sorcova”, “Steaua”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“E vremea colindelor”ALA1 – Ştiinţa: “Despre tradiţii” Nisip şi artă: “Desenăm brăduţi” Joc de masă: “Sortăm podoabele de brad”ADE –DLC :””Eu spun una, tu spui multe”-joc didactic - DEC: ”Colinde, colinde”- audiţieALA2 – “Ghiceşte ce facem noi”- pantomimă

MIERCURI JOIActivitate integrată: “La colindat”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Am plecat să colindăm”ALA1 – Biblioteca: “Colindăm, colindăm” Artă: “Covrigi mari şi mici”- modelaj Joc de rol: “Colindătorii”ADE – DOS: “La colindat ” lectură după imagini - DPM: “Învăţarea unor elemente de gimnastică ritmică”; “Dansul fulgilor de nea”ALA2 – “Fetiţa cu chibrituri”- H.CH. Andersen -lectura educatoarei

Activitate integrată: “Bradul împodobit”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Să fii gazdă sănătoasă!”OpționalALA1 – Biblioteca:”Legenda bradului” Artă: “Globuleţe”- antrenament grafic Joc de masă: “Puzzel ”ADE – DŞ: “Să numărăm globuleţe”(Numeraţia in limitele 1-3) ALA2 – “Repetarea programului penru serbare”

VINERIRutină – “Respectăm obiceiurile”

Tranziții – “Colinde, colinde” “Un doi, un doi, fiţi copii cuminţi ca noi” “Iarna veselă” “Dansul fulgilor de nea”

Activitate integrată: “Sorcova vesela”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Şi eu ştiu să cânt colinde”ALA1 – Joc de rol: “La sorcovit” Ştiinţa:“Cine merge la colindat” Nisip şi apă :“Sorcova lasă urme”

40

ADE – DOS: “Sorcova”- confecţii ALA2 – “Împodobim bradul în sala de grupă”; „Repetarea programului pentru serbare”

“Fă ca mine !”

TURA II


ALA – “Urmele steluţelor”; “Covrigei”; “Colindăm”“Am plecat să colindăm”

ADE – “Ce am primit la colindat”

ADP - Rutină

ALA – “Obiceiuri strămoşeşti”; “Brăduţul împodobit”; “Colorăm imagini”“Jocuri distractive ăn clasă”

ADE – “Eu spun una, tu spui multe”; “Colinde”


ALA – “Colindătorii”; “Troiene de zăpadă”; “Citim imagini de iarnă”“Repetarea colindelor învăţate”

ADE –“La colindat”- fişă de lucru; “Dansul fulgilor de nea”

ADP - Rutină

ALA – “Globuleţe ”; “Puzzel”; “La colindat”“Rece-cald” – joc distractive

ADE –“Să numărăm podoabele de brad”


ALA – “Ne jucăm cu figure geometrice”; “Covrigei mari şi mici”; “Sortăm globuleţe”“Colinde, colinde”

ADE –“Sorcova”- finalizarea lucrărilor

41

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? Săptămâna: 14Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “În aşteptarea lui Moş Crăciun”

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Bradul împodobit”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“ Ce frumos este bradul împodobit”ALA1 – Artă: “Acadele pentru brad”- exerciţii grafice Ştiinţă: “Cum ajungem la brad?”-labirint ADE – DŞ : “În aşteptarea lui Moş Crăciun”- lectură după imagini DEC: “Bradul de Crăciun”- picturăALA2 –Cântece: “O, brad frumos”; “Moş Crăciun”; “Domn, Domn să înălţăm”

Activitate integrată: “Moş Crăciun e Moşul bun”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Scrisoare pentru Moş Crăciun”ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini” Artă: “Moş Crăciun”- aplicaţie Nisip şi apă : “Urmele lui Moş Crăciun”ADE – DOS: “Legenda lui Moş Crăciun”- prezentare ppt

ALA2 - “Hora în jurul bradului”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Magia Crăciunului”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce o să-i spun lui Moş Crăciun?”ALA1 – Artă: “Felicitări ” Construcţii: “Sania lui Moş Crăciun” Joc de rol :“Spiriduşii lui Moş Crăciun”ADE – DŞ: “Bradul de Crăciun” (Numeraţia în limitele 1-3) - DPM: “Drumul lui Moş Crăciun”- traseu aplicativALA2 – Repetarea programului pentru serbare

Activitate integrată: “Ajutoarele lui Moş Crăciun”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce fac spiriduşii lui Moş Crăciun?”OpționalALA1 – Construcţii: „Fabrica de jucării” Joc de rol : „Spiriduşii moşului” Artă: “Cadouri colorate”ADE - DLC : “Alege răspunsul corect”-joc didactic (sinonime) ALA2 – Joc distractiv : “Cipicul spiriduşului”

VINERIRutină – “Respectăm obiceiurile”

Tranziții –“Crenguţă verde de brad, am pornit la colindat” “Sorcova vesela” “Steaua” “Tic-tac, tic-tac/ iată că apar acum /meşterii lui Moş Crăciun” “Sus Boieri”

Activitate integrată: “Magia Crăciunului”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Seara de Crăciun”ALA1 – Joc de masă: “Ajută globurile să ajungă în brad”- labirint Joc de rol: “Gospodarii în ajunul Crăciunului” Artă: “Magia Crăciunului”ADE – DOS: “Ornamente pentru brad”- decupare, lipire ALA2 – “Bine-ai venit.Moş Crăciun!”- serbare

42

TURA II


ALA – “Cum ajungem la brad?”; “Bradul împodobit”; “Antrenament grafic”“Jocuri cu jucăria preferată”ADE –“Ce se ascunde în sacul lui Moş Crăciun?”- joc didactic; „Bradul de Crăciun”- finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Moş Crăciun”; “Puzzel de Crăciun”; “Jocuri cu jucării”“Jocuri distractive în clasă”

ADE –“Cum îl aşteptăm pe Moş Crăciun?”


ALA – “Sania lui Moş Crăciun”; “Bradul din figure geometrice”

“Hora în jurul bradului”ADE –“Moş Crăciun împarte daruri”- fişă de lucru; “Moş Crăciun printre troiene”

ADP – Rutină

ALA – “Fabrica de jucării”; “De-a spiriduşii Moşului”“Repetarea programului pentru serbare”

ADE –“În seara de Crăciun”- de George Coşbuc

VINERIADP - Rutină

ALA – “Colorăm imagini”; “Troiene de zăpadă”; “Ce ne-aduce Moş Crăciun?”„Jocuri liniştitoare ”

ADE –“Ornamente pentru brad”- finalizarea lucrărilor

43

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 15Proiect : Zâna Iarnă Subtema: “Aspecte de iarnă”

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum am petrecut sărbătorile de iarnă?”ALA1 – Construcţii:”Casa Zânei iarna” Joc de rol: “De-a Zâna Iarnă” Biblioteca: “Uite, încep să treacă sănii cu copii”ADE – DŞ :“Apa şi transformările ei” – experiment - DEC:”Cântec de iarnă” – predare “Săniuţa ” - repetareALA2 – Jocuri de mişcare :“Prinde fulgul de zăpadă”

Activitate integrată: “Zâna iarnă ne-aduce zăpadă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“La zăpadă”ALA1 – Biblioteca: “Omul de zăpadă ”, de Maria Raicu - memorizare Joc de masă: “Sortăm fularele, mănuşile, căciulile” Nisip şi apă: “Săniuţa lasă urme pe zăpadă”ADE – DOS : “Cum mă îmbrac iarna?” – joc didactic ALA2 – „Ne jucăm cu zăpadă” – jocuri în curtea grădiniţei

MIERCURI JOIActivitate integrată:”Zâna iarnă ne învaţă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Întâlnire cu Zâna iarnă”ALA1 – Joc de rol: “ La plimbare cu Zâna Iarnă” Artă: “Bulgări de zăpadă”- modelajADE – DŞ: “Numărăm căciuliţele” – Predare Numărul şi cifra 4 - DPM: “Învăţarea săriturii în adâncime”Joc:”Ne jucăm la zăpadă”ALA2 – “Poveşti îndrăgite de copii”- vizionare DVD

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sunt un fulg de zăpadă”OpționalALA1 - Artă: “Peisaj de iarnă” Construcţii: “Palatul Iernii” Ştiinţa: “Cum se transform apa în zăpadă?”ADE – DLC: “Să ne întrebăm colegii”- joc didactic- propoziţia interogativă ALA2 – “Ursul păcălit de vulpe”- poveste după imagini

VINERIRutină – Ştiu să-mi aranjez fularul şi mănuşile

Tranziții – “Câte unul, câte doi mergem toţi în pas vioi” “Hai căluşeii să-i înhămăm” “Statuile” “Ne pregătim de activităţi” “Suntem oameni de zăpadă”

Activitate integrată: “Oameni de zăpadă pe strada mea”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“ Ce mi-a spus un om de zăpadă”ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini” Nisip și apă: “Oameni de zăpadă” Construcții: „Curte pentru omul de zăpadă”ADE – DOS: “Oameni de zăpadă”- machetă de iarnă ALA2 – Cântece pentru copii- audiţii muzicale

TURA II

LUNI MARŢI44

ADP – Rutină

ALA – “Antrenament grafic”; “Poveste de iarnă”; “Fulgi de nea”- nisip“Jocuri cu jucăria preferată”

ADE – “Apa şi transformările ei”- “Hai la joacă afară”; “Ninge, ninge”

ADP – Rutină

ALA – “Iarna”-repetare; “Colorăm în cărţile de colorat”; “De ce ninge?”„Diafilme preferate”

ADE – “Cum să ne ferim de frig” - convorbire


ALA – “Tablou de iarnă”; “Palatul de gheaţă”; “Poezii de iarnă”“Fulare încurcate”- jocuri de atenţie

ADE – “Formăm mulţimi cu 4 elemente”- fişe ; “Ne jucăm la zăpadă”

ADP – Rutină

ALA – “Bulgări de zăpadă”; “Alege şi grupează”; “ Cald-rece” “Ghiceşte cine te-a strigat”; ” Deschide urechea bine

ADE –“Cu ce mă îmbrac? ”-fişă

VINERIADP - Rutină

ALA – “Construcţii la alegere”; “Cu păpuşa la zăpadă”; “Numărăm oamenii de zăpadă”

“Dacă vesel se trăieşte”ADE – “Oameni de zăpadă”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 16Proiect : Zâna Iarnă Subtema: “Jocurile copiilor iarna”

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Veniţi pe derdeluş, copii!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Întîmplări la săniuş”

Activitate integrată: “Bucuriile iernii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Iarna e la noi în cartier”

45

ALA1 – Biblioteca: “Fulgul de nea”- exerciţii grafice Joc de rol: “La săniuş” Ştiinţă: “Cum se formează zăpada?”ADE – DŞ : “Pe derdeluş” – lectură după imagini - DEC: “Omul de zăpadă”- picturăALA2 – „Cine ajunge primul la săniuţă?” - ştafeta

ALA1 – Construcţii.”Patinoarul” Joc de masă:”Derdeluşul”- jocuri cu magneţi Joc de rol: “La patinoar”

ADE – DOS: “Unde ne jucăm iarna?” -convorbire ALA2 – “Aruncăm cu bulgări de zăpadă ” –jocuri în aer liber

MIERCURI JOIActivitate integrată:”Pe schiuri, pe patine, pe sanie ne dăm”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Fulgi de nea mii şi mii, hai la joacă dragi copii!”ALA1 – Joc de masă: “Un copil-o săniuţă” corespondenţa Nisip şi apă: “Schiuri“” Artă: “Patine, sănii, schiuri”ADE – DŞ: “Pe sănii şi pe schiuri ne jucăm şi numărăm”- exerciţiu cu material individual- Consolidarea numărului şi cifrei 4 - DPM: “Repetarea săriturii în adâncime”; Joc: “Salturile săniuţei pe derdeluş”ALA2 – “Jocuri iniţiate de copii”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Vis de iarnă”OpționalALA1 – Artă: “Oameni de zăpadă” Ştiinţa: “Cum îngheaţă apa” Nisip şi apă: “Fulgi de nea”

ADE - DLC: “Iarna pe uliţă”- de George Coşbuc- memorizare ALA2 – “Aruncă la ţintă cu bulgări de zăpadă”

VINERIRutină – „Cum mă îmbrac la joacă ?”

Tranziții – “Fulgi de nea plutesc în aer” “Sus-jos”- joc distractive “Fereşte-te de bulgări” “Săniuţa fuge” “Uite cum mai ninge afară”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cu fular şi cu mănuşi, repede la derdeluş”ALA1 – Construcţii: “Săniuţe” Joc de masă:”Cum ajung la derdeluş”- labirint Biblioteca: “Pe stradă”

ADE – DOS: “Ninge peste derdeluş” – mototolire , lipire(şerveţele) ALA2 – Ne jucăm cu bulgări de zăpadă.

TURA II

LUNI MARŢIADP - Rutină

ALA – “De –a magazinul cu echipamente sportive”; “Facem oameni de zăpadă”“Oamenii de zăpadă dansează”ADE –“Jocuri de iarnă” – fişă de lucru “Omul de zăpadă”- finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Din ce este făcut”; “Sănii şi patine”“Ghici ghicitoarea mea!”

ADE – „Sportul şi sănătatea”

46


ALA – “Fulgi de nea”; Tuneluri prin zăpadă; “De-a poştaşul”“Jocuri distractive în sala de grupă ”

ADE – “Formăm grupe de 4 obiecte”; “Salturile săniuţei pe derdeluş”

ADP – Rutină

ALA – “Hăţuri pentru sănioară”; “Desenăm pe tablelă”; “Jocuri cu jucăria preferată”

“Trezeşte-te ursuleţule!”ADE –“Iarna pe uliţă” - repetare

VINERIADP - Rutină

ALA – “Colorăm imagini”; “Recităm poezii”; “Cu păpuşa la patinoar”

“Bobiţa şi buburuză- Omul de zăpadă”- DVD

ADE – “Fulgi de nea”

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna: 17 “Poveşti la gura sobei”- Temă în afara proiectului

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mie-mi plac poveştile”ALA1 – Biblioteca: “Cartea mea cu poveşti” Construcţii: “Palatal prinţesei” Joc de masă: “Basme în bucăţi”

ADE – DŞ: “Căsuţa fermecată”- joc didactic ALA2 – Jocuri distractive:”Găseşte pantoful”

Activitate integrată: “În lumea poveştilor”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cartea cu poveşti”ALA1 – Artă: „Personaje din poveşti”(Cocoşul din Punguţa cu doi bani) Joc de rol: “De-a Făt Frumos şi Ileana Cosânzeana” Ştiinţă:”Cum se tipăresc poveştile?”

ADE – DOS: “Povestea ursului cafeniu ” – povestea educatoarei

47

ALA2 – Joc de mişcare “Ursul doarme”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Poveşti încurcate”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Trăistuţa cu poveşti”ALA1 – Nisip şi apă: “Castele” Joc de masă: “Găseşte ordinea imaginilor” Construcţii: “Caleaşca prinţesi”ADE – DLC: “Cine a încurcat poveştile?”- joc didactic - DPM: Euritmie :“Carnavalul poveştilor”ALA2 – Teatru de păpuşi - parteneriat

Activitate integrată: “Din poveste, mult mai este”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Dacă aş fi Făt Frumos/Ileana Cosânzeana”OpționalALA1 – Artă: “ Decorez pelerina” Joc de rol:”De-a povestitorul” Joc de masă: “Fiecare personaj, la povestea lui”ADE – DŞ: „Tipsia cu mere de aur” –Numeraţia în limitele 1-5 - DEC: “În lumeam poveştilor ”ALA2 – “Sarea în bucate”- povestea educatoarei

VINERIRutină – “Poveştile ne învaţă lucruri bune despre viaţă”

Tranziții – “Noi suntem piticii voinicii” “Bat din palme, clap-clap-clap!” “Ursul gras şi pofticios se plimbă în sus şi-n jos ” “Stânga, dreapta,1,2, faceţi toţi la fel ca noi” “Haideţi cu toţii, de grabă ne-adunăm/Sala de grupă frumos o aranjăm”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cartea mea cu poveşti”ALA1 – Biblioteca:”Citim poveşti” Artă: “Măşti pentru carnaval” Joc de masă: “Ajut-o pe Scufiţa Roşie să ajungă la bunica”ADE – DEC:”Cântece pentru copii” – audiţii ALA2 – DVD- “Punguţa cu doi bani”

TURA II


ALA – “De-a eroii din poveste”; “Colorăm imagini din poveste”; “Cine a intrat în căsuţa fermecată?”- joc distractiv

ADE –„Adevărat sau fals?”- joc exerciţiu

ADP – Rutină

ALA – “De-a Ileana Cosânzeana”; “Puzzel cu poveşti”; “Teatru de păpuşi”“Jocuri liniştitoare în sala de grupă”

ADE –“Povestea ursului cafeniu”- fişe de lucru

MIERCURI JOIADP - Rutină ADP – Rutină

48

ALA – “Imagini încurcate”;”Ce ştii despre mine?”; “Colorăm imagini”“Ce ai găsit în coşuleţ?”- joc distractiv

ADE – “Personaje pozitive/negative”- fişă de lucru; “La bal”

ALA – “Răsfoim cărţi cu poveşti”; “Castelul din poveste”; “Oglinda fermecată”“Rece-cald”- joc senzorial

ADE –“Numărăm şi ordonăm”- exerciţiu cu material individual

VINERIADP - Rutină

ALA – “Măşti pentru carnaval”; “De-a povestitorul”; “Castele de nisip”“Scufiţa Roşie”- dramatizare

ADE – “Cântece pentru copii”

EVALUARE INTERSEMESTRIALĂSăptămâna 18

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Bună dimineaţa, copii isteţi!”ALA1 – Joc de masă: “Ajută-l pe eschimoş şă ajungă la sania lui” Artă: “Căsuţe pentru eschimoşi” Biblioteca: “Exerciţii grafice”ADE – DŞ: “Unde se află?”-joc didactic-poziţii spaţiale - DEC: “Corul de copii”- cântece învăţateALA2 – Joc distractiv: “Scaunele muzicale”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum este vremea?”ALA1 – Joc de rol:“De-a prezentatorul meteo” Ştiinţá:”De ce nu se culeg fructele iarna?” Nisip şi apă : „Flori de gheaţă”ADE – DOS: “Aşa da,aşa nu ”- joc didactic ALA2 – Jocuri de mişcare :“Trecem peste obstacole”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“M-am născut în anotimpul…”ALA1 – Construcţii:”Temă la alegere” Biblioteca: “Lucrăm pe fişe” Joc de masă:”Serii de figuri geometrice”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place să merg la teatru”OpționalALA1 – Joc de rol: “De-a actorii” Nisip şi masă: “Siluete”

49

ADE – DŞ: “Jocul cifrelor”- joc didactic - DPM: “Sportivii în concurs”- traseu aplicativALA2 – “Telefonul fără fir”

Artă: “Copacii din pădure”

ADE – DLC: “Să spunem o poveste ”- povestiri ale copiilor ALA2 – “Jocuri cu jucăria preferată”

VINERIRutină – “Vorba dulce, mult aduce”

Tranziții – “Copiii isteţi se pregătesc de activitate” “Bine te gânseşti şi apoi păşeşti” “1,2/ 1, 2 mergem toţi în pas vioi” “Mişcăm degeţelele, batem tare palmele…” “Ne jucăm, ne jucăm, cu degetul mare noi ne jucăm…”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Impreună facem lucrări frumoase”ALA1 – Biblioteca: “Cărţile le răsfoim împreună” Construcţii: “Parcul de distracţii” ADE – DOS: “Calendarul naturii în imagini”- aplicaţie ALA2 – Jocuri în sala de grupă: “Statuile”

TURA II


ALA – “Colorăm imagini”; “Spunem poezii”; “Ne jucăm cu cifrele”“Scaunele muzicale”

ADE –“Sus/jos”; “Audiţii muzicale”

ADP – Rutină

ALA – “Alege îmbrăcămintea de iarnă?”; “Apa şi transformările ei”- experiment“Mergem prin tunel”ADE – “Spune în care imagine copilul procedează corect”


ALA – “Ne jucăm cu plastilină”; “Cu păpuşa la grădiniţă”; “Ne jucăm la în nisip”“Poveşti îndrăgite”- DVD

ADE –“Ne jucăm cu cifrele”; “Sportivii la concurs”

ADP – Rutină

ALA – “La teatru”; “Colorăm imagini”; “Din jumătăţi - întreg”“Poştaşul”

ADE – “Trăistuţa cu poveşti”

50


ALA – “Antrenament grafic”; “Case de pe strada mea”; “Sortăm steguleţe colorate”“Ghiceşte ce facem noi!”ADE – “Calendarul naturii în imagini”

Tema anuală: CUM ESTE; A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT? Săptămâna 19Proiect : Să călătorim în lumea necuvântătoarelor Subtema: Animale şi păsări domestice

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “În curtea bunicilor”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“În curtea bunicilor”ALA1 – Joc de masă: “Fiecare la căsuţa lui”- joc magnetic Artă: “Animale mari şi mici” Nisip şi apă: “Răţuştele pe lac”ADE – DŞ: “În ograda bunicii”- lectură după imagini - DEC: “Puişori”- modelajALA2 – Joc de mişcare : “Câinele prinde pisica”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Animale de casă”ALA1 – Biblioteca: “La fermă” Joc de rol: “De-a veterinarii” Ştiinţa: “Ştiaţi că…?”- prezentare ppt

ADE –DOS: “Punguţa cu doi bani”- poveste după imagini ALA2 – Jocuri senzoriale: “Cum face?”

MIERCURI JOIActivitate integrată. “Animale mari şi mici în ogradă la bunici”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“În vizită la Grivei”ALA1 – Joc de masă: “Animalele şi hrana lor” Artă: “Pictăm animale” Construcţii: “Ograda bunicii”ADE – DŞ: “Şirul numeric crescător”-exerciţiu cu material individual

- DPM: “Învăţarea târârii înainte pe genunchi şi palme”; Joc:“Şoarecele şi pisica”

ALA2 –Cântece pentru copii.

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Şi noi iubim animalele”OpționalALA1 – Nisip şi apă: “Curtea bunicii” Construcţii: “Coşul pisicii” Joc de rol: “De-a fermierii”

ADE – DLC: “Puişorul cafeniu”- de Otilia Cazimir ALA2 – Jocuri de mişcare:“Caii şi călăreţii”

51

VINERIRutină - “Ora 7 :00 a sosit, animalele s-au trezit!”

Tranziții – “Braţe scurte, braţe lungi” “Azi Grivei e mânios” “Legăm şiretul” “Pisica se întinde” “După mine-n pas vioi un căţel şi un pisoi”

Activitate integrată: “Animale preferate”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Animalul meu preferat este…”ALA1 – Biblioteca: “Animale preferate” Joc de rol: “De-a veterinarii” Ştiinţa: “De ce nu le e frig animalelor?”ADE – DOS: “Animale domestice”- rupere, lipireALA2 – Joc distractiv: „Caută puişorul”

TURA II


ALA – “Lăbuţele pisicii”; “Ograda bunicii”; “Imagini cu animale”Joc: “Şoarecele şi pisica”

ADE – “ Ce ştim despre animalele domestice”- convorbire

ADP – Rutină

ALA – “Ce mânâncă animalele?”; „Oase lungi şi scurte”; „Cine a spus Miau?”„Pisicile aristocrate”- DVD

ADE – “Punguţa cu doi bani” fişă de lucru


ALA – “Cuşca lui Grivei”; “Pictăm animale”; “Animale şi păsări”- sortare“Ghicitori”

ADE – “Mama şi puiul”-fişă

ADP – Rutină

ALA – “Cum face?”; “Animalele la casa lor”- table magnetic; “Colorăm imagini”“Mama îşi caută puiul”

ADE – “Puişorul cafeniu”- repetare


ALA – “Zdreanţă”de T. Arghezi, “La telefon”; “Drumul lui Azorel spre casă”

52

“Cântece pentru preşcolari”

ADE –“Animale domestice”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CUM ESTE; A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT? Săptămâna 20Proiect : Să călătorim în lumea necuvântătoarelor Subtema: Animale şi păsări sălbatice

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “În lumea celor care nu cuvântă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Vulpiţa cumetriţa”ALA1 – Biblioteca: “Vulpiţa fără coadă”, de Maria Raicu-memorizare Joc de masă: “Hrană pentru animale” Construcţii: “Bârlogul ursului”ADE –DŞ: “Vulpea”- observare - DEC:”Elefantul Cici”- predare “Azi, Grivei e mânios”- repetareALA2 – “Poveşti îndrăgite”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mâncare pentru păsările din pădure”ALA1 – Biblioteca: “Citim imagini” Ştiinţa: “Cu ce se hrănesc animalele pădurii?” Joc de rol: „Pădurarul la datorie”ADE – DOS: “O faptă bună”- lectrură după imagini ALA2 – Joc de atenţie: “Trezeşte-te ursuleţule!

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum îşi fac păsările cuib?”ALA1 – Nisip şi apă: “Urme de animale” Construcţii: “Culcuşul animalelor” Artă: “Girafa”ADE – DŞ: “Şirul numeric descrescător”- exerciţiu cu material individual - DPM: “Repetarea târârii înainte pe genunchi şi palme cu trecere peste obstacole”; Joc: “Lupul la oi”ALA2 – Joc distractiv: “Cine te-a strigat?”

Activitate integrată:“Moş Martin ne povesteşte”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Întâlnire cu Moş Martin”OpționalALA1 – Artă: „Bârlogul ursului”- modelaj Ştiinţă: „Despre hibernare” Joc de masă: „Numărăm puii de urs”ADE –DLC: “Ursul păcălit de vulpe”- dramatizareALA2 – Joc distractiv:“Ursul doarme”

VINERIRutină – “În fiecare dimineaţă ne spălăm pe faţă”

Tranziții –“1/2 iepuraşii sunt vioi ” “Veveriţele de zor/ Joacă, cântă, toate-n cor”

Activitate integrată: “În pădure”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Plimbare prin pădure”ALA1 – Ştiinţă: “Curiozităţi despre animale”- soft educaţional

53

Joc de masă: “Mama şi puiul” Artă: “Păsări sălbatice”ADE – DOS: „Măşti cu animale sălbatice”- aplicaţie ALA2 – Cântece îndrăgite :“La pădure”/ “Elefantul CICI” ; “Ceata lui Piţigoi”

“Broscuţele” “Ecoul” “Ne învârtim, ne răsucim şi la activităţi pornim”

TURA II


ALA – “Cum se pregătesc vieţuitoarele pentru iarnă?”; „Solzi de peşte”; „Casele animalelor”

“Jocuri iniţiate de copii”ADE –“Animale sălbatice”-ppt; “Repetarea cântecelor”

ADP - Rutină

ALA – “Animalele şi casele lor”;”De-a pădurarul”; “Ghiceşte ce am mimat”“Scaunele muzicale”

ADE –“Cum putem ajuta animalele din pădure?”- convorbire


ALA – “Vizuinele vulpiţelor”; “Urme de animale”; “Cartea junglei”“Jocuri de mişcare în clasă”

ADE –“Numărăm animalele”; “Lupul la oi”

ADP - Rutină

ALA – “Ce ştim despre Moş Martin?”; “Hrană pentru Urs”; „Bârlogul ursului”“Ursul somnoros”

ADE –“Spune unde stă” – formulare de propoziţii


ALA – “Uneşte punctele”; “Cartea me cu animale”;”Din jumătăţi-întreg!”

“Puişorii la adăpost”ADE – “Măşti cu animale sălbatice”-finalizarea lucrărilor

54

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna : 21Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “1 Martie-Mărţişorul”

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ştiu să ofer mărţişoare”ALA1 – Artă: “Mărţişoare” Joc de rol: “De-a florăresele” Construcţii: “Ghivece pentru flori”ADE – DŞ : “1 Martie, simbolul primăverii” -convorbire ALA2 – “Scaunele muzicale”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă„Întâlnire cu un ghiocel”ALA1 – Nisip şi apă:”Ronduri pentru flor” Ştiinţă:”Cum răsar ghioceii?” Biblioteca:”Imagini de primăvară”

ADE – DOS: “Să oferim mărţişoare ”- exerciţiu jocALA2 - Joc distractiv: “Joacă-joacă!”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Detectivii primăverii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mult doritata primăvară a venit din nou în ţară”ALA1 – Artă: “Rândunica”-pictură Joc de masă: “Loto cu flori” Construcţii: “Rafturi pentru flori”ADE – DLC : “Micii detectivi” – joc didactic (diminutive) - DPM: “Învăţarea mersului în echilibru între două linii trasate pe sol”; “Mergem pe cărare”ALA2 – Cântece pentru copii: “Mărţişor”, “Iarnă, să te duci cu bine!”

Activitate integrată:”Mărţişor, prinţişor”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Zâmbeşte şi mulţumeşte”OpționalALA1 – Biblioteca: “Imagini de primăvară” Joc de rol: “În vizită” Nisip şi apă:”Inimioare, mărţişoare”ADE – DŞ:”Caută vecinii”- joc didactic - DEC “Mărţişoare” – desen, colorare ALA2 – “Legenda mărţişorului” – prezentare ppt

VINERIRutină – “Mărţişorul zâmbitor”

Tranziții -“Un doi, un doi, ghioceii sunt vioi!” “La cules de ghiocei” “E ziua ta” “Atinge mărţişorul!” “În poiană”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mi-a plăcut să primesc mărţişoare”ALA1 – Joc de masă: “Găseşte greşala” Biblioteca:”Fire de iarbă” –antrenament grafic Construcţii:”Florăria”ADE – DOS : “Mărţişoare”-confecţionare ALA2 – Joc de mişcare: “Bucheţele”

55

TURA II


ALA – “Unde cresc ghioceii?”, “Povestea ghiocelului”; “Primul mărţişor”“Mărţişoarele dansează”

ADE –“Mărţişoare , mărţişoare” - convorbire

ADP – Rutină

ALA – “Colorăm în cărţile de colorat”; “Rondul cu flori”“Poezii pentru copii”

ADE – “Cuvinte fermecate: Mulţumesc, Te rog frumos”


ALA – “Biblioteca ne oferă”; “Ce imagini sunt la fel?”; „Straturi pentru flori”

“Sădim floricele”ADE – “Micii detectivi”

ADP – Rutină

ALA – “Colorăm mărţişoare”; “De-a florăresele”; “Alege după culoare”“Jocuri iniţiate de copii”

ADE –“Cunosc vecinii”- fişă ; “Repetarea cântecelor”

VINERIADP - Rutină

ALA – “De-a vânzătorii de mărţişoare”; “Fire de iarbă”; “Caseta cu bijuterii”

“Expoziţie de mărţişoare”ADE – “Mărţişoare” – finalizarea lucrărilor

56

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna : 22Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: “8 Martie- Ziua femeii”

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată:”Mama mea”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mama mea se numeşte…”ALA1 – Construcţii: “Mobilierul din bucătărie” Biblioteca: “Mama mult mă iubeşte, ea mereu mă ocroteşte”-imagini Joc de rol:”De-a mama”ADE – DŞ: “Munca mamei” - conversaţie ALA2 – “Îi fac mamei o surpriză”- desen la alegera copiilor

Activitate integrată:”Mulţumesc, iubită mamă!”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place să stau cu mama”ALA1 – Artă:”Decorăm farfurii” Ştiinţă: ”Bucheţele pentru mama”- numeraţie Joc de masă: “Mărgele pentru mama”(una roşie, una albă)ADE – DOS: “Cenuşăreasa”- povestea educatoarei ALA2 – “Cântece pentru mama”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Scrisoare pentru mama”ALA1 – Joc de rol: “Prăjituri pentru mama” Construcţii: “Casa noastră” Artă: “Decorăm şorţuleţul”- antrenament grafic

ADE – DŞ: “ A câta inimioară lipseşte?” – joc didactc - DPM:” Repetarea mersului în echilibru.”, Joc: “Mergem pe punte”

ALA2 – “Ghiceşte cine te-a strigat”

Activitate integrată:E ziua ta, mămico!ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cel mai frumos dar”OpționalALA1 – Artă: “Brăţară pentru mama”- mototolire, lipăire Joc de masă: “Ce-i trebuie mamei ?” Joc de rol: „Pregătim surprize pentru mama”ADE – DLC: “De ziua mamei”- memorizare - DOS: “Legăm fundiţe la cadoul mamei”ALA2 – “Copilaşi, veniţi la mama!” – jocuri de mişcare

VINERIRutină – “Sunt mic, dar harnic”

Tranziții – “Câte unul pe cărare, hai cu mama la plimbare” “Găseşte cadoul mamei” “Hai, veniţi fraţi şi surori” “Toţi în cerc vă aşezaţi” “Un, doi, un doi, mergem toţi în pas vioi”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Bunica mea”ALA1 – Nisip şi apă: “Inimioare” Biblioteca: “Poezii despre mama” Construcţii:”Vaze pentru flori”ADE – DEC: “Felicitare pentru mama” ALA2 – “Jocuri la alegerea copiilor”

TURA II

LUNI MARŢI57

ADP - Rutină

ALA – “Album cu fotografii”; “De-a mama”; “Mobilierul din dormitor”“DVD pentru copii”

ADE –“Alege şi grupează”(instrumente de lucru pentru meserii)

ADP – Rutină

ALA – “Decorăm farfurii”; “Puzzel”; “De-a mama”“Dansul florilor”ADE –“Cenuşăreasa”- colorăm imagini


ALA – “Bucheţele pentru mama”; “Decorăm şorţuleţul”; “Inimioare”“Cine ajunge primul?”- concurs

ADE –„Al câtelea cadou nu este împachetat?”; „Mergem pe punte”

ADP – Rutină

ALA – “Brăţară pentru mama”; “Prăjituri pentru mama”; “Alege şi grupează”“Jocuri iniţiate de copii”

ADE –“De ziua mamei”- repetare “Cadoul mamei este gata”-fundiţe

VINERIADP - Rutină

ALA – “Inimioare”; “Vorbesc cu bunica la telefon”; “Ghivece pentru flori”“Bat din palme”; “Sus-jos”

ADE –Felicitare pentru mama”

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna : 23Proiect : Zâna primăvară Subtema: “Flori de primăvară şi insecte”

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Parfum de primăvară”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Zâna primăvară şi surprizele ei”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Dialog de primăvară”ALA1 – Joc de masă: “Loto cu fluturi şi flori”

58

ALA1 – Biblioteca: “Primăvara”de Maria Raicu- memorizare Construcţii:”Ghivece pentru flori” Nisip şi apă:”Petale de flori”ADE – DŞ: “Flori de primăvară” - observare - DEC: “Copăcelul” – predare “Mirosul florilor”- joc cu text şi cântALA2 – “De la un pomişor la altul” – joc distractive

Joc de rol: “În livadă” Artă: “Desen după puncte”ADE – DOS: “Aşa da, aşa nu !”- joc didactic ALA2 –Jocuri de mişcare: “Prin tunel”

MIERCURI JOIActivitate integrată. “În grădina rimăverii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Oaspeţi de primăvară”ALA1 – Artă:”Colorăm imagini” Joc de rol: “De-a apicultorii” Construcţii: “Stupul”ADE – DŞ: “Ne jucăm cu figurile geometrice”- joc logico-matematic - DPM: “Învăţarea săriturii în înălţime pentru atingerea unui obiect”; “Joc: ”Atinge fluturaşul!”ALA2 – “Bobiţă şi Buburuză” DVD

Actvititate integrată: “Primăvara şi alaiul ei de flori”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Parfumul florilor”OpționalALA1 – Biblioteca: “Calendare cu flori de primăvară” Construcţii: “Ronduri pentru flori” Artă:”Câmp cu flori”- picturăADE – DLC: “Surprizele primăverii” – joc didactic ALA2 – “Spune ce ai mirosit”- joc senzorial

VINERIRutină – “Unde-s mulţi, puterea creşte”

Tranziții – “Zboară, zboară un flutuzraş” “Braţele le ridicăm/Copăceii îi salutăm” “Vântul bate-ncetişor/ Creanga o leagănă uşor” “Samba florilor” “Ne aşezăm doi câte doi şi pornim în pas vioi”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Grădina primăverii”ALA1 – Ştiinţă: “Sădim copăcei” Joc de masă:”Găseşte umbra” Joc de rol: “Ştiri de primăvară”ADE – DEC: “Copăcelul înflorit” - dactilopictură ALA2 – “Jocuri în curtea grădiniţei”

TURA II


ALA – “Primăvara”; “Ghivece pentru flori”; “Crengile copacilor”- nisip“Prin grădini şi prin livezi”

ADE –“Ghiceşte ce ai mirosit”- joc senzorial; “Repetarea cântecelor”

ADP – Rutină

ALA – “Desenăm după puncte”; “Loto cu fluturi şi flori”; “Sădim seminţe”“Jocuri cu jucăria preferată”

ADE –“În livadă”- fişă de lucru

59


ALA – “Stupul”; “Colorăm imagini”“Cântece de primăvară”

ADE –“Trenuleţul cu flori”- joc logic; “Atinge Fluturaşul”

ADP – Rutină

ALA – “Calendare cu flori de pirmăvară”; “Ronduri pentru flori”; “Petale de flori”

“Batista parfumată”ADE –“Surprizele primăverii”- fişă de lucru


ALA – “Găseşte umbra”; “Antrenament grafic”; “Construiesc ce îmi place”

“Păsărelele la cuib”; “Prindem fluturi”ADE –“Copăcelul înflorit”- dactilopictură

Tema anuală: CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna : 24Proiect : Zâna primăvară Subtema: “Legume timpurii”

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Buna dimineaţa, dragi grădinari !”ALA1 – Nisip şi apă:”Plantăm seminţe” Construcţii.”Coşuleţe şi lădiţe” Artă: “Ridichea”- desenADE – DŞ: “Legume timpurii”- observare ALA2 – Joc distractive:“Ultimul nu are loc”

Activitate integrată: “Salata şi sănătatea”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Noi avem astăzi pe masă mâncare sănătoasă”ALA1 – Biblioteca: “Sera de legume” Joc de rol: “Micii bucătari” Joc de masă:”Grupează legumele după mărime”ADE – DŞ: “Fac o salată minune din grădina de legume”- joc logico-matematic ALA2 –Joc senzorial: “Ghiceşte ce ai gustat”

60

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Unde-i unul, nu-i putere/ Unde-s mulţi, puterea creşte”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Împreună în grădină”ALA1 – Artă:”Legumele vesele” Ştiinţa: “Cum consumăm legumele?” Joc de rol: “În grădină”ADE – DPM: “Repetarea săriturii în înălţime”; joc: “Prinde, prinde” DOS: “Unde-s mulţi, puterea creşte”- proverbALA2 – “Grădinarii la concurs”

Activitate integrată:”Ridichea năzdrăvană”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce mi-a şoptit o ridiche?”OpționalALA1 – Biblioteca: „În grădină la bunica” Joc de masă: “Ce-i trebuie grădinarului?” Nisip şi apă: “Sădim ridichi de primăvară”ADE – DLC: “Ridichea uriaşă”- dramatizare - DEC:”Ridichea uriaşă”- picturăALA2 – Joc distractiv : “Hei, rup!”

VINERIRutină – “Legumele şi sănătatea”

Tranziții – „Culesul ridichilor” „Un doi, hai cu noi!” „Atinge legumele” „Hei, rup!” „Câte doi ne grupăm şi lădiţele cărăm”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum consumăm legumele?”ALA1 – Construcţii: “Lădiţe pentru legume” Joc de rol: “Ridichea uriaşă”ADE – DOS: “Legume vesele” – aplicaţie (măşti în formă de legume

ALA2 – “Carnavalul legumelor vesele”

TURA II


ALA – “Ridichea”; “Plantăm seminţe”; “De-a grădinarii”“Iepurii la morcovi”

ADE –“Legume timpurii”- fişă

ADP - Rutină

ALA – “Micii bucătari”; “Legume verzi şi roşii”; „Supa de zarzavat”

ADE – “Ne jucăm cu figurile geometrice”


ALA – “Sera de legume”; “Puzzel”; “Coşuleţe”

ADP - Rutină

ALA – “Sădim ridichi de primăvară”; 61

“Cum consumăm legume?”

ADE –“Prinde, prinde”; “Împreună în grădină”- fişă

“Colorăm ăn cărţile de colorat”; “Modelăm ridichi”ADE – “Ridichea uriaşă”- fişă“Ridichea uriaşă”- finalizarea lucrărilor


ALA – “Coşuri pentru legume” ; “Cum consumăm legumele?”; “Ce-i trebuie gospodarului?”„Legumele în coş”ADE –“Legume vesele”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? Săptămâna : 25Proiect : Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: “Meserii şi profesii”

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Meserii îndrăgite de copii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mama şi tata au meseriile lor”ALA1 – Joc de rol: “La Brutărie” Artă:”Modelez un tort” Biblioteca:”Meserii”ADE – DŞ: „Îmi aleg o meserie” – joc didactic - DEC: “Numărătoarea”- cântec “La moară”- joc cu text şi cântALA2 – Joc :”Ghiceşte ce vreau să fiu”

Activitate integrată: “Micii constructori”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Micii constructori”ALA1 – Nisip şi apă:”Facem mortar pentru zidărit” Ştiinţa:”Case trainice” Construcţii:”Şantierul de construcţii”ADE – DOS : “Cei trei purceluşi”- DVDALA2 – “Podul mişcător”- joc cu text şi cânt

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţăALA1 – Construcţii:”Construim blocuri” Artă: “Semaforul” Joc de masă: “Sortăm instrumente”

ADE - DŞ: “Să cumpărăm caiete!”- exerciţiu cu

Activitate integrată: “Unelte şi meserii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce vreau să fiu?”OpționalALA1 – Joc de rol: “Meseria preferată” Biblioteca: “Antrenament grafic”

62

material individual - DPM: “Învăţarea rostogolirii mingii pe sol”; “Mingea nărăvaşă”ALA2 – Jocuri de atenţie :”Deschide urechea bine”; “Ghiceşte ce facem noi!”

Ştiinţa:”Meseriile şi produsele lor” ADE – DLC: “A/al cui este?”- joc didactic

ALA2 – “Vizită la dispensarul din cartier”

VINERIRutină – “La plecare, lăsăm clasa curată”

Tranziții – “De vrem multe să ştim, la lecţii atenţi să fim” “Poca-poca” “Noi suntem muzicanţi voioşi” “Unul după altul spre şcoală am plecat” “Piticii voinicii”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“La croitorie”ALA1 – Biblioteca:” Citim imagini” Construcţii: “Atelierul de croitorie” Artă: “Ecusoane”ADE – DOS: “Croitoraşii veseli”- aplicaţie ALA2 – – Joc sportiv: “Cine ajunge primul?”- (tunel)

TURA II


ALA – “Brutarii”; “Colorez ce îmi place”; “Povestea pâinii”“Mingea la coş!”

ADE –“Micii cofetari”; “Brutarii”, “Repetarea cântecelor”

ADP - Rutină

ALA – “Construim case”; “Casa mea”-desen; “Alege şi grupează”Joc sportiv “Prin tunel”

ADE – “Toate meseriile sunt bune”-convorbire


ALA – “Semaforul”; “Meserii şi profesii”; “Ne jucăm la nisip”

“Jocuri în curtea grădiniţei”ADE –“Cumpărăm covrigi”; “Mingea nărăvaşă”

ADP - Rutină

ALA – “Mobila păpuşii”; “De-a educatoarea”“Greierele şi furnica” – DVD

ADE – “Unelte şi meserii”- fişă de lucru

63

VINERIADP - Rutină

ALA – “Croitoraşul vesel”; “Ecusoane”“Am căzut în fântâniţă”

ADE –“Croitoraşii veseli”- aplicaţie

Tema anuală: CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? Săptămâna : 26Proiect : Vreau să fiu cel mai bun! Subtema: “Trăsături de caracter”

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce înseamnă să fii cinstit?”ALA1 – Biblioteca: “Păţania lui Nicu”-memorizare Artă:”Colorăm imagini” Nisip şi apă: “Amprentele mîinuţelor”ADE – DŞ: “Ce e rău ş ice e bine/Trebuie să ştie oricine”- lectură după imagini ALA2 – “Povestea peştişorului de aur”- de Fraţii Grimm- povestea educatoarei

Activitate integrată: Fapte buneADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ştiu să fac fapte bune”ALA1 - Joc de rol: “De-a grădinarii” Construcţii:”Căsuţe pentru rândunele” Ştiinţă:”Ce e bine şi ce-i rău?”

ADE – DOS: “Fata bebei și fata moșului”- povestire după imagini - DEC: “Albinuţa”- picturăALA2 – Joc distractiv “Statuile”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Prietenul la nevoie se cunoaşte”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ne respectăm unii pe alţii”ALA1 – Joc de masă: “Puzzel în echipă” Biblioteca: “Prietenul la nevoie se cunoaşte” Joc de rol: “În vizită la prietenul meu”ADE –DŞ: “Ne jucăm cu mulţimi”- exerciţiu cu material individual DPM: “Repetarea rostogolirii mingii pe sol”; “Hai la mine, minge!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mă port frumos cu colegii mei”OpționalALA1 – Artă: “Antrenament grafic” Nisip şi apă : “Amprente pe nisip” Construcţii: “Lădiţa fermecată” ADE – DLC: “Mulţumesc”, de Gheorghe Zarafu ALA2 – Audiţii muzicale pentru copii

64

ALA2 – Ştafeta micilor grădinari.

VINERIRutină – “Învăţ să fiu ordonat”

Tranziții – “Un doi, mergem toţi în pas vioi” ,,În fiecare dimineaţă/ Ne spălăm pe mâini, pe faţă/Pe dinţişori ne spălăm,/ Perişorul pieptănăm.”; “Bat din palme” “10 degeţele” “Joacă fetiţă/ băiete”

ADP – Întâlnirea de dimineaţă“Ce înseamnă să fii cinstit?”ALA1 – Biblioteca: „Citim imagini” Joc de masă: „Sortăm imagini” Construcţii: “Temă la alegere”

ADE – DOS: “Felicitare pentru prietenul meu”- aplicaţie ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată

TURA II


ALA – “Păţania lui Nicu”- repetarea poeziei, “Colorăm imagini”“Nu mi-e frică de BAU-BAU”- cântec

ADE –“Fapte bune/fapte rele”- fişă

ADP – Rutină

ALA - “De-a grădinarii”; “Urmele paşilor mei”; “Căsuţe pentru rândunele”“Jocuri iniţiate de copii”ADE – “Fapte bune”- convorbire “ Albinuţa”-pictură


ALA – “Puzzel în echipă”; “ce e bine şi ce-i rău?”“Căsuţa din oală”- povestea educatoarei

ADE – „Cum facem să fie mai puţine?”- exerciţiu cu material individual; „Hai la mine, minge!”

ADP – Rutină

ALA – “Lădiţa fermecată”; “Decorăm lada”; “Prietenul la nevoie se cunoaşte”

ADE – “Ce ştim despre personajele din poveşti?”- joc didactic

VINERIADP - Rutină

ALA – „Ghicitori” ; „Sortăm imagini”; „Ştampilăm doar faptele bune”

65

ADE –“Felicitare pentru prietenul meu”

Tema anuală: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM Săptămâna: 27Proiect : Ce dragi îmi sunt sărbătorile! Subtema: Paştele la români

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Se apropie sărbătoarea Paştelui ”ALA1 – Construcţii: “Căsuţa iepuraşului” Joc de masă: “Ajută iepuraşul să ajungă la copil”- labirint Nisip şi apă: “Urmele iepuraşului”ADE – DŞ: “Sărbătorile de Paşte la români” - DEC: “Înfloresc grădinile” – cântec “Greieraşul”- joc cu text şi cântALA2 – “Plimbă oul!”

Activitate integrată: “La biserică de Sfintele Paşti”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Şi noi mergem la biserică de Paşti”ALA1 – Construcţii:”Biserica din cartier” Biblioteca: “Biblia în imagini” Ştiinţa: “Ce facem de paşti la biserică?”ADE – DOS: “Semnificaţia sărbătorilor pascale”- întâlnire cu preotul ALA2 – “Jocuri iniţiate de copii”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Iepuraşul de Paşti”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Povestea iepuraşului de Paşti”ALA1 – Artă: “Iepuraşi veseli” Joc de rol: “De vorbă cu Rilă Iepurilă” Biblioteca:”Povestea Iepuraşului de Paşti”- imaginiADE – DPM: „Învăţarea săriturii în lungime de pe loc ” Joc: “Iepuraşii”ALA2 – Joc distractiv: “Iepuraşul poştaşul”

Activitate integrată: “Paştele la români”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce facem în ziua de Paşti?”OpționalALA1 – Artă: “Decorează oul” Joc de masă: “Refacem întregul” Nisip şi apă: “Ouşoare de Paşti”ADE –DLC: “În ziua de Paşti”- de Elena Farago - DOS: “Felicitări de Paşti”

ALA2 – “Participăm la slujbele din săptămîma Patimilor” – La Biserica din cartier

VINERIRutină – “Ştiu să mă închin” ADP - Întâlnirea de dimineaţă

“Cu ce culoare vopsim ouăle?”

66

ALA1 – Artă: “Ouă roşii” Joc de rol: “De-a gospodinele” Construcţii: “Coşuleţe pentru ouă”ADE – DŞ: “Să aşezăm masa de Paști”- joc didactic ALA2 – Joc de mişcare:“Cursa iepuraşilor”

Tranziții – “Iepuraşul jucăuş” “Cioc, cioc, cioc, fii atent şi stai pe loc!” “Câte doi toţi împreună copilaşii se adună” “Iepuraşul Ţup” “Cu coşuleţul plin cu ouă pe punte”

TURA II


ALA – “Căsuţa iepuraşului”, “Scrisoare către iepuraş”; “Urmele iepuraşului”

“Iepuraşule, îndată ghicitoare-I dezlegată”ADE –“Sfintele Paşti”; “Repetarea cântecelor”

ADP – Rutină

ALA – “Albume cu icoane”; “Colorăm imagini de Paşti”, “Reţeta pentru cozonaci”“Jocuri cu jucăria preferată”

ADE – “Hristos a Înviat !”- fişă


ALA – “Căsuţa iepuraşului”; “Întâlnire cu Iepuraşul”; “Iepuraşi veseli”

“Jocuri cu jucăria preferată”ADE – “Cursa iepuraşilor”

ADP – Rutină

ALA – “Cum ajunge iepuraşul la coşul cu ouă?; “Iepuraşul poştaşul”“Iepuraşii la morcovi”

ADE – “În ziua de Paşti”; „Felicitări de Paşti”

VINERIADP - Rutină

ALA – “Încondeiem ouă”; “De-a gospodinele”; “Refacem întregul”“Care iepuraş ajunge primul la ouă?”

ADE –“ Masa de Paști”- fișă

67

Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT? Săptămâna: 28Proiect : Hai să călătorim ! Subtema: Mijloace de transport terestru

TURA I

LUNI MARŢIActivitate integrată: “Am plecat la plimbare”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Drumul spre grădiniţă”ALA1 - Joc de masă:“Semne de circulaţie” Nisip şi apă: “Străzile” Joc de rol: ”De-a şoferii”: ADE – DŞ: „Pe stradă”- lectură după imagini - DEC: “Trenuleţul”- picturăALA2 – Jocuri de mişcare “Şoferii şi semafoarele”

Activitate integrată: „Strada nu e loc de joacă”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Pe unde traversăm?”ALA1 – Biblioteca: “Semaforul”- memorizare Construcţii: “Maşini, autobuze” Ştiinţă: “Mijloace de transport terestru”- CD didacticADE – DOS: “În călătorie cu autobuzul”- joc didactic- norme de comportare ALA2 – Jocuri de mişcare: “Cursa pietonilor grăbiţi”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Cu trenul la plimbare”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cu ce călătorim?”ALA1 – Construcţii : “Trenuleţe” Artă: “Trenul colorat” Biblioteca: “Trenul”, de Maria Raicu -memorizare

ADE –DŞ: “Al câtelea vagon nu are număr? ”- joc didactic- numeralul ordinal ALA2 – Jocuri distractiv: “Călătorim cu trenul ”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place să mă plimb cu…”OpționalALA1 – Ştiinţă: “Şi bicilcetele au ordinea lor”-seriere Joc de masă: “Puzzel” Artă: “Bicicleta mea”ADE – DLC: “Jocul silabelor” DPM: “Consolidarea săriturii în lungime de pe loc”. Joc în aer liber: “Sărim la nisip” ALA2 – “În călătorie”- soft educaţional

VINERIRutină – “Ştiu să mă comport”

Tranziții – “Uşor alergăm, veseli ne jucăm” “Unul după altul în rând ne aşezăm, strada să o traversăm” “Şoferii şi semafoarele” “Patrula de circulaţie soseşte” “Roşu-nseamnă STOP, Te opreşti pe loc!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Strada nu e loc de joacă”ALA1 - Joc de masă: “Aşa da, aşa nu !” Joc de rol:”De-a agentul de circulaţie” Ştiinţa: “Semnele de circulaţie ne ajută în orice situaţie”

ADE – DEC: “Trenul ”- predare “Dacă vesel se trăieşte”- repetare

68

ALA2 – “Şotronul”

TURA II


ALA - “De-a pietonii”; “Colorez în cartea de colorat”; “Roţi mari şi mici”- modelajJoc distractive :“Podul de piatră”

ADE – “Pe stradă”- fişă; “Trenuleţul”- finalizarea lucrărilor

ADP – Rutină

ALA – “Semaforul”- repetare; “Atelierul de reparaţii”; “Cu ce transport marfa?”„La plimbare cu trenul”

ADE – “Strada nu e loc de joacă”- fişă


ALA – “Trenul colorat”; “Străzile”; “Semaforul”

“Cu căluşelul la plimbare”ADE –“A câta bicicletă lipseşte?”- fişă

ADP – Rutină

ALA – “De-a excursia”; “Trecerea de pietoni”-nisip; “Drumuri diferite”-construcţii“Jocuri cu jucăria preferată”

ADE – “Despărţim cuvinte în silabe”- fişă de lucru; “Sărim la nisip”

VINERIADP - Rutină

ALA – “Indicatoare de circulaţie”; “Află drumul spre semafor”“Poveşti îndrăgite”- povestea educatoareiADE –“Repetarea cântecelor”

69

Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT? Săptămâna: 29Proiect : Hai să călătorim ! Subtema: Mijloace de transport aerian

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă„Avion cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor”ALA1 – Joc de masă: “Sortează mijloacele de transport” Nisip şi apă: “Pista de aterizare” Artă: “Trasăm peste puncte, apoi colorăm”ADE – DŞ: “La aeroport”- lectură după imagini ALA2 – Jocuri de atenţie: “Sus-jos”; “Fă ca mine”

Activitate integrată: “Mijloace de transport aerian”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Mi-ar plăcea să zbor pe…”ALA1 – Ştiinţă: “De ce zboară avioanele?” Joc de rol:”Zbor către lună” Joc de masă: „Rachete mari şi mici”ADE – DOS: “Călătorie cu avionul”- convorbire - DEC: “Avionul”- uneşte punctele şi coloreazăALA2 –Desene animat “Mickey Mouse şi racheta”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Ne jucăm cu avioane”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Atenţie, decolăm!”ALA1 - Joc de rol: “De-a stewardesele” Biblioteca: “Cartea mea cu avioane” ADE - DŞ : “Avioanele pe pistă”- ordonare după diferite crititerii - DPM : “Învăţarea aruncării mingii cu ambele mâini”. Joc: “Lansăm avioane” ALA2 – Concurs: “Cine ştie, răspunde”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Azi călătorim cu…”OpționalALA1 – Construcţii: “Racheta” Ştiinţa: “Călătorie pe alte planete” Artă: “Antrenament grafic”ADE – DLC: “Prin aer eu vă voi purta, cu mine astăzi veţi zbura” – povestire creată de copii ALA2 – Jocuri de mişcare: “Cursa piloţilor”

VINERIRutină – “Stăm correct pe scaune”

Tranziții – “Lansăm avioane” “Rachetele se grupează” “Mă opresc, respire uşor, întind mâinile şi zbor” “Cine face înviorare, creşte mare, mare, mare!” “Avion cu motor / Ia-mă şi pe mine-n zbor”

Activitate integrată: “Zbor printre stele”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Racheta”ALA1 – Joc de masă: “Completează tabloul”- magneţi Biblioteca: “Enciclopedie pentru copii” Joc de rol: “Zburăm pe lună”ADE –DOS: “Racheta”- aplicaţieALA2 –Desene pe asfalt

TURA II

LUNI MARŢI70

ADP – Rutină

ALA - “Avionul”; “Aeroportul”; “Puzzel”

“Ghiceşte greşala” –poveste încurcată despre mijloacele de transportADE – “La aeroport”- fişă

ADP – Rutină

ALA – “Din jumătăţi-întreg”; “Enciclopedii”; “Avioane colorate”“Unde am ascun avionul?”

ADE –“Cu ce călătorim?”; „Balonul”


ALA – “De-a aviatorii”; “Avioane mari şi mici”„Într-o climară plină cu cerneală”

ADE –“Ordonăm avioanele pe pistă”; “Lansăm avioane”

ADP – Rutină

ALA – “Planetele şi stelele”; “Planete colorate”; “Cosmonauţii”

“Jocuri iniţiate de copii”ADE – “Spune ce este” – joc didactic


ALA – “Racheta”; “Antrenament grafic”; “Construcţii la alegere”“Desene animate”

ADE –“Racheta”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÎNT? Săptămâna: 30Proiect : Hai să călătorim ! Subtema: Mijloace de transport maritim

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Călătorie pe mare”ALA1 – Artă: “Barca pe valuri”- pictură

Activitate integrată: “Mergem cu vaporul”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Plimbare prin port”

71

Biblioteca:”Cu vaporul pe mare” Joc de rol: “Suntem marinari”ADE –DŞ: “Mijloace de transport maritime”- prezentare ppt DEC: ”Audiţii muzicale”ALA2 – Jocuri de atenţie „Ghiceşte cine te-a strigat”

ALA1 – Nisip şi apă: “Valurile mării” Ştiinţa: “Unde opresc vapoarele?” Construcţii :”Portul”

ADE – DLC: “Cu ce călătorim?”- joc didacticALA2 – “Cine aruncă colacul mai departe?”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum plutesc bârcile pe apă?”ALA1 – Ştiinţă: “Experiment -plutirea” Artă: “Colorăm vapoare” Joc de rol: “De-a pescarii”ADE – DOS: “Cum ne comportăm într-o călătorie pe mare”- convorbire - DPM: “Învăţarea aruncării şi prinderii mingii cu ambele mâini”; Joc: ” Cine aruncă mai departe?” ALA2 – Joc: „Sari peste apă”

Activitate integrată: “Azi suntem marinari”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Aventurile lui Jack şi Piraţii din Ţara de Nicăieri”OpționalALA1 – Joc de rol: “De-a marinarii” Biblioteca: “Citim în cărţi cu vapoare” Nisip şi apă: “Valurile mării”ADE – DŞ : “Ordonăm vapoare” ALA2 – „Marinarii trag frânghiile”

VINERIRutină – “Suntem ordonaţi”

Tranziții –“Submarinul vesel” “Marinarii fac gimnastică” “Piraţii se pregătesc de activităţi” “Văslim spre mal” “1, 2 faceti toţi la fel ca noi!”

Activitate integrată „Ancorăm corăbii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cine lucrează pe o corabie?”ALA1 – Construcţie:”Corabia piraţilor” Joc de masă: „Corăbii diferite” Artă: : „Corăbii colorate” - pictură

ADE – DOS: “Corabia”- rupere, lipire

ALA2 – Joc. “Împinge corabia”

TURA II


ALA – “Barca”; “Valuri”; “Suntem marinari”“Ghiceşte ce facem noi!”

ADE – “Pe mare” – fişă; “Cântece pentru copii”

ADP - Rutină

ALA – “Vrei să-mi dai?”; “Vapoare din figure geometrice” – joc de masă; “În port”“Plimbare cu vaporul” – jocuri educative pentru copii

ADE –“Spune ce este”- joc didactic

72


ALA – “De-a pescarii”; “Barca”; “Numărăm submarinele”“Jack şi Piraţii din Ţara de Nicăieri” – desene animate

ADE –“De-a marinarii”; “Cine aruncă mai departe?”

ADP - Rutină

ALA – “De-a marinarii”; “Al câtelea submarine lipseşte?”; „Puzzel”“Jocuri în curtea grădiniţei”

ADE - –“Vapoarele în port”

VINERIADP - Rutină

ALA – “Piraţii construiesc”; “Sortăm corăbii”, “Antrenament grafic”“Jocuri distractive în clasă”

ADE – “Corabia”- finalizarea lucrărilor

Tema anuală: CU CE ŞI CUM PLANIFICĂM, ORGANIZĂM O ACTIVITATE? Săptămâna: 31Proiect : Îmi sărbătoresc ziua! Subtema: Ziua mea- 1 Iunie

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Pretutindeni trăiesc copii”ALA1 – Ştiinţa: “Copii de pretutindeni” Joc de masă: “Serii de copii” Construcţii: “Parcul copiilor”

ADE – DOS: “Suntem diferiţi, dar avem aceşleaşi drepturi”- lectură după imagini ALA2 – Jocuri distractive în curtea grădiniţei

Activitate integrată: “Copilărie fericită”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Sunt un copil fericit pentru că…”ALA1 – Biblioteca: “Jocul ghicitorilor” Joc de rol: “La aniversarea prietenului meu” ADE – DLC: “A/al cui este” – joc didactic – consolidare cunoştinţe - DEC: “O lume minunată” – predare “10 degeţele”- repetareALA2 – Diafilme îndrăgite

73

MIERCURI JOIActivitate integrată: “De ziua noastră”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“De ziua noastră”- albumul grupei

ALA1 – Artă: “Ne jucăm cu acuarele” Joc de masă: “Dă-i fiecărui copil un cadou” Nisip şi apă: “Hora prieteniei – mânuţe în nisip”

ADE – DŞ: “E ziua noastră”- lectură după imagini - DPM:”Predarea diferitelor forme de transport de obiecte”; Joc: “Mergem la onomastică”ALA2 – “Dansăm de ziua noastră”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“De ce Ioana este prietena mea?”Opțional

ALA1 – Joc de masă: “Basme în bucăţele” Joc de rol: “Cui trimit scrisoarea?” Biblioteca: “Doi fraţi cuminţi”, de Elena Farago, memorizare ADE – DŞ : “Răspunde repede şi bine”- joc didactic ALA2 – Repetarea cântecelor învăţate

VINERIRutină – “Sunt prietenos cu colegii”

Tranziții – “Luaţi seama bine!” “Pe ritmuri vesele dansăm şi în clasă intrăm” “Căte unul, câte doi, faceţi toţi la fel ca noi” “Numărătoarea” “Clopoţelul sună, copiii se adună”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Scrisoare pentru prietenul meu”ALA1 – Artă: “Colorează clovnul cum doreşti” Ştiinţa: “Copii planetei” Construcţii: “Orăşelul copiilor”ADE –DOS: “Tort de biscuiţi”- Activitate practice-gospodărească ALA2 – “Bucuriile copiilor” – desene pe asfalt

TURA II


ALA – “Cadouri pentru copii”; “Hora prieteniei”; “Numărm copii”“Telefonul fără fir”

ADE – “Drepturile copilului”- convorbire

ADP – Rutină

ALA – “La aniversarea prietenului meu”; “Măşti pentru aniversare”; “Puzzel”“Hainele cele noi ale Împăratului”- povestirea educatoarei

ADE –“ A/al cui este?” – fişă; „Repetarea cântecelor”

MIERCURI JOIADP - Rutină ADP – Rutină

74

ALA – “Chipul vesel”, “Baloane şi steguleţe”; “De-a grădiniţa”“Jocuri distractive”

ADE – “Aşezăm masa pentru aniverase”; Joc :“Mergem la onomastică”

ALA – “Prietenul la nevoie se cunoaşte”- proverb; “Jocuri cu jucăria preferată”; “Farfurii colorate”- pictură“Cine lipseşte din tablou?”- joc de atenţie

ADE – “La aniversare”- fişă

VINERIADP - Rutină

ALA – “Flori pentru toţi copiii”; “Scriem pe tăbliţe”; “Ne jucăm cu figurile geometrice”

“Am căzut în fântâniţă”ADE –“Măşti pentru carnaval” - aplicaţie

Tema anuală: CÂND; CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ? Săptămâna: 32Proiect : Zâna Vară Subtema: Vara

TURA I

LUNI MARŢIActivcitate integrată. “Culorile verii”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Soarele de după deal îşi arată faţa”ALA1 – Nisip şi apă : “Soarele” Biblioteca: “Citim imagini” Joc de rol: “În excursie”ADE – DŞ: “A sosit vara” - convorbire DEC:”Peisaj de vară”- picturăALA2 – Jocuri de mişcare: “Tunelul prieteniei”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Vară, bine ai venit!”ALA1 – Artă: “Ştampile cu cireşe şi flori” Ştiinţa: “Cum este ziua faţă de noapte?” Joc de masă: ”Alege şi denumeşte”ADE - DOS : “La cumpărături” – joc didacticALA2 – Jocuri distractive: “Ghiceşte ce s-a schimbat”; “Adevărat sau fals?”

MIERCURI JOIActivitate integrată: “Zana Vară şi surprizele ei”ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Vara îmi place să merg la…”ALA1 – Artă: “La mare”- desen

ADP - Întâlnirea de dimineaţă “Cum ne îmbrăcăm vara?”OpționalALA1 – Joc de masă: “Fructe de vară”

75

Construcţii: “Corturi ” Joc de rol: “La mare cu cortul”ADE – DŞ: “Surprizele verii” – problem ilustrate - DPM: “Repetarea diferitelor forme de transport”; Joc: “Plecăm în excursie”ALA2 –Joc de atenţie: “Telefonul fără fir”

Ştiinţa: “Ce legume se coc vara?” Nisip şi apă: “Urme de fructe”ADE – DLC: “Turtiţa”- poveste după imagini ALA2 – Jocuri de mişcare: “Sări minge, minge sus!”; “Fereşte-te de minge!”

VINERIRutină – “Finalizez lucrările”

Tranziții – “Urc şi cobor de zor” “Şi-au pornit-o la plimbare câte unul pe cărare” “Ne jucăm cu degetele” “Braţele le ridicăm, mâinile le fluturăm” “1-2, 1-2, fac gimnastică vioi”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“De vorbă cu Zâna Vară”ALA1 – Biblioteca. “Eu spun una, tu spui multe” Artă: “Colorăm imagini” Joc de masă: “Roata anotimpurilor”

ADE – DEC: “Masă bună”- cântec“Ghiceşte instrumentul”- joc musical(sunete musicale instrumentale) ALA2 – “Jocuri cu mingea în curtea grădiniţei ”

TURA II


ALA – “Aşa da, aşa nu !”; “Parcul de distracţii”; “Modelăm cireşe”“Bobiţă şi Buburuză”

ADE –“Vara în excursie”; “Peisaj de vară”- finalizarea lucrărilor

ADP - Rutină

ALA – “Alege îmbrăcîminte copilului”; “Soare”- nisip; “Ne jucăm cu figure geometrice”

“Atinge-l şi fugi”ADE –“Ce am cumpărat?” -convorbire


ALA – “Castele de nisip”; “Scriem pe rochiţa verii”; “Culorile verii”“Poştaşul”

ADE –“Probleme ilustrate”; “Plecăm în excursie”

ADP - Rutină

ALA – “Lădiţe pentru fructe”, “Săntate de la tate”; “De-a vânzătorii”“Cântece de vară- suprort audio-video”

ADE –“Turtiţa”- repovestire

76

VINERIADP - Rutină

ALA – “Ghiceşte ce lipseşte”; “Jocuri cu păpuşa”, “Coroniţa verii”“Şotronul”

ADE – “Repetarea cântecelor”

EVALUARE FINALĂ Săptămâna: 33

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“După mine, cine vine?”ALA1 – Biblioteca: “Poezii învăţate” Artă: “Ploia” Construcţii:”Palatul anotimpurilor”

ADE – DŞ: “Când se întâmplă?”- joc didactic ALA2 – Jocuri de mişcare : “Veniţila steguleţ!”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce mi-a plăcut cel mai mult la grădiniţă?”ALA1 – Ştiinţă: “Evenimente şi sărbători” Joc de rol: “De-a Zânele anului” Nisip şi apă: “Castele de nisip”ADE – DOS: „Un an de grădiniţă”-convorbire ALA2 – Repetarea cântecelor şi dansurilor pentru serbare

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“La grădiniţă am ănvăţat…”ALA1 – Artă: “Desenez căpşuni în coş” Joc de masă: “Şirul numeric crescător şi descrescător 1-5” Construcţii: “Îmi place să construiesc”ADE – DLC: “Spune mai departe!”-joc didactic - DPM: “Grădinarii la concurs”- parcurs aplicaticALA2 – Repetarea poeziilor pentru serbare

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Când se întâmplă?”OpționalALA1 – Biblioteca:”Povestea celor 4 anotimpuri” Joc de rol:”Micii bucătari/cofetari”ADE – DŞ: “Încărcăm trenul anotimpurilor”- joc logic

- DEC: “În lumea culorilor” - pictură

ALA2 – Desene pe asfalt

77

VINERIRutină – “Ştiu să răsfoiesc o carte”

Tranziții – “Când am fost noi la pădure” “Trenul copilăriei” “Bat din palme” “Zboară un fluturaş” “Foaie verde lemn usact /Spune-mi , te rog, ce ai gustat?”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce fac în timpul liber?”ALA1 – Joc de masă:”Ştampile colorate” Artă: „Ştiu să modelez” Construcţii: „Grădiniţa mea” ADE – DEC: “Continuă cântecul” - karaoke ALA2 – “Spunem poveşti după imagini”

TURA II


ALA – “Umbreluţe colorate”; “Jocuri cu jucăria preferată”„Ridichea uriaşă”- dramatizare

ADE – “Anotimpul preferat”-convorbire

ADP - Rutină

ALA – “Potriveşte cifra” ; “Antrenament grafic”; “De-a Zânele anului”“Cine ajunge primul la steguleţ?”

ADE – “Rechizitele mele”- fişă


ALA – “Seriem fructe”; “Urme pe nisip”; “Îmi place să desenez”

ADE – “Ghicighicitoare mea!”; “Grădinarii la concurs”

ADP - Rutină

ALA – “Găseşte locul potrivit”; “Coşul anotimpurilor”-modelaj; “Turnuleţe”-nisip

ADE – “Ce pot construi?”- figuri geometrice; „În lumea culorilor”


ALA – “Constriesc o casă”; “Ne jucăm cu figurile geometrice”; “Ajută copilul să ajungă la grădiniţă”-

78

labirint

ADE – “Artiştii pe scenă”

EVALUARE FINALĂ Săptămâna: 34

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Întâmplări din grădniţă”ALA1 – Construcţii: “Parcul din cartier” Artă: “Flori multicolore” Joc de masă: “Ne jucăm cu forme”

ADE – DŞ: “Micii ecologişti”- activitate în natură DEC:”Cel mai bun interpret”- concurs de cânteceALA2 – Jocuri în aer liber

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“În parc”ALA1 – Biblioteca:”Citim imagini” Nisip şi apă: “Temă la alegere” Construcţii: “Temă la alegere”

ADE – DOS: “Unde aş vrea să merg în vacanţă?” ALA2 – Desene e asfalt

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cel mai bun coleg”ALA1 – Artă: “Covrigi mari şi mici” -modelaj Joc de rol:”De-a excursioniştii”

ADE – DŞ: “Cine ştie mai bine?”- concurs între echipe - DPM: „Jocuri cu mingea”ALA2 – Repetarea programului pentru serbare

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Ce mi-a povestit un greier mic”OpționalALA1 – Ştiinţa: “Răspunde repede şi bine” Construcţii:”Teatrul de păpuşi” Joc de masă: “Puzzel”

ADE –DLC: “Micii povestitori” ALA2 – Jocuri muzicale cu text şi cânt

VINERIRutină – “Respect regulile grupei”

Tranziții – “Cine corect va lucra, bulina va căpăta”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Albumul grupei”ALA1 – Biblioteca: “Poezii îndrăgite”

79

Joc de rol: “De-a actorii” Nisip şi apă: “Drumul către grădiniţă”ADE – DOS: “Amintiri din grădiniţă”- lucrare colectivă ALA2 – Serbarea de sfârşit de an şcolar

“Azi te iau la joc cu mine” “Sări minge minge sus/jos” “Va sosi vacanţa ăn curînd copii” “Treci prin cerc”

TURA II


ALA – “Decorez rochiţa”; “Cu păpuşa la grădiniţă”; “Scene din poveşti”“Campionii”- ştafeta

ADE –“Micii ecologişti- fişă”; “Steluţe muzicale”

ADP - Rutină

ALA – “În vacanţă”; “Cu ce călătoresc?”; „Valurile mării”„Jocuri iniţiate de copii”

ADE -“Săculeţul cu surprize”- joc didactic


ALA – “Basme în bucăţi”; “Covrigi mari şi mici”“Poveşti îndrăgite”

ADE – “Să ajutăm iepuraşul ”- fişă de lucru; “Jocuri cu mingea”

ADP - Rutină

ALA – “Ne jucăm cu marionete”; “Construcţii preferate”; “Forme pe nisip”

“Repetarea dasnurilor pentru serbare”ADE –“Poveşti ilustrate”


ALA – “La cumpărături”; “Alege îmbrăcămintea!”; “Proverbe”„Ne pregătim mapele cu lucrări”

ADE – “Album din grădiniţă”- album foto

80

SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN !

TURA I

LUNI MARŢIADP - Întâlnirea de dimineaţă“De eşti mic, sau de eşti mare, fii atent la traversare!”ALA1 – Construcţii: “Semaforul” Joc de masă: “Semne de circulaţie”

ADE – “Micii pietoni”- educaţie rutieră în parteneriat cu Poliţia

ALA2 – Jocuri în aer liber

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Natura are nevoie de prietenia noastră”ALA1 – Biblioteca:”Natura curată înseamnă sănătate” Artă: “ Pădurea”- desen ADE – “Eco-salvăm natura!”- Facem curăţenie în parc ALA2 –“ Parada costumelor ECO”

MIERCURI JOIADP - Întâlnirea de dimineaţă“Îmi place să lucrez în echipă”ALA1 – Nisip şi apă: “Labirint” Joc de rol:”De-a excursioniştii”

ADE – “Întreceri sportive”- concurs între echipe ALA2 – Jocuri cu jucăria preferată

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cine ne citeşte poveşti?”OpționalALA1 – Construcţii:”Teatrul de păpuşi” Joc de masă: “Puzzel”

ADE – “În lumea cărţilor”- vizită la bibliotecă ALA2 – Teatru de păpuşi

VINERIRutină – “Suntem o echipă”

Tranziții – “De vrem multe să ştim, atenţi mereu să fim!” “Ca să creşti mare, trebuie să faci înviorare” “Mingea prin tunel” “Atinge creanga!” “Ghiceşte cine te-a strigat”

ADP - Întâlnirea de dimineaţă“Cum se prepară mâncărurile?”ALA1 – Ştiinţa: “Cântărim alimente” Joc de rol: “De-a bucătarii” ADE – “O zi la brutărie”- vizită la brutărie ALA2 – Talente de năzdrăvani- desene pe asfalt

81

TURA II


ALA – “Ne uităm pe cărţi de circulaţie”; “Semaforul”“Pe stradă”- prezentare soft educaţional

ADE –“Micii pietoni- fişă”

ADP - Rutină

ALA – “Reciclăm, protejăm”; “Pădurea”„Jocuri iniţiate de copii”

ADE -“Micii ecologişti”- facem curăţenie în curtea

grădiniţei


ALA – “Citim imagini”; “Colorez ce îmi place”“Albumul grupei”-lucrare colectivă

ADE – “Mingea prin tunel”

ADP - Rutină

ALA – “Ne jucăm cu marionete”; “Forme pe nisip”

“Cântece pentru copii”

ADE –“În lumea poveştilor”


ALA – “La cumpărături”; “Modelăm pâinici”„Desenez ce îmi place”

ADE – “Să mâncăm sănătos”- prezentare PPT

82

OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Obiective cadru:O1 - Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale;O2 - Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;O3 - Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;O4 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

Obiective de referinţă:O1 - Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor.O2 - Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.O3 - Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.O4 - Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.O5 - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.O6 - Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.O7 - Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive.O8 - Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.O9 - Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).O10 - Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.O11 - Să manifeste interes pentru citit.O12 - Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.O13 - Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.O14 - Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.O15 - Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.O16 - Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora.O17 - Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.O18 - Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.). O19 - Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢEObiective cadru:O1 - Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;

83

O2 - Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură, întrebuinţând un vocabular adecvat;O3 - Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor geometrice; O4 - Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare;O5 - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii adecvate;O6 - Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;O7 - Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilirea de relaţii cauzale, spaţiale, temporale; O8 - Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;O9 - Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.Obiective de referinţă:O1 - Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan.O2 - Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.O3 - Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.O4 - Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de experimente.O5 - Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.O6 - Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice.O7 - Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.O8 - Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.O9 - Să identifice poziţia unui obiect într-un şir, utilizând numeralul ordinal.O10 - Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.O11 - Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10.O12 - Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întâlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti, povestiri. O13 - Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.O14 - Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.O15 - Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului.O16 - Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.O17 - Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.O18 - Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite.O19 - Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.DOMENIUL OM ŞI SOCIETATEObiective cadru:O1 - Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;O2 - Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;

84

O3 - Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă);O4 - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii; O5 - Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;O6 - Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;O7 - Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;O8 - Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

Obiective de referinţă:O1 - Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.).O2 - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă). O3 - Să negocieze şi să participe la decizii comune.O4 - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.O5 - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.O6 - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).O7 - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.O8 - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice.O9 - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice. O10 - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice.O11 - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.O12 - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.O13 - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi.O14 - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.O15 - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

Obiective cadru:O1 - Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;O2 - Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);O3 - Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;O4 - Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;O5 - Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;

85

O6 - Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

Obiective de referinţă:O1 - Să redea teme plastice specifice desenului.O2 - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.O3 - Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.O4 - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.O5 - Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora.O6 - Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete.O7 - Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el.O8 - Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.O9 - Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor).O10 - Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.O11 - Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.O12 - Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale. O13 - Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.O14 - Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.O15 - Să intoneze cântece pentru copii. O16 - Să cânte acompaniaţi de educatoare O17 - Să acompanieze ritmic cântecele.O18 - Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare. O19 -Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuiaO20 - Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.O21 - Să exprime într-un joc impresia muzicală.O22 - Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare.O23 - Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

Obiective cadru:

O1 - Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;O2 - Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;O3 - Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

Obiective de referinţă:

O1 - Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări. O2 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.

86

O3 - Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.O4 - Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).O5 - Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).O6 - Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.O7 - Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/ sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.O8 - Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.

PROIECT TEMATIC: VENIŢI ÎN LUMEA MEA!TEMA ANUALĂ: CINE SUNT/SUNTEM?GRUPA: MIJLOCIEARGUMENT: Prin derularea acestui proiect dorim să familiarizăm copiii cu mediul ambiental al grădiniţei şi cu activităţile oferite de grădiniţă. Totodată dorim ca prin intermediul temelor propuse copiii să descopere date cît mai multe despre corpul lor,să îşi exprime liber sentimentele faţă de membrii familiei şi să aplice norme de comportare în societate.

DURATA: 3 SĂPTĂMÂNILOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂOBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2.• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O4; O6.• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7.• Domeniul Estetic şi creativ: O3;O5.• Domeniul Psihomotric:O1;O3OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O6.

87

• Domeniul Ştiinţe : O1; O2; O3; O13; O17.• Domeniul Om şi societate: O1; O2; O8; O9.• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O2; O15; O16• Domeniul Psihomotric: O1; O2; O3.

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce ştim?Suntem oameni.Ştim cum arătăm.Avem nas, gură, ochi, etc.Există fete şi băieţi.Avem părinţi, fraţi, bunici.Mergem la grădiniţă.Să denumim obiecte de îmbrăcăminte şi de igiena personal.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Care sunt părţile componente ale corpului uman?Care sunt membrii familiei mele? Ce rol are fiecare în familie?Cine face parte din familia grădiniţei? Care sunt rolurile membrilor familiei din grădiniţă? Care sunt regulile de comportare în familia de acasă?Care sunt regulile de comportare la grădiniţă?Ce înseamnă viaţă sănătoasă?Ne facem prieteni la grădiniță.

CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALE puse la dispoziţia copiilorBibliotecă

Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini, caiete de lucru, fișe suport,creioane.

ArtăCarioca, acuarele, pensulă,plastilină, planșete, coli de desen, autocolant, caiete de lucru, creioane colorate.

Joc de rolJocuri creative, set de bucătărie, păpuși, truse diferite, siluete.

ConstrucţiiCuburi din lemn și plastic, arco, mozaic, lego,truse diverse.

ŞtiinţăAlbum, enciplopedii, calculator, CD/DVD, mulaje, seturi de jetoane.

Nisip şi apăLadă suport, nisip, apă, forme, unelte pentru nisip, jucării pentru nisip.

Joc de masăPuzzel, imagini, jetoane, tăblițe magnetice, coli, creioane.

PROIECT TEMATIC: ZÂNA TOAMNĂTEMA ANUALĂ: CUM, CÂND ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?GRUPA: MIJLOCIEARGUMENT: Prin temele propuse în acest proiect vom stimula curiozitatea copiilor pentru investigarea mediului înconjurător . Vom utiliza materiale din natură, vom stabili activități de observare, experiment, lecturi după imagini, activități gospodărești, menite să îi ajute pe copii să descopere aspecte din natură.DURATA: 5 SĂPTĂMÂNILOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂOBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3.• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O4; O7.• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7;O8.• Domeniul Estetic şi creativ: O1;O4.• Domeniul Psihomotric:O1;O3OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O7.• Domeniul Ştiinţe : O1; O2; O4; O5; O.• Domeniul Om şi societate: O1; O2; O11; O14.• Domeniul Estetic şi creativ: O2; O3; O15; O19.• Domeniul Psihomotric: O1; O5; O6.

88


Ce ştim?Toamna cad frunzele.Toamna plouă mai mult..Toamna găsim multe fructe şi legume. Ştim cum trebuie să consumăm fructele şi legumele.Ele conţin vitamine şi ne ajută să fim mai puternici.Toamna este unul dintre cele patru anotimpuri ale anului.

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Cum se formează ploaia?De ce fel de vitamine avem nevoie pentru a creşte mai voinici?De unde luăm fructe și legume cînd este frig?De ce au nevoie florile ca să crească?Care sunt ingredientele folosite la prepararea supelor, tocanelor.


Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini,tăblițe magnetice, caiete de lucru, fișe suport,creioane.

ArtăCarioca, acuarele, pensulă,plastilină, planșete, coli de desen, materiale din natură, lipici, autocolant, caiete de lucru, creioane colorate.

Joc de rolJocuri creative, set de bucătărie, coșuri, fructe, legume, flori, costumații, măști,

ConstrucţiiCuburi din lemn și plastic, arco, mozaic, lego,truse diverse.

ŞtiinţăAlbum, enciplopedii, calculator, CD/DVD, materiale din natură, seturi de jetoane.

Nisip şi apăLadă suport, nisip, apă, forme, unelte pentru nisip, semințe, flori, pietricele.

Joc de masăPuzzel,materiale din natură, jetoane, tăblițe magnetice, coli, creioane, „Din jumătate-întreg”, pioneze.

PROIECT TEMATIC: CE DRAGI ÎMI SUNT SĂRBĂTORILE!TEMA ANUALĂ: CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?GRUPA: MIJLOCIEARGUMENT: Copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Nicolae și a lui Moș Crăciun de aceea vom proiecta activitatea didactică astfel încât să aducem cât mai aproape de ei magia sărbătorilor. De asemenea le vom transmite prin datinile și obiceiurile strămoșești. DURATA: 3 SĂPTĂMÂNILOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂOBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O4.• Domeniul Ştiinţe: O2; O3; O4; O7.• Domeniul Om şi societate: O1; O4; O7.• Domeniul Estetic şi creativ: O1;O2; O4; O5.• Domeniul Psihomotric:O1;O2; O3.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O5;O10..• Domeniul Ştiinţe : O2; O5; O6; O7; O17; O19.• Domeniul Om şi societate: O5; O6; O9; O10; O11.• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O2; O4; O8; O10; O21; O22.• Domeniul Psihomotric: O1;O4; O6; O9.


Ce ştim? Moş Nicolae le aduce daruri copiilor

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?De unde ştie Moş Nicolae/Moș Crăciun cum s-au comportat

89

cuminţi. Copiii îşi curăţă ghetuţele.Vine Moș Crăciun și toți primesc cadouri.Împodobim bradul. Mergem la colindat.

copiii? De ce mergem cu colindul?Cum întâmpină gazdele colindătorii?Care este semnificația bradului?Cum trebuie să întâmpinăm Crăciunul?


Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini, caiete de lucru, fișe suport,creioane.

ArtăCarioca, acuarele, pensulă,plastilină, planșete, coli de desen,hârtie glasată, hârtie creponată,lipici, foarfece, autocolant, caiete de lucru, creioane colorate.

Joc de rolJocuri creative, set de bucătărie, păpuși, truse diferite, costume populare, costume de Moș Crăciun.

ConstrucţiiCuburi din lemn și plastic, arco, mozaic, lego,truse diverse; tangram.

ŞtiinţăImagini, enciplopedii, calculator, CD/DVD, mulaje, seturi de jetoane, ramuri de brad.

Nisip şi apăLadă suport, nisip, apă, forme, unelte pentru nisip, jucării pentru nisip.

Joc de masăPuzzel, imagini, jetoane, tăblițe magnetice, coli, creioane.

PROIECT TEMATIC: HAI SĂ CĂLĂTORIM!TEMA ANUALĂ: CUM ESTE, A FOST ȘI VA FI PE PĂMÂNT?GRUPA: MIJLOCIEARGUMENT: Zilnic utilizăm mijloace de transport de aceea considerăm că este necesar să cunoaștem cât mai multe aspecte depre acestea. Vom insista asupra semnificației semnelor de circulație și anormelor de conduită într-un mijloc de transport.DURATA: 3 SĂPTĂMÂNILOC DE DESFĂŞURARE: SALA DE GRUPĂ

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERENŢIALE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O1; O2; O3; O4.• Domeniul Ştiinţe: O1; O3; O5; O7;O8.• Domeniul Om şi societate: O1; O3; O4; O6.• Domeniul Estetic şi creativ: O2;O3;O5.• Domeniul Psihomotric:O1;O2;O3.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE:• Domeniul Limbă şi comunicare: O3; O5; O10; O14.• Domeniul Ştiinţe : O9; O10; O12; O13; O17.• Domeniul Om şi societate: O4; O5; O10; O15.• Domeniul Estetic şi creativ: O1; O4; O5; O13;O14.• Domeniul Psihomotric: O1; O5; O6.


Ce ştim?Denumirea mijloacelor de transport.Ce combustibil folosesc mijloacele de transport terestru?Din ce sunt alcătuite mijloacele de transport?

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?Cu ce se alimentează fiecare mijloc de transport?Ce înseamnă mijloc de transport în comun?Unde putem ajunge cu mijloacele de transport?Ce putem transporta cu mijloacele de transport?Ce reguli trebuie respectate în mijloacele de transport?

90

De ce plătim bilete ?


Cd-uri, Cărți ilustrate, reviste, albume, imagini,planșe, caiete de lucru, fișe suport,creioane.

ArtăAcuarele, pensulă,plastilină, planșete, coli de desen, autocolant, caiete de lucru, creioane colorate, hârtie glasată, hârtie creponată.

Joc de rolPăpuși, camioane, mașinuțe, vapoare, avioane, rachete, semne de circulație, bilete de călătorie, obiecte necesare călătoriei.

ConstrucţiiCuburi din lemn și plastic, arco, lego, utilaje, camioane.

ŞtiinţăAlbum, enciplopedii, calculator, CD/DVD, mulaje, seturi de jetoane.

Nisip şi apăLadă suport, nisip, apă, forme, unelte pentru nisip, mașinuțe.

Joc de masăPuzzel, piese geometrice,cifre, jetoane, tăblițe magnetice, coli, creioane.

IEDUL CU TREI CAPREde Octav Pancu Iaşi

-fragmente-

Povestea asta nu s-a întâmplat chiar pe vremea când se potcoveau puricii, ci mult mai aproape, când puricii au devenit tare nesuferiţi, iar eu vă doresc, copii, să n-aveţi de-a face cu ei... Cică nu departe de casa caprei cu trei iezi îşi avea casă un ied cu trei capre. Era un ied ca toţi iezii: nici mai mare, nici mai mic, nici mai frumos, nici mai urât. Cum s-ar spune: nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai că el în loc de o capră avea trei: o capra-mamă, o mătuşa-capră şi o capră-bunică

Dimineaţa, nici nu apucă bine iedul să deschidă ochii, că şi începea să poruncească: – Capră-mamă! – Spune, fiul meu iubit! – Îmbracă-mă. Nu pot singur... Capra-mamă nu aşteptă să i se spună de două ori. Se aplecă să-i caute opincile sub pat, se urcă pe dulap

să-i găsească nădragii şi se bagă după cuptor să-i afle cămăşuica. Uf! Când se vedea îmbrăcat, iedul iarăşi poruncea: – Mătuşă-capra! – Spune, nepoţelul meu drag! – Ospătează-mă. Nu pot singur... Fără să mai zăbovească, mătuşa-capră se repezea la bucătărie, turna într-o ulcică lapte dulce şi aşeza într-

o strachină mămăliguţă caldă. Apoi, punea ulcica şi strachina pe-un ştergar şi le aducea fuguţa la patul iedului; îi rupea mătuşa-capră din mămăliguţă şi-i îndesa în gură iedului!

Zburda iedul toată ziulica pe afară, iar seara, când se întorcea acasă, se întindea în pat şi poruncea: – Capră-bunică!– Spune, nepoţelul meu scump!– Adoarme-mă! Nu pot singur...Cât ai clipi, capra-bunică venea lângă ied şi se pornea să-i cânte şi să-l legene. – Nani, nani, nani, coboară somn pe scara ta nevăzută. Nani, nani, nani, şi opreşte-te, somn, pe ochii

nepoţelului meu, nani, nani, nani. Hei, aşa trai ca al iedului, mai zic şi eu! – Capră-mamă, îmbracă-mă!– Mătuşă-capră, ospătează-mă! – Capră-bunică, adoarme-mă! Nu pot singur. Şi capra-mamă şi mătuşa-capră şi capra-bunică lăsau toate treburile şi veneau fără zăbavă la porunca

iedului. Dar într-o seară, capra bunică îl adormi pe ied, când bătu la poartă vecină, capra cu trei iezi.

91

– Scumpele mele surate, le zise ea caprei-mamă, matușei-capre şi caprei-bunică, după ce trecu pragul. Am intrat cu o mare rugăminte în casă suratelor voastre. Mâine seară, mi se însoară iedul cel mare. Tare aş vrea să le pregătesc un ospăţ să i se ducă vestea. Mă rog, domniilor voastre, fiţi bune şi poftiţi, mâine, la mine, să-mi ajutaţi la învelitul sărmăluţelor, la împletitul colacilor ori la ce-o mai fi trebuinţă.

- Da se poate să nu ne învoim? Mâine în zori, suntem la dumneata, surato. Te-ajutăm cu dragă inimă, îi răspunse capra-mămă.

A doua zi, dimineaţa, pe la ceasul când soarele încă se mai freca la ochi de somn, plecară cele trei capre ale iedului la vecina capră cu trei iezi

Mai târziu, se trezi şi iedul. După cum îi era obiceiul, strigă: – Capră-mamă! îmbracă-mă! Dar nimeni nu veni să-l îmbrace. Capra-mamă, precum se ştie, era plecată. Atunci începu iedul să se tăvălească prin pat şi să urle ca vai de lume: – Îmbracă-mă! îmbracă-mă! îmbracă-mă! Nu pot singur... Vulpea, care tocmai trecea pe acolo şi auzind urletele iedului, curioasă din fire, bagă capul pe geam ca să

afle ce se întâmpla. – Nu mai striga atâta, iedutule, îi vorbi mieros vulpea, dacă nu poţi să te îmbraci singur, te ajut eu.

Aruncă-mi hainele şi numaidecât te îmbrac! Bucuros, iedul azvârli opincile şi nădragii şi cameșuica. Una câte una, vulpea le prinse, le vârî într-un sac şi

pe-aici ţi-e drumul! Fugi cu ele să le vândă în târg. Mare amărăciune îl cuprinse pe ied şi multe lacrimi grele vărsă.Dar tot plângând şi văicărindu-se îl apucă foamea. Strigă:– Mătuşă-capra! Ospătează-mă! Dar nimeni nu veni să-l ospăteze. Şi mătuşa-capră, precum se ştie, era plecată. Se porni, iar, iedul să se tăvălească şi să urle: – Ospătează-mă! Ospătează-mă! Ospătează-mă! Nu pot singur. Când ţipa el aşa, trecu pe acolo ursul. – Nu mai striga atâta, ieduțule! îl potoli ursul cu vocea lui groasă. Mai bine, spune-mi unde e mâncarea, ca

să te ajut eu... Te ospătez pe cinste!De bună seamă că iedul îi spuse! Şi intră ursul în bucătărie şi începu să înfulece cât şapte.

Înfulecă toată mămăliga. Sorbi şi ultimul strop de lapte. Ba, de lacom ce era, înghiţi şi ceaunul!Apoi, bineînţeles, ursul plecă fără să-i mai dea iedului bună-ziua. De-abia acum se puse iedul şi mai vârtos pe plâns. Şi plângi şi plângi...Toată lumea, însă, ştie că după plâns ţi se face somn. Ori dacă cineva, nu ştie, află de la mine.

Strigă iedul: – Capră-bunică! Adoarme-mă! Dar nimeni nu veni să-l adoarmă, căci şi capra bunică, precum am mai spus, era plecată. Şi din nou începu iedul să se tăvălească şi să urle: – Adoarme-mă! Adoarme-mă! Adoarme-mă! Nu pot singur.Lupul tocmai ieşea la plimbare. – Nu mai striga atâta, ieduțule! glăsui răguşit lupul. Lasă că vin eu să te adorm.Intră lupul în casă, se aşeză lângă ied, legănându-l şi cântându-i: – Nani, nani, nani, nu mai coborî, somn, că nu-i nevoie! Nani, nani, nani! Am să-l mănînc pe iedul cel răsfăţat, râzgâiat şi alintat, nani, nani, nani! Iedul se-nspăimântă! Şi nici eu nu pot să vă spun de unde mai găsi putere să se smulgă de lângă lup şi s-o

rupă la fugă încotro vedea cu ochii. Se-napoie acasă, gol, flămând şi ostenit, abia pe seară.

Şi cum intră pe uşă, zise: – Capră-mamă, mătuşă-capră, capră-bunică, am să vă povestesc tot ce s-a întâmplat, dar mai întâi să-mi

caut nişte haine ca să mă îmbrac şi apoi să mănânc ceva că tare mi-e foame.Se îmbracă iedul, mâncă ce mai găsi prin oale, dar, inainte să-şi înceapă povestea, adormi buştean.

GRĂDINIŢA

92

Grădiniţa de copiiPlină e de jucăriiPăpuşele, ursuleţi,Căluşei şi tot ce vreţi.

Dimineaţa-n zori de ziVezi mulţime de copiiVenind veseli, mulţumiţiPentru lecţii pregătiţi

PUF ALB ŞI PUF GRI

În căsuța mică din pădure, trăia fericită o iepuroaică cu cei doi iepurași ai săi. Într-o seară iepurașii Puf-Alb și Puf-Gri se pregăteau să meargă la bâlci. Mămica lor, iepuroaica, le dădu cămășuțe noi, una lui Puf-Alb și una lui Puf-Gri. Apoi luă copaia în care făcuseră baie iepurașii și ieși afară din casă.

— Vai ce bine îmi pare că mergem la bâlci! se bucură Puf-Alb. O să mâncăm turtă dulce! O să zburăm cu avionul!

Dar Puf-Gri nu asculta ce spunea frățiorul său. El văzuse pe dulap borcanul cu dulceață, la care poftea mult.— Puf-Gri, strigă Puf-Alb, Puf-Gri nu se poate! PuF-Gri, ai s-o superi pe mămica, repetă Puf-Alb, încercând

să-l oprească.Puf-Gri lovi borcanul. Borcanul se rostogoli peste Puf-Alb și căzu spărgându-se și mânjind pe nevinovatul

iepuraș cu dulceață. Puf-Gri, văzându-și isprava, coborî de pe dulap și, de frica pedepsei, fugi departe de locul cu pricina.

Iepuroaica tocmai intră și-l văzu pe Puf-Alb cu boticul plin de dulceață lângă borcanul spart, iar Puf-Gri, stând cuminte în celălalt colț al camerei.

— Așa, zise iepuroaica supărată. Puf-Alb a vrut să fure dulceață. Puf-Gri, tu ai fost cuminte, să mergem la bâlci, iar Puf-Alb să stea acasă.

La bâlci iepuroaica îi cumpără lui Puf-Gri turtă dulce. Dar Puf-Gri nu putu să mănânce turta dulce. El știa că nu fusese cuminte și nu merita darul.. Iepuroaica îl îndemna pe Puf-Gri să se joace, să zboare cu avionul. Dar pe Puf-Gri îl frământa conștiința, îl chinuia fapta lui urâtă. Își amintea de Puf-Alb care rămăsese acasă pedepsit pe nedrept, tocmai pentru că încercase să-l oprească să fure dulceață. Puf-Gri nu putu să rabde și fugi de lângă maică-sa. El alergă spre casă la frățiorul lui. Iepuroaica mirată, alergă și ea după Puf-Gri să vadă unde se duce. Puf-Gri ajunse acasă, deschise zăvorul și îl văzu pe Puf-Alb stând supărat pe marginea patului.

— Puf-Alb, ți-am adus turtă dulce, zise Puf-Gri. Tu meriți, e a ta! Tu ești cuminte.Puf-Alb însă nu vroia să se uite la el… îi întoarse spatele supărat.— Eu…continuă Puf-Gri- e urât ce-am făcut…nu mai fac niciodată!— Puf-Gri! strigă fericit Puf-Alb. Ce bine îmi pare că ți-ai recunoscut greșeala; și cei doi iepurași se

îmbrățișară.Bucuroasă, iepuroaica se reîntoarse la bâlci cu amândoi iepurașii. Au zburat cu avionul și Puf-Alb și Puf-Gri

și s-au dat în bărci, s-au învârtit în călușei și s-au bucurat mult de toate frumusețile din bâlci. Au fost la un țap fotograf, s-au fotografiat, iar poza au pus-o acasă deasupra patului.

Din ziua aceea Puf-Gri nu a mai mințit niciodată.

PRIETENII CURĂŢENIEI

Apa, mâna şi săpunulNumai trei, dar parcă-i unul,Spală-ntâi perechileOchii şi urechile.Spală corpul jumătateŞi pe faţă şi pe spate.

93

Bucuroasă, periuţaSpală dinţii uţa-uţa.

UNDE A ZBURAT RANDUNICA de Titel Constantinescu

Când s-a trezit Cip-Cirip, un vânt rece bătea, care legana frunzele copacilor şi tufele măcieşilor... Soarele nici nu răsărise înca şi vrăbiuta Cip-Cirip îşi luă zborul spre prietena ei, rândunica: „O să zburăm

amândouă, pâna la iaz şi o să facem baie împreună", se gândea pe drum vrăbiuţa, bucuroasă. „Ea în apă, eu în nisip".

Căsuţa rândunicii era sub streaşina unei case, sus, sus de tot!– Cip –cirip -cirip! făcu vrăbiuţa, ceea ce pe limba vrăbiilor însemna:

Vecinicã, Rândunică Ieşi afară Surioară... Nu-i nici cald şi nu-i nici soare, Dar e bine de plimbare..."

A stat vrăbiuţa, a mai strigat odată, de doua ori, apoi, sfâr... a zburat spre pădure. Frunzele copacilor începuseră să se îngălbenească şi firele de iarbă nu mai erau verzi. Vrăbiuţa simţea că e mai frig decât ieri, dar nu prea înţelegea de ce...

Şi cum zbura ea, aşa, mai aproape de pământ, numai ce-o văzu pe furnică. Aceasta ducea spre un muşuroi un miez de pâine mai mare decât două furnici la un loc!

Vrăbiuţa se apropie de ea şi ciripi:„Cip-cirip, soră furnică,

N-ai vazut pe rândunica?"Dar furnica îi răspunse fără să se oprească din drum:— N-am văzut-o, n-am vazut-o... Du-te şi întreabă-l pe bursuc... Eu n-am timp să mă uit după rândunică. Acum îmi fac provizii de iarnă...Vrăbiuţa zbură mai repede, pâna ce îl întâlni pe moş Bursuc. Abia ducea în gură o ramură cu frunze

roşioare, ca arama. Se pregătea să-şi facă culcuşul.Vrăbiuţa se opri pe un fir de măcieş.„Moş Bursuc, n-ai vazutVecinica, RândunicaPe aici a trecut?"Dar bursucul n-o văzuse pe rândunică, şi-i păru rău că n-o putea ajuta pe vrăbiuţa.Şi iar zbură vrăbiuţa, mai departe. În poiană, întâlni o sopârlă. — N-ai văzut-o pe rândunică?... întrebă ea.Dar nici şopârla n-o văzuse şi îi răspunse repede:— N-am văzut-o, n-am văzut-o. N-am avut timp... Toată dimineaţa am căutat o piatră mai mare, sub care să

dorm toată iarna... În sfârşit, am găsit una!Şopârla a plecat spre noul ei culcuş, iar vrăbiuţa a zburat pâna la iaz la prietena ei broscuţa.Sălciile de pe mal îşi scuturaseră toate frunzele, iar nuferii nu se mai vedeau deloc.Vrăbiuţa se opri lânga malul lacului şi strigă: „Hai, broscuţă Oac-oac-oac,Ieşi acum puţin din lac!Cip ci-rip-cip-cirip..."Si iată că broscuţa ieşi la mal...— Bună ziua, broscuţă! ciripi vrăbiuţa. N-ai văzut pe rândunica? o caut de azi dimineată.— Nu, n-am văzut-o! răspunse broscuţa. Oac-Oac! Mi-am făcut o căsuţă în nămolul din fundul lacului. E aşa

de cald acolo! O să dorm toată iarna. Dar cese aude? întrebă broscuţa...— Ia te uită, nişte păsări! N-o fi şi prietena noastra, rândunica?— Ba da, şi eu sunt, răspunse rândunica. Şi coborî lânga ele.— Dar unde ai fost pâna acum? întrebă vrăbiuţa... Te-am căutat peste tot şi nu te-am găsit.

94

— Am stat de vorba cu alte rândunici, pe nişte fire de telegraf şi ne-am făcut planul de drum.— Cum? de ce plecaţi? — întrebară broscuţa şi vrăbiuţa. — N-avem ce mânca la iarnă. Aici nu mai găsim nici musculiţe, nici viermişori.— Dar o să mai vii? întrebă vrăbiuţa.— Sigur că-o să viu la primavara.Vrăbiuţa era tare bucuroasă... se gândea cum să păzească mai bine cuibul rândunicii, pâna la primavară...Şi rândunica a plecat. S-a ridicat sus, sus de tot şi împreună cu celelalte rândunici, strânse în stol, au zburat

mai departe spre tările calde.Vrăbiuţa ciripi în urma rândunicii:„Drum bun, rândunico!"Apoi zbură repede spre cuib, ca să-l deretice, să aibă şi ea adapost peste iarnă.

TOAMNAde Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga varăAu lucrat din zori în seară,Toamna au roade bogateAu şi fructe, şi bucate ,Mere,Pere,În panere.PruneBuneŞi alune,Şi gutuiamarui,Cu puf galbenCa de pui.Şi tot felul de legume,De nu le mai stii pe nume.

RIDICHEA URIAŞĂ

Bunicul a pus în grădiniță o ridiche și a crescut ridichea aceea mare, mare, cât capul omului, și mai mare.Într-o zi bunicul a încercat să smulgă ridichea din pământ; și apucând-o de frunze trage și trage...iar ridichea

nu s-a lăsat deloc.Moșul a chemat și pe baba.Baba s-a prins de mijlocul moșneagului, moșneagul de frunzele ridichii și trag, trag, dar ridichea nu s-a

smuls.A chemat baba și o nepoată.Nepoțica s-a prins cu amândouă mâinile de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche. Trag, trag, trag,

dar ridichea nu s-a smuls. Nepoțica a chemat cățelușul.Cățelușul s-a agățat de poala nepoțicăi, nepoțica de mijlocul babei, baba de moș și moșul de ridiche și trag,

trag, dar ridichea nu s-a smuls.Iaca și pisica să ajute și ea la scos ridichea. Pisica s-a agățat de coada cățelului, cățelușul de poala

nepoțicăi, nepoțica de mijlocul babei, baba de moșneag și trag, trag, trag, dar ridichea tot nu s-a smuls.— Stați că mai aduc eu un tovarăș în ajutor! zice pisica. Și a chemat pe șoarece.Se prinde șoarecele de coada pisicii, pisica de cățeluș, cățelușul de nepoțică, nepoțica de bunică, bunica de

moș, moșul de ridiche și trag, trag...ridichea s-a smuls.

95

TOAMNA de Mircea Micu

Toamnă , spune un-te duci?Ia, mă duc să scutur nuci!Toamnă, unde te grabeşti?Ia, ma duc să caut veşti!Sus în vie, jos în luncă

Să dau soarelui poruncăSă coacă gutuileSă-ncălzească viile.Spune, dacă te grabeştiToamna, când te odihnesti?

CRIZANTEMA de Otilia Cazimir

Au înflorit iar crizanteme,Că-i prea târziu nici nu le pasă.A fost şi soare mai devremeŞi-acuma ploaia se revarsă.Noi vă privim plini de-ncântareSclipiri de gingaşă luminăDragi crizanteme din grădinăŞtiati ca iarna vrea să vină?

GRĂDINA DE LEGUME de Maria Raicu

În grădina casei meleAm legume câte vrei:Cartofi, varză, gogonele, Ceapă, morcovi şi ardei,Vinete întunecate Şi verdeţuri aromateSă le folosim pe toate În mâncăruri renumiteCăci sunt bune consumateŞi proaspete, şi gătite!

Mama tot mereu îmi spune Şi bunica îmi dă sfaturiSă consum zilnic legume Şi proaspete zarzavaturi.Cu-ale lor învăţăminteAm crescut voinic, frumos, Sunt un copilaş cuminte, Am fost mereu sănătos, Şi n-am luat medicamente!

PE NINSOARE de Mircea Pop

Şi tot ninge,Şi tot cerne,Se bat norii ,sus Cu perneŞi-ai să vezi Acuşi –acuşiPârtiePe derdeluş.

Doi copii Cu nasul roşuParc-ar fiGerilă-Moşu?Uite-abia-abiaSe vădDin mantiile De omăt !

FETIŢA CU CHIBRITURI de H.Ch.Andersen

96

Era un ger grozav afară. Ningea mocnit şi începuse a se înnopta: era Ajunul Anului Nou. Pe frigul şi pe întunericul acela, mergea pe stradă o biată fetiţă cu capul şi cu picioarele goale. Când plecase de-acasă, avusese nişte papucei de pâslă, dar nu-i fuseseră de prea mare ajutor. Papucii îi erau prea mari; mama ei aproape că îi rupsese de atâta purtat şi erau şi aşa prea largi pentru dânsa. Astfel că pe unul mititica îl pierdu grăbindu-se să treacă o stradă, unde era cât pe ce să fie strivită între două trăsuri grăbite. Iar pe celălalt i-l luase un băiat, care zicea că vrea să îşi facă din el un leagăn pentru copilul lui, când o fi să aibă şi el unul.Aşa că de atunci fetiţa merse în picioarele goale, iar acestea îi deveniseră din cauza frigului roşii-vinete. În şortul ei vechi, micuţa ţinea strâns un vârf de cutii de chibrituri şi mai avea şi în mână o cutie. Fusese o zi rea pentru dânsa, pentru că nimeni nu îi cumpărase nimic până la acea oră târzie. Astfel că n-avea niciun bănuţ. Şi îi era tare foame, şi îi era nespus de frig!

Biata fetiţă! Fulgii de zăpadă cădeau pe părul ei lung şi bălai, care i se încreţea frumos pe lângă ceafă, dar nu se gândea ea acum la părul ei creţ. Luminile străluceau la ferestre, miros de fripturi se răspândea în stradă, căci era Ajunul Anului Nou. Iată la ce se gândea ea!

Într-un sfârşit, nu mai fu în stare să meargă. Se opri şi se ghemui într-un colţ, aflat între două case, din care una ieşea în stradă mai mult decât cealaltă. Şi cu toată că îşi strânse picioruşele sub dânsa, frigul o pătrundea din ce în ce mai mult. Dar nu îi venea să se ducă acasă!

Dacă ar fi adus înapoi toate chibriturile, şi niciun bănuţ, tatăl ei ar fi bătut-o straşnic pentru asta. Şi-apoi, ce, acasă la ea nu era la fel de frig? Ai ei locuiau sub un acoperiş prin care vântul sufla în voie, cu toate că îi fuseseră astupate crăpăturile cele mari cu paie şi cu zdrenţe, în repetate rânduri.

Mânuţele fetei erau aproape îngheţate de frig. „Un chibrit aprins le-ar putea face bine”, gândi micuţa. Ah, dacă ar îndrăzni să scoată unul, numai unul, din cutie, să-l zgârie de zid şi să-şi încălzească degeţelele!

Fetiţa nu mai răbdă, aşa că scoase unul şi hârş! Cum mai trosni, şi cum se mai aprinse! Chibritul ardea întocmai ca o lumânărică! Micuţa ţinu mânuţa deasupra flăcării, ca să şi-o încălzească.

Ce lumină ciudată!… Dintr-odată, fetiţei i se păru că stă lângă o sobă mare de fier, care avea deasupra un capac lucios de aramă. Înăuntrul sobiţei, focul ardea mocnit şi era atât de cald acolo.

„Dar oare ce să fie asta?” îşi zise în sinea ei fetiţa. Apoi îşi întinse numaidecât picioruşele, ca să şi le încălzească şi pe dânsele. Dar flacăra lumânării nu ţinu o veşnicie. Se stinse şi odată cu ea pieri şi soba. Fetiţa rămase cu rămăşiţa de chibrit ars în mână…

„Hârş!” aprinse de îndată un alt chibrit, care străluci, făcând ca zidu în care bătea lumina să devină străveziu, ca o pânză subţire. Atunci fetiţa putu vedea până într-o odaie unde era întinsă o masă acoperită cu o faţă de masă albă, pe care sclipeau porţelanuri fine. În mijlocul mesei fetiţa văzu o gâscă friptă, umplută cu prune şi cu mere ce, răspândea un miros atât de plăcut. Şi, lucru de necrezut, deodată gâsca sări de pe masă şi veni cu furculiţa şi cuţitul în spinare până la biata fetiţă. Cum însă se stinsese şi al doilea chibrit, fetiţa nu mai văzu dinainte decât zidul rece şi gros al casei.

Îndrăzni să mai aprindă încă unul… Şi, deodată, se văzu şezând sub un pom frumos de Crăciun. Acesta era cu mult mai mare şi cu mult mai frumos împodobit decât văzuse ea pe fereastră, la negustorul cel bogat. Mii de lumânărele ardeau pe crengile lui verzi, şi poze de tot felul, precum cele ce împodobesc ferestrele prăvăliilor, păreau că îi zâmbesc.

Fetiţa îşi ridică amândouă mâinile spre brad, dar se stinse şi al treilea chibrit. Iar lumânărelele din pomul ei de Crăciun prinseră a se înălţa din ce în ce mai sus. Şi se înălţară, şi se tot înălţară, până când, deodată, micuţa văzu că luminiţele acelea deveniseră stele. Una dintre ele căzu şi lăsă o dungă mare de foc pe cer.

„A murit cineva” gândi micuţa, amintindu-şi că bunica ei, care fusese foarte bună cu dânsa, dar care nu mai trăia acum, obişnuia să-i spună adesea: „Când cade o stea, un suflet se înalţă la Dumnezeu”.

Fetiţa mai trase încă un chibrit pe zid şi, dintr-odată, se făcu o lumina mare, în mijlocul căreia stătea bunica ei, în picioare. Era nespus de strălucitoare şi o privea pe fetiţă cu blândeţe şi duioşie!

— Bunică dragă, strigă fetiţa, ia-mă cu tine! Când s-o stinge chibritul, ştiu că n-o să te mai văd. Ai să pieri şi tu din faţa ochilor mei, ca soba de fier, ca gâsca friptă, ca frumosul pom de Crăciun…

Acestea fiind zise, fetiţa aprinse cât putu de repede toate chibriturile ce îi mai rămăseseră în cutie, căci îşi dorea mult ca bunicuţa ei să nu plece de lângă dânsa.

Dintr-odată însă se făcu o lumină puternică, de parcă ar fi fost ziuă. Niciodată bunica ei nu fusese atât de frumoasă ori de mare! Ea se apropie de fetiţă şi-o îmbrăţişă. Apoi, ţinându-se strâns una de cealaltă, zburară împreună, vesele, în strălucirea aceea de sus. Acolo unde nu mai era nici frig, nici foame, nici supărare. Acolo unde era doar Dumnezeu.

Când se lumină de ziuă, în colţul dintre cele două case, fetiţa zăcea cu obrajii roşii, cu zâmbetul încremenit pe buze… Era moartă! Moartă de frig, în cea din urmă noapte a anului.

97

Prima zi a Anului Nou o găsi acolo, îngheţată, cu grămăjoara ei de cutii cu chibrituri, din care o cutie fusese arsă în întregime.

„Sărmana, a murit de frig!” zise un trecător.„A vrut să se încălzească” îşi dădu cu părerea un altul.Dar niciunul dintre aceştia nu bănuia ce minuni văzuse fetiţa înainte de a pleca din această lume. Ori în ce

strălucire intrase împreună cu bunicuţa ei în împărăţia cerurilor, tocmai în noaptea de Anul Nou!

ÎN SEARA DE CRĂCIUN

de George Coşbuc

Afară ninge liniştit,În casă arde focul;Iar noi pe lângă mama stând,Demult uitarăm jocul.E noapte, patul e făcut,Dar cine să se culce?Când mama spune de IisusCu glasul rar şi dulce.

Cum s-a nascut Hristos în frig,În ieslea cea săracă,Cum boul peste el suflaCăldură ca să-i facă.Cum au venit la ieslea luiPăstorii de la stânăŞi îngerii cântând din cer,Cu flori de măr în mâna.

URSUL PĂCĂLIT DE VULPEde Ion Creangă

Era odata o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană şi nu găsise nicăieri. Făcîndu-se ziua alba, vulpea ieşi la marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gîndindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mîncare.

Şezînd vulpea cu botul întins pe labele dinainte, îi vine miros de peşte. Atunci ea rădică puţin capul şi uitîndu-se la vale, în lungul drumului, zăreşte venind un car tras de doi boi.

„Bun!” gîndi vulpea. Iaca hrana ce-o aşteptam eu. Şi îndată iese de sub tufă şi se lungeşte în mijlocul drumului, ca şi cum ar fi moartă.

Carul, apropiindu-se de vulpe, ţăranul ce mîna boii o vede şi crezînd că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: „Aho !Aho!” Boii se opresc. Ţăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape, şi văzînd-o că nici nu suflă, zice: "Bre, da cum naiba a murit vulpea asta aici ?! Tii!... ce frumoasă caţaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi". Zicînd aşa, apucă vulpea de după cap şi tîrînd-o pînă la car, se opinteşte ş-o aruncă deasupra peştelui. Apoi strigă la boi: "hăis! Joian, cea! Bourean". Boii pornesc.

Ţăranul mergea pe lîngă boi şi-i tot îndemna să meargă mai iute ca să ajungă degrabă acasă şi să ieie pielea vulpii.

Însă cum au pornit boii, vulpea a şi început cu picioarele a împinge peştele din car jos. Ţăranul mîna, carul scîrţîia şi peştele din car cădea.

După ce hoaţa de vulpe a aruncat o mulţime de peşte pe drum, biniii...şor! sare şi ea din car, şi cu mare grabă, începe a strînge peştele de pe drum. După ce l-a strîns grămadă, îl ie, îl duce la vizuina sa şi începe a mînca, că taaa...re-i mai era foame.

Tocmai cînd începuse a mînca, iaca vine la dînsa ursul.— Bună masa, cumătră! Tiii! da ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că taaa...re mi-i poftă!— Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca ţi-i aşa de

poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănînci.— Învaţă-mă, te rog, cumătră, că eu nu ştiu cum se prinde peştele.Atunci vulpea rînji dinţii şi zise:— Alei, cumătre! da nu ştii că nevoia te duce pe unde nu ţi-e voia şi te învaţă ce nici nu gîndeşti? Ascultă,

cumătre: vrei să mănînci peşte? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurii, vîră-ţi coada în apă şi stăi pe loc, fără să te mişti, pînă despre ziuă; atunci smunceşte vîrtos spre mal, şi ai să scoţi o mulţime de peşte; poate îndoit şi întreit decît am scos eu.

Ursul ne mai zicînd nici o vorbă, alergă-n fuga mare la băltoaga din marginea pădurii, şi-şi vîră în apă toată coada!...

În acea noapte începuse a bate un vînt rece, de îngheţa limba-n gură şi chiar cenuşa de sub foc. Îngheaţa

98

zdravăn şi apa din băltoagă, şi prinde coada ursului, ca într-un cleşte. De la o vreme, ursul ne mai putînd de durerea cozii şi de frig, smunceşte odată din toată puterea. Şi sărmanul urs! în loc să scoată peşte, rămîne făr de coada!Începe el acum a mormăi cumplit, ş-a sări în sus de durere. Şi-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucida în bătaie. Dar şireata vulpe ştie cum să se ferească de mînia ursului. Ea ieşise din vizuine şi se vîrîse în scorbura unui copac din apropiere; şi cînd văzu pe urs că vine far de coada, începu a striga:

— Hei, cumătre! Dar ţi-au mîncat peştii coada, ori ai fost prea lacom, ş-ai vrut să nu mai rămînă peşti în baltă?

Ursul, auzind că încă-l mai ie şi-n râs, se înciudează şi mai tare, şi se răpede iute spre copac; dar gura scorburii fiind strîmtă, ursul nu poate să încapă înăuntru. Atunci el caută o creangă cu cîrlig şi începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară, şi să-i deie de cheltuială... Dar cînd apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: "Trage, nătărăule! mie nu-mi pasă, că tragi de copac"... Iar cînd anina cîrligul de copac, striga: "Văleu, cumătre! nu trage, că-mi rupi piciorul!"

În zadar s-a năcăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.Şi iaca aşa, a rămas ursul păcălit de vulpe!

IARNA PE ULIŢĂ de George Coşbuc

A-nceput de ieri să cadăCîte-un fulg, acum a stat,Norii s-au mai răzbunatSpre apus, dar stau grămadăPeste sat.

Nu e soare, dar e bine,Şi pe rîu e numai fum,Vîntu-i liniştit acum,

Dar năvalnic vuiet vineDe pe drum.

Sunt copii. Cu multe săniiDe pe coastă vin ţipînd,Şi se-nping şi sar rîzînd;Prin zăpadă fac mătăniiVrând-nevrând.

SAREA ÎN BUCATE de Petre Ispirescu-fragmente-

A fost odată un împărat. Acest împărat avea trei fete. Rămânând văduv, toată dragostea lui el şi-o aruncase asupra fetelor. Într-una din zile, ce-i vine împăratului, că numai întreabă pe fata cea mai mare:— Fata mea, cum mă iubeşti tu pe mine?— Cum să te iubesc, tată?Iaca eu te iubesc ca mierea, răspunse ea, după ce se gândi că ce lucru poate fi mai dulce pe lume. Atâta o

tăie capul pe dânsa, atâta şi vorbi.— Să-mi trăieşti, fata mea; să-mi facă Dumnezeu parte de tine.Şi întrebând şi pe fata cea mijlocie:— Dar tu, cum mă iubeşti pe mine, fata mea?— Ca zahărul, tată.

99

Atâta o tăie şi pe dânsa capul şi atâta răspunse.— Să-ţi dea Dumnezeu bine, fata mea. Să mă bucur de tine.Pasămite, fetele acestea erau linguşitoare şi ştiau să-şi arate iubirea către părintele lor mai mult decât o

aveau.Şi uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai deoparte şi cu sfială, o întreabă şi pe dânsa:— Cum mă iubeşti tu, fata mea?— Ca sarea în bucate, tată! răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu dragoste firească şi lăsându-şi ochii

în jos, de ruşine că vorbi şi ea. Când auziră surorile ei răspunsul ce dete ea tatălui lor, pufniră în râs şi-şi întoarseră feţele de către dânsa.

Iar tatăl lor se încruntă şi, plin de supărare, zise:— Ia fă-te mai încoace, nesocotito, să ne înţelegem la cuvinte. N-auzişi tu pe surorile tale cele mai mari cu

ce fel de dragoste mă iubesc ele? Cum de nu te-ai luat după dânsele ca să-mi spui câtă dragoste dulce ai şi tu către tatăl tău? Pentru asta oare mă trudesc eu ca să vă cresc şi să vă dau învăţătură cum altele să nu fie în lume ca voi?

Să te duci de la mine cu sarea ta cu tot!Fata cea mică a împăratului, îşi puse nădejdea în Dumnezeu şi se hotărî să plece unde mila domnului o va

duce. Îşi luă deci din casa părintească un rând de haine proaste şi vechi şi pribegi din sat în sat, până la curtea unui alt împărat.

Ajungând acolo, stătu la poartă. Chelăreasa o văzu şi dacă veni la dânsa o întrebă ce vrea; ea răspunse că este o fată săracă şi fără de părinţi, şi ar vrea să se bage la stăpân dacă ar găsi vreun loc.

Chelăreasa se bucură văzând-o că răspunde aşa de cuminte, şi o luă să-i fie ajutoare. Îi spuse ce are să facă şi ii dete pe mână un vraf de chei din mai multe ce avea.

Fata era cuminte şi deşteaptă. Ea începu să deretice prin cămară şi prin dulapurile de la care avea cheile şi să puie fiecare lucruşor la rânduiala lui.

Vestea despre vrednicia şi smerenia ajutoarei de chelăreasă ajunse numaidecât şi la urechile împărătesei. Ea dori s-o vază. Iar dacă se înfăţişă împărătesei, fata de împărat ştiu să se arate şi să vorbească din inimă curată, fără prefăcătorie şi fără multă îndrăzneală.

Împărăteasa prinse a o îndrăgi. Ea bănui că ajutoarea de chelăreasă nu poate să fie de neam prost.O iubea împărăteasa ca pe copilul ei.Mergând împăratul la un război, luă şi pe fiul său cu dânsul, ca să se deprinză cu ale războaielor. Acolo, nu

ştiu cum se făcu, nu ştiu cum se drese, că numai ce îl aduseră acasă rănit.Împărăteasa puse pe fata ei din casă, ca pe un om de credinţă, să îngrijească de dânsul, şi apoi, când una,

când alta, erau nelipsite de lângă patul rănitului.Într-un după-prânz, după ce se făcuse mai bine, când sta de vorbă cu mă-sa, el îi zise:— Ştii ce, mamă, mie mi-ar fi voia să mă însor.— Bine, măicuţă, bine. Şi cine este? O ştiu eu?— Să nu te superi, mamă, dacă ţi-oi spune. Mie mi-a rămas inima la fata dumitale din casă. O iubesc,

mamă, ca pe sufletul meu. Logodiră deci împăratul şi împărăteasa pe fiul lor cu fata din casă a împărătesei şi hotărâră şi nunta.Când începură a face poftirile la nuntă, logodnica fiului de împărat se ruga cu cerul, cu pământul ca la nuntă

să poftească şi pe împăratul cutare, pe tatăl ei adică; se feri însă d-a spune cuiva că este fata acelui împărat.Socrii primiră să-i facă voia şi poftiră la nuntă şi pe acel împărat.În ziua cununiilor veniră toţi musafirii la nuntă. Se începură veseliile şi ţinură toată ziua, ca la împăraţi, de!

Ce să zici?Mireasa poruncise bucătarilor ce bucate să gătească.Ea însă cu mâna ei găti deoparte toate acele feluri de mâncare numai pentru un musafir. După ce se

aşezară toţi poftiţii la masă, începură a mânca şi a se veseli cât nu se poate spune.Împăratul cel poftit, adică tatăl miresei, mânca şi nu prea. Încă de când venise, el se tot uita la mireasă şi

pare că-i zicea inima ceva, dară nu-i venea să crează ochilor.Se mira acest împărat cum de toţi mesenii mănâncă cu poftă nişte bucate care pentru dânsul n-aveau niciun

gust. În cele din urmă, nu se mai putu opri, şi ridicându-se în sus, zise cu glas mare:— Bine, împărate, m-ai chemat la nunta fiului tău ca să-ţi baţi joc de mine?— Vai de mine, măria-ta! Cum se poate să-ţi treacă prin gând una ca aceasta? După cum se vede toată

adunarea, te cinstesc şi pe dumneata ca pe toţi ceilalţi împăraţi, fără deosebire.

100

— Ba să mă ierţi, împărate, bucatele tuturor mesenilor sunt bune de mâncat, numai ale mele nu.Se făcu foc de supărare împăratul socru şi porunci ca numaidecât să vie bucătarii să-şi dea seamă de ceea ce au făcut, şi vinovaţii să se dea morţii.

Atunci se ridică mireasa în sus şi zise împăratului socru:— Eu am gătit bucatele pentru împăratul ce s-a supărat, şi iată pentru ce am făcut-o:Acest împărat este tată-meu. Noi eram trei surori în casa părintească. Tata ne-a întrebat într-o zi cum îl

iubim noi. Surorile mele cel mai mari, una îi răspunse că îl iubeşte ca mierea, alta ca zahărul. Eu îi zisei că îl iubesc ca sarea în bucate. Aşa am socotit eu că nu se poate mai multă iubire decât aceasta! Tata s-a supărat pe mine şi m-a gonit din casă. Dumnezeu nu m-a lăsat să piei şi, prin muncă, cinste şi hărnicie, am ajuns unde mă vedeţi. Acum am vrut să dovedesc tatei că, fără miere şi fără zahăr, poate omul să trăiască, dar fără sare nu, d-aia i-am gătit bucatele fără sare. Judecaţi dumneavoastră cu minte împărătească cine a avut dreptate.

Toţi mesenii într-o glăsuire găsiră cu cale că pe nedrept a fost fata gonită din casa părintească. Atunci tatăl fetei mărturisi că n-a ştiut să preţuiască duhul fetei sale şi şi-a cerut iertăciune. Fata, şi ea, i-a sărutat mâna şi şi-a cerut şi dânsa iertăciune dacă fapta ei l-a supărat. Şi se puseră pe o veselie şi pe o petrecere de se duse vestea în lume. Tatăl fetei se veselea, nu se veselea, dar socrul ştiu că se veselea şi se mândrea că a dobândit o aşa noră, şi de viţă bună, şi înţeleaptă şi harnică.

Şi încălecai p-o şea, şi v-o spusei d-voastră aşa. Şi încălecai p-o lingură scurtă, să trăiască cine ascultă.Şi mai încălecai p-un fus, să trăiască şi cine a spus.

POVESTEA URSULUI CAFENIU de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile care se zbenguiau pe ei.

— Ia te uită!… Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să hohotească şi să se prăpădească de râs.

— E mânjit tot!— De la gheare pân’ la bot!— Vai, vai, ce caraghios!— Parc-a fost muiat în sos!Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el de ursul cel

murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.

— Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.— Păi de cine, măi Martine?— Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind. Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.— Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd…— Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.— Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul. De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.— Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?— Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire, toţi urşii albi

plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.— Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce urşi răi

trăiesc printre munţii de gheaţă!Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.— De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.— Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu, la noi toţi

urşii sunt cafenii.Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.

101

— Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.— Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.— Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!— Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta…. Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă bine, bine,

bine, şi – iată – curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.— Aşa, destul, spuse pinguinul.Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.— Stai! Rămâi aşa!Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.— Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.— Ce blană albă! se minună al doilea.— Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar era atât de

bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de toate.

Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.— Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i sub greutatea

lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce Martin – neobişnuit cu viaţa de la pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:

— Puiul! Puiul meu!… A rămas pe sloi!Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se întoarcă pe sloi.

Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi muntele de

gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.

O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea şi, înotând, se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.

Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi ursul nostru era din nou cafeniu …

— Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc…

Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână pe sloi… — Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi strângându-i care

mai de care laba.Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun (treabă care l-a

bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).

Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:

Crezi că-mi pasă că te ştiu Negru, alb sau cafeniu?Inima să-ţi fie dreaptă. Eu te judec după faptă!

PUNGUŢA CU DOI BANI de Ion Creangă

Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise:

— Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar.— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cucoşul tău, să facă ouă,

102

şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi degrabă cucoşul şi-i dă o

bataie bună, zicând:— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.Cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri, bezmetec. Şi cum mergea

el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. Pe drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:

— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul şi luându-i punguţa din

clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare o pune în buzunar şi porneşte cu trăsura înainte. Cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură, spuind neîncetat:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! Cucoşul, văzând această mare

primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite, până ce-nghite toată apa din fântână. Apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma trăsurei, zicând:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! Ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi crestatule şi pintenatule!Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle într-un cuptor plin cu jăratic

şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. Cucoşul, cum vede şi astă mare nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jaratic, până ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. Apoi dă o bleandă lespezei de la gura cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul în geamuri şi a zice:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de mierare. Vezeteu! Ia-l de

pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare.

Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! Atunci, bucuria cucoşului! Să-l fi văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a făcut un pântece mare, mare cât un munte! Apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Boierul, când mai vede şi astă dandanaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă, doar va scăpa de cucoş.

Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.— Am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în gât, s-a îneca şi-oiu scăpa

de dânsul.Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul acela, de mult bănărit ce

avea, nu-i mai ştia numărul. Atunci cucoşul înghite cu lăcomie toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. Apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce la fereastra boierului şi iar începe:

Cucurigu ! boieri mari,Daţi punguţa cu doi bani !Acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle punguţa. Cucoşul o ia de

jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau paserile şi zise oftând:

— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici!Cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până ce ajunge acasă la

moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: "Cucurigu !!! cucurigu !!!"

103

Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă ochii spre poartă, ce să vadă? Cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta. Atunci cucoşul i-a zis:

— Stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. Cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură puternic din aripi şi

îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoşul şi dezmerdându-l.

Atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.

— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! Când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns? Bate acum şi tu găina, să-

ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui pricină... şi iaca ce mi-a adus!Atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie, de-ţi venea să-i plângi de

milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. Apoi răpede se întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? Găina se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate, ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot săracă, lipită pământului. De-acu a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!

Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

PUIŞORUL CAFENIU de Otilia Cazimir

A ieşit din ou la soare,Cel din urmă puişor.Se usucă pe-aripioareŞi-o porneşte binişor.Stă găina la-ndoială,Că din şapte puişori

Şase-s galbeni ,galbiori.Numai cel de la sfârşitA ieşit mai ponosit!Şi se-ntreaba speriată:_”Nu cumva-i de ciocolată?”...

VULPIŢA FĂRĂ COADĂ de MARIA RAICU

Într-o zi, Miţa VulpiţaŞi-a pierdut în gard codiţaSă vă spun cum s-a-ntâmplat?E-o poveste de-ascultat:De flămândă ce eraVulpea tot cutreieraPe lângă ograda mareCare multe păsări are.Şi deodată a zăritUn pui galben rătăcitCare-un loc prin gard căutaS-ajungă la mama sa.

- Cot-cot-cot! Cloşca-l chema, Dar vulpiţa ce gândea?„Cu un pui nu mă hrănesc, Mai bine să-l urmăresc,

Cum ajunge la coteţ,Căci pare un pui isteţ.Şi-o să am măcar la cinăO friptură de găină.”Şi-un loc strâmp prin gard găsiŞi să treacă îndrăzniDar bine nu izbutiCăci Grivei o şi zări.

104

Din trei salturi o ajunseŞi de coadă iute-o prinseŞi viteazul de GriveiAre-n gură coada ei.

Iar vulpiţa-ndureratăCă a rămas fără coadăFuge, nimeni să n-o vadă.

PRIMĂVARA de MARIA RAICU

Primăvara-i zâna bună, Care, precum o albinăHarnică, mereu adunăDin Soare, culorile Şi pictează florile,Ca să fie fiecare Ştiută după culoare. Şi le-a dat şi câte-un nume

Să fie distinse-n lume. Şi în rouă le-a scăldatSă aibă parfum curat.Ca o bună ursitoare, A dat rost la fiecare, Unele să înflorească, Altele să şi rodeascăLumii-ntregi să-i folosească.

MULŢUMESC de Gheorghe Zarafu

Ieri, pe stradă, o fetiţă Un pietroi ivit în caleSe-ndrepta spre grădiniţă. Şi-a cazut... nu prea pe moale.Alerga sa nu-ntârzie Dar Andrei,Ce venea în urma eiCa un fulg de păpădie. O ajută-n mod firescÎnsa cum mergea grăbită, Şi ea-i spune: ''Multumesc!''N-a văzut într-o clipită

POVESTEA PEŞTIŞORULUI DE AURde Fraţii Grimm

- fragmente -

A fost o dată ca niciodată un pescar bătrân, care locuia împreună cu soţia lui în apropierea ţărmului unei mări îndepărtate. Bordeiul lor era neîngrijit şi dărăpănat, iar bătrânul, slăbit de povara anilor, de abia îşi mai ţinea zilele.

Nevasta lui era o femeie înfumurată, certăreaţă şi mereu nemulţumită. Zi de zi se plângea de viaţa pe care o duceau .

Într-o bună zi, pescarul îşi aruncă undiţa în apă, nădăjduind să prindă cât mai mult peşte. Trecu o bună bucată de vreme de când stătea chircit cu undiţa-n mână. Deodată însă se petrecu o minune: prinse un peştişor mic, din cale afară de frumos şi de strălucitor. Bătrânul nu mai văzuse ceva asemănător: era poleit cu aur.

Peştişorul, cu glas de om, îi ceru pescarului să-l lase în viaţă şi să-l arunce în apă. Pescarul era un om milostiv, însă îi era teamă de gura spurcată a nevestei, gândindu-se că se va întoarce acasă fără hrană. În cele din urmă, cruţă viaţa bietei vietăţi, hotărându-se s-o lase să se întoarcă în împărăţia apelor. Peştişorul, drept răsplată, îi promise pescarului că îi va îndeplini trei dorinţe.

Când pescarul se întoarse acasă cu traista goală, nevasta îl dojeni aspru. Pentru a o îmbuna, îi povesti întâmplarea ciudată de care avu parte, ba pomeni şi de promisiunile peştişorului de aur.

Nevasta porunci bătrânului să se întoarcă îndată pe ţărm şi să-i ceară peştişorului să îi îndeplinească o dorinţă.

Pescarul porni înspre mare şi, îl strigă pe peştişorul de aur. Acesta nu întârzie să se arate, iar pescarul îi destăinui ce îi ceruse nevasta să îi poruncească. Îi ceru o covată mai mare, în locul celei vechi, ponosite. Peştişorului nu i se păru greu să îi îndeplinească dorinţa şi îi promise pescarului că soţia lui va fi mulţumită. Auzind acestea, pescarul porni agale spre casă. Când ajunse aici, spre uimirea lui, văzu în odaia mică a căsuţei o covată mare şi frumoasă, cum nu-i fusese dat să vadă vreodată. Nevasta lui însă stătea nerăbdătoare lângă covată,

105

clătinându-şi capul în semn de uimire. Acum dădea crezare puterii nemaipomenite a peştişorului, dar nu trecu mult timp că născoci din nou o dorinţă demnă de lăcomia ei.

Gândindu-se că aceasta covăţică nu îi este de ajuns, îşi trimise din nou bărbatul la malul mării, pentru a cere peştişorului de aur să îi îndeplinească cea de-a doua dorinţă. De astă dată, femeia voia o casă frumoasă şi împodobită, în locul celei dărăpănate. Zbiera cât o ţinea gura, fugărindu-l pe bietul pescar.

Omul,îşi ascunse ruşinea, îşi lua inima în dinţi şi-l chemă din nou pe peştişor. Şi îi spuse cea de-a doua dorinţă a femeii sale. Peştişorul îl asigură că dorinţa îi era ca şi îndeplinită – la întoarcere va găsi o casă nouă, încăpătoare, din care nu va lipsi nimic.

Pescarul merse înspre casă, cu capul plecat. Dar iată că în locul bordeiului dărăpănat, se afla o casă mare, nou-nouţă. Nevasta lui însă stătea în prag, scrâşnind din dinţi de nemulţumire. „Te pomeneşti că nu îi sunt de ajuns toate bogăţiile din lume”, gândi mohorât bătrânul. Şi câtă dreptate mai avea!

Căci de îndată ce îl văzu, bătrâna îi porunci moşului să facă din nou cale întoarsă şi să se înfăţişeze înaintea peştişorului. Urma să i se îndeplinească cea de-a treia dorinţă: voia un palat. Peştişorul îi îndeplini dorinţa, deşi părea deja sătul şi plictisit de lăcomia lor. Când bărbatul se întoarse acasă, nu-i veni să-şi creadă ochilor. În locul casei era un palat care se înălţa falnic în ţinutul acela părăsit ce până nu demult fusese parcă uitat de Dumnezeu.

Nevastă-sa era acum împărăteasă şi se aşezase deja pe locul de cinste din sala mare a palatului. Când îşi văzu bărbatul la poartă, îi zise numai vorbe de ocară, izvorâte din inima ei haină, de piatră. Îl goni de la palat, strigându-i că este un biet muritor, împovărat de ani, şi că ar face bine să îşi caute norocul în altă parte. Îl izgoni ca pe un duşman şi îi spuse să ia seama că nu cumva să îndrăznească să mai pună piciorul în palatul ei. Bătrânul pescar părăsi palatul şi porni încotro văzu cu ochii, iar pentru drum nu i se dădu nici măcar o bucată de pâine. Paznicii palatului îl înghiontiră şi îl batjocoriră. I se interzise să se mai apropie vreodată de palat. Bietul pescar nici nu înţelegea bine ce se petrecea. Căzu pe gânduri, ştia că doar peştişorul de aur putea să-i dea vreun sfat. Cobora din nou la ţărm şi îl chema încă o dată deşi cele trei dorinţe fură deja îndeplinite. Totuşi, peştişorul se arată şi acum. Bătrânul îi povesti de necazul care dădu-se peste el, de trufia nevestei sale.

Bătrânul avea o ultimă rugăminte, pornită din suflet. Îi ceru peştişorului să năruie palatul şi să facă să dispară bogăţiile primite, iar acasă vroia s-o găsească pe nevasta lui aşteptând în uşa şubredă a vechiului lor bordei, în care să domnească pacea şi împăcarea.

Lăcomia nevestei pescarului îl supără din cale-afară pe peştişor, astfel că se îndură de sufletul necăjit care venise să-şi jelească amărăciunea. Hotărî să facă dreptate şi să-i îndeplinească această ultimă dorinţă. Îl îmbună pe bietul pescar şi îl trimise acasă. Nu mai era nici urmă de palat, de curte împărătească şi de mulţimea de servitori care forfoteau prin palat să îi facă pe plac stăpânei.

Când bătrânul văzu vechea lor căsuţă, cu pereţii scorojiţi, se simţi cu sufletul împăcat. Înăuntru îşi găsi nevasta, cea veşnic nemulţumită, cum era şi mai înainte. Totul era ca la început: viaţa lor era lipsită de bucurii şi de bogăţii, aşa cum fuseseră obişnuiţi. Pescarul mai ieşea din când în când la pescuit, dându-şi toată silinţa să prindă cât mai mulţi peştişori în cârligul undiţei. Duceau o viaţă grea, plină de griji, dar pescarul ştia că era tocmai viaţa pe care şi-o dorise, deşi nevasta continua să îl dojenească pe nedrept în fiecare zi.

FATA BABEI ŞI FATA MOŞULUI de Ion Creangă

Era odată un moşneag ş-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţîfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsînd tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune şi frumoase. Dar această fată bună era horopsită şi de sora cea de scoarţă, şi de mama cea vitrigă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace şi răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ş-amar de pielea ei.Fata moşneagului la deal, fata moşneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuieţul în spate la moară, ea, în sfîrşit, în toate părţile după treabă. Cît era ziulica de mare, nu-şi mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea şi-n alta se ducea. Ş-apoi baba şi cu odorul de fiică-sa tot cîrtitoare şi nemulţămitoare erau. Pentru babă, fata moşneagului era peatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane.

Când se duceau amîndouă fetele în sat la şezătoare sara, fata moşneagului nu se încurca, ci torcea cîte-un ciur plin de fuse; iar fata babei îndruga şi ea cu mare ce cîte-un fus; ş-apoi, cînd veneau amîndouă fetele acasă noaptea tîrziu, fata babei sărea iute peste pîrleaz şi zicea fetei moşneagului să-i deie ciurul cu fusele, ca să-l ţie pănă va sări şi ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul şi fuga în casă la babă şi la moşneag, spuind că ea a tors

106

acele fuse. În zadar fata moşneagului spunea în urmă că acela este lucrul mînelor sale; căci îndată o apucau de obraz baba şi cu fiică-sa şi trebuia numaidecît să rămîie pe-a lor. Cînd venea duminica şi sărbătorile, fata babei era împopoţonată şi netezită pe cap, de parc-o linsese viţeii. Nu era joc, nu era clacă în sat la care să nu se ducă fata babei, iar fata moşneagului era oprită cu asprime de la toate aceste. Ş-apoi, cînd venea moşneagul de pe unde era dus, gura babei umbla cum umblă meliţa: că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soiu rău, că-i laie, că-i bălaie; şi că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă, unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie; pentru că poate să înnărăvească şi pe fata ei.

Moşneagul, fiind un gură-cască, sau cum îţi vre să-i ziceţi, se uita în coarnele ei, şi ce-i spunea ea sfînt era. De inimă, bietul moşneag poate c-ar mai fi zis cîte ceva; dar acum apucase a cînta găina la casa lui, şi cucoşul nu mai avea nici o trecere; ş-apoi, ia să-l fi pus păcatul să se întreacă cu didiochiul; căci baba şi cu fiică-sa îl umpleau de bogdaprosti.

Într-una din zile, moşneagul, fiind foarte amărît de cîte-i spunea baba, cheamă fata şi-i zise:— Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu

este de chip să mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atîta gîlceavă la casa asa din pricina ta. Dar te sfătuiesc, ca un tată ce-ţi sunt că, orişiunde te-i duce, să fii supusă, blajină şi harnică; căci la casa mea tot ai dus-o cum ai dus-o; c-a mai fost şi mila părinţească la mijloc dar prin străini, Dumnezeu ştie peste ce soiu de sămînţă de oameni îi da; şi nu ţi-or putea răbda cîte ţi-am răbdat noi.Atunci biata fată, văzînd că baba şi cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, săruta mîna tată-său şi, cu lacrimi în ochi, porneşte în toată lumea, depărtîndu-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere!Şi merse ea cît merse pe-un drum, pănă ce, din întîmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de capul ei şi slabă de-i numărai coastele; şi cum o văzu pe fată, îi zise:

— Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!Atunci fetei i se făcu milă şi, luînd căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de drum, mulţămită fiind în suflet că a putut săvîrşi o faptă bună.

Nu merse ea tocmai mult, şi numai iaca ce vede un păr frumos şi înflorit, dar plin de omizi în toate părţile. Părul, cum vede pe fată, zice:

— Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!Fata, harnică cum era, curăţi părul de uscături şi de omizi cu mare îngrijire şi apoi se tot duce înainte să-şi caute stăpîn. Şi, mergînd ea mai departe, numai iaca ce vede o fîntînă mîlită şi părăsită. Fîntîna atunci zise:

— Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă, că ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!Fata rîneşte fîntîna şi-o grijeşte foarte bine; apoi o lasă şi-şi caută de drum. Şi, tot mergînd mai departe,

numai iaca ce dă de-un cuptior nelipit şi mai-mai să se risipească. Cuptiorul, cum vede pe fată, zice:— Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oiu prinde şi eu bine vrodată!Fata, care ştia că de făcut treabă nu cade coada nimănui, îşi suflecă mînicile, călcă lut şi lipi cuptiorul, îl

humuli şi-l griji, de-ţi era mai mare dragul să-l priveşti! Apoi îşi spălă frumuşel mînile de lut şi porni iarăşi la drum.Şi mergînd ea acum şi zi şi noapte, nu ştiu ce făcu, că se rătăci; cu toate aceste, nu-şi pierdu nădejdea în Dumnezeu, ci merse tot înainte pănă ce, într-una din zile, des-dimineaţă, trecînd printr-un codru întunecos, dă de-o poiană foarte frumoasă, şi în poiană vede o căsuţă umbrită de nişte lozii pletoase; şi cînd s-apropie de acea casă, numai iaca o babă întîmpină fata cu blîndeţe şi-i zice:

— Da' ce cauţi prin aceste locuri, copilă, şi cine eşti?— Cine să fiu, mătuşă? Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; şi numai Cel-de-sus ştie cîte-am

tras de cînd mama care m-a făcut a pus mînile pe piept! Stăpîn caut şi, necunoscînd pe nime şi umblînd din loc în loc, m-am rătăcit. Dumnezeu însă m-a povăţuit de-am nimerit la casa d-tale şi te rog să-mi dai sălăşluire.

— Sărmana fată! zise bătrîna. Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sînt sfînta Duminică. Slujeşte la mine astăzi şi fii încredinţată că mîne n-ai să ieşi în mîinile goale de la casa mea.

— Bine, măicuţă, dar nu ştiu ce trebi am să fac.— Ia, să-mi lai copilaşii, care dorm acum, şi să-i hrăneşti; apoi să-mi faci bucate; şi, cînd m-oiu întoarce eu

de la biserică, să le găsesc nici reci, nici fierbinţi, ci cum îs mai bune de mîncat.Şi, cum zice, bătrîna porneşte la biserică, iară fata suflică mînicile şi s-apucă de treabă. Întăi şi-ntăi face

lăutoare, apoi iese afară şi începe a striga:— Copii, copii, copii! Veniţi la mama să vă leie!Şi, cînd se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de bălauri şi de tot

soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se sparie; ci le ia pe cîte una şi le lăie şi le îngrijeşte cît nu se poate mai bine. Apoi s-apucă de făcut bucate, şi cînd a venit sfînta Duminică de la biserică şi a văzut copiii lăuţi frumos şi toate trebile bine făcute, s-a umplut de bucurie; şi după ce-a şezut la masă, a

107

zis fetei să se suie în pod şi să-şi aleagă de-acolo o ladă, care a vre ea, şi să şi-o ieie ca simbrie; dar să n-o deschidă păn-acasă, la tată-său. Fata se suie în pod şi vede acolo o mulţime de lăzi: unele mai vechi şi mai urîte, altele mai nouă şi mai frumoase. Ea însă, nefiind lacomă, ş-alege pe cea mai veche şi mai urîtă dintre toate. Şi cînd se dă cu dînsa jos, sfînta Duminică cam încreţeşte din sprincene, dar n-are încotro. Ci binecuvîntează pe fată, care îşi ie lada şi se întoarnă spre casa părintească cu bucurie, tot pe drumul de unde venise.Cînd, pe drum, iaca cuptiorul grijit de dînsa era plin de plăcinte crescute şi rumenite. Şi mănîncă fata la plăcinte, şi mănîncă, hăt bine; apoi îşi mai ie cîteva la drum şi porneşte.

Când, mai încolo, numai iaca fîntîna grijită de dînsa era plină pănă-n gură cu apă limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cum îi gheaţa. Şi pe colacul fîntînei erau două pahare de argint, cu care a băut la apă pănă s-a răcorit. Apoi a luat paharele cu sine şi a pornit înainte.

Şi mergînd mai departe, iaca părul grijit de dînsa era încărcat de pere, galbene ca ceara, de coapte ce erau, şi dulci ca mierea. Părul, văzînd pe fată, şi-a plecat crengile-n jos; şi ea a mîncat la pere şi ş-a luat la drum cîte i-a trebuit.

De-acolo mergînd mai departe, iaca, se întîlneşte şi cu căţeluşa, care acum era voinică şi frumoasă, iară la gît purta o salbă de galbeni pe care a dat-o fetei, ca mulţămită pentru că a căutat-o la boală. Şi de aci, fata, tot mergînd înainte, a ajuns la tată-său. Moşneagul, cînd a văzut-o, i s-a umplut ochii de lacrimi şi inima de bucurie. Fata atunci scoate salba şi paharele cele de argint şi le dă tătîne-său; apoi deschizînd lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite şi turme de oi iese din ea, încît moşneagul pe loc a întinerit, văzînd atîtea bogăţii! Iară baba a rămas opărită şi nu ştia ce să facă de ciudă. Fata babei şi-a luat inima-n dinţi şi a zis:

— Las', mamă, că nu-i pradată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.Şi cum zice, porneşte cu ciudă, trăsnind şi plesnind. Merge şi ea cît merge, tot pe acest drum, pe unde

fusese fata moşneagului; se întîlneşte şi ea cu căţeluşa cea slabă şi bolnavă; dă şi ea de părul cel ticsit de omide, de fîntîna cea mîlită şi seacă şi părăsită, de cuptiorul cel nelipit şi aproape să se risipească; dar cînd o roagă şi căţeluşa, şi părul, şi fîntîna, şi cuptiorul să se îngrijească de dînsele, ea le răspundea cu ciudă şi cu bătaie de joc:

— Da' cum nu!? că nu mi-oiu feşteli cu mînuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?Atunci, cu toatele, ştiind că mai uşor ar pute căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decît să te

îndatorească o fată alintată şi leneşă, au lăsat-o să-şi urmeze drumul în pace şi n-au mai cerut de la dînsa nici un ajutor. Şi mergînd ea tot înainte, au ajuns apoi şi ea la sfînta Duminică; dar şi aici s-a purtat tot hursuz, cu obrăznicie şi prosteşte. În loc să facă bucatele bune şi potrivite şi să leie copiii sfintei Duminici cum i-a lăuat fata moşneagului de bine, ea i-a opărit pe toţi, de ţipau şi fugeau nebuni de usturime şi durere. Apoi bucatele le-au făcut afumate, arse şi sleite, de nu mai era de chip să le poată lua cineva în gură; şi cînd a venit sfînta Duminică de la biserică, şi-a pus mînile-n cap de ceea ce-a găsit acasă. Dar sfînta Duminică, blîndă şi îngăduitoare, n-a vrut să-şi puie mintea c-o sturlubatecă şi c-o leneşă de fată ca aceasta; ci i-a spus să se suie în pod, să-şi aleagă de-acolo o ladă, care i-o plăcea, şi să se ducă în plata lui Dumnezeu. Fata atunci s-a suit şi ş-a ales lada cea mai nouă şi mai frumoasă; căci îi plăcea să ieie cît de mult şi ce-i mai bun şi mai frumos, dar să facă slujbă bună nu-i plăcea. Apoi, cum se dă jos din pod cu lada, nu se mai duce să-şi ieie ziua bună şi binecuvîntare de la sfînta Duminică, ci porneşte ca de la o casă pustie şi se tot duce înainte; şi mergea de-i pîrîiau călcîiele, de frică să nu se răzgîndească sfînta Duminică să pornească după dînsa, s-o ajungă şi să ieie lada.

Şi cînd ajunge la cuptior, frumoase plăcinte erau într-însul! Dar cînd s-apropie să ieie dintr-însele şi să-şi prindă pofta, focul o arde şi nu poate lua. La fîntînă, aşişderea: păhăruţele de argint, nu-i vorbă, erau, şi fîntîna plină cu apă pănă-n gură; dar cînd a vrut fata să puie mîna pe pahar şi să ieie apă, paharele pe loc s-au cufundat, apa din fîntînă într-o clipă a secat, şi fata de sete s-a uscat! Cînd prin dreptul părului, nu-i vorbă, că parcă era bătut cu lopata de pere multe ce avea, dar credeţi c-a avut parte fata să guste vro una? Nu, căci părul s-a făcut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile la nouri! Ş-atunci, scobeşte-te, fata babei, în dinţi! Mergînd mai înainte, cu căţeluşa încă s-a întîlnit; salbă de galbeni avea şi acum la gît; dar cînd a vrut fata să i-o ieie, căţeluşa a muşcat-o de i-a rupt degetele şi n-a lăsat-o să puie mîna pe dînsa. Îşi muşca fata acum degetele mămucuţei şi ale tăţucuţei de ciudă şi de ruşine, dar n-avea ce face. În sfîrşit, cu mare ce a ajuns ea şi acasă, la mă-sa, dar şi aici nu le-au ticnit bogăţia. Căci, deschizînd lada, o mulţime de bălauri au ieşit dintr-însă şi pe loc au mîncat pe babă, cu fată cu tot, de parcă n-au mai fost pe lumea asta, şi apoi s-au făcut bălaurii nevăzuţi cu ladă cu tot.

Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea nenumărate bogăţii; el a măritat-o pe fiică-sa după un om bun şi harnic. Cucoşii cîntau acum pe stîlpii porţilor, în prag şi în toate părţile; iar găinile nu mai cîntau cucoşeşte la casa moşneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atît, că moşneagul a rămas pleşuv şi spetit de mult ce-l netezise baba pe cap şi de cercat în spatele lui cociorva, dacă-i copt mălaiul.

108

CĂSUŢA DIN OALĂ

În mijlocul câmpului şedea o oala răsturnata; si era oala aceea mare – mare cat un butoi.Iaca trece pe acolo un şoarece si vede oala aceea goala. “buna casa e asta” isi zise el. “a cui o fi?”. Casa – căsuţa, cine sta aici?Dar nimeni nu răspunde. Se uita şoarecele in toate părţile, insa nu vede pe nimeni. Numai doua muşte, care

veniseră si ele după mâncare acolo, se ridicară in doua picioruşe; dar şoarecele nici nu le-a luat in seama. „Ia sa mă mut eu aici si sa stau singur!”. Si s-a aşezat şoarecele in oala.

Trece pe acolo o broscuţa. Casa – căsuţa, cine locuieşte aici? Eu, şoarecele! Dar tu cine eşti? Răspunde şoarecele din fundul oalei. Eu sunt broasca! Daca vrei vino înăuntru si-om trai împreuna. Bun de tot! Iaca ca vin si eu.Şi a sărit broasca in oala si a stat cu şoarecele la un loc.Trece pe câmp un iepure. Si văzând namila ceea de oala răsturnata, s-a oprit si a întrebat: Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici? Suntem noi: broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti? Eu sunt fugarul de peste câmpuri si vai, iepurele. Nu mă lăsaţi si pe mine sa stau cu voi înăuntru? Iaca aici

nu ploua si nici soarele, nici vântul nu intra. Bucuros,frate! Vino înăuntru si-om trai împreuna ca e loc.Şi s-a mutat si iepurele cu culcuşul in oala.Trece intr-o zi pe lângă oala-căsuţa jupâneasa vulpe si întreabă si ea: Casa – căsuţa, cine sta aici? Noi trăim: iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti? Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? ca vai de capul meu, am rămas fără

casa! Da, este: intra si-i vedea, ca pentru oameni buni e loc. Mulţumim! Asta am aşteptat si eu. Si s-a aşezat vulpea in oala si au trăit împreuna multe zile.

Vine lupul nu ştiu de unde.Vede oala mare:si-a închipuit c-o fi cineva înăuntru. Căsuţa – căsuţa, cine locuieşte aici? Eu, sora vulpe, cu iepurele-iepuraşul cu broasca-broscuţa, si şoarecele-şoricelul. Dar tu cine eşti? Eu sunt un biet lup fără adăpost. Oare n-o fi chip sa stau si eu cu voi? Ca buna casa mai aveţi! Se poate, cum sa nu!ne-om mai înghesui cu toţii si ti-om face loc si dumitale.Şi-a intrat lupul in căsuţa, si-au trăit împreună.Nu ştiu de unde a venit si ursul. Si era mânios Moş Martin si ostenit, ca umblase toata ziua după mâncare.Şi cum a văzut oala aceea, nu si-a închipuit ca e o căsuţa cu oaspeţi înăuntru; si s-a aşezat pe ea, ca sa se

odihnească puţin.Dar cum s-a aşezat, oala: parr! Trosc! S-a sfărmat in bucăţi si ursul... ce-a făcut ursul? S-a ales cu o

sperietura buna, iar ceilalţi au fugit care încotro au văzut cu ochii.

ÎN ZIUA DE PAŞTI de Elena Farago

109

Toţii copii azi se îmbracăCu ce au ei mai frumos,Si părinţii lor le cântăÎnvierea lui Christos.Si la masă, ciocnesc astăzi,Toţi copiii cei cuminti,Ouă roşii si pestriţe,Cu iubiţii lor părinţi.

Toţi copiii azi sunt darnici,Căci ei stiu că lui Christos,Ii sunt dragi numai copiiiCei cu sufletul milos.Si copiii buni la suflet,Azi cu bucurie dau,Cozonaci şi ouă roşiiLa copiii care n-au.

TRENUL de Maria Raicu

În vacanţă am plecatLa bunici, la ţară.Şi-am luat trenu-acceleratDe la noi din gară.La peron l-am aşteptatIat-acum soseşte!Ca un şarpe-nfumurat, Pufăie, trosneşte.Şi strunit de o povară,În gară se opreşteMulţi oameni din el coboarăNoi urcăm şi-apoi porneşte.La-nceput de-abia se mişcăParcă geme şi scrâşneşte,

Dar l-apucă dor de ducăŞi viteza şi-o sporeşteŞi apoi ca o nălucăTot alunecă pe şine.Ameţeala mă apucăŞi prin geam nu mai văd bineDoar din când în când apareCâte-un fulger colorat, Mie inima-mi tresareCă nu ştiu ce-a însemnat!Dar deodată-ncetineşteCu un straşnic scârţâit, Tata zâmbind mă priveşte: Uite, gara, am sosit!

HAINELE CELE NOI ALE ÎMPĂRATULUI- fragmente -

A fost odată ca niciodată un împărat căruia îi plăceau atât de mult hainele, încât ar fi fost în stare să îşi dea întreaga avere numai pe îmbrăcăminte. Când mergea la o paradă ori când se ducea la teatru sau la plimbare, nu avea alt gând decât să îşi arate lumii întregi ultimele straie cumpărate. În fiecare ceas al zilei îşi schimba hainele.

Într-o bună zi, iată că ajunseră în cetate şi doi pungaşi care se dădură drept mari meşteri ţesători şi spuseră că ei ştiau ţese cea mai frumoasă stofă din întreaga lume. Nu numai culorile şi desenele erau nemaipomenit de frumoase, dar hainele făcute din acea stofă aveau o însuşire ciudată: se făceau nevăzute pentru orice om care nu îşi îndeplinea bine slujba sau care era mărginit la minte.

„Astea da haine straşnice!” gândi împăratul. „Cu ele îmi voi cunoaşte mai bine supuşii şi-am să-i pot deosebi pe cei deştepţi de cei proşti. Da, îmi trebuie numaidecât această stofă magică.”

Şi le dădu pe îndată o sumă imensă de bani celor doi pungaşi, ca ei să-şi înceapă lucrarea cât mai repede. Aceştia întinseră două războaie de ţesut şi se prefăcură că lucrează de zor, cu toate că nu era nimic pe

ţevile lor. Mereu cereau să li se dea mătase subţire şi fir de aur, dar ei, în loc să le folosească, le puneau de-o parte, într-un sac şi lucrau până la miezul nopţii la războaiele goale.

„Trebuie să ştiu acum unde au ajuns ei cu ţesutul stofei” îşi zise în sinea lui împăratul. „Am să-l trimit pe cel mai vechi şi mai bun dintre miniştrii mei”, gândi împăratul. „Vreau să vadă ce-au lucrat

ţesătorii; el poate mai bine decât oricine să judece lucrul acesta, fiindcă se deosebeşte de toţi şi prin deşteptăciunea, şi prin vrednicia lui.”

Cinstitul şi bătrânul ministru merse în sala unde lucrau cei doi pungaşi la războaiele lor goale.

110

Cei doi ţesători îl poftiră să vină să se uite mai de aproape, şi îl întrebară cum i se par culorile şi desenul. Apoi îi arătară şi războaiele lor. Bătrânul ministru îşi aţinti ochii, dar nu văzu nimic, pentru simplul fapt că nici nu era nimic acolo.

„Doamne! se gândi ministrul cu îngrijorare, sunt chiar atât de mărginit? Nici în ruptul capului nu trebuie să bănuiască cineva una ca asta! Ori te pomeneşti că oi fi nevrednic? Nici nu îndrăznesc să spun că stofa e invizibilă pentru mine!”

– Ei bine, cum vi se pare? întrebă unul din cei doi ţesători.– Oh, e frumoasă, nici nu se putea face una mai frumoasă decât aceasta! răspunse bătrânul ministru,

punându-şi ochelarii. Ce desen, ce culori!… Da, împăratul va fi foarte mulţumit.Însoţit de-o mulţime de oameni aleşi, împăratul ,printre care erau şi de cei doi credincioşi ai lui ce „văzuseră”

deja stofa, se duse în sala unde cei doi pungaşi ţeseau mereu, dar fără fir de aur ori de mătase.– Nu-i aşa că e de toată frumuseţea? întrebară cei doi credincioşi. Desenul şi culorile sunt demne de măria-

ta! Şi arătară cu degetul războaiele goale, de parcă ceilalţi s-ar fi cuvenit să vadă într-adevăr ceva.„Ce-i asta, se gândi împăratul, eu nu văd nimic! Îngrozitor! Sunt oare chiar atât de prost? Ori sunt

nevrednic? Niciodată nu mi-aş fi putut închipui una ca asta, ca tocmai mie să mi se întâmple o asemenea nenorocire.” Apoi, zise:

– Într-adevăr, este de toată frumuseţea! Vă mărturisesc deplina mea mulţumire.Curtenii îl sfătuiră chiar să îmbrace hainele din stofa asta la următoarea paradă.În ajunul marii parăzi, ei vegheară toată noaptea şi lucrară la lumina a şaisprezece lumânări. Când împăratul, urmat de aghiotanţii lui, se duse s-o vadă, pungaşii, ridicând un braţ în aer ca şi cum ar fi

ţinut ceva, ziseră:– Iată pantalonii, iată haina, iată şi mantia, înălţimea-ta! Totul e uşor ca pânza de păianjen. Nicio grijă să nu

aveţi că haina aceasta o să vă fie vreodată grea. Asta este, de altfel, şi cea mai însemnată însuşire a stofei noastre magice.

– Doamne! Ce bine vine, parcă e turnată! Ce croială frumoasă! strigară curtenii. Ce desen! Ce culori! Ce haină nepreţuită!

Atunci marele maestru de ceremonii intră şi spuse:– Vă aşteaptă la uşa baldachinul sub care Măria Voastră va merge la paradă, zise el.– Bine, sunt gata, răspunse împăratul. Cred că nu sunt rău îmbrăcat.Şi se mai întoarse încă o dată-n faţa oglinzii, ca să îşi poată privi mai bine înfăţişarea măreaţă.Curtenii, care erau nevoiţi să-i ducă trena, se prefăcură că ridică ceva de jos. Apoi, îşi ţinură mâinile în sus,

nevoind să lase să se observe că ei nu văd nimic.Pe când împăratul mergea mândru sub baldachinu lui măreţ, toţi oamenii pe care îi întâlnea, în uliţe şi pe la

ferestre strigau: „Ce haină strălucită! Ce trenă frumoasă are! Şi ce croială minunată!– Un copilaş zice că împăratul nu are haine deloc!– N-are haine deloc! strigă, în sfârşit, norodul.Împăratul fu grozav de jignit, căci i se păru că aveau dreptate. Aşa era… Totuşi, socoti în gând şi luă

următoarea hotărâre: „Orice-ar fi, trebuie s-o duc de-acum până la bun sfârşit!” Aşa că îşi ridică cu şi mai multă mândrie capul, iar curtenii ţinură ca şi mai înainte, cu respect, trena care nu era…

TURTIŢA

Au fost o data un moş şi o babă. Într-o zi, moşneagul o rugă pe babă să-i facă o turtiţă, dar baba nu avea faină.

Baba se strădui şi strânse, totuşi, vreo doi pumni de făina de pe fundul lăzii. Frământă aluatul cu smântână, făcu o turtiţă şi o băgă la cuptor.

După puţin timp, baba scoase o turtiţă rotunjoară, rumenă şi frumoasă, şi o puse pe fereastră să se mai răcească.

Turtiţa stătu ce stătu pe fereastră, apoi se rostogoli pe laviţă, de acolo pe duşumea şi de pe duşumea spre uşă.

111

Cand ajunse la uşă, turtţa sări peste prag în tindă, apoi în curte. O porni spre poartă, de acolo pe drum, după care se rostogoli tot mai departe şi mai departe.

Cum se rostogolea ea pe drum, numai ce-i ieşi în cale un iepure, care vru s-o mănânce. Dar turtiţa, fără teamă, îi zise:

Eu sunt turtiţa umflatăDe prin ladă adunatăDin cămară măturatăÎn cuptor sunt rumenităPe ferestră sunt răcită.Iar apoi vrând să pară tare iscusită, mai zise:Pe bunic l-am păcălitDe bunică am fugitDe tine-am să fug îndatăIepuraş fără de pată.Şi se rostogoli mai departe, chiar de sub nasul iepurelui.Continuându-şi drumul, numai ce-i ieşi în cale un lup, cu o gură cât o şură, care vru să o înghită. Turtiţa îi

cântă şi lui cântecul ei, pe care îl sfârşi zicând:Geaba lupul cască guraFug de el mă dau de-a dura.Cum se rostogolea ea prin pădure, numai ce-i ieşi în cale un urs, şi acesta flămând, nevoie mare! Dar turtiţa

nici că se sinchisi de dânsul. Îi cântă şi ursului acelaşi cântecel, pe care îl încheie astfel:Nu mă tem cat de puţinCăci fug şi de MosşMartin.Rostogolindu-se turtiţa mai departe, în cale îi apăru cumătra vulpe. Vicleana îi dădu bineţe şi începu s-o

laude, spunându-i că e tare frumoasa şi rumenă.Turtiţa se bucură că a gasit pe cineva care să o laude, aşa că se opri şi-i cântă şi vulpii cantecelul ei,

sfârşindu-l aşa:Şi de nimeni nu îmi pasăFug eu şi de vulpe, lasă!Vulpea îi lăudă cântecul, dar o rugă să nu plece, ci să îl mai cânte o dată, căci e bătrână şi nu a auzit bine.

Ca să fie mai aproape, vicleana o pofti să se aşeze pe botul ei.Turtiţa, nebănuind nimic, făcu întocmai.Cântecul păru să-i placă mult vulpiţei, aşa încât vru să-l mai asculte şi a treia oară, aşa pentru ultima dată. O

rugă deci pe turtiţă să i se aşeze pe limbă şi să cânte acolo.Însă cum sări turtiţa pe limba vulpii, aceasta …hap! o înghiţi.

DOI FRAŢI CUMINŢIde Elena Farago

Noi suntem doi fraţi, în casăŞi nu ne certăm deloc,Şi suntem tăcuţi la masă,Şi cuminţi în orice loc.

Avem hamuri, cerc şi minge,Când pe-afară ne jucăm,Iar când plouă, ori când ninge,Liniştiţi în casă stăm.

Şi cu jucării frumoaseNe jucăm tot amândoi,Pe când mama nostră coase,Ori citeşte, lângă noi.

Mama noastră ne vorbeşteŞi ne mângâie duios,

112

Iară seara ne citeşte Ori ne spune-un basm frumos.

113

Date post:	12-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	trantuyen
View:	221 times
Download:	0 times

PROGRAM - Editura Ars Libri - Home · Web viewsunt rezultatul corelării realităţilor din sistem...

Documents