Prognoza Pieței Muncii 2017 - anofm.md FINALA .pdf · ministerul muncii, protecȚiei sociale Și...

MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Prognoza

Pieței Muncii 2017

Chișinău 2017

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 2

Mențiuni

Prognoza Pieței Muncii 2017 a fost elaborată de către Agenția Națională

pentru Ocuparea Forței de Muncă

Date de contact:

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

str. Vasile Alecsandri 1, Chișinău, MD - 2009

Republica Moldova

Tel. (373 22) 721-003 Fax.(373 22) 227-761

email: [email protected]

www.anofm.md

www.angajat.md

http://www.anofm.md/

http://www.angajat.md/


CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4

1. EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAȚIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA ..................... 5

1.1 INDICATORI MACROECONOMICI ............................................................................................................ 5

2. SITUAȚIA PIEȚEI MUNCII ........................................................................................................ 8

2.1 OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ .............................................................................................................. 8

2.2 ȘOMAJUL ÎNREGISTRAT ....................................................................................................................... 10

3. REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI ............................................. 11

3.1. STRUCTURA EȘANTIONULUI ............................................................................................................... 11

3.2. CREAREA ŞI LICHIDAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ............................................................................... 13

3.3. AȘTEPTĂRILE AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA ECONOMIEI ÎN ANUL 2017 ........................ 15

4. EVALUAREA TENDINȚELOR DE PE PIAȚA MUNCII DIN 2017 ......................................... 16

5 . MODULUL „ COMPETENŢE” ................................................................................................. 22

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................. 25

BAROMETRELE PROFESIILOR PENTRU ANUL 2017, INCLUSIV PE ZONE ........................ 26


INTRODUCERE

Piața muncii din Republica Moldova se caracterizează printr-o prevalență a forței de muncă de o calitate

scăzută și a locurilor de muncă slab plătite - de multe ori în economia informală. Cu o populație care

îmbătrânește și scade într-un ritm rapid, precum și cu rate înalte ale emigrării legate de muncă, Moldova

trebuie să asigure faptul, că resursele de forță de muncă de care dispune sunt utilizate cât mai productiv

posibil. Însă, o mare parte a populației adulte din Moldova nu se află în câmpul muncii, tranziția tinerilor

de la studii la muncă este lentă, iar productivitatea locurilor de muncă existente este slabă.

Tendințele arată că ocuparea de succes a forței de muncă este determinată nu numai de educație, calificări

și competențe profesionale, dar de asemenea, de competențe generale și experiență complementară.

Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor și schimbarea organizării muncii angajatorii preferă angajați

universali, flexibili și experimentați din punct de vedere tehnologic. Învățarea pe tot parcursul vieții și

îmbunătățirea competențelor va continua să fie importantă pentru a se integra sau a rămâne pe piața forței

de muncă.

În scopul prognozării schimbărilor care vor avea loc în structura cererii de forță de muncă, precum și în

scopul creșterii eficienței politicilor de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a

implementat instrumentul de analiză „Prognoza pieței muncii” și „Barometrul Profesiilor” pentru anul

2017, care reprezintă o măsură prevăzută în Planul de acțiuni al Agenției Naționale pentru Ocuparea

Forței de Muncă.

Scopul și obiectivele Prognozei pieței muncii

Prognoza pieței muncii pentru anul 2017 a fost elaborată la nivel național și efectuată ca răspuns la

necesitatea de a obține indicatori calitativi și cantitativi ai pieței forței de muncă și furnizează date

esențiale asupra posibilităților de corelare și structurare a cererii și ofertei forței de muncă. Prognoza va

contribui la:

- evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piața muncii;

- informarea absolvenților gimnaziilor și liceelor despre profesiile/meseriile prioritar solicitate pe piața

muncii;

- identificarea numărului de șomeri care urmează a fi îndreptați la cursuri de formare profesională în

corelare cu necesitățile de pe piața muncii;

- identificarea celor mai importante obstacole pentru funcționarea întreprinderilor sau organizațiilor

chestionate din lipsa de competențe;

- planificarea activității Agenției Naționale și structurilor ei teritoriale.

Prognoza pieței muncii a fost elaborată în rezultatul chestionării a 3287 de agenți economici din diverse

ramuri ale economiei naționale. Chestionarea a oferit informații generale despre principalele tendințe de

pe piața forței de muncă: structura ocupării forței de muncă pe activități, crearea locurilor de muncă și

deficitul forței de muncă, cooperarea angajatorilor cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă în

programe de formare profesională. Concomitent, prognoza pieței muncii reprezintă o sursă de informare a

absolvenților liceelor și gimnaziilor la alegerea profesiei și a devenit un instrument eficient de marketing

al pieței muncii.

Chestionarul cuprinde 16 întrebări care reflectă situația în următoarele 12 luni, din care pot fi evidențiate

următoarele:

- evaluarea cererii pe piața economică a produselor și serviciilor;

- investițiile planificate pentru dezvoltarea activității;

- evoluția cererii de lucrători;

- situația privind disponibilizarea angajaților;

- crearea locurilor noi de muncă;

- deficitul de forță de muncă;


Pentru prima dată anul curent, agenţii economici selectaţi au fost intervievați cu privire la insuficiența de

competenţele, care sunt un obstacol pentru sporirea productivităţii întreprinderilor şi a competitivităţii

forţei de muncă pe piaţa muncii din Republica Moldova

Chestionarul cu privire la competenţe cuprinde 9 întrebări inclusiv 13 competenţe care au reflectat situația

în ultimele 12 luni şi au identificat nivelul de insuficienţă a competenţilor la angajaţii companiilor

chestionate:

1. Competenţe lingvistice în limba de stat (abilitatea de a citi şi înţelege, precum şi de a scrie la un nivel

relevant pentru locul de muncă)

2. Competenţe numerice (abilitatea de a executa operaţii şi calcule matematice relevante pentru locul de

muncă)

3. Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor

4. Etică a muncii/atitudine faţă de locul de muncă (angajament, responsabilitate, sârguinţă, onestitate) -

Gândire creativă şi critică

5. Abilitate de a lucra independent

6. Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi

7. Competenţe de comunicare

8. Competenţe de muncă în echipă

9. Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

10. Cunoştinţe şi competenţe profesionale specifice locului de muncă

11. Cunoştinţe de operare a calculatorului

12. Cunoaşterea limbii ruse

13. Cunoaşterea limbii engleze și a altor limbi străine

Datele obținute din prognoză oferă informații generale despre principalele tendințe de pe piața

forței de muncă, precum:

- structura ocupării forței de muncă pe activități;

- crearea locurilor noi de muncă;

- motivele deficitului forței de muncă;

- barometrul profesiilor;

- necesarul sau lipsa competenților care împiedică activitatea cu succes a agenților economici.

1. EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAȚIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Indicatori macroeconomici

În anul 2016 economia Republicii Moldova, chiar dacă a dat primele semne de revigorare, continuă să fie

vulnerabilă în fața unui șir de factori atât interni, precum și externi: sancțiunile reciproce dintre Federația

Rusă și Uniunea Europeană, restricțiile impuse la importul unor produse agricole din Moldova de către

autoritățile de resort din Federația Rusă și recesiunea din această țară, criza din Ucraina, problemele din

sectorul bancar, diminuarea continuă a volumului transferurilor bănești ale persoanelor fizice din

străinătate etc. Ca rezultat, activitatea sectorului industrial a stagnat, investițiile s-au diminuat

semnificativ. Totodată, datorită condițiilor climaterice favorabile, volumul producției agricole s-a majorat

considerabil. De asemenea, apar primele semne de ameliorare în comerțul exterior. Politica monetară

rigidă a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la diminuarea ratei inflației și deprecierii

neînsemnate a valutei naționale. Indicatorii sociali, de asemenea, s-au îmbunătățit: în termeni reali,

veniturile populației au crescut neesențial, dar cheltuielile s-au micșorat, salariul mediu lunar a înregistrat

o ușoară creștere.

În ianuarie – septembrie 2016 a însumat 98,3 mild. lei, majorându-se față de

perioada respectivă a anului 2015 cu 3,3% (în prețuri comparabile). Cea mai

semnificativă influență asupra creșterii PIB a avut valoarea adăugată brută

Produsul intern brut (PIB)


(VAB) creată în agricultură cu 1,2 (p.p), comerț cu ridicata și cu amănuntul – 0,6 (p.p), informații și

comunicații 0,3 (p.p) , industria extractivă și prelucrătoare, activități profesionale, științifice și tehnice –

câte 0,2 (p.p).

Volumul producției industriale în ianuarie – noiembrie 2016 a înregistrat o

creștere cu (0,1%) față de perioada similară a anului 2015. Volumul

producției industriei prelucrătoare s-a majorat cu 1,1 %, iar a producției

industriei extractive și a producției furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer

condiționat s-a diminuat cu 16% și respectiv,2,2%.

Producția agricolă în anul 2016 a înregistrat o creștere de 18,9% (în prețuri

comparabile) față de perioada respectivă a anului 2015. Majorarea producției

agricole a fost determinată de creșterea producției vegetale cu 26% și a

producției animaliere cu 3,1%.

În ianuarie – septembrie 2016 volumul investițiilor în active materiale pe

termen lung a însumat circa 9,8 mild. lei cu o descreștere de 17,6% (în prețuri

comparabile) față de perioada similară a anului 2015. Din acestea, lucrările

de construcții - montaj au constituit cca 4,8 mild. lei și s-au diminuat cu 13,8% față de aceeași perioadă a

anului 2015.

Volumul serviciilor de transport s-a micșorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial și

aerian au transportat circa 13,7 mil. tone de mărfuri în ianuarie-septembrie 2016 sau cu 1,6% mai puțin

față de volumul transportat în perioada similară a anului 2015.

Volumul comerțului cu amănuntul a rămas la același nivel comparativ cu perioada respectivă a

anului precedent iar serviciile pe piață prestate populației s-au majorat. Volumul cifrei de afaceri în

comerțul cu amănuntul a rămas același iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piață prestate populației

în perioada ianuarie-noiembrie 2016 s-a majorat cu 0,2% (în prețuri comparabile) față de ianuarie-

noiembrie 2015.

Câștigul salarial mediu al unui lucrător din economia națională în luna

noiembrie 2016 a constituit 5204,4 lei și s-a majorat cu 12,8% față de

perioada similară a anului 2015 în termeni nominali.

Rata inflației la sfârșitul anului a constituit 2,4% (decembrie 2016 față de

decembrie 2015), fiind sub nivelul țintă a inflației stabilit de BNM (5% +/-

1,5%)

Graficul 1.1.1. Rata inflației în raport cu salariul nominal mediu lunar 2012 – 2017 (prognozat).

Sursa: Biroul Național de Statistică Banca Națională a Moldovei

3193,9 3477,7

3765,1 4172,0 5000,0

5600,0

104.9 104.5

104.9

113.6

102.4

106.5

96.0 98.0 100.0 102.0 104.0 106.0 108.0 110.0 112.0 114.0 116.0

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2012 2013 2014 2015 2016 2017 prognozat

Salariul nominal mediu lunar Rata inflaţiei

Sectorul industrial a

înregistrat creștere

Producția agricolă

a crescut esențial

Investițiile s-au

diminuat

Câștigul salarial

mediu lunar brut

Rata inflației


Graficul 1.1.2. Principalii indicatori macroeconomici

Conform prognozei actualizate a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020

(http://mec.gov.md/planificare-strategică) în Republica Moldova se prognozează o creștere a PIB de 3,5 -

4,5% anual care va fi generată de: promovarea mai intensă a exporturilor, diversificarea acestora (inclusiv

pe piețele UE și a altor țări), dezvoltarea și susținerea întreprinderilor din sectorul privat din partea

statului (prin simplificarea inițierii afacerilor și facilitarea fluxului de credite), dezvoltarea sectorului real

al economiei inclusiv prin atragerea investițiilor străine directe în economia națională și asigurarea

stabilității financiare prin menținerea ratei inflației.

Tabelul 1.1. Principalii indicatori macroeconomici, anii 2014 – 2017

Sursa: *estimările Ministerul Economiei, ANOFM

.

88.2

99.9 112.0

122.6

136.0

148.3

5.6 5.1 3.9 4.9 3.8 4.0

3477.7 3765.1

4172

4610.9

5000

5600

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

130

140

150

160

PIB (mild. lei) Rata somajului (%) Salariul nominal mediu lunar (mii lei)

Indicatorii 2014 2015 2016* 2017

efectiv

Produsul intern brut, mild. lei nominal mild. lei 112,0 122,6 136,0 148,3

în % față de anul precedent în prețuri comparabile 104,8 99,6 105,0 104,5

Producția industrială, în prețuri curente mild. lei 43,5 45,7 46,6 50,8

în % față de anul precedent în prețuri comparabile 107,3 100,6 100,0 106

Producția agricolă,în prețuri curente mild.lei 27,3 27,2 33,8 34,9

în % față de anul precedent în prețuri comparabile 108,6 86,6 122 104

Investiții în active materiale pe termen lung mild.

lei 20,8 21,1 18,9 20,7

în % față de anul precedent în prețuri comparabile 102,3 90,6 85,0 107,5

Salariul nominal mediu lunar, lei 4172,0 4610,9 5000 5600

în % față de anul precedent: nominal 110,8 110,5 108,4 110,1

real 105,4 100,7 101,8 104,4

Numărul șomerilor înregistrați, persoane 42166 50612 50600 50061

http://mec.gov.md/planificare-strategică


Populaţia ocupată

1104,6 mii persoane

2. SITUAȚIA PIEȚEI MUNCII

2.1 Ocuparea forței de muncă

În pofida unor tendințe precare a situației macroeconomice din Republica Moldova piața muncii nu a

înregistrat vreo înrăutățire pronunțată. Atât nivelul ocupării, cât și rata șomajului s-a diminuat neesențial.

Astfel, conform datelor Biroului Național de Statistică în

trimestrul IV al anului 2016 populația activă a fost de 1193,3

mii persoane (din care 15 – 64 ani – 1149,5 mii persoane) fiind

în descreștere cu 2,4% (29,0 mii) față de tr. IV 2015. S-a

diminuat și populația ocupată, constituind 1148,3 mii

persoane, în descreștere cu 1,9% comparativ cu aceeași

perioadă a anului 2015, pe când numărul șomerilor conform

metodologiei BIM a constituit 44,9 mii persoane, cu 6,3 mii mai mic decât în 2015. Din numărul total al

persoanelor active: cea mai mare pondere au ocupat-o grupa de vârstă 25-34 ani (311,9) și 35-44 ani

(297,2) marcând o rată de activitate, respectiv, de 46,4% și respectiv 57,9%. Numărul populației ocupate

din rândul tinerilor (15-29 ani) a constituit 247,5 mii persoane. Majoritatea populației economic active

locuiește în mediul rural, unde nivelul de instruire al populației este mult mai inferior, iar activitățile

economice sunt mai puțin productive, generând salarii și mai mici.

Sursa: Biroul Național de Statistică.

Conform datelor Biroului Național de Statistică cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură –

341,5 mii persoane sau 29,7% din totalul persoanelor ocupate. De asemenea, o pondere destul de mare o

au și cei ocupați în comerț, hoteluri și restaurante – 191,5 mii persoane (16,7%) și în industrie 148,1 mii

persoane (12,9%).

Populația activă cuprinde toate

persoanele de 15 ani și peste, care

furnizează forța de muncă disponibilă

pentru producția de bunuri și servicii

în timpul perioadei de referință,

incluzând populația ocupată și șomerii.

Populația ( 15 – 64 ani)

2604,5 mii persoane

Populația inactivă

1455,0 mii persoane Populația activă

1149,5 mii persoane

Șomeri BIM

44,9 mii persoane

Populația stabilă 3555,2 mii

persoane


Graficul 2.1.1. Structura populației ocupate în funcție de domeniu de activitate, %

Sursa: Biroul Național de Statistică.

Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (15-64 ani) a

fost de 42,4%, înregistrând valori mai ridicate pentru bărbați 43,2%, față

de femei – 41,6% și, respectiv, pentru persoanele ocupate din mediul

urban 42,6% față de cele din mediul rural – 35,2%. Pentru tineri (15-29

ani) rata de ocupare a constituit 27,2% iar pentru persoanele de vârsta a

treia (55-64 ani), respectiv, 39,8%.

Rata șomajului BIM la nivel de țară a fost de 3,8%. Rata șomajului la

bărbați și la femei a înregistrat, respectiv: 4,8% și 2,7%, iar în funcție de

mediul de reședință – 4,5% în mediul urban și 3,1% în mediul rural.

Pentru tineri (15-24 ani) rata șomajului a fost de 12,6%.

Graficul 2.1.2. Evoluția ratei șomajului pe medii, anii 2012 - tr. IV 2016, %

Sursa: Biroul Național de Statistică

În trimestrul IV al anului 2016 numărul de șomeri BIM a înregistrat o scădere comparativ cu aceeași

perioadă a anului precedent, constituind 44,9 mii persoane.

tr. IV 2013

tr. IV 2014

tr. IV 2015

tr. IV 2016

27.0

26.7

28.7

29.7

12.3

13.4

12.7

12.9

5.8

5.2

5.3

4.8

54.9

54.7

53.4

52.5

Servicii Construcţii Industria Agricultura

Populația ocupată cuprinde

toate persoanele de 15 ani și

peste, care au desfășurat o

activitate producătoare de

bunuri sau servicii de cel

puțin o oră în perioada de

referință (o săptămână), în

scopul obținerii unor venituri

sub formă de salarii, plată în

natură sau alte beneficii.

7.3

6.3

5.2

6.4

4.5 4.8

5.1

3.9

4.9

3.8

2.8

4.1

2.7

3.5

3.1

1.5

2.5

3.5

4.5

5.5

6.5

7.5

2012 2013 2014 2015 tr. IV 2016

urban

total

rural


Totodată, numărul populației inactive în vârstă aptă de muncă 15-64 ani a crescut şi a constituit 1455,0

mii persoane fiind într-o ușoară creștere fața de perioada respectivă a anului 2015. Numărul persoanelor

declarate plecate peste hotarele țării la lucru sau în căutarea unui loc de muncă, a înregistrat creștere,

cifrându-se la nivelul de 315,4 mii persoane față de 327,3 mii persoane în trimestrul IV al anului 2015.

2.2 Șomajul înregistrat

Conform datelor Agenției Naționale și a structurilor ei teritoriale, pe parcursul anului 2016, au fost

înregistrați 50,1 mii șomeri, ceea ce constituie o scădere ușoară (cu 1%) față de anul precedent.

Din numărul total al șomerilor înregistrați pe parcursul anului 46% sunt persoane cu studii primare și

gimnaziale, 17% ─ persoane cu studii liceale și medii de cultură generală, 21% ─ persoane cu studii

secundar profesionale, 9% ─ persoane cu studii superioare și numai 7% ─ persoane cu studii medii de

specialitate.

Graficul 2.2.1. Repartizarea șomerilor după nivelul de instruire

Sursa: ANOFM

Din numărul total de șomeri înregistrați, 64% sunt din mediul rural, în situația în care majoritatea

locurilor de muncă vacante sunt concentrate în mediu urban.

Graficul 2.2.2. Repartizarea șomerilor înregistrați în funcție de mediul de reședință, mii persoane

Sursa: ANOFM

2012 2013 2014 2015 2016

19,6 18,3 16,1 19,0 18,2

31,8 25,2 26,1

31,6 31,9 rural

urban

46%

17%

21%

7% 9%

studii primare şi gimnaziale

studii liceale şi medii de

cultură generală

secundar profesionale

medii de specialitate

studii superioare


În anul 2016 numărul locurilor de muncă vacante înregistrate au înregistrat o tendință de creștere - cu 5 %

față de anul 2015. Din numărul total de locuri de muncă vacante înregistrate, 68% sunt destinate

muncitorilor, iar 32% - celor cu studii superioare/medii de specialitate. Numărul locurilor de muncă

vacante în mediu rural la 31.12.2016 constituia 9%, iar generând o presiune de 32 persoane pe un loc de

muncă vacant.

Graficul 2.2.3. Șomeri înregistrați, locuri de muncă vacante și plasarea în câmpul muncii, mii

Sursa: ANOFM

Pe parcursul anului 2016 au fost plasate în câmpul muncii 17,7 mii persoane, ceea ce constituie o creștere

cu 5% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Ponderea șomerilor plasați în câmpul muncii

din totalul șomerilor înregistrați a constituit 35%, fiind în creștere cu 2 p.p, comparativ cu anul 2015.

Unul din factorii care fac dificilă ocuparea locurilor de muncă vacante într-un timp mai redus este într-o

mare parte nivelul scăzut de calificare al potențialilor angajați și necorespunderea între nivelul de studii și

locul de muncă ocupat. Lipsa investițiilor în sectoarele care necesită forță de muncă calificată și

discrepanța între cunoștințele obținute și cele efectiv cerute de angajatori vor menține tendințele actuale

de subutilizare a capitalului uman existent.

Cei cu studii superioare/medii de specialitate apelează în proporție mai mică la agenție, gradul și

capacitatea de ocupare a unui loc de muncă fiind mai ridicat.

Creșterea nivelului de necorespundere a calificărilor pe piața muncii poate fi redresată prin schimbarea

structurii ofertei de forță de muncă n funcție de nivelul de instruire, care, prioritar, i se atribuie sectorului

educațional.

3.REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI

3.1. Structura eșantionului

În 2017 au fost supuși chestionării 3287 agenți economici din 3320 selectați aleatoriu din toate ramurile

economiei. În funcție de forma de proprietate numărul angajatorilor din sectorul privat a constituit 60%

din totalul angajatorilor chestionați, iar angajatorii din sectorul public, respectiv, 35% și cei cu altă formă

de proprietate – 5 % (graficul 3.1.2.).

2012 2013 2014 2015 2016

35,1 37,6 41,5 42,3 44,6

51,4

43,5 42,2

50,6 50,1

15,6 16,7 16,4 16,8 17,7

locuri vacante şomeri înregistraţi şomeri plasaţi


Graficul 3.1.1. Structura agenților economici Graficul 3.1.2. Structura agenților

în funcție de forma de proprietate economici în funcție de numărul de angajați

Cea mai mare pondere în totalul angajatorilor chestionați o ocupă agenții economici cu un număr de

angajați de 5-20 persoane (39%). (graficul 3.1.2.).

În rezultatul chestionării, s-a constat că majoritatea agenților economici își desfășoară activitatea în

domeniul comerțului - 22%, în agricultură (14%) și în învățământ (12%). Ponderea agenților economici

din industria de prelucrare a constituit 7% (graficul 3.1.3.).

Graficul 3.1.3. Structura agenților economici în funcție de domeniu de activitate.

155;

5%

1970,

60%

1162;

35%

altă formă privată publică

30%

31%

39%

mai mult de 100 de la 21 - 99 de la 5 - 20

22%

14%

12%

7%

10%

7% 5%

5%

10%

2% 2%

comerţ

administraţie publică

agricultură,silvicultură şi

pescuit

învăţământ

industria prelucrătoare

activităţi de servicii

administrative şi servicii

suport sanatate şi asistenţă socială

transport si depozitare

construcţii

tranzacţii imobiliare

hoteluri şi restaurante


3.2. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă

Deși situația economiei naționale se află într-o situație destul de incertă înregistrând trenduri diferite în

funcție de sectorul economic, procesul de creare a locurilor de muncă comparativ cu anul precedent nu

este atât de dramatic. Astfel, potrivit datelor chestionării agenților economici, pe parcursul anului 2017

vor fi create mai multe locuri de muncă decât lichidate.

În aspect structural, pe parcursul anului 2017 cele mai multe locuri de muncă vor fi create în industria

prelucrătoare – 1719 locuri, în comerț cu ridicate și amănuntul – 1041 locuri în agricultură - 881 locuri și

în activități de servicii administrative 867 locuri. Totodată, cele mai multe locuri de muncă au fost

lichidate în agricultură – 347 locuri, în activități de servicii administrative – 287 locuri și în administrație

publică – 247. (graficul 3.2.1.).

Graficul 3.2.1. Crearea și lichidarea locurilor de muncă de către agenții economici

În anul 2017 necesarul de forță de muncă în meserii muncitorești vor fi orientate spre industria

prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și agricultură. Principala disfuncționalitate a pieței

muncii este discrepanța între cererea și oferta forței de muncă. Preponderent se atestă un deficit de forță

de muncă calificată, care este reflectată în două aspecte: lipsa personalului calificat și fluctuația mare pe

anumite segmente ocupaționale. (graficul 3.2.2.).

Graficul 3.2.2. Deficitul de forță de muncă în cadrul unităților economice în ultimele 12 luni

pe activități economice

881

1719

88 215

1041

375

88 4

867

56 187 242

64

-347 -142

-17 -145 -91

-152 -17

0

-287 -247

-93 -116

-10

ag

ric

ult

ură,s

ilvic

ult

ură ş

i p

esc

uit

ind

ust

ria

prelu

cră

toa

re

pro

du

cţi

a ş

i fu

rn

iza

rea

de e

nerg

ie e

lectr

ică

co

nst

ru

cţi

i

co

merţ

cu

rid

ica

ta ş

i cu

am

ăn

un

tul

tra

nsp

ort

şi d

ep

ozit

are

ho

telu

ri şi

rest

au

ra

nte

tra

nzcţi

i i

mo

bil

iare

acti

vit

ăţi

de s

ervic

ii a

dm

inis

tra

tive ş

I

acti

vit

ăţi

de s

up

ort

ad

min

istr

aţi

e p

ub

lică

şi

ap

ăra

re

învă

ţăm

înt

săn

ăta

te ş

i a

sist

en

ţă s

ocia

lă

inte

rm

ed

ieri fi

na

ncia

re ş

i a

sig

ură

ri

create lichidate


În ultimile 12 luni 26% din angajatorii chestionaţi s-au confruntat cu lipsă de forţă de muncă, motivul

lipsei forței de muncă fiind lipsa calificării și experienței 18% din agenții economici au confirmat acest

lucru, 11% din agenții economici au avut alte motive iar 8% au motivat lipsei forței de muncă prin salariul

mic. (3.2.3)

Graficul 3.2.3. Motivele lipsei forței de muncă

Tendință de creștere a numărului de locuri de muncă noi create pentru muncitori în anul 2017 (graficul

3.2.4.) prevede și un deficit de forță de muncă pentru meserii muncitorești în următoarele 12 luni

(graficul 3.2.5.).

ag

ricu

ltu

ră,s

ilvic

ult

ură

şi

pes

cuit

ind

ust

ria p

relu

cră

toa

re

pro

du

cţia

şi

fu

rniz

are

a

de

ener

gie

ele

ctri

că

con

stru

cţii

com

erţ

cu

rid

icata

şi

cu

am

ăn

un

tul

tra

nsp

ort

şi

dep

ozi

tare

hote

luri

şi

rest

au

ran

te

tra

nza

cţii

im

ob

ilia

re

act

ivit

ăţi

d

e se

rvic

ii

ad

min

istr

ati

ve

şi …

ad

min

istr

aţi

e

pu

bli

că

şi

ap

ăra

re

învă

ţăm

înt

inte

rmed

ieri

fin

an

cia

re ş

i

asi

gu

rari

san

ata

te

şi

asi

sten

ţă

soci

ală

77 128

13 26

165

38 26 3

82 82 96

13

110

380

181

67

139

550

132

51 3

252 236 270

18

144

da nu

33

104

12 21

117

29 17

1

64 49 63

11 4 1 0

12 2 2 0 3 3 3 1

23 18

3 9

38

2 2 2

40 40

46

5

47

0

4 19

79

10 10

2

46

32 27

7

ag

ric

ult

ură,s

ilvic

ult

ură ş

i

pesc

uit

ind

ust

ria

prelu

cră

toa

re

pro

du

cţi

a ş

i fu

rn

iza

rea

de

en

erg

ie e

lectr

ică

co

nst

ru

cţi

i

co

merţ

cu

rid

ica

ta ş

i cu

am

ăn

un

tul

tra

nsp

ort

şi d

ep

ozit

are

ho

telu

ri şi

rest

au

ra

nte

tra

nza

cţi

i im

ob

ilia

re

acti

vit

ăţi

de s

ervic

ii

ad

min

istr

ati

ve ş

i se

rvic

ii

sup

ort

ad

min

istr

aţi

e p

ub

lică

şi

ap

ăra

re

învă

ţăm

înt

inte

rm

ed

ieri fi

na

ncia

re ş

i

asi

gu

ra

ri

Calificare şi experienţă Nedorinţa completării statelor

Neoferirea salariului cuvenit Alte motive


Graficul 3.2.4. Crearea și lichidarea locurilor de Graficul 3.2.5. Raport locuri de muncă create/deficit

muncă în funcție de profesii forță de muncă în următoarele 12 luni

Prezența unui deficit de forță de muncă cu meserii muncitorești invocă pentru Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă activizarea și eficientizarea colaborării cu agenții economici, corelarea formării

profesionale a șomerilor cu meserii muncitorești la necesitatea agenților economici în scopul sporirii

gradului de ocupare a locurilor vacante.

3.3. Așteptările agenților economici privind evoluția economiei în anul 2017

O prognoză a pieţei muncii, se bazează pe aşteptările privind evoluţia economiei naţionale la general sau a

pieţelor bunurilor şi serviciilor în particular. Orice ameliorare a situaţiei privind ocuparea forţei de muncă

va fi determinată de o creştere a cererii de consum pe pieţele bunurilor şi serviciilor. Dat fiind faptul că în

anul 2016 ca rezultat, a unui şir de factori atât interni, precum și externi activitatea sectorului industrial a

stagnat iar investițiile s-au diminuat semnificativ, aşteptările agenţilor economici privind evoluţia cererii

pe piaţa bunurilor şi serviciilor sunt modeste. Rezultatele chestionării agenților economici confirmă

această tendință. Astfel, dacă pentru cca 58% din agenții economici chestionați cererea pe piața

economică față de produse/servicii nu se va modifica în anul viitor, atunci doar 19% au declarat că

cererea se va majora comparativ cu anul precedent.

Totodată, datorită condițiilor climaterice favorabile, volumul producției agricole s-a majorat considerabil.

Graficul 3.3.1. Evaluarea cererii de pe piața bunurilor și serviciilor.

În anul 2016 activitatea investițională a înregistrat o descreștere de 5,6% (în prețuri comparabile).

Investitorii privați, care sunt principalul motor al activității investiționale, sunt foarte precauți în această

perioadă, iar investițiile finanțate din străinătate sunt într-o scădere dramatică.

specialişti muncitori

1339

4423

622 981

create lichidate

specialişti muncitori

1339

4423

3354

6677

locuri noi create deficit de forţă de muncă

0

500

1000

1500

2000

în ultimele 12 luni în următoarele 12 luni

538 538

1912 1905

626 402

creşte

fără schimbări

scade


Conform estimărilor de prognoză, agenții economici chestionați vor avea un interes redus pentru

investițiile în echipament/tehnică/spații în anul 2017. Situația în crearea locurilor noi de muncă fiind alta.

Graficul 3.3.2. Investiții în următoarele 12 luni.

4. EVALUAREA TENDINȚELOR DE PE PIAȚA MUNCII DIN 2017

Analizând rezultatele agenților economici chestionaţi pe tipuri activităţi economice putem constata că

tendinţa de creare a locurilor de muncă pentru anul 2017 este în descreştere comparativ cu anul 2016 cu

excepția industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului (graficul 4.1.).

Graficul 4.1. Crearea locurilor noi de muncă.

ag

ric

ult

ură,s

ilvic

ult

ură ş

i

pesc

uit

ind

ust

ria

prelu

cră

toa

re

co

nst

ru

cţi

i

co

merţ

cu

rid

ica

ta ş

i cu

am

ăn

un

tul

ho

telu

ri şi

rest

au

ra

nte

tra

nsp

ort

şi d

ep

ozit

are

pro

du

cţi

a ş

i fu

rn

iza

rea

de

en

erg

ie e

lectr

ică

săn

ăta

te, a

sist

en

ţă s

ocia

lă

ad

min

istr

aţi

e p

ub

lică

şi

ap

ăra

re

învă

ţăm

înt

tra

nza

cţi

i im

ob

ilia

re

acti

vit

ăţi

de s

ervic

ii

ad

min

istr

ati

ve

inte

rm

ed

ieri fi

na

ncia

re ş

I

asi

gu

ră

ri

149 139

41

217

274 268 28 85 147

142

3

96

11

308

170 124

498

117

33

143

319 224

3

238

20

da nu

ag

ric

ult

ură,s

ilvic

ult

ură

şi p

esc

uit

ind

ust

ria

prelu

cră

toa

re

co

nst

ru

cţi

i

co

merţ

cu

rid

ica

ta ş

i cu

am

ăn

un

tul

ho

telu

ri şi

rest

au

ra

nte

tra

nsp

ort

şi d

ep

ozit

are

pro

du

cţi

a ş

i fu

rn

iza

rea

de e

nerg

ie e

lectr

ică

săn

ăta

te, a

sist

en

ţă

socia

lă

ad

min

istr

aţi

e p

ub

lică

şi

ap

ara

re

învă

ţîm

înt

inte

rm

ed

ieri fi

na

ncia

re

şI a

sig

uru

ră

ri

acti

vit

ăţi

de s

ervic

ii

ad

min

istr

ati

ve

736

1500

395

1225

35

405

130 319

133 213 132

1028 881

1909

215

1041

3

375

88 249

56 180

64

867

în ultimile 12 luni în următoarele 12 luni


În aspect de zone geografice se atestă următoarele:

Municipiul Chişinău

În scopul elaborării Prognozei Pieţei Muncii pentru anul 2017 în mun. Chişinău au fost intervievaţi 748

agenţi economici, după forma de proprietate: 470 agenţi economici cu capital privat, 210 – capital public

şi 68 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După tipul de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 575 agenţi economici;

Industrie - 97 agenţi economici;

Construcţii - 54 agenţi economici;

Agricultură - 22 agenţi economici.

În mun. Chişinău pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă este în scădere faţă de anul

2016.


Zona Centru

Au fost intervievaţi 914 agenţi economici, după forma de proprietate: 557 agenţi economici cu capital

privat, 372 – capital public şi 32 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După domeniile de activitate economică au fost chestionaţi:



Agricultură - 136 agenţi economici;

Construcţii - 48 agenţi economici.

Pentru anul 2017 în Zona de Centru se observă o tendinţă pozitivă de creare a locurilor de muncă pe

toate activitîţile economice comparativ cu anul 2016.


Zona de Nord








Pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă în Zona de Nord este pozitivă în special in

industrie.


Zona de Sud








Pentru anul 2017 în Zona de Sud tendinţă de creare a locurilor de muncă este pozitivă în industrie şi

agricultură.


Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză








Pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă în este la nivelul anul 2016 cu o uşoară creştere

în industrie.


Total pe ţară tendință de creare a locuri noi de muncă va rămâne la nivelul anului curent, creştere în

agricultură, silvicultură şi pescuit şi industria prelucrătoare.

ACTIVITATE În următoarele 12 luni

AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE

PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE

ELECTRICĂ

CONSTRUCȚII

COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL

TRANSPORT ȘI DEPOZITARE

HOTELURI ȘI RESTAURANTE

TRANZACȚII IMOBILIARE

ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE

ÎNVĂȚĂMÎNT

SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

5 . MODULUL „ COMPETENŢE”

În rezultatul chestionării agenților economici au fost evidenţiate 3 constatări, inclusiv cele mai

importante obstacole pentru funcţionarea întreprinderilor:

Trei cele mai importante obstacole pentru funcționarea întreprinderii:

• Etică a muncii

• Cunoştinţe şi competenţe profesionale

• Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

Competențele specialiștilor prezintă un obstacol mai mare pentru funcționarea intreprinderii, decât competențele muncitorilor

Lipsa competențelor la angajații tineri prezintă un obstacol mai mare decât lipsa competenţelor la angajații cu vârsta de peste 30 ani


S-a constatat, ca lipsa competenților la specialiști prezintă un obstacol mai mare pentru funcționarea

întreprinderii decât lipsa competențelor la muncitori, totodată lipsa competenţelor la muncitori sunt

considerate insuficiente mai frecvent decât la specialişti.

Lipsa competenţelor la specialiştii tineri au un impact mai mare asupra productivităţii companiilor şi

prezintă un obstacol mai mare pentru funcționarea întreprinderii decât lipsa competențelor la muncitori.

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0

Cunoaşterea limbii engleze și a altor limbi străine

Cunoştinţe şi competenţe profesionale

Competenţe lingvistice în limba de stat

Etică a muncii/

Cunoaşterea limbii ruse

Competenţe de muncă în echipă

Abilitate de a lucra independent

Competenţe de comunicare

Competenţe numerice

Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi

Cunoştinţe de operare a calculatorului

Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor

Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

procente

% de angajatorii care au indicat insuficiență semnificativă de competențe,

pentru specialişti şi muncitori

Muncitori Specialişti

15%

6%

79%

Competențe insuficiente, ca un obstacol în calea performanței firmei,

% din răspunsuri în dependență de vârstă angajaților

tinerilor pînă la 30 ani angajaț în vîrstă de peste 30 ani nu este nici o diferență


Lipsa competenţelor la angajaţii tineri până la 30 ani au un impact mai mare asupra activităţii

întreprinderilor decât lipsa competenţilor la angajaţii cu vârsta peste 30 ani.

Principalele decalaje de competenţe

Concluzii pe compartimentul competenţe:

■ Etica slabă a muncii, competenţe profesionale (specifice funcţiei ocupate) necorespunzătoare şi

motivarea slabă sunt cele mai mari obstacole pentru funcţionarea întreprinderilor din Moldova;

■ Majoritatea angajatorilor cred că competenţele specialiştilor sunt suficiente, cu excepţia

cunoaşterii limbilor străine, inclusiv rusa;

■ Angajatorii sunt mai puţin satisfăcuţi de competenţele muncitorilor, cărora deseori le lipeşte

motivarea, competenţele analitice şi de soluţionare a problemelor, de operare a calculatorului şi

dorinţa de a învăţa;

■ În mod paradoxal, mai mulţi angajatori cred că competenţele specialiştilor prezintă un obstacol

mai mare pentru funcţionarea întreprinderii lor, decât cele ale muncitorilor;

Este deoarece competențele specialiștilor sunt mai importante pentru funcționarea

întreprinderii.

■ Angajatorii mai des consideră competențele angajaţilor tineri până la 30 ani ca fiind un obstacol

mai mare decât cele ale angajaţilor cu vârsta peste 30 ani;

Cum poate fi sporită capacitatea de angajare și productivitatea forței de muncă din

Moldova:

■ Competențele sociale și comportamentale sunt la fel de importante pentru capacitatea de angajare

ca și competențele profesionale/specifice locului de muncă, însă acestea deseori lipsesc la

lucrătorii tineri

• Limba engleză și alte limbi străine

• Limba rus

• Motivare, iniţiativă şi pro-activitate • Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor • Cunoştinţe de operare a calculatorului • Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi


■ În scopul abordării decalajului critic de competențe, sistemele de învățământ și formare trebuie să

acorde mai multă importantă dezvoltării competențelor sociale și comportamentale

– În special, atitudini pozitive fată de locul de muncă: motivare – dorința de a munci mult,

responsabilitate, seriozitate, sârguință și onestitate

■ Însă mesajul despre importanta competențelor sociale și comportamentale trebuie să mai fie

comunicat în mod eficient și studenților, părinților acestora, dar și persoanelor în căutarea unui loc

de muncă

– Studenții și persoanele în căutarea unui loc de muncă trebuie să știe că perspectivele lor

de angajare depind nu doar de competențele lor profesionale/specifice locului de muncă,

dar și de atitudinea lor fată de muncă

■ Sistemul de învățământ secundar, inclusiv învățământul profesional tehnic, ar trebui să acorde

mai multă atenție dezvoltării competențelor cognitive de ordin superior și competențelor

profesionale, care sunt insuficiente

– Gândirea analitică și soluționarea problemelor

– Abilitatea și dorința de a învăța lucruri noi

– Cunoștințe de operare a calculatorului

■ Fără a neglija dezvoltarea competențelor cognitive de bază, în special în rândul elevilor/studenților

dezavantajați

– Competente numerice, lingvistice și de comunicare

■ Sistemul de învățământul terțiar ar trebui să acorde mai multă atenție dotării studenților cu

competențe lingvistice corespunzătoare

– În special, cunoașterea practică a limbii engleze

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Situația pe piața muncii, precum și rezultatele chestionării agenților economici privind evaluarea cererii și

ofertei forței de muncă inclusiv compartimentul competenţe conduc la următoarele concluzii:

1. Economia Republicii Moldova chiar dacă a dat primele semne de revigorare, continuă să fie

vulnerabilă, în faţa unui şir de factori atât interni precum şi externi. Ca rezultat, activitatea sectorului

industrial a stagnat, investiţiile s-au diminuat semnificativ. Totodată, datorită condiţiilor climaterice

favorabile, volumul producţiei agricole s-a majorat considerabil. De asemenea apar primele semne de

ameliorare în comerţul exterior.

2. În situația în care populația aptă de muncă este concentrată mai mult în mediul rural, locurile noi de

muncă se creează, primordial în mediul urban.

3. Formarea profesională realizată de școlile profesional - tehnice nu întotdeauna corelează cu exigențele

contemporane ale pieței muncii.


4. Competențele sociale și comportamentale sunt la fel de importante pentru capacitatea de angajare ca și

competențele profesionale/specifice locului de muncă, însă acestea deseori lipsesc tineri.

5. În scopul abordării decalajului critic de competențe, sistemele de învățământ și formare profesională

trebuie să acorde mai multă importantă dezvoltării competențelor sociale și comportamentale.

Reieșind din aceste concluzii, pot fi formulate următoarele recomandări care ar contribui la

ameliorarea situației de pe piața muncii și la echilibrarea cererii cu oferta forţei de muncă:

promovarea unor politici economice capabile să contribuie la crearea locurilor de muncă

competitive și atractive, fapt ce ar conduce la creșterea nivelului ocupării, reducerea șomajului

de lungă durată, în special în rândul tinerilor, precum și din mediul rural;

identificarea și finanțarea sectoarelor economice care să poată genera ocuparea durabilă a

forței de muncă;

stimularea antreprenorialului și susținerea creării de IMM, în mediul rural, capabile să creeze

cât mai multe locuri de muncă productive și competitive;

implementarea pe scară largă a masurilor active de ocupare în scopul asigurării echilibrului pe

piața muncii și combaterii șomajului structural și sezonier, în special în mediul rural.

Diversificarea domeniilor de activitate în localitățile rurale pentru reducerea exodului forței de

muncă;

gestionarea cât mai eficientă a locurilor de muncă vacante;

informarea în masă a populației privind situația de pe piața muncii, precum și necesitatea de

forţă de muncă stipulată în Prognoza pieței muncii și Barometrul profesiilor;

utilizarea cât mai eficientă a Barometrului profesiilor pentru anul 2017 în vederea identificării

ofertei educaționale atât pentru învățământul vocațional, cât și pentru structurile ANOFM;

implementarea largă a sistemului de orientare profesională la toate nivelurile de studii (scoală,

liceu, universitate) și formare profesională continuă;

gestionarea eficientă a fenomenului de migrație a forței de muncă, elaborarea măsurilor de

politici axate pe transformarea migrației de muncă dintr-o problemă într-o sursă de dezvoltare,

precum și integrarea persoanelor reîntoarse pe piața muncii din țară;

elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem eficient de educație și formare continuă în

scopul menținerii și dezvoltării capitalului uman existent. Reajustarea structurii și conținutului

programelor de studii liceale, secundare, profesionale și universitare în conformitate cu

exigențele companiilor și ale pieței muncii.

sistemul de învățământ secundar, inclusiv învățământul profesional tehnic, ar trebui să

acorde mai multă atenție dezvoltării competențelor cognitive de ordin superior și

competențelor profesionale, care sunt insuficiente

sistemul de învățământul terțiar ar trebui să acorde mai multă atenție dotării studenților cu

competențe lingvistice corespunzătoare

mesajul despre importanta competențelor sociale și comportamentale trebuie să mai fie

comunicat în mod eficient și studenților, părinților acestora, dar și persoanelor în căutarea unui

loc de muncă

BAROMETRELE PROFESIILOR PENTRU ANUL 2017, INCLUSIV PE ZONE


Barometrul profesiilor pentru anul 2017, total pe republică

specialişti

Şanse înalte de

angajare Balanţă

Şanse reduse de

angajare Medic Administrator Agronom

Asistent medical Contabil Zootehnician

Asistent social comunitar Inginer (diverse ramuri) Bibliotecar

Controlor calitate Inspector credite Arhitect

Manager în comerţ Electrician secţie Logoped

Farmacist Tehnolog Pictor

Agent asigurări Manager (în diverse ramuri) Inginer telecomunicaţii

Inginer programator/

programator software

Inspector vamal Chimist

Instructor sportiv Psiholog Ecolog

Consultant Economist

Profesor în învăţământul

liceal, postliceal

Jurisconsult

Educator în învăţământul

preşcolar

Felcer laborant

Medic veterinar

Barometrul profesiilor pentru anul 2017, total pe republică

muncitori

Şanse înalte de

angajare Balanţă

Şanse reduse de

angajare Cusător (în industria

uşoară/confecţiilor)

Lăcătuş electrician la repararea

utilajului electric

Electromecanic

ascensoare

Operator calculatoare

electronice

Lăcătuş – instalator tehnică

sanitară

Electromontor

telecomunicaţii

Chelner - barman Lăcătuş la repararea

automobilelor

Liftier

Brutar Operator la staţii de alimentare Telefonist

Bucătar - cofetar Operator în sectorul de

producţie

Strungar

Vânzător Electrogazosudor Mașinist la excavator

Casier în sala de comerţ Pietrar-zidar Maşinist buldozere

Ajutor educator Tencuitor – zugrav Maşinist macarale

Legător filoane, cabluri şi

conductori

Tâmplar – dulgher Pomicultor

Montator Placator cu plăci Tractorist

Confecţioner articole din

piele şi înlocuitori

Betonist


Modelator aluat Cizmar-confecţioner

încălţăminte la comandă

Gardian public Frizer

Taxator Manichiuristă

Conducător auto

Viticultor

Mun. Chişinău

Barometru profesiilor pentru anul 2017, municipiul Chişinău

specialişti

Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de

angajare Asistent medical Administrator Agronom

Medic de specialitate Asistent social comunitar Arhitect

Agent comerţ Farmacist Incasator

Casier Felcer Inginer protecţia

muncii şi tehnica

securităţii

Conducător cerc Lucrător social Inginer telecomunicaţii

Consultant vânzări Medic de specialitate Inginer-proiectant

Contabil Ofice-manager Inspector serviciu

personal

Educator Profesor în învățământul

liceal, postliceal

Jurisconsult

Electrician sector Secretară Logoped

Gardian public Specialist bancar Manager în activitatea

de turism

Inginer (diverse ramuri) Specialist resurse umane Modelier-constructor

Inginer-programator Tehnolog Pictor

Inspector poliție Traducător Psiholog

Manager (în comerț) Economist

Operator ghișeu bancă

Barometru profesiilor pentru anul 2017, municipiul Chişinău

muncitori


angajare Cusător (industria

uşoară/confecţiilor )

Controlor calitate Lăcătuș-reparator

Confecționer articole de

marochinărie

Dulgher Armator


Ajutor educator Brutar Conducător încărcător

Bucătar - cofetar Bucătar auxiliar Electromecanic

ascensoare

Casier în sala de comerț Bufetier Electromontor

telecomunicaţii

Chelner-barman Călcător Cameristă

Electrogazosudor Chioşcar Garderobier

Lăcătuș-instalator tehnica

sanitară

Conducător auto Lăcatuş la lucrările de

asamblare mecanică

Lăcătuş electrician la

repararea utilajului electric

Fierar - betonist Liftier

Legător filoane, cabluri și

conductori

Frizer Magaziner

Mecanic auto Manichiuristă Montator dispozitive şi

aparate radioelectronice

Tencuitor, zugrav Puitor-ambalator Operator în sala de

cazane

Tâmplar Rihtuitor feţe încălţăminte Strungar

Vânzător Pietrar-zidar Telefonist

Operator la calculatoare

electronice

Țesător Tractorist

Zona Centru

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Centru

specialişti

Şanse înalte de angajare

Balanţă Şanse reduse de

angajare Asistent medical Contabil Arhitect

Medic medicină generală Manager (în alte ramuri) Merceolog

Farmacist Bibliotecar Agronom

Asistent social comunitar Psiholog Zootehnician

Felcer Tehnolog Inginer ecolog


liceal,postliceal

Inginer mecanic Cosmetician


preşcolar

Inginer cadastral Logoped

Manager în comerț Inginer (diverse ramuri) Chimist

Programator Şef depozit

Maistru Economist

Inspector de poliţie Psiholog

Casier în sala de comerţ Jurisconsult

Secretar Medic veterinar


Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Centru

muncitori

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Nord

specialişti

Şanse înalte de angajare

Balantă Şanse reduse de

angajare Cusător (industria uşoară

/confecţiilor)

Conducător auto Telefonist

Încheietor (tricotaje) Pietrar- zidar Aparatist

Confecţioner articole din piele Cizmar-confecţioner

incălţăminte la comanda

Maşinist în sala de cazane

Ajutor educator Lacătuş la asamblarea

construcţiilor

Apicultor

Brutar Tractorist Silvicultor

Bucătar - cofetar Lacătuş la repararea

automobilelor

Brodeză

Chelner- barman Electrogazosudor Cameristă

Preparator îngheţată Lăcătuş-instalator tehnică

sanitară

Vânzător Electrogazosudor

Operator la calculatoare

electronice

Pomicultor

Viticultor Frizer

Manichiuristă

Grigfier

Șanse înalte de angajare Balanţă Șanse reduse de

angajare

Medici de specialitate Controlor calitate Electromontor

Inginer Asistent medical Grefier

Agent de asigurare Laborant Modelier

Manager în comerţ Energetician Asistent parental

Agent comerţ Gardian public Farmacist

Programator Contabil Psiholog

Maistru instruire de producţie Economist Agronom


preşcolar

Jurisconsult Tehnician

Asistent social comunitar Zootehnician

Bibliotecar

Arhitect


Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Nord

muncitori

Șanse înalte de angajare Balanţă Șanse reduse de



Controlor calitate Frezor

Montator în producţia de

cabluri

Lăcătuș automatică şi aparate

de măsură și control

Strungar

Operator în sectorul de

producție

Betonist Liftier

Agent comerț Plăcător cu plăci Tâmplar

Bucătar - cofetar Tencuitor Brodeză

Ajutor de educator Electrogazosudor Aparatist

Vânzător Electrician sector Dulgher

Reglor utilaje Casier în sala de comerţ Frizer

Operator la mașini cu

comanda program

Lăcătuș-electrician Silvicultor

Asamblor Lăcătuș instalator tehnică

sanitară

Expeditor

Imprimator desen Conducător auto Pomicultor

Operator la calculatoare Mecanic reparare

utilaje

Pietrar-zidar

Chelner - barman

Tractorist

Operator în sala de cazane

Zona de SUD

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Sud

specialişti


angajare Contabil Manager (în comerţ) Electrician secţie

Medic Farmacist Medic veterinar

Asistent medical Economist Arhitect

Agent comerţ Psiholog Mecanic

Inspector patrulare Administrator Administrator sisteme

informatice

Inspector de poliţie Asistent social comunitar Felcer

Consultant (diverse domenii) Jurisconsult

Asistent social Inginer


preşcolar

Agronom

Poliţist de frontieră



gimnazial şi liceal

Barometrul profesiilor pentru anul 2017, Zona Sud

muncitori




Electrogazosudor Electromontor

telecomunicaţii

Încheietor (tricotaje) Tâmplar – dulgher Liftier

Termofinisor confecţii Lăcătuş la repararea

automobilelor

Telefonist

Lansator produse Conducător auto Masinist la exavator

Tricoter manual Operator în sala de cazane Maşinist buldozere

Vânzător Dulgher Maşinist macarale

Bucătar - cofetar Tractorist Pomicultor

Casier în sala de comerţ Lăcătuş la exploatarea şi

repararea utilajelor cu gaze

Gardian public Manichiuristă

Chelner - barmen

UTA Găgăuzia

Barometru profesiilor pentru anul 2017, UTA Găgăuzia

specialişti


angajare Contabil

Laborant- chimist

Agronom

Inspector unitate militară Tehnolog vinificaţie Medic veterinar

Casier bancă

Medic

Zootehnician


preşcolar

Asistent medical

Economist

Controlor calitate

Inginer mecanic Profesor învăţământul

primar

Manager (în diverse ramuri) Profesor în învăţământul

liceal

Agent de asigurare

Asistent social

Programator Bibliotecar

Farmacist Biolog


Barometru profesiilor pentru anul 2017, UTA Găgăuzia

muncitori




Conducător auto Finisor

Termofinisor articole de

îmbrăcăminte

Prelucrător vin şi vin brut Agăţător

Vânzător Operator la linie în industria

alimentară

Maşinist - macaragiu

Casier în sala de comerţ Agent pază Maşinist la excavatorul

cu o singură cupă

Bucătar - cofetar Operator sala de cazane Fierar

Chelner - barman Controlor materiale şi articole

Brutar Plăcător cu plăci

Viticultor Electrician sector

Tâmplar - dulgher

Tractorist

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	buitram
View:	213 times
Download:	0 times

Prognoza Pieței Muncii 2017 - anofm.md FINALA .pdf · ministerul muncii, protecȚiei sociale Și...

Documents