Page 1
i
561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învăţare bazate pe probleme:
Sporirea competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor
(PBLMD)
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de lucru 3
Program de Formare Pedagogică la
USC
Elaborat de: Todos Irina, Liderul echipei de lucru
Roșca-Sadurschi Ludmila, Liderul Programului de Studiu Business şi Administrare
Noni Ludmila, membru echipei
Vulpe Olesea, membru echipei
Evaluat de: Olav Jull Sørensen, Professor, Department of Business and Management, AAU
Colin Simpson, Senior Lecturer in International Business, UoG
"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar
părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informaţiei incluse în prezentul proiect de document."
First draft:
Revised:
Final draft:
Chişinău, 2018
Page 2
ii
Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Metodologie..................................................................................................................................... 4
1.1 Cadrul metodologic ................................................................................................................. 4
1.2 Colectarea și analiza datelor ................................................................................................... 4
1.3 Nivel de sistem ........................................................................................................................ 5
1.4 Nivel al managementului universitar ....................................................................................... 7
1.5 Nivel al Consiliului de Studii .................................................................................................. 8
1.6 Nivelul programului de studii ................................................................................................ 11
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis) ................................................................. 12
2.1 Introducere............................................................................................................................. 12
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori........................................................... 12
3. Foaia de Parcurs ............................................................................................................................ 22
3.1 Introducere............................................................................................................................. 22
3.2 Fit-for-purpose....................................................................................................................... 22
3.3 Schimbare de conţinut ........................................................................................................... 23
4. Observații finale ................................................................................................................................ 23
Referinţe ................................................................................................................................................ 25
Lista tabelelor
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului ................................................................................... 3
Tabelul 2. Model de raportare a datelor ............................................................................................. 4
Tabelul 3. Şablon pentru de analiza transversală .............................................................................. 5
Tabelul 4. Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice ..................... Error! Bookmark not defined.
Tabelul 5. Analiza transversală .......................................................................................................... 12
Page 3
3
Introducere
Educația reprezintă factorul de bază în transmiterea şi crearea de noi valori culturale şi
general-umane, în dezvoltarea capitalului uman, în formarea conştiinţei şi identităţii naţionale,
în promovarea aspiraţiilor de integrare europeană şi are un rol primordial în crearea premiselor
pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere.
Instituirea unei noi viziuni asupra educației este posibilă datorită curentului nou - Educație
permanentă. Aceasta, se conturează în cadrul procesului de formare și dezvoltare a
personalității pe tot parcursul vieții individului.
Modificarea componenței demografice în plan mondial, indică o creştere a numărului
oamenilor în vârstă comparativ cu ponderea pe care o deţin tinerii, fapt care și condus la crearea
condițiilor care au impus principiul Lifelong Learning – învățarea pe tot parcursul vieții în
practica educațională. Dezvoltarea gândirii critice constituie un important obiectiv de tip
formativ și se realizează prin folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Aceste
strategii nu trebuie rupte de cele tradiționale, ele marchează un nivel superior în spirala
modernizării strategiilor didactice. Prin metode activ-participative înțelegem toate situațiile și
nu doar metodele active propriu-zise în care formabilii sunt puși și care-i scot pe aceștia din
ipostaza de obiect al formării și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la propria formare.
În spatele fiecarei metode de predare stă ascunsă o ipoteză asupra mecanismului de învățare
al studentului. Formatorii tebuie să fie preocupați de găsirea unor metode și procedee variate
adaptate diferitelor situații de instruire în care formabilii vor fi puși. Pe baza competențelor sale
profesionale mereu actualizate, formatorul va încerca noi metode de predare. Este loc în acst
domeniu pentru manifestarea imaginației și creativității didactice, cu efecte pozitive nu numai
asupra formabililor, ci și asupra formatorilor.
Invățământul moldovenesc se confruntă cu nota sa predominant teoretizantă, chiar cu
tendințe de supraîncărcare informațională. De aceea, efortul formatorilor trebuie canalizat în
direcția operaționalizării cunoștințelor, ceea ce va conduce la o creștere a interesului și
motivației formabililor pentru diferite domenii ale cunoașterii, îi va pregăti mai bine pe aceștia
în perspectiva integrării acestora în viața social.
Calitatea educaţiei determină în mare măsură calitatea vieţii şi creează oportunităţi
pentru realizarea în volum deplin a capabilităţilor fiecărui cetăţean.
În prezent, componenta educaţională pune accentul pe calitatea procesului educaţional
şi pe competenţele pe care studenţii le obţin în procesul educaţional.
Scopul acestui studiu constă în efectuarea unei analize a sistemului de formare
prefesională continuă a cadrelor didacice din instituțiile de învăţământ superior în Republica
Moldova şi, cu precădere, în cadrul Universităţii de Stat „B.P Hasdeu” din Cahul, în baza
metodologiei elaborate în cadrul proiectului.
Metodologia dată a fost aplicată şi în Pachetul de Lucru 2 în vederea elaborării unui
Raport similar pentru sistemul universitar din Suedia şi Germania, mai exact în două universităţi
din aceste ţări, respectiv: Universitatea Regală Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din
Siegen. În urma comparării elementelor metodologiei utilizate în universităţile europene şi a
celei din Moldova, a fost propus un plan de program pedagogic pentru dezvoltarea
competenţelor cadrelor didactice de a aplica strategia didactică PBL.
Tabelul 1. Echipa de lucru asupra Raportului
Numele, prenumele Titlu, funcția în USC Poziția în echipă
Todos Irina Conferențiar universitar,
Prorector pentru activitate didactică, calitate
și parteneriate de formare profesională
Lider de echipă
Roșca-Sadurschi
Ludmila
Doctor , lector superior Membru al
echipei
Page 4
4
1. Metodologie
1.1 Cadrul metodologic
La analiza situaţiei existente în domeniul formării prefesionale continue a cadrelor
didacice din instituțiile de învăţământ superior în Republica Moldova, și cu precădere în cadrul
Universităţii de Stat „B.P Hasdeu” din Cahul ne-am ghidat de metodologia-tip, elaborată în
cadrul proiectului şi prezentată în Raportul asupra Pachetului de Lucru 2.
Metodologia dată presupune studierea corelațiilor dintre structurile interne de formare
continuă a cadrelor didactice din cadrul universităţii şi sistemul național. Această analiză va fi
structurată pe următoarele nivele: Nivelul Sistemului, Nivelul Conducerii Universităţii, Nivelul
Consiliului de Studii, Nivelul Programului de Studii.
La elaborarea acestui raport ne-am ghidat de criteriile evidenţiate în PL3 (program) și
PL2 (pedagogic), care ne-a servit drept suport la efectuarea analizei încrucişate pentru
programul pedagogic de studiu la USC şi programele similare de la Universitatea Regală
Tehnică din Suedia (KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen) în contextul implementării
învăţării bazate pe probleme.
1.2 Colectarea și analiza datelor
În vederea colectării datelor primare şi secundare, au fost analizate actele legislative şi
normative în vigoare cu referință la cadrul normativ al formării profesionale continue a cadrelor
didactice din învăţământul superior din Moldova și USC. Ca urmare a colectării datelor, grupul
de lucru a analizat datele, căutând răspunsuri la întrebările înaintate.
Tabelul 2. Model de raportare a datelor
Întrebare/Problemă Sursa consultată Constatări Reflecţii
L1: Nivel de sistem
L2: Nivel al
managementului
universităţii
L3: Nivel
Facultate/Catedră
L4: Nivel Consiliul
de Studii
L5: Integrarea
studenţilor
dezavantajaţi
L6: Infrastructura
(mediul fizic)
L7: Nivelul
Programului de studii
În vederea analizei datelor a fost utilizată metodologia propusă în PL2 și PL3. Analiză
încrucişată de caz, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 3 (analiză transversală), a permis
reformularea criteriilor, proprietăţilor şi a indicatorilor pentru fiecare nivel, având totuşi la bază
Page 5
5
acele criterii ce au fost înaintate la elaborarea Raportului pentru PL2. Evidenţierea şi luarea în
considerare a acestor criterii ne-a permis să efectuăm analiza încrucişată de caz, să evidenţiem
unele elemente comune, dar, în mare măsură, şi diferenţele existente. Această analiză ne-a servit
drept bază pentru elaborarea programului – pilot.
Tabelul 3. Şablon pentru analiza transversală
Criterii,proprietăţi,
indicatori
USC KTH US
L1 criteriu etc. Elemente
principale pe
domenii
Elemente principale
pe domenii
Elemente principale pe
domenii
1.3 Nivel de sistem
Tendinţele dezvoltării sistemelor de formare continuă a cadrelor didactice la nivel
european şi global determină perspectivele de dezvoltare a formării continue în plan naţional.
Sistemele de formare continuă a cadrelor didactice optează astăzi pentru asigurarea dimensiunii
europene a proceselor de formare continuă a personalului didactic prin utilizarea Cadrului
European al Calificărilor drept instrument de referinţă. Orientările moderne în dezvoltarea
sistemelor de formare continuă a cadrelor didactice sînt axate pe următoarele dimensiuni-cheie:
• orientarea la standardele de formare continuă a cadrelor didactice pentru asigurarea
calităţii formării continue;
• implementarea sistemului de credite profesionale transferabile pentru asigurarea
mobilităţii în dezvoltarea profesională;
• descentralizarea în domeniul formării continue şi crearea pieței serviciilor de formare
continuă;
• acreditarea programelor de formare continuă şi a furnizorilor de servicii educaţionale în
formarea continuă a cadrelor didactice;
• trecerea de la abordarea sistemică a procesului de formare continuă la abordarea pe
programe şi proiecte;
• orientarea sistemelor de formare continuă spre competență pedagogică și performanță
educațională, adoptarea abordării bazate pe rezultatele învăţării;
• dezvoltarea carierei didactice prin intermediul proceselor evolutive și al modelului
profesionalizării științifice a carierei didactice, îmbunătățirea participării personale a cadrului
didactic la dezvoltarea profesională proprie și învățarea pe tot parcursul vieții, în contextul
educației formale, nonformale și informale.
Învăţarea pe tot parcursul vieţii include activităţile de învăţare realizate de o persoană pe
parcursul vieţii, în scopul formării sau dezvoltării competenţelor din perspectivă personală,
civică, socială şi profesională. Învăţarea pe tot parcursul vieţii în contextul educaţiei formale
reprezintă un proces instituţionalizat, structurat şi bazat pe o proiectare curriculară explicită.
Aceste prevederi sunt oglindite de Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr. 152
din 17.07.2014, publicat în Monitorul oficial nr. 319-324 din 24.10.2014) care stipulează în art.
133 сă:
Page 6
6
(1) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de
conducere este obligatorie pe parcursul întregii activităţi profesionale şi se reglementează de
Guvern.
(2) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi de
conducere se realizează în instituţii de învăţământ superior şi/sau în instituţii de formare
profesională continuă, de alţi prestatori de servicii educaţionale, în baza unor programe de
formare profesională acreditate, prin: a) stagii de formare profesională în instituţii de
învăţământ şi cercetare sau organizaţii acreditate din ţară şi de peste hotare; b) participare, ca
parteneri, la proiecte educaţionale şi/sau de cercetare naţionale şi internaţionale; c) participare
cu comunicări şi/sau lucrări la conferinţe, seminare, simpozioane, expoziţii internaţionale.
Activitatea de formare profesională continuă este reglementată de Hotărîrea Guvernului
nr. 193 din 24.03.2017 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la formarea continuă a
adulților. Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulților are menirea de a reglementa
și a dezvolta cadrul normativ privind educația adulților în context european; dezvoltarea
mecanismelor de finanțare și facilitarea dezvoltării programelor de formare continuă a adulților,
cu prioritate pentru dezvoltarea competențelor-cheie: digitale, antreprenoriale, lingvistice,
interculturale și alte competențe noi, solicitate de piața muncii; utilizarea competenţelor
transversale; dezvoltarea competenţelor profesionale comune mai multor ocupaţii.
Regulamentul are menirea de a reglementa activitatea de formare continuă a adulților în cadrul
sistemului educațional și în afara lui.
Formarea continuă a adulţilor, în contextul învățării pe tot parcursul vieții, constituie
totalitatea proceselor în dezvoltare ale învăţării formale, nonformale și informale cu ajutorul
cărora adulţii îşi dezvoltă capacităţile, îşi îmbogăţesc cunoştinţele şi îşi perfecţionează
calificarea profesională şi tehnică sau le aplică în alt mod pentru utilitate personală şi socială.
Accesul la formarea profesională a adulţilor este garantat prin drepturi egale, fără discriminări
pe criterii de vîrstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.
Formarea continuă a adulţilor se bazează pe următoarele principii:
1) asigurarea caracterului anticipativ şi a continuităţii în activitatea de formare-
dezvoltare a personalităţii umane;
2) adaptarea programelor de formare profesională la cerinţele unei societăţi în continuă
dezvoltare;
3) pregătirea personalităţii în vederea adaptării optime la condiţiile de schimbare rapidă
a sistemului de învăţămînt;
4) mobilizarea şi valorificarea tuturor mijloacelor de informare disponibile în limitele
instituţionale şi noninstituţionale;
5) profesionalismul.
Formarea continuă a adulţilor are următoarele funcţii:
1) favorizează dezvoltarea personalităţii;
2) completează educaţia de bază prin educaţie recurentă sau compensatorie;
3) crește competența profesională;
4) orientează adulţii către un nou mod de a rezolva probleme importante;
5) oferă o nouă şansă de a obţine o calificare;
6) fortifică capacităţile de utilizare a beneficiilor oferite de tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor;
7) asigură dobîndirea competenţelor şi aptitudinilor necesare pentru exercitarea
drepturilor şi responsabilităţilor sociale ale fiecărui cetăţean;
Page 7
7
8) educă, cultivă aptitudini şi interese individuale cetăţeanului pentru îndeplinirea unui
rol social activ;
9) promovează acţiunea comunitară și personală.
Programele de formare profesională continuă în cadrul învăţării pe tot parcursul vieţii se
supun evaluării în vederea acreditării sau autorizării de funcţionare provizorie, conform
Metodologiei de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi
acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţămînt profesional tehnic, superior şi de
formare continuă, HG nr. 616, din 18 mai 2016, aprobate de Agenţia Naţională de Asigurare a
Calităţii în Învăţământul Profesional (ANACIP), care a fost creată în anul 2015 în vederea
asigurării unui sistem integrat, credibil, obiectiv şi transparent de evaluare externă şi acreditare
a instituţiilor şi a programelor de studii din învăţământul profesional tehnic, superior şi de
formare continuă.
1.4 Nivel al managementului universitar
Organele de conducere ale universităţilor, structura şi numărul acestora sunt determinate
de Codul educaţiei al Republicii Moldova1. Sistemul organelor de conducere ale USC este
format din senat, consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională (CDSI USC), consiliul
facultăţii, consiliul de administraţie şi rectorul instituţiei.
Activitatea managerială în Universitatea de Stat „Bogdan Periceicu Haşdeu” din Cahul
a fost orientată, prin efortul comun al administarţiei şi corpului didactic, în direcţia organizării
procesului de învăţământ în contextul obiectivelor introduse în Declaraţia de la Bologna. Cadrul
legal pentru realizarea ideilor Declaraţiei de la Bologna s-a format din totalitatea de documente
reglatoare elaborate la scară europeană şi naţională parvenite în instituţie prin mijlocirea
Ministerului Educaţiei precum şi deciziile Senatului universitar.
Principalul obiectiv urmărit în activitatea instituţiei în ansamblu, este implementarea
reformei învăţământului superior şi asigurarea calităţii studiilor şi a pregătirii viitorilor
specialişti.
Perfecționarea cadrelor didactice reprezintă o activitate cu conținut pedagogic și social
proiectată, realizată și dezvoltată în cadrul și sistemului de învăăamânt, cu funcție managerială
de reglare-autoreglare continuă a procesului de învățământ, la toate nivelurile sale de referință
(funcțional-structural-operațional).
La nivel funcțional, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea
capacităților pedagogice și sociale de convertire practică a finalităților de sistem în obiective
angajate în cadrul procesului de învățământ, în mediul școlar și extra școlar.
La nivel structural, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea
capacităților pedagogice și sociale de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice
(informaționale, umane, didactico-materiale, financiare) existente la nivel de sistem și de
proces.
La nivel operațional, perfecționarea personalului didactic vizează stimularea
capacităților pedagogice și sociale de proiectare, realizare, dezvoltare și finalizare a activităților
specifice procesului de învățământ (lecții, cursuri, seminarii, lucrări practice, ore de dirigenție;
activități extrașcolare cu: elevii, cadrele didactice, părinții, alți reprezentanți ai comunității
educative; activități: manageriale, metodice, de asistență psihopedagogică și socială, de
1 Codul educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07.2014, art. 102
Page 8
8
orientare școlară și profesională, de consiliere etc.), în condiții optime, corespunzător
contextului intern și extern existent, pe termen scurt, mediu și lung.
Analiza activității de perfecționare a cadrelor didactice presupune raportarea la
conceptele pedagogice de formare, în general, și de formare continuă, în mod special. Formarea
constituie funcția centrală a educației (exprimată ca formare-dezvoltare permanentă necesară
pentru integrarea socială optimă a personalității umane). Astfel, formarea subordonează din
punct de vedere funcțional, învățământul care nu este decât un caz particular al formării. „Între
educație și instruire, matricea sa de funcționare se actualizează în mod diferit în formarea
profesorilor, în formarea adulților în general sau în formarea elevilor”.
Responsabilitatea directă la nivel instituţional pentru asigurarea calităţii îi revine
Serviciului managementul calităţii învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră. În vederea
îmbunătăţirii calităţii procesului de studiu, la nivelul Senatului s-a format comisia Senatului pe
probleme de calitate. La nivel de facultate această responsabilitate revine comisiilor calităţii.
Pe parcursul anului universitar cadrelor didactice li se oferă posibilitatea de a se
familiariza cu noi metode de predare centrate pe student. Serviciului managementul calităţii
învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră are rolul de a elabora Strategia în domeniul
calității, Regulamentelor interne ce vizează activitatea de predare - învăţare - evaluare, etc.
Serviciului managementul calităţii învăţământului, ghidare şi consiliere în carieră relaționează
în strînsă legătură cu cadrele didactice, îndrumând lucrul acestora în materie de elaborare şi
perfecţionare de curricule, elaborare şi dezvoltare a planurilor de studii.
Perfecţionarea continuă şi instruirea cadrelor didactice din USC au ca scop dezvoltarea
competenţelor profesionale şi se organizează în conformitate cu Planul de dezvoltare
profesională a cadrelor știinșifico-didactice (anexa 1).
Perfecționarea cadrelor didactice are loc, de asemenea și prin participarea la stagii de
formare din afara țării. Cadrele didactice care au participat în astfel de stagii de formare sunt
obligați să prezinte un raport în cadrul Şedinţei Catedrei. Cadrele didactice sunt obligate să
înregistreze, în Planul Individual, activităţile de instruire realizate.
Indicatorii-cheie de performanţă la nivel de universitate sunt determinaţi, de obicei, în
procesul de acreditare academică şi se referă la diferite componente ale procesului educaţional.2
1.5 Nivel al Consiliului de Studii
În cadrul USC funcţiile, atribuţiile şi obligaţiile stafului care participă în procesul de
predare, învăţare şi gestiune precum şi relaţiile existente sunt determinate de existenţa unei
structuri organizatorice bine definite şi determinate, relaţii exprimate în organigramă.
2 http://anacip.md/index.php/ro/legislatie/anacip/ghiduri/send/22-ghiduri/412-ghid-de-evaluare-
externa-a-programelor-de-studii-de-licenta-invatamantul-superior
Page 9
9
Serviciul (secția) managementul calității învățământului, Ghidare și Consultare în
carieră este unitatea funcțională administrativă care asigură:
a) aplicarea standardelor de calitate în cadrul USC;
b) face propuneri privind îmbunătățirea activității de evaluare si asigurare a calității în
concordanță cu standardele naționale si europene;
c) derulează programe de audit al calității la nivelul USC, al facultăților și al departamentelor;
d) furnizează informațiile necesare pentru evaluarea calității în USC și publică rapoarte privind
asigurarea calității în USC;
e) oferă consultanță și ghidează activitățile de autoevaluare și urmărește întocmirea rapoartelor
de autoevaluare în conformitate cu standardele naţionale de referinţă și cerințele stabilite de
către Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional sau o altă agenţie
de evaluare a calităţii, înscrisă în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul
Superior;
f) oferă servicii de ghidare și consiliere în cariera studenților și absolvenților USC, precum și
altor membri ai comunității universitare;
g) alte activități specifice domeniului de responsabilitate.
Serviciul de planificare, evidență și documentare a procesului de studii este unitatea
funcțională administrativă care asigură:
a) planificarea graficelor procesului de studii, formațiunilor de studii, posturilor didactice;
b) evidența contingentului de studenți;
c) emiterea proiectelor de ordine de promovare, absolvire, exmatriculare, transfer, etc.;
d) emiterea documentației de interes pentru autoritățile publice centrale și locale, și
autoritățile/organele/serviciile publice de specialitate;
e) Documentarea studenților și absolvenților;
f) păstrarea documentației legate de admitere, procesul de studii și reușita academică;
g) eliberarea actelor de studii;
h) alte activități specifice domeniului de responsabilitate.
Centrul de formare continuă este o subdiviziune funcţională a Universităţii de Stat „B.P.
Hasdeu” din Cahul şi a fost creat în anul 2009 în baza ordinului Ministerului Educaţiei şi
Tineretului nr. 649 din 14 august 2009. Scopul general al CFC constă în promovarea strategiei
de formare continuă a cadrelor prin menţinerea şi dezvoltarea competenţelor profesionale, care
va contribui la asigurarea calităţii profesionale a cadrelor în exercuţiu.
Prorector
activitate didactică, calitate şi parteneriate de
formare profesională
Serviciul (secția)
managementul calității învățământului, ghidare și
consiliere în carieră
Serviciul
planificare, evidență și documentare a procesului
de studii
Centrul de Formare Continuă
Page 10
10
Obiectivele funcţionare şi dezvoltare ale CFC sunt:
Asigurarea continuităţii şi interconexiunii dintre formarea iniţială şi cea continuă a
cadrelor pentru economia naţională;
Dezvoltarea ofertei programelor de formare continuă bazate pe principia de
competitivitate care va permite cadrelor să beneficieze de o ofertă diversificată din
partea Universităţii de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul;
Identificarea nevoilor de iniţiere, profesionalizare şi reconversie (recalificare)
profesională de pe piaţa muncii;
Reconceptualizarea formării continue a cadrelor didactice din perspectiva motivării
de învățare pe tot parcursul vieții;
Optimizarea strategiilor de educaţie permanentă;
Dezvoltarea resurselor umane prin activităţi de perfecţionare şi formare profesională
continuă;
asigurarea accesului egal la activităţile de formare şi dezvoltare profesională continuă
a cadrelor didactice din instituțiile de învățământ preuniversitar din raioanele de sud;
Informarea audienților privind cercetările, elaborările şi inovaţiile de ultimă oră din
domeniul educaţiei;
Promovarea imaginii Universităţii de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul prin implicarea
în formarea profesională continuă a specialiştilor din domeniile vizate;
Elaborarea şi valorificarea unor modalităţi eficiente de stabilire a parteneriatului în
domeniul formării continue a cadrelor cu angajatorii din diverse domenii ale
economiei naţionale.
Grupurile-țintă ale CFC sunt:
- cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar de la diferite specialități: (Limba
și literatura română, Biologia, Chimia, Pedagogia învățănîntului preșcolar, Matematica,
Educația tehnologică, Arta plastică, Educația fizică, Educația muzicală, Limba și literatura
franceză, Limba și literatura engleză, Informatica, Pedagogia Învățămîntului Primar, Istoria,
Educaţia civică, Geografie, Fizică, Limba şi literatura rusă);
- managerii instituțiilor preuniversitare pentru obținerea competențelor necesare în
cadrul asigurării calității procesului educațional;
- persoanele cu studii medii de cultură generală, studii liceale, studii vocaționale,
studii superioare incomplete și studii superioare în domeniul umanist, real, tehnic etc.
pentru obținerea competențelor necesare în cadrul procesului didactic.
Cadrele didactice au benificiat de următoarele seminarii, treninguri și cursuri de formare
continuă.
Tabelul 4. Traininguri, seminare, cursuri de formare în cadrul USC în perioada 2016-
ianuarie 2018 Nr. Denumirea activității Formatori Perioada Total
ore
1. I. Modul de formare profesională:
Proiectarea curriculară universitară
bazată pe formare de competențe
1. Competențe: finalități ale învățământului
superior
2. Proiectarea didactică în învățământul
superior
Cojocari-Luchian
Snejana
Barbă Maria
23-24 martie
2016
12-13 aprilie
2016
8
4
4
Page 11
11
2. Training de instruire şi perfecţionare
didactică în utilizarea tablei interactive
SMART Board
Bârlea Svetlana
Căpățâna Ana
14-15
noiembrie 2016
8
3. Training de instruire şi perfecţionare
didactică în utilizarea tablelor
interactive (SMART Board) și a Soft-lui
SMART Notebook
Rudenco Eugeniu mai 2017 60
4. Training de instruire Adobe Connect Rudenco Eugeniu iunie 2017 8
5. Cursuri de limba engleză pentru cadrele
științifico-didactice și didactice ale USC
Pașalî Nadejda
Colodeeva Liliana
Pușnei Irina
01 noiembrie
2017 – 31
ianuarie 2018
60
1.6 Nivelul programului de studii
Prin excelenţă profesia didactică presupune permenenta formare şi dezvoltare a cadrului
didactic astfel încât acesta să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă
asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel
într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic pînă la finalul acesteia.
Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile de perfecţionare este necesară
pentru ca profesorul să poată oferi o imagine asupra lumii ştiinţifice contemporane şi să îşi
însuşească maniere eficiente de interacţiune cu studenții.
Activitatea didactică a instituției este programată, organizată şi desfăşurată în
conformitate cu Codul Educației și alte acte normative în vigoare. Perfecţionarea continuă a
profesorilor este realizată în baza Programelor de Perfecţionare şi Acordurilor de Colaborare,
cât şi cu sprijinul financiar extrabugetar (din granturi oferite de fundaţii şi programe
internaţionale).
Activitatea personalului științifico-didactic și didactic constituie activităţi de predare a
cursurilor, seminarizare, lucrări practice, de instruire practică şi de evaluare, conform planurilor
de învăţământ şi programelor curriculare, activităţi de cercetare ştiinţifică, activităţi de pregătire
ştiinţifico-metodică şi alte activităţi în interesul învăţământului.
În Codul Educaţiei sunt stabilite cerinţele minime de calificare pentru ocuparea
funcţiilor didactice (asistent universitar) şi ştiinţifico – didactice (lector universitar, conferenţiar
universitar, profesor universitar). Astfel, pentru ocuparea unei funcţii ştiinţifico-didactice în
învăţământul superior este necesară deţinerea unei calificări de nivelul 8 ISCED – studii
superioare de doctorat. Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii
superioare nepedagogice, trebuie să urmeze obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător
unui număr de 60 de credite de studii transferabile.
,,Codul educaţiei al Republicii Moldova (Cod nr.152 din 17.07.2014, publicat în
Monitorul oficial nr.319-324 din 24.10.2014) menţionează:
art.132 „(4) Pentru ocuparea funcţiilor didactice, absolvenţii programelor de studii
superioare nepedagogice vor urma obligatoriu modulul psihopedagogic corespunzător unui
număr de 60 de credite de studii transferabile.”
Pentru obţinerea acestor credite de studii, profesorul se poate înscrie la diferite cursuri,
care sunt organizate în Universitate.
Astfel, USC oferă profesorilor noi veniţi în universitate posibilitatea de a obţine
cunoştinţele necesare în domeniul psihopedagogic şi a acumula numărul de credite necesare –
modulul psiho-pedagogic. De asemenea, se pot înscrie la cursuri studenţii ce îşi fac studiile la
Page 12
12
ciclul II, masterat sau cadrele didactice din alte instituţii de învăţământ. Responsabil de
organizarea modulului psihopedagogic este Centrul de Formare Continuă.
2. Analiza încrucişată comparativă (Cross-case analysis)
2.1 Introducere
În acest capitol vom face analiza comparativă între sistemul de învăţământ superior
moldovenesc şi sistemele de învăţământ din statele europene: Suedia şi Germania, reliefând atât
asemănările dintre acestea cât şi deosebirile principale, încercând astfel să evidenţiem lacunele
şi avantajele sistemului de învățămînt autohton, dar şi modalităţile de perfecționare a acestuia.
2.2 Analiza comparativă: criterii, proprietăţi şi indicatori
Aici vom prezenta situaţia comparativă a criteriilor, proprietăților și indicatorilor de
bază în 3 universităţi: USC (Republica Moldova), la Universitatea Regală Tehnică din Suedia
(KTH) şi Universitatea din Siegen (USiegen).
Tabelul 5. Analiza transversală
Criterii,
proprietăţi,
indicatori
ASEM KTH USiegen
L1. Nivel de sistem
1.1. Acreditarea
programelor de
studii.
În scopul acreditării a
fost fondată Agenţia
independentă
ANACIP. La prima
etapă se acreditează
programele de la
Ciclul I, licenţă, apoi
programele de la
ciclul II, masterat,
apoi de la Ciclul III,
doctorat. După aceasta
poate fi supusă
acreditării
universitatea în
întregime. Conform
Codului Educaţiei,
rezultatele acreditării
se vor afla la baza
clasificării
universităţilor în
categorii, iar ulterior
de aceasta va depinde
finanţarea
universităţilor. Sunt
elaboraţi indicatori,
care permit evaluarea
programelor.
În Suedia procedura de
acreditare se face
pentru toate instituţiile
de învăţământ superior
în acelaşi timp. Ultimul
sistem suedez pentru
evaluarea programelor
de învăţământ superior
a fost finalizat în
octombrie 2014. Suedia
este în curs de
dezvoltare în prezent
un nou sistem de
evaluare.
Sistemul de acreditarea
este unul descentralizat
şi se realizează de către
Agenţiile independente
de acreditare, care sunt
acreditate de către
Consiliul de Acreditare
German
(Akkreditierungsrat -
http://www.akkreditier
ungsrat.de).
Page 13
13
1.2. Sistemul
naţional de
asigurare a
calităţii.
În Republica Moldova
Agenţia Naţională de
Asigurare a Calităţii
în Învăţământul
Profesional
(ANACIP) este
responsabil pentru
asigurarea unui sistem
integrat, credibil,
obiectiv şi transparent
de evaluare externă şi
acreditare a
instituţiilor şi a
programelor de studii.
Responsabilităţile
principale ale
Autorităţii privind
asigurarea calităţii în
instituţiile de
învăţământ superior se
referă la recunoaşterea
programelor noi,
precum şi la evaluarea
periodică a
programelor
recunoscute. Ambele
aceste activităţi sunt
responsabilitatea
Departamentului de
Asigurare a Calităţii
din cadrul Swedish
Higher Education
Authority (SHEA).
Cadrul juridic al
sistemului de acreditare
este definit prin Legea
pentru înfiinţarea
Fundaţiei pentru
Acreditarea
programelor de studii
în Germania, precum şi
contractele încheiate
între Consiliul de
Acreditare şi agenţiile
de acreditare. Consiliul
de Acreditare este
membru al reţelelor
internaţionale de
asigurare a calităţii:
INQAAHE (Reţeaua
Internaţională pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior)
şi ENQA (Reţeaua
Europeană pentru
Asigurarea Calităţii în
Învăţământul Superior).
1.3. Organe
profesionale
implicate în
acreditare.
Pentru programul
psihopedagogice nu
este necesară
acreditarea de către
organele profesionale.
Este binevenit avizul
unei asociaţii
profesionale cu
referire la utilitatea
planului de studii
pentru mediul
educaţional.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
Nu există organe
profesionale care
contribuie la validarea
programelor.
L2. Nivel de Management al universităţii
Criteriul 1. Organele
de Guvernare, de
Management şi
organizare a
universităţii
Nu există o delimitare
clară între organele de
Guvernare şi
Management.
Sistemul organelor de
conducere este format
din Senat, Consiliul
pentru dezvoltare
strategică
instituţională,
consiliul ştiinţific,
consiliul facultăţii,
Consiliul universitar şi
Rectorul. Este structură
unitară de conducere.
Organe de conducere:
Consiliul, Senatul
Rectoratul.
Page 14
14
consiliul de
administraţie şi
Rectorul.
Criteriul 2. Strategia
instituţională a
universităţii, care
încorporează
strategia curriculară
cu accentul pe
învăţarea axată pe
student
Calitatea studiilor şi
pregătirea
absolvenţilor pentru
viitoarea angajare în
câmpul muncii
constituie un obiectiv
prioritar pentru
ASEM. În acest sens,
se încurajează
utilizarea metodelor
de predare centrate pe
student. În Carta
ASEM capitolul VII
”Promovarea
învăţământului centrat
pe student” este
dedicat acestui
subiect.
În PLANUL
STRATEGIC DE
DEZVOLTARE al
Academiei de Studii
Economice a
Moldovei pentru
perioada 2012 – 2017
se menţionează
„Promovarea
metodelor flexibile şi
inovatoare de predare,
un mijloc eficient de a
asigura acest lucru
fiind valorificarea
oportunităţilor oferite
de tehnologiile
informaţionale şi
comunicaţionale,
inclusiv pentru a
sprijini învăţarea
personalizată şi
interactivă,
învăţământul la
distanţă, mobilitatea
virtuală etc., fiind
necesară în acest scop
şi consolidarea
În viziunea strategică a
KTH - ului pe 2027 e
specificat, că
”învăţarea bazată pe
student va afla în
centrul educaţiei
KTH.va rămâne
sistemul de predare
bazat pe ”mentori”
Fiecare student va simţi
la KTH ca acasă va
rămâne un mediu de
învăţare internaţional.
Succesul viitor al KTH
depinde de către
personal şi studenţi.
Universitatea din
Siegen are un Plan de
dezvoltare
instituţională care
pune accentul pe
aplicarea unor noi
metode de învăţarea
axate pe studenţi.
Page 15
15
infrastructurii dedicate
transferului de
cunoştinţe.
Criteriul 3. Organe
de Asigurare a
Calităţii la nivel de
universitate
Pentru a implementa
politicii şi obiectivelor
referitoare la calitate
în ASEM este format
Departamentul Studii,
Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii al ASEM,
condus de director.
Politica în domeniul
calităţii, acceptată la
data de 06.01.2016
include patru elemente
de bază: (Quality
policy for KTH):
• Educaţie
• Cercetare
• Oferta de competenţe
• Colaborare
Planul de acţiune
pentru politica în
domeniul calităţii
stabileşte priorităţile şi
activităţile pentru
fiecare an. Raportul
anual privind calitatea
oferă o privire de
ansamblu asupra
activităţilor şi
rezultatelor.
În cadrul Universităţii
Siegen a fost constituit
Comitetul de
coordonare în domeniul
managementului
calităţii (LAQ), iar la
nivel de facultatea au
fost create Centre de
calitate (QZS).
Criteriul 4.
Formarea
Pedagogică a
cadrelor didactice şi
formarea continuă a
acestora
Este obligatoriu
pentru cadrele
didactice care nu au
pregătire pedagogică
să asculte modulul
psiho-pedagogic cu un
volum de 60 credite
de studii. În ASEM
este prevăzut că
pentru a putea
participa la concurs în
vederea ocupării unei
funcţii ştiinţifico-
didactică, în mod
obligatoriu, trebuie să
ai în ultimii 5 ani o
formare în domeniul
pedagogic şi una în
sectorul real al
economiei.
Responsabil de
formarea iniţială şi
continuă a cadrelor
didactice este Faculty
development in
Teaching and Learning,
KTH/ ECE.
Formarea pedagogică
se bazează pe modelul
CDIO. Din 1999 KHT
implementează
abordarea sistemică în
elaborarea curriculum -
ului, numită CDIO.
Centrul de Formare a
Profesorilor şi
Cercetare pedagogică
(Zentrum für
Lehrerbildung und
Bildungsforschung
(ZLB)) este o instituţie
ştiinţifică centrală a
Universităţii din
Siegen, responsabilă
pentru formarea
cadrelor didactice de la
Universitatea din
Siegen. ZLB este
reprezentat în toate
organele calităţii la
Universitatea din
Siegen.
L3. Nivel de Facultate/Departament
Page 16
16
Criteriul 1. Rolul
facultăţii în
comunicarea cu
părţile implicate în
ce priveşte predarea
şi învăţarea centrată
pe student
Facultatea comunică
mai larg cu studenţii
şi profesorii ce au ore
la facultatea
respectivă. Sunt în
drept să refuze de
anumiţi profesori, care
nu satisfac anumite
cerinţe impuse sau nu
sunt agreaţi de către
studenţi. Catedrele au
o implicare mai mare
în predarea centrată pe
student, impunând
membrilor săi anumite
standarde.
La nivel de facultate,
principalul organ
decizional este
consiliul facultăţii, care
constă din decan,
prodecan(i), alţi
reprezentanţi ai
comunităţii facultăţii şi
reprezentanţii
studenţilor. Adiţional,
în consiliul facultăţii
pot fi incluşi şi membri
externi.
Facultăţile şi
Departamentele sunt
părţi componente ale
structurii interne a
Universităţii din
Siegen.
Iniţierea unui nou
program de studii este
prerogativa facultăţii.
L4. Nivel de Consiliu de Studii
Criteriul 1. Structura
organului
responsabil de studii
Organul responsabil
de organizarea
studiilor în ASEM
este Departamentul
Studii, Dezvoltare
Curriculară şi
Management al
Calităţii, care
conlucrează cu
catedrele în vederea
elaborării planurilor
de studii, a
programelor analitice
a disciplinelor.
Departamentul Studii
(Learning department)
de la Şcoala de
Educaţie şi Comunicare
în Inginerie (School of
Education and
Communication in
Engineering Science
(ECE) at KTH), este
responsabilă de
educaţie, cercetare şi
colaborare în domeniul
ingineriei.
Colaboratorii
departamentului studii
sunt membrii
consiliului organizaţiei
CDIO.
Organul responsabil
pentru dezvoltarea şi
asigurarea calităţii în
procesul de predare şi
de învăţare la
Universitatea din
Siegen, precum şi
identificarea şi
transferul de bune
practici este Comisia
permanentă a Senatului
pentru predare şi
învăţare pe tot
parcursul vieţii.
Criteriul 2. Analiza
practicii de evaluare
Evaluarea are un
caracter continuu şi
include evaluarea
curentă (pe parcursul
orelor practice),
evaluarea finală (la
finele cursului, în
timpul sesiunii).
Examinarea se
efectuează în scris,
oral sau asistată de
calculator. Se
utilizează metoda –
portofoliul/proiect.
Analiza cursului se
face de către directorul
de curs şi se bazează pe
evaluare, discuţii cu
studenţii, discuţii cu
profesorii implicaţi şi
examinatorii, precum şi
pe reflecţiile proprii. se
recomandă ca
evaluarea cursului să
fie finalizată în termen
de o lună după finisarea
acesteia şi ca analiza să
fie plasată pe pagina
Universitatea utilizează
metode diverse de
evaluare, evaluarea
colegilor,
monitorizarea evaluării,
includerea unui
evaluator extern.
Page 17
17
web a cursului.
Criteriul 3.
Modalitate de
elaborare a unui
program de studii
nou
Se elaborează de
DSDCMC şi se
aprobă de Senat.
Totodată, este nevoie
de a obţine
Autorizaţie provizorie
de la ANACIP.
Cursurile de la ciclul I
sunt stabilite/iniţiate de
către directorul şcolii în
urma consultării cu alte
şcoli. O decizie privind
iniţierea unui curs se
face la şcoala unde va
avea loc cursul.
Cursurile de formare
continuă oferite sunt
decise de către
vicedecanul/prodecanul
facultăţii, în urma
pregătirii de către
directorul şcolii, în
cadrul administraţiei
universităţii.
Lansarea unui nou
program de studii
durează cca. 24 luni şi
se realizează
următoarele faze:
• preliminară
• examinare
• de decizie
• de implementare
Criteriul 4.
Implicarea
studenţilor în
elaborarea
programului de
studii
În mod direct cursanţii
nu sunt implicaţi în
elaborarea
programului de studii.
Însă, indirect sunt
implicaţi prin
includerea
reprezentanţilor în
Senatul ASEM unde
se analizează şi se
votează aceste
documente, unde pot
să-şi expună părerea.
De asemenea, se
efectuează permanent
chestionarea
cursanţilor cu referire
la curs sau la întreg
procesul de studii.
Studenţii sunt implicaţi
activ în toate organele
de conducere.
Studenţii sunt implicaţi
prin evaluarea
profesorilor şi a
programelor, a
cursurilor.
Criteriul 5.
Monitorizarea şi
analiza periodică a
programelor
În mod regulamentar,
se efectuează
revizuirea odată la 5
ani. Anual, se obţine
feedback de la
studenţi, absolvenţi,
angajatori, ceea ce
permite efectuarea
unei analize şi, după
Revizuirea programelor
se face în fiecare
semestru, în acest scop
se organizează 8
adunări anuale.
Se analizează anual,
inclusiv prin
feedbackul de la
studenţi, angajatori
Page 18
18
necesitatea, iniţierea
procedurii de
actualizare.
L5. Integrarea grupurilor dezavantajate de studenţi
Criteriul 1. Existenţa
unui organ ce se
preocupă de
studenţii cu
dizabilităţi
ASEM nu dispune de
o subdiviziune
dedicată studenţilor cu
dizabilităţi, totuşi la
nivel instituţional şi la
nivel de facultate se
duce evidenţa acestora
pentru a determina
măsurile de susţinere
individuală şi de
asistenţă ce pot fi
oferite.
În KTH nu am sesizat
existenţa acestui organ.
Pentru a susţine această
categorie de studenţi, la
Universitatea din
Siegen, în cadrul
Centrului de Consiliere
pentru studenţi, a fost
creat Oficiul pentru
persoanele cu handicap
sau boli cronice, iar
informaţia detaliată
despre activitatea
acestuia li serviciile
oferite este prezentată
pe site-ul universităţii.
Criteriul 2.
Modalităţi de lucru
cu studenţii din
mediul dezavantajat
în legătură cu
predarea
Sunt întreprinse
măsuri importante
pentru crearea unor
condiţii minime
pentru ca aceştia să nu
fie marginalizaţi.
Consilierea este
efectuată de către
îndrumătorul de
grupă.
În Politica universităţii
sunt elaborate
Principiile de egalitate
(Equality ombudsman),
care prevăd egalitatea
persoanelor cu
dezabilităţi şi
prevenirea atitudinilor
negative faţă de ei.
La Universitatea
Siegen, studenţii cu
probleme de sănătate şi
dezabilităţi, au dreptul
la "compensaţie",
reieşind din problemele
existente.
De exemplu,
prelungirea timpului
pentru examinare,
schimbarea formei de
examinarea din scris în
oral sau viceversa,
oferirea unor
întreruperi, pauze în
timpul lecţiilor sau
examenelor etc.
L6. Infrastructura (mediul fizic)
Criteriul 1.
Asigurarea
facilităţilor adaptate
la necesităţile
persoanelor cu
dizabilităţi
ASEM depune efort şi
ia măsuri pentru a
adapta infrastructura
în vederea asigurării
accesului la studii
studenţilor cu
dizabilităţi. Fiecare
bloc de studiu are
rampă cu acces pentru
persoanele cu
probleme locomotorii,
există ascensoare.
Există infrastructură,
care asigură accesul la
studii şi le oferă
posibilităţi de învăţare
studenţilor cu
dezabilităţi.
Infrastructura asigură
accesul la studii şi le
oferă posibilităţi de
învăţare studenţilor cu
dizabilităţi.
Page 19
19
Criteriul 2.
Facilităţile existente
pentru studenţi în
susţinerea învăţării
bazate pe probleme
ASEM dispune de o
infrastructură
modernizată, cu săli
de studii, campusuri
bine amenajate,
bibliotecă ştiinţifică,
WI—FI etc.
Universitatea are o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
În universitate se
evidenţiază o
infrastructură foarte
bună, cu săli de studii,
campusuri bine
amenajate, biblioteci,
WI—FI, ş.a.
L7. Nivel de program de studii (Psihopedagogie)
Criteriul 1. Structura
programului
Durata studiilor este
de un an pentru
Modulul
Psihopedagogic şi 40
ore auditoriale pentru
stagiile anuale.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Durata studiilor este
diferită, în dependenţă
de curs.
Criteriul 2.Volumul
de lucru al
studentului
Volumul de lucru se
calculează în credite
transferabile: pentru
un semestru academic
– 30 ECTS; pentru un
an academic – 60
ECTS. Un ECTS
echivalează cu 30 ore
de lucru a unui
student.
În Suedia fiecare an de
studiu este echivalent
cu 60 ECTS, respectiv
fiecare semestru, 30
ECTS. 1 ECTS
echivalează cu 27 ore
de lucru a unui student.
Volumul anual de
muncă al studentului
fiind de cca. 1800 ore
Criteriul 3.
Evaluarea
studenţilor
- Există Regulamentul
privind evaluarea
activităţii de învăţare
a studenţilor unde se
explică tipurile de
evaluare practicate la
ASEM, modalităţile
de organizare şi
desfăşurare a
examenelor, scala de
evaluare.
- Evaluarea se bazează
pe anumite
competenţe dobândite
de student.
-O notă se va acorda la
absolvirea unui curs.
Nota se determină de
către un profesor
desemnat în mod
special (examinatorul).
Instituţia de învăţământ
superior prevede cel
puţin cinci sesiuni de
examinare.
Regulamentul de
examinarea conţine
informaţii complete
modalităţile şi durata
de examinării.
Condiţiile de admitere
la examen, de repetare
a examenului.
Criteriul 4.
Implicarea cadrelor
didactice, a
studenţilor,
absolvenţilor,
angajatorilor în
elaborarea,
gestionarea şi
îmbunătăţirea
programului
De obicei, în
elaborarea unui
program de studiu
sunt implicaţi direct
doar cadrele didactice.
Însă, până a pune pe
hârtie anumite cursuri,
se consultă studenţii,
angajatorii,
absolvenţii, fie prin
În elaborarea,
dezvoltarea şi
îmbunătăţirea unui
program de studiu sunt
implicaţi mai mulţi
actori: cadre didactice,
studenţi, angajatori,
absolvenţi atât direct
(prin participarea în
diferite Comitete) cât şi
La Universitate Siegen
a fost creată Asociaţia
absolvenţilor şi Alumni
grupuri ale facultăţilor.
Experienţele
absolvenţilor pot
contribui în mod
substanţial la
modificarea condiţiilor
de studiu şi de orientare
Page 20
20
diferite chestionare,
prin organizarea
diferitor mese rotunde
etc. Deci, indirect la
elaborarea şi
îmbunătăţirea
programului participă
mai multe părţi.
indirect (prin
răspunsuri la
chestionări, alt
feedback).
în carieră în cadrul
cursurilor.
Criteriul 5. Evitarea
şi sancţionarea
trişatului şi
plagiatului
La nivel instituţional
există Codul de etică
universitară,
Regulamentul privind
prevenirea plagiatului
în rândul
studenţilor/masteranzi
lor, care clarifică ce
reprezintă situaţia de
plagiat, care sunt
consecinţele acesteia.
În ASEM fiecare
absolvent este obligat
să depună teza, în
format electronic, în
Repozitoriul ASEM
(Sistemul antiplagiat)
pentru verificarea
gradului de plagiat.
În cadrul universităţii
există o platformă
specială -TURNITIN ,
care testează la nivelul
de plagiere toate
proiectele, tezele de
licenţă şi master.
Pentru depistarea
cazurilor de plagiere la
Universitatea Siegen se
folosesc motoarele de
căutare de pe Internet:
Docol©c
(www.docoloc.de) şi
UN.CO.VER
(www.textbroker.de/un
cover).
În cazul tezei de
licenţă, studenţii
semnează Declaraţia
privind politica de
plagiat
(Plagiatserklärung)
asigurând astfel că teza
a fost elaborată
independent, sursele
folosite (inclusiv în alte
limbi) sunt indicate, iar
conţinutul versiunii
electronice corespunde
conţinutului celei
tipărite.
Criteriul 6.
Contestaţiile
studenţilor
Nota dată de
examinator poate fi
contestată
regulamentar.
Studenţii pot contesta
rezultatele examinării
finale în decurs de 24
de ore din momentul
anunţării notei.
În cazul în care se
dovedeşte că studentul
nu a fost apreciat
corect (subapreciat
sau supraapreciat),
Juriul poate anula nota
şi dispune formarea
unei comisii de
Reexaminarea. Dacă
studentul nu susţinut
examen în timpul
sesiunii de examinare,
el are posibilitatea doar
o singură dată în an să
re-examineze în timp
de trei ani de la data
examenului iniţial.
Perioada de
reexaminare la KTH de
obicei - ianuarie,
martie, iunie şi august.
Există Regulamente
care stipulează foarte
detaliat condiţiile când
pot fi depuse
contestaţiile,
modalitatea de
soluţionare a acestora.
Page 21
21
examinare din trei
persoane în vederea
repetării examenului.
În acest caz, în
componenţa comisiei
de examinare, nu este
inclus cadrul didactic
care a predat cursul
respectiv.
Criteriul 7. Sistemul
de notare actual
Evaluarea
cunoştinţelor se
apreciază cu note de
la 10 la 1. Notele de la
„5” până la „10”,
obţinute în urma
evaluării, permit
obţinerea creditelor
alocate acestora,
conform Planului de
învăţământ. Nota
finală rezultă din
suma ponderată a
notelor de la
evaluările curente şi
examinarea finală şi
se înscrie cu exactitate
de o cifră după
virgulă.
Începând cu anul 2001
la KTH notarea se face
pe o scară de la A la F
pentru ciclurile I şi II,
iar la ciclul III,
doctorat, sunt
prevăzute calificativele
admis/respins.
Sistemul de notare
german cuprinde note
de la 1 (pentru foarte
bine) până la 5 (pentru
insuficient). Se pot
acorda şi note cu
zecimale. La
universităţile care au ca
şi condiţie de admitere
Numerus Clausus
(numărul de locuri este
limitat) notarea se face
de la 1 până la 18.
Criteriul 8. Rolul
examinatorului din
exterior
Examinatorii externi
sunt obligatorii în
cazul examenului de
finalizare a studiilor.
Aceştia sunt
desemnaţi în calitate
de Preşedinţi ai
Comisiilor de
evaluare prin decizia
Senatului ASEM.
Pentru examenele
curente nu se practică
examinatori din
exterior.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Examinatorul extern nu
este obligatoriu a fi
prezent în activitatea de
evaluare.
Criteriul 9.
Angajabilitatea
absolvenţilor
În ASEM se practică
chestionarea
absolvenţilor.
Organizatorii de
programe,
departamentele
universităţii sunt la
curent cu activitatea
post-absolvire a
discipolilor. La KTH s-
Universitatea din
Siegen monitorizează
şi angajarea
absolvenţilor. Astfel
din 2008 aceasta
participă la Sondajul
on-line al absolvenţilor.
Page 22
22
a format o cultură ca
absolvenţii să anunţe
universitatea dacă s-au
angajat sau nu, unde, în
ce poziţie etc.
Cît privește de obiectivul general al universităților clasice din țara noastră a fost și este
concentrarea maximă asupra predării şi învăţării, mai puțin și asupra cercetării.
Respectiv, în universităţi mai predomină sistemul clasic de centrare a activităţilor pe
profesor și mai puțin pe student, pe care îl considerăm depăşit, cel puţin pornind de la faptul, că
acesta a fost proiectat pentru a integra absolvenţii pe o piaţă de muncă stabilă şi inflexibilă la
schimbările societăţii, mai ales în raport cu influenţele internaţionale. Luând însă în considerare
viteza cu care se realizează schimbările astăzi, flexibilitatea pieţei forţei de muncă, este evident
că un învăţământ centrat pe student oferă societăţii mai multe beneficii, oferă posibilitatea
pregătirii specialiştilor, care ar avea acele competenţe pe care le solicită angajatorii.
În urma studierii metodelor de predare centrate pe student în mai multe universităţi din
Uniunea Europeană, ne punem ca scop să introducem aceste metode în programul de formare
pedagogică de la Universitatea de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul. Ne vom axa pe implementarea
treptată a învăţământului bazat pe probleme (PBL) în cadrul acestui program pilot (Business și
Administrare) și concomitent, la specialitatea, unde se predă în torent (Contabilitate).
3. Foaia de Parcurs
3.1 Introducere
Foaia de parcurs reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de
implementare a acţiunilor în vederea depăşirii provocărilor constatate în Programul - Pilot
pentru implementarea Învăţării Bazate pe Probleme.
Scopul acesteia constă în stabilirea unui fundament instituţional în vederea depăşirii
anumitor bariere sau a anumitor ameninţări existente în calea implementării proiectului în
cauză.
3.2 Fit-for-purpose
În vederea implementării Programului – Pilot a fost elaborată Foia de parcurs (Anexa
3). Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate la nivel instituţional în
vederea realizării cu succes a Programului - Pilot. Realizarea acestui Plan de acţiuni a început
deja, unele activităţi fiind realizate, altele urmând să le demarăm. Activităţile menţionate am
putea să le divizăm în șase grupe:
I. Activităţi ce ţin de elaborarea ofertei educaţionale (modulul psihopedagogic,
training) (Anexa 2) pentru cadrele didactice care vor preda, inclusiv aplicând PBL. La
elaborarea acestora sa ţinut cont de actele legislative şi normative, care reglementează
activitatea în învăţământul superior în Republica Moldova, dar și de experienţa văzută şi
studiată în Universităţile partenere din Uniunea Europeană.
II. Activităţi ce ţin de pregătirea cadrelor didactice în vederea utilizării de către ei
a metodei PBL. În acest sens, o parte din cadrele didactice, care vor avea ore la grupele
respective au participat la mai multe trening-uri organizate în cadrul proiectului la UTM sau la
USC (cu participarea partenerilor europeni) pe parcursul anului 2016-2017. De asemenea, mai
Page 23
23
mulţi profesori au beneficiat de mobilitate academică la Universităţile partenere din Uniunea
Europeană, unde s-au familiarizat cu metoda în cauză.
III. Elaborarea documentelor educaţionale: curriculum pe discipline, ghiduri, studii
de caz, evaluării etc. (pentru I an de studii).
IV. Pregătirea mediului fizic pentru organizarea studiilor. Au fost renovate săli de
studii și echipate cu mobilier și tehnică pentru a realiza obiectivele proiectului în predarea și
evaluarea studenților, asigurarea lucrului în grupuri. Blocurile de studii sunt doatate cu WI-FI
gratuit pentru studenţi şi profesori. Fondul de carte al bibliotecii a fost completat cu manualele
procurate în cadrul proiectului privind metodologia predăii prin PBL.
V. Activităţi ce ţin de diseminarea bunelor practici. Se vor face publicații periodice
pe saitul universității, pe pagina de Fasebook a departamentului, dar și în ziarul local și regional.
VI. Extinderea proiectului pentru alte specialităţi în cadrul USC.
Deja din anul de studii 2017-2018 proiectul se va extinde încă pentru două specialități
„Contabilitate” și „Informatică”. În vederea realizării cu succes a activităților de modernizare
a metodologiei predării prin metoda PBL, se vor organiza seminare de instruire pentru cadrele
didactice de la aceste două programe.
3.3 Schimbare de conţinut
Foaia de parcurs prezentată în Anexa 3 include unele activităţi necesare implementării
în cadrul Programului-pedagogic a Învăţării Bazate pe Probleme. De fapt, acest plan de acţiuni
este orientat spre modificarea paradigmei învăţământului superior, respectiv:
Regîndirea curriculum și a conținutului disciplinelor predate în PBL;
Re-orientarea abordării cadrelor didactice de la predarea clasică (centrată pe
disciplina predată) spre predarea prin PBL (centrată pe student și ghidarea acestuia
în cunoașterea și aplicarea practică a materiei studiate);
Schimbări în abordarea și poziționarea studenților ca entități centrale în procesul de
studiu;
Poziționarea pe locuri importante în procesul de studii resursa umană: cadrele
didactice și studenții, cu toate necesitățile acestora;
Stabilirea relațiilor de colaborare și parteneriate cu mediul de afaceri, care dictează
cererea pe piața forței de muncă.
4. Observații finale
„Învățământul bazat pe probleme”(PBL) schimbă abordarea clasică a învățământului
superior, prin schimbarea rolului profesorului, atractivitatea studiilor bazate pe probleme, dar
și prin acordarea unui rol important studenților în identificarea și soluționarea problemelor.
PBL este un model de instruire centrat pe student, bazat pe cercetare în care studentul
se angajează cu o problemă autentică, prost structurată care necesită o cercetare mai
Page 24
24
aprofundată3. Studenții identifică lipsurile din cunoașterea lor, desfășoară cercetarea și aplică
ceea ce au învățat pentru a dezvolta soluții și a-și prezenta descoperirile4.
Factorii cheie ai succesului proiectului, dar și a metodei PBL sunt:
- Permit studenților să preia conducerea și să își asume responsabilitatea pentru propriile
studii;
- Creează o relație de putere simetrică între studenți și cadre didactice;
- Favorizează competitivitatea și posibilitatea de angajare sporită a studenților;
- Integrează și susține studenții social dezavantajați.
3 Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-based
learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4. 4 Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.
Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11). San
Francisco: Jossey-Bass.
Page 25
25
Referinţe
1. Cadrul Naţional al Calificărilor: Învăţământul superior: ciclul I, studii superioare de Licenţă; ciclu
II, studii superioare de Masterat; Doctorat: Domeniul general de studiu 36. Ştiinţe economice:
Domeniul de formare profesională 812 Turism / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. - Ch.:S. n., 2013
(Tipogr. “Bons Offices”). - 288 p, disponibil http://edu.gov.md/sites/default/files/cnc_36_812-
stiinte_economice.pdf
2. Ghid de evaluare externă a instituţiilor de învăţământ superior / Andrei Chiciuc, Carolina Timco,
Stela Guvir [et al.]; Agenţia Naţ. de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional. – Chişinău:
ANACIP, 2016 (Tipogr. “Bons Offi ces”). - 48 p.
3. Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi
acreditării programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ profesional tehnic, superior şi de
formare continuă, HG nr. 616 din 18 mai 2016.
4. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea
Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul întregii vieţii”, în: Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C 111/01), anexa 1 – Definiţii, p. 4, disponibil
http://www.anpcdefp.ro/userfiles/EQF_recomandarel_ro.pdf
5. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii
în Învăţământul Profesional, HG nr. 191 din 22 aprilie 2015.
6. Jonassen, D. H., & Hung, W. (2008). All problems are not equal: Implications for problem-
based learning. Interdisciplinary Journal of Problem-Based Learning, 2(2), 4.
7. Barrows, H.S. (1996). Problem-based learning in medicine and beyond: A brief overview. In L.
Wilkerson, & W. H. Gijselaers (Eds.), New directions for teaching and learning, No.68 (pp. 3-11).
San Francisco: Jossey-Bass.
Page 26
26
Anexe
Anexa 1
Extras din PLAN DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A CADRELOR ȘTIINȚIFICO
- DIDACTICE PENTRU ANUL 2018 Nr.
d/o
Nume /
prenume
Funcţia
deţinută
Condiția
de
ocupare
a
funcției
(bază/
cumul)
Instruiri
(perioada desfășurării și instituția
unde se va desfășura stagiul)
Stagii de
formare
(perioada
desfășurării
și instituția
unde se va
desfășura
stagiul)
Mobilități
academice
(perioada
desfășurării
și instituția
unde se va
desfășura
stagiul)
FACULTATEA DE ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE
1 Nedelcu Ana Conferențiar
universitar
interimar
bază 1. Tehnici pedagogice interactive în
formarea profesională continuă –
martie, USC
2. E-predare, e-învățare în dezvoltarea
continuă profesională – martie, USC
3. Cursuri de limba engleză, cursuri
particulare
4. Cursuri de perfecţionare pentru
contabili în cadrul Programului de
Dezvoltarea Profesională Continuă,
ACAP
1. Aprilie,
octombrie,
USC, în
cadrul
mobilităților
din proiectul
PBLMD
2 Roşca-
Sadurschi
Liudmila
Lector
superior
bază 1. Tehnici pedagogice interactive în
formarea profesională continuă –
martie, USC
2. E-predare, e-învățare în dezvoltarea
continuă profesională – martie, USC
3. Cursuri de engleză – octombrie-mai
2017/2018, USC
1. Aprilie,
octombrie,
USC, în
cadrul
mobilităților
din proiectul
PBLMD
3 Popovici
Ilona
Lector
superior
bază 1. Tehnici pedagogice interactive în
formarea profesională continuă –
martie, USC
2. E-predare, e-învățare în dezvoltarea
continuă profesională – martie, USC
3. Cursuri de engleză – octombrie-mai
2017/2018, USC
4. Metodologia cercetării, UST,
ianuarie
5. Managementul proiectelor de
cercetare, UST, februarie-martie
1. Aprilie,
octombrie,
USC, în
cadrul
mobilităților
din proiectul
PBLMD
1. Aprilie,
Cluj Napoca,
Universitate
a Babeş
Bolyai,
România
4 Rumeus
Iurie
Lector
universitar
bază 1. Tehnici pedagogice interactive în
formarea profesională continuă –
martie, USC
2. E-predare, e-învățare în dezvoltarea
continuă profesională – martie, USC
3. Cursuri de engleză – octombrie-mai
2017/2018, USC
4. Cursurile de instruire „Protecția
proprietății intelectuale” organizate de
către AGEPI, iulie
5. Cursurile de instruire organizate de
Institutul de Standardizare din
Moldova, ISM, iulie
1. Aprilie,
octombrie,
USC, în
cadrul
mobilităților
din proiectul
PBLMD
Page 27
27
Anexa 2.
MODULUL DE FORMARE PSIHOPEDAGOGICĂ (realizat conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova)
Formarea profesională de recalificare profesională la Modulul psihopedagogic pentru
cadrele didactice din învățămîntul profesional (secundar profesional, mediu de specialitate,
superior) este destinată persoanelor cu studii medii de cultură generală, studii liceale, studii
vocaționale, studii superioare incomplete și studii superioare în domeniul umanist, real, tehnic
etc. pentru obținerea competențelor necesare în cadrul procesului didactic.
Programul de recalificare profesională va cuprinde un volum de muncă al formabilului
(ore-aditoriu și lucrul/studiul individual) egal cu 30 credite de studii transferabile. Un credit de
studiu transferabil reprezintă 30 de ore de activitate de învățare sub toate aspectele ei (activități
didactice, de cercetare, realizate în auditoriu și activitate individuală, solicitate formabilului
pentru realizarea finalităților de studiu).
Durata studiilor este de un an. În primul semestru se vor realiza orele de la unitățile de
curs/modul specificate în anexa 1, iar în al doilea semestru se va realiza practica pedagogică.
Planul de studii :
În acest modul se pune accentul pe formarea unor competenţe psihopedagogice, prin
dezvoltarea unor capacităţi şi atitudini care au la bază anumite cunoştinţe pertinente, având ca
finalitate constituirea unui comportament pedagogic performant.
Finalităţile se vor realiza prin valorificarea conţinutul unităţilor de curs, dar şi prin utilizarea
adecvată a activităţilor de predare – învăţare – evaluare.
Cod
Module
Total
ore
Total ore
contact
direct
Numărul de ore contact direct
Studi
ul
indivi
dual
Forma de
evaluare
Număr
de
credite Curs Seminar Practica Examen/
Portofoliu
F.01 O.001 Modulul Pedagogie 210 54 26 28 156 examen 7
F.01 O.002 Modulul Psihologie 180 46 30 16 134 examen 6
S.01 O.03 Didactica disciplinei 210 54 26 28 156 examen 7
Practica
pedagogică
300 10 10 290 portofoliu 10
Total ore 900 164 82 72 10 736 30
Page 28
28
Anexa 3.
Foaia de parcurs
Acţiuni de implementare Responsabil Termen de
implementare
Resurse
1. Realizarea Trening-lor - Învăţarea
bazată pe PBL, pentru cadrele
didactice ce vor preda la programele
de studii „Contabilitate”,
„Informatică”
Roșca-
Sadurschi L.
Ianuarie(3-11)
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: şefi
departament,
RU: cadrele
didactico-
științifice
2. Constituirea Grupului de lucru şi
desemnarea responsabilităților
privind elaborarea materialelor
metodologice - drept suport în
formarea grupurilor de lucru ale
studenților, lucrul asupra
proiectelor, studiile de caz
Popa Andrei,
Roșca-
Sadurschi L.,
Todos Irina
Februarie –
martie 2018
RU: cadrele
didactico-
științifice
3. Introducerea în Modulul Pedagogie
a Modulului de formare psiho-
pedagogică a conceptelor de PBL și
a modului de lucru prin această
metodă
Todos Irina,
Barbă M. Aprilie – mai
2018
RU: cadrele
didactico-
științifice
4. Perfecționarea curriculelor cu
introducerea elementelor de PBL
Miron O.,
Rumeus I.
Septembrie
2017 –februarie
2018
RU: cadrele
didactico-
științifice
5. Folosirea eficientă a dotărilor
tehnice
Popa Andrei,
Bărlea S.,
Vulpe M.
Pe parcursul
perioadei de
implementare
RU: cadrele
didactico-
științifice
6. Mobilitatea cadrelor didactico-
științifice
Popa Andrei Noiembrie
2017,
Februarie 2018,
Septembrie
2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
didactico-
științifice
7. Formarea personalului academic în
domeniul PBL
Roșca-
Sadurschi L.,
Todos I.
Pe parcursul
perioadei
RU: cadrele
didactico-
științifice
8. Activități de diseminare a proiectului Responsabil
de program
Pe parcursul
anului 2018
RF: în limitele
bugetului
aprobat
RU: cadrele
didactico-
științifice
9. Monitorizarea şi evaluarea permanentă
a programului
Roșca-
Sadurschi
Liudmila,
Membrii
echipei
Pe parcursul
perioadei
