PROGRAMĂ DE EXAMEN PENTRU INEREA GRADULUI DIDACTIC II. germana_Inv _gr. II_gr._I.pdf · dramatic...

[Type here]

1

PROGRAMĂ DE

EXAMEN PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC II

ŞI PENTRU COLOCVIUL DE ADMITERE LA GRADUL DIDACTIC I

Metodica predării limbii și literaturii române, metodica predării limbii germane, metodica

predării matematicii (învățământ primar în limba germană)

Învățători, institutori și profesori pentru învățământul primar, din unitățile școlare cu

limba de predare germană ca limbă maternă

Cluj-Napoca

2017

[Type here]

2

DIDACTICA DISCIPLINELOR COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ŞI

LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

ÎNVĂŢĂTORI/ INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

GRADUL DIDACTIC II

TEMATICI ŞI BIBLIOGRAFIE PENTRU TESTUL SCRIS DE DIDACTICA

SPECIALIZĂRII

1. PREZENTARE. COMPETENŢE GENERALE

Programa pentru obţinerea gradelor didactice II şi I, ca învăţători/ institutori/ profesori

pentru învăţământul primar, are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii

cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică, în vederea perfecţionării continue a cadrelor

didactice, în aşa fel încât calitatea prestaţiei didactice a acestora să corespundă standardului

ocupaţional specific. Programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice procesului

de predare-învăţare-evaluare în învăţământul primar, corelate cu noul curriculum pentru

învăţământul primar la disciplinele Comunicare în limba română şi Limba şi literatura română.

Obiectivele generale ale programei:

• Actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de didactica specialităţii şi de

psihopedagogia învăţământului primar şi aplicarea acestora în contexte variate

• Dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea noului curriculum pentru învăţământul

primar, a strategiilor didactice şi a evaluării performantelor şcolare în ciclul primar

• Dezvoltarea unor competenţe corespunzătoare privind abordarea logico-funcţională a

conţinuturilor învăţării

• Cultivarea creativităţii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuând componenta

comunicării în relaţia educaţională;

• Orientarea pregătirii elevilor de vârstă şcolară mică pe dimensiuni socio-educaţionale, socio-

psiholingvistice şi manageriale

Competenţe generale de specialitate, psihopedagogice şi metodice:

• Aprofundarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi

literatura română în învăţământul primar

• Identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei şcolare mici, în concordanţă cu

obiectivele programei, pentru toate subdomeniile disciplinelor Comunicare în limba română

şi Limba şi literatura română, în învăţământul primar

[Type here]

3

• Valorificarea conţinutului disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi literatura

română, sub raportul valorilor şi al atitudinilor educabile în ciclul primar

• Actualizarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de specialitate şi de didactică a specialităţii

• Selectarea şi aplicarea creativă a cunoştinţelor de didactică a specialităţii, în soluţionarea

pedagogică a unor situaţii specifice învăţământului primar

• Consolidarea abilităţii de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltării

capacităţii elevilor în ceea ce priveşte: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral,

receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris

• Realizarea unor activităţi de învăţare integrată, stimulând creativitatea şi flexibilitatea în

gândire a elevilor de vârstă şcolară mică, precum şi participarea activă a acestora la propria

formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în învăţare

• Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor

vizate, în scopul reglării permanente a demersului didactic

• Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei de elevi, folosind strategii didactice

adecvate nivelului de vârstă al elevilor, tipurilor de lecţie proiectate şi utilizării eficiente a

tehnicilor de activitate intelectuală

• Utilizarea tehnicilor comunicării eficiente cu elevii, a tehnicilor de motivaţie, conform

principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale, în vederea orientării elevilor spre valori

autentice

• Asimilarea din domeniul ştiinţelor educaţiei a unor elemente cu relevanţă pentru specialitate,

referitoare la teoria şi metodologia studierii personalităţii copilului de vârstă şcolară mică

• Operarea eficientă cu conceptele domeniului psihopedagogic în procesul de planificare şi

proiectare, pentru anticiparea şi rezolvarea problemelor care pot surveni în procesul didactic,

pentru prevenirea şi depăşirea blocajelor în comunicarea la clasă (tehnici de ascultare activă,

învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.)

• Inovarea practicii didactice, prin utilizarea creatoare a metodelor şi prin realizarea de

corelaţii intra, inter şi pluridisciplinare

Competenţe specifice disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi literatura

română

• Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor orale şi

scrise:

o consolidarea capacităţii de a dezvolta competenţele de comunicare orală si scrisă a

elevilor din ciclul primar si de a-i familiariza cu texte – literare si nonliterare – accesibile

vârstei lor;

o redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseuri structurate,

rezumat, analiză;

o utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;

[Type here]

4

o cunoaşterea si aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic si gramatică în construcţia

propriul mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării elevilor din ciclul primar,

respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice, stilistic-funcţionale.

• Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi

nonliterare, accesibile elevilor din ciclul primar:

o identificarea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului

narativ (construcţia subiectului, compoziţie, personaje, limbajul prozei narative), liric

(elemente de compoziţie, imaginar poetic, figuri de stil, elemente de versificaţie) şi

dramatic (subiect, compoziţie, personaje, limbajul textului dramatic);

o aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi interpretarea textelor narative, lirice şi

dramatice;

o relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al

elevilor.

• Argumentarea în scris a opiniilor personale asupra unui text literar:

o actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură română şi universală pentru copii;

o încadrarea unui text narativ, liric, dramatic într-o anumită categorie (textual-tematică,

stilistic-funcţională, estetică);

o elaborarea unei argumentări scrise, folosind elementele specifice: structuri, conectori,

tehnici argumentative;

o identificarea şi argumentarea apartenenţei unor elemente de expresivitate la diferite

niveluri ale limbajului şi registre de exprimare;

o promovarea în comunicare a unor modele de exprimare corectă, coerentă, fluentă şi

expresivă.

2. TEMATICĂ

• Modalităţi didactice de valorificare în contexte comunicativ-funcţionale complexe a

achiziţiilor (cunoştinţe, abilităţi şi valori) însuşite în ciclul primar, ca urmare a creşterii

ponderii activităţilor de comunicare înglobând deopotrivă procese de receptare a mesajului

oral şi scris şi procese de exprimare orală şi scrisă

• Formarea competenţei de comunicare: modelul curricular comunicativ-funcţional şi

competenţa de comunicare: parametrii comunicării didactice şi funcţiile limbajului;

principiile didacticii comunicării; componentele competenţei de comunicare: componenta

verbală (dimensiuni: lingvistică, textuală, discursivă sau pragmatică); componenta cognitivă;

componenta enciclopedică; componenta ideologică; componenta literară; componenta socio-

afectivă

• Definirea competenţei de comunicare si a modelului curricular comunicativ-funcţional;

identificarea specificul modelului comunicativ-funcţional în programele şi activităţile din

învăţământul primar; expunerea şi ilustrarea principiilor didacticii comunicării

[Type here]

5

• Componenta verbală a competenţei de comunicare. Dimensiunea lingvistică şi abordări

didactice în dezvoltarea vocabularului (abordări explicite şi implicite). Demersuri inductive,

deductive şi dialectice în formarea conceptelor gramaticale (corelaţii şi etape, exemplificări)

• Componenta verbală a competenţei de comunicare. Dimensiunea textuală şi abordările

didactice corelate modelelor textuale narativ, descriptiv şi argumentativ (exemplificări)

• Componenta verbală a competenţei de comunicare. Dimensiunea discursivă sau pragmatică

şi folosirea limbii în diferite contexte situaţionale de comunicare (coerenţa, transparenţa şi

accesibilitatea demersurilor didactice; organizarea unor secvenţe de învăţare complexe,

exemplificări)

• Formarea competenţei de comunicare orală. Receptarea şi producerea de discurs oral.

Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a mesajului oral şi a capacităţii de

exprimare orală (dimensiunea lingvistică, textuală, discursivă; comunicare verbală,

nonverbală, paraverbală); forme de discurs (monologic, dialogic sau interlocutiv) şi tipuri de

activităţi didactice corespunzătoare

• Metode şi tehnici folosite în activităţile de comunicare orală. Designul didactic tradiţional şi

modern al activităţilor de comunicare orală din învăţământul primar: principii, criterii,

structuri didactice

• Desfăşurarea activităţilor de comunicare orală în învăţământul primar. Tipuri de activităţi de

comunicare orală: 1. activităţi de asimilare de cunoştinţe şi strategii; 2. activităţi de

comunicare globală; coerenţa, transparenţa şi accesibilitatea etapelor demersurilor didactice:

1. etapa preliminară; 2. activitatea propriu-zisă; 3. evaluarea si reflecţia; 4. prelungirile si

reorientarea activităţilor de comunicare orală; organizarea unor trasee didactice de învăţare

şi a unor secvenţe de învăţare complexe: metode şi procedee didactice, modele de proiecte

de activitate pentru clasele primare, exemplificări;

• Elemente de didactică a psihomotricităţii. Activităţi şi mijloace didactice specifice exersării

în clasa pregătitoare a elementelor grafice din componenţa literelor de mână, necesare pentru

învăţarea scrierii de mână în clasa I: şedinţa dirijată de activităţi colective, ateliere de lucru

simultane, ateliere prin rotaţie, ateliere liber alese, şedinţe sub formă de parcursuri orientate,

jocuri de exersare a simţului proprioceptiv şi haptic, jocuri de coordonare vizual-auditiv-

motrică, jocuri bazate pe învăţarea experienţială şi folosirea unor suporturi intuitive diverse:

obiecte, semne, imagini

• Didactica învăţării citirii şi a scrierii la elevii de vârstă şcolară mică: metoda fonetică,

analitico-sintetică (abordarea integrată); corelaţii şi etape: perioada preabecedară, abecedară,

postabecedară

• Didactica citit-scrisului, design didactic şi tipare de structurare a scenariilor didactice: 1.

etapa preliminară; 2. activitatea propriu-zisă; 3. evaluarea si reflecţia; 4. prelungiri si

reorientări ale activităţii; scenarii şi linii de coerenţă didactice; activităţi specifice formării

deprinderilor de scris-citit

[Type here]

6

• Emergenţa citit-scrisului în debutul şcolarităţii obligatorii (CP – cl. a II-a). Cititul emergent

sau a vorbi despre citit în perioada preabecedară: lecţii despre rostul cititului şi scrisului şi

despre dificultatea lor

• Didactica citit-scrisului. Scenarii didactice focalizate asupra învăţării citit-scrisului în

variantă integrată, în perioada abecedară

• Didactica citit-scrisului. Perioada postabecedară si receptarea textului literar în clasa a II-a.

Criterii de selecţie a textelor. Demersuri didactice în înţelegerea şi interpretarea textelor

literare: 1. etapa preliminară; 2. activitatea propriu-zisă; 3. evaluarea si reflecţia; 4.

prelungiri si reorientări ale activităţii; modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a

mesajului scris

• Citirea/ lectura în clasele III-IV: tipuri de citire/ lectură şi caracteristici (calităţi) ale citirii/

lecturii; modalităţi de abordare a textului literar (epic, liric) şi a textului nonliterar; modele

de structurarea didactică a lecţiilor de citire/ lectură

• Formarea competenţei de lectură. Utilizarea metodei lecturii explicative pentru înţelegerea şi

interpretarea textelor literare. Tipare de structurare a scenariilor didactice pentru predarea

textului literar epic şi liric

• Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului

scris

• Rolul învăţătorului în stimularea interesului pentru lectură al elevilor de ciclu primar.

Selecţia textelor şi modalităţi de propunere a lor spre lectură elevilor

• Modalităţi dezvoltare a inteligenţei emoţionale şi a sensibilităţii elevilor prin abordarea

poeziilor lirice, a textelor de inspiraţie istorică, a prozei lirice descriptive

• Posibilităţi de aplicare a analizei stilistice la clasele ciclului primar

• Posibilităţi de inovare de către învăţător a metodelor de predare-învăţare a disciplinelor

Comunicare în limba română şi Limba şi literatura română în ciclul primar

• Valorificarea formativă a textelor literare şi nonliterare în ciclul primar

• Cultivarea creativităţii elevilor în cadrul orelor de citire, de elaborare a compunerilor, de

rezolvare a exerciţiilor gramaticale

• Didactica redactării. Direcţiile didacticii redactării: linii de continuitate între didactica

oralului şi a scrisului; forme de corelaţie între producerea de text oral şi scris; diversificarea

contextelor de redactare şi a tipurilor de text: producerea de text nonliterar

• Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de exprimare scrisă. Principiile didacticii redactării.

Scrierea/ redactarea/ compunerea în clasele III-IV.

• Tipuri de scriere (funcţională, interpretativă, imaginativă, reflexivă) şi structurarea didactică

a lecţiilor de comunicare scrisă; metodologia activităţilor de scriere/redactare (criterii şi

abordări: metodică, expresivă, socializatoare, funcţională etc.); tipare de structurare a

scenariilor didactice

• Demersuri metodice de dezvoltare a capacităţii de exprimare scrisă în clasele III-IV.

Algoritmi de realizare şi evaluare a diferitelor tipuri de compuneri

[Type here]

7

• Modalităţi de integrare a elementelor de limba română în lecţiile de limbă şi de construcţie a

comunicării din ciclul primar. De la etapa pregramaticală (CP, cl. I-II) la etapa gramaticală

(cl. III-IV): premise; principii; finalităţi; etape şi faze ale demersului didactic inductiv;

metode folosite în activităţile de predare-învăţare-evaluare a noţiunilor de limbă şi

construcţie a comunicării; modalităţi de structurare didactică a lecţiilor de comunicare în

limba română şi de formare a noţiunilor gramaticale

• Modalităţi de integrare a elementelor de limba română în lecţiile de construcţie a

comunicării din ciclul primar. Aspecte metodice privind formarea deprinderilor ortografice

şi de punctuaţie: tipare de structurare a scenariilor didactice


comunicării din ciclul primar. Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular, tipare de

structurare a scenariilor didactice


comunicării din ciclul primar. Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă,

tipare de structurare a scenariilor didactice

• Modalităţi de diferenţiere a demersurilor didactice, în vederea formării şi exersării prin joc a

competenţelor specifice prevăzute de noul curriculum pentru învăţământul primar; jocurile

didactice – funcţii, modele de derivare conceptuală şi elemente de design metodologic,

criterii taxonomice, mărci lingvistice, nonlingvistice sau paralingvistice, tipologii

lingvistico-didactice şi procedee corespunzătoare de conştientizare fonologică, lexico-

semantică şi stilistico-gramaticală timpurie

• Specificul evaluării în învăţământul primar. Instrumente tradiţionale şi alternative de

evaluare folosite în învăţământul primar pentru evaluări interne şi externe (proiectul,

portofoliul, autoevaluarea, interevaluarea lucrarea colectivă, observarea sistematică a

activităţii elevilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie ş.a.);

metodologia evaluărilor naţionale la cls. II, IV

3. BIBLIOGRAFIE

*** (2006). Limba şi literatura română. Perspective didactice. Bucureşti: Editura Universităţii

Bucureşti.

*** MECTS (2012). Metodologia de organizare a Evaluării competenţelor fundamentale la finalul

clasei a II-a. Anexa la OMECTS Nr. 3437 din 5.III.2012. Bucureşti: MECTS.

*** MECTS (2012). Metodologia de organizare şi de administrare a Evaluării naţionale la finalul

clasei a IV-a. Anexa la OMECTS Nr. 3438 din 5.III.2012. Bucureşti: MECTS.

*** MECTS (2012). Programa şcolară pentru cursul opţional Lectura şi abilităţile de viaţă

(Curriculum la decizia şcolii pentru clasele a V-a – a XII-a). Anexa la OMECTS Nr.

3961/03.05.2012. Bucureşti: MECTS.

[Type here]

8

*** MEN (2002). Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea

programelor de limbă şi literatură română, învăţământ primar şi gimnazial. Bucureşti, MEN –

CNC: Editura Aramis.

*** MEN (2013). OMEN 3371/ 12.03.2013 privind aprobarea Planurilor-cadru pentru

învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru

învăţământul primar. Bucureşti: MEN.

*** MEN (2013). Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română. Clasa

pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a. Anexa nr. 2 la OMEN Nr. 3418/19.03.2013. Bucureşti: MEN-

CNC.

*** MEN (2014). Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română. Clasele a III-a –

a IV-a. Anexa nr. 2 la OMEN Nr. 5003/ 02.12.2014. Bucureşti: MEN-CNC.

*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii (2002). Bucureşti: Editura V& I Integral.

*** OMECTS (2011). OMECTS Nr. 5561/ 07.10. 2011 privind aprobarea Metodologiei formării

continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Bucureşti: OMECTS.

*** OMEN (2013). OMEN Nr. 3129/ 01.02. 2013 privind modificarea și completarea OMECTS Nr.

5561/07.10.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din

învățământul preuniversitar. Bucureşti: MEN.

***

Bocoş, M.; Chiş, V. (2012). Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare. Cluj-Napoca: Editura

Casa Cărţii de Ştiinţă.

Bratu, G. (2004). Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar. Bucureşti:

Humanitas Educaţional.

Cain, K.(2012). Abilitatea de a citi. Dezvoltare şi dificultăţi. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Crăciun, C. (2007). Metodica predării limbii române în învăţământul primar. Deva: Editura Emia.

Dumitru, A., Dumitru, G. (2009). Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar.

Piteşti: Editura Paralela 45.

Flueraş, V. (2007). Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă.

Ilica, A. (2010). Metodica limbii române în învăţământul primar. Arad: Editura Multimedia.

Ilica, A. (2011). Didactica limbii române şi a lecturii – îndrumări metodice pentru cadrele didactice

din învăţământul primar. Arad: Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”.

Miclea, M. (coord.) (2011). Povestea literelor, e-book & soft educaţional, CD, Cluj-Napoca:

Editura ASCR.

Mih, V. (2004). Înţelegerea textelor. Strategii şi mecanisme cognitive. Aplicaţii în domeniul

educaţional. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Molan, V. (2010). Didactica disciplinei „Limba şi literatura română” în învăţământul primar.

Bucureşti: Editura Miniped.

Molan, V. (2014). Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română” şi „Limba şi literatura

română” din învăţământul primar. Ediţie revizuită, actualizată şi completată; studii critice.


[Type here]

9

Molan, V.; Bizdună, M. (2006). Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Didactica limbii şi

literaturii române. Bucureşti: MEC, PIR.

Norel, M.; Bota O. A. (2012). Didactica domeniului experienţial Limbă şi comunicare. Cluj-

Napoca: Editura ASCR.

Pamfil, A. (2007). Elemente de didactică a limbii române: clasele primare. Cluj-Napoca: Casa

Cărţii de Ştiinţă.

Pamfil, A. (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective complementare.

Piteşti: Paralela 45.

Pamfil, A.; Onojescu, M. (coord.). (2004). Lectura. Repere actuale. Cluj-Napoca: Editura Casa


Rogojinaru, A. (1999). O introducere în literatura pentru copii. Bucureşti: Editura Oscarprint.

Sâmihăian, F. (2007). Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor. Bucureşti:

MEC.

Sarivan, L.; Cerkez, M. (2005). Didactica ariei curriculare Limbă şi comunicare. Bucureşti: MEC,

PIR.

Steele, J. L.; Meredith, K. S.; Temple, Ch. (1998). Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii

critice (I) (II). Cluj-Napoca: Casa de Editură şi Tipografia Gloria, Centrul Educaţia 2000+

Bucureşti.

Şerdean, I. (2002). Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Bucureşti: Corint.

Visu-Petra, L.; Cheie, L. (coord.) (2012). Dezvoltarea memoriei de lucru. Exerciţii pentru

preşcolari şi şcolari. Cluj-Napoca: ASCR.

[Type here]

10

DIDACTICA DISCIPLINELOR COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ŞI

LITERATURA ROMÂNĂ ÎN


GRADUL DIDACTIC I

TEMATICA ŞI BIBLIOGRAFIA

PENTRU COLOCVIUL DE ADMITERE LA EXAMENUL PENTRU OBŢINEREA

GRADULUI DIDACTIC I


Programa pentru obţinerea gradului didactic I, ca învăţători/ institutori/ profesori pentru

învăţământul primar, are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu

noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică, în vederea perfecţionării continue a cadrelor

didactice, în aşa fel încât calitatea prestaţiei didactice a acestora să corespundă standardului

ocupaţional specific. Programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice procesului

de predare-învăţare-evaluare în învăţământul primar, corelate cu noul curriculum pentru

învăţământul primar la disciplinele Comunicare în limba română şi Limba şi literatura română.

Obiectivele generale ale programei:

• Actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de didactica specialităţii şi de

psihopedagogia învăţământului primar şi aplicarea acestora în contexte variate

• Dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea noului curriculum pentru învăţământul

primar, a strategiilor didactice şi a evaluării performantelor şcolare în ciclul primar

• Dezvoltarea unor competenţe corespunzătoare privind abordarea logico-funcţională a

conţinuturilor învăţării

• Cultivarea creativităţii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuând componenta

comunicării în relaţia educaţională;

• Orientarea pregătirii elevilor de vârstă şcolară mică pe dimensiuni socio-educaţionale, socio-

psiholingvistice şi manageriale

Competenţe generale de specialitate, psihopedagogice şi metodice:

• Aprofundarea conţinutului ştiinţific al disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi

literatura română în învăţământul primar

• Identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei şcolare mici, în concordanţă cu

obiectivele programei, pentru toate subdomeniile disciplinelor Comunicare în limba română

şi Limba şi literatura română, în învăţământul primar

[Type here]

11

• Valorificarea conţinutului disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi literatura

română, sub raportul valorilor şi al atitudinilor educabile în ciclul primar

• Actualizarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de specialitate şi de didactică a specialităţii

• Selectarea şi aplicarea creativă a cunoştinţelor de didactică a specialităţii, în soluţionarea

pedagogică a unor situaţii specifice învăţământului primar

• Consolidarea abilităţii de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltării

capacităţii elevilor în ceea ce priveşte: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral,

receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris

• Realizarea unor activităţi de învăţare integrată, stimulând creativitatea şi flexibilitatea în

gândire a elevilor de vârstă şcolară mică, precum şi participarea activă a acestora la propria

formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în învăţare

• Selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor

vizate, în scopul reglării permanente a demersului didactic

• Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei de elevi, folosind strategii didactice

adecvate nivelului de vârstă al elevilor, tipurilor de lecţie proiectate şi utilizării eficiente a

tehnicilor de activitate intelectuală

• Utilizarea tehnicilor comunicării eficiente cu elevii, a tehnicilor de motivaţie, conform

principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale, în vederea orientării elevilor spre valori

autentice

• Asimilarea din domeniul ştiinţelor educaţiei a unor elemente cu relevanţă pentru specialitate,

referitoare la teoria şi metodologia studierii personalităţii copilului de vârstă şcolară mică

• Operarea eficientă cu conceptele domeniului psihopedagogic în procesul de planificare şi

proiectare, pentru anticiparea şi rezolvarea problemelor care pot surveni în procesul didactic,

pentru prevenirea şi depăşirea blocajelor în comunicarea la clasă (tehnici de ascultare activă,

învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.)

• Inovarea practicii didactice, prin utilizarea creatoare a metodelor şi prin realizarea de

corelaţii intra, inter şi pluridisciplinare

Competenţe specifice disciplinelor Comunicare în limba română şi Limba şi literatura

română

• Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor orale şi

scrise:

o consolidarea capacităţii de a dezvolta competenţele de comunicare orală si scrisă a

elevilor din ciclul primar si de a-i familiariza cu texte – literare si nonliterare – accesibile

vârstei lor;

o redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseuri structurate,

rezumat, analiză;

o utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcţie de contextul comunicaţional;

[Type here]

12

o cunoaşterea si aplicarea cunoştinţelor de fonetică, lexic si gramatică în construcţia

propriul mesaj (oral şi scris) şi în educarea comunicării elevilor din ciclul primar,

respectarea normelor ortografice, de punctuaţie, morfosintactice, stilistic-funcţionale.

• Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi

nonliterare, accesibile elevilor din ciclul primar:

o identificarea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului

narativ (construcţia subiectului, compoziţie, personaje, limbajul prozei narative), liric

(elemente de compoziţie, imaginar poetic, figuri de stil, elemente de versificaţie) şi

dramatic (subiect, compoziţie, personaje, limbajul textului dramatic);

o aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi interpretarea textelor narative, lirice şi

dramatice;

o relevarea valorilor morale şi estetice ale textului, în funcţie de specificul de vârstă al

elevilor.

• Argumentarea în scris a opiniilor personale asupra unui text literar:

o actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de literatură română şi universală pentru copii;

o încadrarea unui text narativ, liric, dramatic într-o anumită categorie (textual-tematică,

stilistic-funcţională, estetică);

o elaborarea unei argumentări scrise, folosind elementele specifice: structuri, conectori,

tehnici argumentative;

o identificarea şi argumentarea apartenenţei unor elemente de expresivitate la diferite

niveluri ale limbajului şi registre de exprimare;

o promovarea în comunicare a unor modele de exprimare corectă, coerentă, fluentă şi

expresivă.

2. TEMATICA

I. Curriculum şi competenţe. Proiectarea didactică a activităţilor instructiv-educative din

învăţământul primar

• Deziderate curriculare şi didactice specifice profilului de formare al elevului de vârstă

şcolară mică, determinate de competenţele-cheie formate până la finalul ciclului primar prin

utilizarea modalităţilor de comunicare în limba română, ca limba maternă, într-o varietate de

contexte situaţionale: 1. utilizarea corectă a limbii române şi a limbajului însuşit la

disciplinele studiate; 2. operarea cu mesaje verbale şi nonverbale, accesibile vârstei, pentru

a elabora şi transmite mesaje care exprimă idei, experienţe, sentimente; 3. adaptarea

propriei comunicări la contexte de viaţă din mediul cunoscut

• Dimensiuni specifice noului curriculum naţional pentru ciclul primar şi al finalităţilor

disciplinelor Comunicare în limba română şi a Limba şi literatura română în ciclul primar.

[Type here]

13

Lecturi curriculare şi linii de coerenţă didactică în învăţământul primar (curriculum,

competenţe, cunoştinţe, deprinderi, valori, atitudini)

• Perspective globale şi concepte-cadru ale metodicii predării disciplinei Comunicare în limba

română şi a disciplinei Limba şi literatura română în ciclul primar. Aria, statutul, specificul

şi subdomeniile disciplinelor în aria curriculară Limbă şi comunicare

• Circumscrierea domeniului didacticii Comunicării în limba română şi a Limbii şi literaturii

române în ciclul primar; definirea specificului învăţării limbii române ca limbă maternă;

relevarea principiilor care instrumentează activitatea didactică în ansamblul ei, prin corelare

cu noile programe şcolare din învăţământul primar

• Integrare, evoluţie şi continuitate curriculară în programa şcolară pentru disciplina

Comunicare în limba română la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a: coerenţă şi

coeziune curriculară orizontală şi verticală, evoluţie şi continuitate între nivelurile de

şcolaritate preşcolar şi primar, modalităţi didactice de structurare a activităţilor de învăţare,

în vederea formării, exersării şi dezvoltării progresive a competenţelor specifice prevăzute

de programa şcolară

• Integrare, continuitate curriculară şi dezvoltare progresivă a competenţelor în programa

pentru disciplina Limba şi literatura română la clasele a III-a şi a IV-a: continuitate şi

progres curricular, conectare curriculară permanentă cu clasele anterioare şi următoare,

modalităţi didactice de structurare a activităţilor de învăţare, în vederea formării, exersării şi

dezvoltării progresive a competenţelor specifice prevăzute de programa şcolară

• Strategii şi metode adecvate continuităţii şi progresului curricular înregistrat la nivelul

competenţelor şi al conţinuturilor corelate, de la un ciclu curricular şi nivel de studiu la altul,

în acord cu succesiunea corespunzătoare a primelor două cicluri curriculare: corespondenţa

dintre ciclul achiziţiilor fundamentale şi etapa pregramaticală (în CP – Cl. I-II), respectiv

ciclul de dezvoltare şi etapa gramaticală (în Cl. III-IV)

• Racordarea noilor exigenţe curriculare la tendinţele actuale în didactica maternei, la clasele

III-IV. Dezvoltări curriculare şi inovaţie didactică, prin exploatarea creatoare a documentelor

europene de referinţă privind cadrul comun pentru dezvoltarea competenţelor de comunicare

în limba maternă: Recomandarea Parlamentului European vizând competenţele cheie;

Cadrul de referinţă pentru literatură LiFT; Cadrul PIRLS - Studiul internaţional privind

progresia competenţelor de lectură la finalul învăţământului primar; Concluziile vizând

dezvoltarea de curriculum avansate în cadrul Proiectului POSDRU 35279 (Un învăţământ

performant bazat pe decizii fundamentate. Strategii de valorificare a evaluărilor

internaţionale privind rezultatele învățării); Cadrul PEL – Portofoliul european al limbilor

• Lecturi curriculare şi linii de coerenţă didactică în realizarea unei proiectări eficiente –

exemple de bune practici: asigurarea coerenţei demersului didactic, corelarea şi integrarea

conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală, realizarea corespondenţei

conţinuturilor şi a resurselor metodologice (inclusiv cele evaluative), cu obiectivele

(stabilite) sau competenţele (vizate)

[Type here]

14

• Linii de coerenţă în acţiunea didactică relevabile prin corelarea dintre competenţele generale

vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română, competenţele specifice derivate şi

exemplele de activităţi de învăţare corespunzătoare la clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-

a

• Corelaţii curriculare şi progresii didactice corelate relevabile – conform principiului

concentric (spiralar sau elicoidal) – în planul domeniilor conţinuturilor învăţării în ciclul

primar, ca mijloace informaţionale de dezvoltare a competenţelor în primii trei ani de şcoală

primară (CP – Cl. I-II): 1. Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune); 2. Citire/

lectură; 3. Scriere/ redactare; 4. Elemente de construcţie a comunicării

• Linii de coerenţă în acţiunea didactică relevabile prin corelarea dintre competenţele generale

vizate la nivelul disciplinei Limba şi literatura română, competenţele specifice derivate şi

exemplele de activităţi de învăţare corespunzătoare la clasele a III-a şi a IV-a

• Corelaţii curriculare şi progresii didactice corelate relevabile – conform principiului

concentric (spiralar sau elicoidal) – în planul domeniilor conţinuturilor învăţării în ciclul

primar,ca mijloace informaţionale de dezvoltare a competenţelor în clasele III-IV: 1. Funcţii

ale limbii (acte de vorbire); 2. Textul; 3. Variabilitatea limbii şi a comunicării în contexte

diferite

• Modalităţi de diferenţiere a demersurilor didactice, în vederea formării şi exersării prin joc a

competenţelor specifice prevăzute de noul curriculum pentru învăţământul primar. Jocurile

didactice – funcţii, modele de derivare conceptuală şi elemente de design metodologic:




• Tendinţe şi exigenţe actuale în proiectarea eficientă a activităţii didactice în învăţământul

primar: variante de proiectare didactică în viziune integrată, elemente de design metodologic

informat de cadrul Lecturii şi Scrierii pentru Dezvoltarea Gândirii Critice (LSDGC, cadrul

ERR), scenarii didactice bazate pe teoria inteligenţelor multiple, pe abordări interdisciplinare

şi alternative creative ş.a.

• Finalităţi şi funcţii ale didacticii oralului şi corelarea acestora cu noile programe şcolare din


• Strategii de formare a capacităţilor de receptare şi de producere de text oral şi prezentarea

unor seturi corelate de activităţi didactice pentru formarea acestor capacităţi, corelate cu

noile programe şcolare din învăţământul primar

• Finalităţi şi funcţii ale didacticii citit-scrisului şi corelarea acestora cu noile programe şcolare

din învăţământul primar

• Strategii de formare la elevi a capacităţilor de citit-scris şi prezentarea unui set de activităţi

didactice pentru formarea acestor capacităţi, corelate cu noile programe şcolare din


• Finalităţi şi funcţii ale didacticii redactării şi corelarea acestora cu noile programe şcolare

din învăţământul primar

[Type here]

15

• Strategii de formare a capacităţilor de redactare a unor tipuri de texte cu finalitate diversă şi

prezentarea unui set de activităţi didactice pentru formarea acestor capacităţi, corelate cu

noile programe şcolare din învăţământul primar

II. Didactica desfăşurării activităţilor instructiv-educative din învăţământul primar

• Integrare didactică şi sincretism al limbajelor în lectura verbală şi iconică. Funcţii ale

comunicării didactice, funcţii ale comunicării iconice, funcţii ale comunicării verbale

• De la limbajul iconic la limbajul verbal. Exploatări didactice ale corelaţiei dintre imagine şi

titlu, în lectura după imagini a ilustraţiilor de carte pentru copii

• Semn şi interpretare. Modalităţi didactice actuale de transpunere a limbajului iconic în

limbaj verbal: tehnici de decomprimare a sensului în lectura verbală şi iconică a cărţilor

ilustrate pentru copii

• Metode şi tehnici folosite în activităţile de comunicare orală. Designul didactic tradiţional şi

modern al activităţilor de comunicare orală din învăţământul primar: principii, criterii,

structuri didactice

• Desfăşurarea activităţilor de comunicare orală în învăţământul primar. Activităţi de

comunicare globală, activităţi de structurare de cunoştinţe, metode şi procedee didactice

modele de proiecte de activitate pentru clasele primare

• Elemente de didactică a psihomotricităţii. Activităţi şi mijloace didactice specifice exersării

în clasa pregătitoare a elementelor grafice din componenţa literelor de mână, necesare pentru

învăţarea scrierii de mână în clasa I: şedinţa dirijată de activităţi colective, ateliere de lucru

simultane, ateliere prin rotaţie, ateliere liber alese, şedinţe sub formă de parcursuri orientate,

jocuri de exersare a simţului proprioceptiv şi haptic, jocuri de coordonare vizual-auditiv-

motrică, jocuri bazate pe învăţarea experienţială şi folosirea unor suporturi intuitive diverse:

obiecte, semne, imagini

• Didactica învăţării citirii şi a scrierii la elevii de vârstă şcolară mică: metoda fonetică,

analitico-sintetică (abordarea integrată); corelaţii şi etape: perioada preabecedară, abecedară,

postabecedară

• Didactica citit-scrisului, design didactic şi tipare de structurare a scenariilor didactice: 1.

etapa preliminară; 2. activitatea propriu-zisă; 3. evaluarea si reflecţia; 4. prelungiri si

reorientări ale activităţii; scenarii şi linii de coerenţă didactice; activităţi specifice formării

deprinderilor de scris-citit

• Emergenţa citit-scrisului în debutul şcolarităţii obligatorii (CP – Cl. a II-a). Cititul emergent

sau a vorbi despre citit în perioada preabecedară: lecţii despre rostul cititului şi scrisului şi

despre dificultatea lor

• Didactica citit-scrisului. Scenarii didactice focalizate asupra învăţării citit-scrisului în

variantă integrată, în perioada abecedară

• Noi abordări ale metodelor de învăţare a literelor. E-learning-ul, o nouă abordare a

metodelor de învăţare a literelor

[Type here]

16

• Didactica citit-scrisului. Perioada postabecedară si receptarea textului literar în clasa a II-a.

Criterii de selecţie a textelor. Demersuri didactice în înţelegerea şi interpretarea textelor

literare: 1. etapa preliminară; 2. activitatea propriu-zisă; 3. evaluarea si reflecţia; 4.

prelungiri si reorientări ale activităţii; modalităţi de dezvoltare a capacităţii de receptare a

mesajului scris

• Cititul simbolic (citirea semnică) şi emergenţa competenţei lectorale, în perioada

preabecedară (prealfabetică, a prealfabetizării lectorale)

• Abilitatea de a citi, între psihopedagogia cognitivă şi didactica maternei la ciclul primar

• Abilitatea de a citi şi dificultăţile de citire. Dezvoltare psihopedagogică şi abordări didactice

actuale

• Etape ale dezvoltării abilităţii de a citi şi de a scrie. Factori responsabili şi prerechizite

preşcolare pentru dezvoltarea abilităţii de a citi şi de a scrie

• Fazele de dezvoltare a abilităţii cititului şi scrisului şi emergenţa citit-scrisului la elevii de

vârstă şcolară mică

• Modele didactice pentru sprijinul reprezentării textului în comprehensiunea eficientă.

Coerenţă locală şi globală, Influenţe contextuale asupra recunoaşterii cuvintelor,

• Instruire şi intervenţii pentru citirea şi comprehensiunea citirii. Un cadru lingvistico-didactic

general pentru studierea dezvoltării abilităţii de a citi şi a dificultăţilor de citire

• Modalităţi formale şi informale de instruire şi sprijin dezvoltarea limbajului şi a alfabetizării

în mediul instituţional şi mediul familial timpuriu

• Factori lexicali şi sub-lexicali care influenţează citirea cuvintelor şi comprehensiunea citirii:

conştientizări timpurii, frecvenţe, regularităţi şi congruenţe.

• Citirea/ lectura în clasele III-IV: tipuri de citire/ lectură şi caracteristici (calităţi) ale citirii/

lecturii; modalităţi de abordare a textului literar (epic, liric) şi a textului nonliterar; modele

de structurarea didactică a lecţiilor de citire/ lectură

• Formarea competenţei de lectură. Utilizarea metodei lecturii explicative pentru înţelegerea şi

interpretarea textelor literare. Tipare de structurare a scenariilor didactice pentru predarea

textului literar epic şi liric

• Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului

scris

• Proiectarea conţinuturilor disciplinelor opţionale şi integrarea interdisciplinară a desfăşurării

activităţilor opţionale de Literatură română şi universală pentru copii

• Lectura suplimentară la clasele I-IV

• Rolul învăţătorului în stimularea interesului pentru lectură al elevilor de ciclu primar.

Selecţia textelor şi modalităţi de propunere a lor spre lectură elevilor

• Modalităţi dezvoltare a inteligenţei emoţionale şi a sensibilităţii elevilor prin abordarea

poeziilor lirice, a textelor de inspiraţie istorică, a prozei lirice descriptive

• Posibilităţi de aplicare a analizei stilistice la clasele ciclului primar

[Type here]

17

• Posibilităţi de inovare de către învăţător a metodelor de predare-învăţare a disciplinelor

Comunicare în limba română şi Limba şi literatura română în ciclul primar

• Valorificarea formativă a textelor literare şi nonliterare în ciclul primar

• Didactica lecturii, o didactică specială. Dimensiuni metodologice inovative acreditate prin

modelul didactic al „lecturii pentru înţelegere”: (1). ideea de limbaj funcţional în contexte şi

în situaţii active şi participative; (2). ideea de mediu literal şi literar (expunerea sistematică

a copiilor de vârstă şcolară mică la un complex de stimuli simbolici – grafici, iconici,

acustici, kinestezici, proxemici; (3). ideea de eveniment la întâlnirea cu mediul tipărit; (4).

ideea înlănţuirii logice şi structurate a expresiilor de gândire, de stadialitate şi de

internalizare prin asimilare/ acomodare, ca forme dinamice şi progresive ale dezvoltării; (5).

ideea de creativitate genuină a copilului de vârstă şcolară mică, în accepţiunea de bază a

dezvoltării cognitive şi afective integrale

• Modelul didactic al „lecturii pentru înţelegere”, între metoda fonematică şi metoda de

învăţare globală. Dezvoltarea globală a capacităţilor de lectură şi de înţelegere prin:

integrarea experienţei lingvistice a copilului; comunicarea interpersonală; contextualizarea

vocabularului; diferenţierea situaţională a limbajelor scrise;creaţia lingvistică şi expresia

personală.

• Aspecte metodologice ale educării timpurii a capacităţilor de exprimare verbală, în procesul

alfabetizării de bază şi al specializării funcţionale a comunicării: (1). exersarea comunicării

orale, în formele ei fundamentale: conversaţia (dialogul) şi povestirea; (2). creaţia de limbaj,

în forme structurate (jocuri, poveşti, poezii, dramatizări) şi nestructurate, spontane (invenţii

lexicale, cântece, recitative, ritmuri ad-hoc, alte forme de sugestie lingvistică); (3). exersarea

pictogramelor şi a altor modalităţi de figurare simbolică prin desen pictură, jocuri sau jucării

(facilitarea scrierii incipiente non-semnice); (4). folosirea imaginară a spaţiilor

interacţiunilor sociale (camera de joacă, locul de joacă, sala de clasă, diferite alte medii

educaţionale sau instituţionale); (5). dispunerea ofertelor de învăţare prin intermediul unor

centre de organizare simbolică, de tipul „zonelor de citit liber”

• Contractul lectoral şi competenţele lectorale între comunicare şi interpretare. Modalităţi

(procese) şi metode de contextualizare comunicaţională asociate contractului lectoral,

respectiv demersurilor tranzacţionale dintre cititor şi text: (1). ascultarea – recitarea,

povestirea, citirea expresivă, citirea pe roluri, citirea în grup, dramatizarea, repovestirea; (2).

conversaţia dialogată – întrebarea / răspunsul (de tip informativ), dialogul euristic, interviul,

dezbaterea, consilierea; (3). conversaţia dirijată – întrebările retorice, explicaţia,

problematizarea, programarea, luarea deciziilor, formele de prezentare a judecăţilor

(recomandarea, contestarea, controversa, disputa); (4). discuţia liberă – brainstorming-ul,

comentariul, interpretarea, descoperirea, confesiunea, confruntarea; (5). simularea – jocul de

rol, exerciţiul de imaginaţie, travestiul, jocul teatral, ghicitoarea, calamburul, dilema,

reducerea la absurd; (6). convingerea – disertaţia, motivarea (de tip argumentativ),

rezolvarea conflictelor, medierea, prezentarea, demonstraţia, jocul de cooperare, evaluarea

[Type here]

18

(de tip argumentativ); (7). înţelegerea – consemnarea, notificarea, reflecţia (de tip ipotetic-

argumentativ), evaluarea (de tip criterial), replica (de tip argumentativ)

• Didactica demersului interpretativ în educaţia timpurie pentru literatură. Scenariul

demersului metodologic: (1). pre-lectura (etape: recunoaşterea obiectului ca text (în relaţie

cu alte obiecte accesibile cultural); identificarea clasei sau a genului textual; „scanarea”

construcţiei textuale); (2). lectura strategică (etape: activarea experienţei anterioare de

cunoaştere, evocată prin text; construirea unor scheme sau reţele de înţelegere; lansarea unor

acte de validare a semnificaţiei textului); (3). semnificarea (reconstruirea mesajului) (etape:

alcătuirea unor trasee de semnificaţie; asumarea unor moduri şi reguli de semnificare;

convertirea structurilor semnificante în moduri producătoare, prin reconstruirea mesajului

din perspectiva cititorului, într-un text alternativ); (4). reconversia (reconstruirea stilistică)

(etape: re-proiectarea cititorului într-o audienţă de cititorii posibili: „comunitatea

interpretativă” a textului; structurarea elementelor de enunţare; elaborarea discursurilor:

aspecte de gramaticalitate a frazei, registrul stilistic, topica formulărilor, elemente de

context, în relaţie cu exploatarea diferitelor auxiliare audio/ video/ multimedia); (5). re-

lectura ca re-scriere, o etapă care angajează lectori cu viitoare performanţe în lectura

strategică (etape: relansarea normelor de lectură; re-scrierea textului, re-interpretarea

textului)

• Didactica redactării. Direcţiile didacticii redactării: linii de continuitate între didactica

oralului şi a scrisului; forme de corelaţie între producerea de text oral şi scris; diversificarea

contextelor de redactare şi a tipurilor de text: producerea de text nonliterar

• Modalităţi de dezvoltare a capacităţii de exprimare scrisă. Principiile didacticii redactării.

Scrierea/ redactarea/ compunerea în clasele III-IV.

• Tipuri de scriere (funcţională, interpretativă, imaginativă, reflexivă) şi structurarea didactică

a lecţiilor de comunicare scrisă; metodologia activităţilor de scriere/redactare (criterii şi

abordări: metodică, expresivă, socializatoare, funcţională etc.); tipare de structurare a

scenariilor didactice

• Demersuri metodice de dezvoltare a capacităţii de exprimare scrisă în clasele III-IV.

Algoritmi de realizare şi evaluare a diferitelor tipuri de compuneri

• Modalităţi de integrare a elementelor de limba română în lecţiile de limbă şi de construcţie a

comunicării din ciclul primar. De la etapa pregramaticală (CP, cl. I-II) la etapa gramaticală

(cl. III-IV): premise; principii; finalităţi; etape şi faze ale demersului didactic inductiv;

metode folosite în activităţile de predare-învăţare-evaluare a noţiunilor de limbă şi

construcţie a comunicării; modalităţi de structurare didactică a lecţiilor de comunicare în

limba română şi de formare a noţiunilor gramaticale


comunicării din ciclul primar. Aspecte metodice privind formarea deprinderilor ortografice

şi de punctuaţie: tipare de structurare a scenariilor didactice

[Type here]

19


comunicării din ciclul primar. Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular, tipare de



comunicării din ciclul primar. Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă,

tipare de structurare a scenariilor didactice

• Joc, joc lingvistic, joc didactic. Ordinea didactică a unei derivări conceptuale: jocurile

didactice – funcţii, modele de derivare conceptuală şi elemente de design metodologic,




• Cultivarea creativităţii elevilor în cadrul orelor de citire, de elaborare a compunerilor, de

rezolvare a exerciţiilor gramaticale

• Utilizarea metodei proiectului în ciclul primar: principii, tipologie, structuri, modele de


• Specificul evaluării în învăţământul primar. Instrumente tradiţionale şi alternative de

evaluare folosite în învăţământul primar pentru evaluări interne şi externe (proiectul,

portofoliul, autoevaluarea, interevaluarea lucrarea colectivă, observarea sistematică a

activităţii elevilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie ş.a.);

metodologia evaluărilor naţionale la cls. II, IV

• Rolul standardelor curriculare de performanţă. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a

elevilor, în funcţie de standardele curriculare de performanţă

• Diferenţierea în ciclul primar a demersurilor didactice de învăţare remedială, de consolidare

a cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, în ciclul

primar

3. BIBLIOGRAFIA

*** (2006). Limba şi literatura română. Perspective didactice. Bucureşti: Editura Universităţii

Bucureşti.

*** MECTS (2012). Metodologia de organizare a Evaluării competenţelor fundamentale la finalul

clasei a II-a. Anexa la OMECTS Nr. 3437 din 5.III.2012. Bucureşti: MECTS.

*** MECTS (2012). Metodologia de organizare şi de administrare a Evaluării naţionale la finalul

clasei a IV-a. Anexa la OMECTS Nr. 3438 din 5.III.2012. Bucureşti: MECTS.

*** MECTS (2012). Programa şcolară pentru cursul opţional Lectura şi abilităţile de viaţă

(Curriculum la decizia şcolii pentru clasele a V-a – a XII-a). Anexa la OMECTS Nr.

3961/03.05.2012. Bucureşti: MECTS.

[Type here]

20

*** MEN (2002). Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic pentru aplicarea

programelor de limbă şi literatură română, învăţământ primar şi gimnazial. Bucureşti, MEN –

CNC: Editura Aramis.

*** MEN (2013). OMEN 3371/ 12.03.2013 privind aprobarea Planurilor-cadru pentru

învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru

învăţământul primar. Bucureşti: MEN.

*** MEN (2013). Programa şcolară pentru disciplina Comunicare în limba română. Clasa

pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a. Anexa nr. 2 la OMEN Nr. 3418/19.03.2013. Bucureşti: MEN-

CNC.

*** MEN (2014). Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română. Clasele a III-a –

a IV-a. Anexa nr. 2 la OMEN Nr. 5003/ 02.12.2014. Bucureşti: MEN-CNC.

*** Metoda proiectelor la vârstele timpurii (2002). Bucureşti: Editura V& I Integral.

*** OMECTS (2011). OMECTS Nr. 5561/ 07.10. 2011 privind aprobarea Metodologiei formării

continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Bucureşti: OMECTS.

*** OMEN (2013). OMEN Nr. 3129/ 01.02. 2013 privind modificarea și completarea OMECTS Nr.

5561/07.10.2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din

învățământul preuniversitar. Bucureşti: MEN.

***

Bocoş, M.; Chiş, V. (2012). Abordarea integrată a conţinuturilor curriculare. Cluj-Napoca: Editura

Casa Cărţii de Ştiinţă.

Bratu, G. (2004). Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar. Bucureşti:


Cain, K.(2012). Abilitatea de a citi. Dezvoltare şi dificultăţi. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Chereja, F. (2004). Dezvoltarea gândirii critice în învăţământul primar. Bucureşti: Educaţia 2000+ ,


Crăciun, C. (2007). Metodica predării limbii române în învăţământul primar. Deva: Editura Emia.

Dumitru, A., Dumitru, G. (2009). Activităţi transdisciplinare pentru grădiniţă şi ciclul primar.

Piteşti: Editura Paralela 45.

Dumitru, I. Al. (2000). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Timişoara: Editura de

Vest.

Flueraş, V. (2007). Teoria şi practica învăţării prin cooperare. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărţii de

Ştiinţă.

Ilica, A. (2010). Metodica limbii române în învăţământul primar. Arad: Editura Multimedia.

Ilica, A. (2011). Didactica limbii române şi a lecturii – îndrumări metodice pentru cadrele didactice

din învăţământul primar. Arad: Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”.

Jonnaert, Ph.; Ettayebi, M.; Defise, R. (2010). Curriculum şi competenţe. Un cadru operaţional.

Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Miclea, M. (coord.) (2011). Povestea literelor, e-book & soft educaţional, CD, Cluj-Napoca:

Editura ASCR.

[Type here]

21

Mih, V. (2004). Înţelegerea textelor. Strategii şi mecanisme cognitive. Aplicaţii în domeniul

educaţional. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Minder, M. (2007). Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant.

Cluj-Napoca: Editura ASCR.

Molan, V. (2010). Didactica disciplinei „Limba şi literatura română” în învăţământul primar.


Molan, V. (2014). Didactica disciplinelor „Comunicare în limba română” şi „Limba şi literatura

română” din învăţământul primar. Ediţie revizuită, actualizată şi completată; studii critice.


Molan, V.; Bizdună, M. (2006). Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar. Didactica limbii şi

literaturii române. Bucureşti: MEC, PIR.

Norel, M. (2010). Metodica predării limbii şi literaturii române în învăţământul primar. Braşov:

Editura Universităţii din Braşov.

Norel, M.; Bota O. A. (2012). Didactica domeniului experienţial Limbă şi comunicare. Cluj-

Napoca: Editura ASCR.

Nuţă, S. (2000). Metodica predării limbii române în claselor primare. Bucureşti: Editura Aramis.

Pamfil, A. (2007). Elemente de didactică a limbii române: clasele primare. Cluj-Napoca: Casa


Pamfil, A. (2009). Limba şi literatura română în şcoala primară. Perspective complementare.

Piteşti: Paralela 45.

Pamfil, A.; Onojescu, M. (coord.). (2004). Lectura. Repere actuale. Cluj-Napoca: Editura Casa


Parfene, C. (1999). Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-

aplicativ. Iaşi: Polirom.

Postelnicu, C. (2000). Fundamente ale didacticii şcolare. Bucureşti: Editura Aramis.

Răduţ-Taciu, R. (2007). Pedagogia jocului de la teorie la aplicaţii. Cluj-Napoca: Editura Casa


Rogojinaru, A. (1999). O introducere în literatura pentru copii. Bucureşti: Editura Oscarprint.

Sâmihăian, F. (2007). Investigarea şi stimularea interesului pentru lectură al elevilor. Bucureşti:

MEC.

Sarivan, L.; Cerkez, M. (2005). Didactica ariei curriculare Limbă şi comunicare. Bucureşti: MEC,

PIR.

Sămihăian, F.; Norel, M. (2005, 2006). Didactica limbii şi literaturii române.I; II.Bucureşti: MEC,

PIR.

Steele, J. L.; Meredith, K. S.; Temple, Ch. (1998). Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gândirii

critice (I) (II). Cluj-Napoca: Casa de Editură şi Tipografia Gloria, Centrul Educaţia 2000+

Bucureşti.

Stoica, A. (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică. Bucureşti: Humanitas

Educaţional.

[Type here]

22

Şcheau, I. (2004). Gândirea critică: metode active de predare-învăţare. Cluj-Napoca: Editura Dacia

Educaţional.

Şerdean, I. (2002). Metodica predării limbii române la clasele I-IV. Bucureşti: Corint.

Tomşa, Gh.; Oprescu, N. (2007). Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Bucureşti:

Editura V & I Integral.

Vianin, P. (2011). Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare. Cum să-i dai elevului cheia

reuşitei? Cluj-Napoca: Editura ASCR

Visu-Petra, L.; Cheie, L. (coord.) (2012). Dezvoltarea memoriei de lucru. Exerciţii pentru

preşcolari şi şcolari. Cluj-Napoca: ASCR.

Wauters-Krings, Fr. (2014). (Psiho)MOTRICITATE. Sprijin, prevenţie şi compensare. Cluj-Napoca:

Editura ASCR.

[Type here]

23

DIDACTICA DISCIPLINELOR COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ - GERMANĂ ŞI

LIMBA ŞI LITERATURA MATERNĂ - GERMANĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR


1. PREZENTARE. COMPETENȚE GENERALE

Prezentare

Programa se adresează învățătorilor, institutorilor și profesorilor pentru învățământul primar,

din unitățile școlare cu limba de predare germană ca limbă maternă.

Programa este structurată pe competenţele, conţinuturile şi principiile cerute de documentele

oficiale în vigoare. Prin diversitatea conţinuturilor această programă este în consonanţă cu direcţiile

contemporane europene în formarea cadrelor didactice pentru învăţământul primar din unitățile

școlare cu limba de predare germană ca limbă maternă. La baza elaborării programei stă principiul

continuităţii formării iniţiale şi continue, realizat prin evoluţie în carieră şi dezvoltare personală.

Competenţe generale

➢ Cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi

metodice pentru disciplina de specialitate;

➢ Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor de specialitate şi problemele de

învăţare specifice domeniului de pregătire;

➢ Integrarea conţinuturile de specialitate în contextul altor ştiinţe;

➢ Operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui

demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;

➢ Aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii predării şi învăţării limbii

germane la nivelul claselor primare.

Competențe specifice

➢ Cunoaşterea aprofundată a mecanismelor de învăţare a limbilor străine raportate la învăţarea

limbii germane ca limbă modernă şi maternă;

➢ Valorificarea conținuturile metodicilor de specialitate, în vederea formării la elevi a

competențelor cheie și transversale;

➢ Realizarea de conexiuni intra-/interdisciplinare, în contexte educaționale specifice

învățământului primar;

➢ Transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor astfel încât să

dezvolte aptitudini operatorii, afective şi atitudinale;

➢ Utilizarea tehnologiilor informaţionale în demersul didactic;

➢ Stimularea potenţialului fiecărui elev de dezvoltare a gândirii critice și a creativităţii, acordarea

atenţiei diferitelor stiluri de învăţare şi nevoi ale elevilor;

[Type here]

24

➢ Elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau

competenţelor vizate;

➢ Asigurarea raportului informativ-formativ şi al caracterului practic-aplicativ al cunoştinţelor de

didactică.

2. TEMATICA

2.1. Deutsche Kinder- und Jugendliteratur

1. Kinder- und Jugendliteratur

a. Die Definition der Kinder- und Jugendliteratur.

b. Geschichtlicher Überblick zur Kinder- und Jugendliteratur.

c. Die Gattungen der Kinder- und Jugendliteratur.

d. Die Bedeutung der Kinderliteratur für die Entwicklung der Persönlichkeit des Kindes

e. Kinderliteraturautoren (E. Kästner, M. Ende, Janosch, P. Härtling, A. Lindgren, Enid

Blyton, C. Funke, O. Preußler, P. Maar)

f. Kinderbücher. Erziehung innerhalb und außerhalb der Familie

g. Ganzheitlicher und handlungsorientierter Literaturunterricht

h. Ästhetische Bildung mithilfe des Kinderbuchs

i. Sprachförderung mit dem Kinderbuch

j. Unterrichtsmethoden zu Kinderliteratur

k. Entwicklung der Lesekompetenz in den Klassen 1-2.

l. Entwicklung der Lesekompetenz in den Klassen 3-4

2. Das Bilderbuch

a. Begriffsbestimmung.

b. Die Beurteilung des Bilderbuches nach pädagogischen, psychologischen und literar-

ästhetischen Gesichtspunkten

c. Bilderbuch und kindliche Entwicklung

d. Sprachförderung mit dem Bilderbuch

3. Kinderreime und – verse

a. Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderreimes und Kinderverses

(Trostreime, belehrende Reime, Beschäftigungs- und Spielreime, Abzählreime,

Rätselreime, Schnellsprechverse (Zungenbrecher), Wiegenlieder (Schlummerlieder),

Neck- und Scherzreime, Unsinnverse (Nonsensverse), sonstige Reime)

b. Kindergedichtautoren (H.v. Fallersleben, V. Blüthgen, Chr. Morgenstern, J.

Ringelnatz, E. Kästner, J. Krüss, J. Guggenmos, P. Hacks)

c. Dramatisierungsmöglichkeiten der Kinderlyrik

4. Das Märchen

a. Begriffsbestimmung

b. Märchensammler

[Type here]

25

c. Das Volksmärchen. Beispiele

d. Das Kunstmärchen. Beispiele

e. Übungen und Aufgaben zu Märchen in den Klassen 1-2

f. Übungen und Aufgaben zu Märchen in den Klassen 3-4

g. Dramatisierungsmöglichkeiten der Märchen

5. Die Fabel

a. Begriffsbestimmung. Beispiele

b. Autoren (Lessing, Äsop, La Fontaine)

c. Arbeit mit Fabeln im Unterricht

6. Kinderromane

a. Begriffsbestimmung. Beispiele (Die kleine Hexe – O. Preußler, Krabat – O. Preußler,

Emil und die Detektive – E. Kästner, Das doppelte Lottchen – E. Kästner, Momo –

M. Ende, Die unendliche Geschichte – M. Ende, Oma – P. Härtling, Ben liebt Anna

– P. Härtling, Die wilden Hühner – C. Funke, Tintenherz – C. Funke, Karlsson vom

Dach – A. Lindgren, Ronja Räubertochter – A. Lindgren, Pippi Langstrumpf – A.

Lindgren, Die Sams-Reihe – P. Maar)

b. Bedeutung der Ganzschriften in der Grundschule

A. Deutsche Sprache

1. Phonetik

a. Die wichtigsten Ausspracheregeln des Deutschen

b. Lange und kurze Vokale

c. Stimmhafte und stimmlose Konsonanten

2. Wortschatz

a. Zusammensetzung

b. Synonyme, Homonyme, Antonyme

c. Wortfamilie und Wortfeld

d. Redensarten und Redewendungen

3. Morphologie

a. Die beugbaren Wortarten

i. Das Verb: Einteilung nach der Selbstständigkeit, der Rektion, dem Subjekt,

der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und

Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz

ii. Das Substantiv: Arten der Substantive, natürliches und grammatisches

Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/Deklination, Rolle im Satz

iii. Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation

iv. Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz

v. Das Numerale: Arten, Rolle im Satz

b. Die unbeugbaren Wortarten

i. Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz

[Type here]

26

ii. Die Präposition: Rektion

iii. Die Konjunktion: Arten

iv. Die Interjektion: Sinn, Funktion

4. Syntax

a. Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbstständigkeit, Inhalt, Aufbau

b. Die Satzglieder und Satzgliedteile (das Subjekt, das Prädikat, die Objekte, die

Adverbialbestimmungen, das Attribut)

5. Orthografie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)

B. Didaktik und Methodik

1. Die Teilbereiche des Lehrplans und ihre integrative Behandlung

2. Die Vorbereitungsklasse

a. Sprachförderung

b. Der kommunikative Ansatz

c. Der integrierte Ansatz

d. Planung von Unterrichtseinheiten

3. Leselehrgang (Erstlesen)

a. Methoden und ihre Verknüpfung

b. Methodisch-didaktische Aufbereitung

c. Erwartung und Bewertung

d. Beispiele für die Gestaltung einer Stunde zum Thema „Einführen des Lautes und

Buchstaben ...“

4. Weiterführendes Lesen

a. Ziele und Aufgaben in den einzelnen Klassenstufen

b. Die Lesealtersstufen

c. Lesearten

5. Gestalten von Lesestunden

a. Einführen eines Textes

b. Lesemotivation und Leseförderung (Beobachtung, Diagnose, Fördermöglichkeiten,

Übungen und Aufgaben)

c. Handlungs- und produktionsorientierter Literaturunterricht

6. Erstschreiben

a. Ziele und Aufgaben

b. Vorübungen

c. Übungsformen

6. Rechtschreiben

a. Ziele und Aufgaben in den einzelnen Klassenstufen

b. Kompetenzfördernde Übungen und Aufgaben für die Rechtschreibung

c. Bewertung

[Type here]

27

7. Das kreative Schreiben

a. Vorübungen zum Schreiben von Texten

b. Arten der Texten in jeder Klassenstufe

8. Sprachbetrachtung


b. Beispiele für die Gestaltung einer Stunde mit dem Schwerpunkt Sprachbetrachtung

9. Sprecherziehung


b. Beispiele von altersangemessenen Sprechsituationen

c. Wortschatzerweiterung

10. Sozialformen im Deutschunterricht und ihr Einsatz

11. Medieneinsatz im Deutschunterricht der Grundschule

12. Evaluation im Deutschunterricht der Grundschule

a. Aufgabenformate

b. Bewertungsformen

c. Bewertungskriterien

3. BIBLIOGRAFIE

1) ***: Lehrplan für Deutsch als Muttersprache in der Grundschule

2) Bartnitzky, Horst (2012): Grammatikunterricht in der Grundschule. Cornelsen Verlag

3) Böttcher, Ingrid, Becker-Mrotzek, Michael (2003): Texte bearbeiten, bewerten und benoten.

Cornelsen Verlag

4) Bünting, Karl-Dieter (2012): Grammatik. Alles was GrundschullehrerInnen wissen müssen.

Verlag an der Ruhr

5) Christiani, Reinhold (2004): Schuleingangsphase neu gestalten. Cornelsen Verlag

6) Dräger, Monika et al (Hrsg.) (2004): Lesen ist Verstehen. Schriften auf Wegen zu Kindern.

Berlin: Deutsche Gesellschaft für Lesen und Schreiben.

7) Fürst, Iris Andrea; Helbig, Elke; Schmitt, Vera: Kinder- und Jugendliteratur: Theorie und

Praxis mit Zusatzmaterialien auf CD-ROM, Kieser, 2008

8) Füssenich, Iris, Löffler, Cordula (2008): Schriftspracherwerb. Einschulung, erstes und

zweites Schuljahr. Ernst Reinhardt Verlag

9) Gansel, Carsten (2010): Scriptor Praxis - Deutsch: Moderne Kinder- und Jugendliteratur:

Vorschläge für einen kompetenzorientierten Unterricht, Cornelsen Verlag Scriptor, 2010

10) Granzow-Emden, Matthias (2013): Deutsche Grammatik verstehen und unterrichten. Narr

Francke Attempto Verlag

11) Hoffman, Bernhart, Valtin, Renate (Hrsg.) (2007): Förderdiagnostik beim

Schriftspracherwerb, Berlin: Deutsche Gesellschaft für Lesen und Schreiben.

[Type here]

28

12) Jeuk, Stefan; Joachim Schäfer (2013). Schriftsprache erwerben – Didaktik für die

Grundschule, Cornelsen Scriptor.

13) Jeuk, Stefan (2010): Deutsch als Zweitsprache in der Schule, Kohlhammer

14) Kohl, Eva Maria, Ritter, Michael (2010): Schreibszenarien. Kallmeyer in Verbindung mit

Klett

15) Lange, Günter (2005): Taschenbuch der Kinder- und Jugendliteratur - Bd. 1: Grundlagen –

Gattungen, Schneider Verlag

16) Maier, Wolfgang (1999): Deutsch lernen in Kindergarten und Grundschule. Don Bosco

Verlag

17) Marquardt, Manfred (2007): Einführung in die Kinder- und Jugendliteratur: Lehr-

/Fachbuch, Stam

18) Pahlow, Heike (2010): Deutsche Grammatik einfach, kompakt und übersichtlich.

Engelsdorfer Verlag

19) Richter, Karin; Hurrelmann, Bettina (2004): Kinderliteratur im Unterricht: Theorien und

Modelle zur Kinder- und Jugendliteratur im pädagogisch-didaktischen Kontext, Juventa

20) Ritter, Alexandra, Ritter, Michael Hrsg. (2012): Schreibkompetenz und Schriftkultur.

Grundschulverband

21) Sasse, Ada, Valtin, Renate (Hrsg.) (2005): Lesen lehren, BDeutsche Gesellschaft für Lesen

und Schreiben.

22) Stănescu, Mirona (2010): „Tranquilla Trampeltreu die beharrliche Schildkröte“ (Michael

Ende) – ein Inszenierungsvorschlag nach dem SAFARI-Modell, in: Neue Didaktik 2/2010

(http://dppd.ubbcluj.ro/germ/neuedidaktik/artikel/2010%202/6stanescu.pdf)

23) Stănescu, Mirona (2010): Theaterpädagogik: Das Safari-Modell von Gabriele Czerny, in:

Neue Didaktik 2/2010

(http://dppd.ubbcluj.ro/germ/neuedidaktik/artikel/2010%202/4stanescu.pdf)

24) Valtin, Renate, Hrsg. (2000): Rechtschreiben lernen in den Klassen 1-6. Grundschulverband

25) Weinkauff, Gina; von Glasenapp, Gabriele: Kinder- und Jugendliteratur. StandardWissen

Lehramt, UTB, 2010

26) Wild, Reiner: Geschichte der deutschen Kinder- und Jugendliteratur, Metzler, 2007

[Type here]

29

4. TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA PENTRU COLOCVIUL DE ADMITERE LA

EXAMENUL PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I.:

a) teme privind metodologia cercetării pedagogice şi tehnica elaborării unei lucrări

metodico-ştiinţifice

• Design und Projektmanagement der pädagogischen Forschung: Etappen,

Entwicklung und Umsetzung eines Forschungsprojektes

• Methoden und Instrumente der Datenerhebung: Analysemethode,

Beobachtungsmethode, Umfrage, Fragebogen, Interview, Fallstudienmethode,

Analyse von Schuldokumenten

• Das Experiment und die experimentelle Methodik: Struktur der

experimentellen Methode, Variablen, experimentelle Gruppen, Phasen eines

Experiments, das psychopädagogische Experiment

• Elemente der Messung, statistische Analyse und Interpretation der Daten in

der pädagogischen Forschung

• Erarbeitung, Diskussion und Abschluss des Forschungsberichts: Synthese,

Systematisierung und Präsentation der Daten (Tabellen, Diagramme,

synthetische Indikatoren); die Struktur eines Forschungsberichts

• Ausarbeitung der Intervention und der pädagogischen Entwicklung:

Stellungsnahme zur Umsetzung der Schlussfolgerungen in praktische

Lösungen

b) teme privind domeniul de specialitate şi didactica acestuia

• Curriculum und Lehrplanmanagement in der Grundschule

• Richtlinien zeitgenössischen Lehr- und Lerntheorie und Praxis für

Grundschulkinder

• Strategien und moderne Methoden des Lehrens und Lernens und der

Beurteilung in der Grundschule in der verschiedenen Fächern: Deutsch

(Kinder- und Jugendliteratur, Sprache), Mathematik, Geschichte, Geografie,

Wissenschaften, Handarbeit, Zeichnen, Musik

• Klassenmanagement: aktuelle Ansätze der Rollen und Funktionen der

Grundschullehrer*innen, Konfliktsituationen und Krisen im Klassenzimmer,

Interventionsstrategien und -techniken der Lehrerpersonen

c) Bibliografie

1) Abraham, Ulf; Knopf, Julia (2013): Fachdidaktik für die Grundschule: Deutsch -

Didaktik für die Grundschule, Cornelsen Scriptor

2) Bevot, Gislinde, Huwendiek, Volker (2008): Leitfaden Schulpraxis: Pädagogik und

Psychologie für den Lehrberuf, Cornelsen Scriptor

3) Christiani, Reinhold; Metzger, Klaus Martin (2007): Fundgrube Klassenführung: Das

Nachschlagewerk für jeden Tag, Cornelsen

[Type here]

30

4) Eichhorn, Christoph (2015): Classroom-Management: Wie Lehrer, Eltern und Schüler

guten Unterricht gestalten, Klett-Cotta

5) Gabriel, Katrin (2014):Videobasierte Erfassung von Unterrichtsqualität im

Anfangsunterricht der Grundschule: Klassenführung und Unterrichtsklima in Deutsch

und Mathematik,Kassel University Press

6) Hartinger, Andreas; Lange, Kim (2014): Fachdidaktik für die Grundschule:

Sachunterricht, Cornelsen Scriptor

7) Jürgens, Eiko; Topsch, Wilhelm (2005): Grundkompetenz Schriftspracherwerb:

Methoden und handlungsorientierte Praxisanregungen, Beltz Pädagogik /

BildungsWissen Lehramt

8) Klippert, Heinz; Müller, Frank (2015): Methodenlernen in der Grundschule: Bausteine

für den Unterricht, Beltz

9) Kühnl, Iris; Schultheis, Klaudia (2004): Die moderne Grundschule: Einblicke in

zeitgemässes Lernen und Lehren in der Grundschule (Berichte aus der Pädagogik

10) Leuders, Juliane; Philipp, Kathleen (2015): Fachdidaktik für die Grundschule:

Mathematik, Cornelsen Scriptor

11) Maras, Rainer; Ametsbichler (2014): Unterrichtsgestaltung in der Grundschule. Ein

Handbuch: Pädagogische und didaktische Grundlagen - methodische und praktische

Anregungen - Strukturmodell (1. bis 4. Klasse), Auer Verlag in der AAP

Lehrerfachverlage GmbH

12) Nolting, Hans-Peter (2014): Störungen in der Schulklasse: Ein Leitfaden zur

Vorbeugung und Konfliktlösung, Beltz

13) Reuter, Stefanie (2008): Behaviorismus, Kognitivismus und Konstruktivismus. Lehr-

und Lerntheorien Taschenbuch, Grin Verlag GmbH

14) Schründer-Lenzen, Agi (2013): Schriftspracherwerb, Springer VS

15) Schubert, Nele (2012): Das Klassenlehrer-Buch für die Grundschule: Mit Online-

Materialien, Beltz

16) Thomas, R. Murray, Feldmann, Birgitt (2002): Die Entwicklung des Kindes: Ein Lehr-

und Praxisbuch, Beltz

17) Wildemann, Anja; Vach, Karin (2013): Deutsch unterrichten in der Grundschule:

Kompetenzen fördern, Lernumgebungen gestalten, Kallmeyer

[Type here]

31

METODICA PREDǍRII MATEMATICII

PROGRAMǍ

PENTRU EXAMENUL DE OBŢINERE A GRADULUI DIDACTIC II

ȊNVǍŢǍTORI/INSTITUTORI/ PROFESORI PENTRU ȊNVǍŢǍMÂNTUL PRIMAR

I. PREZENTARE. COMPETENȚE GENERALE

Prezentare

Programa se adresează cadrelor didactice din învățământul primar care susțin examenul de

obținere a gradului didactic II, proba scrisǎ la disciplina Metodica predǎrii Matematicii.

Programa a fost elaborată ţinând cont de prevederile din Legea Educaţiei Naţionale nr.

1/2011 cu completǎrile şi modificǎrile ulterioare și a celor din Ordinul nr. 5561 din 7 octombrie

2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învăţământul

preuniversitar.

Programa se fundamentează pe modelul focalizării pe competenţe şi pe conceptul de

dezvoltare cumulativă şi de reconfigurare calitativă progresivă a nivelului şi profilului de

competenţă a personalului didactic. Astfel programa a fost corelatǎ cu programa examenului de

definitivare în învăţământ şi a programei de concurs pentru ocuparea posturilor/ catedrelor vacante.

Conținuturile programei au fost selectate astfel încât:

- sǎ rǎspundǎ schimbǎrilor curriculare din învățământul primar,

- sǎ fie în conformitate cu tendinţele actuale de pregǎtire continuǎ a profesorilor de matematicǎ din

celelalte ţǎri ale UE (a se vedea EACEA P9 Eurydice 2011, Mathematics in Education in Europe:

Common Challenges and National Policies, http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice )

dar totodatǎ

-sǎ respecte tradiţia şcolii româneşti de matematicǎ.

Competenţe generale şi specifice

Pornind de la categoriile de competenţe definite în Art. 94 din Ordinul nr. 5561 din 7

octombrie 2011 privind Metodologia privind formarea continuă a personalului din învăţământul

preuniversitar, evaluarea prin acest examen are ca scop certificarea dobândirii de cǎtre candidat a

urmǎtoarelor competenţe generale:

1. Analiza curriculumului de matematicǎ pentru învǎţǎmântul primar;

2. Analiza conținuturilor matematice pentru învățământul primar şi explicitarea metodologiei

predǎrii acestora;

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice

[Type here]

32

3. Rezolvarea tipurilor de exerciţii şi probleme prevǎzute în programele şcolare de matematicǎ

pentru învǎţǎmântul primar;

4. Proiectarea strategiilor didactice şi de evaluare adecvate unor contexte educaţionale

concrete;

5. Planificarea și proiectarea activităților matematice.

Competenţele specifice derivate din competenţele generale, vizate a fi evaluate prin examenul de

obținere a gradului didactic II sunt:

Pentru dobândirea competenţei generale 1:

1.1. Analiza locului şi rolului Matematicii în învǎţǎmântul primar;

1.2. Analiza documentelor curriculare de matematicǎ pentru învǎţǎmântul primar;

1.3. Analiza conţinuturilor noţionale matematice studiate în învǎtǎmântul primar şi a legǎturilor

dintre ele;

1.4. Formularea obiectivelor învǎţǎrii conţinuturilor matematice prin raportare la competenţele

specifice;

1.5. Analiza modalitǎţilor de abordare a conţinuturilor noţionale matematice.


2.1. Definirea ştiinţificǎ a conceptelor matematice abordate în învǎţǎmântul primar;

2.2. Prelucrarea conţinuturilor noţionale matematice din programele şcolare la nivelul

învăţământului primar;

2.3. Analiza conţinuturilor noţionale matematice din punctul de vedere al metodologiei didactice

şi al relevanţei lor pentru învăţarea matematicii în învăţământul primar;

2.4. Operarea cu noţiunile și metodele specifice matematicii în contexte educaţionale concrete.


3.1. Clasificarea exerciţiilor şi problemelor de matematicǎ în diverse categorii;

3.2. Analiza metodicǎ a rezolvǎrii problemelor de matematicǎ;

3.3. Utilizarea metodelor algoritmice şi euristice în rezolvarea problemelor de aritmeticǎ pentru

învǎţǎmântul primar;

3.4. Emiterea unor judecǎţi de valoare dupǎ finalizarea rezolvǎrii unei probleme de aritmeticǎ.


4.1. Integrarea metodelor didactice generale în activitǎţile matematice;

4.2. Selectarea metodelor de instruire adecvate unui conţinut matematic;

4.3. Realizarea mijloacelor didactice adecvate unor contexte educaţionale concrete;

4.4. Elaborarea strategiilor didactice adecvate unor contexte educaţionale concrete;

4.5. Integrarea NTIC în activitǎţile matematice;

4.6. Elaborarea instrumentelor de evaluare formativǎ sau sumativǎ;

4.7. Integrarea metodelor complementare de evaluare in instruire la matematicǎ.

[Type here]

33


5.1. Proiectarea documentelor profesorului din perspectiva formǎrii şi dezvoltǎrii competenţelor;

5.2. Formularea obiectivelor învǎţǎrii pentru activitǎţile matematice;

5.3. Proiectarea de activitǎţi matematice adaptate unor cerinţe concrete de conţinut;

5.4. Proiectarea activitǎţilor integrate de Matematicǎ cu Explorarea mediului;

5.5. Proiectarea activitǎţilor matematice adaptate unor cerinţe psiho-pedagogice: învǎţare

diferenţiatǎ, învǎtare prin colaborare, dezvoltarea gândiri critice, dezvoltarea competenţelor

metacognitive, stimularea motivaţiei şi interesului elevilor pentru studiul matematicii.

III. CONȚINUTURI

1. Curriculumul Național la disciplina Matematică pentru învățământul primar

1.1. Structura programelor școlare de matematică pentru învățământul primar

1.2. Conținuturi matematice prevăzute în programele școlare de matematică pentru

învățământul primar

1.3. Manuale şi auxiliare curriculare de matematică pentru învățământul primar

2. Metodologia predării conținuturilor matematice pentru învățământul primar

2.1. Mulţimea numerelor naturale – aspecte ştiinţifice

- Modalitǎţi de reprezentare a numerelor (sisteme poziţionale cu diferite baze de

numeraţe, sistemul aditiv de numeraţie roman)

- Numǎrul natural ca numǎr cardinal (teoria lui Frege-Russell)

- Numǎrul natural ca numǎr ordinal (axiomatica lui Peano)

- Adunarea numerelor naturale şi proprietǎţile acesteia;

- Ȋnmulţirea numerelor naturale şi proprietǎţile acesteia;

- Relaţia de ordine pe N;

2.2. Formarea conceptului de număr natural în învățământul primar

- Obiective vizate prin studiul conţinuturilor temei;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii numerelor naturale din intervalele: 0-10, 10-

20, 20-100, 100-1000 şi a numerelor naturale mai mari decât 1000;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii sistemului de numeraţie roman.

2.3. Metodologia predǎrii-învǎţǎrii operațiilor cu numere naturale


- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii adunǎrii numerelor naturale în intervalele: 0-

10, 0-31, 0-100, 0-1000, 0-1000000 fǎrǎ şi cu trecere peste ordin;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii scǎderii numerelor naturale în intervalele: 0-

10, 0-31, 0-100, 0-1000, 0-1000000 fǎrǎ şi cu trecere peste ordin;

- Aspecte metodice ale introducerii operaţiei de înmulţire şi a tablei înmulţirii;

[Type here]

34

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii înmulţirii numerelor naturale mai mici decât

1000 şi a algoritmului înmulţirii numerelor naturale;

- Aspecte metodice ale introducerii împǎrţirii şi a tablei împǎrţirii;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii împǎrţirii cu rest şi a algoritmului împǎrţirii

numerelor naturale;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii ordinii efectuǎrii operaţiilor.

2.4. Metodologia predǎrii-învǎţǎrii fracțiilor și a operațiilor cu acestea


- Aspecte ştiinţifice: mulţimea numerelor raţionale pozitive, reprezentarea fracţiilor

(fracţii ordinare şi fracţii zecimale), operaţii cu fracţii şi proprietǎţile acestora;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii fracţiilor (reprezentare, comparare, aflarea

unei fracţii dintr-un întreg, aflarea întregului când se cunoaşte o fracţie din el, scriere

procentualǎ a fracţiilor cu numitorul 100 etc.);

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii adunǎrii şi scǎderii fracţiilor.

2.5. Metodologia predǎrii-învǎţǎrii mărimilor și a unităților de măsură


- Mǎrimi şi unitǎţi de mǎsurǎ studiate în învǎţǎmântul primar;

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii unitǎţilor de mǎsurǎ pentru: lungime, arie,

masǎ, volum, timp, valori monetare.

2.6. Metodologia predǎrii-învǎţǎrii elementelor de geometrie


- Elemente de bazǎ ale Geometriei Euclidiene (noţiuni fundamentale; figuri

geometrice studiate în învǎţǎmântul primar - reprezentare prin desen, definiţie prin

gen proxim şi diferenţǎ specificǎ, proprietǎţi, perimetre, arii; corpuri geometrice

studiate în învǎţǎmântul primar - reprezentare prin desen, descriere, desfǎşurǎri);

- Aspecte metodice ale predǎrii-învǎţǎrii elementelor de geometrie.

3. Metodologia rezolvării exerciţiilor şi problemelor de aritmetică

3.1. Etapele metodice de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor de aritmetică:

- Exemplificarea etapelor metodice în rezolvarea unor probleme concrete;

- Activitǎţi suplimentare rezolvării problemelor: mai multe moduri de rezolvare,

verificarea soluției, scrierea exercițiului de rezolvare, reformularea enunţului din

limbaj matematic în limbaj cotidian sau invers, modificarea datelor şi/sau a

concluziei/cerințelor unei probleme, compuneri de probleme, generalizări etc.

3.2. Metode de rezolvare a unor probleme de aritmetică:

- Metoda figurativă;

- Metoda mersului invers;

- Metoda falsei ipoteze;

- Metoda comparației;

- Metoda reducerii la unitate.

[Type here]

35

3.3. Rezolvarea unor categorii de probleme de matematică pentru învățământul primar:

- Probleme de numeraţie;

- Probleme cu operaţii cu numere naturale şi fracţii;

- Probleme care implicǎ mǎrimi şi unitǎţi de mǎsurǎ;

- Probleme cu conţinut geometric;

- Probleme de logică;

- Probleme pregătitoare pentru calculul probabilităților;

- Probleme de organizare a datelor în tabele și diagrame;

- Probleme cu conţinut practic sau interdisciplinar;

- Probleme mixte;

- Probleme nonstandard.

4. Metodologia activităților matematice în învățământul primar

4.1. Metode de predare-învățare utilizate la matematică în învățământul primar

- Expunerea, explicația, conversația;

- Problematizarea;

- Învățarea prin descoperire;

- Modelarea;

- Demonstrația;

- Algoritmizarea;

- Observația sistematică;

- Învățarea prin cercetare;

- Jocul didactic;

- Munca cu manualul (tipărit/digital) și alte surse;

- Instruirea asistată de calculator.

4.2. Forme de organizare ale activităților matematice (individual, frontal, grupal)

4.3. Mijloace și materiale didactice specifice activităților matematice

4.4. Evaluarea randamentului școlar al elevilor la matematică

- Tipuri de evaluări;

- Metode tradiționale și complementare de evaluare;

- Cerințe în elaborarea probelor de evaluare: tipuri de itemi, barem de corectare,

matrice de evaluare.

4.5. Tendinţe actuale ale învǎţǎmântului matematic

- Dezvoltarea competenţelor elevilor de aplicare a cunoştinţelor şi raţionamentelor

matematice în contexte variate;

- Activizarea elevilor în cadrul activitǎţilor matematice;

- Diferenţierea instruirii la matematicǎ prin respectarea particularitǎţilor

elevului/grupului de elevi;

- Ȋnvǎţarea prin colaborare la matematicǎ;

- Dezvoltarea gândirii critice matematice a elevilor;

[Type here]

36

- Dezvoltarea competenţelor metacognitive ale elevilor la matematicǎ;

- Stimularea motivaţiei şi interesului elevilor pentru studiul matematicii.

5. Planificarea și proiectarea activităților matematice

5.1. Planificarea calendaristică

5.2. Proiectarea unităților de învățare / unităților tematice

5.3. Formularea obiectivelor concrete de conţinut

5.4. Proiectarea lecțiilor de matematică și a activităților integrate în învățământul primar

IV. Bibliografie

[1] Ashlock, R. B. (2002). Error Patterns in Computation. Using Error Patterns to Improve

Instruction. Merril Prentice Hall.

[2] Bernat, S.E. (2015), Tehnica învǎţǎrii eficiente, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca.

[3] Bird, R. (2009). Overcoming Difficulties with Number: Supporting Dyscalculia and Students

who Struggle with Maths. Sage Publications.

[4] Bocoş. M. (2013). Instruirea interactivă. Editura Polirom, Iaşi.

[5] Bocoș, M., Chiș, V. (coord.) (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare.

Particularizări pentru învățământul primar, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

[6] Ciascai, L. (coord), MIh, C., Marchis, J., Haiduc, L., Brad, A. (2010), Ȋnvǎţǎrea autoreglatǎ

şi dezvoltarea metacognitivǎ la Matematicǎ şi Ştiinţe, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca.

[7] Dumitru, R., Ploscariu, N. (2008), Jocuri didactice matematice, clasele I-IV. Editura

Aramis.

[8] English, R. (2012). Teaching Arithmetic in Primary Schools: Audit and Test. Learning

Matters. Sage Publications.

[9] Jorgensen, R.; Dole, S. (2011). Teaching Mathematics in Primary Schools. Allen & Unwin

[10] Lupu, C., Săvulescu, D. (1997). Metodica predării matematicii, Manual pentru Licee

pedagogice clasa a XI-a, Editura Paralela 45, Pitești.

[11] Lupu, C. (1998). Metodica predării matematicii, Manual pentru Licee pedagogice clasa a

XII-a, Editura Paralela 45, Pitești.

[12] Lupu, C. (2008). Didactica predării matematicii, Editura Caba, București.

[13] Lupu, C. (2012). Didactica matematicii pentru învățământul primar, Editura Pim, Iași.

[14] Magdaş, I. (2014). Didactica matematicii pentru învățământul primar și preșcolar-

actualitate și perspective, ediția a II-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

[15] Mih, C. (2010), Ȋnvǎţarea autoreglatǎ şi dezvoltarea cognitivǎ- modele teoretice şi

aplicaţii, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca.

[Type here]

37

[16] Neacșu, I. (cord) (1988). Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru

liceele pedagogice, clasele XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică, București.

[17] Neagu, M., Mocanu, M. (2007). Metodica predării matematicii în ciclul primar, Ed.

Collegium Polirom.

[18] Ontario Education (2003). Number Sense and Numeration, Kindergarten to Grade 3. A

Guide to Effective Instruction in Mathematics.

[19] Ontario Education (2005). Geometry and Spatial Sense, Kindergarten to Grade 3. A Guide

to Effective Instruction in Mathematics.

[20] Ontario Education (2006). Number Sense and Numeration, Grades 4 to 6. A Guide to

Effective Instruction in Mathematics.

[21] Ontario Education (2007). Measurement, Grades 4 to 6. A Guide to Effective Instruction in

Mathematics.

[22] Ontario Education (2008). Geometry and Spatial Sense, Grades 4 to 6. A Guide to


[23] Ontario Education (2008). Measurement, Kindergarten to Grade 3. A Guide to Effective

Instruction in Mathematics.

[24] Petrovici, C. (2014). Didactica matematicii pentru învățământul primar, Ed. Collegium

Polirom.

[25] Purcaru, M. A. P. (2008). Metodica activităților matematice și a aritmeticii pentru

institutori/ profesori din învățământul primar și preșcolar, Editura Universității

Transilvania Brașov

[26] Roșu, M. (2007). Didactica matematicii în învățământul primar, Ministerul Educației și

Cercetării, Proiectul pentru învățământul rural

[27] Roșu, M. (2007). Matematică III, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru

învățământul rural

[28] Schoenfeld, A. H. (1992). Learning to Think Mathematically: Problem Solving,

Metacognition, and Sense Making in Mathematics. In Douglas A. Grouws (ed.) Handbook

of Research on Mathematics Teaching and Learning. A project of the National Council of

Teachers of Mathematics. Macmillan Publishing Company, New York.

[29] Temple, C., Steele, J., Meredith, K. (2002), Ȋnvǎţǎrea prin colaborare, Supliment al

revistei Didactica Pro, nr. 7/2002, coord. Creţu, N., Centrul Educaţional PRO

DIDACTICA, Chişinǎu

[30] Vǎcǎreţu, A. S., (2008). Lecţii de matematicǎ pentru dezvoltarea gândirii critice, Ed.

EIKON, Cluj-Napoca

[31] Vălcan, D. (2005). Metodologia rezolvării problemelor de aritmetică, Casa Cărții de

[Type here]

38

Știință, Cluj-Napoca.

[32] MEN (2014). Abilitarea curricularǎ a cadrelor didactice din învǎţǎmântul primar pentru

clasa pregǎtitoare, Program de formare continuǎ pentru cadrele didactice din învǎţǎmântul

primar, Suport de curs.

[33] MEN (2013). Programe școlare pentru disciplina Matematicǎ şi Explorarea Mediului,

clasa pregǎtitoare, clasa I şi clasa a II-a

[34] MEN (2014). Programe școlare pentru disciplina Matematicǎ clasele a III-a şi a IV-a

(proiect de programǎ)

[35] MEN. Manuale școlare pentru disciplinele Matematicǎ şi Explorarea Mediului (clasele I

şi a II-a), respectiv Matematicǎ (clasele a III-a şi a IV-a)

[Type here]

39

TEME PROPUSE PENTRU LUCRĂRILE DE GRAD I

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR (MATEMATICǍ)

1. Analiza programelor şcolare de matematicǎ

2. Analiza manualelor şcolare de matematicǎ

3. Modalitǎţi de integrare a manualelor digitale în lecţiile de matematicǎ

4. Exigenţe metodologice în formarea conceptului … (se precizeazǎ conceptul) în învǎţǎmântul

primar/ la cl. …( se precizeazǎ clasa)

5. Eficientizarea progresului şcolar în predarea-învăţarea … (se precizeazǎ conceptele

matematice) la clasa …( se precizeazǎ clasa)

6. Importanţa introducerii elementelor de logică matematică în învăţământul primar

7. Formarea reprezentărilor despre …(se precizeazǎ conceptele matematice) în învăţământul

primar

8. Dezvoltarea / Consolidarea cunoştinţelor matematice cu ajutorul altor discipline (abilităţi

practice, educaţie plastică etc.)/ prin activităti interdisciplinare

9. Dezvoltarea competenţelor de rezolvare de probleme prin utilizarea metodei modelării

10. Dezvoltarea competenţelor de rezolvare şi compunere de probleme la matematicǎ

11. Exigenţe metodologice în rezolvarea problemelor de aritmeticǎ

12. Dezvoltarea competenţelor elevilor de aplicare a cunoştinţelor de matematică în contexte

legate de viaţa reală

13. Formarea deprinderilor de calcul oral, scris şi mintal în învǎţǎmântul primar

14. Formarea deprinderilor de calcul cu suport vizual/intuitiv în învǎţǎmântul primar

15. Rolul jocului didactic matematic în dezvoltarea gândirii matematice

16. Aspecte novatoare ale integrării jocului didactic matematic în învăţământul primar

17. Rolul activităţilor integrate în dezvoltarea gândirii matematice

18. Implementarea unor elemente de matematicǎ distractivǎ în învăţământul primar (în scopul

îmbunătăţirii performanţelor şcolare la matematică ale elevilor)

19. Dezvoltarea compenteţelor matematice ale elevilor prin activităţi interdisciplinare

20. Diferenţierea şi individualizarea instruirii la matematicǎ

21. Optimizarea procesului de predare-învăţare a matematicii prin utilizarea metodelor de lucru

în grup/ cooperare

22. Optimizarea procesului de predare-învăţare a matematicii prin diversificarea modalităţilor de

activizare ale elevilor

23. Contribuţia strategiilor interactive în dezvoltarea competenţelor matematice

24. Integrarea softurilor educaţionale în învăţământul primar (în scopul îmbunătăţirii

performanţelor şcolare la matematică ale elevilor)

25. Rolul instruirii asistate de calculator în dezvoltarea competenţelor matematice ale elevilor

26. Optimizarea procesului instructiv-educativ la matematică prin integrarea NTIC

27. Elaborarea materialelor didactice în scopul eficientizǎrii procesului de instruire la ….( se

specificǎ tema, capitolul sau conceptul) în învǎţǎmântul primar.

[Type here]

40

28. Mijloace didactice eficiente utilizate în instruire la ….( se specificǎ tema, capitolul sau

conceptul) în învǎţǎmântul primar.

29. Rolul caietului de clasǎ/ de notiţe al elevului în eficientizarea procesului de instruire la

matematicǎ

30. Integrarea metodelor gândirii critice în învǎţǎmântul primar

31. Dezvoltarea creativităţii prin matematicǎ

32. Dezvoltarea competenţelor metacognitive ale elevilor la matematicǎ

33. Dezvoltarea competenţelor matematice ale elevilor prin îmbinarea metodelor de evaluare

tradiţionale cu cele complementare

34. Rolul metodei proiectului în dezvoltarea/consolidarea cunoştinţelor matematice ale elevilor

35. Rolul portofoliului în dezvoltarea/consolidarea cunoştinţelor matematice ale elevilor

36. Rolul evaluării continue în îmbunătăţirea performanţelor şcolare la matematică

37. Evaluarea performanţelor şcolare ale elevilor în condiţiile învǎţǎmântului simultan

38. Cerinţe în elaborarea probelor de evaluare la matematicǎ

39. Ȋmbunătăţirea performanţelor şcolare ale elevilor la testǎrile naţionale de matematicǎ

40. Dezvoltarea motivaţiei şi interesului elevilor pentru matematică prin CDŞ

Bibliografie

[36] Ashlock, R. B. (2002). Error Patterns in Computation. Using Error Patterns to Improve

Instruction. Merril Prentice Hall.

[37] Bernat, S.E. (2015), Tehnica învǎţǎrii eficiente, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca.

[38] Bird, R. (2009). Overcoming Difficulties with Number: Supporting Dyscalculia and

Students who Struggle with Maths. Sage Publications.

[39] Bocoş. M. (2013). Instruirea interactivă. Editura Polirom, Iaşi.

[40] Bocoş, M. (2007), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa cărţii de ştiinţă,

Cluj-Napoca

[41] Bocoș, M., Chiș, V. (coord.) (2012), Abordarea integrată a conținuturilor curriculare.

Particularizări pentru învățământul primar, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

[42] Ciascai, L. (coord), MIh, C., Marchis, J., Haiduc, L., Brad, A. (2010), Ȋnvǎţǎrea

autoreglatǎ şi dezvoltarea metacognitivǎ la Matematicǎ şi Ştiinţe, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ,

Cluj-Napoca.

[43] Drăgan, I., Nicola, I. (1995), Cercetarea psihopedagogică, Editura Tipomur, Târgu-

Mureş

[44] Dumitru, R., Ploscariu, N. (2008), Jocuri didactice matematice, clasele I-IV. Editura

Aramis.

[Type here]

41

[45] English, R. (2012). Teaching Arithmetic in Primary Schools: Audit and Test. Learning

Matters. Sage Publications.

[46] Jorgensen, R.; Dole, S. (2011). Teaching Mathematics in Primary Schools. Allen & Unwin

[47] Ionescu M., (coord.), Didactica Modernă, ediţia a II-a, revizuită, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

2001

[48] Lupu, C., Săvulescu, D. (1997). Metodica predării matematicii, Manual pentru Licee

pedagogice clasa a XI-a, Editura Paralela 45, Pitești.

[49] Lupu, C. (1998). Metodica predării matematicii, Manual pentru Licee pedagogice clasa a

XII-a, Editura Paralela 45, Pitești.

[50] Lupu, C. (2008). Didactica predării matematicii, Editura Caba, București.

[51] Lupu, C. (2012). Didactica matematicii pentru învățământul primar, Editura Pim, Iași.

[52] Magdaş, I. (2014). Didactica matematicii pentru învățământul primar și preșcolar-

actualitate și perspective, ediția a II-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

[53] Mih, C. (2010), Ȋnvǎţarea autoreglatǎ şi dezvoltarea cognitivǎ- modele teoretice şi

aplicaţii, Casa Cǎrţii de Ştiinţǎ, Cluj-Napoca.

[54] Muster, D., (1985), Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ, Editura Litera,

Bucureşti

[55] Neacșu, I. (cord) (1988). Metodica predării matematicii la clasele I-IV, Manual pentru

liceele pedagogice, clasele XI-XII, Editura Didactică și Pedagogică, București.

[56] Neagu, M., Mocanu, M. (2007). Metodica predării matematicii în ciclul primar, Ed.

Collegium Polirom.

[57] Ontario Education (2003). Number Sense and Numeration, Kindergarten to Grade 3. A

Guide to Effective Instruction in Mathematics.

[58] Ontario Education (2005). Geometry and Spatial Sense, Kindergarten to Grade 3. A Guide

to Effective Instruction in Mathematics.

[59] Ontario Education (2006). Number Sense and Numeration, Grades 4 to 6. A Guide to


[60] Ontario Education (2007). Measurement, Grades 4 to 6. A Guide to Effective Instruction in

Mathematics.

[61] Ontario Education (2008). Geometry and Spatial Sense, Grades 4 to 6. A Guide to


[62] Ontario Education (2008). Measurement, Kindergarten to Grade 3. A Guide to Effective

Instruction in Mathematics.

[Type here]

42

[63] Petrovici, C. (2014). Didactica matematicii pentru învățământul primar, Ed. Collegium

Polirom.

[64] Planchard, E., (1972), Cercetarea în pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti

[65] Purcaru, M. A. P. (2008). Metodica activităților matematice și a aritmeticii pentru

institutori/ profesori din învățământul primar și preșcolar, Editura Universității

Transilvania Brașov

[66] Radu, I., Ionescu, M., (1987), Cercetarea pedagogică – moment al perfecţionării şi

creativităţii, în "Experienţă didactică şi creativitate", autori I. Radu, M. Ionescu, Editura

Dacia, Cluj-Napoca

[67] Radu, I., (coord.), (1993), Metodologie psihologică şi analiza datelor, Editura Sincron,

Cluj-Napoca

[68] Roșu, M. (2007). Didactica matematicii în învățământul primar, Ministerul Educației și

Cercetării, Proiectul pentru învățământul rural

[69] Roșu, M. (2007). Matematică III, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru

învățământul rural

[70] Schoenfeld, A. H. (1992). Learning to Think Mathematically: Problem Solving,

Metacognition, and Sense Making in Mathematics. In Douglas A. Grouws (ed.) Handbook

of Research on Mathematics Teaching and Learning. A project of the National Council of

Teachers of Mathematics. Macmillan Publishing Company, New York.

[71] Temple, C., Steele, J., Meredith, K. (2002), Ȋnvǎţǎrea prin colaborare, Supliment al

revistei Didactica Pro, nr. 7/2002, coord. Creţu, N., Centrul Educaţional PRO

DIDACTICA, Chişinǎu

[72] Vǎcǎreţu, A. S., (2008). Lecţii de matematicǎ pentru dezvoltarea gândirii critice, Ed.

EIKON, Cluj-Napoca

[73] Vălcan, D. (2005). Metodologia rezolvării problemelor de aritmetică, Casa Cărții de

Știință, Cluj-Napoca.

[74] MEN (2014). Abilitarea curricularǎ a cadrelor didactice din învǎţǎmântul primar pentru

clasa pregǎtitoare, Program de formare continuǎ pentru cadrele didactice din învǎţǎmântul

primar, Suport de curs.

[75] MEN (2013). Programe școlare pentru disciplina Matematicǎ şi Explorarea Mediului,

clasa pregǎtitoare, clasa I şi clasa a II-a

[76] MEN (2014). Programe școlare pentru disciplina Matematicǎ clasele a III-a şi a IV-a

(proiect de programǎ)

[77] MEN. Manuale școlare pentru disciplinele Matematicǎ şi Explorarea Mediului (clasele I

[Type here]

43

şi a II-a), respectiv Matematicǎ (clasele a III-a şi a IV-a)

[Type here]

44

PROGRAMA

de

Pedagogie şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională

(gradul didactic II)


Prezentare

Această programă se adresează învăţătorilor, institutorilor cu specializarea învăţământ

primar şi profesorilor pentru învăţământul primar, care s-au înscris şi vor susţine examenul pentru

obţinerea gradului didactic II în învăţământ.

Programa a fost elaborată ţinând cont de exigenţele prevăzute de legislaţia în vigoare şi de

necesitatea corelării programelor de examen de definitare în învăţământ respectiv a programelor de

examen pentru obţinerea gradelor didactice cu programele de concurs pentru ocuparea posturilor/

catedrelor vacante.

Programa se fundamentează pe modelul focalizării pe competenţe şi pe conceptul de

dezvoltare cumulativă şi de reconfigurare calitativă progresivă a nivelului şi profilului de

competenţă a personalului didactic.

În structurarea programei, s-a urmărit asigurarea coerenţei evoluţiei în carierea didactică a

învăţătorilor/ institutorilor/ profesorilor pentru învăţământul primar, atât pe dimensiunea verticală, a

parcursului de la formarea iniţială până la obţinerea gradului didactic I, cât şi pe dimensiunea

orizontală, prin racordarea la cerinţele şi specificul învăţământului preuniversitar românesc şi la

specificul actual al comunităţii şcolare, pe de-o parte, precum şi la tendinţele şi profilele de

competenţă profesională existente la nivel european, pe de altă parte. Astfel principiile care au stat

la baza elaborării programei sunt:

• Principiul continuităţii în formarea iniţială şi continuă, realizată prin definitivat, grade

didactice şi a activităţilor de dezvolare profesională

• Principiul asigurării premiselor optimizării şi inovări activităţii educaţionale în

învăţământul primar prin asimilarea celor mai recente şi eficiente norme şi orientări din

ştiinţele educaţiei.

• Principiul asigurării funcţionalităţii profilului profesional prin modul de elaborare a

competenţelor generale şi specifice şi prin modul de organizare a conţinuturilor care vor face

obiectul evaluărilor şi prin nivelul definit al capacităţilor de utilizare a achiziţiilor

profesionale în vederea rezolvării de probleme şi luării de decizii didactice adecvate.

• Principiul articulării dimensiunii cognitiv-structurale a cunoştinţelor cu dimensiunea

funcţional-acţională a abilităţilor şi cu cea atitudinal-valorică în dezvoltarea sistemului de

competenţe profesionale şi transversale.

• Principiul valorificării specificului învăţării situaţionale, experienţiale şi reflexive, precum

şi a caracteristicilor psihologiei şi formării adulţilor, prin maniera de structurare a

[Type here]

45

conţinuturilor care fac obiectul evaluării şi prin modul de configurare a situaţiilor de

evaluare în vederea evoluţiei în cariera didactică.

Competenţe generale şi specifice

Evaluarea în vederea obţinerii gradului didactic II presupune certificarea nivelului de

competenţă profesională al candidaţilor conform următoarelor categorii de competenţe generale şi

specifice, definite de metodologia în vigoare:

1. Competenţe profesionale:

a. Realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinei de specialitate şi problemele de

învăţare specifice domeniului de pregătire.

b. Asimilarea noilor concepte şi teorii în concordanţă cu tendinţele şi abordările actuale din

domeniul didacticii specialităţii.

2. Competenţe psiho-pedagogice:

a. Valorificarea personalizată a programei şi a manualelor şcolare şi adaptarea acestora la

particularităţile elevului/grupului de elevi;

b. Valorificarea, în cadrul proiectului activităţilor educative/extracurriculare, a potenţialului

metodologic al diferitelor modele de proiectare curriculară şi al altor studii curriculare

integrate;

c. Aplicarea tehnicii şi a strategiilor centrate pe elev în vederea atingerii progresului şcolar.

3. Competenţe psiho-sociale:

a. Cooperarea cu şcoala, cu elevii, cu părinţii, cu diferiţi parteneri sociali în vederea atingerii

obiectivelor educative ale şcolii;

b. Pilotarea situaţiilor de predare-învăţare în funcţie de particularităţile clasei/grupului de elevi

şi de competenţele vizate de programele şcolare;

c. Elaborarea de proiecte şi programe de adaptare rapidă a elevilor la schimbările de natură

socială (legate de drepturile copilului, viaţa asociativă şi participarea la viaţa comunităţii

modificând comportamentul de tip tradiţional);

d. Colaborarea cu membrii echipei pedagogice pentru realizarea sarcinilor care permit

dezvoltarea şi evaluarea competenţelor vizate de programele şcolare.

4. Competenţe privind managementul clasei:

a. Planificarea, organizarea şi monitorizarea modului de funcţionare a clasei în vederea

favorizării învăţării şi socializării elevilor;

b. Operarea cu standarde de pregătire profesională pentru proiectarea unui demers didactic

adaptat specificului clasei;

c. Comunicarea clară a exigenţelor cu privire la comportamentele şcolare şi sociale adecvate,

aşteptate de la elevi.

În evaluarea nivelului de competenţă a candidaţilor se va urmări capacitatea cadrului didactic de

a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom seturile de achiziţii de tipul cunoştinţelor

[Type here]

46

declarative, procedurale, strategice şi atitudinal-valorice asimilate, în concordanţă cu exigenţele

curriculare şi cu diferite nevoi şi solicitări educaţionale;

2. TEMATICA

I. EDUCAŢIA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII.

DIMENSIUNEA EUROPEANĂ A EDUCAŢIEI

1. Educaţia în societatea cunoaşterii. Impactul educaţiei asupra dezvoltării sociale durabile:

a. Educaţia ca resursă a dezvoltării sociale şi ca investiţie în capitalul uman.

b. Educaţia la intersecţia contextelor locale, regionale, naţionale, europene şi mondiale.

c. Globalizarea în educaţie, moduri de manifestare, consecinţe.

d. Cunoaşterea în era tehnologiilor informaţionale şi de comunicare

e. Şcoala ca organizaţie care învaţă

2. Referenţiale în asigurarea dimensiunii europene a educaţiei:

a. Principiile EQF (European Qualifications Framework): învăţarea de-a lungul întregii vieţi,

centrarea pe rezultatele învăţării, asigurarea calităţii, validarea învăţării nonformale şi

informale, orientare şi consiliere.

b. Competenţele cheie ale educaţiei europene: comunicarea în limba maternă; comunicarea

într-o altă limbă (de largă circulaţie); competenţe de bază în matematică, ştiinţă şi

tehnologie; competenţe digitale, competenţa de a învăţa să înveţi, competenţe interpersonale

şi civice, sensibilizare la cultură; spirit antreprenorial.

3. Calitatea educaţiei – reper fundamental al dezvoltării proceselor/sistemelor educaţionale:

a. Conceptul de calitate în educaţie; domenii criterii şi standarde de evaluare a calităţii

educaţiei (capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională, managementul calităţii).

b. Managementul calităţii la nivelul organizaţiei (instituţiei) şcolare şi al procesului de

învăţământ; rezultatele învăţării – reperul fundamental al evaluării şi asigurării calităţii.

c. Proceduri de monitorizare şi evaluare periodică a calităţii programelor de studii.

4. Dimensiuni reprezentative ale educaţiei:

a. Dimensiunile educaţiei – domenii de formare a personalităţii: educaţia intelectuală, morală,

estetică, religioasă, profesională, fizică: specific, abordare integrativă, noi conceptualizări

b. Noi dimensiuni ale educaţiei şi modalităţi de articulare a acestora în programul curricular

c. Formele educaţiei. Interacţiunea formal – nonformal – informal în educaţie.

5. Educaţia permanentă – educaţia de-a lungul întregii vieţi:

a. Educaţia permanentă ca paradigmă pedagogică integrativă.

b. Educaţie/formare iniţială şi educaţie/formare continuă – interacţiuni şi implicaţii.

c. Modalităţi de realizare şi ipostaze ale educaţiei permanente.

[Type here]

47

II. EDUCAŢIA ŞI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII.

EDUCABILITATEA

1. Conceptul de personalitate. Teorii, modele, abordări:

a. Idiografic şi nomotetic în caracterizarea personalităţii;

b. Modalităţi de abordare a personalităţii (psihanalitică, factorială, behavioristă, umanistă,

cognitivă, structural-sistemică).

2. Structura şi dinamica personalităţii. Componente şi interacţiuni:

a. Temperamentul; tipologiile şi modele temperamentale;

b. Aptitudinile; înnăscut şi dobândit în formarea aptitudinilor; tipologia aptitudinilor.

c. Caracterul; tipologia atitudinilor; modele ale structurii caracteriale; profilul caracterial;

d. Creativitatea – dimensiune a personalităţii;

e. Personalitatea din perspectivă psihosocială; noţiunile de statut şi rol.

3. Dezvoltarea personalităţii:

a. Conceptul de dezvoltare şi procesele implicate (creştere, maturizare, dezvoltare);

b. Coordonatele dezvoltării personalităţii (fizică, psihică, socială) şi interacţiunea lor;

c. Formarea/ dezvoltarea personalităţii copilului - obiectiv fundamental al educaţiei de bază.

4. Caracteristicile dezvoltării personalităţii copilului:

a. Abordări privind dezvoltarea copilului (teoria învăţării sociale, teoria psihanalitică, teoria

structuralistă, abordarea socio-cognitivă, perspectiva culturală);

b. Modele stadiale ale dezvoltării psihice în copilărie;

c. Profilul şi evoluţia personalităţii copilului la vârsta şcolară mică.

d. Fenomenul de accelerare a dezvoltării şi maturizării - abordare critică.

5. Factorii dezvoltării personalităţii şi interacţiunea lor:

a. Ereditatea; specificul şi dinamica influenţelor ereditare în copilărie.

b. Mediul fizic şi social; tipurile influenţelor de mediu (spontane-dirijate, formale-informale,

pozitive-negative, convergente-divergente).

c. Educaţia – factor determinant al dezvoltării personalităţii copilului; caracteristicile

influenţelor educaţionale (cu aplicaţii pentru educaţia în ciclul primar).

6. Educabilitatea. Concept, teorii şi semnificaţie psihopedagogică:

a. Conceptul de educabilitate şi semnificaţia sa psihopedagogică.

b. Teorii privind educabilitatea fiinţei umane (ereditaristă, ambientalistă, teoria dublei

determinări).

c. Posibilităţi şi limite ale educaţiei în raport cu factorii dezvoltării.

[Type here]

48

III. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI.

IDEALUL, SCOPURILE ŞI OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE

1. Conceptul şi categoriile de finalităţi ale educaţiei

a. Finalităţile educaţiei – un concept pedagogic integrator.

b. Centrarea pe competenţe - orientare fundamentală în definirea finalităţilor educaţionale:

delimitări conceptuale, exigenţe curriculare, implicaţii practice

c. Idealul educaţional, scopurile educaţiei, obiectivele educaţionale - caracteristici definitorii şi

funcţii. Conceptul de derivare pedagogică.

2. Taxonomia finalităţilor educaţionale:

a. Taxonomii organizate pe niveluri de generalitate (general, intermediar, specific).

c. Taxonomii organizate pe domenii de dezvoltare (cognitiv, afectiv-atitudinal, psihomotor).

c. Finalităţi ale ciclurilor şi ariilor curriculare

d. Noi tipologii ale finalităţilor educaţionale: competenţe generale, competenţe specifice.

3. Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale:

a. Conceptul de obiectiv operaţional; semnificaţia şi necesitatea operaţionalizării.

b. Proceduri de operaţionalizare; aplicaţii pentru învăţământul primar.

c. Pedagogia centrată pe obiective şi pedagogia centrată pe competenţe: aspecte comune şi

deosebiri, valori şi limite.

IV. TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

1. Conceptul de curriculum. Evoluţie şi sens:

a. Originile şi etapele evoluţiei curriculumului (tradiţională, modernă, postmodernă).

b. Dimensiuni şi ipostaze ale curriculumului: dimensiunea de concepţie/ viziune şi dimensiunea

de structură; curriculumul ca reprezentare, curriculumul ca reprezentare a acţiunii,

curriculumul ca acţiune propriu-zisă

c. Conceptualizarea curriculum-ului: planul structural, planul procesual şi planul produselor

curriculare.

d. Curriculum în sens larg şi curriculum în sens restrâns: delimitări terminologice.

2. Structuri şi tipologii curriculare

a. Core curriculum-ul şi variantele sale (central, nucleu, de bază, comun, obligatoriu).

b. Curriculum-ul diferenţiat; variante de diferenţiere curriculară (ca metodologie a învăţării, ca

nivel, prin aprofundare, prin extensiune, prin personalizare).

[Type here]

49

c. Curriculum nucleu şi curriculum la decizia şcolii; principii şi condiţii de alegere a variantelor

de curriculum la decizia şcolii; aplicaţii pentru învăţământul primar.

d. Alte delimitări semnificative în tipologia curriculară (curriculum formal/nonformal/informal,

curriculum predat/învăţat, curriculum explicit/implicit, curriculum ascuns).

3. Proiectarea, implementarea şi evaluarea curriculum-ului:

a. Reperele structurale şi procesuale ale proiectării curriculare (finalităţile, conţinuturile, timpul

de instruire/învăţare, strategiile de instruire, strategiile de evaluare).

b. Principiile, normele şi procesul proiectării curriculare.

c. Produsele curriculare principale (plan de învăţământ, programe, manuale) şi auxiliare

(ghiduri, suporturi multimedia, soft-uri educaţionale ş.a.).

d. Conţinuturile şcolare/ învăţării – vectori ai curriculumului: surse şi criterii de selecţie,

modalităţi de organizare.

V. ÎNVĂŢAREA ŞCOLARĂ.

ORIENTĂRI CONTEMPORANE ÎN TEORIA ŞI PRACTICA ÎNVĂŢĂRII ŞCOLARE

1. Conceptul de învăţare:

a. Învăţarea umană şi învăţarea şcolară – trăsături definitorii; specificul învăţării şcolare.

b. Forme (tipuri) ale învăţării; semnificaţia psihopedagogică a tipologiei formelor învăţării.

c. Condiţiile interne şi condiţiile externe ale învăţări; interacţiuni. Procesualitatea învăţării

şcolare

d. Particularităţi ale învăţării la vârstele şcolare mică şi mijlocie.

e. Învăţarea eficientă. Caracteristici ale învăţării şcolare eficiente: activism şi interactivitate,

exersarea strategiilor metacognitive şi de învăţare autoreglată, cultivarea autonomiei etc.

2. Modele ale învăţării:

a. Modele behaviouriste ale învăţării (condiţionarea clasică, învăţarea prin încercare şi eroare,

condiţionarea operantă).

b. Modelul învăţării sociale (învăţarea obervaţională).

c. Modelele interacţioniste: învăţarea în colaborare, învăţarea prin cooperare.

d. Modele cognitive ale învăţării

e. Modele constructiviste ale învăţării

f. Modelele acţionale: învăţarea prin acţiune: ipostaze metodologice clasice şi moderne

g. Corespondenţe şi transferuri între modelele învăţării şi modelele instruirii; aplicaţii pentru

învăţământul primar.

3. Motivaţia învăţării şcolare:

[Type here]

50

a. Noţiunea de motivaţie; locul motivaţiei în arhitectura sistemului psihic.

b. Formele motivaţiei învăţării şcolare (extrinsecă-intrinsecă, cognitivă-afectivă, pozitivă-

negativă); analiză comparativă a productivităţii formelor motivaţiei pentru învăţarea şcolară.

c. Medierea motivaţională a performanţelor şcolare. Rolul componentelor motivaţionale şi

emoţionale în procesul învăţării: scopurile, piramida trebuinţelor, specificul atribuirii, nevoia

de coerenţă, nivelul de autoeficacitate, nivelul de activare (submotivare, supramotivare,

optimum motivaţional), nivelul de expectanţă, atribuirea. Particularităţi ale motivaţiei

învăţării la vârsta şcolară mică şi mijlocie.

d. Strategii de stimulare şi valorificare a motivaţiei favorabile învăţării şcolare.

e. Spaţiul afectiv al învăţării: formele de manifestare ale proceselor afective. Reacţiile

emoţionale şi implicaţiile lor pentru calitatea învăţării. Strategii de cultivare a capacităţii de

autoreglare emoţională.

4. Dificultăţile în învăţare. Orientări în psihopedagogia elevilor cu cerinţe educative speciale:

a. Factori, tipuri şi moduri de manifestare ale dificultăţilor în învăţarea şcolară.

b. Dificultăţile în învăţare şi cerinţele educative speciale. Particularităţi psiho-sociale ale

elevilor (copiilor) cu cerinţe educative speciale.

c. Evaluarea complexă a elevilor cu cerinţe educative speciale (medicală, psihologică,

educaţională, socială).

d. Şcoala incluzivă şi instruirea diferenţiată şi personalizată la nivelul învăţământului primar.

Modele şi forme de integrare şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale

5. Problematica psihopedagogică a succesului/insuccesului şcolar:

a. Conceptele de succes/insucces şcolar.

b. Factorii succesului/insuccesului şcolar.

c. Modalităţi de prevenire şi înlăturare a insuccesului şcolar / de stimulare şi favorizare a

succesului şcolar.

VI. PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT – ANALIZE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE

1. Procesul de învăţământ - abordare sistemică:

a. Conceptul de proces de învăţământ; abordarea structurală şi abordarea procesuală.

b. Dimensiuni şi caracteristici ale procesului de învăţământ: caracterul bilateral, caracterul

informativ/formativ, caracterul istoric şi condiţionarea socială, procesul de învăţământ ca

proces de cunoaştere, caracterul comunicaţional etc.

c. Modele ale procesului de învăţământ: modelul sistemic, modelul interactiv, modelul

comunicaţional; alte modele (informaţional, cibernetic, al câmpului educaţional, al situaţiilor

de instruire).

d. Normativitate în procesul de învăţământ; sistemul principiilor didactice, aplicaţii.

[Type here]

51

e. Particularităţi ale procesului de învăţământ în ciclul primar. Specificul procesului de

învăţământ în ciclul achiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare, clasele I şi a II-a) –

abordare critică

2. Predarea. Orientări contemporane în teoria şi practica predării:

a. Conceptul de predare; interacţiunea predare – învăţare – evaluare.

b. Stilurile de predare.

c. Particularităţi ale predării în învăţământul primar.

d. Orientări contemporane în teoria şi practica predării (predarea creativă, predarea interactivă,

predarea centrată pe elev, predarea reflectivă, predarea în team-teaching).

e. Gândirea critică şi gândirea creativă - imperative educaţionale

f. Aspecte psihologice ale expertizei în predare: relaţia convingeri, intenţii, comportamente de

predare, principiile predării eficiente, profesorul expert

3. Strategiile didactice

a. Delimitări conceptuale: învăţare şi instruire, strategie didactică, metodologie şi metodă

didactică, mijloace didactice şi forme de organizare a procesului educaţional

b. Abordarea decizională a unei situaţii de instruire: criterii de decizie, exigenţe

psihopedagogice şi etape în elaborarea unei strategii didactice eficiente (cu aplicaţii pentru

învăţământul primar).

c. Varietatea strategiilor de predare - învăţare – evaluare: taxonomii ale strategiilor didactice

d. Metodele de învăţământ; concept, clasificare, demersuri creative în metodologia didactică;

activizarea - condiţie a învăţării eficiente: aplicaţii în învăţământul primar.

e. Orientări metodologice fundamentale: abordarea euristică şi învăţarea prin descoperire,

învăţarea prin problematizare, învăţarea prin acţiune şi interacţiune, învăţarea prin cooperare,

învăţarea prin joc (cu aplicaţii pentru învăţământul primar).

f. Moduri de organizare a instruirii (frontal, grupal, individual); lecţia ca modalitate de bază a

organizării procesului de învăţământ, tipuri de lecţii; modalităţi de organizare alternative.

f. Strategii de diferenţiere a instruirii şi formării

g. Integrarea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare în procesul didactic: stadii,

ipostaze şi condiţii de utilizare (ca auxiliar al profesorului, ca mediator/tutore al elevului

etc.), implicaţii psihopedagogice.

4. Proiectarea pedagogică a activităţilor de instruire şi formare:

a. Conceptul de proiectare a instruirii; funcţiile proiectării pedagogice (anticipare, orientare,

organizare, dirijare, reglare şi autoreglare, decizie, inovare).

b. Etapele proiectării pedagogice (analiza nevoilor şi a resurselor, definirea obiectivelor,

selecţia şi structurarea conţinuturilor, stabilirea strategiilor optime de acţiune, stabilirea

criteriilor şi instrumentelor de evaluare).

c. Forme şi niveluri ale proiectării: pe axă temporală (ciclu, an şcolar, semestru, săptămână,

oră), pe axă structurală (arie curriculară, disciplină de învăţământ, temă, subiect).

d. Proiectarea pe unităţi de învăţare şi proiectarea lecţiei. Aplicaţii pentru învăţământul primar.

[Type here]

52

5. Teoria şi practica evaluării didactice:

a. Conceptul de evaluare didactică; delimitări terminologice: evaluare, măsurare, apreciere.

b. Componentele definitorii ale evaluării didactice: obiectul evaluării, obiectivele, funcţiile

evaluării didactice, sistemul indicatorilor de performanţă, operaţiile evaluării, regulile de

atribuire a valorilor (calificativelor, notelor).

c. Evaluarea în contextul interacţiunii cu predarea şi învăţarea; metodologia pedagogică a

evaluării (metode, tehnici şi instrumente de evaluare). Metode complementare de evaluare

didactică

d. Tipurile de evaluare: iniţială-continuă-finală, formativă-sumativă, diagnostică-predictivă,

normativă-criterială.

e. Evaluarea competenţelor – exigene şi dileme practice

f. Autoevaluarea performanţelor şcolare. Modalităţi de formare a abilităţilor de autoevaluare în

ciclul primar. Particularităţi ale evaluării în învăţământul primar.

g. Erori şi surse de distorsiune în evaluarea didactică; moduri de manifestare (efectul halo şi

stereotipiile, efectul de contrast şi eroarea proximităţii, ecuaţia personală şi efectul de

similaritate, eroarea tendinţei centrale şi a restrângerii de rang); modalităţi de cunoaştere,

control şi înlăturare a erorilor de evaluare.

VII. RELAŢII ŞI INTERACŢIUNI EDUCAŢIONALE.

ABORDAREA PSIHOSOCIALĂ A EDUCAŢIEI ŞCOLARE.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

1. Clasa de elevi ca grup social:

a. Noţiunea de grup social; tipuri de grupuri; particularităţile grupului de copii;

b. Particularităţile clasei de elevi ca grup social educaţional; aplicaţii pentru ciclul primar.

c. Structuri şi interacţiuni formale şi informale în grupul de copii.

d. Relaţii şi interacţiuni cu valenţe educative în clasa de elevi (cooperare şi competiţie, relaţii

de intercunoaştere şi relaţii socio-afective, relaţiile de autoritate, normele de grup şi

conformismul în clasă); climatul psihosocial în clasa de elevi şi valenţele sale educative.

e. Cadrul didactic - lider al grupului-clasă; stilurile de predare ca stiluri de conducere a

grupului-clasă (autoritar, democratic, laissez-faire).

f. Relaţia profesor-elev; interacţiunea educativă ca relaţie intersubiectivă.

2. Comunicarea şi relaţiile de comunicare pedagogică:

a. Structura şi procesualitatea comunicării (emiterea, receptarea, mesajul, calea de transmitere,

ambianţa, feed-back-ul).

b. Tipuri de comunicare (intrapersonală, interpersonală, de grup, publică, de masă).

c. Formele comunicării (verbală-paraverbală-nonverbală, directivă-nondirectivă, directă-

mediată).

[Type here]

53

d. Comunicare educaţională şi comunicare didactică.

e. Comunicarea informativă şi comunicarea persuasivă.

f. Factorii şi condiţiile comunicării didactice eficiente. Bariere sau/şi blocaje în comunicarea

didactică.

g. Stilul comunicativ al educatorului - particularităţi de manifestare.

3. Managementul clasei de elevi:

a. Delimitări conceptuale: management general, management educaţional, managementul

instituţiei/organizaţiei şcolare, managementul clasei de elevi.

b. Clasa de elevi ca organizaţie; natura managerială a rolurilor şi funcţiilor cadrului didactic.

c. Dimensiunile managementului clasei de elevi: ergonomică, psihologică, socială, normativă,

operaţională, inovatoare.

d. Managementul clasei de elevi şi disciplina.

e. Consecinţele negative ale unui management defectuos al clasei de elevi.

f. Situaţiile conflictuale/de criză educaţională în clasa de elevi; stiluri, strategii, tehnici de

intervenţie a învăţătorului în situaţii de criză educaţională.

4. Personalitatea cadrului didactic pentru învăţământul primar:

a. Profilul profesional al învăţătorului/institutorului/ profesorului pentru învăţământul primar -

un referenţial al competenţelor pentru profesia didactică. Competenţele profesionale şi

transversale de bază.

b. Structura personalităţii cadrului didactic din învăţământul primar.

c. Rolurile manageriale de bază ale învăţătorului: planificarea, organizarea, controlul,

îndrumarea, evaluarea, consilierea, decizia educaţională.

d. Norme deontologice ale profesiunii didactice.

5. Consilierea şi asistenţa psihopedagogică în şcoală:

a. Consilierea şcolarului mic în şcoală: funcţii, obiective, conţinuturi, metodologie, cadrul

instituţional.

b. Consilierea diferenţiată/personalizată a copiilor cu cerinţe educative speciale şi a copiilor

capabili de performanţe superioare.

c. Consilierea familiei.

6. Parteneriatul şcoală – familie – comunitate:

a. Parteneriatul cu familia (educaţia parentală, asigurarea suportului în procesul învăţării

desfăşurat acasă).

b. Parteneriatul cu comunitatea şi autorităţile.

c. Structura şi condiţiile programelor de parteneriat (comunicarea, voluntariatul, identificarea şi

asumarea problemelor, participarea la luarea deciziilor şi cooperarea în procesul

implementării, necesitatea planului de parteneriat ca document scris).

7. Managementul cercetării pedagogice:

[Type here]

54

a. Specificul cercetării pedagogice. Necesitatea investigării ştiinţifice a fenomenelor

educaţionale

b. Tipuri fundamentale de cercetare: fundamentală/aplicativă/ cercetare-acţiune,

transversală/longitudinală, cantitativă/calitativă/cu metodologie mixtă,

constatativă/experimentală, etnografică/ narativă/ cercetare-acţiune

c. Elaborare proiectului de cercetare: alegerea şi definirea temei, operaţionalizarea conceptelor,

selectarea şi analiza indicatorilor, construirea instrumentelor, eşantionarea, planificarea

etapelor cercetării.

d. Metodologia cercetării pedagogie: tipologia metodelor de cercetare, exigenţe şi specific al

unor metode de cercetare pedagogică: observaţia, experimentul pedagogic, ancheta, metoda

sociometrică, studiul de caz.

i. Întocmirea raportului de cercetare; valorificarea practică a rezultatelor cercetării.

Bibliografie generală

1. Albu, G. (2005). Repere pentru o concepţie umanistă asupra educaţiei. Piteşti: Ed. Paralela

45,

2. Albu, G. (2001). Mecanisme psihopedagogice ale evaluarii şcolare. Ploieşti: Ed.

Universităţii din Ploieşti

3. Albu, G. (2005). O psihologie a educaţiei, Iaşi: Institutul European

4. Albulescu, I. (2009). Pragmatica predarii. Activitatea profesorului între rutină şi

creativitate. Piteşti, Ed. Paralela 45

5. Albulescu, I. (2014). Pedagogii alternative. Bucureşti: Ed. All

6. Băban. A. (2009). Consiliere educaţională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi

consiliere. Cluj-Napoca: Ed. ASCR

7. Bârlogeanu, L. (coord.) (2005). Identitate şi globalizare, Bucureşti: Ed. Humanitas

Educaţional

8. Bîrzea, C. (1995). Arta şi ştiinţa educaţiei. Bucureşti: EDP

9. Bîrzea, C. (coord.) (2001). Învăţarea permanentă – prioritate a politicii educaţionale din

România: Bucureşti: ISE

10. Bocoş, M. (2005). Teoria şi practica cercetării pedagogice, ed. a III-a. Cluj-Napoca: Ed.

Casa Cărţii de Ştiinţă

11. Bocoş, M. (2008). Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura

Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

12. Bocoş. M. (2013). Instruirea interactivă. Iaşi: Editura Polirom

13. Bocoş, M.& Chiş. V. (2013). Management curricular. Repere teoretice şi aplicative. Vol I.

Piteşti: Ed. Paralela 45

14. Botkin, J, Elmandjira, M. & Maliţa, M. (1981). Orizontul fără limite al învăţării, Bucureşti:

Ed. Politică

[Type here]

55

15. Cerghit, I. (2007). Metode de învătământ, ed. a IV-a. Iaşi: Ed. Polirom

16. Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi

strategii, ed. a II-a. Iaşi: Editura Polirom

17. Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ, I. & Pânişoară, I.O. (2001). Prelegeri pedagogice. Iaşi: Ed.

Polirom

18. Cerghit, I.& Vlăsceanu, L. (coord.) (1998). Curs de pedagogie. Bucureşti: Tipografia

Universităţii din Bucureşti

19. Chiş, V. (2001). Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare. Cluj-Napoca: Ed.

PUC

20. Chiş, V. (2005). Pedagogia contemporană– pedagogia pentru competenţe. Cluj-Napoca:

Ed. Cărţii de Ştiinţă

21. Chiş, V. (2014). Fundamentele pedagogiei. Repere tematice pentru studenţi şi profesori.

Cluj-Napoca: Ed. Eikon

22. Ciolan, L. (2008). Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar.

Iaşi: Ed. Polirom

23. Cojocariu, M.V. (2003). Educaţie pentru schimbare şi creativitate. Bucureşti: EDP

24. Cojocariu, M.V. (2004). Teoria şi metodologia instruirii. Bucureşti: EDP

25. Cosmovici, A. & Iacob, L. (coord.) (1998). Psihologie şcolară. Iaşi: Ed. Polirom

26. Cozma, T. (2002). Introducere în pedagogie. Iaşi: Ed. Universităţii Al. I. Cuza

27. Cozma, T. (2002). O nouă provocare pentru educaţie: interculturalitatea. Iaşi: Ed. Polirom

28. Creţu, C. (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi Ed. Polirom

29. Creţu, C. (2000). Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, Iaşi: Ed. Universităţii Al.

I. Cuza

30. Cristea, S. (1998). Dicţionar de termeni pedagogici. Bucureşti: EDP

31. Cristea, S. (coord.) (2006). Curriculum pedagogic. Bucureşti: EDP

32. Cucoş, C. (2006). Informatizarea în educaţie. Iaşi: Ed. Polirom

33. Cucoş. C. (2008). Teoria şi metodologia evaluării. Iaşi: Ed. Polirom

34. Cucoş, C. (coord.). (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade

didactice. Editia a III-a. Iaşi: Editura Polirom

35. Cucoş, C. (2014). Pedagogie. Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită. Iaşi: Editura Polirom

36. Dellors, J. (coord.) (2000). Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei

Internaţionale pentru Educaţie. Iaşi: Ed. Polirom

37. Dumitru, I. (2000). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Timişoara: Ed.

Universităţii de Vest,

38. Ezechil, L. (2002). Comunicarea educaţională în context şcolar. Bucureşti: EDP

39. Gagne, R. M.& Briggs, L. (1977), Principii de design al instruirii, EDP, Bucureşti

40. Gardner, H. (2006). Inteligenţe multiple. Noi orizonturi, Bucureşti: Ed. Sigma

41. Gerard, F-M., B.I.E.F. & Pacearcă, Ş. (2013). Evaluarea competenţelor - Ghid practic.

Bucureşti: Editura Aramis

[Type here]

56

42. Gerard, F-M., B.I.E.F. & Pacearcă, Ş. (2013). Evaluarea competenţelor - Ghid practic.

Bucureşti: Editura Aramis

43. Gherguţ, A. (2006). Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale. Strategii diferentiate si

incluzive in educatie. Iaşi: Editura Polirom

44. Goleman, D. (2008), Inteligenţa emoţională, Ed. Curtea Veche, Bucureşti

45. Gordon, T. & Burch, N. (2011). Profesorul eficient. Programul Gordon pentru

îmbunătăţirea relaţiei cu elevii. Bucureşti: Editura Trei

46. Hattie, J. (2014). Învăţarea vizibilă. Ghid pentru profesori. Bucureşti: Editura Trei

47. Illeris, K. (coord.). (2014). Teorii contempoane ale învăţării. Autori de referinţă. Bucureşti:

Ed. Trei

48. Ionel, V. (2002). Pedagogia situaţiilor educative. Iaşi: Ed. Polirom

49. Ionel, V. (2004). Fundamentele pedagogiei. Craiova: Ed. Universitaria

50. Ionescu, M. & Radu, I. (coord.). (2001). Didactica modernă. Cluj-Napoca: Ed. Dacia

51. Ionescu, M. (2011), Instrucţie şi educaţie. Paradigme educaţionale moderne. Cluj-Napoca:

Ed. Eikon

52. Iucu, R. B. & Manolescu, M. (2005). Elemente de pedagogie. Bucureşti: Ed. Universităţii

din Bucureşti, Credis

53. Iucu, R. B. (2006). Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea

situaţiilor de criză educaţională. Editia a II-a. Iaşi: Ed. Polirom

54. Iucu, R. B. (2004). Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii. Bucureşti: Ed.

Humanis Educaţional

55. Iucu, R. B. (2008). Instruirea şcolară, Perspective teoretice şi aplicative, ed.a II-a Iaşi: Ed.

Polirom

56. Jinga, I. & Negreţ, I. (2004). Inspecţia şcolară şi desingul instrucţional, Bucureşti : Ed.

Aramis

57. Joiţa, E. (2005). Strategii constructiviste în formarea iniţială a profesorului, Vol. I, Craiova:

Ed. Universitaria,

58. Joiţa, E. (2006). Instruirea constructivistă – o alternativă: fundamente, strategii, Bucureşti:

Ed. Aramis

59. Joiţa, E., Ilie, V. & Frăsineanu, E. (2007). Formarea pedagogică a profesorului: instrumente

de învăţare cognitiv-constructivistă. Bucureşti: EDP

60. Landsheere, G. De (1975). Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti: EDP

61. Manolescu, M. (2005). Curriculum pentru învăţământul primar şi preşcolar. Teorie şi

practică, Bucureşti: Ed. Universităţii din Bucureşti, Credis

62. Manolescu, M. (2006). Evaluarea şcolară. Metode, tehnici, instrumente. Bucureşti: Ed.

Meteor

63. Marzano, R.J. (2015). Arta şi ştiinţa predării. Bucureşti: Editura Trei

64. Melrose, R. (2013). Elevii – problemă. Traumă şi eşec şcolar. Bucureşti : Ed. Trei

65. Meyer, G. (2004). De ce şi cum evaluăm ?. Iaşi: Ed. Polirom

66. Mih, V. (2010). Psihologie educaţională, Vol. I şi II. Cluj-Napoca: Ed. ASCR

[Type here]

57

67. Minder, M. (2011). Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare, cognitivismul

operant. Cluj-Napoca: Ed. ASCR

68. Monteil, J. M. (1997). Educaţie şi formare. Iaşi: Ed. Polirom

69. Neacşu, I. (1999), Instruire şi învăţare, ed. a II-a. Bucureşti: EDP,

70. Neacşu, I. (2010). Introducere în psihologia educaţiei şi a dezvoltării. Iaşi : Ed. Polirom

71. Neacşu, I. (2015), Metode şi tehnici de învăţare eficientă. Fundamente şi practici de succes,

Iaşi : Ed. Polirom

72. Neacşu, I.& Felea, Gh. (coord.) (2004). Asigurarea calităţii în educaţie. Valori europene şi

proiecte româneşti în domeniul calităţii în învăţământul preuniversitar. Galaţi : Şcoala

Gălăţeană

73. Negreţ, I. & Pânişoară, I.O. (2005). Ştiinţa învăţării, Iaşi: Ed. Polirom

74. Nicu, A. (2007). Strategii de formare a gândii critice. Bucureşti: EDP

75. Nicu. A. (2013). Politicile educaţionale. Repere teoretice şi pragmatice. Cluj-Napoca : Ed.

ASCR

76. Niculescu, R.M. (2000). Teoria şi managementul curricumului. Braşov: Ed. Universităţii

Transilvania,

77. Oprea, C.L. (2003). Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Bucureşti : Ed.

Universităţii din Bucureşti

78. Oprea, C.L. (2008). Strategii didactice interactive. Bucureşti : EDP

79. Paloş. R. (2012). Teorii ale învăţării şi implicaţiile lor educaţionale. Ed. aII-a, Timişoara:

Ed. Universităţii de Vest

80. Panţuru, S. (2002). Elemente în teoria şi metodologia instruirii. Braşov: Ed. Universităţii

Transilvania

81. Păişi Lăzărescu, M. (2005). Psihologia educaţiei copilului preşcolar şi şcolar mic. Piteşti :

Ed. Paralela 45

82. Păun, E. (1998). Şcoala – abordare sociopedagogică. Iaşi: Ed. Polirom

83. Păun, E., Potolea, D. (coord.) (2002). Pedagogie. Fundamentări teoritice şi demersuri

educative. Iaşi: Ed. Polirom

84. Pânişoară, I..O. (2006). Comunicarea eficientă, ed. a III-a. Iaşi: Ed. Polirom

85. Peretti, A. De (1996). Educaţia în schimbare. Iaşi: Ed. Spiru Haret

86. Potolea, D. (1996). Scopuri şi obiective ale procesului didactic; în “Sinteze pe teme de

didactică modernă” – Culegere (coord. I.T. Radu). Bucureşti: Tribuna Învăţământului

87. Potolea, D.& Manolescu, M. (1995). Teoria şi practica evaluării educaţionale Bucureşti :

Ed. PIR, MEdC

88. Potolea, D. & Manolescu, M. (1996). Teoria şi metodologia curriculumului. Bucureşti : Ed.

PIR, MEdC

89. Potolea, D. (1999). Profesorul şi strategiile de conducere a învăţării; în “Structuri, strategii

şi performanţe în învăţământ”, (autori: L. Vlăsceanu, I. Jinga), Ed. Academiei, Bucureşti

90. Potolea, D., Neacşu, I., Iucu, R.B. & Pânişoară, I.O. (coord.) (2008). Pregatirea

psihopedagogica. Manual pentru definitivat si gradul didactic II , Iaşi: Ed. Polirom

[Type here]

58

91. Potolea, D, Toma, S. & Borzea, A. (coord).(2012). Coordonate ale unui nou Cadru de

Referinţă al Curriculumului Naţional, Bucureşti: EDP

92. Radu, I.T. (1999). Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti : EDP

93. Radu, I.T. & Ezechil, L. (2005). Didactica. Teoria instruirii. Piteşti : Ed. Paralela 45,

94. Sălăvăstru, D. (2009). Psihologia învăţării. Teorii şi aplicaţii educaţionale. Iaşi: Ed. Polirom

95. Schaffer, H.R. (2005). Introducere în psihologia copilului. Cluj-Napoca: Ed. ASCR

96. Shapiro, L.E. (2012). Inteligenţa emoţională a copiilor. Jocuri şi recomandări pentru un EQ

ridicat. Iaşi: Ed. Polirom

97. Şoitu, L. (1997). Pedagogia comunicării. Bucureşti: EDP

98. Stan, E. (2005). Pedagogie postmodernă. Iaşi: Institutul European,

99. Stan, E. (2006). Managementul clasei. Bucureşti : Ed. Aramis,

100. Stan., C. (2001). Autoevaluarea şi evaluarea didactică. Cluj-Napoca: P.U.C.

101. Stoica, A., Mihail, R. (2006). Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective Bucureşti:

Ed. Humanitas Educaţional

102. Şoitu, L. (1997). Pedagogia comunicării, Bucureşti: EDP

103. Toma, St. (1994). Profesorul, factor de decizie. Bucureşti: Ed. Tehnică

104. Tomşa, Gh. (coord.) (2005). Psihopedagogie preşcolară şi şcolară. Bucureşti : Editat

Revista Învăţământul Preşcolar,

105. Tudorica, R. (2007). Managementul educaţiei în context european. Bucureşti: Ed. Meronia

106. Ulrich, C. (2007). Postmodernism şi educaţie. Bucureşti: EDP

107. Ungureanu, D. (1999). Teoria curricumului. Timişoara : Ed. Mirton

108. Văideanu, G. (1988). Educaţia la frontiera dintre milenii. Bucureşti: Ed. Politică

109. Vlăsceanu, L. Neculau, A., Miroiu, A., Mărginean, I, Potolea, D. (coord.) (2002). Şcoala

la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculumul învăţământului preuniversitar. Studiu de

impact. Vol I şi II. Iaşi Ed. Polirom.

110. Vogler, J. (coord.). (2000). Evaluarea în învăţământul preuniversitar. Iaşi: Editura

Polirom

111. Voiculescu, E. (2001). Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control.

Bucureşti: Ed. Aramis

112. Voiculescu, F. (2005). Manual de pedagogie contemporană, Partea I, Cluj-Napoca: Ed.

Risoprint

113. Wagner, T. (2014). Formarea inovatorilor. Cum creşti tinerii care vor schimba lumea de

mâine. Bucureşti: Ed. Trei

114. Zlate, M. (coord.) (2001). Psihologia la răspântia dintre milenii. Iaşi: Ed. Polirom

115. ***, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare

116. ***, OECD (2000). Analiza politicilor naţionale în domeniul educaţiei (trad.) Bucureşti:

MEN,

117. ***, UE (2006). Progress Towards the Lisbon Objectives in Education and Training.

Report 2006. European Commission, Bruxells

[Type here]

59

118. ***, UE (2006). Key Competences for Lifelong Learning. European Reference

Framework. http://www.britishcouncil.org/sites/britishcouncil.uk2/files/youth-in-action-

keycomp-en.pdf

http://www.britishcouncil.org/sites/britishcouncil.uk2/files/youth-in-action-keycomp-en.pdf

http://www.britishcouncil.org/sites/britishcouncil.uk2/files/youth-in-action-keycomp-en.pdf

Date post:	26-Jun-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

PROGRAMĂ DE EXAMEN PENTRU INEREA GRADULUI DIDACTIC II. germana_Inv _gr. II_gr._I.pdf · dramatic...

Documents