-

NORAROBERTS

PROFETTA,

Traducere din limba engleze gi noteALINAROGOJAN

*cBucure$ti

2020

20 Nota Roberts

- Will, vrei si tai tu cordonul ombilical?

-Aq...Lud foarfeca de la Rachel, apoi se intoarse spre tatil lui gi vizu

lacrimile de pe obrajii acestuia. Blestemul ii ripise nepoli. ii ripise o

fiici, o so1ie, copilas,i.

- Cred ci ar trebui siJ las pe bunic sd o facd. Ce zicr?

Bill igi strecuri degetele pe sub ochelari ca si se gteargi la ochi,

apoi spuse:

-Me simt onorat. Sunt bunic.Pe cind Bill tdia cordonul, Fred umplu inciperea de curcubeie.

- Iar eu sunt metuqA, aqa-i? Mdtuqe de onoare.

- Da, egti, rispunse Arlys, neputdndu-gi lua ochii de la copilaq. Tu,

Rachel, Katie. Fondatorii oraEului New Hope.

-Are o culoare excelenti, declari Rachel, studiindul temeinic Va

trebui si-mi iau imediat nepotul gi si-l spdl, sdJ cdntiresc qi sdJ misor.

- imediat. Bund, Theo, spuse Arlys, depunind un sdrut pe fruntea

copilaqului. Theo William Anderson. Vom face lumea aceasta un loc

mai bun pentru tine. Vom face tot ce sti in puterea noastrA ca s-o

transformim intr-un loc mai bun. Ji-o jur.

Urmiri, cu degetul, conturul chipului lui Theo - atdt de mititel,

atet de dulce, atat de al ei.

,,Aici este via1i", igi spuse. ,,Aici este speranli."Aici este sursa amindurora.Avea si munceasci gi si lupte in fiecare zi ca si indeplineasci pro

misiunea pe care i o licuse fiului ei.

JinanduJ strans, se g6ndi din nou la Lana gi la copilul pe care

Lana il purtase in pAntec. La Aleasa ce le fusese promisi.

Capitolul 1

La ferma la care se niscuse, Fallon Swift invdli sd planteze, siercasci gi se strange recolta, sA respecte p6mAntul gi sd se foloseascadc el. invdld cum si se strecoare, tecuti ca o umbri, pe cAmpii qi prinl'.rtluri, cum sa varreze si sa pescuiasci. invata sd respecte vanatul tisri r.ru-si ia mai mult decdt avea nevoie, adici sd nu ia nimic doar detlragul de a lua.

invild si pregiteascd. alimentele crescute din pimAnt sau culese de

l)e el - fie in bucetiria mamei ei, fie la un foc de tabdri.inr.ild cd mAncarea insemna mai mult decit ouile proaspdt

sl|dnse din cote! sau un pistrdv bine fript pe grAtar. Mancarea in-scrnna supravietuire.

invdle sA coasd, degi ii displicea si-9i petreacd timpul stind intr-unbc si impung6nd materialul cu acul. inlrili cum sd argeseasci. pielea,ecea ce nu fu, nici pe departe, leclia ei favoriti, ;i era capabili, daci nuirvea incotro, se toarcd. Hainele, invdlase, nu erau pur si simplu cevarlt purtat. i1i prolejau trupul, asemenea unei arme.

Respecta armele qi invilase de la o vdrstd fragedi sd curete un pis-lol, sd ascuti un cu1it, si punl coarda pe un arc.

inviti cum sd construiascd, cu ciocan gi fieristrdu, cum sd menlinigardurile in stare buni gi cum sd faci diverse reparatii la yechea casirLrsticd pe care o iubea la fel de mult precum iubea pddurile.

Nota Roberts

Un gard puternic, un zid solid, un acoperig care linea ploaia la

distanli - toate acestea insemnau mai mult decat un cemin fericit'

insemnau supravieluire.

$i, degi adlseori qtia, pur gi simplu invile magie' Cum si aprindi

un foc dintr-o suflare, cum si creeze un cerc in jurul ei, cum si vin-

dece o rani mici doar cu lumina dinliuntrul ei, cum si priveasci 9i

cum si pitrundi inlelesul celor vizute.

Invele, deqi adeseori gtia, pur 9i simplu, ci magia era mai mult de-

cit un dar de prequit; era o indemAnare ce trebuia cultivati qi o armi

ce trebuia folositi cu multd grije.

Magia insemna qi avea si insemne supravieluire

Chiar avAnd mincare' adipost, haine qi arme, chiar 9i avdnd ma-

gie, nu supravieluiseri chiar to!i. $i nu toli aveau si o faci in wemu-

rile ce 1i se pregiteau.

Fallon invala despre o lume care existase inainte de nagterea ei C)

lume plini de oameni, o lume de oraqe gigantice, cu clidiri impuni-

toare in care oamenii treisere qi munciseri' in acea lume, oamenii i;ifhcuseri o obiEnuinF din a caletori pe calea aerului, pe mare' pe dru-

muri gi pe cii ferate. Ba unii cil[toriseri chiar qi in spaliu' ajungand

pina la luna ce atdrna Pe cer.

Mama ei triise intr-o metropole, in metropola New York Fallon

qtia, din poveqtile ce-i fuseseri spuse 9i din cdrlile pe care le devora'

ca New iorkul fusese un loc plin de oameni, de zgomote' de lumini

qi de intuneric.Un loc care i se pirea fabulos Ei pe care igi promisese ci' avea si-l

vade intr-o buna zi-

$i-1 imagina adesea in toiul noplii, pe cind nu putea dormi qi pri-

vea zinele dansdnd in fala lereslrei ei.

Lumea aceea fusese zguduiti de rizboi, de intoleranli 9i de cru-

zime, exact cum era gi cea de acum. Aflase despre rizboaiele de alti-

dati - din cirli qi din poveqti. $i qtia despre rizboaiele ce inci llceau

ravagii - de la vizitatorii care mai treceau pe la fermi'

Tltil ei fusese soldat, cindva. El o invalase se lupte - cu miinile'

cu picioarele, cu mintea invilase cum se citeasce he4i qi cum si le

ProfeSia 23

deseneze, qi se imagina urmAnduJe, intr-o bune zi, ca sL fac| acele

cildtorii despre care gtiuse dintotdeauna cA-i erau sortite.

Nu era legatd de nimic in felul in care erau legali pirinlii ei de

lumea care existase inainte ca Blestemul si ucidd atit de mulli oa-

rneni. Miliarde intregi, se spunea. Multi iqi aminteau vremea in care

acele oraqe mirele cazusere pradd flicirilor, nebuniei, magiei negre.

Oruzimea qi ldcomia umane inci sufocau minlile gi singele celor care

triiseri pe propria piele acele clipe.

CAnd surprindea strefulgereri din viitor, $tia ce acesta avea siirducd gi mai multe flicdri, 9i mai mult singe, qi mai multi moarte. $icir ea avea sa face parte din toate. De aceea rimanea, adesea, treazi

noplile, str6ngindu-gi in brafe ursulelul de plug, un dar din partea

rrnui bdrbat pe care nu il cunoscuse inci.Atunci cAnd acele strifulgeriri din viitor erau prea apisetoare,

sc furiqa uneori din casi, in timp ce p5rinlii qi fralii ei dormeau, 9i

sc ageza afari, privind miculele zine sclipind ca niqte licurici. Acolo

sirr.rlea mirosul pdmAntului, al grAnelor, al animalelor.

De cele mai multe ori se cufunda in somnul liniqtit gi nevinovat al

rrnui copil cu pirinli iubitori gi cu trei frali mai mici enervanii, al unui

copil sdnitos, cu o minte curioasd qi cu un trup activ

Uneori il visa pe cel care-i fusese pirinte biologic, birbatul cu care

rrrama ei locuise in New York, birbatul pe care aceasta il iubise. Bd,rbatul

cirre, dupi cum bine qtia Fallon, murise pentru ca ea si trdiasce.

f-usese scriitor, fusese un lider gi un mare erou. Purta numele lui,

ll fel cum purta numele bdrbatului care o adusese pe lume, care o

.rcscuse, care o invdlase. Fallon de la Max Fallon, pdrintele ei biolo-

grL.5wift de la Simon Swifi, tatdl ei.

Doui nume, igi spusese Fallon, la fel de importante. Exact la fel

t um mama ei purta doui inele, cAte unul de la fiecare berbat pe care

il iubise.

$i, deqi igi iubea tatil cu toati profunzimea gi sinceritatea unui co-

pil, era curioasi in privinla birbatului de la care mogtenise culoarea

ochilor gi a pirului 9i care, alituri de mama ei, ii transmisese puteri

spcciale prin impreunarea cu ea, cu mama.

Nora Roberts

li citea ci4ile - toate cirlile erau daruri - Ei studia fotografia lui de

pe coperta din spate a acestora.

Odati, pe cAnd avea gase ani, se instalase in bibliotece, in compa-

nia uneia dintre ceriile lui Max Fallon. Deqi nu infelegea toate cuvin-

tele, ii pldcea faptul ci era vorba despre un vrijitor, unul care folosea

magia gi inteligenla ca si lupte impotriva forlelor riului.Candintrase tatel ei, simtise intepitura unui ghirnpe de remugcareJ

ce o ftcuse si incerce sl ascundi cartea. Tatdl ei nu era inzestrat cu

puteri magice, insi, categoric, erainzestrat cu foarte multe inteligenln'

Acesta o luasepe sus cu tot cu Yolumul respectiv, apoi se aqezase, ca

s-o cuibireasci in poala lui. Ei ii plicea teribil mirosul lui de fermi -de pimAnt, de animale, mirosul tuturor acelor lucruri ce creqteau in

jurul lorUneori gi-ar fi dorit s[ aibi ochii ca ai lui, ochi ce-qi schimbau cu-

loarea de la un fel de verde la un fel de auriu' sau in care cele douinuante se amestecau, pur qi simplu' Cand iqi dorea aqa ceva se simlea

Yinovate fali de Max.

- E o carte bun6, ii spusese el.

-Ai citit-o?

- Da. Mamei ii plicea foarte mult si citeasci. iati de ce ea $i tatel

meu au amenajat inciperea aceasta pentru cerli. Nu e nevoie si as-

cunzi nimic de mine, scumpo. Absolut nimic.

- Pentru cl eqti taticul meu.

I se risucise in brale, lipindu-qi fala de inima lui.

- Tic, tac, tic, tac. Elti tdticul meu.

- Sunt teticul teu. lnsi n-ag fi a\-ut ocazia asta dace n-ar fi existat

Max Fallon.El intorsese cartea astfel incat se poati privi am6ndoi fotografia

bdrbatului brunet qi chipeg, cu ochi de un cenuqiu intens. N-ag avea

cea mai frumoasi fetili din lume daci el n-ar fi iubit-o pe mama ta,

iar ea nu l-ar fi iubit pe el. Daci nu te-ar fi adus pe lume pe tine. Dacl

nu v-ar fi iubit pe amindoui suficient de mult' daci n-ar fi fost sufi-

cient de curajos ca si-qi dea viala ca si vi protejeze. ii sunt profund

recunoscitor, Fallon. Lui ii datorez totul.

- Mama te iubeqte, tati.

Profelia

- Da, aqa e. Sunt un tip norocos. Mi iubefte $i pe mine gi ve iubeqte

rii pe tine, 9i pe Colin, Ei pe Travis.

- $i pe copilagul care va veni curAnd.

- Da.

- Nu e fetite.

O spusese cu un oftat prelung, indurerat.

- A, da?.

- Are un biielel in ea, din nou. De ce nu-mi poate face o surioard?

[)e ce imi face mereu frafori?Auzise hohotul de r6s din pieptul lui atunci cdnd o strAnsese in

bra(e.

- La drept vorbind, asta ar trebui si fie treaba mea. Presupun cd

pur gi simplu aqa stau lucrurile.El ii dezmierdase pirul lung qi negru in timp ce vorbise.

- $i presupun ci asta inseamni c6 vei rimAne qi pe mai departe,

inevitabil, fetita mea favoriti. I-ai spus mamei tale cd e biiat?Nu vrea si qtie de ce gen e. Preferi si se-ntrebe.

- Atunci n-am s1-i spun nici eu. O serutase pe cregtet. E secretul

n0stru.

Tati?

-Mmm?- Nu qtiu sA citesc toate cuvintele. Unele sunt prea grele.

- Ei bine, ce-ar fi si-!i citesc eu primul capitol inainte se ne intoar-ccm la treburi?

O mutase astfel incit si se poati ghemui in bralele lui, deschisese

i.rrlea la prima pagini qi incepuse.

Fallon nu gtiuse cd Regele Vrdjitor fitsese primul roman al lui Max

lr.rllon - sau poate ca o parte din ea qtiuse, cumva. insi avea sd-gi

irminteasce pentru totdeauna ce tatil ei ii citise acea carte, capitol

dupi capitol, in fiecare sear6, inainte de culcare.

$i astfel, invi{i. inviqi despre bunitate de la tatil ei, despre gene-

rozitate de la mama ei. invi{i despre iubire qi lumini Ei respect din(irninul fi lamilia qi via(a ce i se oferiserd. invitd despre rdzboi 5i

I

26 Nora Roberts

greutili $i suferinli de la cdlatorii, mulli dintre ei rinili, care popo-

seau la lerma sau in satul din apropiere.

Ficu leclii de politici qi le gisi enervante, cici oamenii spuneau

prea multe qi {hceau prea pu{ine. $i la ce era bund politica in condiliile

in care, conform rapoartelor, guvernul - un termen atat de vag pentru

ea - incepuse reconstructia la trei ani dupi Blestem, insi se pribusise

din nou inainte si se incheie Anul Cinci?

Acum, in cel de-al doisprezecelea an, capitala Statelor Unite - care

numai unite nu i se pireau lui Fallon, nici in trecut, nici acum - 16'-

minea o zoni de rizboi. Facliuni ale Cetelor de Ucigaqi, grupuri din

sAnul Nepdmdntenilor Malefici 9i cei care slujeau cultul Rdzboinicilor

Puritilii duceau o luPte acerba pentru putere, pentru pemant, pentru

mirosul singelui. Luptau unii impotriva altora, aparent, dar 9i impo-

triva celor care ciutau si stdpineasci sau sA guverneze'

Degi Fallon igi dorea pace, igi dorea s[ construiasce gi si cultive'

inlelegea nevoia, datoria de a lupta 9i de a apira. Nu o dati igi vizuse

tati'l inarmindu-se qi plecAnd de la fermi ca si-9i ajute ul vecin care

avea nevoie de proteclie sau ca se lupte' aleturi de allii, pentru apira-

rea satului. Nu o dati ii vizuse ochii la intoarcerea acase 9i qtiuse cicele petrecute duseseri la virsare de senge 9i la moarte'

Fusese crescutd ca sA lupte, ca sa apere, la fel ca qi fralii ei Chiar 9i

vara, pe cAnd ferma se scilda in lumina soarelui, recoltele erau gata de

..."rig, iu. fructele se copseseri, chiar 9i pe cind pddurile forfoteau

de vinat, dincolo de ogoarele gi de dealurile de acasb se duceau, in

continuare, bhtdlii amarnice

iar timpul ei, copili,ria ei, gtia, se scurgea asemenea secundelor

marcate de ticiitul ceasului.

Ea era Aleasa.

in ziiele in care fra[ii ei o hirluiau - de ce cdzuse pe capul ei ni-pasta de a avea frali? - atunci cind mama ei nu inlelegea nimic' iat

iatil ei avea agteptiri al naibii de mari de la ea, qi-ar fi dorit ca acele

secunde sd se scurgd mai rePede.

Alteori, turba de furie. De ce tocmai ea si nu aibd de ales? Chiar

deloc? $i-ar fi dorit si vineze gi sd pescuiasc[, si cilireascl, si alerge

prin pidure alituri de cAinii pe care-i avea. Chiar 9i alituri de fralii ei'

Profe{ia

$i, adeseori, plingea pentru fiinia in care ceva mai presus de ea,

ceva mai presus de pdrinlii ei, ii poruncea si se transforme. PlAngea

la gindul de a-qi pirisi familia qi casa.

Creqtea inalti qi puternici, iar lumina din ea ardea orbitor. Gindulh ziua in care avea si implineasci treisprezece ani o umplea de spaimi.

Reflecta, invergun atd,la ziua aceea * reflecta, inverqunati, la tot ce

cra nedrept in lumea ei, la tot ce era nedrept in lumea largi - in timp(c o ajuta pe mama ei si pregiteasci masa de searl.

- O si fie furtuni in seara asta, o simt, spuse Lana, impingAndu-;i

rlc o parte pirul blond-caramel pe care qi-l prinsese in cregtetul capu-

lrri inainte sl se apuce de gitit. lnsl e o seari perfecti pentru mancat

,rliri. Scurge, te rog, cartofii iia pe care i-am fiert.Fallon porni, bosumflate, spre masina de gitit, zicind;

De ce trebuie si getqti tot tu de fiecare dat6?

Lana scuture uqor un bol acoperit. iniuntru se aflau felii de ardei

ploaspit culegi din gridini qi puqi la marinat.

- Tatil tiu face gratarul in seara asta, ii aminti ea lui Fallon

- La inceput tu le fbceai pe toate.

imbufnati, Fallon incepu sl arunce buci$ de cartofi in strecure-

loirrea din chiuvetd.

- De ce nu se ocupa tati, sau Colin, sau Travis de toati treaba?

Ei mi ajuti, la fel ca tine. $i Ethan la fel - el acum inva{i. Dar ca

sri ti respund concret la intrebare: imi place si gitesc. imi face plicere

sii pregitesc mancare, in special pentru familia mea.

Dar dacl mie nu-mi place?

Fallon se risuci pe cilcAie, o feti$cane inalte gi zvelti care, in acel

nroment, era toate numai ochi cenugii precum norul de furtuni 9i

, hip incruntat sfiditor.

- Dar dacd eu, pur gi simplu, nu l'reau se getesc? De ce trebuie sillc lucruri pe care nu weau sd le fac?

- Pentru cI noi, cu toiii, facem asta. Din fericire pentru tine' sap-

r.inrana yiitoare se schimbi tura qi treci de la ajutor de bucdtar la per-

ronal de curifenie. Te rog si condirnentezi cartofii ca si-i putem pune

l)c grAtar. Ierburile le-am tocat eu deja.

Bine, grozav.

28 Nora Roberts

$tia ce avea de ffcut. Ulei de misline, ierburi, sare, piper La fel cum

gtia ci aveau uleiul qi acele mirodenii pentru ce mama ei, impreuni cu

o vrijitoare de la o fermi din apropiere, selectaserl trei acri de pimAnt

arabil qi ficuseri o waji ca si creeze acolo un climat tropical' Plantaseri

mislini, arbust de piper, arbore de cafea, bananieri, smochini qi cur-

mali. Tatll ei muncise, alAturi de ceilati, ca se construiasce prese pen-

tru uleiuri gi cuptoare de uscat pentru fructe. Toatd lumea muncea cot

la cot, toate lumea se bucura de roade. Fallon ;fla acest lucru'

$i totuqi...

- Ce-ar fi si duci astea afari qi si-i spui taGlui teu s6 se apuce de

preparat carnea de Pui?

Minati de proasta ei dispozilie, Fallon ieqi din casi plgind apisat'

Lana igi privi fiica, iar propriii ochi albagtri precum cerul de vari fura

umbrili de nori. iqi spuse: ,,Vine furtuna $i nu doar una''

Mincard la masa mare de exterior construiti de tatil ei gi pe care

acum erau aqezate farfurii colorate, qervelele de un albastru intens qi

flori de cAmp in urcioare mici.

Mama ei linea ca masa si fie aranjatd frumos' lase pe Ethan se

aprindi lumindrile suflAnd spre ele, fiindci asta il fecea intotdeauna

si rddd. Fallon se trinti pe un scaun lingd Ethan Pe el nu-l considera

la fel de enervant ca pe Colin sau pe Travis.

Pe de alte parte, avea doar qase ani. Avea si-i vind rindul 9i lui'

Simon, cu claia lui de pir castaniu decolorati ici-colo de la soare'

se aqezi gi el, zAmbindu-i Lanei.

-Arati grozav, iubito.

Lana ridici paharul cu vin flcut din propriii struguri'

- Meritul ii revine maestrului care a pregAtit gritarul Suntem re-

cunosc5tori, adiugi ea, aruncindu-i o scurti privire fiicei sale' pen-

tru mencarea pe care noi inEine am produs-o qi pregitit-o Sper[rn si

vini Ei ziua cAnd nimeni nu va mai fi nevoit s[ indure foamea'

- Mie mi-e foame acum! anunli Colin

- Atunci, fii recunoscitor ci ai mincare pe masd'

Lana ii puse in farfurie o pulpi de pui - favorita 1ui:

Profelia 2e

- L-am ajutat pe tati la gritar, afirmi acesta atunci cAnd Lana ii

rdiugi in farfurie gi cartofi,legume qi un qtiulete de porumb proaspdt

tlcpinuqat. Deci n-ar trebui se fiu nevoit si spil vasele.

- Argumentul esta n-o sa !ne, fiule.

Simon umplu farfuria lui Travis in timp ce Lana se ocupi de cea

rr lui Ethan.

Colin fluturi. pulpa de pui prin aer inainte de-a mugca din ea.

Mogtenise ochii tatdlui siu, un ciprui ce bdtea inspre auriu gi verde,

i.rr pdrul, cu citeva tonuri mai deschis decdt cel al mamei lui, era de-

L olorat de soarele verii. !i, ca de obicei, se ridica in smocuri ce refuzau

sri se lase imblinzite.Eu am cules porumbul, spuse el.

Travis, deja infipt zdravin in mincare, ii dddu un cot lui Colin.

Noi l-am cules.

Irelement.

- Vanf, il corecti Stmon- lrelevant - 9i nu e aqa.

- Eu am cules poru mbol in cea mai mare parte. At trebti se conteze.

- in loc si-1i bali capul cu vasele - pe care le vei spila, in cele din

urni, poate c-ar trebui si-!i minAnci porumbul, sugeri Lana, aju-

t;rrrduJ pe Ethan sa-gi intinde unt pe gtiuletele lui.

intr-o societate liberi, toati lumea are dreptul la vot.

- Picat ce nu triie$ti intr-o astfel de societate.

Simon il impunse pe Colin in coaste, ceea ce il Ihcu pe acesta si-irirrnbeascd larg, aritandu-gi toli din,tii.

- Porumbul e bun!

lithan, deqi igi pierduse cdliva dintre dinlii de lapte, muqce, entu-

rilsr, din qtiulete. Avea ochii albagtri ai mamei sale, frumosul ei pdr

I'krrd si cea mai vesele dispozilie posibile.

Poate cd am sA candidez la pregedinlie, igi suslinu Colin, in con-

tinrrare, punctul de vedere, bdiatul nefiind nicidecum genul care sd se

llsc descurajat de obstacole. Voi fi preqedintele Fermei qi Cooperativei

,lc lramilie Swift. Apoi al satului. Am sd-i pun numele de,,Colinville"

'.i r am si mai spdl vase niciodatd.

Nu te-ar vota nimeni.

30 Nora Roberts

Travis, care semdna suficient de mult cu Colin incit aproape c-ar

fi putut sA fie luali drept gemeni, pufni in ris.

- Eu te-ag vota, Colin!

- Dar dacl aq candida qi eu la preqedinlie? il intrebi Travis pe

Ethan.

- V-aq vota pe amandoi. $i pe Fallon.

-Pe mine se nu ma biga{i in asta, riposte Fallon, plimbdndu-Ei

mAncarea prin farfurie'

- Nu poli vota decat pentru o singuri persoani, remarci Travis'

- De ce?

- De aia.

-,,De aia' e un argument stupid.

- intreaga conversatie e stupida, declarl Fallon, fluturind o mAni

prin aer. Nu poli fi pregedinte pentru ci, 9i daci ar exista vreo struc-

ture de guvernare reali, tu nu eqti nici suficient de mare, nici suficient

de deqtept.

- Sunt la fel de degtept ca 9i tine, replici Colin, iar de crescut am sd

cresc. Pot si fiu preqedinte daci vreau. Pot se fiu orice weau eu'

- in vise, adiugi Travis, cu un ranjet

Pentru care se alese cu un qut pe sub masi, pe care se gribi siJ

returneze.

- Un preqedinte e un lider, iar un lider are datoria de a conduce'

spuse Fallon.

Cind ea siri in picioare, Simon didu sd spuni ceva ca sd aplaneze

conflictul, insd surprinse privirea Lanei.

-N-ai tu habar ce inseamni si fii lidet zise fata'

- Tu n-ai habar de nimic, riposti Colin.

Ea ii rispunse:

- $tiu ci un lider nu se apuci si dea numele lui locurilor prin care

trece. Etiu ce un hder trebuie si fie respunzitor pentru oameni' si' se

asigure ci au hrani gi adipost, trebuie si decidi cine merge la rdzboi'

cine tre,iegte qi cine moare. gtiu ce un lider trebuie se lupte, poate

chiar si ucidi.

Profelia 3l

Mania ce clocotea in ea stdrni in juru-i un nor de scAntei rogii, care

ardeau cu furie.

- Un lider e cel la care ceilali vin si caute rispunsuri, chiar gi atunci

cind ele nu existl. E cel pe care il acuzi toate lumea atunci cind lu-

crurile merg prost. Un lider e cel care trebuie si faci lucrurile cele mai

rrcplicute, chiar dacd e vorba de spilatul nenorocitelor de vase.

Se indepirti furtunos,lumina furioasd urmind-o in casd. $i trAnti

rrla in urma ei.

Ea de ce are voie si fie obraznici si nesuferiti? vru Colin si stie.

I )c ce are voie sd fie rea?

Ethan, cu ochii inotAnd in lacrimi, se intoarse spre mama lui gi o

irrt rcbi:

- Fallon e supdrati pe noi?

-Nu, puiule, e supirate $i-atat. O s-o lisim pulin in pace, bine?.jt)use Lana, aruncindu-i o priyire lui Simon. Trebuie doar si se

liristeasci. O si-gi ceard scuze, Colin.llaianrl se mullumi sd ridice din umeri.

- Pot si fiu pregedinte daci vreau. Nu e ea ge{h peste lume.

Lana simli cum i se stringe inima.

V-am spus c-arn fbcut pldcinti cu piersici la desert?

Plicinta, dupi cum bine qtia, era o soluJie care nu didea niciodati

11cq atunci cAnd venea vorba s6-i binedispund pe fiii ei. Desigur, pri -

rrresc doar cei care minAnci totul din farfurie.

$tiu in ce fel putem, apoi, si ardem caloriile din plicinta aia, le

',lrtrse Simon, care, sincronizindu-se cu Lana, reincepu si manance.

llrr scurt meci de baschet, propuse el.

I)e cdnd amenajase o iumitate de teren intr-o parte a qurii, bas-

, lrctul devenise una dintre distracliile preferate ale bdielilor.

Eu vreau si fiu in echipa ta, tati! striga Ethan.

Sirnon ii zXmbi larg lui Ethan gi-i fbcu cu ochiul.

O sd Etergem pe jos cu ei, campionule.

S o crezi tu, zise Colin, repezindu-se din nou la mdncarea dint.rrlrrrie. Eu qi Travis va vom zdrobi.