Program Are

SINUMERIK 840D/810D/FM-NCFundamente

Manual de programare

Documentatia utilizatorului

Editia 12.97

SINUMERIK 840D/810D/FM-NCFundamente

Editia 12.97


Principii geometrice debaza

1

Principii de baza aleprogramarii NC

2

Date de deplasare 3

Programareacomenzilor detraiectorie

4

Modul de parcurgere atraiectoriei

5

Cadre 6

Comanda vitezei deavans si a turatieiarborelui

7

Corectii de scula 8

Functii speciale 9

Parametri aritmetici R 10

Tehnicasubprogramelor

11

Tabele 12

Anexa A


Valabil pentru

Echipament Versiunea SoftwareSINUMERIK 840D 4SINUMERIK 840DE (Versiune export) 4SINUMERIK 810D 2SINUMERIK 810DE (Versiune export) 2SINUMERIK FM-NC 3

0 Cuprins 12.97 0

Documentatie SINUMERIK®

Istoria tiparirii

Detalii ale acestei editii si ale editiilor precedente sunt listate mai jos.

Starea fiecarei editii este aratata de codul din coloana "Observatii".

Codul de stare din coloana "Observatii":

A .... Documentatie noua.

B .... Retiparita nerevizuita cu comanda noua

C .... Editie revizuita cu continut schimbat .

Daca sunt facute schimbari de la ultima editie, acest lucru este indicat de un cod de editienoua în capul paginii.

Editia Comanda Nr. Observatii

02.95 6FC5298-2AB00-0BP0 A

08.97 6FC5298-4AB00-0BP0 A

12.95 6FC5298-3AB00-0BP0 C

03.96 6FC5298-3AB00-0BP1 C

08.97 6FC5298-4AB00-0BP0 C

12.97 6FC5298-4AB00-0BP1 C

Acest manual este inclus în documentatia de pe CD-ROM (DOCONCD)

Editia Comanda Nr. Observatii

02.98 6FC5298-4CA00-0BG1 (Read) C

02.98 6FC5298-4CB00-0BG1 (Print) C

02.98 6FC5298-4CC00-0BG1 (Net) C

Mai multe informatii sunt disponibile pe Internet la:http://www.aut.siemens.de/sinumerik

Aceasta publicatie a fost relizata cu WinWord V 7.0si Designer V 4.0.Reproducerea, transmiterea sau utilizarea acestui document sau a continutului sau nueste permisa fara acord scris. Încalcarea acestei reguli se pedepseste.Toate drepturile, incluzând drepturile date de patent sau de înregistrarea unui model saudesen utilitar, sunt rezervate.

© Siemens AG 1996 - 1997. Toate drepturile sunt rezervate.

Celelalte functii care nu sunt descrise în cadrul acestei documentatii este posibil sa fieexecutate pe echipament. Aceasta nu reprezinta, oricum, obligatia de a furniza acestefunctii cu un echipament nou sau service.

Am verificat continutul acestei publicatii si acesta este în concordanta cu echipamentul siaplicatiile software descrise. Oricum, pot exista diferente si deci nu putem garanta ca elesunt complet identice. Informatiile furnizate în aceasta publicatie sunt revizuite la intervaleregulate si orice corectii care pot deveni necesare sunt facute în editiile urmatoare.Sugestiile pentru îmbunatatiri sunt oricând binevenite.

Subiect de modificari fara avertisment preliminar.

Comanda Nr. 6FC5298-4AB00-0BP1Tiparit în Republica Federala Germana

Siemens Aktiengesellschaft.

0 12.97 Cuprins 0

Siemens AG 1997 All rights reserved.SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Programming Guide Fundamentals (PG) - 12.97 Edition 0-5

Cuprins

Principii geometrice de baza

1.1 Descrierea punctelor piesei.......................................................................................... 1-18

1.1.1 Sistemele de coordonate ale piesei ......................................................................... 1-18

1.1.2 Determinarea pozitiilor sculei................................................................................... 1-18

1.1.3 Coordonate polare.................................................................................................. 1-20

1.1.4 Coordonate absolute .............................................................................................. 1-20

1.1.5 Coordonate relative................................................................................................. 1-21

1.1.6 Desemnarea planelor.............................................................................................. 1-22

1.2 Pozitia originii............................................................................................................. 1-23

1.3 Pozitia sistemelor de coordonate.................................................................................. 1-23

1.3.1 Privire de ansamblu asupra diferitelor sisteme de coordonate..................................... 1-23

1.3.2 Sistemul de coordonate al masinii unelte ................................................................. 1-24

1.3.3 Sistemul de coordonate de baza ............................................................................. 1-26

1.3.4 Sistemul de coordonate al piesei............................................................................. 1-27

1.3.5 Conceptul de cadru ................................................................................................ 1-27

1.3.6 Adaptarea sistemului de coordonate al piesei la axele masinii.................................... 1-29

1.3.7 Sistemul de coordonate curent al piesei................................................................... 1-29

1.4 Tipuri de axe .............................................................................................................. 1-30

1.4.1 Axe principale (axe geometrice) .............................................................................. 1-31

1.4.2 Axe aditionale........................................................................................................ 1-31

1.4.3 Arbore principal, arbore de baza.............................................................................. 1-31

1.4.4 Axele masinii......................................................................................................... 1-32

1.4.5 Axele canalului ...................................................................................................... 1-32

1.4.6 Axe geometrice (coordonate carteziene) .................................................................. 1-32

1.4.7 Axe geometrice comutabile..................................................................................... 1-32

1.4.8 Axe de conturare ................................................................................................... 1-33

1.4.9 Axe de pozitionare ................................................................................................. 1-33

1.4.10 Axe sincrone ....................................................................................................... 1-34

1.4.11 Axe de comanda.................................................................................................. 1-35

1.4.12 Axe PLC ............................................................................................................. 1-35

1.5 Sistemele de coordonate si prelucrarea piesei............................................................... 1-36

Principii de baza ale programarii NC

2.1 Structura si continutul unui program NC ........................................................................ 2-38

2.2 Elemente ale limbajului de programare.......................................................................... 2-39

2.3 Programul unei piese de proba..................................................................................... 2-60

2.4 Primul exemplu de programare..................................................................................... 2-62

2.5 Al doilea exemplu de programare “Butuc supraînaltat” .................................................... 2-63

0 Cuprins 12.97 0

Siemens AG 1997 All rights reserved.0-6 SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Programming Guide Fundamentals (PG) - 12.97 Edition

Date de deplasare

3.1 Generalitati .................................................................................................................3-68

3.2 Coordonate absolute/relative, G90/G91..........................................................................3-69

3.3 Coordonate absolute pentru axe de rotatie, DC, ACP, ACN .............................................3-71

3.4 Unitati de masura metrice/în inch, G70/G71...................................................................3-73

3.5 Deplasari de nul setabile, G54 - G599 ...........................................................................3-75

3.6 Selectarea planului de lucru, G17 - G19 ........................................................................3-78

3.7 Limitarea domeniului programabil de lucru G25/G26 .......................................................3-81

3.8 Luarea punctului de referinta, G74.................................................................................3-84

Programarea comenzilor de traiectorie

4.1 Generalitati .................................................................................................................4-88

4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, AP, RP.........................4-89

4.3 Deplasarea cu avans rapid, G0 .....................................................................................4-93

4.4 Interpolarea liniara, G1.................................................................................................4-95

4.5 Interpolarea circulara, G2/G3, CIP.................................................................................4-97

4.6 Interpolarea elicoidala, G2/G3, TURN .......................................................................... 4-106

4.7 Filetare cu pas constant, G33 .................................................................................... 4-108

4.8 Filetare rigida, G331, G332 ........................................................................................ 4-114

4.9 Filetare cu suport de compensare, G63....................................................................... 4-116

4.10 Oprirea prelucrarii filetului ......................................................................................... 4-118

4.11 Atingerea punctului fix, G75...................................................................................... 4-121

4.12 Deplasarea la tampon .............................................................................................. 4-123

4.13 Functii speciale de rotire .......................................................................................... 4-127

4.13.1 Pozitia piesei...................................................................................................... 4-127

4.13.2 Dimensiuni pentru: raza, diametru ........................................................................ 4-128

4.13.3 Tesituri, colturi.................................................................................................... 4-129

Modul de parcurgere a traiectoriei

5.1 Oprirea exacta, G601, G602, G603, G9, G60............................................................... 5-134

5.2 Modul de conturare, G64, G641.................................................................................. 5-136

5.3 Configurarea acceleratiei, BRISK, SOFT, DRIVE .......................................................... 5-140

5.4 Privire asupra diferitelor modalitati de comanda a vitezei................................................ 5-142

0 12.97 Cuprins 0


5.5 Deplasare cu precomanda avansului, FFWON, FFWOF ................................................5-143

5.6 Precizia programabila a conturului, CPRECON, CPRECOF ...........................................5-144

5.7 Durata de asteptare, G4 .............................................................................................5-145

Cadre

6.1 Generalitati................................................................................................................6-148

6.2 Instructiuni cadru .......................................................................................................6-149

6.3 Deplasare programabila a originii, TRANS, ATRANS .....................................................6-151

6.4 Rotirea programabila, ROT, AROT...............................................................................6-153

6.5 Factorul de scalare programabil, SCALE, ASCALE.......................................................6-160

6.6 Rabaterea programabila, MIRROR, AMIRROR..............................................................6-163

6.7 Generarea cadrelor în concordanta cu pozitia sculei, TOFRAME ....................................6-166

6.8 Deselectarea cadrului.................................................................................................6-167

Comanda vitezei de avans si a turatiei arborelui

7.1 Viteza de avans .........................................................................................................7-170

7.2 Viteza de avans pentru axe de pozitionare si arbori .......................................................7-174

7.3 Parcurgerea axelor de pozitionare, POS, POSA, POSP ................................................7-177

7.4 Corectia procentuala a vitezei de avans, OVR, OVRA....................................................7-180

7.5 Corectia vitezei de avans cu manivela electronica, FD, FDA ...........................................7-181

7.6 Corectia procentuala a acceleratiei, ACC......................................................................7-184

7.7 Optimizarea avansului pentru sectiuni curbe de traiectorie, CFTCP, CFC, CFIN ...............7-185

7.8 Viteza arborelui S, directia de rotatie a arborelui M3, M4, M5 .........................................7-187

7.9 Viteza de aschiere constanta, G96, G97, LIMS ............................................................7-190

7.10 Viteza periferica constanta a rotii de rectificat, GWPSON, GWPSOF, GWPS ...............7-193

7.11 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru, CLGON, CLGOF...........................7-196

7.12 Limitarea programabila a vitezei arborelui, G25, G26 ...................................................7-198

7.13 Comanda arborelui cu controlul pozitiei , SPCON, SPCOF..........................................7-199

7.14 Pozitionarea arborelui cu controlul pozitiei, SPOS, SPOSA..........................................7-200

Corectii de scula

8.1 Generalitati................................................................................................................8-206

8.2 Lista tipurilor de scule ................................................................................................8-209

0 Cuprins 12.97 0


8.3 Cinematica portsculei ................................................................................................ 8-213

8.4 Apelarea sculei T ...................................................................................................... 8-216

8.5 Numarul corectiei de scula D...................................................................................... 8-218

8.6 Structura numarului D în plan ..................................................................................... 8-221

8.7 Corectia de raza a sculei, G40, G41, G42.................................................................... 8-224

8.8 Apropierea si retragerea de pe contur, NORM, KONT, G450, G451................................ 8-228

8.9 Compensarea la colturile exterioare, G450, G451 ......................................................... 8-231

8.10 Apropiere si retragere fina (WAB).............................................................................. 8-234

8.11 Supravegherea coliziunilor, CDON, CDOF.................................................................. 8-242

8.12 Corectii de scula în 2 1/2 D, CUT2D, CUT2DF ........................................................... 8-244

8.13 Compensarea lungimii sculei pentru scule orientabile, TCARR, TCOABS, TCOFR......... 8-246

8.14 Supravegherea sculelor specifice pentru rectificare în programul piesa TMON, TMOF..... 8-249

Functii speciale

9.1 Functiile M................................................................................................................ 9-252

9.2 Functiile H................................................................................................................ 9-254

Parametri aritmetici R

10.1 Parametri aritmetici R............................................................................................ 10-256

Tehnica subprogramelor

11.1 Utilizarea subprogramelor....................................................................................... 11-260

11.2 Apelarea subprogramului........................................................................................ 11-263

Tabele

12.1 Lista instructiunilor................................................................................................. 12-266

12.2 Lista adreselor ...................................................................................................... 12-278

12.3 Lista functiilor G/conditii de deplasare...................................................................... 12-285

12.4 Lista subprogramelor predefinite.............................................................................. 12-293

Anexe

0 12.97 Prefata

Structura manualului 0

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Prefata

Prezentarea documentatiei

Documentatia SINUMERIK este îmartita în trei categorii:

• Documentatie generala

• Documentatia utilizatorului

• Documentatia fabricantului/Documentatia de service

Destinatar

Acest manual este dedicat utilizatorilor de masini unelte.

Acesta contine toate informatiile necesare pentru

programarea echipamentelor SINUMERIK 840D/810D

sau SINUMERIK FM-NC.

Scopul standard

Acest Manual de Programare descrie functionalitatea

scopului standard de livrare. Pentru informatii asupra

optiunilor sau schimbarilor facute de fabricantii de masini,

a se vedea manualele furnizate de respectivii fabricanti.

Va rugam contactati reprezentantul local Siemens pentru

informatii asupra altor publicatii despre SINUMERIK

840D/810D sau SINUMERIK FM-NC, ca si pentru

publicatii valabile pentru orice echipament SINUMERIK

(ex. Interfata universala, Cicluri de masurare, etc.).

Alte functii care nu sunt descrise în aceasta

documentatie este posibil sa fie executate de

echipament. Aceasta nu reprezinta, oricum, o obligatie

de a furniza astfel de functii cu un nou echipament sau

service.

0 Prefata 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Valabilitate

Acest Manual de programare este valabil pentru

urmatoarele echipamente:

SINUMERIK 840D SW4

SINUMERIK 840DE (versiune export) SW4

SINUMERIK 810D SW2

SINUMERIK 810DE (versiune export) SW2

SINUMERIK FM-NC SW3

cu modulele de interfata a utilizatorului MMC 100 sau

MMC 102/103.

Versiunea de export

Urmatoarele functii nu sunt continute în versiunea de

export:

Functia FM-NC 810DE 840DE

Pachetul de prelucrare în 5 axe − − −

Pachetul de comanda al transformarii (5 axe) − − −

Interpolarea axelor multiple (> 4 axe) − − −

Interpolarea elicoidala 2D+6 − − −

Actiuni sincrone nivel 2 − − O1)

Masurare nivel 2 − − O1)

Comanda adaptiva − − O1)

Diamantare continua − − O1)

Utilizarea ciclurilor de compilare (OEM) − − −

Compensarea multidimensionala a sagetii − − O1)

− Functia nu este posibila

1) Functionalitate restrânsa

Fundamente

Acest Manual de programare "Fundamente" este dedicat

specialistilor în prelucrare prin operatii de gaurire, frezare

si strunjire.

Exemplele simple de programare sunt folosite pentru a

explica comenzile care sunt de asemenea conforme

DIN6990.

0 12.97 Prefata


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Avansati

Manualul de programare Avansati este dedicat

tehnologilor cunoscatori ai tuturor posibilitatilor de

programare. SINUMERIK 840D/810D permite

programarea pieselor complexe folosind un limbaj special

de programare (ex. suprafete sculpturale, coordonare

canale, etc.) si facilitati considerabile de programare

complexa.

Comenzile care sunt descrise în acest Manual de

programare sunt independente de tehnologie.

Ele pot fi folosite, de exemplu, pentru:

• Rectificare

• Prelucrari ciclice (împachetare, prelucrarea lemnului)

• Comenzi cu laser

0 Prefata 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Structura descrierilor

Toate ciclurile si posibilitatile de programare au fost

descrise - în masura posibilitatilor - folosind aceeasi

structura. Structurarea informatiei pe diferite nivele duce

la un acces direct, rapid la informatia necesara.

1. Privire rapida

Daca doriti sa cautati o comanda mai putin folosita sau

întelesul unui parametru, puteti vedea imediat cum se

programeaza functia si puteti gasi explicatiile comenzilor

si parametrilor.

Informatia este întotdeauna la începutul paginii.

Nota:

Nu este posibila prezentarea tuturor tipurilor de

reprezentare care pot fi folosite în limbajul de

programare pentru comenzi individuale sau

parametri;acest lucru poate dura prea mult. De aceea,

am ales prezentarea celor mai comune cai întâlnite în

programarea comenzilor.

Titel:Microsoft Word - KAP2.DOCErstellt von:PSCRIPT.DRV Version 4.0Vorschau:Diese EPS-Grafik wurde nicht gespeichertmit einer enthaltenen Vorschau.Kommentar:Diese EPS-Grafik wird an einenPostScript-Drucker gedruckt, aber nichtan andere Druckertypen.

0 12.97 Prefata


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2. Explicatii detaliate

Partea teroretica aduce o descriere deliata a :

Care este rolul comenzii?

Care este efectul comenzii?

Cum arata secventa?

Care este efectul parametrilor?

Ce altceva de avut în vedere?

Partea teoretica a manualului este utila în mod

special începatorilor. Treceti cel putin o data prin

acest manual pentru a capata o vedere de ansamblul

asupra functionalitatii si perfomantei pe care le au

echipamentele SINUMERIK.

Titel:Microsoft Word - KAP2.DOCErstellt von:PSCRIPT.DRV Version 4.0Vorschau:Diese EPS-Grafik wurde nichtmit einer enthaltenenKommentar:Diese EPS-Grafik wird an einenPostScript-Drucker gedruckt, aberan andere

3. De la teorie la practica

Urmariti exemplele de programare pentru informatii

asupra aplicarii comenzilor într-un context specific de

programare.

Un exemplu de aplicatie este dat aproape pentru toate

comenzile dupa partea teroretica.

Titel:Microsoft Word - KAP2.DOCErstellt von:PSCRIPT.DRV Version 4.0Vorschau:Diese EPS-Grafik wurde nicht gespeichertmit einer enthaltenen Vorschau.Kommentar:Diese EPS-Grafik wird an einenPostScript-Drucker gedruckt, aber nichtan andere Druckertypen.

0 Prefata 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Explicarea simbolurilor

Secventa de operare

Explicatie

Functia

Parametrii

Exemplu de programare

Programare

Note suplimentare

Referire la alte documentatii si capitole

Indicatii si pericole

Date suplimentare pentru comanda

0 12.97 Prefata


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Pentru informarea dumneavoastra

SIEMENS 840D/810D sau FM-NC a fost construit în

conformitate cu standardele , normele si

prescriptiile de tehnologie si siguranta stabilite.

Dispozitive suplimentare

Dispozitivele suplimentare speciale si extensiile de la

SIEMENS permit extinderea selectiva a domeniului de

aplicare a echipamentelor SIEMENS.

Personalul

Numai personalul pregatit special, autorizat si

experimentat poate lucra pe echipament. Aceasta se

aplica totdeauna, chiar si pentru perioade scurte.

Este necesara definirea clara a responsabilitatilor

personalului pentru setare, operare si întretinere; este

necesara urmarirea respectarii acestora.

Actiuni

Trebuie asigurata citirea si întelegerea de catre

persoanele care lucreaza pe echipament a Manualului de

Instructiuni înainte de instalarea si pornirea acestuia. În

plus, operarea trebuie sa fie facuta sub supraveghere

constanta a starii tehnice generale (defectiunile si

deteriorarile vizibile din exterior, ca si schimbarile în

comportare) a echipamentului.

Service

Numai personalul calificat si pregatit special pentru

acest scop are permisiunea de a executa reparatii, si

numai conform manualelor de întretinere. În felul acesta,

toate regulile de siguranta stabilite trebuie respectate.

0 Prefata 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Nota

Urmatoarele sunt considerate utlizare

necorespunzatoare pentru scopurile propuse si sunt

în consecinta excluse din responsabilitatea

fabricantului:

Fiecare utilizare care nu corespunde sau care se afla

înafara punctelor mentionate.

Daca echipamentul nu este folosit într-o stare tehnica

lipsita de defectiuni, daca precautiile de siguranta

corespunzatoare nu sunt luate, sau daca instructiunile

din Manualul de instructiuni nu sunt respectate.

Daca defecte care pot influenta siguranta operarii nu sunt

remediate înainte de instalarea si pornirea

echipamentului.

Fiecare schimbare, omitere sau închidere a

dispozitivelor echipamentului care servesc functionarii

corecte, utilizarii universale si sigurantei pasive si active.

Pericole neprevazute pot duce la:

• Ranirea sau decesul personalului,

• deteriorarea echipamentului, masinii sau altor

proprietati ale companiei sau operatorului.

SIEMENS AG Sugestii

Corectii

A&D MC V5

P.O. Box 3180

D-91050 Erlangen

Federal Republic of Germany

Pentru Publicatia/Manualul:

SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Fundamente

Documentatia utilizatoruluiDe la

Nume

Compania/Dept.

Adresa

Tel.: /

Fax: /


Comanda Nr.: 6FC5298-4AB00-0BP1Editia: 12.97

În cazul în care gasiti erori de tiparire la citirea acesteipublicatii, va rugam anuntati-ne prin acest formular. Sugestiile pentru îmbunatatiri sunt de asemeneabinevenite.

Sugestii si/sau corectii

Siemens AG

Automation Group

Sisteme de Automatizare

pentru Masini Unelte, Roboti

si Masini cu Scopuri Speciale

P.O. Box 3180, D - 91050 Erlangen

Republica Federala Germana

Calitatea pentru software-ul Siemens conform DIN ISO

9000, Reg. No. 2160-01.

Aceasta editie a fost tiparita pe hârtie decolorata printr-o

metoda care nu dauneaza mediului înconjurator.

Copyright Siemens AG 1997 Toate drepturile rezervate

Subiect al modificarilor fara avertizare prealabil.

Progress

in Automation.

Siemens

Siemens Aktiengesellschaft Comanda Nr.: 6FC5298-4AB00-0BP1

Tiparit în Republica Federala Germana

1 08.97 Principii geometrice de baza 1


Principii geometrice de baza

1.1 Descrierea punctelor piesei.......................................................................................... 1-18

1.1.1 Sistemele de coordonate ale piesei ......................................................................... 1-18

1.1.2 Determinarea pozitiilor sculei................................................................................... 1-18

1.1.3 Coordonate polare.................................................................................................. 1-20

1.1.4 Coordonate absolute .............................................................................................. 1-20

1.1.5 Coordonate relative................................................................................................. 1-21

1.1.6 Desemnarea planelor.............................................................................................. 1-22

1.2 Pozitia originii............................................................................................................. 1-23

1.3 Pozitia sistemelor de coordonate.................................................................................. 1-23

1.3.1 Privire de ansamblu asupra diferitelor sisteme de coordonate..................................... 1-23

1.3.2 Sistemul de coordonate al masinii unelte ................................................................. 1-24

1.3.3 Sistemul de coordonate de baza ............................................................................. 1-26

1.3.4 Sistemul de coordonate al piesei............................................................................. 1-27

1.3.5 Conceptul de cadru ................................................................................................ 1-27

1.3.6 Adaptarea sistemului de coordonate al piesei la axele masinii.................................... 1-29

1.3.7 Sistemul de coordonate curent al piesei................................................................... 1-29

1.4 Tipuri de axe .............................................................................................................. 1-30

1.4.1 Axe principale (axe geometrice) .............................................................................. 1-31

1.4.2 Axe aditionale........................................................................................................ 1-31

1.4.3 Arbore principal, arbore de baza.............................................................................. 1-31

1.4.4 Axele masinii......................................................................................................... 1-32

1.4.5 Axele canalului ...................................................................................................... 1-32

1.4.6 Axe geometrice (coordonate carteziene) .................................................................. 1-32

1.4.7 Axe geometrice comutabile..................................................................................... 1-32

1.4.8 Axe de conturare ................................................................................................... 1-33

1.4.9 Axe de pozitionare ................................................................................................. 1-33

1.4.10 Axe sincrone ....................................................................................................... 1-34

1.4.11 Axe de comanda.................................................................................................. 1-35

1.4.12 Axe PLC ............................................................................................................. 1-35

1.5 Sistemele de coordonate si prelucrarea piesei............................................................... 1-36

1 Principii geometrice de baza 08.97

1.1 Descrierea punctelor piesei 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.1 Descrierea punctelor piesei

1.1.1 Sistemele de coordonate ale piesei

Pentru ca masina sau echipamentul sa functioneze în

limitele pozitiilor specificate, aceste date trebuie

prezentate într-un sistem de referinta corespunzator

directiei de miscare a axelor. În acest scop se

utilizeaza un sistem de coordonate cu axele X, Y si Z.

Conform DIN 66217 pentru masini unelte se utilizeaza

sisteme de coordonate triortogonale (carteziene).

Originea piesei (W) constituie originea sistemului de

coordonate al piesei. Câteodata este recomandabil sau

chiar necesar sa se lucreze cu valori negative. Au

semnul negativ pozitiile situate în partea stânga a

originii.

X+

X- Y+

Y-

Z+

Z -

90°

90°

90°W

1.1.2 Determinarea pozitiilor sculei

Pentru a determina o pozitie a sculei, se plaseaza o

linie gradata imaginara de-a lungul axelor de

coordonate. Astfel putem descrie fiecare punct din

sistemul de coordonate prin specificarea directiei (X, Y,

Z) si a trei numere. Punctul de origine are întotdeauna

coordonatele X0, Y0 si Z0.

Exemplu:

Pentru simplificarea problemei, în acest exemplu vom

utiliza numai un plan din sistemul de coordonate sI

anume planul X/Y. Punctele de la P1 la P4 vor avea

urmatoarele coordonate:

P1 se afla la X100 Y50P2 se afla la X-50 Y100P3 se afla la X-105 Y-115P4 se afla la X70 Y-75

1 08.97 Principii geometrice de bazã


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Pentru a descrie conturul la prelucrarea pe strung este

suficient un singur plan.

Exemplu:

Punctele de la P1 la P4 sunt definite de urmatoarele

coordonate

P1 se afla la X25 Z-7.5P2 se afla la X40 Z-15P3 se afla la X40 Z-25P4 se afla la X60 Z-35

Z

X

7,5

15

25

35

P4

P3 P2

P1

25

4060

La operatiile de frezare trebuie descrisa si adâncimea

de avans. Pentru aceasta se va specifica un numar

pentru a treia coordonata (Z în acest caz).

Exemplu:

Punctele de la P1 la P3 din acest exemplu sunt

definite de urmatoarele coordonate:

P1 se afla la X10 Y45 Z-5P2 se afla la X30 Y60 Z-20P3 se afla la X45 Y20 Z-15 X+

Y+

Z+

Y+

45

P1

P1

1520

530

10

P2P2

P3P 3

6045

20



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.1.3 Coordonate polare

Coordonatele folosite pâna acum pentru a defini

punctele din sistemul de coordonate se numesc

“coordonate carteziene”.

Exista si un alt mod de a exprima coordonatele numit

“coordonate polare”.

Coordonatele polare se utilizeaza în cazurile în care se

masoara piesa sau o parte a piesei cu ajutorul razei si

unghiului. Punctul de la care începe masurarea se

numeste “pol”.X

Y

P1P2

30°75°

Pol

15

30

60

100

Exemplu:

Punctele P1 si P2 pot fi descrise - în raport cu polul -

în felul urmator:

P1 se afla la raza =100 sI unghi =30°

P2 se afla la raza =60 sI unghi =75°

1.1.4 Coordonate absolute

În coordonate absolute, toti parametrii de pozitie se

refera la originea curenta activa. Aplicata la deplasarea

sculei aceasta înseamna:

Coordonatele absolute descriu pozitia la care se va

deplasa scula.

Exemplu:

Parametrii pozitionali ai punctelor de la P1 la P3 în

coordonate absolute raportati la origine sunt

urmatorii:

P1 se afla la X20 Y35



X

Y

7050

20

P2

P3

P1

6035

20

1 08.97 Principii geometrice de baza


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.1.5 Coordonate relative

În desenele de executie se întâlnesc frecvent cazuri în

care dimensiunile nu se raporteaza la origine ci la un

alt punct al piesei.

Pentru a evita recalcularea acestor dimensiuni este

posibil ca ele sa fie descrise în coordonate relative.

Coordonatele relative se raporteaza la datele

pozitionale ale punctului precedent. Aplicat la miscarea

sculei, aceasta înseamna:

Coordonatele relative descriu distanta pe care scula

trebuie sa o parcurga.

Exemplu:

Datele pozitionale ale punctelor P1 - P3 în coordonate

relative sunt:

P1 se afla la X20 Y35 ;(în raport cu

originea)

P2 se afla la X30 Y20 ;(în raport cu

punctul P1)

P3 se afla la X20 Y-35 ;(în raport cu

punctul P2)

X

Y

P1

20 2030

P2

P3

2015

20



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.1.6 Desemnarea planelor

Un plan este definit cu ajutorul a doua axe de

coordonate. A treia axa de coordonate este

perpendiculara pe acest plan si determina directia de

avans în plan vertical.

În timpul programarii este necesar sa se specifice

planul de lucru pentru ca echipamentul sa poata

calcula corect valorile corectiilor de scula. Planul este

de asemenea relevant pentru anumite tipuri de

programari circulare si pentru coordonatele polare.

X

YZ

G19

G18

G17

Planurile de lucru sunt desemnate în programul NC cu

G17, G18, G19:

Plan Identificator Directia de avans

X/Y G17 Z

Z/X G18 Y

Y/Z G19 X


1.2 Pozitia originii 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.2 Pozitia originii

Pentru masinile unelte cu NC sunt definite diferite

origini si pozitii de referinta. Acestea sunt punctele de

referinta:

• pentru ca masina sa se apropie si sa se

• raporteze la programarea dimensiunilor piesei.

Acestea sunt:

M = Originea masinii unelte

A = Punct de blocare. Poate coincide cu originea

piesei (numai la strunguri).

W = Originea piesei = Originea programului

B = Punct de start. Poate fi definit pentru fiecare

program. Este punctul în care prima scula începe

prelucrarea.

R = Punct de referinta. Pozitia determinata de

sistemul de came si de masura. Distanta pâna la

originea masinii, M, trebuie cunoscuta, astfel ca

pozitia axei sa poata fi fixata exact la valoarea

acestei pozitii.

Diagramele arata punctele de origine si punctele de

referinta pentru strunguri, masini de gaurit si freze.

M A W

BR

X

Y

M

W1 W2

1.3 Pozitia sistemelor de coordonate

1.3.1 Privire de ansamblu asupra diferitelor sisteme de coordonate

Putem distinge urmatoarele sisteme de coordonate:

• Sistemul de coordonate al masinii unelte cu

originea masinii unelte, M

• Sistemul de coordonate de baza (poate fi sistemul

de coordonate al piesei W)

• Sistemul de coordonate al piesei cu originea piesei

W

• Sistemul de coordonate curent al piesei cu

decalarea curenta a originii piesei Wa

Daca exista alte sisteme de coordonate ale masinii

unelte (de exemplu transformarea în 5 axe), sistemul

cinematic al masinii unelte este aplicat la sistemul de

coordonate unde programarea se face cu ajutorul

transformarii interne.


1.3 Pozitia sistemelor de coordonate 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Indicativele axelor individuale sunt explicate în partea

referitoare la aceste tipuri de axe din acest capitol.

Z b

X b

YbZ m

X m

Ym

Z w

Xw

YwZa

X a

Ya

MW Wa

1.3.2 Sistemul de coordonate al masinii unelte

Sistemul de coordonate al masinii unelte cuprinde

toate axele masinii existente fizic.

Punctele de referinta si punctele de schimbare a sculei

si mesei paletabile a masinii (punctele fixe ale masinii)

sunt definite în sistemul de coordonate al masinii

unelte.

În cazul în care sistemul de coordonate al masinii

unelte este utilizat la programare (acest lucru este

posibil cu unele dintre functiile G), axele fizice ale

masinii unelte sunt adresate direct. Nu este prevazuta

nici o toleranta pentru fixarea piesei.

Zm

Xm

Ym



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Pozitia sistemului de coordonate fata de masina

depinde de tipul acesteia. Directia axelor urmeaza

“regula mâinii drepte” (conform DIN 66217)

Stând în fata masinii, degetul mijlociu al mâinii drepte

arata directia de avans a arborelui principal. În

continuare:

• Degetul mare arata directia +X

• Degetul aratator arata directia +Y

• Degetul mijlociu arata directia +Z

+Z

+Y

+X

În practica aceasta se prezinta diferit la diferitele tipuri

de masini unelte. În continuare se exemplifica

sistemele de coordonate pentru câteva tipuri de masini

unelte.

+Z

+X

B++Z

+A-A

+Z

+X +Y

B-

-B

-Y +X

-Y

+Z

+X



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.3.3 Sistemul de coordonate de baza

Sistemul de coordonate de baza este un sistem de

coordonate cartezian, care este rabatut prin

transformari cinematice (de exemplu transformarea în 5

axe sau folosind Transmit cu suprafetele periferice) pe

sistemul de coordonate al masinii unelte.

Daca nu exista transformari cinematice, diferenta dintre

sistemul de coordonate de baza si sistemul de

coordonate al masinii unelte consta doar în

desemnarea axelor.

X

W Z

X

Y

Z

Y

Sistemul de coordonatede baza pentru suprafata de capat

Sistemul de coordonate de baza pentru suprafata de strunjit

Sistemul de coordonate de baza pentru suprafata periferica

Activarea unei transformari poate produce deplasari în

orientarea paralela a axelor. Sistemul de coordonate nu

trebuie sa fie ortogonal.

Deplasarea originii, scalarea, sunt executate

întotdeauna în sistemul de coordonate de baza.

De asemenea, coordonatele se raporteaza la sistemul

de coordonate de baza atunci când se indica limitarea

câmpului de lucru.

YMYM

XM

YB

XM

YB

XB

YB

XB

Yp

Xp

Decalare de preset

Transformare cinematica

Decalare DRF

Decalare externã de nul

G54...G599cadre programate



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.3.4 Sistemul de coordonate al piesei

Geometria unei piese este descrisa în sistemul de

coordonate al piesei.

Sistemul de coordonate al piesei este întotdeauna un

sistem de coordonate cartezian si corespunde unei

anumite piese.

Z

X

Y

1.3.5 Conceptul de cadru

Cadrul este o regula aritmetica indusa care transforma

un sistem de coordonate cartezian în alt sistem de

coordonate cartezian.

Acesta este o:

Descriere spatiala a sistemului de coordonate al

piesei.

Urmatoarele componente sunt disponibile într-un cadru:

• Deplasarea originii

• Rotatia

• Rabaterea

• Scalarea

Aceste componente pot fi utilizate individual sau în

orice combinatie.

X2

Y2

X1

Y1

Z1=Z2

X0

Y0

Z0

Rotatie în jurul axei Z

Deca

larea

origin

ii



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


O modalitate de prelucrare a contururilor înclinate este

utilizarea unor dispozitive de strângere

corespunzatoare pentru asezarea piesei paralel cu

axele masinii.

Z

X

Y

Z

X

Y

Un alt mod este crearea unui sistem de coordonate

orientat fata de piesa. Sistemul de coordonate poate fi

deplasat si/sau rotit cu cadre programabile.

Aceasta permite

• Deplasarea originii în orice punct de pe piesa

• Alinierea prin rotire a axelor de coordonate paralel

cu planul de lucru

• Obtinerea gaurilor înclinate cu diferite unghiuri prin

înclinarea mesei masinii.

• Efectuarea operatiilor de prelucrare pe mai multe

fete.

Z0

Y0

X0

Z 1

X1

Y1

Planul de lucru, corectii de scula

Conventiile pentru planul de lucru si corectiile de scula

pot fi observate - în acord cu cinematica masinii -

pentru operatiile de prelucrare în planuri de lucru

înclinate. Pentru informatii suplimentare a se vedea

paragraful 3.6 “Selectarea planului de lucru, G17 - G19”



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.3.6 Adaptarea sistemului de coordonate al piesei la axele masinii

Amplasarea sistemului de coordonate al piesei în

raport cu sistemul de coordonate de baza (sau

sistemul de coordonate al masinii) este determinata

prin cadre de programare.

Cadrele de programare sunt activate în programul NC

cu ajutorul unor comenzi, ca de exemplu G54.

1.3.7 Sistemul de coordonate curent al piesei

Câteodata este recomandabil sau necesar ca în cadrul

unui program sa se repozitioneze, roteasca, rabata

si/sau scaleze originea initiala selectata a piesei.

Cadrele programabile pot fi utilizate pentru a

repozitiona (roti, rabate si/sau scala) originea curenta

într-o pozitie potrivita în sistemul de coordonate al

piesei.

În acelasi program sunt posibile mai multe deplasari

ale originii.

YB

XBZB

Y1

Y2

X1

X2

Z1

Z2Cadrul 2

Cadrul 1

Sistemul de coordonate curent al piesei

Sistemul de coordonate curent al piesei

Cadrul 1...deplasare si rotatie setabilaCadrul 1...deplasare si rotatie programabila


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.4 Tipuri de axe

La programare se face distinctie între urmatoarele tipuri

de axe:

• Axele masinii

• Axele canalului

• Axele geometrice

• Axele aditionale

• Axele de conturare

• Axele sincrone

• Axele de pozitionare

• Axele de comanda

(axe de miscare sincrona)

• Axele PLC

Axe geometrice Axe aditionale

Axe canal

Axe de traiectorie

Axe de pozit ionare

Axe PLCAxe de comanda

Transformare cinematica

Axe masina

Axe sincrone

Axele de traiectorie se deplaseaza cu viteza de avans

F în raport cu comenzile de deplasare programate.

Axele sincrone se deplaseaza paralel cu axele de

traiectorie si au nevoie de acelasi timp de deplasare ca

acestea.

Axele de pozitionare se deplaseaza asincron fata de

celelalte axe. Aceste deplasari au loc independent de

deplasarile de traiectorie si sincrone.

Axele de comanda se deplaseaza asincron fata de

celelalte axe. Aceste miscari de deplasare au loc

independent de deplasarile de traiectorie si sincrone.

Axele PLC sunt controlate de PLC si se pot deplasa

asincron fata de celelalte axe. Miscarile au loc

independent fata de deplasarile de traiectorie si

sincrone.


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.4.1 Axe principale (axe geometrice)

Axele principale definesc un sistem de coordonate

triortogonal. Deplasarea sculelor este programata în

acest sistem de coordonate.

În tehnologia NC axele principale se numesc axe

geometrice. Acesta este termenul utlizat în “Manualul

de programare”.

Pentru strunguri:

Se utilizeaza axele X si Z si câteodata Y.

Pentru masini de frezat:

Se utilizeaza axele X, Y si Z.

Scule

Axa de rotatie a capului revolverArbore aditional

Axe aditionale

Reit-stockAxe

principaleArbore principal(Arbore de bazã)Axa C

1.4.2 Axe aditionale

Spre deosebire de axele geometrice, între axele

aditionale nu exista nici un fel de relatii geometrice.

Exemplu:

Pozitia capului revolver U, a papusei mobile V

1.4.3 Arbore principal, arbore de baza

Cinematica masinii determina care este arborele

principal. Acest arbore este declarat arbore de baza în

datele masinii. De regula arborele principal este

considerat arbore de baza.

Aceasta atribuire poate fi schimbata în program cu

comanda SETMS (numarul arborelui) (a se vedea

capitolul 5). Functii speciale cum ar fi filetarea sunt

asociate arborelui de baza.

Identificator: S sau S0


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.4.4 Axele masinii

Identificatorii axelor pot fi introdusi în datele masinii.

Identificatori standard:

X1, Y1, Z1, A1, B1, C1, U1, V1

Se mai pot folosi, de asemenea, identificatori standard

ai axelor:

AX1, AX2, …, Axn

1.4.5 Axele canalului

Toate axele care se deplaseaza într-un canal.

Identificatori: X, Y, Z, A, B, C, U, V

1.4.6 Axe geometrice (coordonate carteziene)

Pentru cadrele de programare si geometria piesei

(contur) se utilizeaza maxim trei axe.

Identificatori: X, Y, Z

Identificatorii pentru axele geometrice si axele canalului

pot fi aceiasi atâta timp cât rabaterea este posibila.

Numele axelor geometrice si ale axelor canalului pot fi

aceleasi în orice canal pentru ca acelasi program sa

poata fi executat. X

Y

X

YX

Y

X

Y

1.4.7 Axe geometrice comutabile

Grupul de axe geometrice configurate prin datele

masinii pot fi schimbate prin functia “Axe geometrice

comutabile” (a se vedea “Manualul de programare

avansata”). Aici orice axa geometrica poate fi înlocuita

printr-o axa de canal definita ca axa sincrona

aditionala.


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.4.8 Axe de conturare

Axele de conturare definesc traiectoria si prin urmare

deplasarea sculei în spatiu.

Viteza de avans programata este activa pentru acesta

traiectorie.

Axele implicate în aceasta miscare îsi ating pozitia în

acelasi timp. De regula sunt axe geometrice.

Totusi, atribuirile implicite definesc care axe sunt axe

de conturare si prin urmare determina viteza. Axele de

conturare pot fi specificate în programul NC ca

FGROUP (a se vedea capitolul 5).

1.4.9 Axe de pozitionare

Axele de pozitionare se interpoleaza separat adica

fiecare axa de pozitionare are propriul sau interpolator

de axa si propria viteza de avans.

Trebuie facuta o distinctie între axele de pozitionare cu

sincronizare la sfârsitul frazei sau peste mai multe

fraze.

Axe POS: schimbarea frazei are loc la sfârsitul ei când

toate axele de conturare si pozitionare programate în

aceasta fraza si-au atins punctul final programat.

Axe POSA: Miscarea acestor axe de pozitionare se

poate extinde peste câteva fraze.

Axe POSP: miscarea acestor axe de pozitionare

pentru atingerea pozitiei finale are loc pe portiuni.

Mai multe informatii despre POS, POSA, POSP se pot

gasi în capitolul “Deplasarea axelor de pozitionare”.


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Axele de pozitionare devin axe sincrone daca sunt

parcurse fara ID POS/POSA special.

Modul - conturare continua (G64) este posibil numai

daca axele de pozitionare (POS) ating pozitia finala

înaintea axelor de conturare.

Axele de conturare care sunt programate cu

POS/POSA sunt eliminate din grupul de axe de

conturare pe durata acestei fraze.

Axele de pozitionare sunt comandate de programul NC

sau PLC.

Daca o axa este comandata simultan din programele

NC si PLC apare un mesaj de eroare.

Axele de pozitionare tipice sunt:

• Manipulatorul pentru încarcarea pieselor

• Manipulatorul pentru descarcarea pieselor

• Magazin de scule / cap revolver

1.4.10 Axe sincrone

Axele sincrone parcurg sincron traiectoria de la pozitia

initiala pâna la pozitia finala programata.

Viteza de avans programata în F se aplica tuturor

axelor de conturare programate în fraza dar nu se

aplica axelor sincrone. Axele sincrone au nevoie de

acelasi timp pentru deplasare ca si axele de conturare.

Axele sincrone pot fi axe rotative parcurse sincron

pâna la interpolarea traiectoriei.

O axa sincrona poate fi o axa de rotatie parcursa

sincron cu interpolarea de conturare.


1.4 Tipuri de axe 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.4.11 Axe de comanda

Axele de comanda sunt initializate de evenimente

(comenzi) ale actiunilor sincrone. Ele pot fi pozitionate,

pornite si oprite complet asincron fata de programul

piesa. O axa nu poate fi deplasata simultan din

programul piesa si de actiunile sincrone.

Axele de comanda sunt interpolate separat, adica

fiecare are propriul interpolator de axa si propria viteza

de avans.

1.4.12 Axe PLC

Axele PLC sunt deplasate din PLC prin module de

functiuni speciale în programul de baza; miscarile lor

pot fi asincrone tuturor celorlalte axe. Miscarile de

deplasare au loc independent de miscarile de conturare

si sincrone.


1.5 Sistemele de coordonate si prelucrarea piesei 1

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1.5 Sistemele de coordonate si prelucrarea piesei

Relatia dintre comenzile de deplasare în coordonatele piesei si miscarile rezultante ale

masinii

Deplasarea axelor programata în sistemul de coordonate al piesei W

Descrierea geometriei piesei utilizând axele geometrice (de ax. X, Y, Z)

Conturul în sistemul de coordonate carteziene al canalului (BCS)

Calculul cadrelor· Translatie (TRANS)· Rotatie (ROT)· Scalare (SCALE)

Calculul cadrelor · Translatie· Scalare

Descrierea orientãrii sculei cu vectorii de orientare ai unghiurilor lui Euler

Instructiuni de deplasare pentru axele aditionale (de ex. C, U, V)

Axe de rotatie cu transformare în 5 axe

Compensarea lungimii sculei

Transformare cinematica (daca este activa)

Deplasarea axelor masinii îm canal

Compensarea razei sculei

Deplasarea punctului de zero al sculei în BCS

Calculul traiectoriei

Calculul traiectoriei determina distanta care trebuie parcursa într-o fraza, luând în considerare toate

corectiile si compensarile.

În general: Distanta = valoare prescrisa - valoare reala + deplasarea originii (ZO) + corectia sculei

(TO)

Daca într-o fraza noua se programeaza o noua deplasare a originii si o noua corectie a sculei se

aplica urmatoarele:

În coordonate absolute: Distanta = cota absoluta P2 - cota absoluta P1 + ZO P2 - ZO P1 + TC

P2 - TC P1.

În coordonate relative: Distanta = cota relativa + ZO P2 - ZO P1 + TC P2 - TC P1.

Valoarea prescrisã pentru P2

Distanta

Deplasare

Valoare reala 2

Valoarea reala 1

Valoare prescrisã

pentru P2

ZO P2

ZO P1 TC P1

TC P2

2 08.97 Principii de baza ale programarii NC 2


Principii de baza ale programarii NC

2.1 Structura si continutul unui program NC ........................................................................ 2-38

2.2 Elemente ale limbajului de programare.......................................................................... 2-39

2.3 Programul unei piese de proba..................................................................................... 2-60

2.4 Primul exemplu de programare..................................................................................... 2-62

2.5 Al doilea exemplu de programare “Butuc supraînaltat” .................................................... 2-63

2 Principii de baza ale programarii NC 08.97

2.1 Structura si continutul unui program NC 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2.1 Structura si continutul unui program NC

DIN 66025 contine liniile directoare pentru conceperea

unui program-piesa.

Un program consta într-o succesiune de fraze NC (ca

în tabelul urmator). Fiecare fraza reprezinta un pas al

prelucrarii. Instructiunile sunt scrise în fraze sub forma

de cuvinte. Ultima fraza din secventa de executie

contine un cuvânt special pentru sfârsitul

programului: M2, M17 sau. M30.

Fraza Cuvânt Cuvânt Cuvânt ... ;Observatii

Fraza N10 G0 X20 ... ;prima fraza

Fraza N20 G2 Z37 ... ;a doua fraza

Fraza N30 G91 ... ... ;...

Fraza N40 ... ... ...

Fraza N50 M30 ... ... ;Sfârsitul programului (ultima fraza)

Numele programelor

Fiecare program are un nume specific; acest nume

poate fi ales liber în timpul conceperii programului,

tinând cont de urmatoarele conditii:· Primele doua caractere trebuie sa fie litere (sau o

litera si caracterul “_”

· Celelalte pot fi litere, cifre sau caracterul “_”

· Se pot folosi pâna la 31 de caractere *)

· Nu se folosesc separatori (a se vedea 2.2 "Setul de

caractere“) *)

*) se aplica numai pentru ID %_N_MPF

Exemplu: _MPF100 sauSHAFT sauSHAFT_2

Numai primele 24 de caractere ale unui identificator de

program sunt afisate în NC.

Pentru informatii suplimentare asupra încarcarii,

conceperii si stocarii programelor, se va vedea

Manualul operatorului, capitolele referitoare la programe

si servicii!

2 08.97 Principii de baza ale programarii NC

2.2 Elemente ale limbajului de programare 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2.2 Elemente ale limbajului de programare

Setul de caractere

La scrierea programelor NC sunt disponibile

urmatoarele caractere:

MajusculeA, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M,N, (O), P, Q, R, S, T, U, V, W, X, Y, Z

Retineti:

Se va avea grija la diferentierea literei “O” de cifra “0”.

Minusculea, b, c, d, e, f, g, h, i, j, k, l, m,n,o, p, q, r, s, t, u, v, w, x, y, z

Numere0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9

Nu se face nici o diferenta între majuscule sI minuscule.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Caractere speciale% Caracterul început de program (numai la programarea pe un PC extern)

( Pentru scrierea în paranteze a parametrilor sau expresiilor

) Pentru scrierea în paranteze a parametrilor sau expresiilor

[ Pentru scrierea în paranteze a adreselor sau a indicilor

] Pentru scrierea în paranteze a adreselor sau a indicilor

< Mai mic decât

> Mai mare decât

: Fraza principala, sufixul inscriptiei, operatii în lant

= Atribuire, parte a unei ecuatii

/ Impartire, omiterea frazei

* Înmultire

+ Adunare

- Scadere, semnul minus

" Ghilimele duble, identificator pentru sir de caractere

´ Ghilimele simple, indicator pentru valori numerice speciale: hexazecimal, binar

$ Identificatori variabile de sistem

_ Subliniere, Apartin literelor

? Rezervat

! Rezervat

. Punct zecimal

, Virgula, separator de parametri

; Începutul comentariului

& Caracter de format, uneori are acelasi efect ca blancul

LF Sfârsit de fraza

Tab character Separator

Spacecharacter

Separator (blanc)

Caracterele speciale netiparibile sunt tratate ca

blancuri.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Cuvinte

Programele NC sunt alcatuite din fraze, iar acestea

sunt alcatuite din cuvinte.

Un cuvânt în limbajul NC este format dintr-un caracter

adresa si un digit sau sir de digiti reprezentând o

valoare aritmetica.

Adresa cuvântului este de obicei o litera. Sirul de digiti

poate avea semn si punct zecimal. Semnul este asezat

întotdeauna între adresa si sirul de digiti. Nu este

necesar sa se specifice semnul plus (+).

G01 X-50 S2000

Cuv.

Fraza

Cuv. Cuv.

Cifrele adresei Cifrele adreseiDigits

Cifrele adresei

Fraze sI formatul lor

Un program NC este alcatuit din fraze individuale. O

fraza este formata din (câteva) cuvinte.

O fraza trebuie sa contina toate datele necesare pentru

realizarea unui pas al operatiei si se termina cu

caracterul "LF" (LINE FEED = linie noua).

Caracterul "LF" nu trebuie sa fie inserat manual,

deoarece este generat automat la schimbarea liniilor.

Lungimea frazei

O fraza poate contine maxim 242 de caractere

(incluzând comentariile si caracterul sfârsit-de-fraza

"LF").

Trei fraze cu pâna la 66 caractere fiecare sunt afisate în

mod normal în fereastra curenta, pe ecran. Comentariile

sunt de asemenea afisate. Mesajele sunt afisate într-o

fereastra separata.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Succesiunea cuvintelor în fraze

Pentru a pastra structura frazei cât mai clara posibil,

cuvintele trebuie sa fie ordonate în felul urmator:

Exemplu:N10 G… X… Y… Z… F… S… T… D… M… H…

Adresa Semnificatie

N Adresa numarului frazei

10 Numarul frazei

G Functie de deplasare

X,Y,Z Informatie de pozitie

F Avans

S Turatie

T Scula

D Numarul corectiei de scula

M Functii suplimentare

H Functii auxiliare

Unele adrese pot fi utilizate în mod repetat în interiorulunei fraze. (ex.: G…, M…, H…).

Fraze principale/fraze secundare

Exista doua tipuri de fraze:

• Fraze principale si

• Fraze secundare

Fraza principala trebuie sa contina toate cuvintele

necesare pornirii secventei operatiei în sectiunea

programului începând cu fraza principala.

Frazele principale pot fi continute atât în programele

principale cât si în subprograme. Echipamentul nu

verifica daca o fraza principala contine toate informatiile

necesare. Identificarea unei fraze principale se foloseste

când se urmareste gasirea unei astfel de fraze sau se

efectueaza o cautare a ultimei fraze principale.

O fraza secundara contine toate informatiile cerute

pentru fiecare pas al operatiei.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Numarul frazei

Frazele principale sunt identificate dupa numarul lor.

Numarul unei fraze principale este format din caracterul

“:” si un numar întreg pozitiv (numarul frazei). Numarul

frazei apare întotdeauna la începutul acesteia.

Numerele frazelor principale trebuie sa fie unice, pentru

ca incluse într-un program sa nu se obtina un rezultat

ambiguu la cautare.

Exemplu: :10 D2 F200 S900 M3

Frazele secundare sunt identificate prin numarul lor. Un

numar de fraza secundara este format din caracterul “N”

si un numar întreg pozitiv (numar de fraza). Numarul

frazei apare întotdeauna la începutul lui.

Exemplu: N20 G1 X14 Y35N30 X20 Y40

Numerele frazelor secundare trebuie sa fie unice într-un

program pentru a evita un rezultat ambiguu în cazul

cautarii.

Ordinea numerelor frazelor este arbitrara, totusi sunt

recomandate numerele de fraza crescatoare.

Se pot, de asemenea, programa fraze fara numere de

fraza.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Adresele

Adresele sunt identificatori setabili pentru axe (X, Y, …)

turatia arborilor (S), avansul (F), raza cercului (CR), etc.

Exemplu:N10 X100

Adrese importante

Adresa Semnificatie (implicit) Observatie

A Axa de rotatie setabil

B Axa de rotatie setabil

C Axa de rotatie setabil

D Numarul taisului fixat

F Avansul fixat

FA Avansul axial fixat

FL Limitarea avansului axial fixat

G Functie de deplasare fixat

H Functie auxiliara fixat

I Parametru de interpolare setabil

IP Parametru de interpolare fixat

J Parametru de interpolare setabil

K Parametru de interpolare setabil

L Apel subprogram fixat

M Functii suplimentare fixat

N Fraza secundara fixat

OVR Corectia traiectoriei fixat

P Numarul de treceri al programului fixat

PO Coeficient polinomial fixat

POS Axa de pozitionare fixat

POSA Axa de pozitionare peste marginea frazei fixat

SPOS Pozitia arborelui fixat

SPOSA Pozitia arborelui peste marginea frazei fixat

Q Axa setabil

R Parametri aritmetici fixat

S Turatia arborelui fixat

T Numarul sculei fixat

U Axa setabil



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Adrese importante (continuare)

Adresa Semnificatie (implicit) Observatii

V Axa setabil

W Axa setabil

X Axa setabil

Y Axa setabil

Z Axa setabil

AC Unghi de deschidere setabil

AP Unghi polar setabil

CR Raza cercului setabil

RP Raza polara setabil

: Fraza principala fixat

"fixat":

"setabil“:

Aceste adrese sunt disponibile pentru o functie specifica.

Acestor adrese li se poate atribui un alt nume prin datele masinii.

Adrese modale/nemodale

Adresele modale ramân active cu valoarea programata (în

toate frazele succesive) pâna când este programata o

noua valoare la aceeasi adresa.

Adresele nemodale sunt active numai în frazele în care au

fost programate.

Exemplu:N10 G01 F500 X10N20 X10 ;Avansul este activ pâna

la introducerea unei noi valori.

Adrese cu extensie referitoare la axa

În adresele cu extensie referitoare la axa numele unei

axe este inserat între paranteze drepte dupa adresa.

Numele de axa se atribuie axei.

Exemplu: FA[U]=400;

Avansul specific pentru axa U.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Adrese cu extensie

Notatia adreselor cu extensie permite organizarea în

sistem a unui numar mare de axe si arbori. O adresa cu

extensie este compusa dintr-o extensie numerica sau

un nume variabil introdus între paranteze drepte si o

expresie aritmetica atribuita cu semnul “=”.

Exemplu:X7 ;"=" nu este necesar, 7 este valoarea, dar caracterul "="

; este posibil de asemeneaX4=20 ;Axa X4 ("=" necesar)CR=7.3 ;2 litere ("=" necesar)S1=470 ;Turatia primului arbore 470 rot/minM3=5 ;Oprirea celul de-al treilea arbore

Notatia adresei cu extensie este permisa numai pentru urmatoarele adrese directe:

X, Y, Z, … Adresele axelor

I, J, K Parametrii de interpolare

S Turatia arborelui

SPOS, SPOSA Pozitia arborelui

M Functii suplimentare

H Functii auxiliare

T Numarul sculei

F Avans

Numarul (index) în notatia adreselor cu extensie poate fi

înlocuit cu o variabila pentru adresele M, H si S si

pentru SPOS si SPOSA. Numele variabilei este

încadrat în paranteze drepte.

Exemple:S[SPINU]=470 ;Viteza pentru arborele al carui numar este stocat

;în variabila SPINUM[SPINU]=3 ;Rotatie în sensul acelor de ceas pentru arborele al carui

;numar este stocat în variabila SPINUT[SPINU]=7 ;Selectarea sculei pentru arborele al carui numar

;este stocat în variabila SPINU



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Adrese fixe

Urmatoarele adrese sunt fixe.

Adresa Semnificatie (implicit)

D Numarul taisului sculei

F Avans

G Functie de deplasare

H Functie auxiliara

L Apel subprogram

M Functie suplimentara

N Fraza secundara

P Numarul de treceri al programului

R Parametru aritmetic

S Turatia arborelui

T Numarul sculei

: Fraza principala

Exemplu de programare:N10 G54 T9 D2

Adrese fixe cu extensie referitoare la o axã

Adresa Semnificatie (implicit)

AX Valoarea axei (programarea variabila a axei)

ACC Acceleratia axiala

FA Avansul axial

FDA Viteza de avans axial manual (de la manivela electronica)

FL Limita avansului axial

IP Parametru de interpolare (programarea variabila a axei)

OVRA Corectie axiala

PO Coeficient polinomial

POS Axa de pozitionare

POSA Axa de pozitionare peste marginea frazei

Exemplu: N10 POS[X]=100Pentru programarea cu extensie a axei, axa care trebuie parcursa este încadrata de paranteze drepte.

În Anexa se poate gasi o lista completa a adreselor

fixe.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Adrese setabile

Adresele pot fi definite fie cu o litera de adresa (cu o

extensie numerica daca este necesar) fie cu un nume

atribuit liber.

Adresele setabile trebuie sa fie unice în interiorul

echipamentului adica acelasi nume de adresa nu poate

fi utilizat pentru mai multe tipuri de adrese.

Trebuie facuta o distinctie între urmatoarele tipuri de

adrese:

• Valorile axelor si punctele finale

• Parametrii de interpolare

• Avansuri

• Criterii de pozitionare aproximativa

• Masuratori

• Raspunsul axei si al arborelui

• …

Literele adreselor setabile sunt:A, B, C, E, I, J, K, Q, U, V, W, X, Y, Z

Utilizatorul poate schimba numele adreselor setabile în

datele masinii.

Exemplu:X1, Y30, U2, I25, E25, E1=90, …

Extensia numerica are una sau doua cifre sI este

întotdeauna pozitiva.

Identificatorul adresei

Notatia adresei poate fi extinsa prin adaugarea altor

litere:

Exemplu:CR de exemplu pentru raza cerculuiXPOS



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Operatori/functii aritmetice

+ Adunare

- Scadere

* Înmultire

/ ÎmpartireAtentie: (Tip INT)/(Tip INT)=(Tip REAL); ex. 3/4 = 0.75

DIV Împartire, numai pentru variabila de tipul INTAtentie: (Tip INT)DIV(Tip INT)=(Tip INT); ex. 3 DIV 4 = 0

MOD Împartirea modulo (numai pentru tipul INT) produce un rest al împartirii INT,

ex. 3 MOD 4 = 3

: Operatori în lant (pentru variabile cadru)

Sin() Sinus

COS() Cosinus

TAN() Tangenta

ASIN() Arcsinus

ACOS() Arccosinus

ATAN2() Arctangenta

SQRT() Radical

ABS() Valoare absoluta

POT() Ridicare la patrat

TRUNC() Trunchiere la întreg

ROUND() Rotunjire la întreg

LN() Logaritm natural

EXP() Functia exponentiala

07.98



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Atribuirea valorilor

Valorile pot fi atribuite adreselor. Metoda de atribuire a

valorii depinde de tipul identificatorului adresei.

Semnul “=” trebuie sa fie intercalat între identificatorul

adresei si valoare daca

• identificatorul adresei este format din mai mult de o

litera, sau

• valoarea consta în mai mult de o constanta.

Semnul “=” poate fi omis daca identificatorul adresei

este o singura litera si valoarea consta într-o singura

constanta. Semnele sunt acceptate si separatorii sunt

permisi dupa litera adresei.

Exemplu:X10 ;Atribuirea valorii (10) adresei X, "=" nu

;este necesarX1=10 ;Atribuirea valorii (10) adresei (X) cu

;extensia numerica (1), "=" este necesarFGROUP(X1, Y2) ;Numele axelor de la parametrii de transferAXDATA[X1] ;Numele axei ca index la accesarea datelor axeiAX[X1]=10 ;Programarea indirecta a axeiX=10*(5+SIN(37.5))

;Atribuirea valorii cu ajutorul unei;expresii numerice, "=" este necesar

O extensie numerica trebuie totdeauna urmata de unul

din caracterele speciale "=", "(", "[", ")", ]", "," sau un

operator pentru a distinge identificatorul adresei cu

extensie numerica de o litera de adresa cu valoare

atribuita.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Identificator

Identificatorii pot fi utilizati pentru a descrie cuvintele

(conform DIN 66025). Identificatorii au acelasi înteles ca

si cuvintele dintr-o fraza NC. Identificatorii trebuie sa fie

unici. Nu poate fi folosit acelasi identificator pentru

diferite obiecte.

Identificatorii pot fi:

• Variabile

- Variabile de sistem

- Variabile utilizator

• Subprograme

• Cuvinte cheie

• Adrese DIN cu mai multe litere

• Adrese de salt

Structura

Identificatorii sunt compusi din pâna la 32 de caractere.

Pot fi utilizate urmatoarele:

• Litere

• Caracterul “_”

• Numere

Primele doua caractere trebuie sa fie litere sau “_”,

separatorii nu trebuie plasati între caracterele individuale

(a se vedea paginile urmatoare).Exemplu: CMIRROR, CDON

Cuvintele cheie rezervate nu trebuie utilizate ca

identificatori. Separatorii nu sunt permisi între caractere

individuale.

Numai un numar limitat de caractere poate fi afisat pe

ecran. Afisarea standard se limiteaza la:

• Numele programului: 24 de caractere

• Identificatori de axe: 3 caractere

• Identificatori de variabile: 32 de variabile



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Reguli pentru alocarea identificatorilor

Sunt prevazute urmatoarele reguli pentru a se evita

suprapunerea identificatorilor:

Toti identificatorii care încep cu "CYCLE" sau

"_CYCLE" sunt rezervati pentru cicluri SIEMENS.

Toti identificatorii care încep cu "CCS" sunt rezervati

pentru cicluri de compilare SIEMENS.

Ciclurile de compilare ale utilizatorului încep cu

"CC".

• Se recomanda utilizatorilor alegerea identificatorilor

care încep cu “U” sau care contin “_” întrucât acestia

nu sunt utilizati de sistem, cicluri de compilare sau

cicluri SIEMENS.

Alti identificatori rezervati

• Identificatorul RL este rezervat pentru strunguri

conventionale

• Toti identificatorii EASU-STEP încep cu "E_".

Identificatorii variabilelor

În variabilele utilizate de sistem, prima litera este

înlocuita cu caracterul “$”. Acest caracter nu poate fi

utilizat pentru variabile definite de utilizator.

Exemplu: (a se vedea Manualul de programare

avansata)$P_IFRAME, $P_F

Zerourile de la început nu sunt luate în consideratie în

variabilele cu extensii numerice (adica R01 este

interpretat ca R1). Separatorii sunt permisi înaintea unei

extensii numerice.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Identificatorul câmpului

Regulile pentru variabile elementare se aplica si

numelor matricelor. Este posibila adresarea variabilelor

aritmetice ca matrice:Exemplu: R[10]=…

Tipuri de date

O variabila poate contine o valoare numerica (sau mai

multe) sau un caracter (sau mai multe), ex. o litera de

adresa.

Tipul de date permis pentru variabile este determinat

când variabila este definita. Tipul de date pentru

variabilele sistemului si variabilele predefinite este fixat.

Tipurile de variabile elementare/tipurile de date sunt:

Tip Semnificatie Domeniu de valori

INT Întregi cu semn ±(231 - 1)

REAL Numere reale (fractii cu punct zecimal

,LONG REAL conform IEEE)

±(10-300… 10+300)

BOOL 1 caracter ASCII specificat de cod 0 … 255

STRING Sir de caractere numar de caractere

în […], maxim 200 de caractere

Succesiune de valori 0 … 255

AXIS Numai nume de axe (adrese de axe) Orice nume de axa în canal

FRAME Parametrii geometrici pentru

translatie, rotatie, scalare si rabatare

Tipuri elementare identice pot fi combinate în matrice.

Sunt posibile matrice cu pâna la 2 dimensiuni.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Constante

Constante întregi:

Întregi cu sau fara semn, de exemplu pentru atribuirea

unei valori la o adresa

Exemple:X100 ;Atribuirea valorii +100 adresei XX-100 ;Atribuirea valorii –100 adresei X

Constante reale:

Numar real, de exemplu cu punct zecimal, cu sau fara

semn, pentru atribuirea unei valori la o adresa

Exemplu:X10.25 ; Atribuirea valorii +10.25 adresei XX-10.25 ; Atribuirea valorii –10.25 adresei XX0.25 ; Atribuirea valorii +0.25 adresei XX.25 ; Atribuirea valorii +0.25 adresei X fara semn ;"0"X=-.1EX-3 ; Atribuirea valorii –0.1*10-3 adresei X

Daca într-o adresa care permite introducerea punctului

zecimal sunt specificate mai multe spatii zecimale

decât sunt prevazute pentru adresa atunci ele sunt

rotunjite pentru a corespunde numarului de spatii

atribuite.

X0 nu poate fi înlocuit cu X.

Exemplu: G01 X0 nu poate fi înlocuit cu G01 X!



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Constante hexazecimale

Constantele pot fi interpretate si în sistem hexazecimal.

Literele A - F se utilizeaza pentru cifrele 10 - 15.

Constantele hexazecimale sunt încadrate între ghilimele

simple si încep cu litera “H”, urmata de valoarea în

sistem hexazecimal. Sunt permisi separatori între litere

si cifre.

Exemplu pentru datele masinii (a se vedea si Manualul

de Programare Avansata):$MC_TOOL_MANAGEMENT_MASK='H3C7F' ;Atribuirea valorii hexazecimale

;datelor masinii

Numarul maxim de caractere este limitat de intervalul

de valori al tipului de date (numere întregi)

Constante binare

Constantele pot fi interpretate si în format binar. În

acest caz se utilizeaza numai cifrele 0 si 1.

Constantele binare sunt încadrate de ghilimele simple si

încep cu litera “B” urmata de valoarea binara. Sunt

permisi separatori între cifre.

Exemplu pentru datele masinii (a se vedea si Manualul

de Programare Avansata):$MN_AUXFU_GROUP_SPEC='B10000001' ;Atribuirea constantelor binare

;datelor masinii;Bitii 0 si 7 sunt setati

Numarul maxim de caractere este limitat de intervalul

de valori al tipului de date (numere întregi).



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Sectiunea de program

O sectiune de program consta într-o fraza principala si

mai multe fraze secundare.

Exemplu::10 D2 F200 S900 M3N20 G1 X14 Y35N30 X20 Y40N40 Y-10..N100 M30

Omiterea frazelor

Frazele care nu trebuie executate la fiecare parcurgere

a programului sunt omise.

Frazele care trebuie omise sunt marcate cu un “I” oblic

în fata numarului frazei. Pot fi omise mai multe fraze

consecutive. Instructiunile din frazele omise nu sunt

executate; programul continua cu urmatoarea fraza care

nu este omisa.

Exemplu:

/N20 ...

N10 ...

N30 ...

/N40 ...

/N50 ...

/N60 ...

N70 ...

N80 ...

N90 ...

N100 ...

N110 ...

N120

Executiaprogramului

N10 … ;este executata/N20 … ;omisaN30 … ;este executata/N40 … ;omisa/N50 … ;omisa/N60 … ;omisaN70 … ;este executata

Fraza omisa este activata de utilizator sau de interfata

programabila.

Variabile de sistem si utilizator pot fi folosite si în salturi

conditionate pentru a comanda executia programului.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Etichete de salt

Etichete pot fi definite pentru un salt în program.

Mai multe informatii se afla în Manualul de programare

avansata.

Numele etichetelor sunt alocate cu cel putin 2 si cel

mult 32 de caractere (litere, cifre, “_”). Primele doua

caractere trebuie sa fie litere sau “_”. Numele etichetei

este urmat de caracterul doua puncte(“:”).

Etichetele trebuie sa fie unice în program.

Etichetele apar întotdeauna la începutul frazei. Daca

exista un numar al programului, eticheta apare dupa

numarul frazei.

Comentarii

Pentru a face programele NC mai usor de înteles pentru

alti utilizatori si programatori este recomandabil sa se

introduca comentarii semnificative în program.

Comentariile sunt anexate la sfârsitul frazei si sunt

separate de sectiunea program a frazei NC cu punct si

virgula (";").

Exemplu:N10 G1 F100 X10 Y20 ; Comentariul va explica fraza NCsauN10 ; G&S Co., comanda Nr. 12A71N20 ; Program scris de Bob Miller, Dept. TV 4, on 21.11.94N50 ; Reper no. 12, carcasa de pompa TP23A

Comentariile sunt stocate si apar în afisarea frazei

curente când se executa programul.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Mesaje programate

Mesajele pot fi programate pentru a furniza utilizatorului

informatii despre starea prelucrarii curente în timpul

executiei programului.

Un mesaj este generat într-un program NC prin

introducerea cuvântului cheie “MSG” în paranteze “()”

urmat de textul mesajului între ghilimele duble.

Un mesaj poate fi sters în program prin "MSG ()".

Exemplu:N10 MSG ("Degrosarea conturului") ;Activare mesajN20 X… Y…N…N90 MSG () ;Stergerea mesajului de la N10

Textul unui mesaj poate avea pâna la 124 de

caractere si este afisat pe doua linii (2*62 caractere).

Continutul variabilelor poate fi afisat în textele

mesajelor.

Exemplu:N10 R12=$AA_IW [X] ;Pozitia curenta a axei X în R12N20 MSG (″Verificarea pozitiei axei X″ <<R12<<)N…N90 MSG () ;Stergerea mesajului de la N10orN20 MSG (″Verificarea pozitiei axei X″<<$AA_IW[X]<<)



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Includerea de semnale de alarma

În afara de mesaje, într-un program NC se pot include

alarme. Alarmele sunt afisate într-o zona separata pe

ecran. O alarma este asociata cu o reactie de pe

echipament care depinde de tipul alarmei.

Alarmele sunt programate de cuvântul cheie “SETAL”

urmat de numarul alarmei încadrat în paranteze.

Intervalul valabil pentru numarul alarmei este între

60,000 si 69,999,din care 60,000 - 64,999 sunt

rezervate pentru ciclurile SIEMENS si 65,000 - 69,999

sunt disponibile pentru utilizator.

Alarmele sunt totdeauna programate într-o fraza

separata.

Exemplu:N100 SETAL (65000) ;Setarea alarmei Nr. 65000

Veti gasi o lista de reactii asociate alarmelor specifice

în Manualul de instalare.

Textul alarmei trebiue configurat în MMC.


2.3 Programul unei piese de proba 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2.3 Programul unei piese de proba

Planificarea unei secvente de prelucrare

Programarea propriu-zisa a fazelor operatiilor individuale

în limbaj NC reprezinta în general o pondere mica în

dezvoltarea unui program NC.

Programarea instructiunilor propriu-zise ar trebui

precedata de planificarea si pregatirea fazelor operatiei.

Cu cât mai precis se ia în considerare cum sa fie

structurat si organizat programul NC, cu atât mai

repede si mai usor va fi sa se realizeze un program

complet, clar si lipsit de erori.

Programele structurate clar reprezinta un avantaj în

cazul în care vor fi facute modificari ulterioare.

Deoarece diferitele piese nu arata la fel, nu este

recomandabil sa se dezvolte fiecare program cu

aceeasi metoda. Totusi anumite procedee se aplica în

majoritatea cazurilor si acestea sunt prezentate în

paginile urmatoare sub forma unei liste.


2.3 Programul unei piese de proba 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


1. Pregatirea desenului piesei

• Definirea originii piesei

• Schitarea în sistemul de coordonate

• Calculul dimensiunilor care lipsesc

2. Definirea secventei de prelucrare

• Ce scule se folosesc, când si la prelucrarea carui

contur?

• În ce ordine sunt prelucrate elementele individuale

ale piesei?

• Care elemente individuale se repeta (eventual rotite)

si pot fi prin urmare stocate într-un subprogram?

• Exista deja sectiuni ale conturului similare în alte

programe ale pieselor sau subprograme, care ar

putea fi utilizate aici?

Unde este recomandabil sau necesar sa se

efectueze deplasarea originii, rotatia, rabaterea sau

scalarea (concept cadru)?

3.Crearea planului de prelucrare

Definirea fazelor proceselor de prelucrare, în pasi:

• Avans rapid pentru pozitionare

• Schimbarea sculei

• Descarcarea pentru recalibrare

• Pornirea si oprirea arborelui sI a instalatiei de racire

• Apelarea datelor sculei

• Avans

• Corectia traiectoriei

• Abordarea conturului

• Retragere de pe contur

• etc.

4. Transcrierea fazelor de prelucrare

Se introduce fiecare faza individuala într-o fraza sau

fraze NC.

5. Combinarea fazelor individuale într-un program


2.4 Primul exemplu de programare 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2.4 Primul exemplu de programare

Va rugam procedati ca mai jos pentru a verifica

urmatorul exemplu de programare (vezi Manualul de

operare)

• Se creaza un nou program al piesei

• Se editeaza programul

• Se selecteaza programul

• Se activeaza regimul fraza cu fraza

• Se porneste programul piesa

Pot apare semnale de alarma în timpul verificarii

programului. Aceste alarme trebuie anulate în primul

rând.


; Exemplu de programare

N10 MSG(“ACESTA ESTE PRIMUL MEU PROGRAM“) ; MSG = Redarea mesajului pe o linie de

alarma

:10 F200 S900 T1 D2 M3 ; Avans, arbore, scula, corectie scula,

rotirea arborelui în sensul acelor de ceas

N20 G0 X100 Y100 ;Avans rapid

N30 G1 X150 ;Dreptunghi cu avans, linie pe X

N40 Y120 ;Linie pe Y

N50 X100 ;Linie pe X

N60 Y100 ;Linie pe Y

N70 G0 X0 Y0 ;Retragere rapida

N100 M30 ;Sfârsitul frazei


2.5 Al doilea exemplu de programare “Butuc supraînaltat” 2

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


2.5 Al doilea exemplu de programare “Butuc supraînaltat”

Exemplul de programare “Butuc supraînaltat” contine

operatii de frezare si gaurire.

• Se intentioneaza sa se prelucreze piesa pe o

masina de frezat verticala.

• Dimensiunile sunt în toli.


%_N_RAISED_BOSS_MPF

N000 GOTOF START01

N005 MSG ("Deplasarea axei la punctul de schimbare a sculei")

N010 START01:SUPA G0 G70 Z0 D0

N015 SUPA X0 Y0

,********************Schimbarea sculei********************

N020 MSG ("Schimbarea sculei activa")

N025 T1 M6; d = 3 inch freza cilindro-frontala

N030 MSG (); sterge mesajul de la N020

N035 MSG ("Frezarea fetei Z=0 a piesei")

N040 G0 G54 X-2 Y.6 S800 M3 M6

N045 Z1 D1

N050 G1 Z0 F50

N055 X8 F25

N060 G0 Y3.5

N065 G1 X-2

N070 SUPA G0 Z0 D0 M5 M9


N075 T2 M6 ; d = 1 inch freza frontala

MSG ("Prelucrare laterala")

N080 G0 X-1 Y.25 S1200 M3 M8

N085 Z1 D1

N090 G1 Z-.5 F50

N095 G42 X.5 F30

N100 X5.5 RNDM=-.375 ; rotunjire modala. Raza=0.375

N105 Y3.625

N110 X.5

N115 Y.25

N120 X=IC(.375) RNDM=0 ; pentru rotunjirea ceruta a muchiei

N125 G40 G0 Y-1 M5 M9 ; retragere rapida în pozitia initiala

N130 Z1



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


N135 X-1 Y0

N140 Z-.25 N

,********************Continua utilizarea frezei de 1 tol********************

MSG ("Aschiere laterala la capul butucului")

N145 G01 G41 X1 Y2

N150 G2 X1.5476 Y3.375 CR=2

N155 G3 X4.4524 CR=3

N160 G2 Y.625 CR=2

N165 G3 X1.5476 CR=3

N170 G2 X1 Y2 CR=2

N175 G0 G40 X0

N180 SUPA G0 Z0 D0 M5 M9 ; Z atinge pozitia de schimbare a sculei

N185 SUPA X0 Y0 ; X si Y la pozitia de schimbare a sculei


N190 T3 M6 ; 27/64 gaurire

MSG ("Gaurire 3 gauri")

N195 G0 X1.75 Y2 S1500 M3 M8 ; Avans rapid la prima gaura

N200 Z1 D1

N205 MCALL CYCLE81 (1,0,.1,-.5,) ; gaurire prima gaura

N210 X3 ; gaurire a doua gaura

N215 X4.25 ; gaurire a treia gaura

N220 MCALL SUPA Z0 D0 M5 M9 ; sterge apelul modal. Axa Z se deplaseaza spre origine

N225 SUPA X0 Y0

MSG ()

N230 M30; sfarsit de program



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Dimensiuni în toli

Dimensionarea piesei "Butuc supraînaltat" (nu se mareste).

Vedere lateralaDimensiuni în toli



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note

3 08.97 Date de deplasare 3


Date de deplasare

3.1 Generalitati................................................................................................................. 3-68

3.2 Coordonate absolute/relative, G90/G91 ......................................................................... 3-69

3.3 Coordonate absolute pentru axe de rotatie, DC, ACP, ACN............................................. 3-71

3.4 Unitati de masura metrice/în inch, G70/G71 .................................................................. 3-73

3.5 Deplasari de nul setabile, G54 - G599........................................................................... 3-75

3.6 Selectarea planului de lucru, G17 - G19........................................................................ 3-78

3.7 Limitarea domeniului programabil de lucru G25/G26....................................................... 3-81

3.8 Luarea punctului de referinta, G74 ................................................................................ 3-84

3 Date de deplasare 08.97

3.1 Generalitati 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.1 Generalitati

În acest capitol se va face o descriere a comenzilor

care apar în mod normal la începutul unui program

NC.

Nu se intentioneaza ca modul în care aceste functii

sunt combinate sa devina obiectul unui brevet. De

exemplu alegerea planului de lucru poate fi facuta în

alt punct al programului NC.

Scopul real al acestui capitol si al celor ce urmeaza

este sa ilustreze structura conventionala a unui

program NC.

3 08.97 Date de deplasare

3.2 Coordonate absolute/relative, G90/G91 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.2 Coordonate absolute/relative, G90/G91

Programare

Coordonate absolute

G90 sau

X=AC(…) Y=AC(…) Z=AC(…)

Coordonate relative

G91 sau

X=IC(…) Y=IC(…) Z=IC(…)

Explicarea parametrilor

X Y Z Identificatorii axelor ce vor fi parcurse

=AC Coordonate absolute (nemodale)

=IC Coordonate relative (nemodale)

Functia

Comenzile G90/91 si dimensiunile nemodale AC/IC

sunt utilizate pentru definirea sistemului de descriere

a traiectoriei spre pozitiile prescrise.

Secventa

Coordonate absolute, G90

Dimensiunile se refera la originea sistemului de

coordonate active. Se programeaza punctul la care

scula urmeaza sa se deplaseze, de exemplu în

sistemul de coordonate al piesei.

Coordonate relative, G91

Dimensiunile se raporteaza la ultimul punct atins. Se

programeaza cât de departe trebuie sa se deplaseze

scula.

Dimensionarea absoluta sau relativa într-o

anumita fraza AC, IC

Când G91 este activ, AC poate fi utlizat pentru

folosirea coordonatelor absolute într-o anumita fraza.

Când G90 este activ, IC poate fi utlizat pentru

folosirea coordonatelor relative într-o anumita fraza.

X

Y

10 50

60

85

G90

G91

G90

G91

3020

35


3.2 Coordonate absolute/relative, G90/G91 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Comenzile G90 si G91 se aplica în general tuturor

axelor programate în fraze NC consecutive. Ambele

comenzi sunt active modal.

Program exemplu

Traiectoriile de parcurs sunt introduse în coordonate

absolute raportate la originea piesei.

Coordonatele centrului cercului I si J pentru

interpolare circulara sunt fraze specificate în fraze

individuale în coordonate absolute, deoarece centrul

arcului este programat - independent de G90/91 - în

coordonate relative considerate standard.

X

Y

Z X

20 25

525

35

N10 G90 G0 X45 Y60 Z2 T1 S2000 M3 Coordonate relative, deplasare rapida spre

XYZ, scula, rotirea arborelui în sensul acelor

de ceas

N20 G1 Z-5 F500 Avansul sculei

N30 G2 X20 Y35 I=AC(45) J=AC(35) Centrul cercului în coordonate absolute

sauN30 G2 X20 Y35 I0 J-25 Centrul cercului în coordonate relative

N40 G0 Z2 Retragere

N50 M30 Fraza de sfârsit


3.3 Coordonate absolute pentru axe de rotatie, DC, ACP, ACN 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.3 Coordonate absolute pentru axe de rotatie, DC, ACP, ACN

Programare

A=DC(…) B=DC(…) C=DC(…)sauA=ACP(…) B=ACP(…) C=ACP(…)sauA=ACN(…) B=ACN(…) C=ACN(…)


A B C Identificatorii axelor de rotatie care trebuie parcurse

DC Coordonate absolute, pozitia atinsa direct

ACP Coordonate absolute, pozitia atinsa cu sens pozitiv

CAN Coordonate absolute, pozitia atinsa cu sens negativ

Functia

Cu ajutorul parametrilor de mai sus se poate defini

strategia de deplasare dorita pentru pozitionarea

axelor de rotatie.

Secventa

Coordonate absolute cu DC

Axele de rotatie se deplaseaza spre pozitia

programata în coordonate absolute pe traiectoria

directa cea mai scurta. Axele de rotatie traverseaza

un domeniu de pâna la 180°.

Coordonate absolute cu ACP

Axele de rotatie se deplaseaza spre pozitiile

programate în coordonate absolute în sensul pozitiv al

axei de rotatie.

Coordonate absolute cu CAN

Axele de rotatie se deplaseaza spre pozitia programata în

coordonate absolute în sensul negativ al axei de rotatie.

DC

ACN ACP

Domeniul maxim de deplasare


3.3 Coordonate absolute pentru axe de rotatie, DC, ACP, ACN 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Intervalul de deplasare între 0° si 360° trebuie inclus în

datele masinii (metoda modulo). G91 sau IC trebuie

programate pentru ca axele de rotatie sa se

deplaseze modulo cu peste 360° într-o fraza. Pentru

mai multe informatii a se vedea paginile precedente.

Sensul pozitiv de rotatie (în sensul acelor de ceas sau

invers) este indicat în datele masinii.

Note suplimentare

Toate comenzile sunt modale .

Se poate utiliza de asemenea DC, ACP si ACN

pentru pozitionarea arborelui din repaus.

Exemplu:SPOS=DC(45)

Program exemplu

Prelucrarea pe o masa rotativa: scula este fixa, masa

se roteste cu 270° în sensul acelor de ceas pentru a

produce un canal circular.

X

Y

Z X

270°

5

N10 SPOS=0 Arborele cu controlul pozitiei

N20 G90 G0 X45 Y60 Z2 T1 Apropiere rapida, absoluta

N30 G1 Z-5 F500 Avans de lucru

N40 C=ACP(270) Masa se roteste cu 270° în sensul acelor

de ceas, scula frezeaza un canal circular

N50 G0 Z2 M30 Ridicare, sfârsitul programului


3.4 Unitati de masura metrice/în inch, G70/G71 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.4 Unitati de masura metrice/în inch, G70/G71

Programare

Apel

G70 sau G71

Explicarea comenzilor

G70 Unitati de masura în inch

G71 Unitati de masura metrice

Functia

În functie de dimensiunile desenului de executie, se

poate programa geometria piesei alternativ în sistem

metric sau în inch.

Secventa

Se pot da instructiuni echipamentului pentru a

transforma urmatoarele dimensiuni geometrice (cu

aproximatiile necesare) în sistemul de unitati care nu

a fost selectat, putând fi apoi introduse direct:

• Date pozitionale X, Y, Z, …

• Coordonatele punctelor intermediare I1, J1, K1

Parametrii de interpolare I, J, K si raza cercului CR

pentru programarea arcului

• Pasul filetului

• Deplasarea programabila a originii (TRANS)

• Raza polara RP

Toti ceilalti parametri ca vitezele de avans, corectiile

sculei sau deplasarile originii sunt interpretati în

sistemul de unitati de masura definit de datele

masinii.


3.4 Unitati de masura metrice/în inch, G70/G71 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Comutarea între sistemul metric si sistemul în inch,

sistemul metric fiind stabilit initial.

X

Y

20

1.18"

90

G71

G71 G70

G70

2.75"

3.54

"3.

22"

30N10 G0 G90 X20 Y30 Z2 S2000 M3 T1 Stabilirea initiala a sistemului metric

N20 G1 Z-5 F500 Viteza de avans în Z

N30 X90N40 G70 X2.75 Y3.22 Se introduc pozitiile destinatie în toli, G70

este activa pâna când este deselectata de

G71 sau de sfârsitul programului

N50 X1.18 Y3.54N60 G71 X 20 Y30 Se introduce pozitia în mm

N70 G0 Z2 M30 Retragere rapida, sfârsitul programului


3.5 Deplasari de nul setabile, G54 - G599 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.5 Deplasari de nul setabile, G54 - G599

Programare

Apel

G54 sau G55 sau G56 sau G57 sau G505 … G599

Dezactivare

G53 sau G500 sau SUPA


G54 - G57 Apeleaza deplasarile prescrise ale originii de la prima la a patra

G500 Dezactiveaza pâna la urmatorul apel. Numai G54 la G599

G53 Dezactivare nemodala incluzând deplasarile programate

SUPA Dezactivare nemodala, incluzând deplasarile programate, deplasarile

manuale (DRF), deplasarile externe ale originii si deplasarile PRESET.

Functia

Deplasarea prestabilita a originii raporteaza originea

piesei pe toate axele la originea sistemului de

coordonate de baza.

Astfel este posibil sa se apeleze în program punctele

de origine decalate pentru diferite dispozitive de

prindere, cu o functie G.

Z

X

YZ

X

Y

G54



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Stabilirea valorii deplasarii

Pe panoul de comanda sau pe interfata universala, se

introduc urmatoarele valori în tabelul deplasarilor de

nul interne ale echipamentului:

• Coordonatele de deplasare

• Unghiul de rotire al prinderii

• Factorii de scalare daca este necesar

A se consulta “Manualul de operare” pentru studierea

procedeului.

X

Y

X

Y

Deplasare

Rotire

Scalare

Activarea deplasarii originii

În programul NC, se realizeaza deplasarea originii se

realizeaza de la sistemul de coordonate al masinii

unelte la sistemul de coordonate al piesei prin

executarea comenzilor G54 - G57.

În fraza NC urmatoare, cu deplasare programata, toti

parametrii de pozitie si astfel deplasarile sculei se

raporteaza la originea piesei care este validata.

Pot fi utlizate cele patru deplasari disponibile ale

originii, de exemplu pentru operatii multiple de

prelucrare, pentru a descrie simultan patru pozitii de

prindere a piesei si a le folosi în program.X

Y

X

YX

Y

X

Y

Alte metode de deplasare a originii

Functiile G505 - G599 sunt disponibile pentru

deplasari suplimentare prestabilite ale originii.

Aceasta permite crearea a pâna la 100 deplasari

prestabilite ale originii, în plus fata de cele patru

deplasari initiale G54 - G57, prin utlilizarea datelor

masinii. Acestea sunt stocate în zona de memorie a

deplasarilor de nul.

Mai multe despre acest subiect în capitolul 4.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Dezactivarea deplasarii originii

Comanda G500 dezactiveaza deplasarea prestabilita

a originii. Comenzile G53 sau SUPA pentru anularea

într-o fraza a deplasarilor de nul programabile sau

preselectate.

Mai multe infomatii despre deplasari de nul

programabile se pot gasi în capitolul 6 (cadre).

Note suplimentare

Setarea standard la pornirea programului, de exemplu

G54 sau G500, poate fi realizata din datele masinii.


În acest exemplu sunt prelucrate succesiv trei piese

aranjate pe masa masinii dupa valorile de deplasare a

originii G54 - G56.

Secventa de prelucrare este programata în

subprogramul L47.Y

X

G54G

56

G55

YM

XM

Y

X

Y

X

TRANS X10 M0

N10 G0 G90 X10 Y10 F500 T1 Apropiere

N20 G54 S1000 M3 Apelul primei deplasari a originii, rotire a

arborelui în sensul acelor de ceas

N30 L47 Executa programul, ca un subprogram în

acest caz

N40 G55 G0 Z200 Apeleaza a doua deplasare a originii

Z peste un obstacol

N50 L47 Executa programul ca subprogram

N60 G56 Apeleaza a treia deplasare a originii

N70 L47 Executa programul ca subprogram

N80 G53 X200 Y300 M30 Anuleaza deplasarea originii, sfârsit

program


3.6 Selectarea planului de lucru, G17 - G19 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.6 Selectarea planului de lucru, G17 - G19

Programare

Apel

G17 sau G18 sau G19


G17 Planul de lucru X/Y Directie de avans Z

G18 Planul de lucru Z/X Directie de avans Y

G19 Planul de lucru Y/Z Directie de avans X

Functia

Specificarea planului de lucru în care conturul

urmeaza sa fie prelucrat defineste si urmatoarele

functii:

• Planul pentru compensarea razei sculei

• Directia de avans pentru compensarea lungimii

sculei în functie de tipul sculei

• Planul de interpolare circulara.

Z

YX

Pat

rund

ere

PatrunderePatrunde

re

Secventa

Este recomandabil sa se defineasca planul de lucru la

începutul programului.

Planul de lucru trebuie sa fie specificat când este

apelata compensarea de traiectorie cu raza de

aschiere G41/G42. (a se vedea capitolul “Corectiile de

scula”) astfel încât echipamentul sa poata corecta

lungimea si raza sculei. G17 (planul X/Y) este indicat

totdeauna în setarea de baza.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Prelucrarea pe plane înclinate

Se rotesc sistemele de coordonate cu ROT (a se

vedea capitolul “Deplasarea sistemului de

coordonate”) pentru a pozitiona axele de coordonate

pe suprafata înclinata. Planele de lucru se rotesc

corespunzator.

Compensarea lungimii sculei pe planele

înclinate

Compensarea lungimii sculei se raporteaza în general

întotdeauna la un plan de lucru fixat, nerotit.

Nota

Componentele lungimii sculei pot fi calculate relativ la

planele de lucru cu functiile pentru “Compensarea

lungimii sculei pentru scule orientabile”. Pentru mai

multe infomatii asupra acestui tip de calcul, a se

vedea capitolul “Corectii de scula”.

Planul de corectie este selectat cu CUT2D, CUT2DF.

Pentru mai multe informatii a se vedea capitolul

referitor la corectii de scula.

Note suplimentare

Echipamentul asigura functii convenabile de

transformare a coordonatelor pentru definirea spatiala

a planului de lucru. Mai multe informatii asupra

deplasarilor programabile ale originii în capitolul

referitor la deplasarile sistemelor de coordonate.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Apropierea “conventionala”:

Se defineste planul de lucru, se apeleaza tipul sculei

si valorile corectiei de scula, se activeaza

compensarea traiectoriei sculei, se programeaza

miscarile de deplasare.

Exemplu pentru masina de frezat:N10 G17 T5 D8 G17 apeleaza planul de lucru, în acest

caz X/Y

T, D apeleaza scula

Corectia de lungime se face pe directia ZN20 G1 G41 X10 Y30 Z-5 F500 Corectia de raza se face în planul X/YN30 G2 X22.5 Y40 I50 J40 Interpolarea circulara si corectia de raza a

sculei în planul X/Y


3.7 Limitarea domeniului programabil de lucru 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.7 Limitarea domeniului programabil de lucru

Programare

G25 X…Y…Z… (Programare într-o fraza NC separata)

G26 X…Y…Z… (Programare într-o fraza NC separata)

WALIMON, WALIMOF


G25 X Y Z Limitare inferioara a domeniului de lucru, atribuirea valorii în axele

canalului*

G26 X Y Z Limitare superioara a domeniului de lucru, atribuirea valorii în axele

canalului*

WALIMON Activeaza limitarea domeniului de lucru

WALIMOF Dezactiveaza limitarea domeniului de lucru

* Atribuirea valorilor în sistemul de coordonate de

baza

Functia

G25/G26 limiteaza domeniul de lucru în care scula

urmeaza sa se deplaseze în toate axele canalului.

Aceasta permite stabilirea zonelor de protectie în

domeniul de lucru, zone care sunt în afara limitelor de

deplasare a sculei.

Y

Z

Domeniu de lucru

Zona de protectie



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Puncte de referinta de pe scula

Când corectia de lungime a sculei este activa, punctul

de referinta este vârful sculei, altfel este punctul de

referinta al portsculei. Daca scula este pozitionata în

afara domeniului specificat sau paraseste acest

domeniu, executia programului este oprita.

Limitarea domeniului de lucru programabil

O limita superioara (G26) si inferioara (G25) a

domeniului de lucru este definita pentru fiecare axa.

Aceste valori sunt active imediat si nu se pierd cu

Reset si când echipamentul este pornit din nou.

Raza sculei (frezei) poate fi modificata în datele

masinii specifice canalului

$MC_WORKAREA_WITH_TOOL_RADIUS (a se

vedea Manualul de programare avansata).

Coordonatele pentru axele individuale se aplica în

sistemul de coordonate de baza!

Activarea/dezactivarea limitarii domeniului de

lucru

Comanda WALIMON activeaza limitarea domeniului

de lucru pentru toate axele cu valori programate cu

G25/G26.

ZY

G25Y

G25Y

G26Y

G26X

G25X

G25Z

G26Z

XSistemul de coordonate de baza

WALIMON este setarea initiala. Prin urmare trebuie

sa fie programata numai daca limitarea domeniului de

lucru a fost dezactivata.

Comanda WALIMOF este utlizata pentru dezactivarea

limitarii domeniului de lucru pentru toate axele.

Datele de setare axiale definesc axele pentru care

limitarea domeniului de lucru este valabila.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

G25/G26 pot fi de asemenea utilizate pentru a

programa limitele vitezelor de rotatie la adresa S.

Mai multe informatii referitoare la deplasarile

programabile ale originii se gasesc în capitolul privind

comanda avansului si miscarea arborelui.


Este definita o zona de protectie în domeniul de lucru

a unui strung. Aceasta protejeaza la avariere

echipamentul din zona: cap revolver, echipamente de

control, etc.

Setarea initiala: WALIMON

XB

X+

X-

ZB

30030

8080

Domeniul de lucru

Zona de protectie

N10 G0 G90 F0.5 T1N20 G25 X-80 Z30 Defineste limita inferioara a axelor de

coordonate individuale

N30 G26 X80 Z330 Defineste limita superioara

N40 L22 Program de aschiere

N50 G0 G90 Z102 T2 Deplasare la punctul de schimbare a

sculei

N60 X0N70 WALIMOF Dezactivare a limitarii domeniului de lucru

N80 G1 Z-2 F0.5 Gaurire

N90 G0 Z200 Retragere

N100 WALIMON Activare a limitarii domeniului de lucru

N110 X70 M30 Sfârsit de program


3.8 Luarea punctului de referinta, G74 3

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3.8 Luarea punctului de referinta, G74

Programare

G74 X1=0 Y1=0 Z1=0 A1=0 … (programat ca o fraza NC separata)


G74 Luarea punctului de referinta

X1=0 Y1=0… Adresele specificate ale axelor masinii X1, Y1… abordeaza punctul de

referinta

Functia

Când masina a fost pornita (daca se utilizeaza

sisteme incrementale de masura a pozitiei) toate

axele trebuie sa se deplaseze în punctele lor de

referinta.

Numai atunci pot fi programate miscarile de

deplasare.

Punctul de referinta poate fi atins în programul NC cu

G74.

Secventa

Viteza cu care are loc deplasarea axelor este definita

în datele masinii si nu poate fi programata.

Echipamentul detecteaza automat sensul de

deplasare.

Se programeaza adresele axelor masinii (X1, Y1, Z1,

etc.)!

Nu ar trebui sa fie programata o transformare pentru o

axa care se apropie de punctul de referinta cu G74.

Dezactivarea transformarii se face cu comanda

TRAFOOF.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Când sistemul de masura se schimba, punctul de

referinta este atins si originea piesei este introdusa.

N10 SPOS=0 Comanda pozitiei

N20 G74 X1=0 Y1=0 Z1=0 C1=0 Luarea punctului de referinta pentru axe

liniare si de rotatie

N30 G54 Deplasarea originii

N40 L47 Program de aschiere

N50 M30 Sfârsit de program



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note

4 12.97 Programarea comenzilor de traiectorie 4


Programarea comenzilor de traiectorie

4.1 Generalitati................................................................................................................. 4-88

4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, AP, RP ........................ 4-89

4.3 Deplasarea cu avans rapid, G0..................................................................................... 4-93

4.4 Interpolarea liniara, G1 ................................................................................................ 4-95

4.5 Interpolarea circulara, G2/G3, CIP ................................................................................ 4-97

4.6 Interpolarea elicoidala, G2/G3, TURN...........................................................................4-106

4.7 Filetare cu pas constant, G33.....................................................................................4-108

4.8 Filetare rigida, G331, G332.........................................................................................4-114

4.9 Filetare cu suport de compensare, G63 .......................................................................4-116

4.10 Oprirea prelucrarii filetului..........................................................................................4-118

4.11 Atingerea punctului fix, G75 ......................................................................................4-121

4.12 Deplasarea la tampon ..............................................................................................4-123

4.13 Functii speciale de rotire...........................................................................................4-127

4.13.1 Pozitia piesei ......................................................................................................4-127

4.13.2 Dimensiuni pentru: raza, diametru.........................................................................4-128

4.13.3 Tesituri, colturi ....................................................................................................4-129

4 Programarea comenzilor de traiectorie 12.97

4.1 Generalitati 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.1 Generalitati

Comenzi de traiectorie

În acest capitol se va face o descriere a tuturor

comenzilor de miscare care pot fi folosite la

prelucrarea conturului unei piese.

Se pot programa linii drepte sau arcuri de cerc. Prin

combinarea acestor doua elemente poate fi realizata

o spirala.

Prin executarea lor consecutiva, elementele de contur

realizeaza conturul piesei.

Înaintea pornirii unui proces de prelucrare este

necesara pozitionarea sculei în asa fel încât sa se

evite orice deteriorare a sculei sau piesei.

Punct de pornire - punct de destinatie

Miscarea de deplasare se desfasoara totdeauna de la

ultima pozitie atinsa pâna la pozitia programata de

destinatie.

Numarul valorilor axei

În functie de configuratia echipamentului se pot

programa pâna la 8 axe pe set de miscari. Acestea

pot include axe de conturare, axe sincrone, axe de

pozitionare si modul de pendulare a arborelui.

1

2

3

4

5

6

Adresa unei axe poate fi programata numai odata în

fiecare fraza.

Aceste comenzi pot fi programate în coordonate

carteziene sau polare.

4 12.97 Programarea comenzilor de traiectorie

4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, AP, RP

Programare

Definirea polului:G110, G111, G112 X… Y… Z…G110, G111, G112 AP=… RP=…

Comenzi de deplasare în coordonate polareG0 AP=… RP=…G1 AP=… RP=…G2 AP=… RP=…G3 AP=… RP=…

Noul punct final este definit în raport cu un

pol.

Explicarea comenzilor si parametrilor

G110 Parametrul polului, raportat la ultima pozitie atinsa

G111 Parametrul polului, absolut în sistemul de coordonate al piesei

G112 Parametrul polului, raportat la ultimul pol valabil

AP= Unghiul polar, interval de valori ±0…360°, unghiul se raporteaza la axa

orizontala a planului de lucru.

RP= Raza polara în mm sau toli

Toate comenzile legate de introducerea polului trebuie sa fie programate într-o fraza NC separata.

Functia

O piesa este dimensionata frecvent cu un punct

central ca origine; dimensiunile sunt date în unghiuri

si raze, de exemplu la modelele de gaurire.

Coordonatele polare pot fi folosite pentru a programa

aceste dimensiuni direct, conform desenului.

X

Y

18°

90°

162°

234° 306°


4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, AP, 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Comenzi de deplasare

Pozitiile specificate în coordonate polare pot fi

parcurse cu G0, G1, G2 si G3.

Planul de lucru

Coordonatele polare sunt valabile în planul de lucru

selectat cu G17 - G19.

Coordonate cilindrice

A treia axa geometrica, perpendiculara pe planul de

lucru poate fi, de asemenea, specificata în coordonate

carteziene.

Aceasta face posibil ca parametrii spatiali sa fie

programati în coordonate cilindrice.

Exemplu: G17 G0 AP… RP… Z…

Z

AP

RP

Definirea polului G110, G111, G112

Polul poate fi specificat în coordonate carteziene sau

polare.

Comenzile G110 - G112 sunt folosite pentru a furniza

o definire unica a punctului de referinta pentru

dimensiuni. Dimensionarea absoluta sau relativa

(AC/IC) nu are prin urmare nici un efect asupra

sistemului de lucru specificat în comanda G.

Daca nici un pol nu este specificat, se aplica originea

sistemului de coordonate activ al piesei.

X

Y

G112 (Y)

G110 (Y)90.

30°

Polul 3

G110 (X)G111(X)

G111(Y)

G112 (X)

60°

Polul 2

Polul 1


4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Unghiul polar AP

Domeniul de valori 0…±360°.

Cu cote absoluteintroduse, unghiul se raporteaza la

axa orizontala a planului de lucru, de exemplu axa X

cu G17. Directia pozitiva de rotatie este în sens

contrar acelor de ceas.

Atunci când sunt introduse coordonatele relative

(AP=IC…), ultimul unghi programat este luat drept

referinta.

Unghiul polar este pastrat pâna când este definit un

nou pol sau este schimbat planul de lucru.

Raza polara RP

Raza polara este specificata în mm sau toli în valori

absolute pozitive. RP este pastrata pâna când este

introdusa o noua valoare.

Se aplica urmatoarele reguli generale:

Nu trebuie programate coordonate carteziene , cum ar

fi parametrii de interpolare sau adrese de axe, pentru

planul de lucru selectat în fraze NC cu puncte de

destinatie în coordonate polare.

AP=30

AP=5

0AP

=IC (2

0)

30°

20°

X

Y

Note suplimentare

În prgramul NC coordonatele polare si carteziene pot

fi schimbate între ele, fraza cu fraza.


4.2 Comenzi de deplasare în coordonate polare, G110, G111, G112, AP, 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Realizarea modelului unei gauri: pozitiile gaurilor sunt

specificate în coordonate polare. Fiecare gaura este

prelucrata cu aceeasi secventa de prelucrare:

pregaurire, gaurire la dimensiune, alezare etc.

Secventa de prelucrare este stocata într-un

subprogram.

18°

72°72°

72°

43

72°

X

Y

38

30

N10 G17 G54 Plan de lucru X/Y, originea piesei

N20 G111 X43 Y38 Definirea polului

N30 G0 RP=30 AP=18 Z5 Atingerea punctului de pornire, pozitie în

coordonate cilindrice

N40 L10 Apel subprogram

N50 G91 AP=72 Atingerea pozitiei urmatoare cu avans

rapid, unghi polar în coordonate relative,

raza polara din fraza N30 este înca

pastrata si nu trebuie sa fie specificata.

N60 L10 Apel subprogram

N70 AP=IC(72) …

N80 L10 …

N90 AP=IC(72)N100 L10 …

N110 AP=IC(72)N120 L10 …

N130 G0 X300 Y200 Z100 M30 Retragere scula, sfârsit program


4.3 Deplasarea cu avans rapid, G0 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.3 Deplasarea cu avans rapid, G0

Programare

G0 X… Y… Z …G0 AP=… RP=…


X Y Z Punct de destinatie în coordonate carteziene

AP= Punct de destinatie în coordonate polare, în acest caz unghiul polar

RP= Punct de destinatie în coordonate polare, în acest caz raza polara

Functia

Se pot utiliza miscarile de deplasare rapida pentru

pozitionarea rapida a sculei, pentru rotirea în jurul

piesei sau pentru atingerea punctelor de schimbare a

sculei.

Aceasta functie nu este potrivita pentru prelucrarea

piesei!

Secventa

Miscarea sculei programata cu G0 este executata la

cea mai mare viteza posibila (deplasare rapida).

Viteza de deplasare rapida este definita separat

pentru fiecare axa, în datele masinii.

Daca miscarea de deplasare rapida este executata

simultan pe mai multe axe, viteza de deplasare rapida

este determinata de axa care cere cel mai mult timp

pentru propria portiune de drum.

Z

X

Y

.irectia de deplasare

transversala rapida

Directia sectiunii (X)Directia sectiunii (Y)

Directia sectiunii (Z)

Note suplimentare

G0 este modala.


4.3 Deplasarea cu avans rapid, G0 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

G0 este utilizat pentru atingerea pozitiilor de start sau

a punctelor de schimbare a sculei, retragerea sculei,

etc.

X

Y

3080

N60

N20

6520

N10 G90 S400 M3 Coordonate absolute, rotirea arborelui în

sensul acelor de ceas

N20 G0 X30 Y20 Z2 Atingerea pozitiei de start


N40 X80 Y65 Deplasare în linie dreapta

N50 G0 Z2N60 G0 X-20 Y100 Z100 M30 Retragere scula, sfârsit program

G0 nu poate fi înlocuit cu G.


4.4 Interpolarea liniara, G1 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.4 Interpolarea liniara, G1

Programare

G1 X… Y… Z … F…G1 AP=… RP=… F…



AP= Punct de destinatie în coordonate polare, în acest caz unghi polar

RP= Punct de destinatie în coordonate polare, în acest caz raza polara

F Viteza de avans în mm/min

Functia

Cu G1, scula se deplaseaza de-a lungul liniilor drepte

care sunt paralele cu axa, înclinate sau orientate în

spatiu. Interpolarea liniara permite prelucrarea

suprafetelor 3D, canalelor, etc.

Secventa

Scula se deplaseaza cu viteza de avans F de-a lungul

unei linii drepte de la punctul de pornire curent la

punctul de destinatie programat.

Piesa este prelucrata de-a lungul acestei traiectorii.

Se poate introduce punctul de destinatie în

coordonate carteziene sau polare.


4.4 Interpolarea liniara, G1 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu:

G1 G94 X100 Y20 Z30 A40 F100

Punctul de destinatie pe X, Y, Z este atins cu o viteza de

avans de 100 mm/min; axa de rotatie A este parcursa ca

o axa sincrona pentru ca toate cele patru miscari sa se

termine în acelasi timp.

Note suplimentare

G1 este modala. Viteza arborelui S si directia de

rotatie a arborelui M3/M4 trebuie sa fie specificate

pentru prelucrare.

FGROUP poate fi folosit pentru a defini grupuri de axe

la care se aplica avansul F pe traiectorie.

Mai multe informatii se gasesc în capitolul 5.

Program exemplu

Prelucrarea unui canal: scula se deplaseaza de la

punctul de start la punctul de destinatie în directia

X/Y. Se avanseaza în acelasi timp pe directia Z.

Y Y

ZX20

8015

2

80

20

N10 G17 S400 M3 Selectarea planului de lucru, rotire în sensul

acelor de ceas

N20 G0 X20 Y20 Z2 Atingerea pozitiei de start

N30 G1 Z-2 Avansul sculei

N40 X80 Y80 Z-15 Deplasare de-a lungul liniei drepte înclinate

N50 G0 Z100 M30 Retragere pentru schimbarea sculei, sfârsitul

programului


4.5 Interpolarea circulara, G2/G3, CIP 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.5 Interpolarea circulara, G2/G3, CIP

Programare

G2/G3 X… Y… Z… I… J… K…

G2/G3 AP=… RP=…

G2/G3 X… Y… Z… CR=…

G2/G3 AR=… I… J… K…

G2/G3 AR=… X… Y… Z…

CIP X… Y… Z… I1=… J1=… K1=…

CT X… Y… Z…


G2 Deplasare pe o traiectorie circulara în sensul acelor de ceas

G3 Deplasare pe o traiectorie circulara în sens contrar acelor de ceas

CIP Interpolare circulara prin punct intermediar

CT Deplasare circulara tangentiala


I J K Centrul cercului în coordonate cartezeiene (în directia X, Y, Z)

AP= Punctul de destinatie în coordonate polare, în acest caz unghiul polar

RP= Punctul de destinatie în coordonate polare, în acest caz raza polara

corespunde razei cercului

CR= Raza cercului

AR= Unghiul arcului de cerc

I1= J1= K1= Punctele intermediare în coordonate carteziene (în directia X, Y, Z)

Functia

Interpolarea circulara permite prelucrarea cercurilor

complete sau a arcurilor de cerc.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Indicarea planului de lucru

Echipamentul are nevoie de indicarea planului de lucru

(G17-G19) pentru a calcula directia de rotatie pentru

cerc - G2 este în sensul acelor de ceas/G3 în sens

contrar acelor de ceas. În general este recomandabil

sa se specifice planul de lucru.

Exceptie:

Se pot prelucra cercuri si în afara planului de lucru

specificat (nu cu unghiul arcului sau parametrii elicei).

În acest caz adresele axelor specificate ca punct de

destinatie determina planul cercului.

Note suplimentare

G2/G3 sunt modale.

Se poate folosi FGROUP pentru a specifica ce axe

vor fi parcurse cu o viteza de avans programata.

Mai multe informatii se gasesc în capitolul 5.

Echipamentul furnizeaza o serie de moduri diferite de

a programa miscari circulare. Aceasta permite

introducerea directa a aproape oricarei dimensiuni din

desen.

Pentru descrieri detaliate a se vedea paginile

urmatoare.

Programarea cercului cu centru si puncte de

destinatie

Miscarea circulara este descrisa de:

• destinatia în coordonate carteziene X, Y, Z si

• centrul cercului la adresele I, J, K.

Identificatorii au urmatoarele semnificatii:

I: Coordonata centrului cercului în

directia X

J: Coordonata centrului cercului în

directia Y

K: Coordonata centrului cercului în

directia Z

Daca cercul este programat cu un centru dar fara punct

de destinatie, rezultatul este un cerc întreg.

I

J

J =

AC

(...)

I = AC(...)

X

Y

17.203 17.500

.

50.000

Punctul de sfârsit al cercului50

.000

38.0

29

30.2

11

Punctul de început al cercului



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Introducerea datelor în coordonate absolute si

relative

Coordonatele implicite G90/G91 absolute sau relative

sunt valabile doar pentru sfârstitul cercului.

Coordonatele centrului cercului I, J, K sunt în mod

normal introduse în coordonate relative raportate la

punctul de start al cercului.

Se programeaza centrul absolut al cercului nemodal

raportat la originea piesei cu: I=AC(…), J=AC(…),

K=AC(…)

Exemplu coordonate N10 G0 X67.5 Y80.211relative: N20 G3 X17.203 Y38.029 I–17.5 J–30.211 F500

Exemplu coordonate N10 G0 X67.5 Y80.211absolute: N20 G3 X17.203 Y38.029 I=AC(50) J=AC(50)

Un parametru de interpolare I, J, K cu valoarea 0

poate fi omis dar al doilea parametru asociat trebuie

sa fie întotdeauna specificat.

Programarea cercului cu raza si punct final


• raza cercului CR= si

• punctul final în coordonate carteziene X,Y,Z.

În plus fata de raza cercului, trebuie specificat semnul

+/- pentru a indica daca unghiul de parcurgere este

mai mare sau mai mic de 180°.

Semnul + poate fi omis.


CR=+…: Unghi mai mic sau egal cu 180°

CR=–…: Unghi mai mare de 180°

Exemplu:

X

Y

17.20367.500

CR=34.913

CR = -...

CR = +...

80.5

11

38.0

29

N10 G0 X67.5 Y80.211N20 G3 X17.203 Y38.029 CR=34.913 F500

Cu aceasta procedura nu este necesara specificarea

centrului. Cercurile complete (unghi de parcurgere 360°)

nu pot fi programate cu CR=, ci mai degraba cu punctul

final al cercului si parametrii de interpolare.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Programarea cercului cu unghi de arc si centru

sau punct final


• unghiul arcului R = si

• punctul final în coordonate carteziene X,Y,Z sau

• centrul cercului la adresele I, J, K


AR=: unghiul arcului, interval de valori 0° - 360°

A se vedea paginile precedente pentru semnificatia I,

J, K.

I

J

J =

AC

(...)

I = AC(...)

X

Y

17.203 17.500

.

50.000

Punctul de sfârsit al cercului50

.000

38.0

29

30.2

11

Punctul de început al cercului

Cercurile complete (unghi de parcurgere 360°) nu pot

fi programate cu CR=, dar trebuie programate folosind

punctul final al cercului si parametrii de interpolare.

Exemplu:N10 G0 X67.5 Y80.211N20 G3 X17.203 Y38.029 AR=140.134 F500sauN20 G3 I–17.5 J–30.211 AR=140.134 F500

Programarea cercurilor în coordonate polare


• unghiul polar AP=

• si raza polara RP=

Se aplica urmatoarele reguli:

Polul se afla în centrul cercului.

Raza polara corespunde razei cercului.

Exemplu:N10 G0 X67.5 Y80.211N20 G111 X50 Y50N30 G3 RP=34.913 AP=200.052 F500

G111

X

Y

RP=3

4.91

3

50.000

67.500

80.5

11

50.0

00

AP

=2

00.052°



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Urmatoarele linii de program contin un exemplu pentru

fiecare posibilitate de programare a traiectoriei

circulare. Dimensiunile necesare sunt prezentate în

desenul de executie alaturat.

X

I

J

Y

90

25.52

115133

269.3°

113.

3

70

44.4

8

50

N10 G0 G90 X133 Y44.48 S800 M3 Atingerea punctului de pornire

N20 G17 G1 Z-5 F1000 Avansul sculei

N30 G2 X115 Y113.3 I-43 J25.52 Punctul final al cercului, centrul în

coordonate relative

sau

N30 G2 X115 Y113.3 I=AC(90) J=AC(70) Punctul final al cercului, centrul în coordonate

absolute

sau

N30 G2 X115 Y113.3 CR=-50 Punctul final al cercului, raza cercului

sau

N30 G2 AR=269.31 I-43 J25.52 Unghiul arcului, punctul final al cercului în

coordonate relative

sau

N30 G2 AR=269.31 X115 Y113.3 Unghiul arcului, punctul final al cercului

N40 M30 Sfârsit program

Programarea cercului cu punct intermediar si

punct final

Se poate folosi CIP pentru a programa arce. Aceste

arce pot fi înclinate în spatiu. În acest caz se descrie

punctul intermediar si cel final prin trei coordonate.


• Punctul intermediar la adresele I1=, J1=, K1= si

• punctul final în coordonate carteziene X, Y, Z.


I1=: Coordonata punctului intermediar pe directia X

J1=: Coordonata punctului intermediar pe directia Y

K1=: Coordonata punctului intermediar pe directia Z



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Introducerea datelor în coordonate absolute si

relative

Starile implicite G90/G91 pentru coordonate absolute

sau relative sunt valabile pentru punctul intermediar si

cel final al cercului.

Cu G91 punctul de start al cercului este folosit ca

referinta pentru punctul intermediar si cel final.

X

Y

I1

J1

Y

K1

Z

Punct intermediar

CIP este modala.

Directia de parcurgere este determinata de ordinea

dintre punctul de start, punctul intermediar si punctul

final.

Program exemplu pentru CIP

Pentru a prelucra un canal circular înclinat, un cerc

este descris specificând punctul intermediar cu 3

parametri de interpolare si punctul final cu 3

coordonate.

X Z

Y Y85.35

80

130

106

2

120

60

35.3

5

N10 G0 G90 X130 Y60 S800 M3 Atingerea punctului de start

N20 G17 G1 Z-2 F100 Avansul sculei

N30 CIP X80 Y120 Z-10 -> Punctul final si intermediar al cercului:-> I1= IC(-85.35) J1=IC(-35.35) K1=-6 Introducerea coordonatelor pentru toate

cele trei axe geometrice(->trebuie

programate într-o singura fraza)




840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Programarea cercului cu parcurgere tangentiala

Functia de parcurgere tangentiala este o extindere a

programarii cercului.

Cercul este definit de

• punctul de start si punctul final si

• directia tangenta în punctul de start.

Codul CT produce un arc tangent la elementul de

contur programat anterior.

Arcul S-E ca o tangenta la linia dreapta 1-2

Arcele care se afla pe o tangenta depind de conturul anterior al elementului

CT se comporta modal.

De regula, directia tangentei, la fel ca si punctele de

start si final ale cercului, sunt definite în mod unic.

Pozitia planului cercului

Pozitia planului cercului depinde de planul activ (G17-

G19).

Daca tangentele frazei anterioare nu se afla în planul

activ, este folosita proiectia lor în acest plan.

Daca punctele de start si sfârsit nu au aceleasi

componente perpendiculare pe planul activ, în loc de

cerc este generat un elicoid.

Specificarea TURN=... permite programarea cercurilor

cu mai mult de o rotatie completa.

Determinarea directiei tangentei

Directia tangentei în punctul de pornire a unei fraze CT

este determinata din ultima tangenta a conturului

programat a frazei anterioare cu miscare de

parcurgere.

Orice numar de fraze fara informatii de parcurgere se

poate întinde între aceasta fraza si fraza curenta.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


În cazul functiilor spline, directia tangentiala este

definita de linia dreapta dintre ultimele doua puncte. În

general aceasta directie nu este aceiasi cu directia în

punctul final spline pentru spline-urile A si C cu ENAT

sau EAUTO active.

Parcurgerea spline-urilor B este întotdeauna

tangentiala, asa cum directia tangentei este definita

ca pentru spline-uri A sau C si ETAN activ.

Schimbarea cadrului

Daca se schimba cadrul între fraza care defineste

tangenta si fraza CT, tangenta este supusa si ea

acestei schimbari.

Cazul limita

Daca extensia primei tangente trece prin punctul final

este generata o linie dreapta în locul unei tangente

(caz limita: cerc cu raza infinita). În acest caz

special, TURN nu trebuie sa fie programat sau

valoarea trebuie sa fie TURN=0.

Note suplimentare

Când valorile tind sa treaca dincolo de acest caz

limita sunt generate cercuri cu raza nelimitata si

prelucrarea este în general abandonata cu o alarma

datorata violarii limitelor programului.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu pentru CT

Frezarea unui arc care urmeaza o linie dreapta:

Coordonatele trecerii linie dreapta - arc: X=10 mm

Y=40 mm

Coordonatele punctului final al arcului:

X=50 mm

Y=50 mm

Adâncimea de frezare: ZF=-15 mm

Raza sculei: R=20 mm

-15

Z

X

4050

100

50

10

Y

0 START PGM TANGENT MM Start program

1 BLK FORM 0.1 Z X+0 Y+0 Z-20 Piesa neprelucrata

2 BLK FORM 0.2 X+100 Y+100 Z+03 TOOL DEF 2 L+0 R+20 Definire scula

4 TOOL CALL 2 Z S 1000 Apel scula

5 L Z+100 R0 F MAX M6 Schimbare scula

6 APPR LN X+50 Y+0 Z-15 LEN+20 RL F100 M3

Atingerea conturului pe o linie dreapta

perpendiculara pe primul element de

contur

7 L X+10 Y+40 Linia dreapta se afla pe o tangenta la arc

8 CT X+50 Y+50 Arc pâna la punctul final de coordonate X

= 50 mm si Y = 50 mm; tangent la linia

dreapta din fraza 7

9 L X+100 Terminarea conturului

10 DEP LCT X+130 Y+70 Z+100 R20 F2000 M2 Iesire de pe contur pe o traiectorie

circulara tangentiala urmata de o linie

dreapta; retragerea sculei si sfârsit de

program.

11 END PGM TANGENT MM


4.6 Interpolarea elicoidala, G2/G3, TURN 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.6 Interpolarea elicoidala, G2/G3, TURN

Programare

G2/G3 X… Y… Z… I… J… K… TURN=G2/G3 X… Y… Z… I… J… K… TURN=G2/G3 X… Y… Z… CR=… TURN=G2/G3 AR=… I… J… K… TURN=G2/G3 AR=… X… Y… Z… TURN=G2/G3 AP… RP=… TURN=


G2 Deplasare de-a lungul traiectoriei circulare în sensul acelor de ceas

G3 Deplasare de-a lungul traiectoriei circulare în sens invers acelor de ceas

X Y Z Punct final în coordonate carteziene

I J K Centrul cercului în coordonate carteziene

CR= Raza cercului

AR Unghiul arcului

TURN= Numarul trecerilor circulare aditionale în intervalul 0 - 999

AP= Unghi polar

RP= Raza polara

Functia

Interpolarea elicoidala poate fi folosita, de exemplu,

pentru generarea filetelor si santurilor de ungere

Secventa

În interpolarea elicoidala, doua miscari sunt

suprapuse si executate în paralel:

• O miscare circulara orizontala pe care

• este suprapusa o miscare verticala liniara.

Miscarea circulara este realizata pe axele specificate

de planul de lucru.

Exemplu: planul de lucru G17, axele pentru

interpolare circulara X si Y.

Miscarea de avans este realizata pe axa

perpendiculara de avans, în acest caz Z.


4.6 Interpolarea elicoidala, G2/G3, TURN 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa miscarilor

1. Atingerea punctului de start

2. Cu TURN= se executa cercurile complete

programate

3. Atingerea punctului final al cercului, de exemplu o

rotatie partiala

4. Executarea pasilor 2 si 3 la adâncimea de avans.

Pasul cu care trebuie prelucrata spirala este calculat

din numarul cercurilor complete plus punctul final

programat - executata la adâncimea de avans.

Programarea punctului final al interpolarii

elicoidale

A se vedea interpolarea circulara pentru o descriere

detaliata a parametrilor de interpolare.

Punctul de început

Primul cerc completA l do i l ea ce rc c o m p l e tA l t re i lea cerc c o m p l e t

Punctul de sfârsit în revolotie partiala

Punctul de destinatie

Note suplimentare

Pentru interpolarea elicoidala se recomanda

specificarea unei corectii a vitezei de avans (CFC).

Mai multe informatii în capitolul 5.


Interpolarea elicoidala

XZ

Y Y

27.5 -20-520

32.9

920

5

N10 G17 G0 X27.5 Y32.99 Z3 Atingerea pozitiei de start


N30 G3 X20 Y5 Z-20 I=AC(20) ->-> J=AC (20) TURN=2

Spirala cu urmatorii parametrii: Executa 2

cercuri complete de la pozitia de start, apoi

atinge punctul final (-> trebuie sa fie

programat într-o fraza)



4.7 Filetare cu pas constant, G33 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.7 Filetare cu pas constant, G33

Exemplu de programare pentru strung cu

axa longitudinala Z si axa transversala X

Filet cilindricG33 Z… K … SF=…*

Filet conicG33 X… Z… K… SF=…*G33 X… Z… I… SF=…*

Filet planG33 X… I… SF=…*

* SF= are nevoie sa fie programat doar pentru filete

multiple

(K pentru unghi <45°)

(I pentru unghi >45°)


X Z Punctul final în coordonate carteziene

I K Pasul filetului (în directia X, Z)

SF= Deplasarea punctului de start, necesar doar pentru filet multiplu

Functia

Urmatoarele tipuri de filete pot fi prelucrate cu G33:

Filete cilindrice, conice sau plane, simple sau

multiple, pe stânga sau pe dreapta.

Echipamentul necesar: viteza de rotatie controlata cu

sistem de masurare a pozitiei.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Principiul de operare

Echipamentul calculeaza viteza de avans din viteza

programata a arborelui si pasul filetului.Scula

parcurge lungimea filetului în directia longitudinala

si/sau frontala la aceasta viteza de avans. Viteza de

avans F nu este luata în considerare pentru G33,

limitarea la viteza maxima a axei (deplasare rapida),

este urmarita de echipament.Avans

Pas

Viteza

Filet cilindric

Filetul cilindric este definit de lungimea filetului si

pasul sau.

Lungimea filetului este introdusa în coordonate

absolute sau relative cu una dintre coordonatele

carteziene X, Y sau Z. Directia Z este folosita în mod

preferential pe strunguri. Toleranta trebuie realizata de

asemenea pentru distantele de intrare si iesire de-a

lungul carora avansul este marit sau micsorat.

Pasul filetului este introdus la adresele I, J, K, pe strung

fiind preferata K.


Z

X

Z

K Dis

tant

a de

iesi

re

Dis

tanþ

a de

intr

are

I Pasul filetului în directia X

J Pasul filetului în directia Y

K Pasul filetului în directia Z

Exemplu: K4 înseamna 4 mm pas pe rotatie

Domeniul pasului:

0.001 - 2000.00 mm/rotatie



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Filet plan

Filetul plan este descris de:

• Diametrul filetului, de preferat pe directia X si

• Pasul filetului, de preferat cu I.

În rest, procedura este aceeasi ca pentru filetele

cilindrice.

I

X

Pas

Dia

met

ru

Filet conic

Filetul conic este descris de punctul final în directia

longitudinala si frontala (contur conic) si pasul filetului.

Conturul conic este introdus în coordonate carteziene

X, Y, Z în coordonate absolute sau relative - de

preferinta în directia X si Z la prelucrarea pe strung.

Toleranta trebuie realizata de asemenea pentru

distantele de intrare si iesire de-a lungul carora

avansul este marit sau micsorat.

Pasul filetului este introdus la adresele I, J, K. A se

vedea filetul cilindric pentru semnificatia I, J, K.

Parametrul pentru pas este bazat pe unghiul conului

(calculat de la axa longitudinala la exteriorul conului).

Pentru unghi <45°: pas pe directia longitudinala,

ex. K

Pentru unghi >45°: pas în directie frontala,

ex. I

Pentru unghi = 45° se poate specifica I sau K.

X

K

<45°

Z

X

I

>45°



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Deplasare punctului de start SF- Generarea

filetelor multiple

Filetele cu spire deplasate sunt programate prin

specificarea deplasarilor punctului de start în fraza

G33.

Deplasarea punctului de start este specificiata ca o

pozitie absoluta a unghiului la adresa SF=. Data de

setare asociata este schimbata în consecinta.

Exemplu: SF=45

Semnificatie: Deplasarea startului 45°

Domeniul de valori: 0.0000 - 359.999 grade

X

Z

Punctul de început-deplasat în °

Unghiul initialal filetului

(datã de setare)

Daca nu este specificata nici o deplasare a punctului

de start, este folosit unghiul de start pentru filet definit

în datele de configurare.

Filet pe stânga-filet pe dreapta

Filetele pe dreapta sau pe stânga sunt generate

conform directiei de rotatie a arborelui:

M3: În sensul acelor de ceas

M4: În sens contrar acelor de ceas

În plus, viteza dorita este programata la adresa S.

Alte note

Comutatorul de corectie a vitezei arborelui nu trebuie

schimbat în timpul prelucrarii filetului cu G33 (se

schimbare dinamica a vitezei).

Comutatorul de corectie a vitezei de avans nu are nici

o functie în fraza G33.

Utilizarea unui arbore cu pozitie controlata

Comanda SPCON poate fi utilizata înainte de G33

pentru a produce un filet în modul de control al

pozitiei. Mai multe informatii despre SPCON se afla în

capitolul 5.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Filete lant

Prin programarea câtorva fraze G33 consecutiv se pot

alinia mai multe seturi de filete într-o secventa. Cu

modul de conturare G64 frazele sunt interconectate

într-un control de anticipare a vitezei astfel încât nu se

produc salturi.

Mai multe informatii despre G64 se gasesc în

capitolul 7.

Z

X

A treia frazãcu G33

Prima frazacu G33

Program exemplu

Prelucrarea unui filet conic

X

605

0

110

N10 G1 X50 Z0 S500 F100 M3 Atingerea punctului de start, activarea

arborelui

N20 G33 X110 Z-60 K4 Punctul final al filetului conic pe Z si X,

pasul K în directia Z, la unghi <45°

N30 G0 Z0 M30 Retragere, sfârsit program



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D



Prelucrarea unui filet cilindric dublu cu deplasarea

punctului de start 180°.

Z

X

100

Punctul de început 0°

Punctul de început 180°

50

N10 G1 G54 X50 Z0 S500 F100 M3 Deplasarea originii, atingerea punctului de

start, pornirea arborelui

N20 G33 Z-100 K4 Filet cilindric cu punct final în Z

N30 G0 X52N40 G0 Z0N50 G1 X50

Retragere la pozitia initiala

N60 G33 Z-100 K4 SF=180 a doua spira; deplasarea punctului de start

cu 180°

N70 G0 X35 Retragerea sculei

N80 G0 Z0 M30 Sfârsit program


4.8 Filetare rigida, G331, G332 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.8 Filetare rigida, G331, G332

Programare

G331 X… Y… Z… I… J… K…G332 X… Y… Z… I… J… K…

(filetare)

(miscare de retragere)


X Y Z Adâncimea de gaurire (punct final) în coordonate carteziene

I J K Pasul filetului (în directia X, Y, Z)

Functia

G331/G332 permite filetarea rigida.

Echipamentul cerut: arbore cu pozitie controlata cu

sistem de masura a pozitiei.

Secventa

Arborele trebuie pregatit pentru filetare cu

SPOS/SPOSA. Mai multe informatii se gasesc în

capitolul 7.

G331: Filetare

Filetarea este descrisa de adâncimea de gaurire

(punctul final al filetului) si pas.

G332: Miscarea de retragere

Aceasta miscare este descrisa cu acelasi pas ca

miscarea G331. Inversarea directiei arborelui este

realizata în mod automat.

Adâncimea de gaurire, pasul filetului

Gaurire în directia X, pasul filetului I

Gaurire în directia Y, pasul filetului J

Gaurire în directia Z, pasul filetului K

Domeniul de valori pentru pas:

±0.001 - 2000.00 mm/rotatie

Z

X

K


4.8 Filetare rigida, G331, G332 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Filete pe dreapta-filete pe stânga

Filetele pe dreapta sau pe stânga sunt definite în

modul de lucru ca axa de semnul care stabileste

pasul:

Semn pozitiv, în sensul acelor de ceas (ca la M3)

Semn negativ, contrar acelor de ceas (ca la M4)

Viteza dorita este de asemenea programata cu

adresa S.

Note suplimentare

Ambele functii sunt modale.

Arborele nu opereaza în modul de lucru ca axa decât

ca arbore cu pozitia controlata. Mai multe informatii

despre manevrarea arborelui cu pozitia controlata se

gasesc în capitolul 5.

Program exemplu

Dupa G332 (retragere), urmatorul filet poate fi filetat

cu G331.

N10 SPOS=0 Pregatirea filetarii

N20 G0 X0 Y0 Z2 Atingerea punctului de start

N30 G331 Z-50 K-4 S200 Filetare, adâncimea 50, pasul K negativ =

sens contrar acelor de ceas

N40 G332 Z3 K-4 Retragere, schimbare automata a directiei

N50 G1 F1000 X100 Y100 Z100 S300 M3 Arborele revine în modul de lucru ca ax

principal



4.9 Filetare cu suport de compensare, G63 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.9 Filetare cu suport de compensare, G63

Programare

G63 X… Y… Z…


X Y Z Adâncimea (punctul final) în coordonate carteziene

Functia

Se poate folosi G63 pentru a prelucra filete cu suport

de compensare.

Suportul compenseaza orice deviatie ce survine în

traiectorie.

Secventa

Filetarea

Urmatoarele sunt programate:

• Adâncimea în coordonate carteziene

• Viteza si directia de rotatie

• Avansul

Miscarea de retragere

De asemenea programata cu G63, dar cu sens invers

de rotatie a arborelui.

Viteza de avans

Z

X

Avansul programat trebuie sa puna în concordanta

viteza si pasul tarodului.

Regula empirica:

Avansul F în mm/min = viteza arborelui S

în rot/min x pasul filetului în mm/rot

Comutatoarele de corectie ale avansului si vitezei

arborelui sunt fixate la 100% cu G63.


4.9 Filetare cu suport de compensare, G63 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

G63 este modala.

Ultima comanda de interpolare programata G0, G1,

G2, … este reactivata dupa o fraza cu G63

programat.

Program exemplu

Filetare cu suport de compensare:

În acest exemplu trebuie gaurit un filet M5. Pasul unui

filet M5 este 0,8. (specificat în tabel).

Cu o viteza selectata de 200 rot/min, avansul F este

160 mm/min.

N10 G1 X0 Y0 Z2 S200 F1000 M3 Atingerea punctului de start, activarea

arborelui

N20 G63 Z-50 F160 Filet, adâncime 50

N30 G63 Z3 M4 Retragere, inversarea programata a directiei



4.10 Oprirea prelucrarii filetului 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.10 Oprirea prelucrarii filetului


LFON Activeaza retragerea rapida la filetare

(G33)

LFOF Dezactiveaza retragerea rapida la filetare

(G33)

DILF Determina traiectoria de retragere (lungime)

Functia

Functia garanteaza o întrerupere nedistructiva a filetarii.

Functia nu poate fi folosita cu filetarea (G33). Cu

folosirea mixta a ambelor functii G33, rezultatul poate fi

parametrizat pentru NC Stop/NC Reset prin datele

masinii.

Criteriile de declansare a retragerii

• Intrari rapide, programabile cu SETINT LIFTFAST

(daca optiunea LIFTFAST este activata)

• NC Stop/NC Reset

Daca retragerea rapida este posibila cu LFON, aceasta

este activa pentru fiecare miscare de retragere.

Traiectoria de retragere (DILF)

Traiectoria de retragere poate fi definita în datele masinii

sau prin programare. Dupa NC Reset, valoarea în MD

21200: LIFTFAST_DIST este întotdeauna activa.

Directia de retragere (pâna la SW 4.2)

Directia de retragere este determinata în timpul filetarii.

Directia de retragere este întotdeauna perpendiculara pe

directia prelucrarii. ALF nu este activa.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Directia de retragere (ab SW 4.3)

Directia de retragere legata de ALF, este controlata

folosind urmatoarele cuvinte cheie:

• LFTXT

Planul în care este executata retragerea rapida

este calculat din tangenta traiectoriei si directia

sculei (configurare implicita).

• LFWP

Planul în care este executata retragerea rapida

este planul de lucru activ.

În planul miscarii de retragere directia este programata ca

mai înainte în pasi distincti de 45 de grade cu ALF .

Cu LFTXT, retragerea este definita în directia sculei

pentru ALF=1.

Cu LFWP, directia în planul de lucru este desemnata

dupa cum urmeaza:

• G17: planul X/Y ALF=1 Retragere în

directia X

ALF=3 Retragere în

directia Y

• G18: Z/X plane ALF=1 Retragere în

directia Z

ALF=3 Retragere în

directia X

• G19: Y/Z plane ALF=1 Retragere în

directia Y

ALF=3 Retragere în directia Z

Viteza de retragere

Retragere cu viteza axiala maxima.

Poate fi configurata în datele masinii.

Acceleratia maxima permisa / valorile de soc sunt

folosite pentru deplasare; acestea sunt configurate în

datele masinii.

Configurarea implicita pentru NC Reset si/sau NC

Start în MD 20150:

GCODE_RESET_VALUES

Programare

LFON sau LFOF pot fi întotdeauna programate, ele

fiind evaluate doar în timpul prelucrarii filetului (G33)



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D



Exemplul 1N55 M3 S500 G90 G18 ; Nivelul de procesare activ...N65 MSG ("Thread cutting")MM_THREAD:N67 $AC_LIFTFAST=0 ; Resetare înaintea începerii

filetariiN68 G0 Z5N68 X10N70 G33 Z30 K5 LFON DILF=10 LFWP ALF=7 ; Activarea retragerii active

pentru filetare; Distanta de retragere=10mm; Planul de întoarcere Z/X (fata de G18); Directia de retragere -X (cu ALF=3); Directia de retragere +X

N71 G33 Z55 X15N72 G1 ; Dezactivarea filetariiN69 IF $AC_LIFTFAST GOTOB MM_THREAD ; Daca filetarea a fost

întreruptaN90 MSG("")...N70 M30

Example 2N55 M3 S500 G90 G0 X0 Z0...N87 MSG ("Tapping")N88 LFOF ; Dezactivarea retragerii

rapide înaintea filetariiN89 CYCLE... ; Ciclu de filetare cu

G33N90 MSG ("")...N99 M30


4.11 Atingerea punctului fix, G75 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.11 Atingerea punctului fix, G75

Programare

G75 FP= X1=0 Y1=0 Z1=0 U1=0 …


FP= Numarul punctelor fixe care trebuie atinse

X1= Y1= Z1= Axele de prelucrare care trebuie parcurse spre punctul fix

Functia

G75 poate fi folosit pentru a atinge puncte fixe, ca

punctele de schimbare a sculei, punctele de

încarcare, punctele de schimbare a paletelor.

Pozitiile punctelor individuale sunt specificate în

sistemul de coordonate al masinii si stocate în

parametrii masinii.

Se pot atinge aceste pozitii din orice program NC,

independent de scula curenta sau pozitia piesei.

Secventa

Atingerea punctului fix este descrisa de un punct fix

si axele ce trebuie parcurse spre punctul fix FP.

Numarul punctelor fixe FP=…

Daca nu e specificat nici un numar de puncte fixe,

punctul fix 1 este atins în mod automat.

În parametrii masinii pot fi specificate doua pozitii ale

punctului fix pentru fiecare axa a masinii.

Adresele axei masinii X1, Y1 …

Aici se specifica cu valoarea 0 axele cu care punctul

trebuie atins simultan. Fiecare axa se deplaseaza cu

viteza axiala maxima.


4.11 Atingerea punctului fix, G75 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

G75 este modala.

Transformarea cinematica trebuie sa fie deselectata

înainte de a fi realizata atingerea punctului fix.

Program exemplu

Punctul de schimbare a sculei, este un punct fix

definit în datele masinii.

Acest punct poate fi atins în orice program NC cu

G75.

N10 G75 FP=2 X1=0 Y1=0 Z1=0 Retragere de la punctul fix 2 pe X, Y si Z,

de exemplu pentru schimbarea sculei

N20 G75 X1=0 Atingerea punctului fix X1



4.12 Deplasarea la tampon 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.12 Deplasarea la tampon

Programare

FXS[axa]=…FXST[axa]=…FXSW[axa]=…

Explicatii

FXS Activare/dezactivare a functiei "Deplasare la tampon"

1 = selectat; 0 = deselectat

FXST Stabilirea momentului de strângere

Specificare în % din momentul maxim de strângere, parametru optional

FXSW Largimea ferestrei pentru oprirea la tampon urmarita în mm, toli sau

grade; parametru optional

[axis] Numele axelor masinii

Functia

Functia "Deplasare la tampon " (FXS = oprire fixata)

permite generarea unei anumite puteri pentru fixarea

piesei, de exemplu pentru papusi mobile, bucsi si

universale. Cu aceasta functie pot fi atinse de

asemenea punctele mecanice de referinta. Cu un

moment suficient de redus este posibila si realizarea

unor operatii simple de masura fara utilizarea unui

palpator.

Functia "Deplasare la tampon " poate fi folosita pentru

axe si arbori care opereaza ca axe.

Pozitia actuala dupa"Travel to fixed stop"

Pozitia de pornire

Fereastra de monitorizare a opririi stabilite

Pozitia de destinatie programata

Secventa

Comenzile sunt modale. Adresele FXST si FXSW sunt

optionale: daca nu se specifica nici un parametru, se

aplica ultima valoare programata sau valoarea din datele

masinii.

Axele masinii (X1, Y1, Z1 etc.) sunt programate.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Activarea deplasarii la tampon FXS=1

Deplasarea spre punctul de destinatie poate fi

descrisa ca o miscare a axei de conturaresau de

pozitionare. Cu axe de pozitionare, functia poate fi

realizata peste marginile frazelor.

Deplasarea spre tampon poate fi realizata simultan

pentru mai multe axe si paralel cu miscarea altor axe.

Tamponul trebuie sa se situeze între pozitia de start

si pozitia finala.

Exemplu:X250 Y100 F100 FXS[X1]=1 FXST[X1]=12.3 FXSW[X1]=2

Semnificatie:

Axa X1 se deplaseaza cu avansul F100 (parametru

optional) spre pozitia de destinatie X=250 mm. Momentul

de strângere este 12.3% din momentul maxim.

Supravegherea este realizata într-o fereastra de 2 mm.

Din momentul activarii pentru un arbore/axa a functiei

"Deplasare la tampon " nu se mai poate programa o

noua pozitie a acelei axe.

Arborii trebuie comutati în modul de control al pozitiei

înainte ca functia sa fie selectata.

Când se ajunge la punctul de tampon:

• Traiectoria reziduala este stearsa si pozitia

prescrisa este modificata,

• Momentul de fixare creste la valoarea limita

programata FXSW si ramâne apoi constant,

• Monitorizarea opririi la tampon este activata în

largimea specificata a ferestrei .

Dezactivarea functiei FXS=0

Dezactivarea functiei declanseaza o oprire de cautare.

Miscarile de parcugere pot si trebuie sa fie

programate într-o fraza cu FXS=0.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu:X200 Y400 G01 G94 F2000 FXS[X1] = 0

Semnificatie:

Axa X1 este retrasa de la tampon la pozitia

X= 200 mm.

Toti ceilalti parametrii sunt optionali.

Miscarea de parcurgere spre pozitia de retragere

trebuie sa se îndeparteze de tampon, altfel pot

rezulta defectiuni ale masinii.

Schimbarea frazei apare atunci când a fost atinsa

pozitia de retragere. Daca nu este specificata nici o

pozitie de retragere, schimbarea frazei apare imediat

ce este dezactivata limita de strângere.

Momentul de strângere FXST, fereastra de

urmarire FXSW

O limitare programata a strângerii FXST este activa de

la începutul frazei, de exemplu atingerea tamponului

este realizata cu un moment redus.

Fereastra trebuie sa fie selectata astfel ca doar o

scapare din tampon sa faca ca urmarirea acestuia sa

fie adresata.

FXST si FXSW pot fi programate sau schimbate

oricând în program.

Exemplu: FXST[X1]=34.57FXST[X1]=34.57 FXSW[X1]=5FXSW[X1]=5

Schimbarile au efect înainte de miscarile de deplasare

în aceeasi fraza.

Programarea unei noi ferestre de urmarire a opririi la

tampon cauzeaza o schimbare nu numai în latimea

ferestrei dar si în punctul de referinta pentru centrul

ferestrei daca axa s-a deplasat înaintea reprogramarii.

Când fereastra este schimbata pozitia actuala a

axelor masinii este noul centru al ferestrei.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Combinatie

“Masurarea cu stergerea distantei de mers“ (comanda

“MEAS“) si “Deplasare la tampon“ nu pot fi

programate în aceeasi fraza.

Execeptie:

O functie actioneaza pe o axa de conturare si cealalta

pe axa de pozitionare sau ambele actioneaza pe axe

de pozitionare.

Urmarirea conturului

Urmarirea conturului nu este efectuata când

"Deplasarea la tampon" este activa.

Axele de pozitionare

La "Deplasarea la oprirea stabilita" cu axe POSA,

schimbarea frazei are loc independent de miscarea la

oprirea stabilita.

Restrictii

Deplasarea la tampon nu este posibila

• la axe suspendate si axe gantry,

• pentru axe de pozitionare concurente care sunt

controlate exclusiv de PLC (FXS trebuie sa fie

selectat din programul NC).


4.13 Functii speciale de rotire 4

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.13 Functii speciale de rotire

4.13.1 Pozitia piesei

Sistemul de coordonate

Doua axe geometrice reciproc perpendiculare sunt în

general desemnate în felul urmator:

• Axa longitudinala = axa Z (abscisa)

• Axa transversala = axa X (ordonata)

Dimensiunile pentru axele transversale sunt în general

date ca diametre (dublul dimensiunii traiectoriei

comparate cu alte axe).

Axele geometrice care se vor folosi ca axe

transversale sunt definite în datele masinii.

Z

X

D1

W

D2

M

Axa longitudinala

Axa

tran

svrs

ala

Origini

Originea masinii si originea piesei sunt pozitionate în

centrul de rotatie. Deplasarea configurabila pe axa X

este pentru acestea zero.

Atâta timp cât originea masinii este stabilita, se poate

alege o pozitie pentru originea piesei pe axa

longitudinala. Originea piesei este în general

localizata pe fata frontala sau laterala a piesei.

Pozitia originii piesei este apelata cu comenzile G54 -

G599.

W

G54 ... G599

M

Z

G54 ... G599

M

Piesa

Prelucrare

Originea piesei pe spatele piesei

Originea piesei pe fata frontala

Piesa

Piesa

Piesa

PrelucrareX

X X

X

Z

Z



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


4.13.2 Dimensiuni pentru: raza, diametru

Programare

DIAMONDIAMOF

Explicatii

DIAMON Diametrul ca dimensiune

DIAMOF Raza ca dimensiune (configurare de baza)

Functia

Alegerea libera a dimensiunilor pentru diametru sau

raza permit programarea dimensiunilor direct din

desenul de executie fara transformari.

Dupa activarea DIAMON, dimensiunile diametrelor

sunt definite pentru axele transversale specificate.

Valorile diametrelor se aplica urmatoarelor date:

• Valoarea actuala afisata a axei transversale în

sistemul de coordonate al piesei

• modul JOG: dimensiuni relative si deplasarea cu

roata de mâna

• Programare:

Pozitii finale, independente de G90/G91, de

parametrii de interpolare pentru G2/G3, daca

acestia sunt programati cu AC absoluti.

• Citirea valorilor actuale în sistemul de coordonate

al sculei pentru MEAS, MEAW, $P_EP[X],$AA_IW[X] (a se vedea "Manualul de

programare avansata")

Prin programarea DIAMOF se poate comuta oricând

la raza pentru dimensionare.

Z

X

D30

W

DIAMON DIAMOF

10

20

30

40

50

D20 Z

X

R15

R10

W

10

20

30

40

50



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

N10 G0 X0 Z0 Atingerea punctului de start

N20 DIAMOF Introducerea diametrului dezactivata

N20 G1 X30 S2000 M03 F0.7 axa X = axa transversala; raze active

Deplasare la pozitia radiala X30

N30 G1 DIAMON X70 Z-20 Diametre active, deplasare la pozitia pe

diametru X70 si Z–20

N40 Z-30N50 X90 Z-50 M30 Diametru pentru X (modal) sfârsit program

4.13.3 Tesituri, colturi

Programare

CHF=…CHR=…RND=…RNDM=…


CHF=… Tesirea coltului

Programarea tesirii în directia originala de miscare.

Valoare = Lungimea tesiturii în directia de miscare (unitate de masura

conform G70/G71)

CHR=… Tesirea coltului (SW 3.5 si mai mult).

Valoare = Lungimea tesiturii (unitate de masura conform G70/G71)

RND=… Anularea rotunjirii coltului

Valoare = Raza de rotunjire (unitate de masura conform G70/G71)

RNDM=… Rotunjire modala: Rotunjirea consecutiva identica a mai multor colturi de pe

contur.

Valoare = Raza de rotunjire (unitatea de masura conform G70/G71)

0 = Dezactivarea rotunjirii modale



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Functia

Într-un colt de pe contur,

se introduc urmatoarele elemente:

• Tesire sau

• Rotunjire

Daca unele colturi trebuie sa fie rotunjite, atunci acest

lucru se poate realiza cu adresa RNDM "Rotunjire

modala".

Secventa

Tesire, CHF/CHR

Prin tesire se introduce o alta portiune liniara, tesitura,

între contururi liniare si circulare în orice combinatie.

Tesitura este introdusa dupa fraza în care este

programata. Tesitura este întotdeauna în planul activat

cu G17 - G19.

Exemplu: N30 G1 X… Z… F… CHF=2N40 G2 X… Z…

X

Z

G1

G1

Bisectare

Tesitura

e.x. G18:

CHF

CHR

Coltul, RND

Un element circular de contur poate fi introdus cu o

legatura tangentiala între contururi liniare si circulare

în orice combinatie.

Rotunjirea este întotdeauna în planul activat cu G17 -

G19.

Figura din dreapta prezinta rotunjirea dintre doua linii

drepte.

RND=...

X

Z

G1

G1

Rotunjire

e.x. G18:



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu: N30 G1 X… Z… F… RND=2

Aici, figura prezinta rotunjirea dintre o linie dreapta si

un cerc.

N30 G1 X… Z… F… RND=2N40 G3 X… Z… I… K…

RND=...

X

Z

G1

G3

e.x. G18:

Rotunjire

Rotunjirea modala, RNDM

Aceasta adresa este folosita la introducerea unei

rotunjiri între un contur liniar si unul circular dupa

fiecare fraza de deplasare. Acest exemplu este pentru

debavurarea taisurilor piesei

Exemplu: N30 G1 X… Z… F… RNDM=2

Rotunjirea este dezactivata cu RNDM=0.

Note suplimentare

Daca valorile programate pentru tesire si rotunjire sunt

prea mari pentru elementele de contur asociate,

atunci tesirea si rotunjirea sunt reduse automat la o

valoare acceptabila.

Nu se introduce tesire/rotunjire daca

• nici o linie sau cerc nu sunt disponibile în plan,

• o miscare are loc în afara planului,

• are loc o schimbare de plan sau,

• este depasit numarul de fraze - care este

specificat în datele masinii - si nu contine informatii

despre deplasare (de exemplu iesire de comanda).



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note

5 08.97 Modul de parcurgere a traiectoriei 5


Modul de parcurgere a traiectoriei

5.1 Oprirea exacta, G601, G602, G603, G9, G60 ...............................................................5-134

5.2 Modul de conturare, G64, G641 ..................................................................................5-136

5.3 Configurarea acceleratiei, BRISK, SOFT, DRIVE...........................................................5-140

5.4 Privire asupra diferitelor modalitati de comanda a vitezei ................................................5-142

5.5 Deplasare cu precomanda avansului, FFWON, FFWOF ................................................5-143

5.6 Precizia programabila a conturului, CPRECON, CPRECOF ...........................................5-144

5.7 Durata de asteptare, G4 .............................................................................................5-145

5 Modul de parcurgere a traiectoriei 08.97

5.1 Oprirea exacta, G601, G602, G603, G9, G60 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.1 Oprirea exacta, G601, G602, G603, G9, G60


G601 Pas activat la atingerea ferestrei de pozitionare fina

G602 Pas activat la atingerea ferestrei de pozitionare grosiera

G603 Pas activat daca se ajunge la valoarea prescrisa (sfârsitul interpolarii)

G9 Oprire exacta nemodala

G60 Oprire exacta modala

Functia

Functiile de oprire exacta sunt utilizate pentru

prelucrarea ascutita a colturilor exterioare sau pentru

aducerea la dimensiune a colturilor interioare.

Secventa

Fereastra de pozitionare G601/G602

Miscarea este încetinita si oprita scurt timp la colt. Cu

ajutorul criteriilor de oprire exacta G601 si G602 se

determina acuratetea cu care este atins coltul si când

se va trece la fraza urmatoare.

Opririle exacte fine si grosiere pot fi definite pentru

fiecare axa în datele masinii.

G601

G602

Autorizare de trecere la blocul urmator

Nota: Limitele opririlor exacte nu se fixeaza mai

strâns decât este necesar.

Cu cât limitele sunt mai strânse, cu atât mai mult va

dura pozitionarea si apropierea de pozitia de

destinatie.

5 08.97 Modul de parcurgere a traiectoriei

5.1 Oprirea exacta, G601, G602, G603, G9, G60 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Sfârsitul interpolarii, G603

Schimbarea frazei are loc atunci când echipamentul a

calculat viteza prescrisa zero pentru axele

implicate.În acest moment, valoarea actuala

pastreaza un decalaj dat de un factor de proportionare

depinzând de raspunsul dinamic al axelor si de viteza

pe traiectorie. Colturile piesei pot fi acum rotunjite.

Iesirile de comanda

În toate cele trei cazuri, se aplica:

Functiile auxiliare programate în fraza NC sunt

activate dupa sfârsitul miscarii.

Schimbarea frazei

Oprirea exacta, G60, G9

Traiectorie programata

Traiectorie traversata cu F1

Traiectorie traversata cu F2

F1 < F2

G9 realizeaza oprirea exacta în fraza curenta.

G60 realizeaza oprirea exacta în fraza curenta si în

toate frazele ulterioare.

Functiile de realizare a conturului G64 sau G641

dezactiveaza G60.

G601, G602 si G603 sunt disponibile numai daca

G60 sau G9 sunt active.

Exemplu:N10 G601…N50 G1 G60 X… Y…


5.2 Modul de conturare, G64, G641 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.2 Modul de conturare, G64, G641

Programare

G64G641 ADIS=…G641 ADISPOS=…


G64 Modul de conturare

G641 Conturare cu rotunjire programabila

ADIS= Aproximarea distantei pentru functiile de traiectorie G1, G2, G3

ADISPOS= Aproximarea distantei pentru avans rapid G0

Functia

În modul de conturare, conturul pe cât posibil este

prelucrat cu un avans constant , fara taiere libera.

Rezultatul este o rotunjire a contururilor fara muchii

ascutite prin prelucrari scurte.

Avansul uniform creaza de asemenea conditii mai

bune de aschiere si aceasta implica o mai buna

calitate a suprafetei.

În modul de conturare, deplasarea nu are loc exact la

tranzitiile pe conturul programat. În timpul modului de

conturare, texte cu "MSG" nu trebuie sa fie

programate, în caz contrar producându-se întreruperi.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Modul de conturare, G64

În modul de conturare, scula parcurge tangential

tranzitiile pe contur cu un avans pe cât posibil

constant (fara încetinire la marginile frazei). Când este

schimbata directia de miscare, punctele de schimbare

a conturului sunt netezite. Functia lucreaza cu

comanda anticipata a vitezei (a se vedea paginile

urmatoare).

De asemenea se pot parcurge colturi cu viteza

constanta. În acest caz, viteza este redusa în

concordanta cu o limita de acceleratie si un factor de

supraîncarcare.

Gradul de netezire al punctelor de schimbare a

conturului depinde de viteza de avans si de factorul de

supraîncarcare.

Viteza de avans

constanta

Factorul de supraîncarcare poate fi definit în datele

masinii. Cu G641 se poate specifica domeniul de

rotunjire dorit în mod explicit. (a se vedea paginile

urmatoare).

Modul de conturare cu rotunjire programabila de

trecere, G641

Cu G641, echipamentul insereaza de asemenea

elemente de tranzitie pe contur. Cu ADIS=… sau

ADISPOS=… se poate specifica raza de rotunjire a

colturilor.

Exemplu: N10 G641 ADIS=0.5 G1 X… Y…

Fraza de aproximare a pozitiei poate începe cel mai

devreme cu 0,5 mm înainte de sfârsitul programat al

frazei anterior si trebuie sa se termine cu 0,5 mm

dupa sfârsitul frazei.

Aceste configurari ramân modale.

G641 opereaza de asemenea cu comanda Look

Ahead a vitezei (a se vedea paginile ce urmeaza).

max. 0.5 mm Sfârsit de contur progamat

ADIS/ADISPOSmax. 0.5 mm



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Daca nu este programat ADIS/ADISPOS, se valideaza

valoarea zero; de aceea modul de parcurgere al G64

este de asemenea valid. Cu traiectorii mai scurte,

distanta aproximata este redusa automat (cu maxim.

36%).

Conturarea G64/G641 peste mai mult de o fraza

Aici este necesara programarea axelor de conturare cu

deplasari ≠ 0 în toate frazele în care modul de conturare

va fi aplicat. Altfel, ultima fraza este terminata automat

cu o oprire exacta si conturarea este întrerupta. Sunt

permise frazele intermediare care contin doar

comentarii, frazele de calcul sau apelari de

subprograme.

Axele de pozitionare

Axele de pozitionare se deplaseaza întotdeauna

conform principiului opririi exacte cu fereastra de

pozitionare fina (ca la G601). Daca o fraza CN are de

asteptat axele de pozitionare, conturarea este

întrerupta pe axele de conturare NC.

Iesirile de comanda

Functiile auxiliare care sunt activate dupa sfârsitul

miscarii sau înainte de miscarea urmatoare întrerup

modul de conturare.

Comanda Look Ahead a vitezei,

Look Ahead ( anticipare )

În modul de conturare cu G64 sau G641,

echipamentul anticipeaza comanda vitezei cu câteva

fraze NC în avans. Aceasta permite accelerarea si

încetinirea peste fraze multiple cu treceri aproape

tangentiale.

Look Ahead este foarte potrivita pentru prelucrarea cu

secvente de miscare alcatuite din traiectorii scurte de

deplasare cu viteze mari de avans. Numarul de fraze

NC incluse în calculul Look Ahead poate fi definit în

datele masinii.X

v

N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7 N8 N9

Pattern de viteza cu G60/G64

G64 cu privire înainteViteza de avans programata

G60



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Look Ahead peste mai mult de o fraza este optiune.

Conturarea cu deplasare rapida G0

Pentru deplasarea rapida trebuie specificata de

asemenea una din functiile G60/G9 sau G64/G641. În

caz contrar, va fi utilizata configurarea implicita din

datele masinii.

Program exemplu

La aceasta piesa, cele doua colturi exterioare ale

canelurii sunt atinse exact. Toate celelalte prelucrari se

realizeaza în modul de conturare.

7

X

Y

1060

80100

Z

Y

7050 40

10

Oprire exacta fina

N10 G17 T1 G41 G0 X10 Y10 Z2 S300 M3 Atingerea punctului de pornire, activarea

arborelui, compensarea traiectoriei


N30 G641 ADIS=0.5 Trecerile pe contur sunt netezite

N40 Y40N50 X60 Y70 G60 G601 Atingerea pozitiei exacte cu ajutorul opririi

exacte fine

N60 Y50N70 X80N80 Y70N90 G641 ADIS=0.5 X100 Y40 Trecerile pe contur sunt netezite

N100 X80 Y 10N110 X10N120 G40 G0 X-20 Dezactivarea compensarii traiectoriei

N130 Z10 M30 Retragerea sculei, sfârsit de program


5.3 Configurarea acceleratiei, BRISK, SOFT, DRIVE 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.3 Configurarea acceleratiei, BRISK, SOFT, DRIVE

Explicarea comenzilor ,

BRISK Accelerare brusca a axelor de conturare

BRISKA(axis1,axis2,…) Comutare pe accelerare brusca a axelor programate

SOFT Accelerare lenta a axelor de conturare

SOFTA(axis1,axis2,…) Comutare pe accelerare lenta a axelor programate

DRIVE Reducerea acceleratiei pâna la o viteza a axelor de

conturare care poate fi stabilita în

$MA_ACCEL_REDUCTION_SPEED_POINT (se aplica

numai la FM-NC)

DRIVEA(axis1,axis2,…) Reducerea acceleratiei pâna la o viteza a axelor

programate care poate fi stabilita în

$MA_ACCEL_REDUCTION_SPEED_POINT (se aplica

numai la FM-NC)

JERKA(axis1,axis2,…) Acceleratia configurata în datele masinii

$MA_POS_AND JOG_JERK_ENABLE sau

$MA_ACCEL_TYPE_DRIVE este activa pentru axele

programate

Functia

BRISK, BRISKA

Saniile axelor se deplaseaza cu acceleratie maxima

pâna la atingerea vitezei de avans. BRISK permite

optimizarea în timp a prelucrarii, desi cu salturi în

curba de accelerare.

SOFT, SOFTA

Saniile axelor se deplaseaza cu acceleratie constanta

pâna la atingerea vitezei de avans.

Acceleratia lenta permite o acuratete mai mare a

traiectoriei si o uzura mai mica a masinii.

Exemplu: N10 G1 X… Y… F900 SOFTN20 BRISKA(AX5,AX6)

BRISK(optimizarea timpului)

SOFT (uzurã redusã a echipamentului)

Setarea punctului

Vite

za d

e av

ans

pe tr

aiec

torie

Timp


5.3 Configurarea acceleratiei, BRISK, SOFT, DRIVE 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Schimbarea între BRISK si SOFT poate cauza oprirea

la schimbarea frazei . Raspunsul acceleratiei pentru

axele de conturare poate fi definit în datele masinii.

Functia

DRIVE, DRIVEA

Saniile axelor se deplaseaza cu o rata de accelerare

maxima pâna la viteza limita stabilita în datele

masinii. Rata de accelerare este atunci redusa în

conformitate cu datele masinii, pâna când viteza de

avans este atinsa.

Functia permite adaptarea în conditii optime a

caracteristicilor acceleratiei pentru caracteristica unui

anumit motor, de exemplu în cazul unui motor pas cu

pas.

Exemplu: N05 DRIVEN10 G1 X… Y… F1000N20 DRIVEA (AX4, AX6)

Setarea punctului

Limita acceleratiei constante

TimpVite

za d

e av

ans

pe traiec

torie


5.4 Privire asupra diferitelor modalitati de comanda a vitezei 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.4 Privire asupra diferitelor modalitati de comanda a vitezei

= Viteza de avans pe traiectorie

N1, G1

N1

N2, G3

N2

N3, G1

N3

N4, G3

N4

N5, G2

N5

N6, G1

N6

N7, G0

N7

Z

X

N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7

N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7t

t

F

F

F

F

t

N1 N2 N3 N4 N5 N6 N7t

G64 SOFT

G64 BRISK

G60 G603 (fara timp de asteptare)

G60 G601 (Timp de asteptare cu G60)

Curba de contur

VPath

VPath

VPath

Traversare rapida

VPath


5.5 Deplasare cu precomanda avansului, FFWON, FFWOF 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.5 Deplasare cu precomanda avansului, FFWON, FFWOF


FFWON Activarea precomenzii avansului

FFWOF Dezactivarea precomenzii avansului

Functia

Precomanda avansului reduce spre zero posibilitatea

depasirii vitezei la conturare.

Deplasarea cu precomanda avansului permite o

acuratete mai mare a traiectoriei si aceasta

îmbunatateste rezultatele prelucrarii.

Exemplu: N10 FFWONN20 G1 X… Y… F900 SOFT

Note suplimentare

Tipul precomenzii avansului care va fi utilizat si axele de conturare care sunt parcurse cu acesta se

determina cu datele masinii.

Implicit: Precomanda avansului functie de viteza

Optional: Precomanda avansului functie de acceleratie (nu este posibil cu FM-NC, 810D)


5.6 Precizia programabila a conturului, CPRECON, CPRECOF 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.6 Precizia programabila a conturului, CPRECON, CPRECOF


CPRECON Activarea preciziei programabile a conturului

CPRECOF Dezactivarea preciziei programabile a conturului

Functia

La operatiile de prelucrare fara precomanda avansului

(FFWON), pot aparea erori la contururile curbe din

cauza diferentelor datorate vitezei dintre pozisia

prescrisa si cea reala .

Functia pentru comanda preciziei conturului CPRECON

face posibila stocarea unei erori maxime permise a

conturului în programul NC. Marimea erorii conturului

este specificata cu datele de configurare

$SC_CONTPREC.

În baza acestor date si a factorului de amplificare (relatia

dintre viteza si eroarea de urmarire) al axelor de

conturare afectate, echipamentul calculeaza viteza

maxima pe traiectorie la care eroarea de contur produsa

de suprareglaj nu depaseste valoarea minima stocata în

datele de configurare.

Functia Look Ahead permite ca întreaga traiectorie sa fie

parcursa cu precizia programata a conturului.

Exemplu:N10 X0 Y0 G0N20 CPRECON ;Activarea preciziei conturului

N30 F10000 G1 G64 X100 ;Prelucrarea conturului cu 10 m/min în modul

de conturareN40 G3 Y20 J10 ;Limitarea automata a avansului în fraza cu

interpolare circularaN50 X0 ;Avans fara limitare 10m/min

Note suplimentare

O viteza minima poate fi definita în datele de configurare

$SC_MINFEED; Viteza de avans nu trebuie sa fie mai

mica decât aceasta valoare.


5.7 Durata de asteptare, G4 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


5.7 Durata de asteptare, G4

Programare

G4 F…G4 S…(Programat în fraze NC separate)


G4 Activarea duratei de asteptare

F… Durata specificata în secunde

S… Durata specificata în rotatii ale arborelui principal

Functia

Se poate folosi G4 pentru a întrerupe prelucrarea

piesei între doua fraze NC pentru o durata

programata, de exemplu la aschierea libera.

Secventa

Exemplu:N10 G1 F200 Z-5 S300 M3 ;Avans F,

;Viteza arborelui SN20 G4 F3 ;Durata de asteptare 3sN30 X40 Y10N40 G4 S30 ;Durata de asteptare

pentru ;30 de rotatii;Aceste rotatii corespund ;la S=300 rpm si 100%;Corectia vitezei de;rotatie la t=0.1 min

N40 X... ;Viteza de avans si;Viteza de rotatie active

;în continuare;pentru a avea efect

Alte note

Cuvintele cu F... si S... sunt utilizate pentru

specificarea duratei numai în fraze cu G4.

Orice viteza de avans F programata si viteza de

rotatie a arborelui S ramân valabile.


5.7 Durata de asteptare, G4 5

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note

6 08.97 Cadre 6


Cadre

6.1 Generalitati ........................................................................................................................................................6-148

6.2 Instructiuni cadru ............................................................................................................................................6-149

6.3 Deplasare programabila a originii, TRANS, ATRANS .........................................................................6-151

6.4 Rotirea programabila, ROT, AROT............................................................................................................6-153

6.5 Factorul de scalare programabil, SCALE, ASCALE ...........................................................................6-160

6.6 Rabaterea programabila, MIRROR, AMIRROR.....................................................................................6-163

6.7 Generarea cadrelor în concordanta cu pozitia sculei, TOFRAME...................................................6-166

6.8 Deselectarea cadrului ...................................................................................................................................6-167

6 Cadre 08.97

6.1 Generalitati 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.1 Generalitati

Ce este un cadru?Cadrul este un termen conventional pentru o expresiegeometrica care descrie o regula aritmetica, cum ar fi otranslatie sau o rotire.

Cadrele sunt folosite pentru a descrie pozitia unui sistemde coordonate destinatie specificând coordonatele sauunghiurile pornind de la sistemul de coordonate curent alpiesei.

Cadre posibile• Cadrul de baza (deplasarea de baza)• Cadre configurabile (G54...G599)• Cadre programabileReferinte: /PG/, Manual de programare, Avansat

X2

Y2

X1

Y1

Z1=Z2

XM

YM

ZM

Depla

sarea

origin

ii

Rotatie în jurul axei Z

Componentele cadrelorUn cadru poate consta din urmatoarele reguli aritmetice:• Translatie, TRANS, ATRANS• Rotire, ROT, AROT• Scalare, SCALE, ASCALE• Rabatere, MIRROR, AMIRROR

Instructiunile cadru de mai sus sunt programate în frazeNC separate si executate în ordinea programata.

TRANS, ATRANS

SCALE, ASCALE MIRROR,AMIRROR

ROTAROT

Y

X

Y

X

Y

X

Y

X

6 08.97 Cadre

6.2 Instructiuni cadru 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.2 Instructiuni cadru

Cadrul de baza (deplasarea de baza)Cadrul de baza descrie transformarea sistemului decoordonate de la Sistemul de coordonate de baza (BCS)la Sistemul de coordonate de baza al originii (BOS) siare acelasi efect ca pentru cadre configurabile.

Instrunctiuni configurabileInstructiunile configurabile sunt deplasari ale originii carepot fi apelate din orice program NC cu comenzile G54 siG599. Valorile deplasarii sunt definite de utilizator sistocate în zona de memorie a deplasarilor de origine înechipament. Sunt folosite pentru a defini sistemul decoordonate al originii piesei (WOS).

Instructiuni programabileInstructiunile programabile (TRANS, ROT, …) suntvalabile în programul NC curent si se raporteaza lainstructiunile configurabile. Cadrul programabil este folositpentru a defini Sistemul de coordonate al piesei (WCS).

Instructiuni substitutiveTRANS, ROT, SCALE si MIRROR sunt instructiuni desubstituire,de exemplu fiecare din aceste instructiuni anuleaza toatecelelalte instructiuni cadru programate anterior.

Ultima deplasare configurabila a originii apelataG54 - G599 este folosita ca referinta.

TRANS

TRANS

6 Cadre 08.97

6.2 Instructiuni cadru 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Instructiuni aditiveATRANS, AROT, ASCALE si AMIRROR sunt instructiuniaditive.Originea curenta configurata sau ultima origine a pieseiprogramata cu instructiuni cadru este folosita ca referinta.Instructiunile de mai sus sunt adaugate cadrelorexistente.

Nota: Instructiunile aditive sunt folosite frecvent însubprograme. Functiile de baza definite în programulprincipal nu se pierd dupa sfârsitul subprogramului dacasubprogramul a fost programat cu atributul SAVE.

TRANS

ATRANS

6 08.97 Cadre

6.3 Deplasare programabila a originii, TRANS, ATRANS 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.3 Deplasare programabila a originii, TRANS, ATRANSProgramare

TRANS X… Y… Z… (Programare în fraza NC separata)ATRANS X… Y… Z… (Programare în fraza NC separata)


TRANS Deplasare absoluta a originii, cu referire la valoarea curenta valabila a originiipiesei stabilita cu G54 - G599

ATRANS la fel ca TRANS, dar cu deplasare aditionala a originiiX Y Z Valoarea deplasarii în directia axelor specificate

Functia

TRANS/ATRANS pot fi folosite pentru programareatranslatiilor pentru toate axele de conturare si pozitionareîn directia axelor specificate. Aceasta permite lucrul cudiferite origini, de exemplu la realizarea proceselor deprelucrare repetitive în diferite pozitii ale piesei.

Z M

Z Z

YM

Y

Y

XM

X

X

G54

TRANS

Secventa

Instructiune substitutiva, TRANS X Y ZTranslatia prin valorile de deplasare programate îndirectia axelor specificate (axe de conturare, axesincrone si axe de pozitionare).Ultima deplasare configurabila specificata (G54 - G599)este folosita ca referinta.

Comanda TRANS anuleaza toate cadrele programabileactivate anterior.

Se poate folosi ATRANS pentru a programa o translatiecare trebuie adaugata cadrelor existente.

TRANS

TRANS

6 Cadre 08.97

6.3 Deplasare programabila a originii, TRANS, ATRANS 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Instructiune aditiva, ATRANS X Y ZTranslatia prin valorile programate ale deplasarii îndirectiile axelor specificate.

Originea configurata curent sau ultima origine programataeste folosita ca referinta.

Dezactivarea deplasarii programabile a originiiPentru toate axele:TRANS (fara parametrul de axa)

TRANS

ATRANS

Aici, toate cadrele programate anterior sunt anulate.Deplasarea configurabila a originii ramâne programata.

Program exemplu

La aceasta piesa, formele prezentate se repeta de câtevaori în acelasi program.

Secventa de prelucrare pentru acasta forma este stocataîntr-un subprogram.

Se utilizeaza translatia pentru a fixa numai acele originiale piesei si apoi se apeleaza subprogramul.

Y

X

YM

XM

Y

X

Y

X

G54

1050

10

50

N10 G1 G54 Planul de lucru X/Y, originea pieseiN20 G0 X0 Y0 Z2 Atingerea punctului de startN30 TRANS X10 Y10 Deplasare absolutaN40 L10 Apel subprogramN50 TRANS X50 Y10 Deplasare absolutaN60 L10 Apel subprogramN70 M30 Sfârsit program

6 08.97 Cadre

6.4 Rotirea programabila, ROT, AROT 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.4 Rotirea programabila, ROT, AROT

Programare

ROT X… Y… Z…ROT RPL=…

AROT X… Y… Z…AROT RPL=…

Fiecare instructiune trebuie sa fie programata în fraze NCseparate.


ROT Rotirea absoluta cu referire la originea curenta valabila a piesei fixata cu G54 -G599

AROT Rotire aditiva cu referire la originea curenta valabila fixata sau programataX Y Z Rotire în spatiu; axele geometrice în jurul carora are loc rotireaRPL Rotire în plan; unghiul cu care este rotit sistemul de coordonate

Functia

ROT/AROT pot fi folosite pentru rotirea sistemului decoordonate al piesei în jurul fiecarei axe geometrice X, Y,Z sau cu unghiul RPL în planul de lucru selectat G17 -G19 (sau în jurul axei de avans perpendiculare).

Aceasta permite prelucrarea într-o singura desfasurare asuprafetelor înclinate sau a unor fete ale piesei.

6 Cadre 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Secventa: Rotirea în spatiu

Instructiune substitutiva, ROT X Y ZSistemul de coordonate este rotit cu unghiul programat înjurul axelor specificate.Punctul de rotire este ultima deplasare de origineconfigurabila specificata (G54 - G599).

Comanda ROT anuleaza cadrele programabileconfigurate anterior.

O noua rotire bazata pe cadrele existente esteprogramata cu AROT.

Y

X

Instructiune aditiva, AROT X Y ZRotirea cu o valoare unghiulara programata în directiaaxelor specificate.

Punctul de rotire este originea configurata curent sauultima origine programata.

ROT

AROT

Y

X

Nota

Pentru ambele instructiuni, se va nota ordinea si directiaîn care au loc rotatiile (a se vedea pagina urmatoare).

6 08.97 Cadre


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Directia de rotireSe defineste ca directie pozitiva de rotire:Vederea în directia pozitiva a axelor de coordonate sirotire în sensul acelor de ceas.

Ordinea de rotire

Z

Y

X+

-

+

+-

-

Se pot roti pâna la trei axe geometrice simultan, într-ofraza NC.

Ordinea notatiei RPY (= rasucire, înclinare, giratie) sauunghiul eulian prin care se efectueaza rotatiile pot fidefinite în parametrii masinii.Notatia RPY este configurarea implicita. Aceastadefineste ordinea de rotire în modul urmator:1. Rotirea în jurul celei de-a treia axe geometrice (Z)2. Rotirea în jurul celei de-a doua axe geometrice (Y)3. Rotirea în jurul primei axe geometrice (X)

Aceasta ordine se aplica daca axele geometrice suntprogramate într-o singura fraza.Se aplica si independentordinea de introducere.Daca numai doua axe trebuie sa fie rotite, parametrulpentru a trei axa (cu valoare 0) poate fi omis.

Z

Y

0

1

2X

Domeniul de valoriRotirea în jurul primei axe geometrice: –180° la +180°Rotirea în jurul celei de-a doua axe geometrice: –89.999°la +90°Rotirea în jurul celei de-a treia axe geometrice: –180° la+180°Toate rotirile posibile trebuie sa se afle în acest domeniude valori. Valorile din afara acestui domeniu sunt adusede echipament în interiorul domeniului. Acest domeniu devalori se aplica tuturor variabilelor de cadru.

6 Cadre 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Daca se doreste definirea ordinii de rotire individual, se vaprograma succesiv rotirea dorita pentru fiecare axa cuAROT.

Planul de lucru se roteste de asemeneaPlanul de lucru definit cu G17, G18 sau G19 se roteste înspatiu.

Exemplu:Planul de lucru G17 X/Y si sistemul de coordonate alpiesei sunt pozitionate pe suprafata superioara a piesei.Translatia si rotirea sunt folosite pentru a muta sistemulde coordonate pe una din fetele laterale.Si planul de lucru G17 se roteste.

Aceasta facilitate poate fi folosita pentru a programapozitia planului de destinatie în coordonate X/Y si avansulpe directia Z.

Z

Z

X

X

Y

Y

G17

G17

Conditie preliminara:Scula trebuie sa fie pozitionata perpendicular pe planulde lucru. Directia pozitiva a axei de avans este îndirectia prinderii sculei. Specificarea CUT2DF activeazacompensarea razei sculei în planul rotit. Pentru maimulte informatii a se vedea capitolul "2 1/2 DCompensarea sculei, CUT2D CUT2DF“.

Secventa: Rotirea în plan

Sistemul de coordonate este rotit în planul selectat cuG17 - G19.

Instructiune substitutiva, ROT RPLInstructiune aditiva, AROT RPLSistemul de coordonate este rotit cu unghiul programatcu RPL = în planul curent.

A se vedea "Rotirea în spatiu" pentru mai multe informatii.

Z

ROT

XY X

Z

Y

G18

G19

G17

G17

G18G19

6 08.97 Cadre


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Schimbarea planuluiDaca se programeaza o schimbare a planului (G17 -G19) dupa rotire, unghiurile de rotire programate pentruaxe sunt retinute si se aplica în continuare în noul plande lucru.

În consecinta se recomanda dezactivarea rotirii înainte deschimbarea planului.

Dezactivarea rotiriiPentru toate axele:ROT (fara parametrul de axa)

În ambele cazuri, toate cadrele programate anterior suntanulate.

Exemplu de programare: Rotirea planului

La aceasta piesa, formele prezentate se repeta de câtevaori în acelasi program.Rotatiile trebuie sa fie efectuate în plus fata de translatie,deoarece formele nu sunt aranjate paralel cu axele.

X

Y

30

60°45°

7

2055

10

3540

r7

128

N10 G17 G54 Planul de lucru X/Y, originea pieseiN20 TRANS X20 Y10 Deplasare absolutaN30 L10 Apel subprogramN40 TRANS X55 Y35 Deplasare absolutaN50 ROT RPL=45 Rotirea sistemului de coordonate cu 45°N60 L10 Apel subprogramN70 TRANS X20 Y40 Deplasare absolutaN50 AROT RPL=15 Rotire relativa cu 15°N60 L10 Apel subprogramN70 G0 X100 Y100 RetragereN80 M30 Sfârsit program

6 Cadre 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu de programare:Rotirea în spatiu

În acest exemplu, suprafetele paraxiale si înclinate alepiesei trebuie sa fie prelucrate într-o singura configurare.Conditie prealabila: Scula trebuie sa fie asezataperpendicular pe suprafata înclinata în directia rotita aaxeiZ.

X

Z

30°

X

Y

r7

30

7

1045

2010

128

5

N10 G17 G54 Plan de lucru X/Y, Originea pieseiN20 TRANS X10 Y10 Deplasare absolutaN30 L10 Apel subprogramN40 ATRANS X35 Deplasare relativaN50 AROT Y30 Rotire în jurul axei YN60 ATRANS X5 Deplasare relativaN70 L10 Apel subprogramN80 G0 X300 Y100 M30 Retragere, sfârsit program

6 08.97 Cadre


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu de programare:Prelucrarea mai multor suprafete

În acest exemplu, formele identice de pe doua feteperpendiculare ale piesei sunt prelucrate cu ajutorulsubprogramelor.

Configurarea directiei de avans, a planului de lucru si aoriginii în noul sistem de coordonate de pe suprafata dindreapta a piesei se regaseste pe suprafata superioara.

Conditiile necesare pentru executia subprogramului,aplicate ca mai înainte, sunt: planul de lucru G17, planulde coordonate X/Y, directia de avans Z.

Z

Z

X

X

Y

Y

G17

G17

N10 G17 G54 Plan de lucru X/Y, originea pieseiN30 L10 Apel subprogramN30 TRANS X100 Z-10 Deplasare absolutaN40 AROT Y90 Rotirea sistemului de coordonate în jurul YN50 AROT Z90 Rotirea sistemului de coordonate în jurul ZN60 L10 Apel subprogramN70 G0 X300 Y100 M30 Retragere, sfârsit program

6 Cadre 08.97

6.5 Factorul de scalare programabil, SCALE, ASCALE 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.5 Factorul de scalare programabil, SCALE, ASCALEProgramare

SCALE X… Y… Z… (Programare în fraza curenta NC)

ASCALE X… Y… Z… (Programare în fraza curenta NC)


SCALE Marire/micsorare absoluta cu referire la sistemul curent valabil de coordonatefixat cu G54 - G599

ASCALE Marire/micsorare relativa cu referire la sistemul curent valid de coordonatefixat sau programat

X Y Z Factor de scalare în directia axelor specificate

Functia

SCALE/ASCALE permit programarea factorilor descalare în directia axelor specificate pentru toate axelede conturare, sincrone sau de pozitionare.Aceasta permite modificarea dimensiunii unui profil.Astfel se pot programa profile geometrice similare dedimensiuni diferite.

Secventa

Instructiune substitutiva, SCALE X Y ZSe poate specifica un factor individual de scalare pentrufiecare axa, cu care profilul va fi marit sau micsorat.Scalarea se raporteaza la sistemul de coordonate alpiesei fixat cu G54 - G57.

Comanda SCALE anuleaza toate configurarileprecedente ale cadrelor programabile.

X

Z

Y

6 08.97 Cadre


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Instructiune aditiva, ASCALE X Y ZSe pot programa schimbari de scara care vor fi adaugatecadrelor existente folosind comanda ASCALE. În acestcaz ultimul factor de scalare valabileste multiplicat cu cel nou.Sistemul de coordonate curent sau cel programatanterior este folosit ca referinta pentru schimbarea scarii.

Dezactivarea factorului de scalarePentru toate axele:SCALE (fara parametrul de axa)

Toate cadrele programate anterior sunt sterse.

Note suplimentare

Daca se programeaza o deplasare cu ATRANS dupaSCALE, valorile deplasarii sunt deasemenea scalate.

Se va avea mare grija la utilizarea factorilor de scalarediferiti!Exemplu: interpolarile circulare pot fi scalate numaifolosind factori identici.

Oricum, se pot folosi factori de scalare diferiti pentruprogramarea cercurilor deformate, de exemplu.

6 Cadre 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

La aceasta piesa, cele doua buzunare apar de doua ori,dar de marimi diferite si la unghiuri diferite unul de altul.

Secventa de prelucrare este stocata într-un subprogram.

Se va folosi translatia si rotirea pentru fixarea fiecareiorigini a piesei, se va reduce conturul cu o scalare si apoise apeleaza din nou subprogramul.

X

Y

1540

35°

1520

N10 G17 G54 Planul de lucru X/Y, originea pieseiN20 TRANS X15 Y15 Deplasare absolutaN30 L10 Prelucrarea buzunarului mareN40 TRANS X40 Y20 Deplasare absolutaN50 AROT RPL=35 Rotire în plan cu 35°N60 ASCALE X0.7 Y0.7 Factor de scalare pentru buzunarul micN70 L10 Prelucrarea buzunarului micN80 G0 X300 Y100 M30 Retragere, sfârsit program

6 08.97 Cadre

6.6 Rabaterea programabila, MIRROR, AMIRROR 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


6.6 Rabaterea programabila, MIRROR, AMIRROR

Programare

MIRROR X0 Y0 Z0 (Programare în fraza NC curenta)

AMIRROR X0 Y0 Z0 (Programare în fraza NC curenta)


MIRROR Rabatere absoluta cu referire la sistemul curent valabil de coordonate fixat cu G54 -G599

AMIRROR Relativa cu referire la sistemul curent valabil de coordonate fixat sau programatX Y Z Axele de coordonate a caror directie urmeaza sa fie schimbata. Valoarea specificata aici

poata fi aleasa liber, ex. X0 Y0 Z0

Functia

MIRROR/AMIRROR pot fi folosite pentru a rabate profilelepiesei fata de axele de coordonate. Toate miscarile dedeplasare care sunt programate dupa apelul rabaterii, deexemplu în subprogram, sunt executate în oglinda.

Secventa

Instructiune substitutiva, MIRROR X Y ZPrin programarea rabaterii se întelege o schimbare axialaa directiei în planul de lucru selectat.

Exemplu: planul de lucru G17 X/YRabaterea pe axa Y presupune o schimbare de directiepe X si este programata ulterior cu MIRROR X0.

Conturul este prelucrat în oglinda pe partea opusa a axeide rabatere Y.

X

YMIRROR X

MIRROR Y

6 Cadre 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Rabaterea se refera la axele de coordonate fixate cu G54- G57.

Comanda MIRROR anuleaza toate configurarileanterioare ale cadrelor programabile.

Instructiune aditiva, AMIRROR X Y ZO rabatere care trebuie adaugata la o transformareexistenta se programeaza cu AMIROR.

Sistemul curent de coordonate sau ultimul programat sefolosesc ca referinta.

Dezactivarea rabateriiPentru toate axele:MIRROR (fara parametrul de axa)

Aceasta anuleaza toate cadrele programate anterior.

TRANS

AMIRROR

Note suplimentare

Comanda de rabatere impune echipamentuluischimbarea automata a comenzilor de compensare atraiectoriei (G41/G42 sau G42/G41) în conformitate cunoile directii de prelucrare.

Acelasi lucru se aplica si la directia de parcurgere acercului (G2/G3 sau G3/G2).

Daca se programeaza o rotire relativa cu AROT dupaMIRROR, poate fi necesar sa se lucreze cu directiiinversate de rotire (pozitiv/negativ sau negativ/pozitiv).Rabaterile pe axele geometrice sunt transformateautomat de echipament în rotiri si, daca este cazul, înrabateri fata de axele de rabatere specificate în datelemasinii. Acest lucru se aplica si la deplasarileconfigurabile de origine.

X

Y

G42

MIRROR X

G41

G02G03

6 08.97 Cadre


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Se programeaza conturul prezentat aici o singura data caun subprogram si celelalte trei contururi cu operatii derabatere.

Originea piesei se afla în centrul conturului.

Y

X

12

43

N10 G17 G54 Planul de lucru X/Y, originea pieseiN20 L10 Prelucrarea primului contur, dreapta susN30 MIRROR X0 Rabaterea pe axa Y,

directia este inversata pe XN40 L10 Prelucrarea celui de-al doilea contur, stânga

susN50 AMIRROR Y0 Rabatere relativa pe axa X,

directia este inversata pe YN60 L10 Prelucrarea celui de-al treilea contur, stânga

josN70 MIRROR Y0 Rabatere pe axa X,

directia este inversata pe XN80 L10 Prelucrarea celui de-al patrulea contur,

dreapta josN90 MIRROR Dezactivarea rabateriiN100 G0 X300 Y100 M30 Retragere, sfârsit program

6 Cadre 08.97

6.7 Generarea cadrelor în concordanta cu pozitia sculei, TOFRAME 6

840 DNCU 572NCU 573


6.7 Generarea cadrelor în concordanta cu pozitia sculei, TOFRAMEProgramare

TOFRAME

Explicatii

Dupa fraza cu TOFRAME noul cadru va avea axa Z îndirectia aplicarii sculei.

Functia

TOFRAME produce un cadru a carui axa Z coincide cuorientarea curenta a sculei.

Aceasta functie se poate utiliza la retragerea sculei dupao deteriorare a acesteia într-un program în 5 axe faracoliziune, numai prin simpla retragere a axei Z.

Cadrul care rezulta va descrie orientarea si este scris învariabila de sistem pentru cadru programabil$P_PFRAME.

Z

Z

X

X

X

Y

Y

Y

Generatedframe

Tool retractionalong Z axis

Currenttool orientation

Basic

Basic

Basic

Note suplimentare

Dupa ce orientarea sculei a fost programata cuTOFRAME, toate miscarile axelor geometriceprogramate se raporteaza la cadrul generat de aceastaprogramare.

Pozitia celorlalte doua axe este definita în datele masinii.

6 08.97 Cadre

6.8 Deselectarea cadrului 6

840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810 D


6.8 Deselectarea cadruluiDezactivarea transformarii coordonatelorSe va face o distinctie între

• dezactivarea nemodala si• dezactivarea modala.

A se vedea tabelul pentruinstructiunile corespunzatoare.


G500 Dezactiveaza toate cadrele configurabileDRFOF Dezactiveaza (sterge) deplasarile cu roata de mâna (DRF)G53 Dezactivare nemodala pentru toate cadrele programabile si configurabileG153 Dezactivare nemodala pentru toate cadrele programabile, configurabile si de

bazaSUPA Dezactivare nemodala pentru toate cadrele programabile, configurabile,

deplasarile cu roata de mâna (DRF) si deplasari prestabiliteTRAFOOF Dezactivarea transformarii

Note suplimentare

Cadrele programabile sunt sterse specificândcomponentele TRANS, ROT, SCALE, MIRROR fara nicio axa.

Mai multe informatii se gasesc în paragrafulcorespunzator din acest capitol.

Pentru mai multe informatii despre TRAFOOF, a sevedea /PGA/ Manualul de programare avansat, Capitolul7, Transformarea pe 5 axe.

6 Cadre 08.97 6

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Note

7 08.97 Comanda vitezei de avans si a turatiei arborelui 7


Comanda vitezei de avans si a turatiei arborelui

7.1 Viteza de avans ..............................................................................................................................................7-170

7.2 Viteza de avans pentru axe de pozitionare si arbori............................................................................7-174

7.3 Parcurgerea axelor de pozitionare, POS, POSA, POSP...................................................................7-177

7.4 Corectia procentuala a vitezei de avans, OVR, OVRA .......................................................................7-180

7.5 Corectia vitezei de avans cu manivela electronica, FD, FDA............................................................7-181

7.6 Corectia procentuala a acceleratiei, ACC ...............................................................................................7-184

7.7 Optimizarea avansului pentru sectiuni curbe de traiectorie, CFTCP, CFC, CFIN.......................7-185

7.8 Viteza arborelui S, directia de rotatie a arborelui M3, M4, M5 .........................................................7-187

7.9 Viteza de aschiere constanta, G96, G97, LIMS...................................................................................7-190

7.10 Viteza periferica constanta a rotii de rectificat, GWPSON, GWPSOF, GWPS .......................7-193

7.11 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru, CLGON, CLGOF ......................................7-196

7.12 Limitarea programabila a vitezei arborelui, G25, G26 .......................................................................7-198

7.13 Comanda arborelui cu controlul pozitiei , SPCON, SPCOF............................................................7-199

7.14 Pozitionarea arborelui cu controlul pozitiei, SPOS, SPOSA ..........................................................7-200

7 Comanda vitezei de avans si a turatiei arborelui 08.97

7.1 Viteza de avans 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.1 Viteza de avansProgramare

G93 or G94 or G95F…FGROUP(X, Y, Z, A, B, …)FL[axis]=…


G93 Viteza de avans în 1/min (numai pentru NCU 572/573)G94 Viteza de avans în mm/min sau toli/min sau grade/minG95 Viteza de avans în mm/rot sau toli/rotF… Avansul în unitati definite de G93, G94, G95FGROUP Avansul F valabil pentru toate axele specificate în FGROUPFL Viteza limita pentru axele sincrone; se aplica unitatea definita cu G94 (avans

rapid maxim)

Functia

Comenzile de mai sus se pot folosi pentru fixareavitezelor de avans în programele NC pentru toate axelecare participa la secventa de prelucrare.

Avansul pe traiectorie este în general compus dincomponente individuale ale vitezei pentru toate axelegeometrice participante la miscare si se raporteaza lacentrul frezei sau la vîrful sculei de strunjire.

X

Y

FMiscare pe directia Y

Mscare pe directia X

Secventa

Unitati de masura ale avansului FSe pot folosi urmatoarele comenzi G pentru a definiunitatile de masura ale avansului. Toate comenzile suntmodale. Datele de intrare sunt în mm sau toli, conformconfigurarii implicite a datelor masinii. Parametriiavansului nu sunt afectati de G70/G71.

7 08.97 Comanda vitezei de avans si a turatiei arborelui


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Viteza de avans G93Unitatea 1/min. Viteza de avans în unitate de timpspecifica timpul necesar pentru parcurgerea unei fraze.Exemplu:N10 G93 G01 X100 F2 înseamna: traiectoria programataeste parcursa în 0,5 min.

Nota: Daca lungimea traiectoriei variaza mult de la frazala fraza, trebuie sa se specifice o noua valoare F înfiecare fraza cu G93. Avansul poate fi de asemeneaspecificat în grade/rot la prelucrarea cu axe de rotatie.

X

Y

G93 X... F2

0.5 minViteza de avans G94mm/min sau toli/min si grade/min

Viteza de avans G95mm/rot sau toli/rot raportat la viteza arborelui de baza –în general arborele de aschiere la freza sau arboreleprincipal la un strung.

În cazul în care comanda G pentru viteza de avans estecomutata între G93, G94 sau G95 viteza de avans petraiectorie trebuie sa fie reprogramata.Avansul poate fi de asemenea specificat în grade/rotcând prelucrarea se face cu axe de rotatie.

Viteza de avans F pentru axele de conturareViteza de avans este specificata cu adresa F. O valoareF poate fi programata într-o fraza NC. Se definesteunitatea pentru viteza de avans cu una din comenzile Gde mai sus.Avansul F actioneaza numai pe axele de conturare siramâne activ pâna când se programeaza un nou avans.

Sunt permisi separatori dupa adrese F.Exemplu:F100 sau F 100 sau F.5 sau F=2*FEED



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Viteza de avans pentru axe sincroneAvansul F programat la adresa F se aplica tuturor axelorde conturare din fraza, dar nu axelor sincrone.

Axele sincrone sunt comandate astfel încât necesitaacelasi timp pentru traiectoriile lor ca si axele deconturare, si toate axele ating punctul lor terminal înacelasi timp.

Deplasarea axelor sincrone cu viteza de traiectorieF, FGROUPCu FGROUP, se stabileste daca o axa de conturare va fiparcursa cu avansul de traiectorie sau ca o axa sincrona.La interpolarea elicoidala, de exemplu, se poate stabilica numai doua axe, X si Y, sa fie parcurse cu avansulprogramat.În acest caz, axa de avans Z, este axa sincrona.

Exemplu: N10 FGROUP(X, Y)

Schimbarea FGROUP1. Prin reprogramarea altei instructiuni FGROUPExemplu: FGROUP(X, Y, Z)

2. Cu FGROUP () fara parametrul de axa

Apoi, se aplica configurarile initiale din datele masinii -axele geometrice sunt parcurse din nou în grupareaaxelor de conturare.

Se impune programarea numelor axelor de canal cuFGROUP.

Unitati de masura pentru axe de rotatie si liniarePentru axele liniare si de rotatie care sunt combinate cuFGROUP si parcurg împreuna traiectoria, avansul esteinterpretat în unitatea de masura a axelor liniare.În functie de datele implicite pentru G94/G95: mm/minsau toli/min si mm/rot sau toli/rot.

Viteza tangentiala a axelor de rotatie în mm/min sautoli/min este calculata conform formulei:

F[mm/min] = F'[degrees / min] * *D[mm]360 [degrees]

π

F: Viteza tangentialaF': Viteza unghiularaπ : Constanta cerculuiD: Diametrul

D

F

F'



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Parcurgerea axelor sincrone cu limita de viteza FLCu aceasta comanda, axele sincrone sunt parcurse laviteza lor limita FL. Viteza de traiectorie a axelor deconturare este redusa daca axele sincrone ating vitezalimita.

De exemplu, Z este o axa sincrona:N10 G0 X0 Y0N20 FGROUP(X)N30 G1 X1000 Y1000 G94 F1000 FL[Y]=500N40 Z-50

O valoare FL poate fi programata pentru o axa. Trebuiefolositi identificatorii axei pentru sistemul de coordonatede baza. Unitatea de masura fixata pentru F este valabilasi pentru FL. Daca nu este programat FL, se aplicaavansul rapid.

Program exemplu

Interpolarea elicoidala. Axele de conturare X si Y cuvitezele de avans programate, axa de avans Z este o axasincrona.

X

Y

Z

Y

10

25

15

20

N10 G17 G94 G1 Z0 F500 FL[Z]=200 Avansul sculeiN20 X10 Y20 Atingerea punctului de startN25 FGROUP(X, Y) Axele X/Y sunt axe de conturare,

Z este axa sincronaN30 G2 X10 Y20 Z-15 I15 J0 F1000 O viteza de avans de 1000 mm/min

se aplica pe traiectoria circularaÎn directia Z, parcurgerea este sincrona



7.2 Viteza de avans pentru axe de pozitionare si arbori 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.2 Viteza de avans pentru axe de pozitionare si arboriProgramare

FA[axa]=…FA[SPI(arbore)]=… sau FA[S…]=…FPR(axa de rotatie) sau FPR(arbore)FPRAON(axa, axa de rotatie) sauFPRAON(axa, arbore) sauFPRAON(arbore, axa de rotatie) sauFPRAON(arbore, arbore)FPRAOF(axa, arbore,…)


FA[axa] Avansul pentru axele de pozitionare specificate în mm/min sau toli/minsau grade/min

FA[SPI(arbore)]

Viteza de pozitionare (avansul axial)pentru arborii specificati în grade/min

FA[S…]FPR Identificarea axei de rotatie sau a arborelui a caror viteza de avans pe

rotatie programata cu G95 trebuie sa fie folosita ca baza pentru vitezade avans pe rotatie a axelor de conturare si sincrone .

FPRAON Activarea vitezei de avans pe rotatie pentru axele de pozitionare siarbori, axial. Prima comanda identifica axele de pozitionare/arborelecare trebuie sa fie parcurs cu o viteza de avans pe rotatie. A douacomanda identifica axa de rotatie/arborele de la care deriva viteza deavans.

FPRAOF Dezactiveaza avansul pe rotatie. Specificarea axei sau arborelui care numai este parcurs cu avans pe rotatie.

Functia

Axele de pozitionare, ca sistemele de transport alepiesei,capetele revolver, lunetele sunt parcurseindependent de axele de conturare si pozitionare. Unavans separat este deci definit pentru fiecare axa depozitionare.Exemplu: FA[A1]=500

La cuplarea sincrona a arborilor, viteza de pozitionare aarborelui de urmarire poate fi programata independentde arborele conducator - de exemplu pentru operatiile depozitionare:

Exemplu: FA[S2]=100

Identificatorii arborilor SPI(…) si S… sunt functionalidentici .



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Secventa

Viteza de avans FA[…]Avansul programat este modal. Avansul este întotdeaunaG94.Sistemele de masura metric/în toli depind de configurareadatelor masinii (G70/G71 nu se aplica în acest caz!) side tipul axelor - de rotatie sau liniare.

Daca nu se programeaza nici o valoare FA, se aplicavaloarea definita în datele masinii.

În fiecare fraza NC se pot programa pâna la 5 avansuripentru axe de pozitionare sau arbori.

Domeniul de valori0.001…999 999.999 mm/min, grade/min0.001…39 999.9999 toli/min

Avansul FPR(…)Ca o extensie a comenzii G95 (avans pe rotatie raportatla arborele de baza), FPR permite vitezei de avans perotatie sa fie derivata din orice axa de rotatie sau arborealese. G95 FPR (...) este valabila pentru axe deconturare si sincrone.

Daca axa de rotatie/arborele specificate în comanda FPRopereaza cu reglerea pozitiei, atunci legatura prinvaloarea prescrisa este activa. Altfel, este activa legaturaprin valoarea actuala .

Viteza de avans condus se calculeaza cu formula:Viteza de avans condus =viteza de avans programata * Viteza de avans conducatorabsoluta



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu:Axele de conturare X, Y trebuie sa fie parcurse cu oviteza de avans circulara derivata din axa de rotatie A.

N40 FPR(A)N50 G95 X50 Y50 F500

Viteza de avans FPRAON(…,…), FPRAOF(…,…)Comanda FPRAON face posibila derivarea vitezei deavans pe rotatie pentru axe de pozitionare si arborispecifici din viteza de avans curenta a altei axe de rotatiesau arbore.

Prima comanda identifica axa/arborele care trebuie sa fieparcurse cu o viteza de avans pe rotatie. A douacomanda identifica axa de rotatie/arborele care va furnizaviteza de avans. Comanda nu necesita o a douaspecificare. Daca nu exista, viteza de avans este derivatade la arborele de baza .

Viteza de avans pe rotatie poate fi anulata pentru una saumai multe axe/arbori simultan cu comanda FPRAOF.

Viteza de avans este calculata la fel ca pentru FPR(...).

Exemple:Viteza de avans pe rotatie pentru arborele de baza 1trebuie sa fie derivata de la arborele 2.

N30 FPRAON(S1,S2)N40 SPOS=150N50 FPRAOF(S1)

Viteza de avans circulara pentru axa de pozitionare Xtrebuie sa fie derivata de la arborele de baza. Axa depozitionare este parcursa cu viteza 500 mm/rot aarborelui de baza.

N30 FPRAON (X)N40 POS[X]=50 FA[X]=500N50 FPRAOF(S1)


7.3 Parcurgerea axelor de pozitionare, POS, POSA, POSP 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.3 Parcurgerea axelor de pozitionare, POS, POSA, POSPProgramare

POS[axa]=…POSA[axa]=…POSP[axa]=(…,…,…)FA[axa]=…WAITP(axa)=… (Programare în fraza NC curenta)


POS[axa]= Pozitionarea axei; urmatoarea fraza NC nu este activata pâna la atingereapozitiei

POSA[axa]= Pozitionarea axei; urmatoarea fraza NC este activata, chiar daca pozitianu a fost atinsa

POSP[axa]=(,,) Atingerea punctului terminal pe portiuni. Prima valoare indica punctulterminal; a doua lungimea elementului. Atingerea punctului terminal estedefinita de a treia valoare cu 0 sau 1

FA[axa]= Viteza de avans pentru axele de pozitionare, pâna la 5 pe fraza NCWAITP(axa)= Se asteapta terminarea parcurgerii axelor; WAITP trebuie sa fie

programata într-o fraza NC separata[axa]= Numele axelor de canal sau axele geometrice, care sunt atribuite

permanent

Functia

Axele de pozitionare sunt parcurse independent de axelede conturare, cu o viteza de avans separata specificaaxei. Nu exista comenzi de interpolare.

Exemplu pentru axele de pozitionare: Mecanismele dealimentare cu palete, dispozitive de masurare, etc.

Secventa

Cu comenzile POS/POSA/POSP, axele de pozitionaresunt parcurse si secventa de miscare este coordonatasimultan.

Parcurgerea cu POSA[…]=Axa indicata în paranteze este parcursa spre punctulterminal. Trecerea la fraza urmatoare sau executiaprogramului nu sunt afectate de POSA. Miscarea sprepozitia terminala poate fi realizata în timpul executieifrazei NC ulterioare.

În cazul în care comanda este citita în fraza ulterioara,care cauzeaza o oprire a miscarii de înaintare, executiaacestei fraze este întârziata pâna când toate axele suntstationare.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu:N40 POSA[X]=100N50 IF $AA_IM[X]==R100 GOTOF MARKE1N60 G0 Y100N70 WAITP(X)

Oprirea prelucrarii în fraza N50.

Parcurgerea cu POS[…]=Urmatoarea fraza este executata numai când toate axeleprogramate cu POS au atins punctele terminale.

Parcurgerea cu POSP[…]=POSP este specifica programarii miscarilor de pendulare(a se vedea capitolul 9)

Asteptarea sfârsitului deplasarii WAITP(…)WAITP poate fi utilizat la:• Identificarea în programul NC a unei pozitii unde

trebuie sa fie asteptata atingerea punctului terminalde catre o axa programata cu POSA într-o fraza NCanterioara.

• Activarea unei axe ca axa de pendulare.• Activarea unei axe pentru deplasarea ca o axa

concurenta de pozitionare (cu PLC).

Dupa WAITP, atribuirea axelor în programul NC nu maieste valabila; aceasta se aplica pâna când axele suntprogramate din nou.Deci aceste axe pot fi folosite ca axe de pozitionare prinPLC, sa ca axe de pendulare din programul NC/PLC sauMMC.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Axa U: Magazie de palete, deplasarea paletei piesei înzona de lucru

Axa V: Linia de transfer la un dispozitiv de masurare,unde se executa probe de control.

N10 FA[U]=100 FA[V]=100 Functiile de avans specific axelor pentrufiecare axa de pozitionare U si V

N20 POSA[V]=90 POSA[U]=100 G0 X50 Y70 Deplasarea axelor de pozitionare si conturareN50 WAITP(U) Executia programului este continuata numai

când axa U a atins punctul terminalprogramat în N20.

N60 …


7.4 Corectie procentuala a vitezei de avans, OVR, OVRA 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.4 Corectie procentuala a vitezei de avans, OVR, OVRAProgramare

OVR=…OVRA[axe]=…OVRA[SPI(arbore)]=… sau OVRA[S…]=…

Explicarea comenzii

OVR Schimbarea avansului în procente pentru avansul pe traiectorie FOVRA Shimbarea avansului în procente pentru avansul de pozitionare FA sau viteza arborelui

S

Functia

Se poate folosi programarea corectiei procentuale avitezei de avans pentru a modifica acceleratia pentruaxele de conturare, axele de pozitionare si arbori cuajutorul unei comenzi într-un program NC.Exemplu: N10 OVR=25 OVRA[A1]=70Semnificatie: Avansul pe conturare 25%,Avansul de pozitionare pentru A1 70%.

N20 OVRA[SPI(1)]=35 sau N20 OVRA[S1]=35Semnificatie: Viteza pentru arborele 1 35%.Identificatorii arborelui SPI(…) si S… sunt identici pentrufunctie.

Secventa

Schimbarea programabila a vitezei de avans seraporteaza sau este combinata cu corectia fixata lapanoul de comanda al masinii.Exemplu:Fixarea corectiei avansului 80%Programarea corectiei avansului OVR=50Avansul programat pe traiectorie F1000 este schimbatcu F400 (1000 * 0.8 * 0.5). Corectia avansului se aplicasi la deplasarea rapida G0.

Domeniul de valori1…200%, întregi; cu corectie de avans de lucru si avansrapid, vitezele maxime stabilite în datele masinii nu suntdepasite.


7.5 Corectia vitezei de avans cu manivela electronica , FD, FDA 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.5 Corectia vitezei de avans cu manivela electronica , FD, FDAProgramare

FD=…FDA[axe]=0 sau FDA[axe]=…

Explicarea comenzii

FD=… Deplasare cu roata de mâna pentru axele de conturare cu corectia avansuluiFDA[axa]=0 Deplasare cu roata de mâna pentru axele de pozitionare conform traiectoriei

impliciteFDA[axa]=… Deplasare cu roata de mâna pentru axele de pozitionare cu corectia

avansului

Functia

Cu aceste functii se poate folosi roata de mâna pentruparcurgerea axelor de conturare si pozitionare (traiectoriaimplicita) sau la schimbarea vitezelor pe axe ( corectieviteza )în timpul executiei programului.Corectia cu roata de mâna este folosita frecvent laoperatiile de rectificare.

Exemplu pentru parametrul de pozitie.Roata de rectificare care penduleaza în directia Z estedeplasata pe piesa cu roata de mâna. Operatorul poateatunci sa ajusteze pozitia sculei pâna când generareascânteierii este constanta. Când se activeaza "Stergereadistantei de deplasare", programul merge în urmatoareafraza NC si prelucrarea continua în modul NC.

Z

X

Numai corectia vitezei poate fi folosita pentru axele deconturare.

Secventa

Conditii preliminarePentru functia de corectie cu roata de mâna trebuieatribuita o roata de mâna axei care se parcurge. A sevedea Manualul operatorului pentru modul de lucru.Numarul impulsurilor rotii de mâna pe pozitia gradata suntdefinite în datele masinii.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Operatii nemodaleFunctia de corectie cu roata de mâna este nemodala.Functia este dezactivata în fraza NC urmatorare siprogramul NC continua sa fie executat.

Deplasarea cu roata de mâna pe traiectorieimplicita pentru axele de pozitionare, FDA[axa]=0În frazele NC programate cu FDA[axa]=0, avansuleste fixat la zero pentru ca programul sa nu generezevreo miscare de parcurgere. Miscarea de deplasareprogramata la pozitia de destinatie este acum controlataexclusiv de operator prin rotirea rotii de mâna.

Exemplu: N20 POS[V]=90 FDA[V]=0Miscarea automata de deplasare este oprita în frazaN20, Operatorul poate acum misca axele manual.

Directia de miscare, viteza de deplasareAxele urmaresc cu acuratete traiectoria data de roata demâna în directia semnului indicat. În functie de directiade rotatie, deplasarea poate fi înainte sau înapoi - vitezade deplasare fiind cu atât mai mare cu cât roata estemiscata mai rapid.

Domeniul de deplasareDomeniul de deplasare este limitat de pozitia de porniresi de punctul terminal programate cu comanda depozitionare.

Deplasarea cu roata de mâna cu corectia vitezei,FDA[axa]=…Unde este programata FDA[…]=… într-o fraza NC,avansul de la ultima valoare FA programata esteaccelerat sau încetinit la valoarea programata la FDA.Pornind cu avansul curent FDA, se poate accelera sauîncetini deplasarea programata la zero utilizând roata demâna. Valoarea definita în datele masinii este folositapentru viteza maxima.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu: N10 POS[U]=10 FDA[U]=100 POSA[V]=20 FDA[V]=150

Deplasarea axelor de conturare cu corectie curoata de mâna , FDSe aplica urmatoarele conditii preliminare la corectia curoata de mâna pentru axele de conturare:

În fraza NC cu corectie cu roata de mâna programata• o comanda de miscare G1, G2 sau G3, trebuie sa fie

activa,• oprirea exacta G60 trebuie sa fie activa si• avansul pe traiectorie trebuie sa fie specificat cu G94

mm/min sau toli/min.

Avansul pe traiectorie F si corectia cu roata de mâna FDpot sa nu fie programate în aceeasi fraza NC.

Corectia avansuluiCorectia avansului actioneaza doar asupra avansuluiprogramat, si nu asupra miscarilor de parcurgeregenerate cu roata de mâna (cu exceptia corectiei = 0).

Exemplu: N10 G1 X… Y… F500…N50 X… Y… FD=700

Viteza de avans este accelerata la 700 mm/min în frazaN50. Viteza pe traiectorie poate fi crescuta saumicsorata în functie de directia de miscare a rotii demâna.

Nu este posibila deplasarea în directia opusa.

NotaCu corectia de viteza se comanda întotdeauna viteza petraiectorie cu roata de mâna a primei axe geometrice.

Domeniul de deplasareDomeniul de deplasare este limitat de pozitia de porniresi de punctul terminal programat.


7.6 Corectie procentuala a acceleratiei, ACC 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.6 Corectie procentuala a acceleratiei, ACCProgramare

ACC[axa]=…ACC[SPI(arbore)]=… sau ACC(S…)

Explicarea comenzii

ACC Schimbara acceleratiei în procente pentru axele de conturare specificate sauschimbarea vitezei pentru arborele specificat.

Functia

În sectiunile critice ale programului poate fi necesaralimitarea acceleratiei sub valorile maxime, de exemplupentru prevenirea vibratiilor mecanice care pot apare.

Aceasta este o optiune: Numele axelor de canal trebuiesa fie programate ca nume de axe.

Secventa

Se poate folosi corectia programabila de acceleratiepentru a schimba acceleratia pentru fiecare axa deconturare sau arbore printr-o comanda în programul NC.Limita este valabila pentru toate tipurile de interpolare.Valoarea definita în datele masinii determina oacceleratie de 100%,Exemplu: N50 ACC[X]=80Semnificatie: Deplasarea saniei în directia X cu numai80% din acceleratie.

N60 ACC[SPI(1)]=50 sau ACC[S1]=50Semnificatie: Accelerarea sau încetinirea arborelui 1 cunumai 50% din acceleratia maxima. Identificatoriiarborilor SPI(...) si S... sunt identici pentru functie.

Domeniul de valori: 1…200%, întregiDezactivare: ACC[axa]=100, pornire program,

resetare


7.7 Optimizarea avansului pentru sectiuni curbe de traiectorie, CFTCP, 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.7 Optimizarea avansului pentru sectiuni curbe de traiectorie, CFTCP, CFC, CFINExplicarea comenzilor

CFTCP Avans constant pe traiectoria centrului sculeiCFC Avans constant pe contur (vârful sculei)CFIN Avans constant la vârful sculei numai pentru conturul interior, altfel pe

traiectoria centrului sculei

Functia

Avansul programat initial se raporteaza la traiectoriacentrului sculei când corectia G41/G42 este activatapentru raza de aschiere (capitolul 6).

La frezarea circulara - si la interpolarea polinomiala sispline - proportia de transformare a vitezei de avans lavârful sculei este astfel încât sa aiba un efectconsiderabil asupra calitatii piesei prelucrate.

Exemplu: Se frezeaza o raza exterioara mica cu oscula mare. Distanta pe care partea exterioara a sculeitrebuie sa o acopere este mai mare decât distanta de-alungul conturului. Se lucreaza cu un avans foarte mic pecontur.Pentru a evita astfel de efecte, viteza de avans trebuiereglata corespunzator pentru contururile curbe.

Traiectoria sculei

Contur

Secventa

Viteza de avans constanta în centrul traiectoriei,dezactivarea corectiei vitezei de avans CFTCPEchipamentul pastreaza viteza de avans constanta,corectiile fiind dezactivate

Avansul constant pe contur, CFCAvansul este redus pentru raze interioare si marit pentruraze exterioare. Aceasta asigura o viteza constanta lavârful sculei si pe conturAceasta functie este implicita.

Avansul constant numai la raze interioare,CFINViteza de avans este redusa pentru razele interioare darnu este marita pentru razele exterioare, aplicându-secentrul sculei.

consta

nt

constant

redus

crescator


7.7 Optimizarea avansului pentru sectiuni curbe de traiectorie, CFTCP, 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

În acest exemplu, conturul este întâi prelucrat cu unavans compensat CFC.În timpul finisarii, baza de aschiere este prelucratasuplimentar cu CFIN. Aceasta previne deteriorarea bazeide aschiere la razele exterioare printr-o viteza de avansprea mare.

X

Y

2010

20

55 3040

10

N10 G17 G54 G64 T1 M6N20 S3000 M3 CFC F500 G41N30 G0 X-10N40 Y0 Z-10 Avansul la prima adâncime de aschiereN50 CONTOUR1 Apel subprogramN40 CFIN Z-25 Avansul la a doua adâncime de aschiereN50 CONTOUR1 Apel subprogramN60 Y120N70 X200 M30


7.8 Viteza arborelui S, directia de rotatie a arborelui M3, M4, M5 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.8 Viteza arborelui S, directia de rotatie a arborelui M3, M4, M5Programare

M3 sau M4 sau M5M1=3 sau M1=4 sau M1=5S…S1=… sau S2=… sau S3=…SETMS(1) sau SETMS(2) sau SETMS(3) sau SETMS


M1=3 M1=4 M1=5 Rotirea arborelui 1 în sensul acelor de ceas/contrar sensului acelor de ceas,oprirea arborelui 1. Ceilalti arbori sunt definiti conform M2=… M3=…

M3 Directia de rotatie în sensul acelor de ceas pentru arborele de bazaM4 Directia de rotatie în sens contrar acelor de ceas pentru arborele de bazaM5 Oprirea arborelui principalS1=… S2=… Viteza de rotatie în rot/min pentru arborii 1 si 2S… Viteza de rotatie în rot/min pentru arborele de bazaSETMS(n) Definirea arborelui specificat în n ca arbore de bazaSETMS Revenire la arborele de baza definit în datele masinii

Functia

Urmatoarele functii sunt folosite pentru• Activarea arborelui,• Specificare directiei dorite de rotatie si• Definirea unui arbore pereche sau a unei scule

antrenate ca arbore de baza, de exemplu pentrustrunguri.

Definirea arborelui de baza este posibila si prin datelemasinii.

Urmatoarele comenzi programabile sunt valabile pentruarborele de baza: G95, G96, G97, G33, G331.(a se vedea si capitolul 1, "Arbore principal, arbore debaza").

Secventa

Comenzile M prestabilite, M3, M4, M5Într-o fraza cu comenzi pentru axe, functiile mai susmentionate sunt activate înainte sa înceapa miscareaaxelor (configurarile de baza ale echipamentului).

Exemplu: N10 G1 F500 X70 Y20 S270 M3N100 G0 Z150 M5

N10: arborele accelereaza la 270 rot/min, apoi seefectueaza miscarile pe X si Y.N100: oprirea arborelui înainte de retragerea pe Z.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Datele masinii pot fi configurate astfel ca miscareaaxelor sa se realizeze numai când arborele a terminataccelerarea si a atins viteza stabilita sau s-a oprit, saudaca deplasarea se va realiza imediat dupa operatiileprogramate.

Viteza arborelui SViteza specificata cu S… sau S0=… se aplica arboreluide baza. Se specifica numarul corespunzator de arborisuplimentari: =…, S2=…

În fiecare fraza NC pot fi programate 3 valori S.

Lucrul cu arbori multipliCinci arbori pot fi folositi simultan într-un canal, deexemplu arborele de baza si patru arbori suplimentari (doiarbori la SINUMERIK FM-NC).

Unul dintre arbori este definit în datele masinii ca arboreleprincipal. Functiile speciale sunt disponibile pentru acestarbore, ca filetarea, filetarea cu tarod, avansul pe rotatie,durata de asteptare.

Numerele trebuie sa fie specificate cu viteza si directia derotatie/oprirea arborelui pentru ceilalti arbori, de exemplupentru al doilea arbore si scula antrenata.

Exemplu: N10 S300 M3 S2=780 M2=4

Rotatia arborelui de baza 300 rot/min, în sensul acelorde ceasAl doilea arbore 780 rot/min, sens contrar acelor deceas



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Comutarea programabila a arborelui de baza ,SETMS(n)Se poate defini orice arbore ca arbore de baza printr-ocomanda NC.

Exemplu: N10 SETMS(2)Arborele 2 este acum arbore de baza .

Se aplica viteza specificata cu S si M3, M4, M5.

DezactivareFolosind SETMS fara parametrul arborelui se poaterestabili arborele principal definit în datele masinii.

Program exemplu

S1 este arbore de baza , S2 este al doilea arbore delucru.Piesa este prelucrata pe doua fete. Pentru aceasta, estenecesara împartirea operatiei în doi pasi. Dupa debitare,dispozitivul sincron (S2) preia piesa pentru prelucrarea pepartea debitata.Pentru aceasta, arborele S2 este definitca arbore de baza pentru care se aplica G95.

S1

S2

N10 S300 M3 Viteza si directia de rotatie pentru arbore =arborele de baza prestabilit

N20…N90 Prelucrarea partii drepte a pieseiN100 SETMS(2) S2 este acum arbore de bazaN110 S400 G95 F… Viteza pentru noul arbore de bazaN120…N150 Prelucrarea partii stângi a pieseiN160 SETMS Revenirea la arborele de baza S1


7.9 Viteza de aschiere constanta, G96, G97, LIMS 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.9 Viteza de aschiere constanta, G96, G97, LIMSProgramare

G96 S…G97LIMS=…


G96 Activarea vitezei de aschiere constanteS Viteza de aschiere în m/minG97 Dezactivarea vitezei de aschiere constanteLIMS Limitarea vitezei când G96 este activa

Functia

Când G96 este activa, viteza arborelui - depinzând dediametrul respectiv al piesei - este modificata automatpentru ca viteza de aschiere S în m/min sa ramânaconstanta la vârful sculei.Aceasta creste uniformitatea si astfel calitatea suprafeteipieselor de rotatie.

Rotatie redusa a arborelui principal

Avans de tãiere constant

Viteza crescuta a arborelui principal

Secventa

Intervalul de valori pentru viteza de aschiere SPrecizia poate fi stabilita în datele masinii.Domeniul vitezei de aschiere poate fi 0.1 rot/min ...9999 9999.9 rot/min.

Ajustarea avansului FCând G96 este activa, avansul G95 este activat automatîn mm/rot.

Daca G95 nu este deja activa, trebuie specificata o nouaviteza de avans la apelul G96 (de exemplu transformareadin mm/min în mm/rot).



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Limita superioara a vitezei LIMSDaca se prelucreaza o piesa ce variaza mult în diametru,este recomandabila specificarea unei limite de vitezapentru arbore. Aceasta previne vitezele excesiv de maripe diametrele mici.LIMS este activ cu G96.

Exemplu:N10 G96 S100 LIMS=2500Limiteaza viteza la 2500 rot/min

Limita de viteza programata cu G26 sau definita în datelemasinii nu poate fi depasita cu LIMS.

Deplasare rapidaCu deplasarea rapida G0, nu exista schimbari de viteza.Exceptie: în cazul în care conturul este atins cudeplasare rapida si urmatoarea fraza NC contine ocomanda de traiectorie G1, G2, G3 ..., viteza esteajustata în fraza cu deplasare G0, pentru urmatoareacomanda de traiectorie.

Dezactivarea vitezei constante de aschiere, G97Dupa G97, echipamentul interpreteaza din nou un cuvântS ca o rotatie a arborelui în rot/min.Daca nu se specifica o noua viteza de rotatie a arborelui,se va retine ultima viteza stabilita cu G96.

LIMS



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

• Functia G96 poate fi dezactivata si cu G94 sau G95În acest caz, ultima viteza S programata este folositapentru operatiile ulterioare de prelucrare

• În versiunea software 4.2 sau mai noua, G97 poate fiprogramat si fara sa fie precedat de G96. Atuncifunctia are acelasi efect ca G95; LIMS poate fi deasemenea programat.

Axele transversale trebuie sa fie definite în datelemasinii.

07.98


7.10 Viteza periferica constanta a rotii de rectificat, GWPSON, GWPSOF, 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.10 Viteza periferica constanta a rotii de rectificat, GWPSON, GWPSOF, GWPSProgramare

GWPSON(T No.)GWPSOF(T No.)S…S1…


GWPSON(T-Nr.) Selecteaza viteza periferica constanta a rotii de rectificat GWPSEste necesara specificarea numarului T numai daca scula cu acest numarnu este activa

GWPSOF(T-Nr.) Deselectarea GWPS; Numarul T se specifica numai daca scula cu acestnumar nu este activa

S…S1…

Programarea GWPS; valoarea pentru viteza periferica în m/s sau ft/sS...: GWPS pentru arborele de baza ; S1...: GWPS pentru arborele 1

Functia

Functia "Viteza periferica constanta a rotii de rectificat"(= GWPS) ajusteaza viteza de rotatie a rotii de rectificatastfel încât viteza periferica a rotii sa ramâna constantarelativ la raza curenta.

GWPS poate fi selectata numai pentru sculele derectificat (tipul 400-499).

Note suplimentare

Pentru a activa "Viteza periferica constanta“, datelespecifice sculei de rectificat $TC_TPG1, $TC_TPG8 si$TC_TPG9 trebuie sa fie configurate corespunzator.Când GWPS este activa, valorile corectiei online (=parametri de uzura; cf. Capitolului 6 PUTFTOC,PUTFTOCF) sunt de asemenea luate în considerare laschimbarea vitezei!

Selectarea GWPS: GWPSON, programarea GWPSDupa activarea GWPSON, fiecare valoare ulterioara Spentru acest arbore este interpretata ca o vitezaperiferica a rotii de rectificat.Selectia vitezei periferice constante cu GWPSON nuduce la activarea automata a compensarii lungimiisculei sau la supravegherea sculei.GWPS poate fi activa pe câtiva arbori pe un canal cudiferite numere de scule.Daca GWPS trebuie sa fie selectata pentru o nouascula pe un arbore unde GWPS este deja activa, se vadeselecta întâi functia GWPS cu GWPSOF.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Dezactivarea GWPS: GWPSOFCând GWPS este deselectata cu GWPSOF, ultimaviteza derterminata este retinuta ca viteza prestabilita.Programarea GWPS este anulata la sfârsitulprogramului sau cu RESET.

Unde este activa GWPS: $P_GWPS[Nr. Arbore]Aceasta variabila de sistem poate fi folosita pentru aafla din programul piesa unde este activa GWPS pentruun anumit arbore.TRUE: GWPS este activa.FALSE: GWPS nu este activa.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Program exemplu

Se va folosi viteza periferica constanta a rotilor derectificat T1 si T5.T1 este scula activa.

Programare

N20 T1 D1 Selecteaza T1 si D1N25 S1=1000 M1=3 1000 rot/min pentru arborele 1N30 S2=1500 M2=3 1500 rot/min pentru arborele 2…N40 GWPSON Selectarea GWPS pentru scula activa T1N45 S1 = 60 Fixarea GWPS pentru scula activa la 60 m/s…N50 GWPSON(5) Selectarea GWPS pentru scula 5 (arborele 2)N55 S2 = 40 Fixarea GWPS pentru arborele 2 la 40 m/s…N60 GWPSOF Dezactivarea GWPS pentru scula activaN65 GWPSOF(5) Dezactivarea GWPS pentru scula 5 (arborele

2)…


7.11 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru, CLGON, CLGOF 7

840DNCU 572NCU 573


7.11 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru, CLGON, CLGOFExplicarea comenzilor

CLGON(Soll) Activarea functiei "Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru";specificarea vitezei piesei în rot/min

CLGOF Dezactivarea functiei

X

Y

G93 X... F2

0,5 min

Functia

Când functia "Viteza constanta a piesei la rectificareafara centru" este activa, viteza piesei prelucrate estementinuta constanta. Viteza rotii de control se reduceodata cu micsorarea diametrului suprafetei prelucrate.

Secventa

Conditii preliminare pentru CLGONAxele rotilor de reglare si de rectificare si taisul de lucrutrebuie sa fie asezate astfel încât sa permita rectificareapiesei de la începutul la sfârsitul dimensiunii.CLGON actioneaza doar daca arborele rotii regulatoaremerge în modul vitezei. Nu este necesar un senzor alpozitiei curente.Functiile G94, G95, G96 si G97 pot fi active în acelasitimp cu CLGON. Aceste functii nu au efect asupraarborelui si rotii regulatoare.

R1

A

X

YQ2

Q1

r

r

n = const1

n 2

Roata de control

Piesa

Rigla suport

Roata de control

Piesa

Discul de rectificat

Daca roata regulatoare lucreaza pe un arbore principal,G96 si CLGON se anuleaza reciproc.

Note suplimentare

Urmatoarele sunt stocate în canalele specifice din datelemasinii ($MC_TRACLG…):• Numerele arborilor pentru rotile regulatoare si de

rectificat• Parametrii geometrici (numerele axelor, vectorul de

directionare al suportului piesei, etc.)• Raspunsul la resetare si la sfârsitul programului


7.11 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centru, CLGON, 7

840DNCU 572NCU 573


Calculul vitezei rotii regulatoareViteza rotii regulatoare este calculata din viteza stabilitaa piesei:

SRoata regulatoare

= rPiesa

/rRoata regulatoare

• Sprog

Raza piesei rPiesa

este calculata ca fiind raza cercului

tangent la roata de rectifcat, roata regulatoare si riglasuport.

Datele de corectie pentru CLGONRazele rotilor de rerctificat si regulatoare sunt preluatedin datele curente de corectie T1, D1 (roata derectificat) si T2, D1 (roata regulatoare). Sunt luate înconsiderare schimbarile online de corectie a sculei(PUTFTOCF, FTOCON, FTOCOF).

Comportarea la trecerea de la o fraza la alta dedeplasareCLGON este activ numai la parcurgerea frazelor fara G0(deplasare cu avans de lucru).Daca trecerea are loc de la o fraza G0 la o fraza dedeplasare fara G0, viteza rotii regulatoare în timpul frazeiG0 este fixata la viteza dorita de pornire a frazeiurmatoare.

R1

A

X

Y

Q2

Q1

r

r

n = const1

n 2

Roata de control

Piesa

Rigla suport

Roata de control

Piesa

Discul de rectificat

Daca o fraza G0 urmeaza unei fraze de deplasare faraG0, viteza este înghetata la sfârsitul frazei înainte deG0. Aceasta nu se aplica daca fraza G0 este urmata deo fraza fara G0 în care este programata o noua viteza.

Treptele de vitezaTreptele de viteza trebuie sa fie selectate în asa fel încâtroata regulatoare sa acopere întregul interval de vitezecerut.

SupraveghereSupravegherea vitezei definita cu G25 si G26 este activa.Se supravegheaza domeniul în care trebuie sa segaseasca punctul de contact între rigla suport si piesa derectificat. Acesta este definit în datele masinii.


7.12 Limitarea programabila a vitezei arborelui, G25, G26 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.12 Limitarea programabila a vitezei arborelui, G25, G26

Programare

G25 S… S1=… S2=…G26 S… S1=… S2=…


G25 Limitare inferioara a vitezei arboreluiG26 Limitare superioara a vitezeiS S1=… S2=… Viteza maxima sau minima

Functia

Se poate folosi în programul NC o comanda care saschimbe vitezele minime si maxime ale arborelui definiteîn datele masinii si datele de setare.

Secventa

Este posibila programarea limitarilor de viteza pentru totiarborii din canal.

Exemplu:N10 G26 S1400 S2=350 S3=600

Limita superioara pentru arborele de baza, arborele 2 siarborele 3.Domeniul de valoriValorile vitezei arborelui pot fi între 0.1 rot/min ... 9999 9999.9 rot/min.O limitare de viteza programata a arborelui cu G25 sauG26 înlocuieste limitarile de viteza din datele de setare siacestea ramân stocate dupa sfârsitul programuluil.


7.13 Operatii cu controlul pozitiei arborelui, SPCON, SPCOF 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.13 Operatii cu controlul pozitiei arborelui, SPCON, SPCOFProgramare

SPCON sau SPCON(n)SPCOF sau SPCOF(n)


SPCONSPCON(n)

Comuta între comanda vitezei si comanda pozitiei pentru arborele de bazasau arborii cu numarul n

SPCOFSPCOF(n)

Revine la comanda vitezei de la comanda pozitiei pentru arborele de bazasau arborii cu numarul n

SPCONSPCON(n, m, 0)

SW 3.5 si mai mult: câtiva arbori numerotati cu n pot fi comutati de lacomanda în bucla a vitezei la comanda în bucla apozitiei, într-o singura fraza

SPCOFSPCOF(n, m, 0)

SW 3.5 si mai mult: câtiva arbori numerotati cu n pot fi comutati din nou lacomanda în bucla a vitezei de la comanda în bucla apozitiei, într-o singurafraza

Functia

Arborele a carui pozitie este controlata poate fi parcursca o axa de conturare corespunzatoare adresei axei derotatie definite în datele masinii (de exemplu adresa C)Aceasta este folosita, de exemplu, la prelucrarea cu omasa rotativa sau pentru piesele de rotatie cu frezaritransversale.Trecerea în modul de lucru ca axa se face cu comanda"SPOS“.

Nota:Comanda este foarte intensa si necesita "3" cicluri deinterpolare.

Secventa

Viteza este specificata cu S… . M3, M4 si M5 se aplicadirectiilor de rotatie si opririi arborelui. SPCON estemodala si ramâne activa pâna la SPCOF.

Note suplimentare

Se pot pozitiona de asemenea, arborii cu pozitiacontrolata la anumite unghiuri (SPOS, SPOSA, s. u.)independent de miscarea axelor de conturare.


7.14 Pozitionarea arborelui cu reglarea pozitiei, SPOS, SPOSA 7

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


7.14 Pozitionarea arborelui cu reglarea pozitiei, SPOS, SPOSAProgramare

SPOS=… sau SPOS[n]=…M70 sau Mn=70SPOSA=… sau SPOSA[n]=…WAITS sau WAITS(n,n,n) (Programare în fraza NC separata)


SPOS=SPOS[n]=

Pozitionarea arborelui de baza (SPOS) sau a arborelui n (SPOS[n]);urmatoarea fraza NC nu este activata pâna la atingerea pozitiei

M70Mn=70

Comutare arbore de baza (M70) sau arbore n (Mn=70) în modul de lucru caaxa. Nu este atinsa nici o pozitie definita. Fraza NC este activata dupaefectuarea comutarii.

SPOSA=SPOSA[n]=

Pozitionarea arborelui de baza SPOSA sau arborelui n (SPOSA[n]).Urmatoarea fraza NC este activata chiar daca pozitia nu a fost atinsa.

WAITSWAITS(n,n,n)

Asteapta pâna când pozitia arborelui a fost atinsa. WAITS se aplicaarborelui de baza sau arborilor cu numarul specificat.

Functia

SPOS/M70 si SPOSA pot fi folosite pentrupozitionarea arborilor la unghiuri specificate, ex. pentruschimbarea sculei. Arborele poate fi de asemeneaparcurs ca o axa de conturare la adresa specificata îndatele masinii. Datele masinii pentru arborele selectatsunt folosite imediat ce M70 este programat. Când sespecifica identificatorul axei, arborele este în modul delucru ca axa.

Exemplu: N10 SPCON(2)N20 SPOS[2]=0 sau M2=70N30 X50 C180

Arborele 2 (axa C) este deplasat cu interpolare liniarape X.

Pozitia unghiulara

Secventa

Conditie preliminaraArborele trebuie sa fie capabil sa opereze în modul decontrol al pozitiei.Pozitionarea cu SPOSA=, SPOSA[n]=Activarea frazei urmatoare sau executia programului nueste afectata de SPOSA. Pozitionarea arborelui poate fiefectuata în timpul executiei frazelor ulterioare.În cazul în care comanda este citita în fraza ulterioara,care cauzeaza implicit o oprire a miscarii , executiaacestei fraze este întârziata pâna la stationarea tuturorarborilor.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Pozitionarea cu SPOS=, SPOS[n]=Urmatoarea fraza nu este executata pâna când arborelenu a atins pozitia programata.

Vitezele de deplasareViteza sau întârzierea raspunsului pentru pozitionareeste stocat în datele masinii

Specificarea pozitiei arboreluiPozitia arborelui este specificata în grade. Din momentce comenzile G90/G91 nu se aplica aici, se aplicaurmatoarele referinte explicite:AC(…) Coordonate absoluteIC(…) Coordonate relativeDC(…) Atingerea directa a valorii absoluteACN(…) Coordonate absolute,

apropiere în directia negativaACP(…) Coordonate absolute,

apropiere în directia pozitivaCu IC, pozitionarea arborelui poate avea loc dupa câtevarotatii.

Exemplu de introducere: N10 SPOSA[2]=ACN(250)Pozitionarea arborelui 2 la 250° în directie negativa.

Daca nu se specifica nimic, deplasarea are loc automatca pentru DC. Într-o fraza NC se pot specifica trei pozitiide arbori.

X

0°250°

AC (250)

DC (250)



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Domeniul de valoriPozitie absoluta AC: 0…359.9999 gradePozitie relativa IC: 0…±99 999.999 grade

DezactivareSPOS si SPOSA determina o schimbare temporara amodului de control al pozitiei pâna la urmatoarea M3 sauM4 sau M5 sau M41 - M45. În cazul în care controlulpozitiei a fost activat cu SPCON având prioritate fata deSPOS, atunci acesta ramâne activ pâna la aparitiaSPCOF.

Sincronizarea miscarilor arborelui,WAITS, WAITS(n,n,n)WAITS poate fi folosit pentru identificarea unui punct lacare programul NC asteapta pâna când unul sau maimulti arbori programati cu SPOSA în fraze NC anterioare,îsi ating pozitiile

Exemplu: N10 SPOSA[2]=180 SPOSA[3]=0N20…N30N40 WAITS(2,3)

Fraza asteapta pâna când arborii 2 si 3 au atins pozitiilespecificate în fraza N10.Pozitionarea arborelui aflat în rotatie (M3/M4)Când M3 sau M4 sunt active, arborele se opreste lavaloarea programata.

Nu este nici o diferenta între parametrii DC, ACN, ACP siAC. În toate cazurile, arborele se roteste în directia derotatie selectata de M3/M4 pâna când pozitia terminala afost atinsa.

Cu IC, arborele se roteste suplimentar pâna la valoareaspecificata pornind de la pozitia lui curenta.

DC = AC

DC = AC

Directia de rotatie

Unghi programat

Directia de rotatie

Unghi programat



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Pozitionarea arborelui oprit (M5)Distanta exacta programata este parcursa din pozitia deoprire (M5).

Daca arborele nu a fost înca sincronizat cu semnalul desincronizare, directia pozitiva de rotatie este preluata dindatele masinii (stare de livrare).

Exemplu de programare:

La aceasta piesa de rotatie trebuie gaurite gaurileîncrucisate .Arborele antrenat (arborele de baza ) este oprit la zerograde si apoi este rotitcu înca 90°, oprit si asa maideparte.

Z

X X

N10 S2=400 M2=3 Arborele care antreneaza sculaN20 G0 X100 S1000 M4N30 SPOS=0 Pozitionarea arborelui de baza ,

oprirea arborelui la 0°N40 G1 X0 F1000 Gaurire transversalaN50 SPOS=IC(90) Indexare la 90° în directie pozitivaN60 X200 Gaurire transversalaN70 S1000 M4 Activarea rotirii în sens contrar acelor de ceasN80 M30 Sfârsit program

Note



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


8 12.97 Corectii de scula 8


Corectii de scula

8.1 Generalitati................................................................................................................8-206

8.2 Lista tipurilor de scule ................................................................................................8-209

8.3 Cinematica portsculei.................................................................................................8-213

8.4 Apelarea sculei T.......................................................................................................8-216

8.5 Numarul corectiei de scula D ......................................................................................8-218

8.6 Structura numarului D în plan......................................................................................8-221

8.7 Corectia de raza a sculei, G40, G41, G42 ....................................................................8-224

8.8 Apropierea si retragerea de pe contur, NORM, KONT, G450, G451 ................................8-228

8.9 Compensarea la colturile exterioare, G450, G451..........................................................8-231

8.10 Apropiere si retragere fina (WAB) ..............................................................................8-234

8.11 Supravegherea coliziunilor, CDON, CDOF ..................................................................8-242

8.12 Corectii de scula în 2 1/2 D, CUT2D, CUT2DF.............................................................8-244

8.13 Compensarea lungimii sculei pentru scule orientabile, TCARR, TCOABS, TCOFR .........8-246

8.14 Supravegherea sculelor specifice pentru rectificare în programul piesa TMON, TMOF .....8-249

8 Corectii de scula 12.97

8.1 Generalitati 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.1 Generalitati

De ce se utilizeaza corectiile sculei?

La scrierea unui program este necesara specificarea

diametrului frezei, pozitia taisului pentru cutite de

strunjit ( pe stânga/dreapta) sau lungimea sculei.

Pur si simplu se programeaza dimensiunile piesei

conform dimensiunilor din desenele de executie.

Când se prelucreaza o piesa, traiectoriile sculei sunt

controlate conform geometriei piesei astfel încât

conturul programat poate fi prelucrat utilizând orice

scula.

Traiectoria sculei

Contur

Echipamentul corecteaza traiectoria

parcursa

Se introduc datele sculei separat în tabelul sculei din

echipament.

Tot ce trebuie facut este sa se apeleze scula

necesara cu datele de corectie din program.

În timpul executiei programului, echipamentul extrage

datele de corectie din fisierele sculei si corecteaza

traiectoria sculei, individual, pentru diferite scule. Traiectoria corectata a sculei

Conturul programat

8 12.97 Corectii de scula

8.1 Generalitati 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Ce corectii de scula sunt stocate în memoria

de compensare a echipamentului ?

În memoria de compensare se introduc urmatoarele:

• Dimensiuni geometrice: lungime, raza. Acestea

constau din mai multe componente (geometrie,

uzura). Echipamentul evalueaza componentele la

o anumita dimensiune (ex. lungimea totala 1, raza

totala). Dimensiunea totala respectiva devine

efectiva când memoria de compensare este

activata.

Aceste valori sunt calculate pe axe în raport cu

tipul de scula si planul curent G17, G18, G19.

• Tipul sculei

Tipul sculei determinia ce axe geometrice sunt

necesare si cum sunt calculate (scula de gaurit,

frezat sau strunjit)

• Pozitia taisului sculei

Raza

Lung

imea

Parametrii sculei

Capitolul urmator "Lista tipurilor de scule" da o

descriere a parametrilor sculei. Câmpurile de

introducere cu "DP..." trebuie sa fie configurate cu

parametrii sculei respective. Parametrilor sculei, care

nu sunt necesari li se atribuie valoarea "zero".

Atentie

Valorile care au fost introduse o data în memoria de

corectii sunt luate în calcul la prelucrare pentru fiecare

scula apelata.


8.1 Generalitati 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D



Aceasta valoare compenseaza diferentele de lungime

ale sculelor utilizate.

Lungimea sculei este distanta dintre punctul de

referinta al portsculei si vârful sculei. Aceasta lungime

este masurata si introdusa în echipament împreuna

cu valorile determinabile ale uzurii.

Pornind de la aceste date, echipamentul calculeaza

miscarile parcurse în directia avansului.

Note suplimentare

Valoarea compensarii lungimii sculei depinde de

orientarea spatiala a sculei. Pentru alte informatii se va

consulta capitolul referitor la orientarea sculei si

compensarea lungimii sculei.

Corectia de raza a sculei

Conturul si traiectoria sculei nu sunt identice. Centrul

frezei sau al taisului sculei trebuie sa parcurga o

traiectorie echidistanta fata de contur.

Pentru acasta, traiectoria programata a centrului

sculei este deplasata cu o cantitate care depinde de

raza si directia de prelucrare astfel încât taisul sculei

aschietoare sau vârful ei sa se deplaseze de-a lungul

conturului dorit.

Echipamentul extrage razele necesare în timpul

executarii programului si calculeaza traiectoria sculei

din aceste valori.

Traiectorie echidistanta

Traiectorie echidistanta

Corectia de raza a sculei actioneaza corespunzator

cu setarile implicite CUT2D sau CUT2DF. Mai multe

informatii se afla mai departe în acest capitol.


8.2 Lista tipurilor de scule 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.2 Lista tipurilor de scule

Clasificarea sculelor pentru frezare

Grupul de tip 1xy (scule pentru frezare):

110 Freza cilindrica pentru matrite

111 Freza cu cap sferic

120 Freza cilindro-frontala

(fara colturi rotunjite)

121 Freza cilindro-frontala

(cu colturi rotunjite)

130 Freza unghiulara

(fara colturi rotunjite)

131 Freza unghiulara


140 Freza frontala

FF'Introducerea în parametrii sculei

DP3

DP6

DP21

Lungime 1 -Geometrie

Raza -Geometrie

Lungime -Port scula

Valoarea uzurii asa cum este solicitata

Setarea valorilor rãmase la 0

DP1 1xy

G17:

G18:

G19:

Lungime 1 pe ZRaza în X/Y

Lungime 1 pe YRaza în Z/XLungime 1 pe XRaza în Y/Z

F´-Punctul de referintaal port sculei

F-Punctul de referinta al adaptorului (cu scula introdusa=punctul de referinta al port sculei)

Efect

Lungimea 1

Lungimea totala 1

Lungimea 1 a adaptorului

145 Cutit de filetat

150 Freza disc

155 Freza conica

156 Freza conica


157 Freza conica pentru matrite

X

Y

Z

Z

X

Y

Y

Z

X

Valoarea solicitata a uzurii

Setarea valorilor ramase la 0

Efect

G17:

G18:

G19:

Lungime 1 pe YLungime 2 pe XLungime 3 pe ZRaza în X/Y

Lungime 1 pe XLungime 2 pe ZLungime 3 pe YRaza în Z/X

Lungime 1 pe ZLungime 2 pe YLungime 3 pe XRaza în Y/Z

Introducere în parametrii sculei

DP1

DP6

DP3

DP21DP22DP23

1xy

Lungime 1 - Geometrie

Raza - Geometrie

Lungime 1 - Baza

Lungime 2 - Baza

Lungime 3 - Baza

F '

F

Dim.de baza Lungime 3

Dimensiune de baza Lungime 2

Dim

. de

bazã

Lun

gim

e 1

F´- Punctul de referinta al port sculeiF - Punctul de referinta al port sculei

Raza



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Clasificarea burghielor

Grup de tip 2xy (burghie):

200 Burghiu elicoidal

205 Burghiu plin

210 Burghiu bara

220 Burghiu pentru centruire

230 Adâncitor

231 Largitor

240 Tarod normal

241 Tarod fin

242 Tarod Whitworth

250 Alezor

F

Introducere în parametrii sculei

DP1

DP3

2xy

Lungime 1

Valoarea solicitatã a uzurii

Setarea valorilorrãmase la 0

G17: Lungime 1 pe Z

Lungime 1 pe Y

Lungime 1 pe X

G18:

G19:

F - Punctul de referintaal portsculei

Lungime 1

Efect

Clasificarea cutitelor pentru strunjire

Grup de tip 5xy (cutite de strunjit):

500 Cutit de degrosat

510 Cutit de finisat

520 Cutit de canelat

530 Cutit de retezat

540 Cutit de filetat

XF

R S

P

Scula de strunjite.x. G18: planul Z/X

F - Punctul de referinta al port sculei

Lungime 2 (Z)

Vârful sculei P(taisul sculei 1 = Dn)

Lungime 1 (X) R = Raza vârfului sculei (vârful sculei)S 0 Pozitia centrului vârfului sculei



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Z

X1 2 4 5

P

Z

X76 8 9

P=S

3

Introducere înparametrii sculeiDP1DP2DP3DP4

DP6

5xy1...9Lungime 1Lungime 2

Raza

Wirkung

G17:

G18:

G19:

Lungime 1 pe YLungime2 pe XLungime1 pe XLungime 2 pe Z

Lungime 1 pe ZLungime 2 pe Y

Valoarea solicitatãa uzurii

Setarea valorilorrãmase la 0

Parametrul DP2 al sculei specifica pozitia vârfului sculeiValoarea pozitiei este posibila de la 1 la 9

Pozitia vârfului sculei DP2

Nota:Datele Lungime 1, Lungime 2 se refera lapunctul P pentru pozitia vârfului sculei 1-8;dar la S pentru pozitia 9 (S=P)

Clasificarea sculelor pentru rectificat

Grup de tip 4xy (scule de rectificat):

400 Disc pentru rectificare plana

401 Disc pentru rectificare plana cu

supraveghere

403 Disc pentru rectificare plana cu

urmarire fara dimensiunea de

baza pentru viteza perifierica a

discului de rectificat GWPS

410 Disc pentru rectificare frontala

411 Disc pentru rectificare frontala cu

urmarire

413 Disc pentru rectificare frontala cu

urmarire fara dimensiunea de baza

pentru viteza periferica a discului de

rectificat GWPS

490 Scula pentru diamantat

F'

F

Introducere înparametrii sculeiSTC_DP1

STC_DP3STC_DP4STC_DP6

403

Lungime 1Lungime 2Raza

STC_TPG1STC_TPG2

STC_TPG4STC_TPG5STC_TPG6STC_TPG7STC_TPG8

STC_TPG3

STC_TPG9

Numarul arborelui principalRegula de canelareRaza minima arotiiLatimea minima a rotiiLatimea curenta a rotiiViteza de avans maximaViteza maxima perifericaUnghiul rotii înclinateParametrul nr. pentru calculul razei

Valoarea deuzura solicitata

Setarea valorilorramase la 0

Efect

G17:

G18:

G19:

Lungime 1 pe YLungime 2 pe XRaza în X/YLungime 1 pe XLungime 2 pe ZRaza în Z/XLungime 1 pe ZLungime 2 pe YRaza în Y/Z

F - Punctul de referinta al portsculei

Raza

GeometrieLungime 2

Lungimea de baza 2

Lungimede bazã 1GeometrieLungime 1

∝

STC_DP2 Pozitia *)

*) Pozitiavârfului sculei



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


• Regula lantului

Geometria, uzura si dimensiunea de baza a corectiilor de lungime a sculei pot fi înlantuite de

corectiile discului de rectificat la dreapta si la stânga, de exemplu corectiile în lungime ale sculei

la taisul din stânga sunt astfel modificate încât valorile sunt introduse automat pentru taisul din

dreapta si invers.A se vedea Descrierea functiilor / FB II / W4 Rectificare

Clasificarea sculelor pentru mortezat

Grup de tip:

700 Cutit de mortezat

Introducere în parametrii sculei DP3 Lungime 1 - Baza DP4 Lungime 2 - Baza DP6 Diametru- Geometrie

DP7 Latimea canalului -Geom. DP8 Excess. dim. - Geometrie

Valoarea solicitata a uzurii

Setarea valorilor ramase la 0

Efect

L??imea canalului bDim. de bazaLungime 2

Excess. dim.k

Dim

. de

baza

Lung

ime

1

Dia

met

ru d

G17: Jumatate de diametru (L1) pe X Selectarea planului Excess dim. pe (L2) Y axele1-2 (X-Y) Saw blade în (R) X/Y

G17: Jumatate de diametru (L1) pe Y Selectarea planului Excess dim. pe (L2) X axele 1-2 (X-Z) Saw blade în (R) Z/X

G17: Jumatate de diametru (L1) in Z Selectarea planului Excess dim. pe (L2) Z axele1-2 (Y-Z) Saw blade în (R) Y/Z


8.3 Cinematica portsculei 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.3 Cinematica portsculei

Cinematica portsculei cu maxim 2 axe de rotatie este

definita de 14 variabile de sistem(a se vedea si

"Manualul de programare avansat") $TC_CARR1[m] -

$TC_CARR14[m]. Descrierea portsculei consta în:

• vectorul de distanta dintre un punct de referinta si

prima axa de rotatie I1, vectorul de distanta dintre

prima si a doua, I2,

• vectorii de directie a celor doua axe v1, v2 si

• unghiurile de rotatie α1, α2 în jurul celor doua axe.

Unghiurile de rotatie sunt pozitive în sensul acelor de

ceas cu o directie îndreptata spre directia vectorilor

axelor de rotatie.

V

V

α1

α 2

l

l

componenta x componenta y componenta z

l1 $TC_CARR1[m] $TC_CARR2[m] $TC_CARR3[m]

l2 $TC_CARR4[m] $TC_CARR5[m] $TC_CARR6[m]

v1 $TC_CARR7[m] $TC_CARR8[m] $TC_CARR9[m]

v2 $TC_CARR10[m] $TC_CARR11[m] $TC_CARR12[m]

α1

α2

Unghiul de rotatie = $TC_CARR13[m]

Unghiul de rotatie = $TC_CARR14[m]

Note suplimentare

"m" specifica numarul de portscule care trebuie definite.

Punctele de start si finale ale vectorilor de distanta pe

axe sunt selectate la alegere. Unghiul de rotatie în jurul

celor 2 axe este desemnat cu 0° în starea initiala a

portsculei. În acest mod cinematica unei portscule poate

fi descrisa clar în orice numar de moduri.

Nota

Daca cele doua axe de rotatie se intersecteaza, atunci

distanta între cele doua axe poate fi omisa.

Portsculele cu una sau fara nici o axa de rotatie pot fi

descrise prin fixarea la zero a vectorilor de distanta a

uneia sau a ambelor axe de rotatie. Pentru o portscula

fara o axa de rotatie vectorii de distanta actioneaza ca

corectii suplimentare de scula, ale caror componente nu



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


pot fi influentate când se schimba planele de prelucrare

(G17 - G19)

Stergerea datelor portsculei

Datele portsculei pot fi sterse cu $TC_CARR1[0] = 0.

Schimbarea datelor portsculei

Fiecare dintre valorile descrise poate fi modificata prin

atribuirea unei valori noi în programul piesa.

Citirea datelor portsculei

Fiecare din valorile descrise poate fi citita prin atribuirea

ei unei variabile din programul piesa.

Conditii preliminare

O portscula poate orienta o scula în toate directiile din

spatiu numai daca:

- Exista doua axe de rotatie.

- Axele de rotatie sunt reciproc perpendiculare.

- Axa de pe lungimea sculei este perpendiculara pe a

doua axa de rotatie.


Portscula utilizata în urmatorul exemplu poate fi

descrisa complet printr-o rotatie în jurul axei Y. zY

YX

X

Z

z

Y

X

X

Z



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


N10 $TC_CARR8[1]=1

N20 $TC_DP1[1,1]=120N30 $TC_DP2[1,1]=10N40 $TC_DP6[1,1]=5

N50 ROT Y37

N60 X0 Y0 Z0 F10000N70 G42 CUT2DF TCOFR TCARR=1 T1 D1 X10

Definirea componentei Y a primei axe de

rotatie a portsculei 1

Definirea unei freze frontale cu o raza de 5

mm si lungimea de 20 mm

Definirea cadrului cu o rotatie de 37° în jurul

axei Y

Atingerea pozitiei de start

Stabilirea compensarii razei si a lungimii

sculei în cadrul rotit; activarea portsculei 1 si

a sculei 1

N80 X40N90 Y40N100 X0N110 Y0N120 M30

Prelucrare cu o rotatie de 37°


8.4 Apelarea sculei T 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.4 Apelarea sculei T

Programare

Tx sau T = x

T = “WZ“T0

M6

Scula sau locasul din magazie al carei scula va fi folosita la prelucrare.

Numarul sculei/locasului din magazie x = 1 … 32 000.

Scula cu identificatorul “WZ“.

Deselectarea sculei sau nu este selectata nici o scula.

Schimbarea sculei (necesara numai în anumite cazuri)


Tx sau T = x Apelare scula

M6 Schimbarea sculei, dupa care scula T… este activa

T="WZ" Este apelata scula cu identificatorul "WZ"

Functia

Prin programarea cuvântului T are loc o schimbare

directa a sculei sau selectarea locasului magaziei de

scule. Efectul apelarii numarului T este definit în datele

masinii TOOL_MANAGEMENT_MASK.

Secventa

Urmatorul procedeu se aplica de obicei pentru:

Cap revolver

Apelarea T cu numarul sculei, de ex. Tx sau T = x,

provoaca schimbarea sculei.

Magazia de scule

Numarul T preselecteaza scula, de exemplu

amplaseaza magazia în pozitia de schimbare a

sculei. Schimbarea reala a sculei este declansata de

M6. Numarul M pentru schimbarea sculei este setat

prin datele masinii (a se vedea si capitolul privind

diferitele functii M). Numai atunci se aplica noile

corectii de scula.


8.4 Apelarea sculei T 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Nota:

La apelarea sculei

⇒ valorile de compensare a lungimii sculei stocate

cu un numar D trebuie sa fie activate.

⇒ planul de lucru (G17 - G19) trebuie de asemenea

programat cu apelarea sculei. Aceasta permite

atribuirea compensarii lungimii sculei unei axe

corecte.

Daca spatiul selectat al magaziei nu este ocupat,

comanda sculei are acelasi efect ca T0. Selectarea

spatiului neocupat al magaziei poate fi utilizat pentru

pozitionarea spatiului gol.


O magazie disc are locasuri de la 1 la 20:

Locasul 1 este ocupat de un burghiu, Nr.duplo = 1, T15,

dezactivat

Locasul 2 nu este ocupat

Locasul 3 este ocupat de un burghiu, Nr. duplo = 2, T10,

dezactivat

Locasul 4 este ocupat de un burghiu, Nr. duplo = 3, T1,

activat

Locasurile 5 - 20 nu sunt ocupate

12

345

20

Programarea T1 sau T=1:

Se selecteaza locasul magaziei legat de portscula cu

nr.1. Se determina identificatorul sculei amplasate "drill".

Procedeul de selectare este complet.

Acesta este urmat de procedeul de schimbare a

sculei. Dupa strategia de cautare a sculei "Preluarea

primei scule disponibile din grup" T10 este încarcata

întrucât T15 nu este activata.

Dupa strategia de cautare a sculei "Preluarea primei

scule active din grup" este încarcata scula T1.


8.5 Numarul corectiei de scula D 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.5 Numarul corectiei de scula D

Programare

D... ;Numarul corectiei de sculã:1.. 9, D0: nu sunt corectii active!

Explicatii

Exemplu de atribuire a numerelor de corectii de scula

la o scula

T1 1D 2D 3D • • • 9D

T2 1D

T3 1D

T6 1D 2D 3D

T9 1D 2D

1D 3D

•

•

•

T... 1D 2D

Functia

Este posibil sa se atribuie unei anumite scule, taisuri de

la 1 la 9 cu diferite seturi de corectii de scula. Când se

apeleaza D, se activeaza compensarea lungimii sculei

pentru un anumit tais. Când se programeaza D0,

corectiile de scula nu sunt active. Daca nu este

programat nici un D, atunci setarea implicita din datele

masinii este valabila pentru schimbara sculei.

Structura numarului D în plan este aplicabila dupa P4.

Explicatie

Compesarile lungimii sculei au efect imediat daca

este programat numarul D. Sculele devin active daca

se programeaza T.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Compensarea se face cu prima deplasare programata

a axei cu compensare a lungimii sculei respective.

Trebuie activata si o corectie a razei sculei G41/G42.

Numarul D necesar trebuie întotdeauna programat

înaintea selectarii compensarii lungimii sculei

Compensarea lungimii sculei este efectiva de

asemenea daca este introdusa în datele masinii.

Lucrul fara numerele T si D

În datele masinii pot fi introduse implicit numerele T si D.

Astfel acestea nu mai trebuie programate si devin active

dupa Power On / Reset.

Exemplu: Toate prelucrarile se fac cu acelasi disc de

rectificat.

Prin fixarea variabilei de sistem

$MC_RESET_MODE_MASK2, scula este mentinuta

activa si dupa resetare (a se vedea Manualul avansat de

programare).

Lucrul cu diferite seturi de corectii de scula,

D1…D9

Se pot atribui pâna la 9 seturi de corectii - numerele

D1…D9 - unui numar T.

Aceasta permite definirea mai multor taisuri

aschietoare pentru o scula, care pot fi apelate dupa

necesitati în programul NC.Valori diferite de corectie

pot fi folosite de exemplu pentru taisul stâng si drept

al unei scule pentru caneluri

Un numar D este activ când numarul corespunzator T

este activ.

Dupa schimbarea sculei, numarul implicit este D1.

N30...D6N10 G1 T17 D8

Z

X



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Lucrul fara corectie de scula, D0

D0 este configurarea implicita dupa pornirea

echipamentului. Daca nu se introduce un numar D se

lucreaza fara corectie de scula.

Valorile modificate nu devin active pâna ce numerele

T sau D nu sunt programate.


N10 T1 ;Scula 1 este activataasociata cu D1

N11 G0 X... Z... ;Aici este suprapusacompensarea lungimii sculei

N50 T4 D2 ;Încarcarea sculei 4, D2-T4sunt active

...N70 G0 Z... D1 ;D1 pentru scula activa 4, se

schimba numai taisul sculei


8.6 Structura numarului D în plan 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.6 Structura numarului D în plan

Explicarea structurii

$TC_DPx[d] Valoarea corectiei

x Numarul parametrului

d Numarul D 1…32000

Functia

Structura numarului D în plan este utilizata daca

gestiunea sculelor are loc în afara NCK. În acest caz

numerele D sunt create cu seturile corespunzatoare

de corectii ale sculei fara sa fie atribuite sculelor.

Apelarea functiei sculei cu adresa T nu are ca rezultat

apelarea automata a numarului D.

Modul de gestionare al numarului D este definit în

datele masinii. Sunt doua configuratii disponibile

pentru programarea numerelor D cu structura în plan:

• Structura numarului D în plan cu programare directa

• Structura numarului D în plan cu programare indirecta

Secventa

Crearea unui nou numar D

Crearea unui nou numar D cu seturile de compensare

asociate sculei se face la fel ca pentru numarul

normal D cu ajutorul parametrilor sculei $TC_DP1 -

$TC_DP25. Introducerea numarului T este omisa.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Note suplimentare

Seturile de corectii în formatul structurii numarului D

plan în nu pot fi utilizate în functionare cu structura

normala a numarului D si seturile de corectii care au

fost create cu structura normala a numarului D nu pot

fi utilizate împreuna cu structura numarului D în plan.

Programarea absoluta, directa, a numarului D

Programarea este realizata în acelasi fel ca pentru

structura normala a numarului D. Seturile de corectii

utilizate sunt apelate direct prin numarul lor D.

Atribuirea numarului D unei anumite scule nu are loc

în NCK.


$MC_TOOL_CHANGE_MODE=0

...D92 Deplasare cu corectie de scula de la D92

...T17 Selectare T17, deplasare cu corectie de scula de la D92



...T29000 Selectare T29000, Deplasare cu corectie de scula de la D32000




840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Programarea parametrica indirecta a numarului

D

Este posibil sa se atribuie fiecarei scule pâna la 9

numere D într-un tabel de numere furnizat de PLC.

Prin utilizarea parametrilor de sistem $A_DNO[i] se

selectaza cel de-al i numar D din acest tabel de

numere D.

Exemplu: D=$A_DNO[i]i=1…9

Programarea indirecta, subscrisa

Este posibil sa se atribuie fiecarei scule pâna la 9

numere D dintr-un tabel de numere furnizat de PLC.

Cu programarea indirecta, subscrisa, este selectat al

i-lea numar D din acest tabel de numere D.

Numarul D selectat din acest tabel.

Exemplu: D=iDi

i=1…9

Stergerea numerelor D

$TC_DP1[d]=0 sterge setul de corectie de scula cu

valoarea d a numarului D.

$TC_DP1[0]=0 sterge toate seturile de corectii de

scula în NCK.


8.7 Corectia de raza a sculei, G40, G41, G42 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.7 Corectia de raza a sculei, G40, G41, G42


G40 Dezactivarea compensarii razei sculei

G41 Activarea compensarii razei sculei; scula opereaza în directia de prelucrare

pe stânga conturului.

G42 Activarea compensarii razei sculei; scula opereaza în directia de prelucrare

pe dreapta conturului.

OFFN= Corectia normala a conturului.

Functia

Când compensarea razei sculei este activa,

echipamentul calculeaza automat traiectoriile

echidistante ale sculei pentru diferite scule.

Se pot genera traiectorii echidistante cu OFFN, de

exemplu pentru finisare grosiera.

Traiectorie echiditanta

Traiectorie echiditanta

Secventa

Echipamentul cere urmatoarele informatii pentru a

calcula traiectoriile sculei:

1. Numarul sculei T/numarului taisului D

Când este cazul se mai cere un numar de corectie de

scula. Distanta dintre traiectoria sculei si conturul

piesei se calculeaza din razele sculei aschietoare si a

taisului si din datele de introducere privind directia

sculei.

Cu structura numarului D în plan este necesar numai

sa se programeze numarul D.

2. Directia de prelucrare G41, G42

Din aceste informatii echipamentul gaseste directia în

care se va deplasa traiectoria sculei.

G42

G42

G41G41

G41



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


3. Planul de lucru G17 - G19

Din aceste informatii echipamentul detecteaza planul

si prin urmare directiile axelor de compensare.

Exemple: frezeN10 G17 G41 …Compensarea razei sculei se face în planul X/Y,

compensarea lungimii sculei se face în directia Z.

Nota:

Pe masinile cu 2 axe, compensarea razei sculei este

posibila numai în planuri reale, în general cu G18 (a

se vedea tabelul de compensare a lungimii sculei).

+Z +X

+YLun

gime Lungime

Raza

Raza

Raza

Activarea/dezactivarea compensarii razei sculei

O comanda de deplasare trebuie programata cu G0

sau G1 într-o fraza NC cu G40, G41, G42. Aceasta

comanda de deplasare trebuie sa specifice cel putin

o axa (de preferat ambele) în planul de lucru selectat.

Daca se specifica numai o axa la activare, ultima

pozitie a celei de-a doua axe se adauga automat si

deplasarea se face cu ambele axe.

Exemplu:N10 G0 X50 T1 D1N20 G41 Y60În fraza N10 este activata numai compensarea

lungimii sculei. X50 este parcurs fara compensare.

Compensarea razei este activata în fraza N20. X50 si

Y60 sunt parcurse cu compensare. Dupa G41/G42

sau comenzi M, etc., pot fi specificate deplasari de

avans.

X

Y

50

N10

N20

50

Compensarea pe Y

Compensarea pe X

Prin utilizarea NORM si KONT se poate determina

traiectoria sculei la activarea/dezactivarea modului de

compensare (a se vedea capitolul 8.9 - Apropierea si

iesirea de pe contur, NORM, KONT, G450, G451).



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Schimbarea directiei de compensare

G41/G42, G42/G41 pot fi programate fara un G40

intermediar.

Schimbarea planului de lucru

Nu este posibila schimbarea planului de lucru G17-

G19 când G41/G42 este activa.

G41

G42

Schimbarea numarului de corectie de scula D

Numarul corectiei poate fi schimbat în modul de

compensare.

O modificarea a razei sculei este activa si are efect în

fraza în care noul numar D este programat.

Schimbarea razei sau miscarea de compensare este

executata de-a lungul întregii fraze si atinge noua

echidistanta la punctul final programat.

La deplasari liniare, scula parcurge o traiectorie

înclinata între punctul de pornire si cel final cu miscari

liniare; cu o interpolare circulara se produc miscari

elicoidale.

Modificarea razei sculei

Aceasta se poate realiza de exemplu folosind

variabilele sistemului. Executia este la fel cu cea

pentru modificarea numarului D.

Fraza NC cu corectia modificata de raza

Traiectoria transversala

Traiectoria programata

Valorile modificate au efect numai dupa o noua

programare pentru T sau D. Modificarea se aplica

numai la fraza urmatoare.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


În timpul modului de compensare

Modul de compensare poate fi întrerupt numai de un

anumit numar de fraze succesive, care nu contin

comenzi de deplasare sau parametrii de pozitie în

planul de compensare. Acest numar poate fi definit

în datele masinii.

O fraza cu distanta traiectoriei egala cu zero este

luata ca o întrerupere!

Program exemplu

Deplasarea "conventionala":

Apel scula, încarcare scula, activarea planului de

lucru si compensarea razei sculei.

X

Y

20

740

80

Z

Y

204

05070

N10 G0 Z100 Retragere la punctul de schimbare a

sculei

N20 G17 T1 M6 Schimbarea sculei

N30 G0 X0 Y0 Z1 M3 S300 D1 Apelarea valorilor de corectie a sculei,

selectarea compensarii lungimii.

N40 Z-7 F500 Avansul sculei

N50 G41 X20 Y20 Activarea compensarii razei sculei, scula

opereaza pe partea stânga a conturului

N60 Y40 Frezarea conturului

N70 X40 Y70N80 X80 Y50N90 Y20N100 X20N110 G40 G0 Z100 M30 Retragere scula, sfârsit program


8.8 Apropierea si retragerea de pe contur, NORM, KONT, G450, G451 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.8 Apropierea si retragerea de pe contur, NORM, KONT, G450, G451

Programare

NORMKONT G450KONT G451


NORM Scula se deplaseaza în linie dreapta, si este pozitionata perpendicular pe contur

KONT Scula parcurge conturul în conformitate cu comportarea programata la colturi G450

sau G451

Functia

Se pot utiliza aceste functii pentru a adapta

traiectoriile de apropiere si retragere, de exemplu la

conturul dorit sau la forma golurilor.

Secventa

Apropiere directa în pozitie perpendiculara,

G41, G42, NORM

Scula se deplaseaza în linie dreapta direct spre

contur si este pozitionata perpendicular pe tangenta la

traiectorie în punctul de pornire..

Selectarea punctului de apropiere

Când NORM este activa, scula se deplaseaza direct

spre pozitia compensata a punctului de pornire

indiferent de unghiul de apropiere programat pentru

miscarea de deplasare (a se vedea diagrama).

G42

Traiectoria compensata a sculei

Traiectoria compensata a sculei

Raza

G42Tangenta



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Dezactivarea modului de compensare, G40,

NORM

Scula este pozitionata perpendicular pe punctul final

al ultimei traiectorii compensate apoi se deplaseaza

în linie dreapta direct spre urmatoarea pozitie

necompensata, de exemplu spre punctul de

schimbare a sculei.

Alegerea punctului de retragere

Când NORM este activa, scula se deplaseaza direct

spre pozitia necompensata indiferent de unghiul de

apropiere programat pentru miscarea de deplasare (a

se vedea diagrama).

G41G41

Raza

Tangenta

La miscarile de apropiere si retragere se aplica

urmatoarele:

Trebuie sa se prevada o toleranta pentru unghiul

modificat al deplasarii când se face programarea,

pentru a evita ciocnirile.

Parcurgerea unui contur circular la punctul de

pornire, G41, G42, KONT

Se disting doua cazuri:

Punctul de pornire se afla în fata conturului

Strategia de apropiere este la fel ca la NORM.

Tangenta la traiectorie în punctul de pornire serveste

ca o linie de separare între partea din fata si cea din

spate a conturului.

Punctul de început

În spatele conturului

Înaintea conturului

Traiectorie tangenta



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Punctul de pornire se afla în spatele conturului

Scula se deplaseaza în jurul punctului de pornire sau

de-a lungul unei traiectorii circulare, sau peste

intersectia traiectoriilor echidistante care depind de

configuratia coltului G450/G451

Comenzile G450/G451 se aplica pentru trecerea de la

fraza curenta la fraza urmatoare.

G450

G450 G451

G451

Generarea traiectoriei de apropiere

În ambele cazuri (G450/G451), este generata

urmatorarea traiectorie de apropiere:

Se traseaza o linie dreapta de la punctul de pornire

necompensat. Aceasta linie este tangenta la un cerc

cu raza=raza sculei. Centrul cercului este pe punctul

de pornire.

Punctul de abordare

Traiectoria de abordare

Punctul de început

Raza sculei

Dezactivarea modului de compensare, G40,

KONT

Daca punctul de retragere este situat în fata

conturului, se aplica aceiasi miscare de retragere ca

pentru NORM.

Daca punctul de retragere este situat în spatele

conturului, miscarea de retragere este inversa miscarii

de apropiere.


8.9 Compensarea la colturile exterioare, G450, G451 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.9 Compensarea la colturile exterioare, G450, G451

Programare

G450 DISC=…G451


G450 Cerc de trecere; scula se deplaseaza în jurul colturilor piesei pe o

traiectorie circulara cu raza sculei

DISC= Instructiunea de programare flexibila a apropierii si retragerii. În pasi de 1

de la cercul DISC=0 la intersectia DISC=100

G451 Intersectie, scula se retrage de la coltul piesei

Functia

G450/G451 defineste urmatoarele:

Pe de o parte, traiectoria de apropiere pentru KONT

activ si punctul de apropiere din spatele conturului (a

se vedea pagina anterioara).

Pe de alta parte, traiectoria corectata a sculei, când

se deplaseaza în jurul colturilor exterioare.

Configurarea colturilor, cercul de trecere, G41,

G42, G450

Punctul central al sculei se misca în jurul coltului

piesei pe un arc având raza sculei.

În punctul intermediar P*, echipamentul executa

instructiuni ca: miscari de avans sau functii de

comutare. Aceste instructiuni sunt programate în

fraze introduse între cele doua fraze care formeaza

coltul.

Cercul de trecere apartine urmatoarei comenzi de

deplasare, în conformitate cu datele tehnice.

G450

P*



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Configurarea coltului, treceri selectabile

G41, G42, G450 DISC=…

DISC deformeaza cercul de trecere, creând astfel

colturi cu contur ascutit.

Valorile au urmatoarele semnificatii:

DISC=0 cerc de trecere

DISC=100 intersectia traiectoriilor echidistante (valori

teoretice)

DISC este programat în pasi de 1.

Când sunt specificate valori ale DISC mai mari decât

0 cercurile intermediare sunt aratate cu o înaltime

marita - rezultatul sunt treceri în elipse sau parabole

sau hiperbole.

DISC 100

DISC 0

În datele masinii poate fi definita o limita superioara –

în general DISC=50.

DISC=… este activa numai când G450 este apelata; dar

poate fi programata într-o fraza anteriora fara G450.

Ambele comenzi sunt modale.

Modul de deplasare, în functie de valorile DISC

si unghiul conturului

În functie de unghiul conturului parcurs, cu unghiuri

ascutite si valori DISC ridicate, scula este ridicata de

pe contur la colturi. Unghiurile ascutite de peste 120°

sunt parcurse uniform (a se vedea tabelul).

030 60 90 120 150 180

0,2

0,45040302010

0,6

0,8

1,0

DISC=DISC=100

S/R

R - Raza sculei S - Depasirea parcuraS/R - Depasirea scalata (cu referire la raza sculei)

Unghiul conturului (grade)



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Configurarea coltului, intersectia, G41, G42, G451

Scula se apropie de intersectia celor doua distante

egale care se afla între raza sculei si conturul

programat. G451 se aplica numai cercurilor si liniilor

drepte

În punctul intermediar P*, echipamentul executa

instructiuni ca: miscari de avans sau functii de

comutare. Aceste instructiuni sunt programate în

fraze introduse între cele doua fraze care formeaza

coltul.

Traiectoriile suplimentare neaschietoare ale sculei pot

rezulta din miscarile de ridicare a sculei de pe

unghiurile conturului. În astfel de cazuri, în datele

masinii poate fi utilizat un parametru care sa

defineasca comutarea automata la cercul de trecere.

G451

P*

Program exemplu

În acest exemplu se introduce o raza de trecere

pentru toate colturile exterioare (programata în fraza

N30). Aceasta evita necesitatea opririi sculei la

schimbarea directiei si efectuarea unei miscari fara

prelucrare.

N10 G17 T1 G0 X35 Y0 Z0 F500 Conditiile de start

N20 G1 Z-5 Avansul sculei

N30 G41 KONT G450 X10 Y10 Activarea modului de compensare

N40 Y60N50 X50 Y30N60 X10 Y10

Taierea conturului

N80 G40 X-20 Y50 Dezactivarea modului de compensare,

retragerea pe cercul de trecere

N90 G0 Y100N100 X200 M30


8.10 Apropiere si retragere fina (WAB) 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


8.10 Apropiere si retragere fina (WAB)

Programare

G140 to G143, G147, G148G247, G248, G347, G348, G340, G341DISR=..., DISCL=..., FAD=...


G140 Apropiere si retragere dependente de partea de compensare a partii de

compensare curenta (configurare de baza)

G141 Apropiere de la stânga sau retragere spre stânga

G142 Apropiere de la dreapta sau retragere spre dreapta

G143 Directia de apropiere si retragere dependenta de pozitia relativa a

punctului de pornire si oprire fata de directia tangenta

G147 Apropiere în linie dreapta

G148 Retragere în linie dreapta

G247 Apropiere cu un sfert de cerc

G248 Retragere cu un sfert de cerc

G347 Apropiere cu jumatate de cerc

G348 Retragere cu jumatate de cerc

G340 Apropiere si retragere în spatiu (configurare de baza)

G341 Apropiere si retragere în plan

DISR • Apropiere si retragere în linie dreapta (G147/G148)

Distanta de la muchia frezei la punctul de start al conturului

• Apropiere si retragere circulara (G247, G347/G248, G348)

Raza traiectoriei centrului sculei

Atentie: În cazul REPOS în semicerc, DISR este diametrul cercului

DISCL DISCL=... Distanta de la punctul final al avansului rapid la

planul de prelucrare

DISCL=AC(...) Specifica pozitia absoluta a punctului final al

avansului rapid

FAD Viteza miscarii lente de avans

FAD=... Valoarea programata actioneaza conform codului G

al grupei 15 (viteza de avans; G93, G94, etc.)

FAD=PM(...) Valoarea programata este interpretata ca o viteza de

avans liniara independent de codul activ G al

grupei 15 (ca G94)

FAD=PR(...) Valoarea programata este interpretata ca viteza de

avans pe rotatie independent de codul activ G al

grupei 15 (ca G95)



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


Functia

Functia de apropiere si retragere fina se utilizeaza

pentru a se atinge punctul de pornire al unui contur

independent de pozitia punctului initial de pornire.

Functia este în general utilizata împreuna cu corectia

de raza a sculei dar nu este obligatorie.

G1

DISR

G0

Conturul programat

G247

Secventa

Miscarile de apropiere si retargere constau din maxim

4 sub-miscari:

• Punctul de start al miscarii P0

• Punctele intermediare P1, P2 si P3

• Punctul final P4

Punctele P0, P3 si P4 sunt întotdeauna definite.

Punctele intermediare P1 si P2 pot fi omise

corespunzând configuratiilor parametrilor si conditiilor

geometrice.

Selectarea conturului de apropiere si retragere

Utilizând comanda adecvata G, apropierea/retragerea

poate fi facuta în linie dreapta (G147, G148), sfert de

cerc (G247, G248) sau semicerc (G347, G348).

Selectarea directiei de apropiere si retragere

Se va utiliza corectia razei sculei (G140, configurare

de baza) pentru a determina directia de apropiere si

retragere.

.

Cu o raza pozitiva a sculei:

G41 activ → Apropiere din stânga

G42 activ → Apropiere din dreapta

G141, G142 si G143 furnizeaza alte optiuni de

apropiere.

P0

P3 în timpul apropierii si retragerii în linie dreapta (G147)

P4 Contur

DISR

Miscari de apropiere si retragere reprezentate cu punctului intermediar P3 (compensarea razei sculei este activa simultan)

P0

P3 în timpul apropierii si retragerii cu un sfert de cerc (G247)

P4 Contur

P0

P3 în timpul apropierii si retragerii cu un semicerc (G347)

P4 Contur

DISR

DISR

Traiectoria centrului sculei

Scula

Traiectoria centrului sculeiScula

Traiectoria centrului sculeiScula



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


Codurile G sunt semnificative numai când conturul de

apropiere este sfert de cerc sau semicerc.

Pasii miscarii între punctul de pornire si cel de

oprire (G340 and G341)

Caracteristica de apropierea între P0 si P4 este aratata

în figura alaturata.

În cazurile care includ pozitia planului activ G17-G19

(plan circular, axa elicoidala, miscare de avans

perpendiculara pe planul activ) este luat în

considerare orice cadru de rotire activ.

Lungimea liniei drepte de apropiere si raza

cercurilor de apropiere (DISR) (a se vedea figura

de la secventa)

P4

Planul de prelucrare

DISCL DISCL

G340 G341

P4

P2

P1P0P1P0

P2, P3

Miscare de patrundere

Linie dreapta, cerc sau traiectorie elicoidala

Linie dreaptasau cerc

Miscarea de apropiere dependenta de G340/G341

P3

• Apropierea/retragerea în linie dreapta .DISR indica

distanta dintre muchia frezei si punctul de pornire

al conturului, adica lungimea liniei drepte este

obtinuta prin însumarea razei sculei si a valorii

programate DISR când TRC este activ. Raza

sculei se ia în considerare numai daca este

pozitiva. Linia dreapta rezultata trebuie sa fie

pozitiva adica pentru DISR sunt admisibile valori

negative numai atâta timp cât valoarea DISR este

mai mica decât raza sculei.

• Apropiere/retragere pe cerc. DISR indica raza

traiectoriei centrului sculei. Daca este activat TRC,

rezulta un cerc cu o astfel de raza încât traiectoria

centrului sculei se realizeaza cu raza programata.

Distanta de la punct la planul de prelucrare

(DISCL) (a se vedea figura)

Daca pozitia punctului P2 trebuie sa fie specificata ca

valoare absoluta pe axa perpendiculara la planul

cercului, valoarea trebuie programata în forma

DISCL=AC(...).



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


Urmatoarele se aplica pentru DISCL=0:

• Cu G340; întreaga miscare de apropiere consta

numai în doua fraze (P1, P2 si P3 sunt combinate).

Conturul de apropiere este obtinut de la P1 la P4.

• Cu G341: întreaga miscare de apropiere consta

din trei fraze (P2 si P3 sunt combinate). Daca P0 si

P4 se afla în acelasi plan, se produc numai doua

fraze (avansul de la P1 la P3 este omis).

Programarea punctului final la apropiere P4 sau

la retragere P0

Punctul final este în general programat cu X... Y...

Z....

• Programarea în timpul apropierii

- P4 în fraza WAB

- P4 este definit ca punctul de oprire al frazei

urmatoare de deplasare

Între fraza WAB si fraza urmatoare de deplasare

se pot introduce si alte fraze fara deplasarea

axelor geometrice.

Exemplu:$TC_DP1[1,1]=120 ;Frezã T1/D1$TC_DP6[1,1]=7 ;Sculã cu raza 7 mmN10 G90 G0 X0 Y0 Z30 D1 T1N20 X10N30 G41 G147 DISCL=3 DISR=13 Z=0 F1000N40 G1 X40 Y-10N50 G1 X50......N30/N40 poate fi inlocuit de:1.N30 G41 G147 DISCL=3 DISR=13 X40 Y-10

Z0 F1000sau2.N30 G41 G147 DISCL=3 DISR=13 F1000N40 G1 X40 Y-10 Z0

0 10 20 30 40 50 X

-10

Y

DISR=13

P4

Z=30Z=3

Contur

Z=0

Dupa acest punct prelucrare cu G0, dupa aceasta G1 F1000



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


• Programarea în timpul retragerii

- Pentru o fraza WAB fara axa geometrica

programata, conturul se termina în P2. Pozitia pe

axele care formeaza planul de prelucrare este

obtinuta din conturul de retragere. Componentele

axelor perpendiculare pe acesta sunt definite de

DISCL. Daca DISCL=0 toata miscarea este în

plan.

- Numai daca axa e programata perpendicular pe

planul de prelucrare conturul se termina în P1.

Pozitia celorlalte axe se obtine ca mai sus. Daca

fraza WAB este si fraza de dezactivare a TRC, se

adauga o traiectorie suplimentara de la P1 la P0

astfel încât la dezactivarea TRC la capatul

conturului sa nu mai fie nici o miscare.

- Daca este programat un singur plan de

prelucrare, se adauga modal a doua axa care

lipseste, fiind luata din ultima pozitie din fraza

precedenta.

P4

Contur (fraza precedenta)

P1

P0

Scula


Fraza urmatoare(fara corectie)

Fraza-WAB(G248 G40 ...)

Retragere cu WAB cu TRC dezactivat simultan

Vitezele de apropiere si retragere

• Viteza frazei precedente (G0):

Aceasta viteza se utilizeaza pentru a executa

toate miscarile P0 - P2 adica miscarea paralela cu

planul de prelucrare si parte din miscarea

avansului pâna la jocul de siguranta.

• Programarea cu FAD:

Specificarea vitezei de avans pentru

- G341: miscare de avans perpendiculara pe planul

de prelucrare P2 - P3

- G340: de la P2 sau P3 sau P4

Daca FAD nu este programat, aceasta parte a

conturului este de asemenea parcursa cu viteza

modala activa a frazei precedente, daca nici un

cuvânt F nu este gasit în fraza WAB.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


Exemplu:$TC_DP1[1,1]=120 ;Freza T1/D1$TC_DP6[1,1]=7 ;Scula cu raza 7 mm

N10 G90 G0 X0 Y0 Z20 D1 T1N20 G41 G341 G247 DISCL=AC(5) DISR=13

FAD 500 X40 Y-10 Z=0 F200N30 X50N40 X60...

010 20 30 40 50

X

-10

Y

0 X

Z

10

20

G0

F500

G0

F2000 F2000

5

60

P0 P1

P2

P3P4



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


• Viteza de avans programata F:

Aceasta viteza de avans este activa de la P3 la P2,

daca FAD nu este programat. Daca nu se

programeaza nici un cuvânt F în blocul WAB,

viteza frazei anterioare este activa.

În timpul retragerii rolul vitezei de avans active modale

de la fraza precedenta si cel al valorii vitezei de avans

programate în fraza WAB se inverseaza, adica

conturul retragerii respective este parcurs cu valoarea

veche a vitezei si o noua viteza programata cu

cuvântul F se aplica de la P2 la P0,

Citirea pozitiilor

Punctele P3 si P4 pot fi citite cu variabilele sistemului

în WCS în timpul retragerii

• $P_APR: citire P3 (punct de start)

• $P_AEP: citire P4 (punct de start al conturului)

• $P_APDV: citire daca $P_APR si $P_AEP

contin date valide

Viteza neprogramataNumai Fprogramat

F si FAD programate

P0 P1 P2 /P3 P4

Traversare rapida daca GO este activ, altfel, cu vechiul sau noul cuvânt FViteza din fraza precedenta(vechiul cuvânt F)Viteza de abordare programata cu FADNoua viteza efectiva programata cu F

Vitezele din frazele WAB în timpul abordarii cu G340

Numai FADprogramat

P0 P1 P2 P3 P4Viteza neprogramataNumai FprogramatNumai FADprogramatF si FAD programate

Traversare rapida daca GO este activ, altfel, cu vechiul sau noul cuvânt FViteza din fraza precedenta(vechiul cuvânt F)

Viteza de abordare programata cu FADNoua viteza efectiva programata cu F

Vitezele din frazele WAB în timpul abordarii cu G341

P4 P3 P2 P1 P0

Viteza neprogramataNumai FprogramatNumai FADprogramatNumai FADprogramat

Viteza din fraza precedenta(vechiul cuvânt F)

Viteza de retragere programata cu FADNoua viteza efectiva programata cu F

Traversare rapida daca GO este activ, altfel, cu vechiul sau noul cuvânt F

Vitezele din frazele WAB în timpul retragerii



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

810D


Program exemplu

• Apropiere fina (fraza N20 este activata

• Miscare de apropiere pe sfert de cerc (G247)

• Directia de apropiere nu este programata, G140,

adica TRC este activ (G41)

• Corectia conturului OFFN=5 (N10)

• Raza curenta a sculei=10; Astfel raza corectiei

efective la TRC=15, raza conturului WAB=25,

raza centrului traiectoriei sculei este DISR=10

• Punctul final al cercului se obtine prin N30

deoarece numai pozitia Z este programata în N20

• Miscarea de avans

- de la Z20 la Z7 (DISCL=AC(7)) cu avans rapid

- apoi la Z0 cu FAD=200

- cercul de apropiere în planul X-Y si frazele urmatoare

cu F1500 (pentru ca aceasta viteza sa fie activa în

frazele urmatoare, G0 activ în N30 trebuie rescris cu

G1; altfel conturul va fi prelucrat în continuare cu G0.

• Retragere fina (fraza N60 activata)

• Retragere pe sfert de cerc (G248) spirala (G340)

• FAD nu este programat deoarece este irelevant pentru

G340

• Z=2 în punctul de start; Z=8 în punctul final, deoarece

DISCL=6

• Când DISR=5, raza conturului WAB=20; aceea a

centrului traiectoriei sculei=5

• Retragerea de la Z8 la Z20 si miscarea paralela cu

planul X-Y la X70 Y0.

0

20

20 60

Y

X

Sfert de cerc


Scula

Elicoidal

Contur

80

P4app

P3app

40

P3retr

P4retr

P0app

P0retr

$TC_DP1[1,1]=120 ;Definirea sculei T1/D1

$TC_DP6[1,1]=10 ;Raza

N10 G0 X0 Y0 Z20 G64 D1 T1 OFFN = 5 (P0app)

N20 G41 G247 G341 Z0 DISCL = AC(7) DISR = 10 F1500 FAD=200

;Apropiere (P3app)

N30 G1 X30 Y-10 (P4app)

N40 X40 Z2N50 X50 (P4retr)

N60 G248 G340 X70 Y0 Z20 DISCL = 6DISR = 5 G40 F10000

;Retragere (P3retr)

N70 X80 Y0 (P0retr)

N80 M 30


8.11 Supravegherea coliziunilor, CDON, CDOF 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.11 Supravegherea coliziunilor, CDON, CDOF


CDON Activarea detectarii gâtuirii

CDOF Dezactivarea detectarii gâtuirii

Functia

Când CDON (detectarea coliziunii activa) si

compensarea razei sculei sunt active, echipamentul

urmareste traiectoriea sculei cu calculul conturului

Look Ahead. Aceasta functie Look Ahead permite

detectarea în avans a coliziunilor posibile si permite

echipamentului sa le evite în mod activ

Când detectarea coliziunilor este dezactivata (CDOF)

se face o explorare la colturile interioare în fraza de

deplasare precedenta (si daca este necesar în frazele

dinaintea acestora) pentru un punct de intersectie

comun pentru fraza curenta. Daca nu se gaseste nici

o intersectie prin aceasta metoda rezulta o eroare.

CDOF ajuta la prevenirea detectarii incorecte a

gâtuirilor, de exemplu datorita informatiilor care nu

sunt disponibile în programul NC.

Numarul de fraze NC supravegheate poate fi definit în

datele masinii.

Secventa

Urmeaza câteva exemple de situatii critice de

prelucrare care pot fi detectate de echipament si

compensate prin modificarea traiectoriilor sculei.

Pentru a preveni opririle programului, trebuie aleasa

întotdeauna scula cu cea mai mare raza dintre toate

sculele utilizate la testarea programului.


8.11 Supravegherea coliziunilor, CDON, CDOF 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


În fiecare din exemplele urmatoare a fost selectata

pentru prelucrarea conturului o scula cu o raza prea

mare.

Detectarea gâtuirii

Deoarece raza sculei selectate este prea mare pentru

prelucrarea conturului interior, gâtuirea a fost ocolita.

Conturul programat

Traiectoria sculei

Traiectoria conturului mai scurta decât raza

sculei

Scula se deplaseaza în jurul coltului piesei pe un cerc

de trecere si apoi continua sa urmeze exact conturul

programat.

Conturul programat

Traiectoria sculei

Raza sculei prea mare pentru prelucrarea

interioara

În astfel de cazuri, prelucrarea contururilor este

executata atât cât este posibil fara a cauza deteriorari

ale conturului.

Conturul programat

Traiectoria sculei


8.12 Corectii de scula în 2 1/2 D, CUT2D, CUT2DF 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.12 Corectii de scula în 2 1/2 D, CUT2D, CUT2DF

Programare

CUT2DCUT2DF

Explicatie

CUT2D Activarea compensarii razei cu 2 1/2 D (implicit)

CUT2DF Activarea compensarii razei cu 2 1/2 D, compensarea razei sculei în raport

cu cadrul curent sau cu plane înclinate

Functia

Cu CUT2D sau CUT2DF se determina modul de

actiune sau de interpretare al compensarii razei sculei

a la prelucrarea în plane înclinate.

Secventa


Compensarea lungimii sculei este în general calculata

în raport cu un plan de lucru nerotit fixat în spatiu.

Compensarea razei sculei, CUT2D

Ca în cazul multor aplicatii, compensarea lungimii

sculei si compensarea razei sculei sunt calculate într-

un plan de lucru fix specificat cu G17 - G19.

Exemplu pentru G17 (planul X/Y):

Compensarea razei sculei este activa în planul X/Y

nerotit, cu compensarea lungimii sculei în directia Z.

X

X

Z Z


8.12 Corectii de scula în 2 1/2 D, CUT2D, CUT2DF 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Pentru prelucrarea pe suprafete înclinate, valorile

compensarii sculei trebuie definite corespunzator, sau

calculate folosind functiile pentru "Compensarea

lungimii sculei pentru scule orientabile". Pentru o

descriere mai detaliata a acestei metode de calcul se

va consulta capitolul "Orientarea sculei si

compensarea lungimii ei".

CUT2D este utilizat când orientarea sculei nu poate fi

modificata si piesa este rotita pentru prelucrarea

planelor înclinate.

CUT2D este în general configurata standard si prin

urmare nu trebuie specificata explicit.

Compensarea razei sculei, CUT2DF

În acest caz este posibil sa se aranjeze orientarea

sculei perpendicular pe planul înclinat de lucru pe

masina.

Daca este programat un cadru continând o rotire,

planul de compensare este si el rotit cu CUT2DF.

Compensarea razei sculei este calculata în planul

rotit de prelucrare.

Compensarea lungimii sculei continua sa actioneze în

raport cu planul de lucru nerotit.

X

X

Z Z


8.13 Compensarea lungimii sculei pentru scule orientabile, TCARR, 8

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


8.13 Compensarea lungimii sculei pentru scule orientabile, TCARR, TCOABS, TCOFR

Programare

Explicatie

TCARR=[m] Se cere portscula cu numarul "m"

TCOABS Se determina componentele lungimii sculei din orientarea portsculei curente

.

TCOFR Se determina componentele lungimii sculei din orientarea cadrului activ.

Functia

Când orientarea spatiala a sculei se modifica,

componentele lungimii sculei se modifica si ele.

Dupa o resetare, de exemplu prin reglarea manuala sau

schimbarea portsculei cu o orientare spatiala fixata,

componentele lungimii sculei trebuie sa fie determinate

din nou. Aceasta se face folosind comenzile de

traiectorie TCOABS si TCOFR.

VU

ab

Z

X

Y

l

l

l

ZZ«

X«

X

Secventa

Cererea portsculei TCARR

Cu TCARR este ceruta portscula cu numarul m cu datele

sale geometrice (memoria de compensari).

Cu m=0, portscula activa este deselectata.

Note suplimentare

Datele geometrice ale portsculei devin active numai dupa

apelarea unei scule. Scula selectata ramâne activa si

dupa schimbarea portsculei.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Datele geometrice curente ale portsculei pot fi de

asemenea definite în programul piesa prin variabilele de

sistem corespunzatoare.

Pentru informatii privind definirea cinematicii portsculei cu

variabile de sistem se va consulta Manualul de

programare, Fundamente, capitolul "Cinematica

portsculei".

Determinarea componentelor lungimii sculei

pornind de la orientarea portsculei curente,

TCOABSTCOABS calculeaza compensarea lungimii sculei

pornind de la unghiul curent de orientare a portsculei,

stocat în variabilele de sistem $TC_CARR13 si

$TC_CARR13.

Pentru a recalcula compensarea lungimii sculei când

cadrele sunt schimbate, scula trebuie selectata din

nou.

Note suplimentare

Orientarea sculei trebuie adaptata manual cadrului

activ.

Când se calculeaza compensarea lungimii sculei,

unghiul de rotire al portsculei este calculat într-o treapta

intermediara. La portsculele cu doua axe de rotatie

exista în general doua seturi de unghiuri de rotire care

pot fi utilizate pentru a adapta orientarea sculei la cadrul

activ; prin urmare valorile unghiului de rotire stocate în

variabilele de sistem trebuie sa corespunda cel putin

aproximativ unghiurilor mecanice de rotire prescrise.

Note suplimentare

Nu este posibil ca echipamentul sa verifice daca

unghiurile de rotire calculate cu ajutorul orientarii

cadrului sunt prescriptibile pe masina.



840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Daca axele de rotatie ale sculei sunt aranjate astfel

ca orientarea sculei calculata dupa orientarea cadrului

sa nu poata fi atinsa atunci se declanseaza o eroare.

Daca se comuta între TCOFR si TCABS, compensarea

lungimii sculei se calculeaza din nou.

Combinarea compensarii fine a sculei cu functiile de

compensare a lungimii sculei pe portscule mobile nu

este admisa. Daca sunt apelate simultan ambele functii

apare un mesaj de eroare.

TOFRAME permite definirea unui cadru pe baza directiei

de orientare a portsculelor selectate. Pentru informatii

suplimentare se va consulta capitolul "Cadre" din

Manualul de programare.Fundamente.

Când transformarea orientarii este activa (transformari pe

3, 4 sau 5 axe) este posibil sa se selecteze o portscula

cu o orientare deviata de la pozitia zero fara a declansa o

alarma.


8.14 Supravegherea sculelor specifice pentru rectificare în programul 8

840D

NCU 572

NCU 573


8.14 Supravegherea sculelor specifice pentru rectificare în programul piesa TMON,

TMOF


TMON (T-Nr.) Activarea supravegherii sculei Este necesar sa se specifice

numarul T numai daca scula cu

TMOF (T No.) Deselectarea supravegherii sculei

T No. = 0: Dezactivarea

supravegherii pentru toate sculele.

acest numar nu este activa.

Functia

Comanda TMON este utilizata pentru a activa

supravegherea geometriei si vitezei sculelor de rectificat

(tipul 400 - 499) în programul principal al piesei .

Supravegherea ramâne activa pâna este dezactivata în

programul piesa cu TMOF.

Note suplimentare

Se poate activa supravegherea sculei daca datele

sculei specifice pentru rectificat $TC_TPG1 -

$TC_TPG9 (a se vedea "Manualul avansat de

programare") sunt configurate.

Conform configurarii datelor masinii, supravegherea

sculei pentru sculele de rectificat (tip 400 - 409) poate

fi activata automat când este activata selectia sculei.

Într-un anumit moment, pentru fiecare arbore poate fi

activa o singura rutina de supraveghere .

Supravegherea geometriei

Sunt supravegheate raza si grosimea curenta a rotii.

Supravegherea vitezei

Viteza configurata este supravegheata ciclic fata de

limitarea vitezei cu toleranta fata de corectia vitezei de

rotatie a arborelui.

Limita de viteza este valoarea cea mai mica rezultata

din compararea vitezei maxime cu viteza calculata din

viteza periferica maxima a rotii si raza curenta a rotii.


8.14 Supravegherea sculelor specifice pentru rectificare în programul 8

840D

NCU 572

NCU 573


Note

9 08.97 Functii speciale 9


Functii speciale

9.1 Functiile M ........................................................................................................................................................9-252

9.2 Functiile H.........................................................................................................................................................9-254

9 Functii speciale 08.97

9.1 Functiile M 9

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


9.1 Functiile MProgramare M... ;Valori posibile. 0 - 999 999,

întregi

Functia Functiile M pot fi folosite pentru a activa functii pe masina, cum ar fi operatiide comutare, de exemplu "Racire Pornit/Oprit". Functiile permanente au fostdeja atribuite unor functii M de catre fabricantul echipamentului (a se vedealista urmatoare).

Lista functiilor M predefinite

M0* Stop programatM1* Stop optionalM2* Sfârsitul programului principal cu întoarcere la începutul programuluiM30* Sfârsitul programului, acelasi efect ca M2M17* Sfârsitul subprogramului

M3 Rotire arbore în sensul acelor de ceasM4 Rotire arbore în sens contrar acelor de ceasM5 Oprirea arboreluiM6 Schimbarea sculei (configurare implicita)M70 Arborele este comutat în modul de lucru ca axa

M40 Schimbare automata a treptei de vitezaM41 Treapta de viteza 1M42 Treapta de viteza 2M43 Treapta de viteza 3M44 Treapta de viteza 4M45 Treapta de viteza 5

Notatia adreselor extinse nu poate fi folosita pentru functii marcate cu *.

Toate numerele libere ale functiilor M pot fi atribuite de fabricantul masinii, deexemplu ca functii de comutare pentru comanda dispozitivelor de strîngeresau pentru activarea/dezactivarea altor functii ale masinii, etc.

9 08.97 Functii speciale

9.1 Functiile M 9840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC810D


Secventa Numarul functiilor M dintr-o fraza NCÎntr-o fraza NC pot fi programate pâna la 5 functii M.

Intervalul de valoripentru numerele M

0 … 9999 9999, întregi

Efectulfunctiilor M

Urmatoarele se aplica într-o fraza NC care contine o comanda de deplasaresi o comanda M: Datele masinii definesc unde este initializata comanda Mprogramata• înainte de miscarea de deplasare,• cu miscarea de deplasare sau• dupa miscarea de deplasare.

Comenzile M0, M1, M2, M17 si M30 sunt initializate întotdeauna dupamiscarea de deplasare ..

Comenzi Mpredefinite

Anumite functii importante pentru executia programului sunt date ca standardde echipament:

Oprirea programata,M0

Opririle din prelucrare în fraze NC cu M0. Se poate acum înlatura spanul,recalibra, etc.

Oprirea optionala, M1 M1 poate fi activat cu• MMC/dialog "Modificarea programului"• sau interfata VDI.

Sfarsitul programului,M2, M17, M30

Un program este terminat cu M2, M17 sau M30 si resetat la începutul sau.Daca programul principal este apelat din alt program (ca subprogram),M2/M30 are acelasi efect ca M17 si invers, de exemplu M17 actioneaza înprogramul principal ca M2/M30.

Functii de rotire, M3,M4, M5, M70

Notatia adreselor extinse cu numarul arborilor este folosita pentru toatefunctiile de rotire.Exemplu:M2=3 înseamna rotirea în sensul acelor de ceas a arborelui 2. Daca nu esteprogramata nici o extensie a adresei, functia se aplica arborelui de baza.

Exemplu de programareN10 S...N20 X... M3 ;functia M în fraza cu miscarea

axelor, arborele accelereazaînainte de miscarea axei X

N180 M789 M1767 M100 M102 M376 ;Maxim 5 functii M în fraza

9 Functii speciale 08.97

9.2 Functiile H 9

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


9.2 Functiile HProgramare N10 G0 X20 Y50 H3=–11.3

Functia Functiile H sunt folosite pentru a transfera informatii la PLC (interfataprogramabila), pentru a activa operatii de comutare specifice. Functiile H auvalori reale.

Semnificatia functiilor este determinata de producator.

Secventa Numarul functiilor într-o fraza NCÎntr-o fraza NC pot fi programate pâna la 3 functii H.

Nota Urmatoarele configurari sunt realizate de producator.

Functiile de iesire spre PLCUrmatoarele functii pot fi transmise la PLC (interfata programabila):• Selectarea sculei T• Corectia sculei D• Avansul F / FA• Viteza de rotatie S• Functiile M si H

Pentru functiile mentionate este posibil a se defini când acestea se vortransfera la PLC în timpul secventei de prelucrare, si ce reactii vor fi activatede PLC.

Numarul functiilor deiesire pe fraza NC

Pot fi programate pâna la 10 functii de iesire pe fraza NC.

Gruparea Functiile mentionate mai sus pot fi grupate. Gruparea este predefinita pentrucâteva comenzi M.

Functii de iesiri rapideauxiliare

Pentru functii de iesiri rapide (ex. M = QU (...) ) a se vedea Manualul deprogramare avansat.

10 08.97 Parametri aritmetici R 10


Parametri aritmetici R

10.1 Parametri aritmetici R...............................................................................................................................10-256

10 Parametri aritmetici R 08.97

10.1 Parametri aritmetici R 10

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


10.1 Parametri aritmetici R

Programare RO=... toR249

Explicareacomenzilor

Sunt disponibili 250 de parametri aritmetici . Acestia sunt clasificati dupacum urmeaza:

R0 ... R99 - nealocati

R100 ... R249 - parametri de transfer pentru ciclurile de prelucrare.

Daca nu se utilizeaza ciclurile de prelucrare (a se vedea Manualul pentruciclurile de programare), atunci se pot atribui alte functii acestor parametriaritmetici

Functia Parametrii aritmetici sunt folositi, de exemplu, daca un program NC nu estefacut sa fie valabil numai pentru valori atribuite o singura data, dau daca estenecesar calculul valorilor. Valoarea necesara poate fi fixata sau calculata deechipament în timpul executiei programului. O alta posibilitate consta înconfigurarea valorii parametrilor aritmetici prin operatii. Daca valorile au fostatribuite parametrilor aritmetici, acestea pot fi atribuite altor adrese NC înprogram. Valoarea acestor adrese trebuie sa fie flexibila.

10 08.97 Parametri aritmetici R


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Atribuirea valorilor Se pot atribui valori parametrilor aritmetici în urmatorul interval:

±(0.000 0001 ... 9999 9999)(8 locuri zecimale si semnsi punct zecimal).• Punctul zecimal poate fi omis pentru valori întregi.• Semnul plus poate fi întotdeauna omis.

Exemplu:R0=3.5678 R1=-37.3 R2=2 R3=-7R4=-45678.1234

Este posibila atribuirea unui interval numeric extins prin utilizarea notatieiexponentiale:

Exemplu:± ( 10-300 ... 10+300 ).

Valoarea exponentului este scrisa dupa caracterele EX; numarul total maximde caractere: 10 (incluzând semnul si punctul zecimal)Intervalul de valori al EX: -300 la +300

Exemplu:R0=-0.1EX-5 ;Semnificatie:

R0 = -0.000 001R1=1.874EX8 ;Semnificatie:

R1 = 187 400 000

Nota:• Într-o fraza pot exista mai multe atribuiri, sau atribuiri ale expresiilor.• Atribuirea valorii trebuie sa fie într-o fraza separata.

Atribuirea la alteadrese

Flexibilitatea unui program NC consta în atribuirea acestor parametriaritmetici sau expresii cu parametrii aritmetici altor adrese NC.Valorile, expresiile si parametrii aritmetici pot fi atribuiti tuturor adreselor;exceptie: adresele N, G si L.

10 Parametri aritmetici R 08.97


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


La atribuire, se scrie caracterul "=" dupa caracterul adresei.Este de asemenea posibila atribuirea cu semnul minus.Pentru atribuirea adreselor axelor este necesara o fraza separata (instructiunide deplasare).Exemplu:N10 G0 X=R2 ;Atribuirea pentru axa X

Functii si operatiiaritmetice

Când se utilizeaza operatori/functii aritmetice, este necesara utilizarareanotatiilor matematice conventionale. Prioritatile de prelucrare sunt fixate cuparanteze. Altfel, înmultirea si împartirea au prioritate fata de adunare siscadere.Gradele sunt utilizate pentru functiile trigonometrice.

Exemplu de programare cu parametri R

N10 R1= R1+1 ;Noul R1 este calculat dinvechiul R1 plus 1

N20 R1=R2+R3 R4=R5-R6 R7=R8* R9R10=R11/R12N30 R13=SIN(25.3) ;R13 este egal cu sinus din 25.3

gradeN40 R14=R1*R2+R3 ;Înmultirea si împartirea au

prioritate fata de adunare siscadere R14=(R1*R2)+R3

N50 R14=R3+R2*R1 ;Rezultatul, acelasi ca fraza N40N60 R15=SQRT(R1*R1+R2*R2) ;Semnificatie: R15=radacina

patrata din R12+R22

Exemplu de programareAtribuirea valorilor la axe

N10 G1 G91 X=R1 Z=R2 F300N20 Z=R3N30 X=-R4N40 Z=-R5...

11 08.97 Tehnologia subprogramelor 11


Tehnologia subprogramelor

11.1 Utilizarea subprogramelor........................................................................................................................11-260

11.2 Apelarea subprogramului .........................................................................................................................11-263

11 Tehnologia subprogramelor 08.97

11.1 Utilizarea subprogramelor 11

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


11.1 Utilizarea subprogramelorCe este un subprogram?

În principiu, un subprogram are aceiasi structura ca unprogram piesa. El consta din fraze NC cu comenzi dedeplasare si comutare.

La baza, nu exista nici o diferenta între un programprincipal si un subprogram. Subprogramul contine operatiide prelucrare sau secvente de operatii care urmeaza safie executate repetat.

P r o g r a m u l p r i n c i p a l

Subprogram

Utilizarea subprogramelor

Secventele de prelucrare care se repeta sunt programateo singura data într-un subprogram. Exemplele includcâteva forme de contur, care apar repetat, si cicluri deprelucrare.

Subprogramul poate fi apelat si executat în orice programprincipal.

Subprogram

Structura subprogramului

Structura subprogramului este identica cu aceea aprogramului principal (a se vedea capitolul desprestructura si continutul programului principal NC).Subprogramele sunt atribuite cu M17 sfârsit program.Aceasta presupune o întoarcere la nivelul programului dela care a fost apelat subprogramul.

11 08.97 Tehnologia subprogramelor


840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Explicatie

Este posibila suprimarea acestui sfarsit de program M17în datele masinii (ex.: pentru un timp de lucru mai bun).

Note suplimentare

Un cap de program cu definitii de parametri poate fi deasemenea programat într-un subprogram. O descrieremult mai detaliata se va gasi în Manualul avansat deprogramare.

Sfarsitul de program cu RET

Instructiunea de sfârsit RET poate fi de asemeneafolosita ca alternativa pentru sfârsitul de program M17 însubprogram.RET trebuie sa fie programata într-o fraza separata.Instructiunea RET este folosita când modul de conturarecontinua G64 nu este întrerupt de o întoarcere.M17 întrerupe G64 si produce o oprire exacta.

Remediu:Nu se va scrie M17 singur într-o fraza SP, ci se va utilizacu , de exemplu, o traiectorie de deplasare:G1 X=YY M17. Trebuie sa fie fixat în datele masinii:"Nu M17 din PLC".

Numele subprogramului

Subprogramului îi este dat un nume care îi permite sa fieales dintre altele. Numele poate fi liber ales în timpulelaborarii programului, având în vedere urmatoareleconventii :• Primele doua caractere trebuie sa fie litere.• Celelalte pot fi litere, cifre sau "_"• Pot fi folosite maxim 31 de caractere• Nu se utilizeaza separatori (a se vedea capitolul din

"Elemente de limbaj ale limbajului de programare")Aceleasi reguli se aplica si în cazul programelorprincipale.

Exemplu:

N10 POCKET1

Este de asemenea posibila utilizarea cuvântului adresaL... pentru subprograme. Valoarea poate avea 7 locurizecimale (numai întregi).Nota: Cu adrese L, zerourile conducatoare suntsemnificative pentru diferentiere.



840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Exemplu:

N10 L123 ;nu esteN20 L0123 ;sauN30 L00123 ;!

Exista trei subprograme diferite în acest exemplu.

Adâncimea de imbricare

Subprogramele pot fi apelate de asemenea dinsubprograme, nu numai din programe principale.În total, pâna la 12 nivele pentru acest tip de apelareimbricata, incluzând nivelul programului principal.

Aceasta înseamna:Pâna la 11 apeluri imbricate de subprograme pot fifolosite de programul principal.

Programul principal

Sub-program

Sub-program

Sub-program

max.11

Nota:Daca se lucreaza cu cicluri de prelucrare si masurareSIEMENS, atunci vor fi necesare 3 nivele. Daca un ciclutrebuie sa fie apelat dintr-un subprogram, acest apel nupoate fi folosit dincolo de nivelul 9.

11 08.97 Tehnologia subprogramelor

11.2 Apelarea subprogramului 11

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


11.2 Apelarea subprogramuluiApelarea subprogramuluiUn subprogram se apeleaza în programul principal fie cuadresa L si numarul subprogramului fie specificândnumele subprogramului.

Exemplu:...N120 L100 Apel subprogram "L100.SPF“:

N10 MSG (DIN subprogram“)N20 G1 G91......N60 M17 ;Sfârsit subprogram

N160 M30 Sfârsit program principal

Exemplu cu transferul parametrilor R:

N10 G0 X0 Y0 G90 T1 Scula T1 în deplasare rapida spre primapozitie, coordonate absolute

N20 R10=10 R11=20 Descrierea parametrilor aritmetici R10 si R11

N30 RECTANGLE Apelul subprogramului dreptunghi"RECTANGLE.SPF“ cu transferul parametrilorR:N15 G1 X=R10 G91 F500N25 Y=R11N35 X=-R10N45 Y=-R11N55 M17 Sfârsit subprogram

N40 G0 X50 Y50 G90 Pozitionarea sculei la urmatoarea pozitie deprelucrare

N50 RECTANGLE Apelul subprogramului dreptunghi"RECTANGLE.SPF“ cu transferul parametrilorR:

N60 M30Sfârsit program principal


11.2 Apelarea subprogramului 11

840DNCU 571

840DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Apelul programelor principale ca subprogrameUn program principal poate fi de asemenea apelat casubprogram. În acest caz, sfârsitul programului M30 fixatîn programul principal este evaluat ca M17 (sfârsitprogram cu întoarcere la programul apelant).

Se programeaza apelarea specificând numeleprogramului.

Exemplu:N10 MPF739 sauN10 SHAFT

Programul principal

N10 MPF739orN10SHAFT3

Urmatorul program principal

N10......N50 M30

Un subprogram poate fi de asemenea pornit ca programprincipal.

07.98

12 08.97 Tabele 12


Tabele

12.1 Lista instructiunilor ................................................................................................................................. 12-266

12.2 Lista adreselor.......................................................................................................12-278

12.3 Lista functiilor G/conditii de deplasare ......................................................................12-285

12.4 Lista subprogramelor predefinite..............................................................................12-293

12 Tabele 08.97

12.1 Lista instructiunilor 12

840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


12.1 Lista instructiunilor

Legenda:1 Setare implicita la începutul programului (setari de fabrica ale panoului de control, daca nimic altceva nu este programat).2 Numerotarea grupelor corespunde tabelului "Lista comenzilor“ în capitolul 12.33 Puncte finale absolute: modal; puncte finale relative: nemodal; altfel modal/nemodal depinde de sintaxa functiei G.4 Ca centre de arc, parametrii IPO se comporta relativ. Ei pot fi programati în mod absolut cu AC. Cu alte întelesuri (ex. pas), modificarea adresei este ignorata.5 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D6 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU5717 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK 810D8 OEM poate adauga doua tipuri de interpolare. Numele pot fi schimbate de OEM.9 Cuvântul cheie este valabil numai pentru SINUMERIK FM-NC10 Notatiile adreselor extinse nu pot fi folosite pentru aceste functii.

Nume Definitie Valoareatribuita

Descriere,comentarii

Sintaxa Modal/

ne-modal

Grup 2

: Numar de fraza - fraza principala (a sevedea N)

0 ...9999 9999Numaiintregi, farasemn

Identificator specialde fraza - în loc deN... ; aceasta frazaar trebui sa continatoate comenzilepentru o secventaulterioara completade prelucrare

e.g.. :20

A Axa Real m,s 3

A2 5 Orientarea sculei: Unghiuri Euler Real s

A3 5 Orientarea sculei: Componenta vectorialadirectie

Real s

A4 5 Orientarea sculei pentru startul frazei Real s

A5 5 Orientarea sculei pentru sfârsitul frazei;componenta vectoriala normala

Real s

AC Introducerea coordonatelor absolute 0, ...,359.9999°

X=AC(100) s

ACC 5 Accelerare axiala Real, farasemn

m

ACN Coordonate absolute pentru axe de rotatie,atingerea pozitiei în directie negativa

A=ACN(...) B=ACN(...)C=ACN(...)

s

ACP Coordonate absolute pentru axe de rotatie,atingerea pozitiei în directie pozitiva

A=ACP(...) B=ACP(...)C=ACP(...)

s

ADIS Aproximarea distantei pentru functii detraiectorie G1, G2, G3, ...

Real, farasemn

m

ADISPOS Aproximarea distantei pentru deplasarerapida G0

Real, farasemn

m

ALF Unghi de înclinare rapida Întreg, farasemn

m

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


AMIRROR Rabatere programabila (oglinda aditionala) AMIRROR X0 Y0 Z0; fraza separata

s 3

AP Unghi polar 0, ..., ± 360° m,s 3

AR Unghi de deschidere (unghi circular) 0, ..., 360° m,s 3

AROT Rotire programabilarotire aditionala)

Rotire înjurul primeiaxegeometrice:-180o .. 180°a doua axageometrica:-89.999° ... 90°a treia axageometrica:-180° .. 180°

AROT X... Y... Z... ;FrazaseparataAROT RPL=

s 3

ASCALE Scalare programabila (scalare aditionala) ASCALE X... Y... Z...; fraza separata

s 3

ASPLINE 7 Spline A m 1

ATRANS Deplasare programabila aditionalatranslatie aditionala)

ATRANS X... Y... Z...; fraza separata

s 3

AX Identificator variabil de axa Real m,s 3

B Axa Real m,s 3

B2 5 Orientarea sculei:Unghi Euler

Real s

B3 5 Orientarea sculei:Componenta vectoriala de directie

Real s

B4 5 Orientarea sculei pentru început de fraza Real s

B5 5 Orientarea sculei pentru sfârsit de fraza;Componenta vectoriala normala

Real s

BAUTO 7 Definitia primului segment spline prin urmatoarele treipuncte (începutul nu este nod)

m 19

BNAT 1,7 Tranzitie naturala la prima fraza spline(început natural)

m 19

BRISK 1 Acceleratie de traiectorie m 21

BRISKA Comutarea pe acceleratie de traiectorie brusca pentruaxele programate

BSPLINE 7 Spline B m 1

BTAN 7 Tranzitie tangentiala pentru prima fraza spline(început tangential)

m 19

C Axa Real m,s 3

C2 5 Orientarea sculei: unghiuri Euler Real s

C3 5 Orientarea sculei:Componenta vectoriala a directiei

Real s

C4 5 Orientarea sculei pentru începutul frazei Real s

C5 5 Orientarea sculei pentru sfârsitul frazei;componenta vectoriala normala

Real s

CDOF 1 Detectarea coliziunii oprita OFF m 23

CDON Detectarea coliziunii pornita ON m 23

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


CFC 1 Avans constant pe contur m 16

CFTCP Avans constant în centrul sculei m 16

CFIN Avans constant pe raza interna,acceleratie pe raza externa

m 16

CHFin SW 3.5and higherCHR

Tesire Real, farasemn

S

CIP Cerc prin puncte CIP X... Y... Z...I1=... J1=... K1=...

m 1

CLGOF Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centre OFF

CLGON Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centre ON

COMPOF 1,6 Compresor oprit m 30

COMPON 6 Compresor pornit m 30

CPRECOF1,

6Precizia programabila a conturului OFF m 39

CPRECON 6 Precizia programabila a conturului ON m 39

CR Raza cercului Real, farasemn

S

CSPLINE 7 Spline cubic m 1

CUT2D 1 Compensarea taisului 21/2 ?D în 2 dimensiuni m 22

CUT2DF Compensarea taisului 2 1/2 ?D în 2 dimensiuni cu cadru;Compensarea sculei este efectiva relativ la cadrul curent(plan înclinat)

m 22

CUT3DC 5 Compensarea taisului 3D pentru frezare pe circumferintaîn 3 dimensiuni

m 22

CUT3DF 5 Compensarea taisului 3D pentru frezare frontala în 3dimensiuni

m 22

CUT3DFF 5 Compensarea taisului 3D pentru frezare frontala în 3dimensiuni cu orientare constanta a sculei depinzând decadrul curent

m 22

CUT3DFS 5 Compensarea taisului 3D pentru frezare frontala în 3dimensiuni cu orientare constanta a sculei independentde cadrul curent

m 22

D Numarul corectiei sculei 1, ..., 9

în SW 3.5 siulterioare

1, ... 32 000

Contine date decorectie pentruscula T... ; D0 →valorile corectieipentru o scula

D...

DC Coordonate absolute pentru axe de rotatie,atingerea directa a pozitiei

A=DC(...) B=DC(...)C=DC(...)SPOS=DC(...)

s

DIAMOF 1 Programarea pe diametru inactivta m 29

DIAMON Programarea pe diametru activa m 29

DISC Depasirea cercului de trecere -compensarea razei sculei

0, ..., 100 m

DISPR Repozitionarea diferentei de traiectorie Real, farasemn

S

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


DISR Repozitionarea distantei Real, farasemn

S

DRFOF Dezactivarea deplasarii cu manivela electronica (DRF) m

DRIVE 9 Acceleratie de contur dependenta de viteza m 21

EAUTO 7 Definirea ultimei sectiuni spline prin ultimele 3 puncte(sfârsitul nu este un nod)

m 20

ENAT 1,7 Trecere naturala la urmatoarea fraza de deplasare(sfârsit natural)

m 20

ETAN 7 Trecere tangentiala la urmatoarea fraza de deplasare lasfârsit spline (sfârsit tangential)

m 20

F Valarea avansului(conjugat cu G4 timpul de asteptare este deasemenea programat cu F)

0.001, ...,99 999.999

Avansul sculeiscula/piesa;unitate de masuramm/min or mm/rot înfunctie de G94 sauG95

F=100 G1 ...

FA Viteza de avans a axelor (avans axial) 0.001, ...,999999.999mm/min,grade/min;0.001, ...,39999.9999toli/min

m

FCUB 6 Viteza de avans variabila în functie de spline cubic(avans cubic)

m 37

FD Avansul pe contur pentru pentru corectiacu manivela electronica (avans DRF)

Real, w/osemn

s

FDA Avans axial pentru corectia cu manivelaelectronica (avans DRF axial)

Real, w/osemn

s

FFWOF 1 Comanda anticiparii avansului OFF m 24

FFWON Comanda anticiparii avansului ON m 24

FGROUP Definirea axei/axelor cu avans pe contur F este valid pentrutoate axelespecificate înFGROUP

FGROUP (axa1, [axa2],...)

FL Limita de viteza pentru axele sincrone(limita de avans)

Real, farasemn

Unitatea setata cuG93, G94, G95 seaplica (max.deplasare rapida)

FL [axa] =... m

FLIN 6 Variatia liniara a avansului (avans liniar) m 37

FMA Avans axial sincron(avans axial multiplu)

Real, farasemn

m

FNORM 1,6 Avans normal conform DIN 66025 m 37

FP Punct fix: numarul punctelor fixe caretrebuie atinse

Întreg, farasemn

s

FPR Identificarea axei de rotatie 0.001 ...999999.999

FPR (axa de rotatie)

FPRAOF Dezactivarea avansului pe rotatie

FPRAON Activarea avansului pe rotatie

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


FTOCOF 1,6 Corectia fina a sculei online OFF m 33

FTOCON 6 Corectia fina a sculei online ON m 33

FXS Deplasarea la activa Întreg, farasemn

1 = selectat,0 = deselectat

m

FXST Limitarea momentului pentru deplasarea latampon(momentul la tampon)

% Parametru optional m

FXSW Fereastra de urmarire a deplasarii la tampon(fereastra de oprire la tampon )

mm, toli saugrade

Parametru optional

Functiile G

G Functie G (functie de deplasare)

Functiile G sunt împartite în grupuri G.Numai o functie G dintr-un grup poate fiscrisa într-o fraza.O functie G poate fi modala (pâna laanularea de catre alta functie din acelasigrup), sau nemodala (actioneaza numai înfraza în care este scrisa).

Numaipredefinite,valori întregi

G...

G0 Interpolare liniara cu avans rapida Comenzi de G0 X... Z... m 1

G11 Interpolare liniara cu avans de lucru miscare G1 X... Z... F... m 1

G2 Interpolare circulara în sensul acelor de ceas G2 X... Z... I... K... F... ; centru si punct

finalG2 X... Z... CR=... F...

; raza si punct finalG2 AR=... I... K... F...

;deschidereaunghiului si centrulG2 AR=... X... Z... F...

; deschidereaunghiului si punctul final

m 1

G3 Interpolare circulara în sens contrar acelor de ceas G3 ... ; sau ca pentru G2

m 1

G4 Timp de asteptare predefinit Miscare speciala G4 F... or G4 S... ; fraza separata

s 2

G5 Interpolare circulara prin punct intermediar Comanda demiscare

G5 X... Z... IX=... KZ=... F... m 1

G9 Pozitionare exacta - încetinire s 11

G171 Selectarea planului de lucru X/Y Directia de avansZ

m 6

G18 Selectarea planului de lucru Z/X Directia de avansY

m 6

G19 Selectarea planului de lucru Y/Z Directia de avansX

m 6

G22 Dimensiune pe raza m 29

G231 Dimensiune pe diametru m 29

G25 Limitare inferioara a turatiei arborelui Scrie în G25 S... ; fraza separata s 3

G26 Limitare superioara a turatiei arborelui memorie G26 S... ; fraza separata s 3

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


G33 Filetare cu pas constant 0.001, ...,2000.00mm/rot

Comanda demiscare

G33 Z... K... SF=... ; filet cilindric

G33 X... I... SF=... ; filet plan

G33 Z... X... K... SF=...; filet conic(pe axaZ deplasare mai mare decât pe X)

G33 Z... X... I... SF=... ; filet conic (pe axa X deplasare mai

mare decât pe Z)

m 1

G40 1 Corectia razei sculei OFF m 7

G41 Corectia razei sculei în stânga conturului m 7

G42 Corectia razei sculei în dreapta conturului m 7

G53 Suprimarea deplasarii setabile de nul Include deplasariprogramabile

s 9

G54 prima deplasare de nul m 8

G55 a doua deplasare de nul m 8

G56 a treia deplasare de nul m 8

G57 a patra deplasare de nul m 8

G60 1 Pozitionare exacta - încetinire m 10

G63 Filetare cu mandrina compensatoare Miscare speciala G63 Z... s 2

G64 Oprire exacta - mod de conturare m 10

G70 Dimensiuni în toli m 13

G71 1 Dimensiuni metrice m 13

G74 Apropierea de punctul de referinta Miscare G74 X... Z...; fraza separata s 2

G75 Apropierea de tampon speciala G75 X... Z...; fraza separata s 2

G90 1 Coordonate absolute G90 X... Y... Z...(...)Y=AC(...) orX=AC Z=AC(...)

ms

14

G91 Coordonate relative G91 X... Y... Z... orX=IC(...) Y=IC(...) Z=IC(...)

ms

14

G93 5 Viteza de avans inversa rot/min m 15

G94 1 Avans liniar F în mm/min sau toli/min si °/min m 15

G95 Avans pe rotatie F în mm/rot sau toli/rot m 15

G96 Viteza de aschiere constanta ON G96 S... LIMS=... F... m 15

G97 Viteza de aschiere constanta OFF m 15

G110 Programare polara relativa la ultima pozitie prescrisaprogramata

Scrie în memorie s 3

G111 Programare polara relativa la originea a sistemului decoordonate curent al piesei.

s 3

G112 Programare polara relativa la ultimul pol valabil s 3

G158 Translatie programabila G158 X... Z...; frazaseparata

s 3

G331 Filetare cu tarod ±0.001, ..., Comenzi m 1

G332 Retragere (filetare) 2000.00mm/rot

de miscare m 1

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


G450 1 Cerc de tranzitie Corectie razeisculei

m 18

G451 Intersectia contururilor echidistante raspuns la colturi m 18

G500 1 Deselectarea G54 - G5xx, resetarea cadrului setabil m 8

G505.... G599

5. ... 99. Deplasarea setabila de nul m 8

G601 1 Schimbarea frazei la pozitionarea exacta fina Are efect numai cu m 12

G602 Schimbarea frazei la pozitionarea exacta grosiera G60 activ sau m 12

G603 Schimbarea frazei la IPO - sfârsitul frazei G9 cu rotunjire m 12

G641 Oprire exacta - mod de conturare prgramabila G641 ADIS=... m 10

G8101, ...,G819

Grupul G rezervat pentru OEM 31

G8201, ...,G829

Grupul G rezervat pentru OEM 32

GWPSOF Deselectarea vitezei periferice constantea rotii de rectificat. (GWPS)

GWPSOF(T No.) s

GWPSON Selectarea vitezei periferice constante arotii de rectificat. (GWPS)

GWPSON (T No.) s

H... Transferul informatiei catre PLC Real Definit deproducatorul masinii

I 4 Parametrii de interpolare Real s

I1 Coordonata punctului intermediar Real s

IC Introducerea dimensiunilor relative 0, ...,±99999.999°

...=IC s

ISD Adâncimea de patrundere Real m

J 4 Parametrii de interpolare Real s

J1 Coordonata punctului intermediar Real s

K 4 Parametrii de interpolare Real s

K1 Coordonata punctului intermediar Real s

KONT Contur rotunjit la corectia sculei m 17

L Numarul subprogramului Întreg, pânala 7 locuri

Zerourileconducatoare suntnecesare!

L... s

LEAD 5 Unghi conducator Real m

LIMS Limtarea turatiei arborelui (Limitareaturatiei arborelui) cu G96

0.001 ...99 999.999

m

M... Operatii de comulare 0, ...,9999 9999

Pâna la 5 functiiM neatribuite pot fiatribuite defabricantul masinii r

M0 10 Oprire programata

M1 10 Oprire optionala

M2 10 Sfârsitul programului principal cu revenire la începutulprogramului

M3 Directie de rotatie în sensul acelor de ceas pentruarborele de baza

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


M4 Directie de rotatie în sens invers acelor de ceas pentruarborele de baza

M5 Oprirea arborelui de baza

M6 Schimbarea sculei

M17 10 Sfârsit subprogram

M30 10 Sfârsit program, acelasi efect ca M2

M40 Schimbarea automata a treptei de viteza

M41... M45 Treapta de viteza 1, ..., 5

M70 Trecere în mod de lucru ca axa

MEAS Masurare cu palpator Întreg, farasemn

S

MEAW Masurare cu palpator fara stergereadistantei de mers

Întreg, farasemn

S

MIRROR Rabatere programabila MIRROR X0 Y0 Z0; fraza separata

s 3

MSG Mesaje programate m

N Numar de fraza - fraza secundara 0, ...,9999 9999numai întregi,fara semn

Poate fi folosit laidentificarea frazeloradica prin numarul lor;scris la începutul frazei

e.g. N20

NORM 1 Setarile standard în punctul de start si punctul final cucorectie de scula

m 17

OEMIPO1 6,8 Interpolare OEM 1 m 1

OEMIPO2 6,8 Interpolare OEM 2 m 1

OMA1 6 Adresa OEM 1 Real m





OFFN Corectia conturului - normal Real m

ORIC 1,6 Modificarile de orientare la colturile exterioare suntsuprapuse pe fraza cercului care trebuie inserata(orientarea se schimba continuu)

m 27

ORID 6 Schimbarile de orientare sunt facute înaintea frazeicercului (orientarea se schimba discontinuu)

m 27

ORIMKS 6 Orientarea sculei în sistemul de coordonate al masinii m 25

ORIPATH 6 Traiectoria de orientare a sculei m 25

ORIS 5 Modificarea orientarii(factorul de netezime al orientarii)

Real Referitor la contur m

ORIWKS 1,6 Orientarea sculei în sistemul de coordonate al piesei m 25

OS Pendulare on/off Întreg, farasemn

OSC 6 Orientare fina continua a sculei m 34

OSCILL Atribuirea axei pentru pendulare -activarea pendularii

Axa: 1 - 3 axe deavans

m

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


OSCTRL Optiuni pentru comanda pendularii Întreg, farasemn

M

OSE Pendulare: Punct final m

OSNSC Pendulare: Numarul ciclurilor descânteiere

m

OSOF 1,6 Orientarea fina a sculei OFF m 34

OSP1 Pendulare: Punctul de întoarcere dinstânga(pendulare: pozitia 1)

Real m

OSP2 Pendulare: Punctul de întoarcere dindreapta(pendulare: pozitia 2)

Real m

OSS 6 Orientarea fina a sculei la sfârsitul frazei m 34

OSSE 6 Orientarea fina a sculei la începutul si sfârsitul frazei m 34

OST1 Pendulare: Punctul de oprire la punctul deîntoarcere din stânga

Real m

OST2 Pendulare: Punctul de oprire la punctul deîntoarcere din dreapta

Real m

OVR Corectie 1, ..., 200% m

OVRA Corectie axiala 1, ..., 200% m

P Numarul trecerilor prin subprogram 1 ... 9999,întregs w/osemn

e.g. L781 P... ;fraza separata

PDELAY-OF 6

Stantare cu întârziere OFF m 36

PDELAY-ON 1,6

Stantare cu întârziere ON m 36

PL Lungimea intervalului parametrului Real, farasemn

S

POLY 5 Interpolare polinomiala m 1

PON 6 Stantare pornita ON m 35

PONS 6 Stantare ON în ciclul IPO (stantare ON lenta) m 35

POS

PRESETON Fixeaza valoarea actuala pentru axele programate Un nume de axa esteprogramat cu valoareacorespunzatoare înparametrul urmator.Suntposibile pâna la 8 axe

ca apel subprogram

PUTFTOC Parametru de uzura

PUTFTOCF Parametru de uzura

PW Centrul de greutate Real, farasemn

S

R... Parametru aritmetic ±0.0000001,...,9999 9999

R0, ..., R99: nu suntrezervate;R100, ..., R249: para-metrii de transfer pt.ciclurile de prelucrare

REPOSA Repozitioneaza liniar toate axele:Revenirea liniara pe contur a tuturor axelor

s 2

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


REPOSH Repozitionarea pe semicerc:Revenirea la contur pe semicerc

s 2

REPOSHA Repozitionarea pe semicerc a tuturor axelor:Revenirea axelor la contur; axele geometrice pesemicerc

s 2

REPOSL Repozitionare liniara:Revenirea liniara la contur

s 2

REPOSQ Repozitionare pe sfert de cerc:Revenirea la contur într-un sfert de cerc

s 2

REPOSQA Repozitionarea pe sfert de cerc a tuturor axelor:Revenirea liniara a axelor la contur ; axele geometricepe sfert de cerc

s 2

RET Sfârsit de subprogram 0.001 ...99 999.999

Folosit în locul luiM2 - pentru menti-nerea operatiilor deconturare continua

RET

RMB Repozitionare la începutul frazei(Repos mode begin of block)

m 26

RME Repozitionare la sfârsitul frazei(Repos mode end of block)

m 26

RMI 1 Repozitionare la punctul de întrerupere(Repos mode interrupt)

m 26

RND Rotunjirea colturilor conturului Real, farasemn

RND=... s

RNDM Rotunjire modala Real, farasemn

RNDM=...RNDM=0: deactivate M. V.

m

ROT Rotire programabila Rotire în jurul primei axegeometrice:-180° .. 180°a doua axa geometrica:-89.999°..., 90°a treia axa geometrica:-180° .. 180°

ROT X... Y... Z...ROT RPL= ; frazaseparata

s 3

RP Raza polara (radius polar) Real m,s 3

RPL Rotire în plan (rotation plane) Real, farasemn

s

S Turatia arborelui sau(cu G4, G96) alt înteles

0.1 ...99999999.9

Turatia în rot/minG4: timpul deasteptare în rotatiiarboreG96: viteza deaschiere în m/min

S...: viteza pentruarborele de bazaS1...: viteza pentruarborele 1

m, s

SCALE Scalare programabila (scale) SCALE X... Y... Z...; fraza separata

s 3

SD Gradul spline Întreg, w/osemn

s

SETMS Resetarea arborelui de baza definit în datele masinii

SETMS(n) Fixarea arborelui n ca arbore de baza

SF Deplasarea punctului de start la filetare(deplasarea spline)

0.0000, ...,359.999°

m

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


SOFT Acceleratie lina cu limitarea socurilor m 21

SON 6 Ambutizare ON (stroke ON) m 35

SONS 6 Ambutizare ON lenta în ciclu IPO (stroke ON slow) m 35

SPCOF Schimbarea arborelui de baza sau a arborelui (n) de lareglarea vitezei la reglarea pozitiei

SPCOFSPCOF (n)

SPCON Schimbarea arborelui de baza sau a arborelui (n) de lareglarea pozitiei la reglarea vitezei

SPCONSPCON (n)

SPIF1 1,6 NCK intrari/iesiri rapide pentru ambutizare byte 1(interfata stantare/ambutizare 1)

m 38

SPIF2 6 NCK intrari/iesiri rapide pentru ambutizare byte 1(interfata stantare/ambutizare 2)

m 38

SPLINE-PATH 7

Definirea gruparii spline Max. 8 axe

SPOF 1,6 Stantare OFF, ambutizare OFF m 35

SPN 6 Numarul sectiunilor de contur pe fraza( numar stantare/ambutizare)

Întreg s

SPP 6 Lungimea sectiunii de contur( numar stantare/ambutizare)

Întreg m

SPOS Pozitia arborelui SPOS= or SPOS(n)= m

SPOSA Pozitia arborelui peste fraza SPOSA= or SPOSA(n)= m

SR Traiectoria de retragere (traiectorie deretragere cu scânteiere)

Real, w/osemn

s

SRA Contur axial de retragere cu introducereexterioara (retragere cu scâteiere)

m

ST Timp de scânteiere Real, w/osemn

s

STA Timp de scâteiere axial m

STARTFIFO1

Prelucrare; umplerea simultana a memoriei depreprocesare

m 4

STOPFIFO Oprirea prelucrarii; umplerea memoriei de preprocesarepâna când STARTFIFO este detectat, FIFO complet sausfârsitul programului

m 4

GWPS Viteza periferica a discului de rectificat

SUPA Suprimarea deplasarii setabile de nul include deplasariprogramabile,deplasari manuale(DRF), deplasari denul externe sideplasare PRESET

s 9

T Apelul sculei(schimbarea numai daca este specificataîn datele masinii; altfel este necesaracomanda M6)

1 ... 32 000 Apel via T No.:sau viaidentificatorulsculei:

ex. T3 or T=3

ex. T="DRILL"

TCARR Cere portscula (numarul "m") Întreg m=0: deselectareaportsculei active

TCARR=[m]

TCOABS Determina componentele lungimii sculei de la orientareacurenta a sculei

Necesar duparesetare, ex. prin

TCOFR Determina componentele lungimii sculei de la orientareacadrului curent

setarea manuala

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


TILT 5 Unghi de înclinare Real m

TMOF Deselectarea supravegherii sculei Nr.T este necesarnumai daca sculacu acest numar nueste activa.

TMOF [T No.]

TMON Selectarea supravegherii sculei T No. = 0:Dezactivareasupravegheriipentru toate sculele

TMON [T No.]

TOFRAME Setarea cadrului curent programabil la sistemul decoordonate al sculei

s 3

TRAFOOF Dezactivarea transformarii

TRANS Translatie programabila TRANS X... Y... Z...; fraza separata

s 3

TURN Numarul de spire al elicei 0, ..., 999 s

WAITS Asteptarea atingerii pozitiei arborelui WAITS (arbore principal)WAITS (n,n,n)

WALIMOF Limitarea domeniului de lucru OFF ; fraza separata m 28

WALIMON1 Limitarea domeniului de lucru ON ; fraza separata m 28

X Axa Real m,s 3

Y Axa Real m,s 3

Z Axa Real m,s 3

Legenda:1 Setarea implicta la începutul programului (setarile de fabrica ale echipamentului, daca nimic altceva nu este programat).2 Numerotarea grupelor corespunde tabelului "Descrierea comenzilor" în capitolul 12.33 Puncte finale absolute: modal; puncte finale relative: nemodal; altfel decât modal/nemodal în functei de sintaxa functiei G.4 Ca centre de arc, parametrii IPO actioneaza relativ. Ei pot fi programati în mod absolut cu AC. Cu alte sensuri (ex. pas), modificarea de adresa este ignorata.5 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D6 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU5717 Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK 810D8 OEM poate adauga doua tipuri de interpolare. Numele pot fi schimbate de OEM.9 Cuvântul cheie este valabil numai pentru SINUMERIK FM-NC10 Notatia adreselor extinse nu poate fi folosita pentru aceste functii.

12 Tabele 08.97

12.2 Lista adreselor 12

840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


12.2 Lista adreselorCaractere de adresa

Caracterul Definitie Extensianumerica

A Identificator setabil de adresa x

B Identificator setabil de adresa x

C Identificator setabil de adresa x

D Selectarea/deselectarea corectiei de scula, taisul sculei

E Identificator setabil de adresa

F AvansTimp de asteptare în secunde

x

G Functie G

H Functie H x

I Identificator setabil de adresa x

J Identificator setabil de adresa x

K Identificator setabil de adresa x

L Subprograme, apel subprogram

M Functie M x

N Numar de fraza secundara

O Neatribuit

P Numarul de trecari al programului

Q Identificator setabil de adresa x

R Identificator de variabila (parametru R) x

S Valoarea turatiei arboreluiDurata de asteptare în rotatii ale arborelui

xx

T Numarul sculei x

U Identificator setabil de adresa x

V Identificator setabil de adresa x

W Identificator setabil de adresa x

X Identificator setabil de adresa x

Y Identificator setabil de adresa x

Z Identificator setabil de adresa x

% Caracterul de start si seprator pentru transferul fisierelor

: Numarul frazei principale

/ Identificator de omitere

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Adrese fixe

Identificatoruladresei

Tipul adresei Modal/nemodal(m/s)

Toli/metri

G90/G91 IC AC DC,ACN,ACP

CIC,CAC,CDC,CACN,CACP

Qu Tipul de data

L Numar desubprogram

s Întreg fara semn

P Numarul detreceri alsubprogramului

s Întreg fara semn

N Numar de fraza s Întreg fara semn

G Functie G vezi listafunctiilorG

Întreg fara semn

F Avans, timp deasteptare

m, s x Real fara semn

OVR Modificare m Real fara semn

S Rotire, timp deasteptare

m, s x Real fara semn

SPOS Pozitia arborelui m x x x Real

SPOSA Pozitia arboreluipeste marginilefrazei

m x x x Real

T Numarul sculei m x Întreg fara semn

D Numarulcorectiei

m x Întreg fara semn

M, H, Functii auxiliare s x M: Întreg farasemnH: Real

Adrese fixe cu extensie de axa



Toli/metri



Qu Tipul de date

AX: Axa Identificatorvariabil de axa

*) x x x x x Real

IP:Parametru deinterpolare

Parametru deinterpolarevariabil

s x x x x Real

POS:Axa depozitionare

Axa depozitionare

m x x x x x x Real

POSA:Axa depozitionarepeste sfârsitulfrazei

Axe depozitionarepeste marginilefrazei

m x x x x x x Real

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D





Toli/metri



Qu Tipul de date

POSP: Axe depozitionare peportiuni

Axe depozitionare peportiuni(pendulare)

m x x x x x Real: pozitiefiinala/Real: lungimepartialaÎntreg: optiune

PO: Polinomial # Coeficientpolinomial

s x Real fara semn1 - 8 ori

FA: Avans axial Avans axial m x Real fara semn

FL: Limitaavansului

Limita avansuluiaxial

m Real fara semn

OVRA:Modificare

Modificare axiala m Real fara semn

*) Puncte finale absolute: modal, puncte finale relative: nemodal, altfel modal/nemodal în functie de sintaxa functiei G.

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC.

ACC #: Accele-ratie axiala

Acceleratieaxiala

m Real fara semn

FMA: Avansaxial multiplu

Avans axialsincron

m Real fara semn

STA: Timp descânteiere axial

Timp descânteiere axial

m Real fara semn

SRA: Retragerela scânteiere

Traiectorie deretragere laintroducere dinexterior axiala

m Real fara semn

OS:pendularepornit/oprit

Pendularepornit/oprit

m Întreg fara semn

OST1: Timp dependulare 1

Timpul de oprirela punctul deîntoarcere dinstânga(pendulare)

m Real

OST2: Timpul dependulare 2

Timpul de oprirela punctul deîntoarcere dindreapta(pendulare)

m Real

OSP1: Pozitia dependulare 1

Punctul deîntoarcere dinstânga(pendulare)

m x x x x x Real

OSP2: Pozitia dependulare 2

Punctul deîntoarcere dindreapta(pendulare)

m x x x x x Real

OSE: Punct dependulare final

Punct dependulare final

m x x x x x Real

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D





Toli/metri



Qu Tipul de date

OSNSC:Pendulare:Numarul decicluri descânteiere

Pendulare:Numarul decicluri descânteiere

m Întreg fara semn

OSCTRL:Comandapendularii

Optiuni pentrucomandapendularii

m Întreg farasemn: optiuni desetare Întregfara semn:optiuni deresetare

OSCILL:Pendulare

Atribuirea axelorpentru pendula-re, activareapendularii

m Axis: 1 - 3 axede avans

FDA:Avans DRF axial

Avans axialpentru corectiecu manivela

s Real fara semn

FXS:Oprire la tampon

Activarea opririila tampon

m Întreg fara semn

FXST:Momentul opririila tampon

Limita momentu-lui pentrudeplasarea latampon

m Real

FXSW:Fereastra opririila tampon

Supraveghereaferestrei dedeplasare latampon

m Real

În aceste adrese, o axa sau o expresie a tipului de axa este specificata între paranteze drepte. Tipul de date din coloana din dreapta arata tipul valorii atribuite.

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810 D.

Adrese configurabile



Toli/metri



Qu Max.no.

Tipul de date

Valorile axelor si punctele finale

X, Y, Z, A, B, C Axa *) x x x x x 8 Real

AP: Unghi polar Unghi polar m/s* x x x 1 Real

RP: Raza polara Raza polara m/s* x x x x 1 Real fara semn

Orientarea sculei

A2, B2, C2# Unghiuri Euler s 3 Real

A3, B3, C3# Componentavectoriala dedirectie

s 3 Real

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D





Toli/metri



Qu Max.nr.

Tipul de date

A4, B4, C4pentru începutulfrazei #

m 3 Real

A5, B5, C5pentru sfârsitulfrazei #

Componentavectorialanormala

s 3 Real

LEAD:Unghi cond. #

Unghiconducator

m 1 Real

TILT: Unghi deînclinare #

Unghi deînclinare

m 1 Real

ORIS:# factor denetezire aorientarii

Schimbareaorientarii(raportat latraiectorie)

m 1 Real

Parametru de interpolare

I, J, K**

I1, J1, K1

Parametru deinterpolareCoordonatapunctuluiintermediar

s

s

x

x x

x**

x

x**

x

3

3

Real

Real

RPL:Plan de rotire

Rotire în plan s 1 Real

CR:Cerc – Raza

Raza cercului s x 1 Real fara semn

AR:Unghi circular

Unghiul arcului 1 Real fara semn

TURN Numarul de spireale elicei

s 1 Întreg fara semn

PL: Parametru -Interval-Lungime

Lungime intervalparametru

s 1 Real fara semn

PW: Punct –Greutate

Centrul degreutate

s 1 Real fara semn

SD: Spline–Grad Grade spline s 1 Întreg fara semn

SF:Decalareaarborelui

Deplasare la fi-letare a punctuluide început

m 1 Real

DISR: Distantade repozitionare

Distanta pentrurepozitionare

s x 1 Real fara semn

DISPR:Distantape contur pentrurepozitionare

Distanta pentrurepozitionare


ALF:Unghi deînclinare rapida

Unghi deînclinare rapida

m 1 Întreg fara semn

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D





Toli/metri



Qu Max.nr.

Tipul de date

FP Punct fix:numarul depuncte fixe caretrebuie atinse

s 1 Întreg farasemn

RNDM:Rotunjire modala

Rotunjire modala m x 1 Real fara semn

RND:Round

Rotunjirenemodala


CHF: Tesire Tesire nemodala s x 1 Real fara semn

ISD:Adâncimea deinserare

Adâncimea deinserare

m 1 Real

DISC:Distanta

Cresteresuprareglaj lacompensarearazei sculei

m x 1 Real fara semn

OFFN Corectie decontur normala

m 1 Real

*) Puncte finale absolute: modal, puncte finale relative: nemodal, altfel modal/nemodal depinzând de sintaxa functiei G.

**)Ca centre de cerc, parametrii IPO actioneaza relativ. Ei pot fi programati în mod absolut cu AC. În alt context (ex. pasul filetului) modificarea adresei este ignorata.

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810 D.

Ambutizare/stantare

SPN: NumarAmbutizare/stantare #

Numarulsectiunilor detraiectorie pefraza

s 1 INT

SPP: Traiectoriaambutizare/stantare #

Lungimea uneisectiuni decontur

m 1 Real

Rectificare/actiuni cu miscare sincrona

ST: Timp descânteiere

Timp descânteiere

s 1 Real fara semn

SR: Traiectoriede retragere

Traiectoria deretragere

s 1 Real fara semn

Criterii de aproximare a pozitiei

ADIS Aproximareadistantei


ADISPOS Aproximareadistantei pentrudeplasare rapida


12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D





Toli/metri



Qu Max.no.

Tipul de date

Masurari

MEAS: Masurare Masurare cupalpator


MEAW:Masurare farastergereadistantei demers

Masurare cupalpator farastergereadistantei demers


Comportarea axei si a arborelui

LIMS:Limitarea turatieiarborelul

Limitarea turatieiarborelui

m 1 Real fara semn

Avansuri

FD:Avans DRF

Avans deconturare pentrudeplasare cumanivela

s 1 Real fara semn

Adrese OEM

OMA1: OEM –adresa 1 #

OEM – adresa 1 m x x x 1 Real









# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU571.

12 08.97 Tabele

12.3 Lista functiilor G/conditii de deplasare 12

840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


12.3 Lista functiilor G/conditii de deplasare

Legenda pentru descrierea grupelor G

Nr.: numar intern, de ex. m: modalinterfata PLC s: nemodal

Grupa 1 Comenzi de deplasare modala

Nume Nr. Definitie m/s Implict

G0 1. Deplasare rapida m

G1 2. Interpolare liniara m Implicit

G2 3. Înterpolare circulara în sensul acelor de ceas m

G3 4. Interpolare circulara în sens contrar acelor de ceas m

CIP 5. Cerc prin puncte m

ASPLINE # 6. Spline Akima m

BSPLINE # 7. Spline B m

CSPLINE # 8. Spline cubic m

POLY ## 9. Polinom: Interpolare polinomiala m

G33 10. Filetare cu pas constant m

G331 11. Filetare cu tarod m

G332 12. Retragere (la filetare cu tarod) m

OEMIPO1 ### 13. Interpolare OEM 1 *) m

OEMIPO2 ### 14. Interpolare OEM 2 *) m

*) OEM poate include doua alte tipuri de interpolare si modifica numele. Numele pot fi schimbate de OEM.

Daca nici o functie din grupa nu este programata cu functii G modale, se aplica setarea implicta (care poate fi schimbata în datele masinii): $MC_GCODE_RESET_VALUES

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK 810D.

## Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D.

### Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU571.

Grupul 2: Comenzi de deplasare nemodale, timp de asteptare

G4 1. Timp de asteptare predefinit s

G63 2. Filetare cu tarod fara sincronizare s

G74 3. Luare punct de referinta cu sincronizare s

G75 4. Deplasare la punct fix s

REPOSL 5. Repozitionare liniara: Revenirea la conturul pe linie s

REPOSQ 6. Repozitionare pe sfert de cerc: Revenirea la contur pe sfert de cerc s

REPOSH 7. Repozitionarea pe semicerc: Revenire la contur pe semicerc s

REPOSA 8. Repozitionare liniara a tuturor axelor: Revenire la contur pe linie a tuturor axelor s

REPOSQA 9. Repozitionare pe sfert de cerc a tuturor axelor: Revenirea la conturul liniar al tuturor axelor,axele geometrice pe sfert de cerc

s

REPOSHA 10. Repozitionarea pe semicerc a tuturor axelor: Revenirea la contur a tuturor axelor; axelegeometrice pe semicerc

s

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Lista functiilor G/conditii de deplasare

Grupa 3: Scriere în memorie

Nume Nr. Definitie m/s Implicit

TRANS 1. TRANSLATIE: translatie programabila s

ROT 2. ROTATION: rotatie programabila s

SCALE 3. SCALE: scalare programabila s

MIRROR 4. MIRROR: rabatere programabila s

ATRANS 5. Additive TRANSLATION: translatie programabila aditiva s

AROT 6. Additive ROTATION: rotire programabila aditiva s

ASCALE 7. Additive SCALE: scalare programabila aditiva s

AMIRROR 8. Additive MIRROR: rabatere programabila aditiva s

TOFRAME 9. Fixeaza cadrul programabil curent la sisitemul de coordonate al sculei s

G25 10. Limitare minima a domeniului de lucur/limita inferioara a turatiei arborelui s

G26 11. Limitarea maxima a domeniului de lucru//limita superioara a turatiei arborelui s

G110 12. Programare polara relativa la ultima pozitie programata prescrisa s

G111 13. Programare polara relativa la originea sistemului curent de coordonate al piesei s

G112 14. Programare polara relativa la ultimul pol valid s

Grupa 4: FIFO

STARTFIFO 1. Start FIFOPrelucrarea si umplerea simultana a memoriei de preprocesare

m Implicit

STOPFIFO 2. STOP FIFOOprirea prelucrarii; umplerea memoriei de preprocesare pâna când STARTFIFO este detectat,FIFO plin sau sfârsitul programului

m

Grupa 6: Selectarea planului

G17 1. Selectarea planului format din prima si a doua axa geometrica m Implicit

G18 2. Selectarea planului format din a treia si prima axa geometrica m

G19 3. Selectarea planului format din a doua si a treia axa geometrica m

Grupa 7: Corectia razei sculei

G40 1. Fara corectia razei sculei m Implicit

G41 2. Corectia razei sculei spre stânga conturului m

G42 3. Corectia razei sculei spre dreapta conturului m

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Lista functiilor G/conditii de deplasare

Grupa 8: Deplasare setabila de nul


G500 1. Deselectarea G54 - G5xx, resetarea cadrului setabil m Implicit

G54 2. Deplasare setabila de nul 1 m




G5xx n A n-a deplasare setabila de nul m


Functiile G din acest grup activeaza un cadru setabil al utilizatorului SP_UIFR[ ].G54 corespunde cadrului SP_UIFR[1], G505 corespunde cadrului SP_UIFR[5].Numarul cadrelor setabile ale utilizatorului si deci numarul functiilor G din acest grup pot fi configurate în datele masinii SMC_MM_NUM_USER_FRAMES.

Grupa 9: Suprimarea cadrului

G53 1 Suprima cadrul curent s

SUPA 2. Suprima totul: Suprima cadrul, deplasare PRESET, deplasare DRF s

Grupa 10: Oprirea exacta - mod de conturare

G60 1. Încetinire, oprire exacta m Implicit

G64 2. Mod de conturare m

G641 3. Mod de conturare cu distanta de depasire programabila m

Grupa 11: Oprire exacta nemodala

G9 1. Încetinire, oprire exacta s

Grupa 12: Criteriul de schimbare a frazei la oprire exacta (G60/G09)

G601 1. Schimbarea frazei la oprirea precisa fina m Implicit

G602 2. Schimbarea frazei la oprirea precisa grosiera m

G603 3. Schimbarea frazei pe IPO – sfârsit de fraza m

Grupa 13: Dimensiunile piesei toli/metric

G70 1. Sistem de introducere în toli m

G71 2. Sistem de introducere metric m Implicit

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Lista functiilor G/ conditii de deplasare

Grupa 14: Coordonatele absolute/relative ale piesei


G90 1. Coordonate absolute m Implicit

G91 2. Coordonate relative m

Grupa 15: Tipul avanului

G93 # 1. Codarea inversa a vitezei de avans (fatade timp) m

G94 2. Avans liniar mm/min, toli/min m Implicit

G95 3. Avans pe rotatie în mm/rot, toli/rot m

G96 4. Viteza de aschiere constanta ON

G97 5. Viteza de aschiere constanta OFF

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D.

Grupa 16: Corectia avansului la curburi interioare si exterioare

CFC 1. Avans constant pe cotur m Implicit

CFTCP 2. Avans constant în centrul sculei m

CFIN 3. Avans constant pe raza interioara, acceleratie pe raza exterioara m

Grupa 17: Corectia sculei apropiere/retragere

NORM 1. Pozitie normala la punctele de pornire si oprire m Implicit

KONT 2. Ocolire contur la punctul de pornire si la punctul de oprire m

Grupa 18: Corectia sculei la colturi

G450 1. Cerc de trecere m Implicit

G451 2. Intersectia traiectoriilor echidistante m

Grupa 19: Racordarea curbei la începutul spline

BNAT # 1. Început normal: racordare normala la prima fraza spline m Implicit

BTAN # 2. Început tangential: racordare tangentiala la prima fraza spline m

BAUTO # 3. Începutul nu este nod: definirea primei sectiuni spline prin urmatoarele trei puncte m# Cuvântul cheie nu se aplica la SINUMERIK 810D.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D



Grupul 20: Parcurgerea curbei la sfârsitul spirei


ENAT # 1. Sfârsit normal: racordare normala la urmatoarea fraza de deplasare m Implicit

ETAN # 2. Sfârsit tangential: racordare tangentiala la urmatoarea fraza de deplasare la începutul spline m

EAUTO # 3. Sfârsitul nu este nod: Definirea ultimei sectiuni spline prin trei puncte m

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK 810D.

Grupa 21: Profilul acceleratiei

BRISK 1. Accelerare brusca m Implicit

SOFT 2. Accelerare lenta cu limitarea vibratiilor m

DRIVE ## 3. Acceleratie de conturare dependenta de viteza m

# # Cuvântul cheie este valabil numai pentru SINUMERIK FM-NC.

Grupa 22: Tipul corectiei sculei

CUT2D 1. Tip corectie tais bidimensional: Corectie scula 2 1/2D m Implicit

CUT2DF 2. Tip corectie tais cadru bidimensional – relativ: Corectie scula 2 1/2DCorectia sculei este activa relativ la cadrul curent (plan înclinat)

m

CUT3DC # 3. Tip corectie tais circumferinta trdimensional: Corectie scula 3D a circumferintei frezei m

CUT3DF # 4. Tip corectie tais suprafata tridimensionala: Corectie scula 3D a frezei cilindro-frontale m

CUT3DFS # 5. Tip corectie tais suprafata suprafata tridimensionala: Corectie scula 3D a frezei cilindro-frontale cu orientarea constanta a sculei independent de cadrul activ

m

CUT3DFF # 6. Tip corectie tais cadru tridimensional: Corectie scula 3D a frezei cilindro- frontale cuorientarea constanta a sculei dependenta de cadrul activ

m


Grupa 23: Detectarea coliziunilor pe contururile interioare

CDOF 1. Detectarea coliziunii OFF m Implicit

CDON 2. Detectarea coliziunii ON m

Grupa 24: Comanda anticipata a avansului

FFWOF 1. Comanda anticipata a avansului OFF m Implicit

FFWON 2. Comanda anticipata a avansului ON m

Grupa 25: Referire la orientarea sculei

ORIWKS # 1. Orientarea sculei în sistemul de coordonate al piesei: Orientarea sculei în sistemul decoordonate al piesei

m Implicit

ORIMKS # 2. Orientarea sculei în sistemul de coordonate al masinii: Orientarea sculei în sistemul decoordonate al masinii

m

ORIPATH # 3. Orientarea sculei fata de traiectoria sculei m


12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D



Grupa 26: Punctul de revenire pentru Repos


RMB 1. Modul REPOS la început de fraza : revenire în pozitia început de fraza m

RMI 2. Modul REPOS la întrerupere: revenire în punctul de întrerupere m Implicit

RME 3. Modul REPOS la sfârsit de fraza : revenire în pozitia sfârsit de fraza m

Grupul 27: Corectia sculei cu schimbarea orientarii la colturi exterioare

ORIC # 1. Orientarea se schimba continuu:schimbarea de orientare la colturile exterioare sunt suprapuse în fraza cercului care trebuieinserata

m Implicit

ORID # 2. Orientarea se schimba discontinuu : Schimbarile de orientare sunt facute înainte de frazacercului

m


Grupa 28: Limitarea domeniului de lucru activa/inactiva

WALIMON 1. Limitarea domeniului de lucru activa ON m Implicit

WALIMOF 2. Limitarea domeniului de lucru inactiva OFF m

Grupa 29: Raza, diametru

DIAMOF 1. Programarea pe diametru inactiva OFF m Implicit

DIAMON 2. Programarea pe diametru activa ON m

Grupa 30: Pornirea/oprirea compresorului

COMPOF # 1. Compresorul oprit OFF m Implicit

COMPON # 2. Compresorul pornit ON m

Grupa 31: OEM - Grupa G

G810 # 1. OEM – functie G Implicit

G811 # 2. OEM – functie G









Doua grupuri G sunt rezervate pentru OEM. Aceasta permite OEM sa programeze functii specifice.

#) Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU571.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D



Grupa 32: OEM - Grupa G

Name Nr. Definitie m/s Implicit

G820 # 1. OEM – functie G Implicit










Doua grupuri G sunt rezervate pentru OEM.Aceasta permite OEM sa programeze functii specifice.

Grupa 33: Corectia fina setabila a sculei

FTOCOF # 1. Compensarea fina a corectiei de scula OFF: Corectia fina a sculei OFF m Implicit

FTOCON # 2. Compensarea fina a corectiei de scula ON: Corectia fina a sculei ON m

Grupul 34: Orientarea lina a sculei

OSOF # 1. Orientarea lina a sculei OFF m Implicit

OSC # 2. Orientarea continua lina a sculei m

OSS # 3. Orientarea lina a sculei la sfârsitul frazei m

OSSE # 4. Orientarea lina a sculei la începutul si sfârsitul frazei m

Grupul 35: Stantare si ambutizare:

SPOF # 1. Perforare/lovitura OFF: Perforare OFF, lovire OFF m Implicit

SON # 2. Lovire ON: Nibbling ON m

PON # 3. Perforare ON: Punching ON m

SONS # 4. Lovire ON lent: Nibbling ON in IPO cycle m

PONS # 5. Perforare ON lent: Punching ON in IPO cycle m

Grupa 36: Stantare cu decelerare:

PDELAYON # 1. Perforare cu întârziere ON m Implicit

PDELAYOF # 2. Perforare cu întârziere OFF m


12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D



Grupa 37: Profilul vitezei de avans:

FNORM # 1. Avans normal: avans normal (DIN 66025) m Implicit

FLIN # 2. Avans liniar: Avans liniar variabil m

FCUB # 3. Avans cubic: Viteza de avans variaza în concordanta cu o curba spline cubica

Grupa 38: Alocarea intrarilor/ iesirilor rapide la stantare / ambutizare:

SPIF1 # 1. Interfata lovire / perforare 1: intrari/ iesiri rapide NCK la stantare / ambutizare byte 1 m Implicit

SPIF2 # 2. Interfata lovire / perforare 2: intrari/ iesiri rapide NCK la stantare / ambutizare byte 2 m

Grupa 39: Precizia programabila de conturare:

CPRECOF 1. Precizia conturului OFF: Precizia programabila a conturului OFF m Implicit

CPRECON 2. Precizia conturului ON: Precizia programabila a conturului ON m

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/NCU571.

12 08.97 Tabele

12.4 Lista subprogramelor predefinite 12

840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


12.4 Lista subprogramelor predefiniteSistemul de coordonate

Unele functii de comanda sunt activate cu sintaxa apelului de subprogram.

1. Sistemul de coordonate

Cuvânt cheie/numele functiei

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3-15 Parametrul 4-16

Descriere

PRESETON AXIS*:Numele axeimasinii

REAL:Corectiepredefinita

Parametrul 3 – 15la felca 1 ...

Parametrul 4 -16 la felca 2 ...

Seteaza valoarea actuala pentru axeleprogramate. Un nume de axa esteprogramat o data, cu valoarea sarespectiva în parametrul urmator.Deplasarile prestabilite pot fi programate lapâna la 8 axe cu PRESETON.

DRFOF Sterge deplasarea DRF pentru toate axeleatribuite canalului.

*) Ca o regula generala, Identificatorii de axe geometrice sau speciale pot fi de asemenea folositi în locul numelui axei masinii, atâta timp cât referirea nu este ambigua.

Apeluri de subprograme predefinite

2. Grupe de axe

Parametrul 1-8 Descriere

FGROUP Identificatorulaxelor din canal

Valoarea lui F variabila: defineste axele la care se refera avansul pe traiectorie.Numarul maxim de axe: 8Setarea standard pentru referirea la valoarea lui F este activata cu FGROUP ( ) faraparametrii.

CLGON # REAL:Viteza maxima arotii de reglare

Rectificare fara centru ON

CLGOF # Rectificare fara centru OFF

Parametrul 1-8 Parametrul 2-9 Descriere

SPLINEPATH ## INT: grup despline (trebuie safie 1)

AXIS:Numele axeigeometrice sauspeciale

Definirea grupului de splineNumarul maxim de axe: 8

BRISKA AXIS Activarea accelerarii bruste pentru axele programate

SOFTA AXIS Activarea accelerarii line cu limitarea vibratiilor pentru axele programate

DRIVEA ### AXIS Activare accelerarii dependente de viteza pentru axele programate

JERKA AXIS Comportarea acceleratiei fixata în datele masinii $MA_AX_JERK_ENABLEeste activa pentru axele programate.

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU571.# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK 810D.### Cuvântul cheie este valabil numai pentru SINUMERIK FM-NC.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Cuvânt cheie/numesubprogram

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul3

Parametrul4

Parametrul 5 Descriere

TANG # AXIS: Numele axei

axa de urmarire

REAL:Axaconducatoare 1

AXIS:Axaconducatoare2

REAL:Factor decuplare

CHAR:Optiune:"B": Urmarire însistemul decoordonate debaza

"W": Urmarireîn sistemul decoordonate alpiesei

Instructiune preparatoriepentru o urmarire tangentiala:Tangenta pentru axacondusa este determinata decele doua axe conducatoarespecificate. Factorul decuplare specifica relatiadintre schimbarea unghiuluitangentei si axa condusa.Este de obicei 1.

TANGON # AXIS: Numele axeiaxa de urmarire

REAL: Deplasareaunghiului

Modul de urmarire tangentialaON

TANGOF # AXIS: Numele axeiaxa de urmarire

Modul de urmarire tangentialaOFF

TLIFT # AXIS: Axacondusa

REAL:Distanta

Ridicare tangentiala: Modul deurmarire tangentiala ON

TRAILON AXIS: Axe deurmarire

AXIS: Axaconducatoare

REAL: Factorde cuplare

Urmarire asincrona ON:

TRAILOF AXIS: Axe deurmarire


Urmarire asincrona OFF:

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/NCU571.

Cuvântul cheie/numele functiei

Parametrul 1 Parametrul 2 Descriere

FPRAON AXIS: Axa pentru care seactiveaza viteza de avanspe rotatie

AXIS: Axa/arbore de la careeste drivata viteza avansului derotatie.Daca nu a fost programata nicio axa viteza avansului derotatie este derivata de laarborele principal.

Viteza de avans pentru rotatie axiala ON: Viteza deavans pentru rotatie axiala ON

FPRAOF AXIS: Axa pentru care sedezactiveaza viteza deavans pe rotatie

Viteza de avans axiala pe rotatie OFF

Viteza de avans pe rotatie poate fi dezactivatapentru mai multe axe deodata.

FPR AXIS: Axa/arbore de lacare este derivata vitezade avans pe rotatie. Dacanu a fost programata nici oaxa, viteza avansului derotatie este derivata de laarborele de baza.

Viteza de avans pe rotatie: Selectarea unei axe derotatie sau arbore de la care este derivata viteza deavans pe rotatie pe traiectorie daca G95 esteprogramat.Daca nici o axa/arbore nu a fost programat, viteza deavans pe rotatie este derivata de la arborele de baza.Setarea facuta cu FPR este modala.

Este de asemenea posibila programarea unui arbore în locul unei axe: FPR(S1) sau FPR(SPI(1))

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


3. Transformari



TRACYL REAL: diametrulde lucru

INT: numarultransfromarii

Cilindru: Transformarea suprafetei perifericeMai multe transformari pot fi setate pe canal. Numarul transformarii aratacare transformare trebuie activata. Daca al doilea parametru este omis,grupul de transformari definit în MD este activat.

TRANSMIT INT: numarultransformarii

Transmit: Transformare polaraMai multe transformari pot fi setate pe canal. Numarul transformarii aratacare transformare trebuie activata. Daca parametrul este omis, grupul detransformari definit în MD este activat..

TRAANG # REAL: unghi INT: numarultransformarii

Transformarea axelor înclinate:Mai multe transformari pot fi setate pe canal. Numarul transformarii aratacare transformare trebuie activata. Daca al doilea parametru este omis,grupul de transformari definit în MD este activat..Daca unghiul nu este programt:TRAANG (.2) sau TRAANG ultimul unghi este activ modal.

TRAORI # INT: numarultransformarii

Transformarea orientarii: transformare în 4, 5 axeMai multe transformari pot fi setate pe canal. Numarul transformarii aratacare transformare trebuie activata.

TRAFOOF Dezactivarea transformarii

În fiecare transformare exista o comanda pentru o transformare pe canal. Daca exista mai multe transformari pentru acelasi tip de transformare pe canal, transformarea poate fi selectata cucomanda si parametrii corespunzatori. Este posibila deselectarea transformarii cu o schimbare de transformare sau o deselectare explicita.

#)Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/NCU571.

4. Arbore

Cuvânt cheie/numelesubprogramului

Parametrul 1 Parametrul 2 sialtii

Descriere

SPCON INT: numarularborelui

INT: numarularborelui

Controlul pozitiei arborelui ON: Comuta în modul de lucru al arborelui cucontrolul pozitiei

SPCOF INT: numarularborelui

INT: numarularborelui

Controlul pozitiei arborelui OFF: Comuta în modul de lucru al arborelui cucontrolul vitezei

SETMS INT: numarularborelui

Seteaza arborele de baza: declara arborele ca arbore de baza pentrucanalul curent.SETMS( ) fara parametrii activeaza configurarile implicite din datelemasinii.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


5. Rectificare

Cuvânt cheie/numelesubprogramului


GWPSON INT: numarularborelui

Viteza periferica a discului de rectificat ON: Viteza periferica constanta a rotii de rectificat ONDaca numarul arborelui nu este programat, viteza periferica a discului de rectificat esteselectata pentru arborele sculei active.

GWPSOF INT: numarularborelui

Viteza periferica a discului de rectificat OFF. Daca numarul arborelui nu este programat, vitezaperiferica a discului de rectificat este deselectata pentru arborele sculei active.

TMON INT: numarul T Supravegherea sculei ON: Daca nici un numar T nu este prgramat, supravegherea esteactivata pentru scula activa.

TMOF INT: numarul T Supravegherea sculei OFF: Daca nici un numar T nu este prgramat, supravegherea estedezactivata pentru scula activa.

6. Degrosare

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Descriere

CONTPRON VAR REAL [ , 11]:tabelul conturului

CHAR: directia dedegrosare"L": longitudinala"P": transversala"N": Strunjirefrontala:prelucrareinterioara"G": Strunjirelongitudinala:prelucrareinteriora

VAR INT: numarulde portiuni

Pregatirea conturului ON: Activeaza elaborareareferintei.Programele de contur care sunt apelate în continuaresunt împartite în deplasari individuale si sunt stocate întabelul de contur.

Este returnat numarul portiunilor.

EXECUTE VAR INT: stareaerorii

EXECUTE: Activeaza executia programuluiAceasta comuta înapoi la executia normala aprogramului de la modul de elaborare a punctului dereferinta sau dupa setarea unei zone de protectie.

7. Executarea tabelului


EXECTAB VAR REAL [ 11]:Element din tabelulde contur

Executarea tabelului: Executa un element dintr-un tabel de contur.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


8. Zone de protectie


Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Parametrul 4 Parametrul 5 Descriere

CPROTDEF INT: Numarulzonelor deprotectie

BOOL:TRUE:Zona de protectieorientata pe scula

INT:0: Parametrii 4 si

5 nu suntevaluati

1: Parametrul 4este evaluat


3: Parametrii 4 si5 sunt evaluati

REAL: Limitare însensul pozitiv

REAL: Limitare însensul negativ

Zona de protectiespecificacanalului Definitie:

Definitia zonei deprotectiespecificacanalului

NPROTDEF INT: Numarulzonelor deprotectie

BOOL:TRUE:Zona de protectieorientata pe scula

INT:0: Parametrii 4 si

5 nu suntevaluati



3: Parametrii 4 si5 sunt evaluati

REAL: Limitare însensul pozitiv

REAL: Limitare însensul negativ

NCK-zona deprotectiespecifica Definitie:Definitia zonei deprotectiespecifica masinii

CPROT INT: Numarulzonelor deprotectie

INT: optiune0: Zona de

protectie oprita1: Activare

preliminara 2: Zona deprotectie pornita

REAL: Deplasareazonei de protectiepe prima axa acanalului (= axa încare suntreprezentateaxele geometrice)

REAL: Deplasareazonei de protectieîn axa a doua acanalului

REAL: Deplasareazonei de protectieîn axa a treia acanalului

Zona de protectiespecificacanaluluipornit/oprit

NPROT INT: Numarulzonelor deprotectie

INT: optiune0: Zona de

protectie oprita1: Activare

preliminara2: Zona de

protectiepornita

REAL: Deplasareazonei de protectiepe prima axa acanalului (= axa încare suntreprezentateaxele geometrice)

REAL: Deplasareazonei de protectieîn axa a doua acanalului

REAL: Deplasareazonei de protectieîn axa a treia acanalului

Zona de protectiespecifica masiniipornit/oprit

EXECUTE VAR INT: stareaerorii

EXECUTE: Activarea executiei programului. Aceasta comuta înapoi la executia normala aprogramului de la modul de elaborare al punctului de referinta sau dupa fixarea unei zone deprotectie.

9. Preprocesare

STOPRE Oprirea procesarii: Oprirea preprocesarii pâna când frazele pregatite sunt executate în fluxulprincipal.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


10. Întreruperi



ENABLE # INT: Numarulintrarii deîntrerupere

Activarea întreruperii: Activeaza rutina de întrerupere atribuita intrarii hardware cu numarulspecificat. O întrerupere este activata dupa instructiunea SETINT.

DISABLE # INT: Numarulintrarii deîntrerupere

Dezactivarea întreruperii: Dezactiveaza rutina de întrerupere atribuita intrarii hardware cunumarul specificat. Nici ridicarea rapida nu este executata. Atribuirea între intrarea hardwaresi rutina de întrerupere facuta cu SETINT ramâne valida si poate fi reactivata cu ENABLE.

CLRINT # INT: Numarulintrarii deîntrerupere

Selectarea întreruperii: Anularea atribuirii rutinei de întrerupere si atributelor unei intrari deîntrerupere. Rutina de întrerupere este dezactivata si nici o reactie nu va aparea la generareaîntreruperii.


11. Sincronizarea miscarii

CANCEL INT: numarulactiunilor sincrone

Anuleaza actiunea de miscare modala sincrona cu ID specificat.

12. Definirea functiei

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Parametrul 4-7 Descriere

FCTDEF INT: Numarulfunctiei

REAL: Limitasuperioara

REAL: Limitasuperioara

REAL: Coeficientia0 – a3

Definire polinomiala. Aceasta esteevaluata în SYFCT sau PUTFTOCF.

#) Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC.

13. Coordonarea programului

Cuvântcheie/numelesubprogramu-lui

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Parametrul 4 Parametrul 5 Parametrul6-8

Descriere

INIT # INT:Numarulcanalului

STRING:Contur

CHAR:Modul deconfirmare**

Selectia unui modulpentru executie într-uncanal.

START # INT:Numarulcanalului

INT:Numarulcanalului

Pornirea simultana aprogramului selectatpe mai multe canale dinprogramul în curs deexecutie. Aceastacomanda nu are efectpe acelasi canal1: primul canal;2: al doilea canal.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Cuvântcheie/numesubprogram


Descriere

WAITE # INT:Numarulcanalului


Asteapta sfârsitulprogramului: Asteaptasfârsitul programului pealt canal

WAITM # INT: Numarulmarcii 0 - 9




Asteapta: Asteaptaatingerea unei marci încelalalt canal.Programul asteaptapâna când WAITM cumarca relevanta a fostatins în celalalt canal.Numarul aceluiasi canalpoate fi de asemeneaspecificat.

WAITP AXIS:Identificatorulaxei

AXIS:Identificatorulaxei





Asteapta axa depozitionare: Asteaptaca axa de pozitionaresa atinga punctul finalprogramat.

WAITS INT: Numarularborelui

INT: Numarularborelui




Asteapta pozitionareaarborelui de: Asteaptaca arborele dejaprogramat sapozitioneze cu SPOSA,sa atinga punctul finalprogramat.

RET Sfârsitulsubprogramului faraiesire de functie sprePLC.

GET # AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS Atribuirea axelormasinii

GETD# AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS Atribuirea directa aaxelor masinii

RELEASE # AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS AXIS Eliberarea axelormasinii

Functia SPI poate fi de asemenea folosita pentru programarea unui arbore în locul unei axe: GET(SPI(1))

#)Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/NCU571.

**) Modul de confirmare:Comenzile sunt confirmate la cerere din componenta de executie (canal, NC, ...).Fara confirmare: Executia programului este continuata când comenzile au fost transmise. Componenta de executie nu este informata în cazul în care comanda

nu poate fi executata cu succes. Modul de confirmare "N" sau "n".Confirmare sincrona: Executia programului este întrerupta pâna când componenta de receptie confirma comanda. Urmatoarea comanda este executata la

confirmarea pozitiva.O eroare este afisata la o confirmare negativa.Modul de confirmare "S", "s" sau omitere.

Comportarea confirmarii este definita prentru unele comenzi si programabila pentru altele.Comportarea confirmarii este întotdeauna sincrona pentru comenzile de coordonare a programelor.Daca modul de confirmare este omis, confirmarea sincrona este luata ca implicita.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


14. Comunicatie

Cuvântcheie/numelesubprogramului


MMC # STRING:Comanda

CHAR:Modul de confirmare**

"N": fara confirmare"S": confirmare sincrona"A": confirmare asincrona

Comanda MMC: Comanda la MMC interpretor de comenzi

# Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D.**)Modul de confirmare:Comenzile sunt confirmate la cerere de componenta de executie (canal, NC, ...).Fara confirmare: Executia programului este continuata când comanda a fost transmisa. Cel care trimite nu este informat daca comanda nu poate fi executata cu succes.

15. Coordonarea programului


Descriere

PUTFTOC # REAL:Valoareadeplasarii

INT:Numarulparametrului



Adauga o corectie finaa sculei. Schimbacompensarea fina asculei.

PUTFTOCF # INT:NumarulfunctieiCu FCTDEF,numarul folositaici trebuiespecificat.

VAR REAL:Valoarea dereferinta *)

INT: Numarulparametrului



Adauga o corectie finaa sculei dependenta:Schimba compensareafina a sculei dupa ofunctie definita cuFCTDEF (max. polinomde gradul 3).

*) Numai variabilele speciale de sistem pot fi utilizate ca valori de referinta. Acestea sunt descrise în lista varibilelor de sistem..

#) Cuvântul cheie nu este valabil pentru SINUMERIK FM-NC/810D/NCU571.

16. Accesul la date


CHANDATA INT:Numarulcanalului

Fixeaza numarul canalului pentru accesul la date (permis numai în modulul de initializare); urmatoareleaccesari se refera la canalul fixat cu CHANDATA.

17. Mesaje


MSG STRING:Mesaj

Mesaj modal: mesajul este activ pâna când este afisat urmatorul mesaj

18. Alarme


SETAL INT: Numarulalarmei(alarme deciclu)

Seteaza alarma

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


19. Compensarea

Cuvântcheie/numelesubprogramului

Parametrul 1-Parametrul 4

Descriere

QECLRNON # AXIS: Numarulaxei

Retinerea erorii de compensare pe cadran ON

QECLRNOF # Retinerea erorii de compensare cadran OFF


20. Gestiunea sculelor


DELT # STRING [32]:Numele sculei

INT: Numarulduplo

Sterge scula. Numarul duplo poate fi omis.

GETSELT # VAR INT:numarul T(valoarea deîntoarcere)


Aduce numarul T selectat. Daca nu este specificat numarul arborelui, se aplicacomanda pentru arborele de baza.

SETPIECE # INT: Numarulde bucati


Fixarea numarului de piese pentru toate sculele atribuite arborelui.Daca numarul arborelui este omis, comanda se aplica arborelui de baza.


21. Arbori sincroni

Parametrul1

Para-meter 2

Parametrul 3

Parametrul 4

Parametrul 5 Parametrul6

Descriere

COUPDEF # AXIS: Axade urmarire

AXIS: Axaconduca-toare

REAL:Raport detransmisie

REAL:Raport detransmisie

STRING[8]: Modul de schimbare afrazei:"NOC": fara controlul schimbariifrazei, schimbarea frazei esteactivata imediat, "FINE": schimbareafrazei pe "sincronizare fina","COARSE": schimbarea frazei pe „sincronizare grosiera“, "IPOSTOP":schimbarea frazei în punctul final almiscarii suprapuse. Daca modul deschimbare al frazei nu este specificat,nu are loc nici o schimbare în moduldefinit

STRING[2]:"DV": Cuplareprescrisa"AV":Cuplare reala

Cuplare.Definitie:Definitiagrupului dearborisincronizati

COUPDEL # AXIS: Axade urmarire


Stergereacuplarii:Stergereagrupului dearborisincronizati

COUPRES # AXIS: Axade urmarire


Resetarea cu-plarii: Reseta-rea grupului dearbori sincroni.Valorile pro-gramate suntinvalidate.Valorile dindatele masiniisunt valabile.

Pentru arbori sincroni, parametrii axei sunt programati cu SPI(1) sau S1.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


22. Cutia de viteze electronica / arbori sincroni

Cuvântcheie/numelesubprogramu-lui

Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Parametrul 4 Descriere

COUPON # AXIS: Axa deurmarire


REAL: Pozitiade cuplare aaxei deurmarire

Cuplare activa:Activarea perechii de arbori ELG grup/sincron. Dacapozitiile de cuplare nu sunt specificate, cuplarea areloc cât de rapid posibil (rampa). Daca pozitia decuplare este specificata pentru axa sau arborele deurmarire, aceasta se raporteaza absolut sau relativ laaxa/arborele de baza.Numai daca se specificaparametrul 3, parametrii 4 - 5 trebuie programati.

COUPOF # AXIS: Axa deurmarire


REAL: Pozitiade decuplarea pozitiei axeide urmarire(absolut)

REAL:Dezactivareapozitiei axeiconducatoare(absolut)

Cuplare inactiva:Dezactivarea perechii de arbori ELG grup/sincron.Parametrii cuplarii sunt retinuti. Daca pozitiile suntspecificate, cuplarea este anulata numai când toatepozitiile specifiate au fost intersectate. Arborele deurmarire continua sa se roteasca la ultima vitezaprogramata înainte de dezactivarea cuplarii.

WAITC # AXIS:Axa/arbore

STRING[8]:Criteriul deschimbare afrazei

AXIS:Axa/arbore

STRING[8]:Criteriul deschimbare afrazei

Asteapta conditiile cuplarii:Asteapta pâna când conditiile de schimbare a frazeide cuplare au fost îndeplinite pentru axe/arbori.Pâna la doua axe/arbori pot fi programati.Conditia de schimbare a frazei:"NOC": fara controlul schimbarii frazei, schimbareafrazei începe imediat,"FINE": schimbarea frazei la "sincronizare fina"."COARSE": schimbarea frazei la "sincronizaregrosiera" si"IPOSTOP": schimbarea frazei în punctul finaldependent al miscarii suprapuse.Daca modul de schimbare a frazei nu este specificat,se aplica modul de comportare configurat si nu seface nici o schimbare.


12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Apelari de subprograme predefinite în actiuni de miscare sincrone

Urmatoarele subprograme predefinite apar exclusiv în actiunile de miscare sincrona.

23. Proceduri sincrone


Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 - 5 Descriere

STOPREOF Stop preprocesare OFF:O actiune sincrona cu comanda STOPREOF cauzeaza ooprire de preprocesare dupa iesirea urmatoarei fraze de(= fraza în executia principala). Stopul de preprocesareeste anulat cu sfârsitul iesirii frazei sau când conditiaSTOPREOF este îndeplinita. Toate instructiunile de actiunisincrone cu comanda STOPREOF sunt astfel interpretateca fiind executate.

RDISABLE Dezactivarea citirii

DELDTG AXIS: Axa pentrustergerea axiala adestinatiei(optional). Dacaaxa este omisa,stergereadestinatiei esteobtinuta dindistanta conturului

Stergerea restului de drumO actiune sincrona cu comanda DELDTG cauzeaza unstop de preprocesare dupa urmatoarea fraza de iesire(= fraza executiei principale). Stopul de preprocesareeste anulat cu sfârsitul frazei de iesire sau când primaconditie DELDTG este îndeplinita. Distanta axiala lapunctul de destinatie la o stergere axiala a distantei demers este stocata în $AA_DELT[<axa>]; distanta decontur este stocata în $AC_DELT.

SYNFCT INT: Numarulfunctieipolinomialedefinite cuFCTDEF.

VAR REAL:

Variabila rezultata*)

VAR REAL:

Variabila deintrare **)

Daca conditia actiunii de miscare sincrona esteîndeplinita, polinomul determinat de prima expresie esteevaluat ca variabila de intrare. Valorille inferioara sisuperioara sunt limitate si rezultatul este atribuit.

FTOC INT: Numarulfunctieipolinomialedefinite cuFCTDEF.

VAR REAL:

Variabila deintrare **)

INT: Lungime 1, 2,3

INT: Numarulcanalului


Modificarea compensarii fine a sculei în conformitate cuo functie definita cu FCTDEF (polinom de grad mai mic ca3).Numarul folosit aici trebuie sa fie specificat în FCTDEF.

*) Numai variabilele speciale de sistem pot fi utilizate pentru variabila rezultata. Acestea sunt descrise în Manualul de programare avansata în capitolul despre "Scrierea variabilei executieiprincipale".

**) Numai variabilele speciale de sistem pot fi folosite de variabilele de intrare. Aceste variabile sunt descrise în Manualul de programare avansata în lista variabilelor de sistem.

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Functii predefinite

Functiile predefinite sunt apelate printr-un apel de functie. Apelul de functie întoarce o valoare. Acestea pot fi incluse ca operanzi în expresii.

24. Sistemul de coordonate


Rezultat Parametrul 1 Parametrul 2 Descriere

CTRANS FRAME AXIS REAL:Deplasare

Parametrul 3 – 15la fel ca 1 ...

Parametrul 4 - 16 lafel ca 2 ...

Translatia: Deplasare deorigine pentru axe multiple.Un nume de axa esteprogramat o data, cuvaloare sa respectiva înparametrul urmator.CTRANS poate fi folositpentru a programa pâna la8 axe.

CROT FRAME AXIS REAL: Rotire Parametrul 3/5la fel ca 1 ...

Parametrul 4/6la fel ca 2 ...

Rotire: rotiraa sistemuluicurent de coordonate.Numarul maxim deparametrii: 6 (un nume deaxa si o valoare pe axageometrica).

CSCALE FRAME AXIS REAL: Factorde scalare

Parametrul 3 – 15la fel ca 1 ...

Parametrul 4 - 16 lafel ca 2 ...

Scalare: Factor de scalarepentru axe multiple.Numarul maxim deparametri este 2 * numarulmaxim de axe (numele axeisi valoarea respectiva).Un nume de axa esteprogramat cu valoareacorespunzatoare înparametrul urmator.CSCALE poate fi folositpentru a programa factoride scalare pâna la 8 axe.

CMIRROR FRAME AXIS Parametrul 2 - 8la fel ca 1 ...

Rabatere: Rabaterea pe oaxa de coordonate

Functiile de cadru CTRANS, CSCALE, CROT si CMIRROR folosesc la generarea expresiilor cadrului.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Functii predefinite

25. Functii geometrice


Rezultat Parametrul 1 Parametrul 2 Parametrul 3 Descriere

CALCDAT BOOL:Starea erorii

VAR REAL [,2]:Tabel cu punctede intrare(abscisa siordonata pentrupunctele 1, 2, 3etc.)

INT: Numarulpunctelor deintrare pentrucalcul(3 or 4)

VAR REAL [3]:Rezultat: Abscisa,ordonata si razacentrului cerculuicalculat

CALCDAT: calculate circle dataCalculates radius and center point ofa circle from 3 or 4 points (accordingto Parametrul 1) which must lie on acircle. The points must be different.

INTERSEC BOOL:Starea erorii

VAR REAL [11]:Primul element decontur

VAR REAL [11]:Al doilea elementde contur

VAR REAL [2]:Vector rezultat:coordonataintersectiei,abscisa siordonata

Intersectie: Calcularea intersectieiIntersectia între doua elemente decontur este calculata. Coordonateleintersectiei sunt valori de revenire.Starea de eroare indica daca ointersectie a fost gasita.

26. Functiile axelor

Result Parametrul 1 Parametrul 2 Descriere

AXNAME AXIS:Numele axei

STRING [ ]:Sir de intrare

AXNAME: Preia numele axeiConverteste sirul de intrare într-un nume de axa. Estegenerata o alarma daca sirul de intrare nu contine unnume valid de axa.

SPI AXIS:Numele axei

INT: Numarul axei SPI: Converteste arborele în axaConverteste numarul arborelui într-un nume de axa. Oalarma este generata daca parametrul trecut nu contineun numar valabil de arbore.

ISAXIS BOOLTRUE:Axa exista:Altfel:FALSE

INT:Numarul axeigeometrice(1 to 3)

Verifica unde axele geometrice 1 - 3 specificate caparametri exista în concordanta cu$MC_AXCONF_GEOAX_ASSIGN_TAB.

27. Gestiunea sculelor


NEWT # INT: Numarul T STRING [32]:Numele sculei

INT: Numarulduplo

Creaza o scula noua (pregateste datele sculei). Numarulduplo poate fi omis.

GETT # INT: Numarul T STRING [32]:Numele sculei

INT: Numarulduplo

Preia numarul T pentru numele sculei


28. Aritmetica


SIN REAL REAL Sinus

ASIN REAL REAL Arcsinus

COS REAL REAL Cosinus

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D



ACOS REAL REAL Arccosinus

TAN REAL REAL Tangenta

ATAN2 REAL REAL REAL Arctangenta 2

SQRT REAL REAL Radical

POT REAL REAL Patrat

TRUNC REAL REAL Trunchiere zecimala

ROUND REAL REAL Rotunjire zecimala

ABS REAL REAL Genereaza valoarea absoluta

LN REAL REAL Logaritm natural

EXP REAL REAL Functie exponentiala ex

29. Functii sir

Rezultat Parametrul 1 Parametrul 2 - 3 Descriere

ISNUMBER BOOL STRING Verifica unde sirul de intrare poate fi convertit într-unnumar.Rezultatul este TRUE daca conversia este posibila.

NUMBER REAL STRING Converteste sirul de intrare într-un numar.

TOUPER STRING STRING Converteste toate caracterele alfabetice din sirul deintrare în majuscule.

TOLOWER STRING STRING Converteste toate caracterele alfabetice din sirul deintrare în minuscule.

STRLEN INT STRING Rezultatul este lungimea sirului de intrare pâna lasfârsitul sirului (0).

INDEX INT STRING CHAR Gaseste caracterul (al doilea parametru) în sirul deintrare (primul parametru). Rezultatul este locul unde afost gasit parametrul. Cautarea este de la stânga ladreapta.Primul caracter din sir are indexul 0.

RINDEX INT STRING CHAR Gaseste caracterul (al doilea parametru) în sirul deintrare (primul parametru). Rezultatul este locul unde afost gasit parametrul. Cautarea este de la dreapta lastânga.Primul caracter din sir are indexul 0.

MINDEX INT STRING STRING Gaseste unul din caracterele specificate în parametrul aldoilea în sirul de intrare (primul parametru). Este obtinutlocul în care a fost gasit primul caracter. Cautarea estede la stânga la dreapta.Primul caracter din sir are indexul 0.

SUBSTR INT STRING STRING Gaseste unul din caracterele specificate în parametrul aldoilea în sirul de intrare (primul parametru). Este obtinutlocul în care a fost gasit primul caracter.Primul caracter din sir are indexul 0.

AXSTRING STRING AXIS Converteste numele axei în sir.

AXNAME AXIS STRING Converteste un sir în nume de axa.

12 08.97 Tabele


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Tipuri de date

Tipuri de date

Tip Comentariu Domeniul de valori

INT Întregi cu semn ± (231 –1)

REAL Numere reale (fractii cu virgula, LONG REAL to IEEE) ± (10–300 ... 10+300)

BOOL Valoare bouleana TRUE, FALSE sau1, 0 1, 0

CHAR 1 caracter în cod ASCII 0 ... 255

STRING Sir de caractere, numar de caractere în [...] (max. 200de caractere)

Secventa de valori cu 0 ... 255

AXIS Numai nume de axa (adrese de axa) Toate axele disponibile în canal

FRAME Parametrii geometrici pentru translatie, rotire, scalare,rabatere

—

12 Tabele 08.97


840 DNCU 571

840 DNCU 572NCU 573

FM-NC 810D


Note

A 12.97 Anexe A

Siemens AG 1997 All rights reserved.SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Programming Guide Fundamentals (PG) - 12.97 Edition A-309

Anexe

A Abrevieri..................................................................................................................... A-311

B Temeni....................................................................................................................... A-319

C Referinte..................................................................................................................... A-343

D Index ......................................................................................................................... A-353

E Comenzi, Identificatori ................................................................................................. A-359

A Anexe 12.97 A

Siemens AG 1997 All rights reserved.A-310 SINUMERIK 840D/810D/FM-NC Programming Guide Fundamentals (PG) - 12.97 Edition

A 12.97 Anexe

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


A Prescurtari

AS Sistem automat

ASCII Codul american standard pentru schimbarea informatiei

ASIC Circuit integrat specific aplicatiei

ASUP Subprogram asincron

BCD Zecimale codate binar

BCS Sistemul de coordonate de baza

BIN Fisiere binare

BIOS Sistemul de baza de intrare-iesire

BOT Fisiere de pornire: pentru SIMODRIVE 611D

C1... C4 Canalul 1 ... Canalul 4

CAD Proiectarea asistata de calculator

CAM Fabricare asistata de calculator

CNC Echipament numeric computerizat

COM Comunicare

COR Rotirea coordonatelor

CP Procesor de comunicare

CPU Unitate centrala de procesare

CR Linie noua

CRC Compensarea razei taisului

CRT Tub catodic

CSB Panoul central de servicii: modul PLC

A Anexe 12.97

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


CTS Stergere pentru trimitere (interfata seriala de date)

CUTOM Compensarea razei taisului

DAC Convertor analog-digital

DB Bloc de date în PLC

DBB Bit - bloc de date în PLC

DBW Cuvânt - bloc de date în PLC

DBX Octet - bloc de date înLC

DC Control direct: Axa de rotatie este mutata de-a lungul drumului cel mai

scurt la pozitia absoluta printr-o singura rotatie.

DCD Detectarea transportorului

DCE Echipament pentru comunicatii de date

DDE Schimbare dinamica de date

DIN Standardul industriei Germane

DIO Intrare/Iesire de date: Ecran de transfer de date

DIR Director

DLL Librarie de legare dinamica

DOS Sistem de operare

DPM Port dual de memorie

DPR Port dual de RAM

DRAM Memorie cu acces aleator dinamica

DRF Functie de rezolvare diferentiala

DRY Prelucrare uscata

DSB Decodare fraza unica

A 12.97 Anexe

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


DTE Echipament - terminal de date

DW Cuvânt de date

EIA code Format special de banda: Numarul perforatiilor pe caracter este

întotdeauna impar

ENC Decodor

EPROM Memorie exclusiv citibila - programabila, distructibila

ERROR Eroare la imprimanta

FB Fraza de functii

FBO Diagrama frazei de functii (metoda de programare pentru PLC)

FC Apel de functie: fraza functiei în PLC

FDB Baza de date a produsului

FDD Avansul dispozitivului (arbore)

FEPROM Flash-EPROM

FIFO Primul în prima iesire: Memoria care opereaza fara specificarea adresei

de la care datele sunt citite în aceiasi ordine în care au fost stocate.

FIPO Interpolator fin

FM Modulul functiei

FM-NC Modulul functiei-Control numeric

FPU Unitate cu virgula mobila

FRA Fraza de cadru

FRAME Fraza de date (cadru)

FST Oprirea avansului

GRC Compensarea razei discului de rectificat

A Anexe 12.97

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


GUD Date globale ale utilizatorului

HD Hard Disk

HEX Prescurtare pentru hexazecimal

HHU Handheld Unit

HMS Sistem de masurare de înalta precizie

HW limit switch Comutator de limitare hardware

I Intrare

I/O Intrare/Iesire

I/R Avans/Sursa suplimentara a SIMODRIVE 611(D)

IK (GD) Comunicare implicita (Date globale)

IKA Compensare interpolativa

IM Modul de interfata

IMR Interfata modulului de primire

IMS Interfata modulului de trimitere

INC Dimensiune absoluta

INI Date de initializare

IPO Interpolator

IS Semnal de interfata

ISA Arhitectura standard internationala

ISO Organizatia internationala de standarde

ISO code Cod special de banda, numarul perforatiilor pe caracter este întotdeauna

par.

A 12.97 Anexe

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


JOG Modul de vibrare

K bus Magistrala de comunicatii

KÜ Rata de transmisie

KV Factor servo

LAD Ladder Diagram (metoda de programare pentru PLC)

LCD Afisaj pe cristale lichide

LEC Leadscrew Error Compensation

LED Dioda emitatoare de lumina

LF Linie noua

LUD Date locale ale utilizatorului

MB Megabit

MCP Panoul de comanda al masinii

MCS Sistemul de coordonate al masinii

MD Datele masinii

MDA Date manuale automate

MIB Tampon de intrare (Tamponul de intrare al masinii)

MLFB Maschinenlesbare Fabrikatbezeichnung (proiectarea produsului pentru

masina)

MMC Comunicare om masina: interfata operatorului SINUMERIK

MMI Interfata om masina

MPF Fisierul programului principal: program piesa NC

MPI Interfata multiport

A Anexe 12.97

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


MSD Arbore principal

NC Comanda numerica

NCK Centrul de comanda numerica (cu pregatirea frazei, interval de

deplasare etc.)

NCU Unitate de comanda numerica: hardware pentru NCK

NRK Sistem de operare pentru NCK

NURBS Spira B neuniforma

OB Fraza de organizare în PLC

OEM Fabricant original al echipamentului

OI Interfata operatorului

OP Panoul de operare

OPI Interfata panoului de operare

OPT Optiuni

OSI Deschiderea sistemului de interconectare

P bus Magistrala I/O

PC Calculator personal

PCIN Numele programului pentru comunicarea datelor cu echipamentul

PCMCIA Organizatia internationala pentru placi de memorie ale calculatoarelor

personale

PG Dispozitiv de programare

PLC Echipament de comanda programabil

POS Dispozitiv de pozitionare

Q Iesire

A 12.97 Anexe

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


RAM Memorie cu acces aleator (memorie cu citire-scriere)

RDY Pregatit

REF Functie de apropiere cu punct de referinta

REPOS Functie de repozitionare

RISC Computer cu set redus de instructiuni

ROV Depasire rapida

RPA Parametrul R activ

RPY Roll Pitch Yaw

RTS Cerere de trimitere (interfete seriale de date)

SBL Fraza unica

SD Trimiterea datelor

SDB Fraza a datelor de sistem

SEA Setarea datelor activa

SFB Fraza de functie sistem

SFC Apel de functie sistem

SK Buton

SKP Omiterea frazei

SM Motor pas cu pas

SPF Fisier subprogram: Subprogram

SRAM RAM static (ajutat de baterie)

SSI Interfata sincrona seriala

STL Lista de comenzi

A Anexe 12.97

Abrevieri A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


SW limit switch Comutator de limitare software

SYF Fisier de sistem

TEA Testarea datelor activa

TLC Compensarea lungimii sculei

TNRC Compensarea razei vârfului sculei

TO Corectia sculei

TOA Corectia sculei active

TRANSMIT Transformarea frezarii în strunjire

UFR Cadrul utilizatorului: Deplasare de nul

V.24 Interfata seriala (definitia liniilor interschimbabile dintre DTE si DCE)

WCS Sistemul de coordonate al piesei

WOP Programare orientata pe atelier

WPD Directorul piesei

ZO Deplasare de nul

ZOA Deplasare de nul activa

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


B Termeni

Termenii importanti sunt listati mai jos în ordine alfabetica, însotiti de

explicatii. Trimiterile la alte intrari în acest glosar sunt indicate cu

simbolul ->.

A

Acceleratie cu limitarea

vibratiilor

Pentru a obtine gradientul optim de acceleratie pentru o masina la care

în acelasi timp are loc o minimalizare a uzurii, programul de prelucrare

ofera o alegere între acceleratia instantanee si continua (lina).

Actionare • SINUMERIK FM-NC are o interfata analogica +10V la

sistemul de conversie SIMODRIVE 611A.

• Sistemul de comanda SINUMERIK 840D este conectat la sistemul

de conversie SIMODRIVE 611D de o magistrala paralela digitala de

mare viteza.

Actiuni sincronizate 1. Iesirea functiilor auxiliare

Când prelucrarea se deruleaza, functiile tehnologice (functii auxiliare)

pot fi trimise la PLC din interiorul programului CNC. Aceste programe

auxiliare sunt utilizate de exemplu pentru a comanda partile auxiliare

ale masinii unelte.

2. Trimiterea functiilor auxiliara la viteza mare

Pentru functiile de comutare în timp critic, timpii de confirmare pentru

functiile auxiliare pot fi micsorati si astfel opririle care nu sunt

necesare în procesul de prelucrare pot fi evitate.

Adresa O adresa identifica un operand sau intervalul acestuia, ex. intrare,

iesire, etc.

Adresele axei Vezi -> identificatorul axei

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Alarme Toate mesajele si alarmele -> sunt afisate pe panoul de comanda într-

un formular cu text însotit de data, ora si simbolul pentru criteriul de

stergere corespunzator. Alarmele si mesajele sunt afisate separat.

1. Alarme si mesaje în programul piesa

Alarmele si mesajele pot fi afisate ca text simplu direct din

programul piesa .

2. Alarme si mesaje de la PLC

Alarmele si mesajele de la masina pot fi afisate cu text simplu în

programul PLC. Nu sunt necesare pachete suplimentare de functie-

fraza.

Anticipare Functia Look Ahead este un mijloc de optimizare a vitezei de

prelucrare anticipând un numar parametrizabil al frazelor de parcurs.

Anticiparea deviatiilor de

contur

Echipamentul detecteaza si raporteaza urmatoarele posibile coliziuni:

1. Traiectoria este mai scurta decât raza sculei.

2. Latimea cotului interior este mai mica decât diamtrul sculei.

Apropiere de un punct

fixat al masinii

Apropiere de un punct fixat, predefinit -> al masinii.

Apropierea de punctul

de referinta

Daca sistemul de masurare a pozitiei, utilizat nu este bazat pe

codificatoare în valoare absoluta, echipamentul trebuie sa execute o

apropiere de punctul de referinta pentru a permite valorilor masurate

furnizate de sistemul de masura sa fie de acord cu valorile

coordonatelor masinii.

Arbori Functionalitatea arborelui este o constructie cu doua nivele:

1. Arbori: viteza controlata, pozitie controlata, analogic

+10V (SINUMERIK FM-NC)

digital (SINUMERIK 840D)

2. Arbori auxiliari: cu viteza controlata de fraza functiei "auxiliary

spindle", de exemplu pentru conducerea sculelor.

Arhivare Exportul fisierelor si/sau directoarelor spre un dispozitiv de stocare

extern.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Atingerea punctului fixat Masinile unelte pot efectua apropieri definite de punctele fixate cum ar fi

punctele de schimbare a sculei, punctele de încarcare, punctele de

schimbare a mesei. Coordonatele acestor puncte sunt stocate la

echipament. Conturul traverseaza axele în chestiune cu -> deplasare

rapida, daca este posibil.

Automat Mod de control al operarii (operatii cu fraze succesive DIN)

Mod de operare al sistemelor NC în care un program piesa -> este

selectat si apoi prelucrat fara întrerupere.

Avans de conturare Avansul de conturare actioneaza asupra axelor de traiectorie. El este

suma geometrica a avansurilor axelor geometrice participante.

Axa C Axa la care arborele sculei descrie o miscare de rotatie si pozitionare

controlata.

Axa de comanda Axele de comanda sunt declansate de actiuni sincrone ca rezultat al

unui eveniment (comenzi). Ele pot fi pozitionate pornite si oprite complet

asincron fata de programul piesa.

Axa de compensare Axe având un punct de configurare sau o valoare de intrare modificata

de o valoare de compensare.

Axa liniara Axa liniara este o axa care, în contrast cu axa rotativa, descrie o linie

dreapta.

Axa de rotatie Axele de rotatie provoaca rotatia piesei sau a sculei spre o pozitie cu un

anumit unghi.

Axa de rotatie, strunjire

continua

Domeniul de miscare al unei axe de rotatie poate fi limitat la un unghi

mai mic de 360 de grade sau definit continuu în ambele directii, în

functie de domeniul de aplicare. Axele de rotatie ale strunjirii continue

sunt utilizate de exemplu pentru prelucrarea excentrica, rectificare etc.).

Axa de rotunjire Axele de rotunjire cauzeaza rotirea piesei sau sculei într-o pozitie

unghiulara descrisa pe o grila gradata. Când pozitia de pe grila a fost

atinsa, axa este în pozitie.

Axa de traiectorie Axele de traiectorie sunt toate axele de prelucrare ale canalului care

sunt controlate de interpolator astfel ca ele sa porneasca, sa se

opreasca, sa accelereze si sa atinga punctele finale simultan.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Axe Axele CNC sunt clasificate dupa scopul functional astfel:

• Axe: axe de traiectorie interpolative

• Axe auxiliare: avans intrpolativ si axe de pozitionare cu viteze de

avans specifice. Axele auxiliare nu participa la prelucrara piesei si

includ alimentarea cu scule, magazine de scule, etc.

Axe de baza O axa al carui punct fix sau valoare actuala sunt folosite pentru calculul

unei valori compensatoare.

Axe de pozitionare O axa care executa o miscare auxiliara pe o masina unealta (ex.

magazinul de scule, transportul mesei). Axele de pozitionare sunt axe

care nu se interpoleaza cu axele de traiectorie.

Axe geometrice Axele geometrice sunt utilizate pentru a descrie o zona bidimensionala

sau tridimensionala în sistemul de coordonate al piesei.

Axe sincrone Axele sincrone necesita acelasi timp ca axele geometrice pentru

parcurgerea traiectoriei.

Axele masinii Axele care exista fizic pe masina unealta.

B

Bateria de rezerva Bateria de rezerva asigura protejarea programului utilizatorului din CPU

împotriva caderii de curent si remanenta continutului zonelor de date

definite si a memoriilor în biti, timerele si contoarele sunt remanente.

Bloc Toate fisierele necesare pentru programarea si executarea programarii

sunt cunoscute ca blocuri.

Bucle de masurare • SINUMERIK FM-NC: Circuitele de masurare necesare pentru axe si

arbori sunt integrate în modulul de control conform standardelor. Un

agregat cu maximum patru axe si arbori poate fi implementat cu

pâna la doi arbori.

• SINUMERIK 840D: Semnalul de la senzori este analizat în modulele

de actionare SIMODRIVE 611D. Configuratia maxima a agregatului

este de 8 axe si arbori, cu nu mai mult de 5 arbori.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Bucle standard Buclele standard sunt disponibile pentru procesele de prelucrare cu

revenire frecventa:

• pentru gaurire/frezare

• pentru strunjire (SINUMERIK FM-NC)

Buclele disponibile pot fi vazute într-o lista apelata prin menu-ul "Cycles

support" în zona de operare "Program". Dupa selectarea ciclului de

prelucrare dorit, parametrii necesari pentru atribuirea valorii sunt afisati.

Buton O tasta al carei nume apare pe o zona a ecranului. Alegerea butoanelor

afisate este adaptata dinamic situatiei de operare. Butoanele atribuite

liber functiilor sunt atribuite functiilor definite în software.

C

Cablul de conectare Cablurile de conectare sunt prefabricate sau fabricate de utilizator din 2

cabluri cu un conector la fiecare capat. Aceste cabluri se utilizeaza

pentru a conecta -> CPU prin -> interfata cu mai multe porturi (MPI) la

un -> dispozitiv de programare sau la alt CPU.

Cadre programabile Cadrele programabile pot fi utilizatepentru a defini dinamic punctele de

pornire ale noului sistem de coordonate în timpul executarii programului

piesa. Este facuta o distinctie între definitia suplimentara în raport cu un

punct de pornire existent.

Cadrul Un cadru este o regula de calcul care transforma un sistem de

coordonate cartezian în alt sistem de coordonate cartezian. Un cadru

contine componente -> deplasare de nul, -> rotatie, -> scalare, ->

rabatere.

Canalul Un canal poate executa un -> program piesa independent de alte

canale. Un canal are un control exclusiv asupra axelor si arborilor

atribuiti. Secventele de program piesa pe diferite canale pot fi

coordonate prin -> sincronizare.

Canalul de prelucrare Structura unui canal pune la dispozitie un mijloc de reducere a timpilor

neproductivi prin operatii paralele. De exemplu un încarcator îsi poate

executa miscarile sale în timpul operatiei de prelucrare. În aceasta

privinta un canal CNC este considerat complet autonom cu decodarea,

editarea frazei si interpolarea.

Cautarea frazei Pentru testarea programelor piesa si dupa o întrerupere a prelucrarii,

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


functia de cautare a frazei, poate fi utilizata pentru a selecta un punct în

programul piesa, la care începe sau se rezuma prelucrarea.

Ciclu Subprogram protejat pentru executarea unui proces de prelucrare

periodica asupra -> piesei.

CNC -> NC

COM Componenta de comanda numerica pentru implementarea si

coordonarea comunicarii.

Comanda preliminara,

dinamica

Impreciziile conturului datorita urmatoarelor erori pot fi eliminate în mod

virtual printr-un control preliminar dinamic, dependent de acceleratie.

Aceasta trasatura conduce la o precizie excelenta chiar la viteze mari

de conturare.

Controlul anticipativ al avansului poate fi activat sau dezactivat pentru

axe specifice în programul piesa.

Compensare

interpolativa

Compensarea interpolativa furnizeaza un mijloc de compensare a

erorilor surubului conducator (LEC) si a erorilor sistemului de masura,

rezultate din procesul de productie.

Compensarea deplasarii Când axele CNC sunt în faza de miscare constanta, se implementeaza

compensarea automata a deplasarii în controlul analogic al vitezei

(SINUMERIK FM-NC).

Compensarea erorii

sfertului de cerc

Compensare erorii sfertului de cerc este o metoda de înlaturare a

erorilor de contur la trecerile peste sfertul de cerc, cauzate de variatia

frecarii. Compensarea erorii este parametrizata cu ajutorul unui test de

circularitate.

Compensarea erorii

surubului conducator

Compensare lipsei de precizie mecanica a surubului conducator care

participa la miscarea de avans. Dispozitivul de comanda utilizeaza valori

de deviatie stocate prin compensare.

Compensarea jocului Compensarea jocului mecanic al masinii, de exemplu compensarea

jocului datorita schimbarii directiei suruburilor de actionare (avans).

Compensarea razei

sculei

Programarea directa a razei piesei cere panoului de comanda sa poata

parcurge o traiectorie echidistanta cu conturul programat luând în

considerare raza sculei utilizate. (G41/G42).

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Compensarea razei

vârfului sculei

Când este programat un contur se presupune sa scula este indicata.

Deoarece aceasta nu este întotdeauna cazul în practica, raza de

curbura a sculei utilizate este specificata astfel încât echipamentul îi

poate calcula toleranta. Punctul central al curburii este orientat de-a

lungul unei distante egale pâna la contur la o deplasare

corespunzatoare razei de curbura.

Comutatoare de limitare

software

Comutatoarele de limitare software definesc limitele intervalului de

parcurs al unei axe si previn contactarea prin alunecare a

comutatoarelor de limitare hardware. Pentru o axa pot fi atribuite doua

perechi de valori si pot fi activate separat prin PLC.

Comutator 1. S7-300: Comutatorul este selectorul modului de operare al CPU.

Comutatorul este închis si pozitia sa nu poate fi schimbata odata ce

tasta a fost îndepartata

2. 840D/FM-NC: Comutatorul de pe -> panoul de comanda al masinii

are patru pozitii, fiecareia atribuindu-se anumite functii de catre

sistemul de operare al echipamentului. Comutatorul este însotit de

trei taste de diferite culori; o tasta poate fi îndepartata în pozitia

desemnata.

Conectorul de magistrala Un conector de magistrala este accesoriul S7-300 furnizat odata cu

modulele -> I/O. Conectorul de magistrala extinde magistrala -> S7-300

de la ->CPU sau un modul I/O la urmatorul modul I/O.

Configurarea S7 Configurarea S7 este o unealta pentru parametrizarea modulelor.

Configurarea S7 este utilizata pentru a configura o varietate de fraze-

parametri ai CPU si ai modulelor I/O în dispozitivul de programare.

Acesti parametri sunt încarcati în CPU,

Contour monitoring Eroarea urmatoare este urmarita în cadrul unei latimi definite a benzii de

tolerante ca o masurare a preciziei conturului. Eroarea urmatoare poate

micsora limitele permise de exemplu din cauza suprasarcinii antrenate.

Daca se întâmpla aceasta apare un semnal de alarma si axele sunt

oprite.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Controler logic

programabil

Controlerele logice programabile (PLC) sunt regulatoare electronice ale

caror functii sunt stocate ca un program în unitatea de comanda.

Proiectarea fizica si racordarea unitatii, ca urmare, nu depinde de funtia

de comanda. Un PLC este structurat ca un computer; el are un CPU

(unitate centrala de calcul) cu memorie, modele de intrare/iesire si un

sistem intern de magistrale. Perifiericele si limbajul de programare sunt

proiectate pentru a corespunde cerintelor tehnologiei de comanda.

Controlul vitezei Pentru a atinge o viteza acceptabila de deplasare în miscari care se

apeleaza pentru reglari foarte precise ale pozitiei într-o fraza,

echipamentul poate anticipa si analiza un numar de fraze în avans.

Contur Conturul unei -> piese.

Conturul piesei Contur cu punct configurat al piesei care va fi creata/prelucrata.

Conturul piesei finite Conturul piesei finite. A se vedea si -> semnifabricatul.

Coordinate system Vezi -> sistemul de coordonate al masinii, -> sistemul de coordonate al

piesei.

Coordonate absolute Destintia miscarii unei axe este definita de o dimensiune care se refera

la originea sistemului curent de coordonate active.

A se vedea si -> coordonate relative.

Coordonate polare Un sistem de coordonate care defineste pozitia unui punct în plan în

termenii distantei fata de origine si unghiul format de vectorul razei cu o

axa definita.

Coordonate relative Destinatia deplasarii axei este definita de distanta care trebuie acoperita

si de directia spre un punct deja atins. A se vedea coordonate absolute.

Lungimea traiectoriei de parcurs data de numarul de cresteri. Numarul

de cresteri poate fi stocat ca date configurate sau selectate utilizând

codurile corespunzatoare 10, 100, 10000.

Corectia de scula O scula este selectata prin programarea unei functii T (5 decade,

numar întreg) în fraza. Fiecarui numar T îi pot fi atribuite pâna la 9

capete de scula (adrese D). Numarul de scule care va fi gestionat de

echipament este definit prin parametrizari.

CPU Unitatea centrala de calcul a -> controlerului logic programabil

Cuvântul de date O unitate de date cu dimensiunea 2 octeti într-un bloc de date.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Cuvinte de vocabular Cuvinte cu o notatie definita si având o semnificatie definita în limbajul

de programare pentru programe piesa.

D

Date de setare Date care alimentezaa NC cu informatii asupra proprietatilor masinii

unelte într-un mod definit de software.

Definirea variabilelor O definire a variabilei include specificarea unui tip de data si un nume al

variabilei. Numele variabilei poate fi utilizat pentru a se adresa valoare

variabilei.

Depasire Caracteristica manuala sau automata a echipamentului care permite

operatorului sa depaseasca vitezele de avans programate pentru a le

adapta la o piesa sau un material specific.

Depasirea vitezei de

avans

Configurarea vitezei de avans curente introduse prin panoul de comanda

sau prin PLC este suprapusa peste viteza de avans programata (0 -

200%). Viteza de avans poate fi, de asemenea, corectata cu un factor

procentual programabil (1 - 200%) în programul de prelucrare.

Deplasare externa de nul Deplasare de nul specificata de -> PLC.

Deplasare originii Specificarea unui nou punct de referinta pentru un sistem de coordonate

cu ajutorul unei referinte la o origine existenta si un cadru:

1. Setabila

SINUMERIK FM-NC: Pot fi selectate patru deplasari independente

ale originii cu axele CNC.

SINUMERIK 840D: Pentru fiecare axa CNC este disponibil un numar

parametrizabil al deplasarilor originii. Fiecare din deplasarile originii

poate fi selectata prin functiile G si selectia este exclusiva.

2. Externa

Toate deplasarile care definesc pozitia originii piesei pot fi

supraîncarcate cu o deplasare externa a originii

- definita de roata de mâna (deplasare DRF) sau

- definita de PLC.

3. Programabila

Deplasarile originii pot fi programate pentru toate axele de traiectorie

si pozitie cu ajutorul instructiunii TRANS.

Deplasare rapida Cea mai mare viteza a unei axe utilizata, de exemplu pentru a aduce

scula de pe o pozitie libera pe -> conturul piesei sau pentru a o

îndeparta de pe contur.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Diagnoze 1. Zona de operare a echipamentului

2. Echipamentul include un program de auto-diagnoza si rutine de

testare pentru servicii, stare, semnale de alarma, afisaje.

Dimensiuni în sistemel

metrice si în toli

În pozitia de prelucrare a programului valorile de avans si pas pot fi

introduse în toli. Sistemul este configurat la un sistem de baza

independent de unitatea programabila de masura (G70/G71).

Drept de acces Frazele si datele CNC sunt protejate de un sistem cu sapte nivelede

restrictii ale accesului:

• Trei nivele de parole pentru fabricantul sistemului, fabricantul masinii

unelte si utilizator

• Patru pozitii de comutare care pot fi analizate de PLC.

DRF Functia diferentiala de terminare: o functie NC care creaza o deplasare

relativa a originii în modul automat în asociatie cu roata de mâna

electronica.

E

Editor de text -> Editor

Editorul Editorul permite crearea, modificarea, suplimentarea, miscarea în fraze

si intercalarea programelor, textelor si blocurilor de programe.

F

Filetare rigida Aceasta functie este utilizata pentru a fileta gauri fara utilizarea unei

prinderi de compensare. Arborele este comandat ca o axa de rotatie

interpolativa si axa de gaurire, rezultând filete precise pâna la

adâncimea finala de gaurire, de exemplu la gaurile filetate (conditie

preliminara: modul axa arbore).

Fisier de initializare Pentru fiecare piesa poate fi creat un fisiere de initializare. În acesta pot

fi stocate diferite instructiuni pentru valori variabile care se aplica

exclusiv unei piese.

Fraza de date 1. Unitatea de date a -> PLC, accesibila prin programele -> HIGHSTEP

2. Unitatea de date a -> NC. Fraza de date contine definitia datelor

petnru datele globale ale utilizatorului.

Fraza O sectiune a unui -> program piesa terminata cu un rând nou. Este

facuta o distinctie între -> frazele principale si -> frazele secundare.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Fraza de initializare Frazele de initializare sunt fraze speciale de program. Ele contin

atribuirile de valori care trebuie implementate înainte sa înceapa

executia programului.

Frazele de initializare sunt utilizate în primul rând pentru a initialza

datele predefinite sau datele globale ale utilizatorului.

Fraza intermediara Miscarile de corectie ale sculei selectate (G41/G42) pot fi întrerupte cu

un numar limitat de fraze intermediare (fraze fara miscarea axei la nivel

de deplasare) în timp ce corectia sculei poate fi înca calculata corect.

Numarul permis de fraze intermediare este citit în avans de echipament

si poate fi definit în parametrii sistemului.

Fraza principala O fraza începuta de ":" continând toti parametrii ceruti petnru executarea

unui -> program piesa.

Fraze secundare Fraza introdusa cu "N" care contine informatii pentru un pas, ex.

definirea unei pozitii.

Functii auxiliare Functiile auxiliare pot fi utilizate pentru a trece -> parametrii la -> PLC în

-> programul piesa, ale carui reactii sunt definite de fabricantul masinii.

Functii de siguranta Echipamentul încorporeaza monitoare care sunt active tot timpul si care

sunt proiectate pentru a detecta functionarea defectoasa în CNC,

controlerul programabil (PLC) si masina într-o faza initiala pentru a

reduce la minimum riscul distrugerii sculei, piesei sau masinii. Daca are

loc o defectiune, prelucrarea este întrerupta si alimentarea oprita. Cauza

proastei functionari este remediata si apare un semnal de alarma. În

acelasi timp, PLC este avertizat ca o alarma CNC a fost declansata.

G

Geometrie Dscrierea unei -> piese în -> sistemul de coordonate al piesei.

Gestionarea programelor

piesa

Gestionarea programului piesa poate fi organizata pe piese.

Dimensiunea memoriei utilizatorului determina numarul de programe si

date care trebuie gestionate. Fiecarui fisier (programe si date) i se poate

atribui un nume constând din pâna la 24 de caractere alfanumerice.

Grup de moduri Toate axele/arborii sunt atribuiti unui singur canal odata. Fiecare canal

este atribuit unui grup de moduri.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


H

HIGHSTEP Combinarea caracteristicilor de programare pentru -> PLC în intervalul

S7-300/S7-400.

I

Identificator În concordanta cu DIN 66025, identificatorii (numele) variabilelor

(variabile de calcul, variabile de sistem, variabile ale utilizatorului),

pentru subprograme, pentru cuvintele din vocabular si cuvinte pot

contine mai multe litere de adresa.

Aceste litere au aceeasi semnificatie cu cuvintele din sintaxa frazei.

Identificatorii trebuie sa fie unici. Nu poate fi utilizat acelasi identificator

pentru obiecte diferite.

Identificator de axa În concordanta cu DIN 66217, axele sunt identificate ca X, Y, Z pentru

un sistem de coordonate ortogonal cartezian -> rotit în directia acelor de

ceas. ->

Axele care se rotesc împrejurul X, Y, Z sunt determinate de

identificatorii A, B, C. Axele suplimentare, care sunt paralele, pot fi

identificate cu alte litere.

Interfata operatorului Interfata operatorului (OPI) este interfata om masina a CNC. Ea ia forma

unei unitati de afisare cu bare de butoane verticale si orizontale, fiecare

continând opt butoane.

Interfata seriala V.24 Pentru intrarea si iesirea datelor

• Modulul MMC100 are o interfata seriala V.24 (RS232) si

• Modulele MMC101 si MMC102 au doua interfete V.24.

Programele de prelucrare si datele fabricantului si utilizatorului pot fi

importate si exportate prin aceste interfete.

Interfata multiport Interfata multiport (MPI) este cu 9 pini, port Sub-Dt. Un numar

parametrizabil de aparate poate fi conectat la o interfata multipla în

scolpul comunicarii reciproce:

• Dispozitive de programare (PGs)

• Sisteme MMI

• Alte sisteme automate

Fraza parametrica "Multipoint Interface MPI" a CPU contine ->

parametrii care definesc proprietatile MPI.

Interpolarea circulara Scula trebuie sa se deplaseze în cerc între puncte definite pe un contur

cu avans specific, în timpul prelucrarii piesei.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Interpolarea elicoidala Interpolarea elicoidala este recomandata în special ca un mijloc de

prelucrare interna sau externa a filetelor freze de formare si frezarea

canalelor de ungere. Elicea cuprinde doua miscari:

1. Miscare de rotatie în plan

2. Miscare liniara normala în planul cu miscare rotativa.

Interpolarea liniara Scula trebuie sa se deplaseze catre punctul de destinatie de-a lungul

unei linii drepte în timpul prelucrarii piesei.

Interpolarea polinomiala Interpolarea polinomiala furnizeaza un mijloc de generare a unei game

largi de curbe, incluzând functii liniare, parabolice si exponentiale

(SINUMERIK 840D).

Interpolarea spirelor Interpolarea spirelor este o metoda prin care echipamentul poate

construi o curba lina dintr-un numar limitat de puncte intermediare

definite pe un contur tinta.

Interpolator Unitatea logica a NCK care determina valorile intermediare ale

miscarilor care trebuie parcuse de axele individuale pe baza pozitiilor de

destinatie specificate în programul piesa.

Intervalul de deplasare Intervalul maxim permis pentru parcurgere pentru axe liniare este ± 9

decade. Valoarea absoluta depinde de precizia selectata pentru intrare

si controlul pozitiei în unitatea de masura (masurare în toli sau în

sistemul metric).

Intrari/iesiri digitale de

mare viteza

Intrarile digitale pot fi utilizate, de exemplu pentru a porni rutine de

program de mare viteza CNC (rutine întrerupte). Iesirile digitale CNC pot

fi utilizate pentru a declansa functii de comutare a actionarii programului

(SINUMERIK 840D).

K

KÜ Rata de transmitere

Kv Factor de amplificare servo, Variabila de comanda a unei bucle de

comanda.

L

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Legatura la pamânt O legatura la pamânt reprezinta totalitatea pieselor interconectate si

inactive ale unui aparat care nu sunt purtatoare ale unei tensiuni de

contact periculoase chiar si în cazul unei proaste functionari.

Limbaj de nivel înalt

CNC

Limbajele de nivel înalt suporta: -> variabile ale utilizatorului, -> variabile

predefinite ale utilizatorului, -> variabile de sistem, -> programare

indirecta, -> calcul si functii unghiulare, -> comparatii si decizii logice, -

> salturi si ramuri de program, -> coordonarea programului (SINUMERIK

840D), -> programarea macro-urilor.

Limbaje Interfata utilizatorului si mesajele si alarmele sistemului sunt disponibile

în 5 limbi (pe disc): Engleza, Franceza, Germana, Italiana si Spaniola.

Oricare doua din limbile de mai sus sunt instalate si pot fi selectate pe

echipament.

Limbajul de programare

CNC

Limbajul de programare CNC se bazeaza pe DIN 66025 cu extensii de

limbaj de nivel înalt. Limbajul de programare CNC si extensiile de limbaj

de nivel înalt suporta definirea macro-urilor (instructiuni secventiale).

Limita de viteza Viteza maxima/minima a arborelui. Viteza maxima a unui arbore poate

fi limitata prin valori definite în datele masinii, PLC sau date de

configurare.

Limita opririi exacte Când toate axele de traiectorie ating limitele de oprire exacta, panoul de

comanda raspunde ca si cum si-ar fi atins foarte precis punctul de

destinatie. Programul piesa trece la executarea urmatoarei fraze.

Limitarea programabila

a zonei de lucru

Limitarea zonei de miscare a sculei în cadrul unor limite definite.

Limitarea zonei de lucru Limitarea zonei de lucru este un mijloc de restrângere a miscarii axei

peste restrictiile impuse de comutatoarele de limitare. O pereche de

valori delimitând zona protejata poate fi definita pentru fiecare axa.

M

Macro O colectie de instructiuni cu un identificator comun. În program,

identificatorul se refera la secventa de colectare a instructiunilor.

Magistrala S7-300 Magistrala S7-300 este o magistrala seriala de date prin care modulele

primesc si trimit curent. Legaturile între module sunt stabilite cu ajutorul

unor conectori de magistrala.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Masina Zona de operare a echipamentului

MDA Modul de operare al echipamentului: Manual Data Automatic. In modul

MDA, frazele individuale din program sau secventele de fraza pot fi

introduse fara referire la un program principal saurutina si executia poate

fi initiata imediat prin apasarea butonului de pornire NC..

Memoria de deplasare Zona de date în echipament utilizata pentru a stoca datele de corectie

ale sculei.

Memoria de încarcare Memoria de încarcare a CPU 314 a -> PLC este

->memoria de lucru.

Memoria de lucru Memoria de lucru este un RAM în CPU al carui procesorul o acceseaza

în timpul executiei programului

Memoria de rezerva Memoria de rezerva este un mediu de stocare nevolatil pentru zonele de

memorie ca -> CPU. Ea nu are nevoie de baterie. În memoria de rezerva

este stocat un numar parametrizabil de programatoare, dispozitive de

masurare, memorii în biti si date în octeti.

Memoria sistemului Memoria CPU este utilizata pentru a stoca urmatoarele date::

• Date necesare sistemului de operare

• Timere, contoare si operanzi ai memoriei

Memoria utilizatorului Toate programele si datele cum ar fi programele piesa, subprogramele,

comentariile, corectiile de scula, cadrele/deplasarile originii si canalului

pot fi stocate în memoria publica a utilizatorului CNC.

Mesaje Toate mesajele programate în programul piesa si semnale de alarma

detectate de sistem sunt afisate pe panoul de comanda într-un formular,

cu data, ora si simbolul corespunzator pentru criteriul de stergere.

Semanlele de alarma si mesajele sunt afisate separat.

Mod Un concept de operare pe echipamentul SINUMERIK. Modurile ->

Obstacol, -> MDA si -> Automat sunt definite.

Modul de control al

traiectoriei continue

Scopul modului de control continuu al traiectoriei este prevenirea

deceleratiei excesive a -> axelor de traiectorie la disjunctiile frazei

programului piesa care poate periclita echipamentul, masina saualte

bunuri ale fabricii si operatorului si pentru a efectua trecerea la fraza

urmatoare la o viteza pe traiectorie cât mai uniforma posibil.

Modul de intrari/iesiri

analogice

Modulele analogice de intrare/iesire sunt traductoare pentru semnale

anologice ale procesului.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Modulele analogice de intrare transforma valorile analogice masurate în

valori digitatel care pot fi prelucrate în CPU.

Modulele analogice de iesire transforma valorile digitale în variabile

prelucrate.

Modul de simulare Un modul de simulare este un modul

• la care cantitatile de intrare digitale pot fi simulate cu ajutoru

elementelor de operare si

• catitatile de iesire digitale pot fi afisate.

Modulul de program Modulele de program contin programele principale si subprogramele ->

programelor piesa.

Modulul digital de

intrare/iesire

Modulele digitale sunt traductoare de semnale pentru semnale de

proces binare.

Modulul I/O Modulele I/O stabilesc legatura dintre CPU si proces. Modulele I/O

sunt:

• ->Module de intrare/iesire digitale

• ->Module de intrare/iesire analogice

• ->Module ale simulatorului

N

NC Comanda numerica, echipamentul NC încorporeaza toate componentele

sistemele pentru comanda masinii unelte: -> NCK, -> PLC, -> MMC, ->

COM.

Nota: CNC (comanda numerica computerizata) este un termen mult mai

corect pentru echipamentele SINUMERIK 840D si FM-NC.

NCK Nucleul comenzii numerice: Componenta a echipamentului NC care

executa -> programe piesa si în esenta coordoneaza miscarile masinii.

NRK Numeric Robotic Kernel (sistem de operare al -> NCK)

Numar de nod Numarul de nod este adresa unui -> CPU sau -> dispozitiv programabil

sau alte module I/O inteligente pentru comunicatii prin -> retea. Numarul

de nod este atribuit CPU sau dispozitivului programabil de scula S7 ->

"S7 configuration".

Nume de axa Vezi -> identificatorul axei

NURBS În interioru NC, controlul miscarii si interpolarea traiectoriei se bazeaza

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


pe NURBS (canale neuniforme rationale B). Acesta este disponibil ca

un procedeu uniform pentru toate activitatile de interpolare ale

dispozitivului de control (SINUMERIK 840D).

O

Obstacol Modul de comanda (configurare): Masina poate fi configurata în modul

"Obstacol". Axele individuale si arborii pot fi obstructionati cu ajutorul

unor comutatoare de contact momentan, actionate manual. Alte functii

în modul "Obstacol" sunt: apropierea de punctul de referinta, -> pauze si

-> preconfigurare (setarea valorii actuale).

OEM Fabricantii masinilor unelte care prefera sa-si creeze propriile interfete

ale utilizatorului sau îsi încorporeaza functiile obisnuite raportate la

tehnologie în dispozitivul de comanda; au o multime de scopuri (aplicatii

OEM) folosind SINUMERIK 840D.

Oprirea exacta Când se programeaza o oprire exacta, este atinsa cu acuratete o pozitie

specificata în fraza si unde este cazul, foarte încet. Pentru a reduce

timpul de apropiere sunt definite limitele de oprire exacta pentru

traversarea cu avans rapid.

Oprirea fixata a masinii Un punct unic definit pe masina unealta, de exemplu punctul de

referinta.

Oprirea orientata a

arborelui

Opreste arborele piesei cu un unghi de orientare specifica, de exemplu

pentru a executa o operatie de prelucrare suplimentara într-o pozitie

specifica.

Originea masinii Un punct fix pe masina unealta la care se raporteaza toate sistemele de

masura (derivate)..

P

Panoul de comanda al

masinii

Un panou de operare de pe masina unealta cu elemente de operare

cum ar fi taste, comutatoare rotative, etc. si simple indicatoare ca LED-

urile. El este folosit pentru comanda directa a masinii unelte prin PLC.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Parametrii 1. S7-300: Se face o distinctie între doua tipuri de parametrii:

- Parametrul unei instructiuni STEP 7

Un parametru al unei instructiuni STEP 7 este adresa

operandului care urmeaza sa fie procesat sau a unei

constante

- Parametrul unui bloc de parametrii

Parametrii unui bloc de parametrii determina comportarea

unui modul.

2. 840D/FM-NC:

- Aria de operare a echipamentului

- Parametru de calcul, poate fi setat orice numar de ore sau

poate fi inhibat de programator pentru orice scop în

programul piesa.

Parametrul R Parametru aritmetic. Programatorul poate atribui sau cere valorile

parametrului R necesare.

PG Dispozitiv de programare

Piesa Parte care va fi produsa/prelucrata de masina unealta.

PLC Controler logic programabil. O componenta a echipamentului NC: Un

echipament poate fi programat sa comande din punct de vedere logic, o

masina unealta.

PLC -> Controler logic programabil

PLC - memoria

programului

• SINUMERIK FM-NC: Memoria PLC a utilizatorului pentru CPU 314

este folosita pentru stocarea programului PLC si datele utilizatorului

împreuna cu programul de baza PLC.

S7-CPU314 are o memorie a utilizatorului de 24 Kbytes pentru acest

scop.

• SINUMERIK 840D: Memoria PLC a utilizatorului este folosita pentru

a stoca programul PLC si datele utilizatorului împreuna cu memoria

de baza PLC. Memoria PLC a utilizatorului poate fi extinsa la 96

Kbytes inserând module de extensie.

Pornire Actiunea de comutare a echipamentului pornit/oprit.

Pornirea Încarcarea programelor de sistem dupa pornire.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Prelucrarea în plan

înclinat

Functia "prelucrare pe plan înclinat" furnizeaza un mijloc adecvat de

gaurire si frezare a suprafetelor piesei care sunt oblice fata de planele de

coordonate ale masinii.

Program 1. Zona de operare a echipamentului

2. Secventa de comenzi adresate echipamentului.

Program principal Un -> program piesa identificat cu un numar sau un nume, în care pot fi

apelate programe principale, subprograme sau -> cicluri.

Programarea PLC PLC este programat cu programul STEP 7. Programul STEP 7 este

bazat pe sistemul de operare WINDOWS standard si include

functionalitatea programarii STEP 5 extins si dezvoltat.

Programul de transfer de

date PCIN

PCIN este o rutina pentru trimiterea si primirea datelor CNC ale

utilizatorului prin interfata seriala. Datele tipice includ programe piesa,

date de compensare a sculei. Programul PCIN poate fi executat sub

MS-DOS pe PC-uri standard.

Programul piesa O secventa de instructiuni ale echipamentului NC care se combina

pentru a produce o piesa specifica prin operatii de prelucrare asupra

unui semnifabricat.

Programul utilizatorului Programele utilizatorului pentru S7-300 PLCs sunt scrise în limbajul de

programare STEP 7. Aplicatia este modulara si consta în fraze

individuale

Tipurile de fraze de baza sunt:

Fraze cod: aceste fraze contin comenzi STEP 7.

Fraze de date: aceste fraze contin constante si variabile pentru

programul STEP 7.

Punct de referinta Un punct de pe masina unealta la care se raporteaza sistemul de

masurare a -> axelor masinii.

R

Rabaterea Rabaterea modifica semnele principale ale valorilor coordonatelor unui

contur în raport cu o axa. Rabaterea poate fi executata simultan în

raport cu mai multe axe.

Rata de transfer Masurarea vitezei transferului de date (bit/s).

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Remanenta Zonele de date în frazele de date, programabile, dispozitivele de calcul

si memoriile în biti sunt remanente în cazul în care continutul lor nu se

pierde la pornirea repetata sau la întreruperea principalei surse de

curent.

REPOS 1. Reapropierea de contur declansata de operator

Functia Repos furnizeaza un mijloc de întoarcere a sculeispre pozitia

de întrerupere cu ajutorul tastelor directionale.

2. Reîntoarecerea la contur actionata de program

Un numar de strategii de reprezentare actionate de comenzile de

programului sunt disponibile: repozitionare la punctul de întrerupere,

repozitionare la începutul frazei, repozitionare la sfârsitul frazei,

repozitionare la un punct de pe traiectorie între începutul frazei si

întrerupere .

Resetarea O resetare sterge continutul urmatoarelor memorii -> CPU

• -> memoria de lucru

• zona de scriere/citire din -> memoria de încarcare

• -> memoria sistem

• -> memoria de rezerva

Retragerea orientata a

sculei

RETTOOL: Daca prelucrarea este întrerupta (de exemplu de

deteriorarea sculei) poate apare o comanda a programului care provoaca

retragerea sculei la o distanta diferita si cu un unghi de orientare

specific.

Retea O retea este un complex de mai multe S7-300 PLC-uri si alte terminale

cum ar fi unitatea de procesare, de exemplu, interconectate cu ajutorul

-> cablurilor de conectare. Dispozitivele legate schimba date prin

intermediul retelei.

Rezerva O copie a continutului memoriei stocat într-un dispozitiv exterior.

Ridicarea rapida de pe

contur

Daca se primeste o întrerupere, programul de prelucrare CNC poate

declansa o miscare care permite ridicarea rapida a sculei de pe

conturul piesei curente care se prelucreaza. Unghiul de retragere si

distanta pot fi, de asemenea, parametrizate. Ridicarea rapida de pe

contur poate fi urmata de o rutina de întrerupere. (SINUMERIK FM-NC,

840D).

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Roata de mâna

electronica

Rotile electronice sunt utilizate pentru a strabate axele selectate,

simultan cu control manual. Pasii rotii sunt analizate de un analizor

incremental.

Rotatia Componenta unui -> cadru care defineste o rotatie a sistemului de

coordonate într-un unghi specific.

Rutina de întrerupere Rutinele de întrerupere sunt subprograme pe care procesul de

prelucrare le poate porni prin intermediul evenimentelor (semnale

externe). O fraza a programului piesa executata curent este întrerupta si

pozitiile de întrerupere ale axelor sunt stocate automat în memorie.

S

Scalarea Componenta unui -> cadru care provoaca modificari specifice ale axei în

scalare.

Scula Un accesoriu al masinii unelte folosit pentru prelucrarea piesei, de

exemplu cutit de strunjit, freza, burghiu, raza laser, etc.

Semifabricat Piesa neprelucrata.

Servicii Zona de operare a echipamentului.

Setare preliminara Functia de setare preliminara este un mijloc de redefinire a zonei de

control a originii în sistemul de coordonate al masinii. Setarea

preliminara nu declanseaza miscarea axelor, în loc de aceasta, este

introdusa o noua valoare a pozitiei pentru axa de pozitionare curenta.

Sincronizare Instructiuni în -> programele piesa pentru coordonarea operatiunilor în

diferite -> canale la puncte de prelucrare specifice.

Sistem de ambalare • SINUMERIK FM-NC este montat în linia CPU a SIMATIC S7-300.

Modulul are 200 mm latime si este complet capsulat; caracteristicile

fizice corespund cu acelea ale modulelor SIMATIC S7-300.

• SINUMERIK 840D este un modul compact în sistemul de conversie

SIMODRIVE 611D. Dimensiunile corespund modulelor SIMODRIVE

611D late de 50 mm. Modulul SINUMERIK 840D consta dintr-un

modul NCU si cutia NCU.


al masinii

Sistem de coordonate bazat pe axele masinii unelte.

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D



al piesei

Data sistemului de coordonate al piesei este originea piesei. Daca

sistemul de coordonate al piesei este utilizat pentru programare,

dimesiunile si directiile sunt raportate la acest sistem.


de baza

Sistemul cartezian de coordonate, întocmit pe sistemul de coordonate

al masinii prin transformare.

În programul piesa, programatorul utilizeaza numele axelor sistemului

de coordonate de baza. Sistemul de coordonate de baza exista în

paralel cu sistemul de coordonate al masinii când nu este activa nici o

transformare. Diferenta între sisteme se raporteaza numai la

identificatorii de axe.

Sistemul de masurare în

toli

Sistemul de masurare în care distantele sunt masurate în toli, fractiuni

de toli.

Sistemul metric Sistemele standardizate de unitati: unitatile de masura pentru lungime,

de exemplu, sunt mm (milimetri) si m (metri).

Spatiul de lucru Zona tridimensionala în care capatul sculei poate fi miscat datorita

proiectarii fizice a masinii unelte.

A se vedea si Zona de protectia

Spira A Spira A avanseaza tangential prin nodurile programate (polinom de

gradul 3).

Spira C O spira C este cea mai cunoscuta si cea mai utilizata. Punctele de

tranzitie si intermediare sunt tangentiale la o curba continua. Se

folosesc polinoame de gradul 3.

Spira B Pozitiiile programate ale spirei B nu sunt punte intermediare ci simple

puncte de verificare. În loc sa treaca direct prin aceste puncte de

verificare, curba trece numai prin apropierea lor (polinoame de gradul 1,

2 si 3).

Structura canalului În functie de strunctura canalului este posibil sa se execute programe

ale canalelor individuale, simultan si asincron.

Subprogram Secventa de instructiuni într-un program piesa care poate fi apelat în

mod repetat cu parametrii initiali diferiti. Din interiorul programului

principal este apelata o rutina. Fiecare rutina poate fi protejata împotriva

exportului neautorizat sau vizionarii. Ciclurile sunt un tip de subprogram.

A 12.97 Anexe

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Subprogram asincron Program piesa care poate fi declansat asincron (indepentent) de starea

programului curent adica un semnal de întrerupere (ex. semnal "intrare

NC de mare viteza".

Subprogram/program

principal global

Fiecare program/subprogram principal global poate fi stocat doar o

singura data cu numele sau; nu este posibil sa se utilizeze acelasi

nume în diferite directoare pentru un program global cu diferite

continuturi.

Suportul ciclului În zona de operare "Program", menu-ul "Cycles support" duce la o lista

de cicluri disponibile. Dupa selectarea ciclului parametrii necesari

pentru confesarea valorii sunt afisati într-un formular de text.

Sine O sina utilizata pentru modulele S7-300.

T

Tabel de compensare Tabel de puncte intermediare (de interpolare). Acest tabel furnizeaza

valorile de compensare ale axelor de compensare pentru pozitii

selectate ale axelor de baza.

Tasta programabila Caractere sau secvente de caractere care au o semnificatie definita în

limbajul de programare pentru -> programul piesa ( a se vedea Manualul

de programare).

Teach In Teach In este un mijloc de creare si corectare a programelor. Frazele

individuale ale programului sunt testate prin panoul de comanda si

executate imediat. Pozitiile introduse cu tastele directionale sau rotilor

de mâna pot fi si ele stocate. În aceeasi fraza pot fi introduse specificatii

suplimentare cum ar fi functiile G, viteze de avans si functii M.

Transformari Programare în sistemul de coordonate cartezian, executie într-un sistem

de coordonate necartezian (ex. cu axele masinii ca axe rotative).

U

Unealta O unealta software pentru introducerea si modificarea -> parametrilor

unei fraze. Uneltele includ:

• Configurarea -> S7

• S7 TOP

• S7 Info

A Anexe 12.97

Termeni A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


V

Valoare de compensare Diferenta dintre pozitia masurata de senzorul de pozitie a axei si pozitia

dorita, programata a axei.

Variabile de sistem O variabila care exista desi nu a fost programata în programul piesa. Ea

este definita de tipul de date si de numele variabilei care este precedata

de $. A se vedea si Variabila definita de utilizator.

Variabile definite de

utilizator

Utilizatorii pot defini variabile în programul piesa sau fraza de date,

pentru uz propriu (zona de date globala a utilizatorului) O definitie

contine o specificatie a tipului de data si numele variabilei. A se vedea si

Variabile de sistem.

Viteza de avans inversa Ca o alternativa a vitezei de avans pentru miscarea unei axe,

SINUMERIK FM-NC si 840D accepta programarea timpului necesar

pentru traiectoria unei fraze (G93).

Viteza de conturare Viteza programabila maxima pe traiectorie depinde de precizia de

intrare. Daca rezolutia este de 0,1 mm, de exemplu viteza programabila

maxima pe traiectorie este de 1000 m/min.

W

Workpiece zero Originea piesei este date pentru sistemul de coordonate al piesei. Ea

este definita de distantele de la originea masinii.

Z

Zona de protectie Zona tridimensionala si aria de lucru în care vârful sculei nu trebuie sa

intre.

A 12.97 Anexe

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


C Referinte

Documentatie generala

/W/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Brosura

/BU/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Informatii de comanda

Catalog NC 60.1

Comanda nr.: E86060-K4460-A101-A3-7600

/VS/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Informatii tehnice

Catalog NC 60.2

Comanda nr.: E86060-K4460-A201-A3-7600

/Z/ SINUMERIK, SIROTEC, SIMODRIVE

Accesorii si echipamente pentru masini cu scopuri speciale

Catalog NC Z

Comanda nr.: E86060-K4490-A001-A4-7600

/ST7/ SIMATIC

SIMATIC S7 Echipamente logice programabile

Catalog ST 70

Comanda nr.: E86060-K4670-A111-A3-7600

Documentatie electronica

/CD3/ Sistemul SINUMERIK (Editia 02.98)

DOC ON CD

(include toate publicatiile SINUMERIK 840D/810D/FM-NC si

SIMODRIVE 611D )

Comanda nr.: 6FC5 298-4CA00-0BG1 (Citire)

6FC5 298-4CB00-0BG1 (Tiparire)

6FC5 298-4CC00-0BG1 (Retea)

A Anexe 12.97

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D



/BAE/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manualul operatorului, Panoul de operare (Editia 04.96)

Comanda nr.: 6FC5 298-3AA60-0BP1

/BAP/ SINUMERIK 840D /810D

Manulalul operatorului, Programare manuala (Editia 08.97)

Unit

Comanda nr.: 6FC5 298-4AD20-0BP0

/AK/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Scurt manual, Operatia AUTOTURN (Editia 08.97)


/BAA/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Sistemul grafic de programare AUTOTURN (Editia 08.97)

Manualul operatorului

- Partea 1: Programare


- Partea 2: Configurare


/BAM/ SINUMERIK 810D

Manualul operatorului MANUALTURN (Editia 06.97)


/BAS/ SINUMERIK 810D

Manualul operatorului SHOPMILL (Editia 11.97)


/BA/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manualul operatorului (Editia 12.97)


• Manualul operatorului

• Manualul operatorului pentru programarea interactiva (MMC 102/103)

/BAK/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Scurt manual al operatorului (Editia 08.97)


A 12.97 Anexe

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/PG/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manualul operatorului, Fundamente (Editia 12.97)

Comanda nr.: 6FC5 298-4AB00-0BP1

/PGA/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manual de programare, Avansati (Editia 12.97)


/PAK/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Scurt manual de programare (Editia 08.97)


/BNM/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manualul utilizatorului, Cicluri de masurare (Editia 12.97)


/PGZ/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manual de programare, Cicluri (Editia 12.97)


/DA/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manual de diagnosticare (Editia 12.97)


/PI/ PCIN 4.4

Software pentru transfer de date spre/de la modulul MMC

Comanda nr.: 6FX2 060-4AA00-4XB0 (GE, EN, FR)

Comandat de la: WK Fürth

Documentatia Fabricantului/Service

/LIS/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Liste (Editia 12.97)


/BH/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Manualul componentelor de operare (Editia 12.97)


/PHF/ SINUMERIK FM-NC

Manualul NCU 570 (Editia 04.96)

Comanda nr.: 6FC5 297-3AC00-0BP0

A Anexe 12.97

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/PHD/ SINUMERIK 840D

Manualul NCU 571-573 (Editia 12.97)


/PHC/ SINUMERIK 810D

Manual de configurare (Editia 12.97)


/FB/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Descrierea functiilor, Bazele masinii (Partea 1) (Editia 12.97)

(capitolele individuale sunt listate mai jos)


A2 Semnale de interfata variabile

A3 Urmarirea axelor, Zone de protectie

B1 Modul traiectorie continua, Oprirea exacta si Look ahead

B2 Acceleratia

D1 Unelte de diagnosticare

D2 Programarea interactiva

F1 Deplasarea la oprirea exacta

G2 Viteze, Punct fixat/Sistemele valorii actuale, Controlul

buclelor apropiate

H2 Iesirea functiilor auxilaiare spre PLC

K1 Grupul modurilor, Canal, Modul de orientare al programului

K2 Sisteme de coordonate, Tipuri de axe, Configurarea axelor,

Sistemele valorii actuale pentru piese, Deplasare externa de

nul

K4 Comunicatii

N2 OPRIREA DE URGENTA

P1 Axe transversale

P3 Programul PLC de baza

R1 Apropierea de punctul de referinta

S1 Arbori

V1 Avansuri

W1 Compensarea sculei

A 12.97 Anexe

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/FB/ SINUMERIK 840D/FM-NC

Descrierea functiilor, Functii extinse (Partea 2)

(Editia 12.97)

include FM-NC: Strunjire, Motorul pas cu pas



A4 I/O digitale si analogice

B3 Câteva panouri de operare si NCU

B4 Operarea prin PG/PC

F3 Diagnosticarea de la distanta

H1 JOG cu si fara roata de mâna

K3 Compensari

K5 Grupul modurilor, Canale, Înlocuirea axelor

L1 FM-NC Magistrala locala

M1 Transformarea miscarii

M5 Masurari

N3 Software Cams, Semnale de schimbare a pozitiei

N4 Punching and Nibbling

P2 Axe de pozitionare

P5 Oscilare

R2 Axe de rotatie

S3 Arbori sincroni

S5 Actiuni sincronizate (pâna la SW 3)

S6 Controlul motorului pas cu pas

S7 Configurarea memoriei

T1 Axe de indexare

W3 Schimbarea sculei

W4 Finisare

/FB/ SINUMERIK 840D/FM-NC

Descrierea functiilor, Functii speciale (Partea 3)

(Editia 12.97)



F2 Transformarea în 3 si 5 axe

G1 Gantry Axes

G3 Cicluri de timp

K6 Urmarirea tunelului de conturare

M3 Axe cuplate si cuplarea valorii conducatoare

S8 Viteza constanta a piesei la rectificarea fara centre

T3 Controlul tangential

A Anexe 12.97

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


V2 Preprocesarea

W5 Compensarea 3D a razei sculei

TE1 Clearance control

TE2 Axa analogice

TE3 Master/Slave pentru Drive-uri

/FBA/ SIMODRIVE 611D/SINUMERIK 840D/810D

Descrierea functiilor, Functiile de conducere (Editia 12.97)


Comanda nr.: 6SN1 197-0AA80-0BP3

DB1 Mesaje de operare/Reactii de alarma

DD1 Functii de diagnosticare

DD2 Bucla pentru controlul vitezei

DE1 Functii de conducere

DF1 Activarea comenzilor

DG1 Parametrizarea dispozitivului de codare

DM1 Calculul motorului/Paramatrii sectiunii de putere si

datele controller-ului

DM2 Master/Slave

DS1 Bucla curenta de control

DÜ1 Urmarirea/Functii de limitare

/FBD/ SINUMERIK 840D/FM-NC

Descrierea functiilor, Digitalizarea (Editia 12.97)


/PK/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Configuration Package MMC 100/Unit Operator Panel

Descrierea functiilor (08.97 Edition)


Comanda nr.: 6FC5 297-4EA00-0BP0

EU Mediul de dezvoltare

PS Sintaxa de configurare

PSE Introducere în configurarea interfetei operatorului

/IK/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Pachetul de ecran MMC 100/Panoul de operare (Editia 06.96)

Descrierea functiilor: Actualizarea si configurarea programelor

Comanda nr.: 6FC5 297-3EA10-0BP1

A 12.97 Anexe

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/FBO/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Descrierea functiilor (Editia 03.96)

Configurarea interfetei utilizatorului OP 030



BA Manualul operatorului

EU Mediul de dezvoltare (Pachetul de configurare)

PS Sintaxa de configurare (Pachetul de configurare)

PSE Introducere în configurarea interfetei operatorului

IK Pachetul-ecran: Actualizarea si configurarea programelor

/FBPH/ SINUMERIK 840D /810D

Descrierea functiilor

Configurarea interfetei cu utilizatorul HPU (Editia 08.97)



EU Mediul de dezvoltare (Pachetul de configurare)

PS Numai online: Sitaxa de configurare (Pachetul de configurare)

PSE Introducere în configurarea interfetie cu operatorul

IK Pachetu-ecran: Actualizarea si configurarea programului

/FBW/ SINUMERIK 840D/810D/FM-NC

Descrierea functiilor Controlul sculei (Editia 12.97)


/FBP/ SINUMERIK 840D

Descrierea functiilor Programarea C-PLC (Editia 03.96)


/FBSI/ SINUMERIK / SIMODRIVE

Descrierea functiilor SINUMERIK Siguranta integrata

(Editia 08.97)


/FBSY/ SINUMERIK 840D/810D

Descrierea functiilor Actiuni sincronizate (Editia 12.97)

pentru lemn, sticla, ceramica, prese


A Anexe 12.97

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/FBMA/ SINUMERIK 810D

Descrierea functiilor MANUALTURN (Editia 06.97)


/FBSP/ SINUMERIK 810D

Descrierea functiilor SHOPMILL (Editia 11.97)


/FBLM/ SINUMERIK 840D

Descrierea functiilor Motoare liniare (Editia 12.97)

(la cerere)

SW 5 si mai noi Capitolul Conducere în /FBA/ Functii de conducere,

Capitolul Motoare în /PJ2/ Manual de planificare

/FBR/ SINUMERIK 840D/810D

Descrierea functiilor Legarea la calculator SINCOM

(Editia 12.97)


NFL Interfata la calculatorul gazda

NPL Interfata la PLC/NCK

/FBTD/ SINUMERIK 840D/810D


Sistemul de informatii pentru datele sculei SINTDI cu Online Help

(Editia 12.97)

Comanda nr.: 6FC5 297-4AE00-0BP0

/PJ1/ SIMODRIVE 611-A/611-D

Manual de planificare (Editia 11.95)

Invertoare tranzistorizate PWM pentru motare AC pentru avans si arbori

principali


/PJ2/ SIMODRIVE

Manual de planificare (Editia 10.96)

Motoare AC pentru avans si conducatoare ale arborelui principal


A 12.97 Anexe

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/SP/ SIMODRIVE 611-A/611-D,

SimoPro 3.1

Program pentru configurarea dispozitivelor masinilor unelte

Comanda nr.: 6SC6 111-6PC00-0AAo

Se comanda la: WK Fürth

/SHM/ SIMODRIVE 611 (Editia 08.96)

Manual: Controlul pozitionarii axelor singulare pentru MCU 172A

Comanda nr.: 6SN 1197-2MA01-0BP0

/S7H/ SIMATIC S7-300 (Editia 10.96)

Manual: Asamblare, Date CPU (Descriere HW)

Comanda nr.: 6ES7 398-8AA01-8AA0

/S7HT/ SIMATIC S7-300

STEP 7 Manual, Fundamente, V. 3.1 (Editia 03.97)

Comanda nr.: 6ES7 810-4CA02-8AA0

/S7HR/ SIMATIC S7-300 (Editia 03.97)

STEP 7 Manual, Manuale de referinta, V. 3.1

Comanda nr.: 6ES7 810-4CA02-8AR0

/S7S/ SIMATIC S7-300

FM 353 Modul de pozitionare pentru dispozitive pas cu pas

(Editia 04.97)

Se comanda împreuna cu pachetul de configurare

/S7L/ SIMATIC S7-300

FM 354 Modul de pozitionare pentru dispozitive servo (Editia 04.97)

Se comanda împreuna cu pachetul de configurare

/S7M/ SIMATIC S7-300

FM 357 Modul cu axe multiple pentru (Editia 04.97)

Motoare servo si pas cu pas

Se comanda împreuna cu pachetul de configurare/FBST/ SIMATIC FM (Editia 01.97)

STEPDRIVE/SIMOSTEP


Comanda nr.: 6SN1 197-0AA70-0YP2

/EMV/ SINUMERIK, SIROTEC, SIMODRIVE

EMC Manual de instalare (Editia 12.96)

Manual de planificare (HW)


A Anexe 12.97

Referinte A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


/IAF/ SINUMERIK FM-NC

Manual de instalare si pornire (Editia 04.96)


/IAD/ SINUMERIK 840D


(inclusiv descrierea Software-ului de pornire pentru

SIMODRIVE 611D)


/IAC/ SINUMERIK 810D


(inclusiv descrierea Software-ului de pornire pentru

SIMODRIVE 611D)


/IAA/ SIMODRIVE 611 A


Comanda nr.: 6SN1197-0AA60-0BP4

A 12.97 Appendix

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


D Index

AAbsolute 1-20; 3-69

Acceleration

behavior 5-140

Activate/deactivate 4-123

Address 2-42; 12-278

Addresses 2-44

fixed 12-279

value 2-50

variable 2-48

with 2-45

Addresses: 2-45; 2-46; 2-47

Alarm

number 2-59

text 2-59

Aperture 2-45

Approach 8-228; 8-238

Aproach 4-121

Arithmetic 2-44

Arithmetic parameter R 10-256

ATRANS 6-151

Auxiliary 2-44

Auxiliary function H 2-42

Axis 2-44

Axis types

channel axes 1-32

geometry axes 1-32

machine axes 1-32

main spindle 1-31

path axes 1-33

positioning axes 1-33

special axes 1-31

synchronous axes 1-34

BBasic coordinate system 1-26

Blank 8-228

Block 2-42

Block number 2-43

Blocks 2-41

block 2-43

block format 2-41

block length 2-41

block/skipping 2-56

comments 2-57

main blocks/subblocks 2-42

word 2-42

Bottleneck 8-243

Bottleneck detection

ON/OFF 8-242

CCenterless grinding 7-197

constant workpiece speed 7-197

Chamfer 4-129

Chamfer 4-129

Chamfer the contour corner 4-129

Change 8-233

Changeable 1-32

Channel axes 1-32

Character 2-39

Circle 2-45

radius CR 2-44

Circular 4-97; 4-98; 4-99; 4-100; 4-103; 4-106

Circular interpolation

circle programming

with intermediate and end point 4-101

with polar coordinates 4-100

circular programming

with center and end points 4-98

Circular magazine 8-217

Clamping torque FXST 4-125

Collision 8-242

Collisions 8-229

Command 1-35

Comments 2-57

Compensation plane 8-245

A Appendix 12.97

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Constant 7-194

cutting rate 7-191

grinding 7-194

workpiece 7-197

Constant cutting rate, G96, G97, LIMS

13101,13106,13102,13103,13104,13105 7-191

Constants 2-54

binary constants 2-55

hexadecimal constants 2-55

integer 2-54

real constants 2-54

Contour 5-144

approach, retraction 8-228

point 8-228

roughing 2-58

violation 8-243

Contouring 5-136; 5-137; 5-138

Contouring mode 5-135; 5-136

Coordinate 1-20; 1-36

Coordinate systems 1-18

basic coordinate system 1-26

incremental coordinates 1-21

machine coordinate system 1-24

overview 1-23

plane designations 1-22

polar coordinates 1-20

workpiece coordinate system 1-27

Corner 8-231; 8-232; 8-233

Corner 4-129

Cutting rate, constant 7-192

Cylindrical coordinates 4-90

Cylindrical thread 4-109

DD number table 8-223

Data 2-53; 2-54

Deactivate 8-229; 8-230

Determining tool positions 1-18

Dimensioning

absolute 3-69

Dimensions

absolute/incremental 3-69

Input of incremental coordinates 3-69

metric/imperial, G70/G71 3-73

rotary 3-71

Dimensions 3-73

Dwell 5-145

EEnd 9-253

End of block LF 2-40

Exact 5-134; 5-135

Example|Feedrate 7-187

FFeed 2-42; 2-44

axial 2-44

axial feed FA 2-44

G95 FPR(…) 7-176

override 7-184

Feedforward control 5-143

Feedrate 7-170

example optimization 7-187

for synchronous axes 7-172

fPRAON, FPRAOFF 7-177

optimization for curved path sections, CFTCP,

CFC, CFIN 7-186

Feedrate override, percentage, OVR,OVRA 7-181

Fixed 4-123; 4-125

Frame 1-27; 6-148; 6-150

Frame generation according to tool position,

TOFRAME 6-166

Frame instructions

programmable mirroring 6-163

programmable rotation 6-153

programmable scale factor 6-160

programmable zero offset 6-151

settable and programmable instructions 6-149

GG 12-285

Geometry axes 1-31; 1-32

A 12.97 Appendix

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Geometry/speed monitoring 8-249

Grinding 7-194

Grinding wheel peripheral speed, constant 7-194

Grinding-specific 8-249

HH functions 9-254

Handwheel travel

with speed override 7-183

Helical 4-106; 4-107

Helical interpolation 4-106

IIdentifier 2-40

field 2-53

for character string 2-40

Identifier for special numerical values 2-40

Incremental coordinates 1-21

Infeed 8-231

Input of incremental coordinates 3-69

Inside contour 8-243

Interpolation 2-46

Interpolation parameter IP, J, K 2-44

JJerk limitation 5-140

Jump labels 2-57

LLINE 2-41

Linear interpolation 4-95

List 12-266

addresses 12-278

of 12-293

of preparatory conditions (G functions) 12-285

List: 12-266

Lists 12-265

Look 5-138

MM 9-252; 9-253

M functions

optional STOP 9-253

programmed stop, MO 9-253

M6 8-216

Machine 1-32

Machine coordinate system 1-24

Main 1-31; 2-42

Main axes 1-31

Main block 2-45

Main spindle 1-31

Master 1-31

Messages 2-58

Miscellaneous 2-42; 2-44

Modal rounding 4-129

Monitoring 4-125

NName 2-51

Names

Identifier 2-52

variable 2-52

NC 2-38

Non-cutting 8-233

OOffset 8-246

Operators 2-49

Origins 1-23

Overview Coordinate systems 1-23

PPath 2-44; 4-88; 8-229

Path axes 1-33

Path commands

start point - destination point 4-88

Path travel behavior 5-133

Plane designations 1-22

PLC 1-35

Polar 4-89; 4-90; 4-91

A Appendix 12.97

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


angle AP 2-45

radius 2-45

Polar coordinates 1-20

polar radius RP 4-91

working plane 4-90

Polynomial 2-44

Positional 2-42

Position-controlled 7-200

Positioning 2-44

Positioning axes 1-33

traversing 7-178

Positioning position-controlled spindles

posiitoning spindle during rotation 7-201

position spindle from standstill 7-204

Preparatory function G 2-44

Preparatory function, G 2-42

Program 2-38; 2-44

identifier 2-38

programming messages 2-58

setting 2-59

Program name 2-38

Program section 2-56

programmable 5-144; 6-154; 6-156; 6-163

Programmable rotation

Change of plane 6-157

direction of rotation 6-155

ROT, AROT 6-153

Programmable scale factor, SCALE, ASCALE 6-

160

Programmable zero offset

tRANS, ATRANS 6-151

Programmed 9-253

Programming 2-41; 2-44; 2-46; 2-51; 2-53; 4-88; 8-

237

Programming language

Character set 2-39

RRapid 4-93

Reading 8-240

Reference 3-84

Retraction 4-118; 4-119

Rotary 2-44

Rotary axes

direction vectors v1, v2 8-213

distance vectors l1, l2 8-213

Rotation angles α1, α2 8-213

Round 4-129

Rounding

modal 4-129

Roundings 4-129

SSettable 3-75

Setting 4-123

Setting alarms 2-59

SIEMENS 2-59

soft 8-235

Special 2-40

Special axes 1-31

Speed 2-42

Spindle 2-44; 7-188

position 2-46

position-controlled spindle operation 7-200

speed 2-46

speed S 2-44

spindle direction of rotation 7-188

Spindle speed limitation 7-199

Start 4-111

Subblock 2-43; 2-44

Subprogram list 12-293

Subprogram, call 11-263

Subprograms 11-260

Subroutine

call 2-44

Synchronous axes 1-34

TT0 8-216

Tables 12-265

Taper 4-110

Tapping

A 12.97 Appendix

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


rigid 4-114

right-hand/left-hand 4-115

with 4-116

Thread 4-108; 4-109; 4-110; 4-111; 4-112; 4-118

TOFRAME 8-248

Tool 2-42; 8-205; 8-209; 8-216; 8-218; 8-224; 8-

229; 8-231; 8-232; 8-233; 8-234; 8-246

movements 3-67; 4-87

number 2-44

Tool edge number D 2-44

Tool length

compensation

from toolholder orientation, TCOABS 8-247

Tool monitoring

activate/deactivate 8-249

deactivate 8-249

Tool offset, CUT2D, CUT2DF 8-244

Tool offsets

contour, approach and retraction 8-228

tool radius offset 8-208

Tool radius compensation

changing the compensation direction 8-226

CUT2D 8-244

Tool radius offset

corner behavior 8-232

CUT2DF 8-245

Tool: 2-42

Toolholder 8-213; 8-246

clear/change/read 8-213; 8-214

kinematics 8-213

request 8-246

Transformation 6-167

Transition 8-230

circle 8-231

circle 8-243

ellipse/parabola/hyperbola 8-232

radius 8-233

Transversal 4-110

Transverse 4-127

Transverse axis

dimensions for the transverse axis 4-128

Travel 4-89

Traversing 5-143; 8-232

Turning 4-128

Turning functions

chamfer, rounding 4-130

VVariable 2-46

Velocity 5-142

WWindow 4-123

Words 2-41

Working 3-78; 3-81; 3-82

Workpiece coordinate system 1-27

Workpiece coordinate system 1-27

ZZero 3-75; 3-76; 3-77

Zero offset

activating the zero offset 3-76

A Appendix 12.97

Index A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


A 12.97 Appendix

Commands, Identifiers A

840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


E Comenzi, Identificatori

#α1, α2 8-213

$$A_DNO 8-223

$P_GWPS 7-194; 7-195

$TC_CARR1...14 8-213

$TC_DP1...25 8-221

$TC_TPG1, 8-249

$TC_TPG1/...8/...9 7-194

%%_N_MPF 2-38

:: 2-45

AA 3-71

AC 4-90

AC 2-45; 7-202

AC 3-69

ACC 7-185

ACN 3-71

ACN 7-202

ACP 3-71; 7-202

ADIS 5-136

ADISPOS 5-136

AMIRROR 6-163

AP 2-45; 4-91

AP 4-89; 4-106

AR 4-106

AROT 6-153

ASCALE 6-160

ATRANS 6-151

BB 3-71

BRISK/BRISKA 5-140

BRISK/BRISKA 5-140

CC 3-71

CDOF 8-242

CDON 8-242

CFC 4-107; 7-186

CFIN 7-186

CFTCP 7-186

CHF 4-129

CIP 4-97

CIP 4-97

CLGOF 7-197

CLGON 7-197

CPRECOF 5-144

CPRECON 5-144

CR 2-45; 4-106

CR 3-73

CUT2D 3-79; 8-208; 8-244; 8-246

CUT2D 8-244

CUT2DF 3-79; 8-208; 8-244; 8-246

CUT2DF 8-246

DD 8-218; 8-221

D 2-42

D0 8-220

D1...D9 8-219

DC 3-71

DC 7-202

DIAMOF 4-128

DIAMOF 4-128

DIAMON 4-128

DISC 8-231; 8-232

DISCL 8-234

DISR 8-234

DRFOF 6-167

DRIVE 5-140

A Appendix 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


DRIVE 5-140

DRIVEA 5-140

EEX 10-257

FF 2-46; 4-109; 4-116; 5-145

F 2-42; 4-95; 7-170

FA 2-44

FA 7-175

FAD 8-234

FD 7-182

FFWOF 5-143

FFWON 5-143

FGROUP 4-98

FL 7-170

FL 2-44

FP 4-121

FPR 7-175

FPRAOF 7-175

FPRAON 7-175

FTOCOF 7-198

FTOCON 7-198

FXS 4-123

FXST 4-123

FXSW 4-123

GG 10-257

G 2-42; 2-44

G0 4-92; 5-136

G0 4-93; 5-139

G1 4-94; 4-95

G110 4-89

G111 4-89

G112 4-89

G140 8-234

G141 8-234

G142 8-234

G143 8-234

G147 8-234

G148 8-234

G17 3-78; 8-207

G17 8-225; 8-244

G18 3-78

G18 8-207

G19 3-78; 8-207

G19 8-225; 8-244

G2 4-97

G2 4-106; 4-128

G247 8-234

G248 8-234

G25 3-81; 7-199

G26 3-81

G3 4-97

G3 4-106; 4-128

G33 4-108; 4-111

G331 4-114

G332 4-114

G340 8-234

G341 8-234

G347 8-234

G348 8-234

G4 5-145

G40 8-221; 8-224; 8-229

G41 3-78; 8-218; 8-219; 8-224; 8-228

G42 3-78; 8-218; 8-219; 8-224; 8-228

G450 8-228; 8-231

G451 8-228; 8-231

G500 3-75

G500 3-75

G505 3-76

G53 3-75

G54 to G57 3-75

G599 3-76

G60 5-134

G601 5-134; 5-138

G602 5-134

G603 5-134

G63 4-116

A 12.97 Appendix


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


G64 4-112; 5-135; 5-136; 11-261

G641 5-136

G641 ADISPOS 5-136

G70 3-73

G71 3-73

G74 3-84

G75 4-121

G9 5-134

G9 5-134

G90 3-69; 4-99

G91 3-69

G91 4-99

G93 7-170

G95 7-170

G96 7-191

G97 7-191

GWPSOF 7-194

GWPSON 7-194

HH 2-44; 2-46

H 2-42

H... 9-254

II 3-70; 4-108; 4-109

I 2-44; 3-73

I1 3-73

I1,I2 8-213

IC 3-69; 4-90; 7-202

IP 2-44

JJ 2-44; 3-70; 3-73; 4-109

J1 3-73

JERKA 5-140

JERKA 5-140

KK 2-44; 3-73; 4-108; 4-109

K1 3-73

KONT 8-228

KONT 8-231

LL 2-44

L 10-257

L... 11-262

LF 2-40

LIMS 7-191

MM 2-42; 2-44; 2-46; 8-213

M... 9-252

M0 9-252

M1 7-188; 9-252

M17 9-252

M17 11-264

M2 11-260

M2 9-252

M3 4-111; 7-188; 7-203; 9-252

M30 11-264

M30 9-252

M4 7-188; 7-203; 9-252

M4 4-111

M40 9-252

M41 7-203

M41 9-252

M42 9-252

M43 9-252

M44 9-252

M45 7-203; 9-252

M5 7-188; 9-252

M5 7-203

M6 9-252

M70 9-252

MEAS 4-128

MEAW 4-128

MIRROR 6-163

MSG 2-58

A Appendix 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


NN 2-42; 2-44

N 10-257

NORM 8-228

NORM 8-228

OOFFN 8-224

OVR 2-44

OVRA 7-181

PP 2-44

PO 2-44

POS 2-44; 7-177; 7-178

POSA 7-178

POSA 2-44

POSP 7-178

PUTFTOC 7-194; 7-198

PUTFTOCF 7-194; 7-198

QQ 2-44

RR 2-44

R... 10-256

RET 11-261

RND 4-129

RNDM 4-129

ROT 3-79; 6-153

RP 2-45; 3-73; 4-106

RP 4-89

RPL 6-153

SS 2-42; 2-44; 2-46; 4-111; 4-116; 5-145; 7-188; 7-

194

S 7-191

S1 7-188; 7-189; 7-194

S1 7-199

S2 7-188; 7-189; 7-190; 7-199

SCALE 6-160

SETAL 2-59

SETMS 7-188

SF 4-108

SOFT 5-140

SOFTA 5-140

SPCON 7-200

SPCON 4-111

SPINU 2-46

SPOS 2-44; 3-72; 4-114; 7-177

SPOS 7-200

SPOS, 2-46

SPOSA 2-44; 4-114

SPOSA 7-200; 7-202

SUG 7-194; 7-195

SUG 8-211

SUPA 3-75

TT 2-42; 2-44; 2-46

T5 8-216

TCARR 8-246

TCOABS 8-246

TCOFR 8-246

TMOF 8-249

TMOF 8-249

TMON 8-249

TOFRAME 6-166

TRAFOOF 3-84

TRANS 6-151

TRANS 3-73

TURN 4-106

TURN 4-106

UU 2-44

A 12.97 Appendix


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


VV 2-45

v1,v2 8-213

WW 2-45

WALIMOF 3-81

WALIMON 3-81

XX 2-42; 3-73; 8-221

X 2-45; 3-69

X1 3-84; 4-121

YY 2-45

Y 2-42; 3-69; 3-73

Y1 3-84; 4-121

ZZ 2-45; 3-69; 3-73

Z 2-42

A Appendix 12.97


840D

NCU 571

840D

NCU 572

NCU 573

FM-NC 810D


Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandru-bordea
View:	149 times
Download:	8 times

Program Are

Documents