Prof. Pr. D. STANILOAE - Temeiuri Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste (in Revista Studii...

8/3/2019 Prof. Pr. D. STANILOAE - Temeiuri Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste (in Revista Studii Teologice 1952, Nr

1/13

S T O O D T E OIE ll!T ! IItS TIT UT 'IL O I T EO L .O G IO ED rl "!'BIA

prof. IJillc. O. ]juCAWI)8Chi)Datoriile inc1Jvidului fata de coree-tivitate dupa conceptta cr~tina.

I '

Prof. Pro D, Shini.lo[l8) 'I'emeluri dcgmatice : ; > i duhovnt..esopentru v:latn- monahala de obste.

P1-0f, Teodo 11


2/13

Prof. Pr~D. Staniloae, 16).

~~t fel ~e_~ta .chjnovi~la era eeva eu totul nOll, nemaiauzibMembm comunltatn pI'lIDare dill !erusalim ~i aduceau aveQ'j!e pe1'.1, Dr. Schlwletz, op. cit., p. 79, lliLlpl\ Vita Anton.tl, rop. XVI, "l'IQ"l5. IdeD1, op. oit., p. 149.16, l{(111 Jieussl. 01'. cit., pp. ]22-l23.;17. Dr. Sch1wlolz. < i V , oft., p . 149.


5/13

376 STUDII 'rjJ;OLOGIC~:

18. K. Heuss;, op. ca., p, 124. .~19. Idem, 1.bide1n, p. 125.20. lTie de. P(J;ch{Yme, text 1ne'i'i'tph.it-iq-U6 et t.ra4uctiCflt, .fr(!,nr;(J}~-e~ ]:a. E.. . A . ' 1 1 l . . l . i ~neau, M,om1.ments lJOUT servi1' it l it ue toi re de l 'EgZ i. ..~e de. tEgypte ohn':t'ienn'o' lV1.(.V-e'

8i6cle: Histoire de St . Pachome et de tSBSC01IMn.wn.aUtes. 'DQ6.':u1n.ents coptes ~' artabes,",:tramuts. In: Ltrnn~&e8 d1J..MUS66 Guimet, t. 17, Parts" Leroux, 1889, p. 31.:'21. Dr':Schiwi.et.z,011 . cii., p. 155. Pahornie 1nsu~iacccntuiaza faptul ca in viat&de obste, Hecar


6/13

1'I I' I I I II,(,I,~~ I' ..i' II j, I I t' III (~I . (I 4 t II II,

fns!i~ \ Iupta cu patlmlle, !!lsa~l ssceea, e 0 lUptA pe~~~ru Iubire, 1 J I i _ It1[~tnpcntru iubirea senreDi!or nu se poab~ duce odec:at in InlJl??ul lor. Chlar It :franarea poftelor egoiste aduce (;11sine 0 largire a conditiilor de eXlstentap: e nbru someni.Dar iubirea fat;a de ei prin prin Ingiidutrealor 24): .Monahii nu' prea Bunt a rab.2A. FftI't' Trt'I'"lfli I'Pi rut 1I.v",'nhrum "}l}{1I, MIJ;{nl l, 1" n XXfT, j'ol nil


7/13

!4 'I' IJ I> r I " I': () I, 0 ,; 1I' 1\ :LoanCasian, dupace a. petreeut zeee ani ill EJgipt (38.5-J9~)" des~rkcele trel feluri demonuhi astfel: Trei sunt felurile monah~m~lUl ill~gl~~,dintre eari doua sunt toarte bune, jar ~l tz:e~leacu ~ot~ lipSlt,de ealdulasi cu totul de evitat: primul este al ehinovitllor, can Vlejumd in ob~t.e,~e~armuesc de judecata unui batran. Ce~mai ~are .n~m::r de monahi di~Egipt SUIltasa ial -doilea e alanahore.plo~, can mal.:ntal au foot form~tl

in ehinovii si desavarslndu-se in convietuirea eu altll. ~u ales ascunsurilesingura.tatii; al treilea e eelcon~amnabi~ a! Sara?altilor 29). :,-e~sta eun f,eleu totulrau (deterrimum) : ; : 1 necrec;unews.'ei, SfLUIn rcalitaLc sing-uri, f>11'il pilstor, !nnand manastirii atatea ruijloace l1iei l'enuntand ia ee z me, pnmese a a a IUIIIII I lor, Dll UleJ)omnualil. Dropt lego au vOluptnteador.ln~elo,r,umin


8/13

38. III U. IJ liT K (J L U 'J I o ij;Ii~iIntinde mana ;doa.rrme cat vrea ; T IU ee teme de nimeni: face ee voie~tll;pe toti iisocoteste inferiori ; e mai des illorase decat in chtlie, Intre fratlsimulcaza modestia eel ce se ciocneste cu multimile in ipi'~te 34).Propriu zis, Fer. Ieronim nu osandcste aici pe adevaratil anahoreti,ci pe cei falsi, pe cei ce au imbra.tisat viata pustniceasca, fayil.sa fi ajunsla desavf,rsire lTI eea chinoviala, loan Casian Ii prezlnta pe acestia ca peaI patrulea fel de mcnahi: Este si un al patrulea gen. care a rasarit decurand intre cei ce se mangaie cu lnfatiarea ~icu ehipul de anahoreti l? icari la inceput, printr'o ardoare seurta, se arata doritori de perfectluneachinoviei,in vreme ce neglijeaza taierea vechilcr obieeiurl !ii patimi Ili nuSILnt multumiti sa poarts jugul um'Iintei ~i al rabdarii~i dispretuese sa .,8e

supuna batrfmilor ; deaceea l~i cauta chilli separate ~j doresc s a , petreacasolitari, ea astfel, nehjirtuit! de nlmeni, . s a poata fi socotit i dc oameni rab-dator', blanz! si emeriti, Aceastii viata, mai bine zis molescala, rm permitenicicand acclora, pe cari odata i-a inf'ectat, sa ajunga la desavarsire. Inaeest modei nu numai ea TIntaio voile, lor, ci le InU1T,2sClll riiu, in vremece nu sunt provocatt de nimeni, ca pe un venin. mortal ~i Iauntric, care eucat e mat ascuns, eu atat produce o bcala nev'ndecabila celui ce 0poarta,Ciid dil1Pcspect pentru chilia singuratica, nimeni 1l1! indrjizneste 's a deala iveala patimllc solitarului, pe care acela preferii sa le ignoreze decal.sa le vindece. Dar virtutile nu se J1.J3SC prin ascunderea patimilor, cl prinlupta cv ele 35).

Pe anahoretii adev1i:r;ati, Fer. Jeronim Ii acceptii, 'Dar insusirile Iortrebue sa fie cu totul exceptionale. Deaceea continuii, dupa eele de malinainte: Deei ce? Osandim viata soltara? Catusi de putin nu, Caci amlaudat-o adeseori. Dar din inguuttmca mam.ast il' jJor;: ;i ,[I. acestui mod de viatli.vrem sa iasa ostasi pe carl asprimea pustiului nu-l lllspa,imantiil; cad audat mult timp ]Jiroba vietuirii lor; cari au fost eei mai. mki dintre tori, casa f'eeel dintl\.i dintre toti; pe cad niel faamea, Hiei satUI'area nil i-a. birilitvreodaUi; cari s'e bueudi de s2x~icie; a diror 'purtfrrl?~grai,' p.rivir~ Ine.r~.lnvi\.tartura, ~evirtuoasa.;' eari nn Jtiu sa se :a.rate, a,selnenea unor oar.neniinepti, plini de putere impotriva dradlor, ce luptil.contra. lor, ca sa lit-rneasca pc oamenii neexp!2rimentati ~i de rand ~i prin aceasta s!i adunecas;ti!, 'llrh 36). 1

Sf. Efrem Sirul s{)(~otefltechia.r ea hiei petreccroa indelungat1i. intr'oehinovie nu ajunge pentru 0 pregl:i:tlre suficlenta spr,e viata pustni.eeasdi ..Se cr, pentru ea aptitudini spec'ale 9i I ')xeeptionale . .A1Hel atragerea. pus-UuIui devine 0 ct.wsa pTimejdioasa pentm chinoviji, oi.spita a. di.avoht-lui 37), la r lo an Cashn 'P!rezinta pc un l .l '1l!ahotet eelehm, pe avva loar.revenind, dupa 20 de ani de pustnicie, inclimovia In care petreeuse ma'inainte 30 de ani ~i motivandll-!)i ace'aJst.ii revenire asHel: In ac"a,stavietuire (de. obliJte) nu enId gdja de lllanuirea rnuEdi zilnice, nid jYl'eocuparea. d'e a 'vinde iii curriplh1R,nid igrijaLn.ev,itab' la de painea dep~8tf'an, !!lici grija de Jucrurile tru,peliJti, si in sfa:{~it nici ma.n.dria laudei om!'; )4. Ep. ad .RU~ticum; 1 'ljgne, P. L . XXIJ, cO L 1097.SU.Col'lat. XVII[; Mlg-nn, P.G. XLIX. col. n09-l:1161 1 ( ; . 11)~lem..~l7, f ' f' 11'lludfllu(ll, OW'fH In'H('r~ltl Rnn"!S\, 1773~177r;, 1 I, pp _ii1t\~~\17 ",1"11'11,

'!~ Ih ldl'llI, I II (I lin I,n PnH1 I M HC1 f 'iU l , r " tl l l" I lI ' Ht i i .1'0111'11' 11111hi, limo p 1\1

~ r II II 'I T~, () t. II I, I (j,1I'IIl'~tl, cllIre e m a l Ii le cU II'a U in fata l u! D um ne ze u decat a,oole,a:nlc~tc adeaca i ili marile osteneli ale pustniculuts. Sau: Mai bin"Ii credincios fiigaduinteIor mai mid, decat neercdincios cmarl 38),

Daca mandria este cea mai teribila dintre patimi si cea maidWl5.daciins:t , daca egoismul lSii gase~te in ea ult'ma transee, iarnlttmul obstacol, apoi, desigur ca, viatacare poate sil. vindece sI'lltima este viata cea mai lnalta ~i cea mai ccrespunzatoare emonahului. Deaccea, loan Calli a n zice : Scopul chncvitului esteIIice ~i sa rast iglleasca toate voile sale ~i, dupii porunca man:I, desavar~irii evangheliec, 1 0 3 . Ill! cugete nimic 31 zilei de maine.j!,u, desigur c 1 i nu >0 poate implinl decal chinovituls 89).In acelasi sens considera Sf, Etrem Sirul (t (573) da~uir8'apu care 0 face monahul frat 'mii,ca ineoronare a tuturor vircuh;ruinta deplina asupra cgoismului. leriid,1ren de sine, dedo bunuri, ca >0 implinire a tuturor bune, pe aceasta sa olcpadarea ~ide sufletul sau. $i care este de sufletulsau?ulne-si cu totul desavarsit sa. se dea voile salenleidecum sa TIU 1e ma.i faca .. , , ; : 1 i . sii TIll a sa s' lfara. de Imbr1kamintea 'pe ca re 0 poartji, CR dn pli.r1;il'8 s iir1ira gl'ija, eele porunc'ts lui numal savar~il1du-18 ell bucurio totdeen un cumparat en cinst.t ~i scump Sangele Iui Hristos si ca un rcunoscator pe toti fratii l i mal ales pc Inai.nteI


9/13

,11H I!ITUtlIJ. TlIlOLOG11.1J!: I'i 'r tT t) L 1 '1' u : 0 J. 'I \.l I C 11e mal de folos petrecerea eu mai multi 41), zice el, Bunurile acestei vietisunt asa de multe ca nict nu sepot numara usor toate 42). El vede aeea-iJtlLviata impus i i . de terneiuri moral-pedagogice, de legi ale fir i i omenesti91de temeiuri dogmatics.1, Temeiurile moral-pedagogic!' sunt ~i de multe. Sf. Vasile ilJratiicateva :a) Omul nu se ponte desavar~i dedit ajutat de sfatul, de observatiile~i de iubirea altora, Ciici singur pe sine nuse poate .nici eunoaste din to at!'Iatur-ile, neputandu-se 'pune in chip izolat In toate situatiile i neputandu-sejudeca pe sine fa ra crutare, ~inll se I~oate nici indrepta, negasind in sinedestule resurae de putere pentru aceasta: In singuriitate nu-si va cu-noaste nieiunul USOI' scaderile sale, neavand pe cineva sa-l mustre (sa: i19 'Scoata la ,arata;e) ~j sa-Liudreptecu blandete 1$1cu bunatate. Desigur,I j ! i mustrarea venita dela dusrnan, produce adescori in barbatul recunosca-tor dorinta de vindecare. Dar pacatul se tamadueste cu \ltiinta de catreeel ce iubeste cu sinceritate. Cad eel ce iubeste, zice, mustra cu sarguin-til si eu grija (P1'OV. XIII, 24). Dar unul ca acesta cu aneveie poti gasiin stnguratate, daca nu ai fast unit cu el mai inainte in via.ta. Deei tlseill tampla ceeace s'a zis.: Vai celui singur, ca, de va cadca nu e cine sa-lridic (Eel. III, 10) .Si rnulte porunci se implinesc mai usor de multi, darde unul, nu. Caci in lucrarea uncia, efmpiedecata alta 42 bis.).In ohsts monahii se not indemna Hi sustine intr'o continua trezvie Sm -. potriva ispitelor .d e deJasare_ Obstea O;J preocuparile ei exclusive de vi.ataduhovn'ceasca, intretine 0 atmosfera de trezvie, de nazuinta spre necon-tenita ,'uaintal'e in desavarsire. In aprobarea cbsteasca a ceca ee e bun siin condamnarea pacatului, f'iecare afla un sprijin pentru progrcsuleau:Spre pastrarea bunurilor date nOl la dela Dumnezeu e mai de f010S viataobsteasca dec at singuratatea, si spre pazirea de uneltirea dusmanului emai sigurii nedormirea celor ce vegheaza, candpoate unuia i5e intftmplasa: atipe.asca ,spre aceI somn de moarte, de care ne-a lnvat,a.t David sa n,~rugam sa un vina peste noi, zicand: Lumineaza ochE mei ca sa nu adormsp're moarte (Ps. XII, 4), J.ar celui ce a paca.tuit II este mai u~;cara. r"Ove-nirea din pa.cat, I'u,f>inandu,se de condamnal'.ea rost.ita decei multi In-tr'un cuget, inetH ise potrive~te cuvimtu!: Ii ajunge lui certarea .acea-sta dela mai multi (II Cor. II, 6). Deasemenea eel 00 lucreaia bine arein eerc.area ~i .aproharea bptelor sale decM,re mal multi, un temei de malmu)ta sigurantlL Caei daca in gura a doisau trei m,a,rtori va sta, totcuvantll1 (Matei XVIIT, 16), en atilt mai necliHita sigumnta va ca~tigaeelce faee un lucru bun, in miirturia mai cmultora 43).b) III via,ta de ob~te, .moravurile de multe feluri a.le oamenilor 5e uni-fica,ccllfigurandus& dupa regula comuna si l1onl'Lativaicare ullma.resteformarea cre~t inului desava.r~it ; : ; ; i dupa.chipu! sll 'perio~' al eel l1i ce s'areaJiza:t pc sinei;li poate servi de model pelltrll tot binele (Dlt6o?' ';'ftX r;o;v-.1" &'(o:eo5), care el trebue sa fie cOllducator H)' "Deoa,reCB momvurj:\e-------_- \

4:1. R,r:.r;Hlae f.u.siuf_.' tJ'Hdalac, Rflsl? 7, M,i,gne, P.G. XXXT, Cnl. ~28.42. IbIdem" co~ 932,-12 his. lI}ljlCm ('f)1. ~2f).1 1 :1 , I IH i l~ u l, I'ol. O : - t : . ! : .'II (;Hr~if"f Ir.'lITU1, r\lI~ llr' 11 r: X :\"'X I, 1"01. ~7{1

IInmElll l lor sunt felurlte ~linu toti judecll. la fel despre ee le de rolesuu so nasca neorandulala prin aceea ell.: vietuiesc dupa V10ia lor,,,~ozo.t ill f,l'uute pentru a conduce pe ceilalti, eel ce sedistinge pridl'nta, statornicie ~i integritatea vietii, ca binele din el s a , devina pritntie comun tuturor. Caci precum, daca mai multi pictori deseneazal.urilo unei singure fete, toate tablouril lor VOl' fi asemanatoare intpcntru faptul ea se a,sc.8manli unei singure fete, a\,u, moravurile celIl" daca 'se straduesc in imtarea unuia, VOl' avea stralucind in elepecetea cea buna a unci singure vieth. Toti se vor mo'dela. ( t lJ~" ' (} ' l jOOd!lpa eel (lin f 'runte 44 bis.).

c) Numai in' viata de obste se exercita ernul cu tolos invoilor sale proprii; in lupt a en patima mandriei, fortiireata ultimamai crzistcl1ta a egoismului: Deci punaudu-seIn frunte unul,vortoate voile particulaf'c ... Iar ascultarea adevarata ?i desavar~iUi aondusi de conducator se acratil In .aeeea, ea nu numai se ret'n denecuvenite, dupa sfatul inainteetatatorulul, dar nicice,l de laudasavar~esc fiira voia aceluia. Caci infranarea ~i toaJtii chinuirea trupde 0:;06. Dar daca cineva, urrnand propriilor sale porniri, face cplacut lui si nu asculta de sfatul jnailltesta~iitorului, mai mare vascala decat f'apta sliva~it:L Caci cBI ce s'a impotrivit stapa.nirii, spotriv.t ponmciilui Dumnezeu si plata ascultari! c mal mare deditbuna a Infraniitii 45).

d) Nevointa in singuratate nu aduce folos si altura, ci poatspag-ubi p~ altii prin banuelile ce 9i le poate atrage eel de a caruivietuire nupot da miirturie li d altii : Cei cese d'2spartese de via ta oita ~i se nevoiesc spre 0 viata mardumnczelasea, Sa nu se nevoiassine, 'nici in singuratate. Caei 0 astfel de viata trebue 'S w fie eu maca s a fie In afarji de banuiala rea. $i precum legea duhovniceascaieste sa fie maiputini de zece cei (;13 mana.ndi pasca tainicfi, la feltrebue z ; 1 \ . fie mai bin""mai lllulti, dcat mai pu\'ni d" z8c0, eei CB se n'.impreun1i in vietuirea duhovnibr:ascii 45 his)..I!. e) Viata de ob~te trebue sa fie atat de totalii, iudt nici macartenii p':U"tiale sa J1 U xistcln Coftdrul ei,ci fiecal'e sa fje Ja fel de apde totL Cad priet!':lliile pa.r1;iale produc preferinte, nedl'epta1; iri,d.eshinari, sunt, cu uncuvant, llagubitoare din punct de vedere moraC2SC dragostea intre membrii ohli'tei ?i .sliibese eomun1tatea. AceaslilOUa fonma. a egoismului. Tin la unul mai Inult ~i-lsustin,ca sa mtina l} i tl pe mine impotriva alto~a: dar in viaya de obfit" legea dr lanu ingii.duie prietnii ~i Insotiri partiale_ Ciid in mod neeesar afectparticu!are pagubesc al'mnnia ob'7teasca. Deaceease ouvine a, privin masuriie-galil"cll aceea:;;i dragoste unii la aWi ~i 0 s in gura masiubirii,sa domneasca In toa;t1i obs;bea. Iar daea S~ va afla vreul1ulo af0ctiune iubitoare mai mare fata de vreun frate monah, sau ruNnl altci;Jl~V" pentn.l indiferent ( ;are pret",xt, acela, 'ca, U!1ul ce nNl

11 1 1 1 " 1 , {'UlIn! (I'(('dir' 1 1 / 1 ip,'1V, ' I ', n . .xXX,I, (:01, ~~,I,,1/, l I i / I I I ' 1 1 iF-, 1 ~1! /I,lt/ Hi I ~d W ill


10/13

366 lI'tUDll ~1II0LO~IOI ~ '1 1,I LJ I 1 'r I!l 0 L o 0 I C Ij;~e~te ob,tea, il! fie mustrat. Caei prea multa Iubiee pentru 0~ingurl per-soana arata Iipsa de mare iubire fat1i decelelalte 16),Fiinddi sunt datort toti s a Be iubeaeca unii pe alt'Icuaceeasi rnasu-ra a afectiunil, e nedrept sa S8 afle in obste oarecari prietenii Iji grupuriparticulare. Caei eel ce iube;ite unul mal mult decat ceilalti se dovedeste pe sine ell neavand fa!1i ceilalti iubire Deci trebuescoasa din obste tot asa de mult cat ~i iubirea partialiLdin desbinare se naste dusrnan'a, iardin ~i prieteniaivesc bl'.nuilile si invidiile, Pretutindeni lipsa eglalj.til.tii se facepr'cina de invidie s.i nemultumire la cei ce sunt ncdreptatiti.lipseste iubirea, aeolo, desigur, intra, ura. Iar daca Dumnezeu, eU111 ziceloan, este iubire.. negresit cit ura va fi diavolul, Deci preeumcel ce arciubirea are In sins J1eDumnezeu, asa ce,]ce are ura, are in sine 'Pe elia.-"volulAC bis) .

f) Dar Sf. Vasile 1111 se ""AJ\U'UH',!""de obstc, ci deserie si desavanta.ieledille contrare bUl1il.t~ti1.or mai sus. In aceasta.sile He 'dovede~te deasemenea un adanc euncscs ..tnr HIfir;i umane. ])~:q;a el,eel ce petrece in singuratate, neavand pe nimeni sa-l 'mu"stre~ poateadormi Iegiinat de multumirea de s'ne, san poate fi chinu't de .ca nu e nimic bun in sine. :FJl lsi tine lneuiate atateabune,'l1'eav:1:nd fata de cinesa ~i I e act'veze exercite, eft si ?~tat .,eaparmi , neavandocazia sa 10vada si sa ~i le Omul nuso poatevedca singur: are lipsa de c(~~gHnda, ca sa, vads sine si taptelesale In mod deplin : l nu..ji poate pune In ~ to-atecoardelo fiintei sale, pentru a sedeprinde s a scoata dinrioare, pcntru a deveni un instrument mai perfect:insotJta de primejdii; .. Prima si cea rnai mare e-aceea aCyacin~a.vand ?mul. ~e nin::eu!J ~ar~ ",Ba,~i'poata prob2"ca ,3, ajuns la impliniren 'U'e:sa..va.r~.lta, poruncii.launtruJ sau (diV $~[v) llu-iJi CUflJOHl i ' te niei Did progresulio fapte, prin aceea c(i:l suprima.t toata materia p.ornncilol'. Ca"ciin , e -f ?i v a arata_ smerenin, neavand pc n brJB Di d eC 8~ t care sa se dO;'.t4::dea.sdlp e is i.ne ~ n'la i s ln -B rit? In c 'e va , s ta ~.olnpathnjr(~'a'i daeA (; ta 1at c le VV.'.".m.".c,ccnC~lcei multi? Cum 'se va e~e!'Cita in indehmga riibdare,mmenea voilaI' sale? Iar daca ar spune ciiJevll. di-id1.lil'nnezee~tiJ,or Scripturi s'pre Illdreptarea lnOl'~Nur'ilOir, arcelui ce Invata sa zi .deascs., dar nn zide"te n'ciodata... Dar'din ,covar~;dto.ar:e iuhire de onmeni) UtI s'.a. Inv1turnit eu n1PH!fjjprin Cllvant, d, pentm ea s a ne dea nona. In chip exact 8i 0 p i l d r : d es.~ere~~ ~i d ~ l ,u bh :: e. d~s,a,var9ita, incinga;ndU--Se .3 . _s.p8Ja"t~ pich,lar~le uceni-cll~r SaL Dec! 'fie C1!l~veisp~la,. pe' cine v,:i sIuji,. fal;ii. de cLue vet fi eelmat de'pe ur~a, ,da~ae.~J"P~l Sll'~Ul' de sme? ... Deci stadionul luptei ~jb~na nureasma 9" mamt .~l ' J l ~.l nevorm.ta neJZlcet.at. ; ; ; i medita.rea poruncilorIIl~ Dunmezeu se a!lii in locuirl~, f l'ati lor lmpr,eulla, av3"nd.ca scope slava1m Dum!l\ezeu, d up a p or un c,a Domnlllui 110Stl ' l l Usus Hris.tos: Asa sa lu-JYIjl1r~~lmi~!l voasha 111f\ intca oamenilor, ca sll vndil" f,apte]." vOa'Jilt'l'"cpJe

til', U}vlr 1 / 1 0 , ( ~ 1 I 1 . ~RnlIl h\ln t/1j{/1 III ,'n1 I'li

huue ,I e! mll.renscl't pel'atiH Voatru Celdln ceruri .. tM~tei V,. 1Hlllvcze ehipul calor Istorisite in Fapte, despre carl $ ' 1 ' 1 . seris: Toercdeau erau Impreuna ~i aveau toate de obste 47).2. Daca omul nu scpoate cunoasteeingur, ei trebue s a seoglinda semenilor, daca nu gaseste in sine resursele suficienteinainta in desavarsirc, Iii are lipsa de incurajarue altora, daca nudesvolta tendintele bune ~i toci pe eele rele, fara s a se exercitematerie in faptele fata de semen, urmeaza di.. omul B0 fiinta somadu!ar al comunitatli, nu o fiintll. suficienti; siesi, autarhica, Aconatitutia firii lui. Drept aceea Sf, Vaallegiiseste viata de obstechiar de constitutia firii umane, Cine 11U stie, zice 81, cii omultuitoare blanda ~laociala ~i nuuna singuratica si salbatica,? canu e atat de propriu firii noaetre.ca a .comnnica 111trenoi iii aunii de ai]1ii ~i a-i iubi pecei -a semenea 4S}.

a) In primul rand, omul nu-si poate procura s'ngur celedeLrupului, el-i avizat Ia ajutorul celorlalti. Inca pe planul acesta oacomplcteaza milreolalta en madularele trupului. Chiar puterea pare un om S3,11 altul, nu se poate activa ell folos, fiil'a, ajutorul cca sa nu mai vorbim de faptulca nu are fieeare toate puter'Ie. niciunul run noi nu-si este suficient sie-si (~"DC


11/13

81'\)DII'l'I!JULUGIC!l)

Iiumnezeu, eomuna cultivarea evlaviei, ccmuna mantuirea, comune nevo-in101e, comune ostenelile, comune cununile : in care cei multi sunt unul ~iunul nu e singur, ci intre multi 50). ~i Sf. Vasile inalia un adevarat imnrrurnueetilor acestei vieti, adevarata restabilire a starii originare a firii:Ce este deopotriva cu vietuirea aceasta? Ce este mai fericit? Ce legaturasi unire este mai desavarsita ? Ce este mai placut decat un'rea obiceiuri-lor !i'ia sufletelor ? Oameni din diferite nationalitati ~i tari s'au inchegatintr'o asa de perfecta Imitate, incat se vede un singur surlet in multe tru-[JUri l1 i trupurile eele multe apar ea uneltele nnei singure volute. Cel ue-putiucios en trupul are pe multi cari patimesc imprenna cu el din iubire :eel ce se imbolnaveste fji cade cu. sufletul, are P'" multi oari 11 tamaduiescsi-l ridi'Cii. Sunt unii altora slujitori egali, unii altora stapani,:;;i intr'olibertate care nu e contestata l~i arata UM altora eea mai desavar~itiislujire, care nu .e impusa de vreo sila ce produce multii intristare celorce li se impune, ci e produsa de libera hotarire a voiei intru multa bueurie.Caci iubirea ji supune pe cei liberi unii altora ~i Ie pastreaza, prin liberaei hotarire , libertatca. A~a a voit Dumnezeu deja ine,e'jJut sa fim noi ~ispreaeeasta ne-a fatut. Acestla readue binele stravechiu, acoperind pacatulprimului parinte Adam. Caci nu ar fi fost-rntrc oarneni desbinare ''li distan-ta si razboi, daca n'ar fi taiat pacatul firea. Acestia soot imitatorfi Dom-nului, care a dus cu Apostolii Sal viata: de obste 51).3. Dar temciurile acestea a le vietti de obste, pe car i le-arn putea numiantropologlce, sunt totodata si dogmatice. Caci invatiitura despre omesteIn crestrnism 0 lnvataturii de ercdinta. Dad omul e a!_>acum e, destinatcomuniunii, pe care cueerind-o revine la starea primordiala, e pentrucaDumnezeu l-a f'acut asa. Deaeeea Sf. Vasile prezinta amestecat temeiu-rile acestea antropologice cu cele dogmatice urmatoare:a) Monahii cari due 0 viala de obste, restabiltnd prin aceasta ehipuldumnezeesc in ei, irnitii chiar prin aceasta viata de iubire din sanul Dum-nezeirii. Ce icoana a lucrurilor de pe pamant :aTputea reprezenta virtu-tea acestei fapte? Niciuna. din cele de pe pamil .nt ; numai cea de sus ra-mane ... Iubirea leaga cel9 de sus; iubirea i-a adunat. ~ipe aC'OE)tia2).b) Designr, ll10delul iubirii E)iunitii.tii dintre persoanele dumnezeel?tiramane iniinit de departe de iubirea I i ; ; unItat6a dintI'8 lYameni, ehiar dacaaceE)tia traiesc 0 viat,a de ob~te ca inonahii. Mai mult se apropie ei deviata ingereasca: Ace!,>tiaravne.sc viata ingerilor, observand comuniuneBca ~iaceia. Cam intre 111gerinu e ceartii, nu disputii., nu cootroversii; fie-(lare are ale tuturor ~i toti aduna, la ei toate cele bune. 'Cad bogatia inge-I'ilor nu e circumscrisa, nll poate fi tiiata, ea sa se impa.rta i:ntre maiInu1ti; cj posesiunea lor e nemateriala '}i bogatia e a min\ii. Deaceea. ril,manlab0t.! toate cele bune ~.iae pe toti deopot:riva de bogay, Iasandu-le ne-,:ontestata ~i nepii.lldita posesiunea proprie. Ciiei contempiarea binelui su-premo ~i posesiunea ce.a mai vadita a virtu1Jlor este comoara ingerilor, spre,'"r pot privi toti, fiec,are din ei primihd toata cL1no~tinta ~i avutia.Aceste bogatu Ie au ~i .ascetii in comu,n "").

rio. G)lhr,l1t"'ICionG~ liWn.08{WUf', ('fir xvrrr, Mignc, p.n. XXXI". ('01. l:u:n,:11, T/)M('nl. ('01, 19~:~l~~K1~It:. /1)/lIt'/if. ,('(II l:lRll(,:\ ",Itl ll ')I, Inl 1:I~~I;HU

"~ 'I' u n \ I 'I~n : ( ) L nU c: If :

.~

c) Prrn viaiu de obstc monahii COHP'('t.izc:'l~it m~' dcplm umtateascricii care este un trup aldituit din credineiosi ca madulare, Acestiadu-se ',astfel intre ei, s'au unit si eu Hristos :ei sunt trupul tainicHristos, Daca inca pe planul vietii naturale, fiecare are lipsa de c~liil!!ntrege~te pe acela, cu. a.tat mai mult se intampla, acea_:;tai~ ul!-ltateperioara a 'I'rupuhn taimc al Domnulut, Duhul Sfant da flecar~a 0 hma speciala, dar 0 da in. comunitate Iii spre folosul tuturor. Cei ce trviata de obste pun, intr 'o forma doeptina,in slujb?- ;;uturor ,toat~ harisDuhului t inandu-le in unitatea mcare sunt ~1 111 Duhul Sfant. DSfant i~ fntreO'imea economiei sale, se manif'esta, 3.9a dar, numai ilIluni~nea tutu~or, precum fiecare dar al lui se actualizeaza eu atiltdeplin, cu cat e pus mai Inuit in folosul obstei. Singurjitatea face. darnelucratoare. zadarnice. Cu atat mal mult s'nguratatea ca expresie aismului. Aceasta chiar inchide pe om fata de darul Duhului Sfilnt.Duhului Sfftnt se fructif'ica, sporeste numai jrin iubirea de semenchiarsesalai;11uielite numai unde e iubire, unde e comuniune, el e mpatibil cu egoismul. Deci chiar de darul Sau. nu Sf' poate bucura cdeeat in comuniune.dar daca toti cei ce am fast primiti intr'o singura' nadejde a chrii, suntem un trup (Elfes. IV, 4), avand cap pe Hristos, l1isuntemmadulare unii altora (I Cor. XII, 12), daca nu ne vom inchega prinnie in unitatea unui singur trup, d f'iccare din noi va alege slnguratneslujind, dupa buna placere a lui Dumnezeu, folosului de obste altuirii, ei implinind patima placerli proprii, cum vom putea, desbinudespartiti, sa pastram legaitura si slujirea madularelor intreol~lt~,supunerea fata de capul nostru, care este Hri~s? In viata desparP.te cu put.inta nici impreuna-bucuriecu eel slavit. nici impreuna.patimirceel ce patimeste, neputand cunoaste, pc cat stim, fiecare cole ale apelui. Apoi nefiind niciunul in stare S 8 : primeasca toate darurile Duci daruirea Duhului facindu-se, durpa masura credintei fieca:rui.a, In eniunea viet'i, darul propl:iu al fiecaruia devine comun celor ee viimpreLma."Caei unula is'a dat cuvant de intclepciune, altuia cuvilcnno'}tinta, altuia credinta, a.ltuia prooI'Ocie, altuia daru! de vindecara~a mai departe (I Cor. XII, 8-10). Dar fieeRrc din aeestea nu-! aXce I-a luat mai InuIt pentru sinc, decat pentnl ceiJalti. Deaceea e ncca lucra.rea Duhului Sfftnt, pe .care 0 a!''' unul, in viata de Db~te, sa: tla toti la fel. Deci eel ce triiie;\ lte de sine poate are un dar; insii 11Io.folosito1'prill nelucrare. ingropandu-! In sine, ceea.ce titi toti ceicitit Ev,angheliil(\ ce perieol mal'e cuprinoe. Da.r in convietuirea maltora se bucura fieeare i de darul sau. inmultindu-l prin imparta~jrctalltora, diar i de roadele. altora ea de ale sale 04) .

Membrii ob~ti formand un trup, fiecare trebue sa iubeascii p('('ila1ti (la pe sine lIiin mod egal, cum ~i iube~te 011lultoate madu!tl'Upului. Astfe! toti tre.bue sa alba intreolalta: 0 iubire corouna ~icuma!'e omul in cbip natu,ral fata de toate madulare.le sale, voind cLrupul sa. fie sanatos, pentruci't ~idurereu fie


12/13

h 1 i) II I I ~'In (t I, II ~ I t \ 11

dI lUlbra~l~a,nd vi~~il de obste. 1l1~lJ:alti~! 'e ll_!izea~a, tntr'un mod ~na. lcl"Lllinunitatea dintre oameni Iii oamem i. dintre ~ l Dumnezeu, a ca:eltemelie virtuala a pus-o Domnul nostru lisu.s Hn:tos,. care n.e:~ c~,~p:m~In chip tainic in Sine si a venit ca sa restabileasca unitatea flI 'l l sfalataprin paeat.Aeestia au aratat in chip clar prin vlata, cate bunuri ne-a adus In-.trnparea'rv13,nt'Llitorului, adunand iara~i - in ...e-i priveste pe ei - insine insasi si in. Dumnezeu flrea sf~atru s .i talata 111nenumarate bllcatia oamenDur. Caei in aceasta .se cuprinde iuh'eg sensul Intruparii Mantu-itorului: sa adune fire.a omeneasca in ea l'l1safli si in EI ~i, inJatmand ream. taiere sii .restabilcasca stravechea unitate, asa cum un doctor atotbunadun~ prin leacuri, iara~i la un Ioc.' un trup' taiat in mult parti 56).

e) Viata de ob~te a monahilor, precum este un chip al vietii ingeresti,asa est un' ch'p 9i 0 arvuna '~ ::iet.iiJedcite .din Imparatia c~ruriJor, und:va dorrmi a porrecta si 0 desavarl1lta comunnme, Acestia rapese de millinatnte bunatatile imparapei fa:gaduite, infa!i'1andpetrecerea ~i comunlu-nea lor virtuoasa ca 0 imitare exaeta a petrecerii l1i starii de aeolo. Acestiaau realizat in chip desavarsit neaverea, neavand nimie propriu, avandu-leiusa toti ale tuturorx 57). Sf. Grigorie Pajama va afirma si e 'l peste 0 miede ani ~a in imparatia cerur'Jcr IlU mai e til meu '? i al t iiu, ~i e1 i de ea serae vrednlci numai ~ei ce au strut sa f,a,ca inca de pe pamant eeleale lorspre folosul tuturor, adica cei ce au dobandit inca de pe piimant virtute aiubirii, Dreptii vor zice Ia judecata d'n urma: Al tau ~i al meu au dispa-nit aid. ceea ce noi am mit si In viata aceea. Deaeeea ne-am facut 9imostenitori ai vietii acesteia. Oriunde era aeest cuvant .rece, cum zic dum-nezeestii Parinti, Iipsea legatura dragostei l1iHristos era alungat, In eeice stapanea patlma aceasta, ea provoca fli atunci iubrea de sine, iubireade argint, lira de frati ~i tot felul doe rautate, dar Iirusineasa ';\~acum 15R).

Recapituland, putem spune ca Sf, Vasile eel Mare gase~te ul'matoa-rele temeiuri dogmatice pentrn via.ta monahaHi de cbiite: a) temeiill intel'-trinitar, b) iemeiul antropologic, c) teme'i(ll hl'isiologic, ell ternei,Il ecle-siologic, Il) temeiul angeJeoJngic ~i fJ t,eln~iul eshatoJogic. Toate aceste teomeiuri ar putea fi mult a.nl8lizate ~i adanc.itp, Deoc.amdata ne oprim 118aceasta scurta not are a lor, folosind in mod precumranitol' cuvintele Sf,Vasile eel Mare, ca sa nn lung'm: peste masma studiul de fata ' i l i ca sa. nupa1a ea spunem c,"va mai mult dcat acest mare ' i l i intelept intemeietor alvietH monahale. .

Amintim c a \.a ele s'ar putea adauga inca t.cmeiul euharist,ie, ca des-voltare a temeilIlui hristologic,edesiologic fli eshato\ogic, De fapt, unltatea, comunitatl2a Bise,ricii, adunarea tutmnr in Hristos ,~i apropierea ( 1 1 0 )forma vietH vHoare 'se l'ealizeaza \Ii sporeiite prin Sf, Taine ~i in speci.alp:rin dumnezeiasca Euharistie. Fa.ptul eli toti ,credincio~ii dintr' 0 parohiese impartaesc dintr'unsingur potir amta cii toti sunt uniti in jtirul aces-tui wor. Un singur pOoUr1i une~te -en atat mai mult pe ci din ob~te.Precum nu are fieca,re potirullui, sau nll au diferite grupe potlrullor, a~a116 . Const. monaot., cap. XVII I , Migne, P.G. XXXI, col. 1381.117,Ibidem, col. 13841386,~~ f1ml1 'n tl',m Vn ~I" POHlll1 MAl'O P n Ct....I, "01 Ifln

, I' tit I 1I~' 1. (1 \ ~ \ l~'I,,

t'/I

uu trcbulo II~ Idlltl Illt:l l'f'~nl'l!ull'(OJ.I"lJ:peli'tt particulare, PI) LotI h hlI( ' ( ' la~i Trup 1 l 1110111111l 1u l, t um! s i ngu r , fiicandu-i una.Unirea oumenllor in Hristos, aleatuirea 10l' ca un singur trup,prin 'I'aina Sf. Botez. Importanta 'I'ainei Botezului din acest punctdere e vizibila din cuvantul Apostolului: Noi totl printr'un smgune-am botezat int.r 'un singur trup (I Cor. XII, 13), Sf. loan Gura deumenteaza aceste euvinte astfel: Intelesul acestor cuvinte e urmaun singur Duh a facut din noi un "lng-ul" trup~i ne-a renaseut ppentruca nu printr'un Duhe boteeat unul, !}i prin altul, altul, $i nuDuhul care ne-a botezat e unul, dar ~i aceea pentru care ne-arn botezauna, intrucat nn ne-am botezat ca sa fim trupuri diferite, ci tocmai pent Illdevenim un singur trup in raporturile- dintre noisv Mai adanc ne intrin acest trup Taina Mirulni, Accasta Taina introducandu-ne in mtaiele Eisericii,ne face partaei la binecuvantarile Cineizecimi' (Hcov). Prin Taina Botezului, eredinciosul se naste la 0 noua viata,madular al Trupului lui Hristos, In Taina Mirului el ee face b'serDuhului Sfant, Dar prin aceste Taine illea nu se ajunge la acea ua credinciosilor, pentru care se rouga Hristos. Eie sunt numai conneaparat necesare pentru a ajunge acolo. Aceasta un'tate a eredincilntre ei si cu Hristcs se obtine in 'I'a.na Sf, Euharistii. 1.n chipulEuharistia c centrul viu al intregu vieti a BisericL; Euharistia e ureala a Bisericii.Cum trebue inteleasa aceasta unitate reala a BiseNicolae Cabasila zice ; Biserica se arata prin 'l'aine, nu ca prin .ni~thoale, ci ea inima in miidulare,ca ra.dacina arborelui in ramuri ~a z's Domnul, ca vita in mladite. Falra Euhartstie nu e Biserica,Ciil'a vita nu sunt mladite, fara. radiicina nu stint ramuri, fara inimHunt madular,e ale tmpului. Euharistia,ln chrpul aeesta., e V~melia,(!ina, inin'iu vietti Bisericii .. Ea e centrul real al viet; i biserice",t.i. CaeiI'i,cae 'Trupullul Hristos, pe care-L avemin '[.;>.il1a Euharistiei. Nu se~r\ nu observam ca invatatura despre Biserica, ca 'l'rup al lui Hris,("spre E.llharistie, ca xpl'esie a acestBiunitati l'eale a Tl'upului,fiz'mata ",i prill experienta de vlata practica a prim.iJor cre3!tilli. Dadirui fapt auatins primiJ cre~;tini acea desavar::;ire a vietH, ca in" in;mb.li?i un st:flet? Da.toritii. acelui fapt, cii ei nccolltooit stiiru;lnvatatura ApcstorIOl', In comuniunB, in frilngei'ea painii fi i In ruga(I!'apte II, 42 ~i16 ..4 7). Datoritii. faptu[ui ca 88 imparta.!eau z.ilni,caceasta Taina d in.tl'au in unitlitea realil uu1l1 en altul si eu HristoIil.ceau din Euharistie eentrul i,n:tregii lor vie\:i, socotind toate eelela!Jl'cgat;re pentru ea. Prin aceasta ei se faceau madulare rerrle ale Tllui Hristos, ale B!.sericii. Ia,r ea madulare ale Trupului lui Hristos,t:Qlldu,ceau ~i s,e lmteau conituce in viata 101' de legea unicii a vietji 't fU lp , d.e leg-c.a iub'l'iL Ei ~tiau prin experientii ca riicirea in iubit-e Ipiil' teaza de intreg S9).

159.Ideile ~l citatele acestea ~'espre EluJlarlijtle aunt luat>.\ din . A . . VQ}""vV l t l i { i ( ' : l i t 7 . 1X ot ' > f N U ) ) J ~/d,'ftia"':3tva, Ju l' l l ' R l M o '_ "'o v" ,l w l P flb tr ' . l ' l :tlu N 'r 2 . r IQ , II "~

),


13/13

s 'I' IJ P I I 'I' tc 0 I, () c : TC 1\;Mcmbrii' chinoviilor' pahomiene de fa.pi. in l';!lharisb" 0 putere

0. unitatii lor. Deaceea ei se impal'ta.,;eau des: il l f iccare Samba.t ii s i Dumi, '!licit, potrivit Regulei Sf. Pahomie GO). Practica imp:h1:ii:~irii dese era, dealttel, generals in primele veacuri si ea corespundea jertfei necontenlte aDornnului, care prln e.a voieste ca noi necontenit sa crcstem in unirea euEl si intre noi, murind in chip tainic tot mai deplin lui Dumnezeu, ea sainviem tot mai deplin cu Hristos, Ea corespunde sensului Liturghiei caopera'comuna, in care toti facem totul, nu rarnanem spectator! la ceva cee exterior noua.

Din toate temeiuriie duhovnicesti iii dogmatice insirate, rezulta supe-rioritatea incontestabia a vietii monahale de obstev-fata deem de sin~

Dar si alte temeiuri aratii. superioritatea vietii monahale de obste, 0simtire religioasa vie cauta totdeauna comuniunea. Credinciosii insetatidupa 0 traire religioasa mai intensa simt trebuinta sa se adune, sa scinealzeasca reciproc, sa slaveasca impreuna pe Dumnezeu, sa vorbeascadespre El, despreexperientele ce Ie produce El in ci; sufletul 10;1', incalzitde dragostea lui Dumnezeu, vrea sa se reverse ~iin manifestari de dragostc.intreclalta. , .

Manastirile s'au nascut tocmai pentru ca aceste suflete sa-si gasea:;caputinta unei astamparari a setei lor de a trjii mai deplin cu Dumnezeu, dea vorbi mai mult despro El, in atmosfera de caldura a comuniunii dintreele. Maniistirile adunand in sanul lor aceste suflete l;li satisfiicandu-le aeea-sCi sete, au ferit B'serica de aparitia grupurilor sectare. In manastiri Bi-sericaa gasit mijlocul de a tine in sanul ei asemenea suflete, de a utilizaIorta lor religloasa deosehita, spre f'olosul deob"te,j)eac2ea Ortodoxia arezistat influentei sectelor atata vreme cat in manastiri se rnea aprinssviata religioasa printr'o comuniune adevarata. E in interesul Bisericii Ijidin acest punct de vederc ca manastirile sa continue a fi asemeneatoca-suri de ccmuniune, caci undo e comuniune, e viata religioasii intensa p1'0-cum unde slabeste comnniunea, sruraCCl,ltB viata religioasa 1)1ca urmare in-treaga Biserica incepe sa fie sliibita in unitatca ei de. aparitia grupurilorseetare.

Comunitatile manastirest! vii eonstitue un c11iag pentru unitatea reli.giOlasa a tuturor credinciosilor, pentru 0 unitate ce ramane fidel& in matcatraditiei, ciid .comunitatea manastiri; e in acelasi limp till for critic careopreste pe fiecare ins dela devieri,

Viata reli.gioasii. intensii~;i persistent a, in traditia Bisericit, dou1'1uri pe care mentalitatea indrv'dualista occidentala se striiduiseI11VCy" sa Ie soeot im. Inccmpat ibi ls, le uneste ~i Ie asigura in chip des,ilLpentru intre,aga Biseriea manastirilecu autentca viata de obste

Dar in afara de' folosul ee-l aduc prin viata lor de obsta Biseri.ntregime, monahii ii?i dobandesc ei iniji 'i ji imai usor ~imai sigur mantunrin acest fel de viata. Cine cade, carle singur, iar cine se mantueste,"'&ntue~te prin ecmunitate, a epus Homiacov, In vizlunea lui Pahomonahii ajung Ia lumina vietii viitoare tinandn-se de mana. ~i urmandmin'ta ce merge inaintea intr eguluinir. Viata d

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	elena-nicoleta-dobre
View:	225 times
Download:	0 times

Prof. Pr. D. STANILOAE - Temeiuri Duhovnicesti Pentru Viata Monahala de Obste (in Revista Studii...

Documents