+ All Categories
Home > Documents > Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: silivan-sili-stir
View: 230 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Este prezentat intregul proces de epurare al apei,care are loc in statia orasului Cluj-Napoca.
41
PROCESUL TEHNOLOGIC AL STAŢIEI DE EPURARE CLUJ – NAPOCA DATE GENERALE Staţia de Epurare a oraşului Cluj-Napoca este amplasată pe malul stâng al râului Someşul Mic în aval de municipiul Cluj- Napoca la distanţa de 1700 m est de podul din strada Colectiviştilor. Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de 2170 l/s. Apele uzate ajunse în staţia de epurare trec printr-o succesiune de construcţii şi instalaţii în scopul curăţirii şi în final ajung în râul Someşul Mic care constituie emisarul canalizării municipiului Cluj-Napoca. Colectorul de acces în Staţia de Epurare Acesta s-a considerat pe tronsonul cuprins între deversorul existent ,amplasat în apropiere de strada Tractoriştilor şi Staţia de Epurare, având o lungime de 1780 m. Colectorul s-a racordat la canalizare prin intermediul unui deversor. Această construcţie permite deversarea apelor meteorice în timpul ploilor, către staţia de epurare va pleca numai debitul egal cu 2 x Q maxim orar . Subtraversarea râului Someş se realizează prin trei conducte de oţel Dn = 1000 mm înglobate într-un manşon de beton. Adâncimea medie a săpăturii pentru colectorul de acces este cuprinsa între 2,5 – 3 m. Panta generală a colectorului este de 0,01%. Colectorul clopot s-a prevăzut cu un radier din beton monolit şi o boltă prefabricată din beton armat. Colectorul a fost dimensionat pentru debitul corespunzător etapei finale şi anume: - 5900 l/s pe porţiunea iniţială, colector clopot 2800/1770 mm şi - 8000 l/s pe porţiunea finală, colector clopot 3200/2030 mm Se menţionează că în porţiunea finală s-a prevăzut o secţiune mult mai mare deoarece în urgenţa a II-a pe malul stâng 1
Transcript
Page 1: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

PROCESUL TEHNOLOGIC AL STAŢIEI DE EPURARE

CLUJ – NAPOCA

DATE GENERALE

Staţia de Epurare a oraşului Cluj-Napoca este amplasată pe malul stâng al râului Someşul Mic în aval de municipiul Cluj-Napoca la distanţa de 1700 m est de podul din strada Colectiviştilor.

Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de 2170 l/s.Apele uzate ajunse în staţia de epurare trec printr-o succesiune de construcţii şi instalaţii

în scopul curăţirii şi în final ajung în râul Someşul Mic care constituie emisarul canalizării municipiului Cluj-Napoca.

Colectorul de acces în Staţia de Epurare

Acesta s-a considerat pe tronsonul cuprins între deversorul existent ,amplasat în apropiere de strada Tractoriştilor şi Staţia de Epurare, având o lungime de 1780 m.

Colectorul s-a racordat la canalizare prin intermediul unui deversor. Această construcţie permite deversarea apelor meteorice în timpul ploilor, către staţia de epurare va pleca numai debitul egal cu 2 x Qmaxim orar . Subtraversarea râului Someş se realizează prin trei conducte de oţel Dn = 1000 mm înglobate într-un manşon de beton.

Adâncimea medie a săpăturii pentru colectorul de acces este cuprinsa între 2,5 – 3 m. Panta generală a colectorului este de 0,01%. Colectorul clopot s-a prevăzut cu un radier din beton monolit şi o boltă prefabricată din beton armat.

Colectorul a fost dimensionat pentru debitul corespunzător etapei finale şi anume:- 5900 l/s pe porţiunea iniţială, colector clopot 2800/1770 mm şi- 8000 l/s pe porţiunea finală, colector clopot 3200/2030 mm

Se menţionează că în porţiunea finală s-a prevăzut o secţiune mult mai mare deoarece în urgenţa a II-a pe malul stâng al Someşului se va executa un colector clopot 2000/1700 mm ce se va racorda în acest colector.

La intrarea în staţie s-a prevăzut un cămin de avarie C.R. 1 în care s-a montat o stavilă care blochează canalul de avarii.

Pocesul tehnologic de epurare al apelor uzate orăşeneşti cuprinde următoarele faze:

A. EPURAREA MECANICĂ A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI Reţinerea corpurilor şi suspensiilor grosiere Separarea nisipului şi a grăsimilor Distribuirea apei prin pompare spre decantoarele primare Măsurarea debitului de apă uzată intrată Decantarea primară

B. EPURAREA BIOLOGICĂ A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI Denitrificarea, eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea Aerarea apei Decantarea apei aerate Recircularea nămolului activ in bazinele de aerare Evacuarea nămolului activ in exces din sistemul de epurare biologică Masurarea debitului de apa epurata evacuata in emisar.

1

Page 2: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

C. TRATAREA NĂMOLURILOR Concentrarea gravitaţională a nămolului activ în exces şi a nămolului primar Pomparea nămolul îngroşat în metantancuri Fermentarea şi stabilizarea nămolului în metantancuri Îngroşarea nămolului fermentat Deshidratarea nămolului fermentat -Captarea gazului de fermentare -Valorificarea gazelor de fermentare -Evacuarea şi depozitarea nămolului deshidratat

A. EPURAREA MECANICĂ A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI

Epurarea mecanică are rolul de reţinere a corpurilor mari, suspensiilor grosiere, a nisipului, grăsimilor şi suspensiilor decantabile din apa uzată, prin procedee fizico-mecanice.

Reţinerea corpurilor şi suspensiilor grosier

Degrosisarea

Degrosisarea se realizează pe două linii, linia 1 fiind cea principală. Pe această linie se poate prelua un debit Qmax = 2170 l/s în condiţii normale de funcţionare (timp uscat), iar în cazul în care această linie nu poate prelua tot debitul se introduce şi pe linia 2, ambele linii putând prelua un debit teoretic Qmax = 5000 l/s.I. Linia 1

Pe linia 1 separarea materialelor grosiere se realizează cu ajutorul unui grătar rar si a două grătare dese.

Grătarul rar

Din camera de intersecţie apele uzate intră în zona grătarului rar printr-un canal de alimentare cu adâncimea h = 2,40 m şi lăţimea l = 2,00 m. Grătarul este de tipul „Grătar plan automat integrat cu curăţire mecanică ADIGRA” şi are rolul de a reţine şi îndepărta impurităţile grosiere a căror dimensiuni depăşesc lumina grătarului. Grătarul are distanţa dintre axe de 3600 mm, laţimea de 1900 mm, lumina dintre bare de 100 mm şi unghiul de înclinare la 65°. La baza grătarului are loc o insuflare cu aer pentru a împiedica sedimentarea impurităţilor.

Grătarul rar poate funcţiona atât în regim manual cât şi în regim automat.

Gratarele dese

După ieşirea din grătarul rar fluxul este distribuit în două canale, câte unul pentru fiecare grătar des. Grătarele dese poartă denumirea de „Grătar fin RO1 ROTAMAT HUBER“. Rolul acestor grătare este de a separa, compacta şi spăla rejecţiile din apă mai mari decât lumina grătarului (10 mm), după care sunt transportate în remorcă, cu ajutorul căreia sunt depozitate în locuri special amenajate.

Grătarele dese pot funcţiona în regim manual şi în regim automat.II. Linia 2

Are două compartimente cu o capacitate de preluare de cca 1000 l/s pentru fiecare. La intrarea în linia de degrosisare, canalul este prevăzut cu un grătar rar cu curăţire manuală care reţine suspensiile grosiere. Apoi acest canal se bifurcă în două canale prevăzute cu grătare dese, cu curăţire mecanică. Suspensiile reţinute de grătarele dese se îndepărtează mecanic.

Grătarele dese pot funcţiona în regim manual şi în regim automat.

2

Page 3: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Separarea nisipului şi a grăsimilor

Separarea nisipului se realizează pe 2 linii în desnisipatoare cuplate cu separatoare de grăsimi.

Desnisipatoarele

I. Linia 1Înainte de a ajunge la bazinele de desnisipare canalul de alimentare se împarte în două

canale, câte unul pentru fiecare bazin.Rolul acestor bazine este de a decanta nisipul de-a lungul fundului bazinelor şi de a

separa prin flotaţie grăsimile din apele reziduale printr-o barbotare puternică cu aer. Bazinele de desnisipare funcţionează în strânsă legătură cu bazinele de separare a grăsimilor deoarece acestea comunică între ele prin grilajele metalice existente între bazine sub nivelul apei. Pe câte un bazin de desnisipare cuplat cu separator de grăsimi se deplasează un pod raclor pe care este amplasat un braţ prevăzut cu un plug pentru a împinge nisipul în başă, de unde este pompat în utilajul de deshidratare a nisipului, şi cu o lamă racloare care colectează grăsimile şi le împinge într-o cuvă, de unde sunt pompate în faţa grătarului rar.

Caracteristicile bazinelor de desnisipare cuplate cu separatoarele de grăsimi:- volumul util de desnisipare V = 400,3 m3

- volumul compartimentului de separare a grăsimilor V = 200,74 m3

- bazinul de desnisipare L = 36,35 m l = 2,6 m h = 6,05 m- bazinul separator de grăsimi L = 34,85 m l = 2,4 m

Podurile racloare pot funcţiona atât în regim manual cât şi în regim automat.

II. Linia 2

Linia 2 este formată din 3 compartimente. Timpul de trecere al apei este de 60 s la o lungime de 19 m , o lăţime de 2,55 m şi o adâncime a apei de 1,5 m.

Nisipul se evacuează cu 3 pompe de nisip montate pe podul raclor, în canalul colector de unde este pompat spre linia nouă de degrosisare prin intermediul unei alte pompe de nisip în faţa grătarului rar.

Distribuţia apei prin pompare spre decantoarele primareStaţia de pompare ape uzate

Pompele de la staţia de pompare ape uzate pompează apele uzate din bazinul de aspiraţie în bazinul de distribuţie. Pompele staţiei de pompare sunt în număr de 4, 3 în funcţiune şi una de rezervă. Adâncimea de pompare este hp = - 4,95 m, pompele intrând în funcţiune pe rând câte una odată cu atingerea fiecărui senzor de nivel, montaţi pe unul din pereţii bazinului la o anumită distanţă unul de altul. La intrarea în bazinul de distribuţie sunt prevăzute clapete de sens cu contragreutăţi situate pe fiecare conductă de refulare.

Ulterior una din pompe a fost prevăzută cu convertizor de frecvenţă în scopul menţinerii constante a debitului evitându-se astfel opriri şi porniri repetate ale pompelor.

Pompele de ape uzate sunt marca Flygt model 7061.665 de 870 l/s.Functionarea pompelor se poate face atât în regim manual cât şi automat.

Măsurarea debitului de apă uzată intrată Măsurarea debitului de apă uzată intrată se realizează prin intermediul a doua debitmetre electromagnetice amplasate pe cele 2 conducte prin care sunt alimentate cele 2 linii de decantoare primare.

Debitmetrele inregistrează debitul momentan si contorizează volumul de apă intrat.

3

Page 4: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Decantarea primară

Decantarea primară este faza procesului de epurare în care se îndepărtează substanţele insolubile din apa uzată , care în marea lor majoritate , se prezintă sub formă de particule floculente, precum şi îndepărtarea substanţelor uşoare care plutesc la suprafaţa apei.

Prin curgerea apei uzate cu o viteză mică în bazine deschise , numite decantoare, are loc sedimentarea suspensiilor din apa uzată, pe radierul decantoarelor. Prin raclare, substanţele sedimentate sunt dirijate în başa de colectare a nămolului. Nămolul este o suspensie concentrată formată din substanţe insolubile şi apă.

Substanţele uşoare, care se ridică la suprafaţa apei sunt colectate cu ajutorul unei lame racloare, printr-un colector de grăsimi amplasat în partea din aval a decantoarelor.

Decantoarele primare sunt de tip orizontal longitudinal şi sunt grupate pe două linii.

I. Linia 1Linia 1 are în componenţă un grup de 4 decantoare primare cu dimensiunile: L = 70 m, l

= 8,9 m, h = 2,9 m. Volumul =1806,7 mc/bazin respectiv 7226,8 mc/4 bazine.Aceste decantoare pot prelua un debit de ape uzate menajere de cca. 1200 l/s. Timpul de

decantare este de cca. 1,7 ore.Bazinele decantoare sunt alimentate din bazinul de distribuţie al pompelor de ape uzate,

amplasat în amonte de decantoare, printr-o conductă din oţel cu diametrul Dn 1400 mm. Înainte de debitmetrul electromagnetic montat pe conductă diametrul acesteia se reduce la Dn 1200 mm. Apa intră într-un bazin de distribuţie după care în câte un jgheab aferent fiecărui bazin prin câte 2 guri de alimentare, cu diametrul de 500 mm fiecare. Aceste guri de alimentare s-au prevăzut cu vane de perete astfel încât să permită întreruperea accesului apei în fiecare din cele patru decantoare.

Distribuţia apei în fiecare decantor se face prin 12 deflectoare cu diametrul de 300 mm. Apa decantată se colectează în rigole montate în partea din aval a decantoarelor. Intrarea apei decantate în rigole se face pe ambele părţi ale rigolei, trecând peste lamele deversoare metalice montate pe pereţii rigolelor. Lungimea peretelui deversor este de cca 40 m. Lama deversantă are rolul de a asigura orizontalitatea peretelui deversor şi a încărcării uniforme a rigolei pe toată lungimea ei. Din rigolă apa decantată este colectată într-un canal prevăzut cu două goluri pentru evacuarea apei cu diametrul de 700 mm. Ca şi la intrarea apei în decantor aceste două goluri sunt prevăzute cu vane de perete care permit separarea fiecărui decantor pentru reparaţii şi revizii.

Nămolul decantat este raclat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor şi transportat în başa decantorului amplasată în partea din amonte a acestuia.

Podul este o construcţie metalică susţinută pe roţi metalice care rulează pe şine.Pe construcţia metalică a podului sunt montate o lamă racloare, un culegător de spumă,

mecanismul de antrenare, mecanismul de coborâre-ridicare a lamei racloare şi aparatajul electric aferent. Mecanismul de antrenare-rulare se compune din două electromotoare pentru cursa activă şi pasivă, un reductor planetar de construcţie specială având două intrări, la care se cuplează cele două electromotoare amintite, şi o ieşire unică, o roată dinţată Dp = 517 mm care angrenează cu piciorul reductorului, şi axe intermediare, lagăre, cuplaje.

Culegătorul de spumă este acţionat de lama racloare prin intermediul unui cablu. Când se ridică lama racloare pregătindu-se pentru cursa pasivă se ridică şi culegătorul de spumă.

Nămolul din başa decantorului este evacuat în conducta de nămol de unde este pompat în îngroşătoarele de nămol primar. Fiecare decantor este prevăzut cu două conducte de aspiraţie.

Evacuarea nămolului din cele patru decantoare se face prin intermediul a două pompe de nămol amplasate în sala de pompare nămol primar linia 1.

Pompele sunt marca Flygt model 3816.900 de 50 m3/h.

4

Page 5: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Nămolul poate fi pompat şi direct înspre metantancuri printr-o conductă Ø 150 mm.Pentru evacuarea spumei şi a eventualelor grăsimi care există în apa uzată s-a prevăzut un

jgheab de colectare a spumei. Spuma colectată este deversată într-un cămin de spumă de unde este evacuată în îngroşătoarele de nămol primar.

Functionarea podului raclor se poate face atât în regim automat cât şi în regim manual.

II. Linia 2Linia 2 are în componenţă un grup de 4 decantoare primare cu dimensiunile de: L = 66,7

m, l = 7,8 m, h = 3,5 m. Volumul = 1820,9 mc/bazin respectiv 7283,6 mc/ 4 bazine.Aceste decantoare pot prelua un debit de ape uzate menajere de cca. 1200 l/s. Timpul de

decantare este de cca. 1,7 ore.Bazinele decantoare sunt alimentate din bazinul de distribuţie al pompelor de ape uzate,

amplasat în amonte de decantoare, printr-o conductă de distribuţie din oţel cu diametrul Dn 1400 mm care se reduce la Dn 1200 mm înainte de debitmetrul electromagnetic, apoi la un diametru Dn 1000 mm. Conductele de alimentare ale fiecărui bazin au un diametru Dn 800 mm, iar la intrarea în bazine diametrul este redus la 600 mm. Apa decantată se colectează în rigole existente în partea din aval a decantoarelor. Din rigolă apa decantată este colectată în câte două conducte Dn 600 mm. Ca şi la intrarea apei în decantor aceste două goluri sunt prevăzute cu vane care permit separarea fiecărui decantor pentru reparaţii şi revizii.

Nămolul decantat este raclat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor şi transportat în başa decantorului amplasată în partea din amonte a acestuia.

Podul este o construcţie metalică susţinută pe roţi metalice care rulează pe şine.Pe construcţia metalică a podului sunt montate o lamă racloare, mecanismul de antrenare,

mecanismul de coborâre-ridicare a lamei racloare şi aparatajul electric aferent.

Pompele sunt marca Flygt model 3085.182 de 36 m3/h.Funcţionarea pompelor de nămol se poate realiza atât în regim automat cât şi

manual.

5

Page 6: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

B. EPURAREA BIOLOGICĂ A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI

Epurarea biologică este procesul tehnologic prin care impurităţile organice dizolvate şi suspensiile coloidale din apele uzate sunt transformate de catre microorganisme biologice în produşi de degradare inofensivi (bioxid de carbon, apă, alte produse) şi în masă celulară nouă (biomasă).

Epurarea biologică este constituită din faza anaerobă a procesului, în care are loc reducerea azotaţilor şi azotiţilor, sub actiunea microorganismelor anaerobe şi din faza aerobă a procesului , in care are loc oxidarea compuşilor organici şi a compusilor cu azot, sub actiunea microorganismelor aerobe. În urma acestui proces rezultă o suspensie de masa celulară în apa epurată. Masa celulară se separă de apa epurată prin decantare.

Denitrificarea, eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea Denitrificarea, eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea se realizează în bazinele

de aerare dispuse pe 2 linii.

Bazinele de aerare

Fiecare bazin este compus din două compartimente, primul, neaerat, în care are loc denitrificarea compuşilor de azot respectiv azotaţi şi azotiţi şi al doilea compartiment în care are loc aerarea nămolului activ şi unde se realizează eliminarea compuşilor cu carbon şi nitrificarea. Agitarea este asigurată în primul compartiment de curentul de apă uzată, curentul de nămol recirculat şi mai ales de un mixer, iar în al doilea compartiment de către curenţii ascendenţi produşi de ridicarea bulelor de aer. Aerarea este pneumatică prin membrane de tip saltea cu pori fini.

I. Linia 1Din decantoarele primare linia 1 apa ajunge în două aerotancuri prin intermediul unui

canal dreptunghiular.Pe acest canal se află deversorul pentru evacuarea apelor meteorice, care are o lungime

de 5 m. Deversorul este construit din elemente prefabricate demontabile, care permit înalţarea sau coborârea treptei deversorului, în funcţie de necesităţile tehnologice.

Epurarea în treapta biologică se face în bazinele de aerare cu nămol activ.Compartimentele de denitrificare au următoarele dimensiuni:

– 2 bazine care comunică în partea inferioară – 13,9 x 14,1 x 3,5 = 686 m3

– 1 bazin separat – 14 x 14,9 x 4,4 = 917,8 m3

Volum total = 686 x 2 + 917,8 = 2289,8 m3

Compartimentele de aerare au următoarele dimensiuni:– 2 bazine care comunică în partea inferioară – 69,5 x 14,1 x 3,5 = 3429,8 m3

– 1 bazin separat – 66,8 x 14,9 x 4,4 = 4379,4 m3

Volum total = 3429,8 x 2 + 4379,4 = 11239 m3

II. Linia 2Linia 2 este formată dintr-un grup de 3 aerotancuri.Apa epurată mecanic în decantoarele primare intră în aerotancuri printr-un canal deschis

pe care este amplasat un deversor pentru evacuarea apelor în cazul în care se depăşeşte debitul ce poate fi preluat de acestea. Alimentarea aeratoarelor se face dintr-un canal de distribuţie din care porneşte câte o conductă cu diametrul Dn 500 mm ce intră în fiecare aerotanc.

6

Page 7: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Compartimentele de denitrificare au următoarele dimensiuni:– 3 bazine cu formă aparte – 16,6 x 16,7 x 4,3 = 1192 m3 - 16,6 x 2 x 2 = 1125,6 m3

Volum total = 1125,6 x 3 = 3376,8 m3

Compartimentele de aerare au următoarele dimensiuni:– 3 bazine cu formă aparte – 65,4 x 16,7 x 4,3 = 4696,4 m3 - 65,4 x 2 x 2 = 4434,8 m3

Volum total = 4434,8 x 3 = 13304,4 m3

În bazinele de aerare trebuie mentinută o anumită concentraţie de nămol activ, necesară realizării proceselor biologice. Această concentraţie este funcţie de debitul de apă uzată şi incărcarea organică a acesteia. În urma desfăşurării procesului de epurare biologică , are loc o creştere a masei celulare (nămol activ).

În vederea menţinerii concentraţiei optime de nămol activ in bazinele de aerare are loc recircularea nămolului activ, separat în decantoarele secundare. Nămolul activ in exces faţă de cantitatea necesară desfăşurări proceselor biochimice din bazinele de aerare , se evacuează din sistemul de epurare biologică.

Aerarea apei

Aerarea apei este realizată prin intermediul a 6 suflante, repartizate pe cele 2 linii de aerare.

I. Linia 1Aerarea apei este asigurată de un grup de 3 suflante: 2 active şi una de rezervă:

Suflanta B 1.1, tip GM 60 S cu convertizor de frecvenţă, de 3550 m3/h

Suflanta B 1.2, tip GM 60 S cu două trepte de funcţionare, de 3550/1600 m3/h

Suflanta B 3.0 (rezervă), tip GM 130L cu două trepte de funcţionare, de 7770/3500 m3/h.II. Linia 2

Aerarea nămolului activ este realizată cu un grup de 3 suflante, care în plus aerează şi bazinul 2 din linia 1, cu următoarele caracteristici:

Suflanta B 2.1, tip GM 20 S cu convertizor de frecvenţă, de 5755 m3/h

Suflanta B 2.2, tip GM 20 S cu două trepte de funcţionare, de 5270/2356 m3/h

Suflanta B 2.3, tip GM 20 S cu o singură treaptă de funcţionare, de 5755 m3/h.Funcţionarea suflantelor şi a mixerelor se poate face atât în regim automat cât şi manual.

Decantarea apei aerate

Separarea nămolului activ de apa epurată are loc în treapta de decantare secundară. În decantoarele secundare are loc sedimentarea particulelor floculente (masa celulară legată de substanţele minerale sau organice nedegradate insolubile).

Decantoarele secundare

I. Linia 1Din aerotancuri apa ajunge la decantoarele secundare pe două canale dreptunghiulare. Pe

aceste canale este montat câte un stăvilar tip Sibiu B x H = 0,56 x 0,75 m, care sunt destinate închiderii canalului. Din canalul dreptunghiular apa ajunge în canalul de distribuţie de unde apa intră în cele patru decantoare secundare de dimensiuni L = 59,3 m, l = 9,9 m, H = 3,9 m, prin câte un gol cu Ø 700 mm lăsat în peretele fiecărui decantor. Volum total = 9158,4 mc/ 4 bazine.

Aceste goluri s-au prevăzut cu vane de perete astfel încât să permită întreruperea accesului apei în oricare din cele patru decantoare.

Apa decantată se colectează în rigole montate în părţile laterale şi în aval ale fiecărui decantor. Intrarea apei decantate în rigole se face prin trecerea apei peste pereţii deversori

7

Page 8: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

prevăzuţi cu lame deversante metalice. Lungimea peretelui deversor este de cca. 100 m permiţând trecerea unui debit de apă redus peste peretele deversor, fapt care impiedică antrenarea suspensiilor existente în apă. Lama deversantă are rolul de a asigura orizontalitatea peretelui deversor şi o încărcare uniformă a rigolei pe toată lungimea ei.

Din rigolă apa este colectată într-un canal prevăzut cu câte un gol de ieşire a apei la fiecare decantor cu diametrul Ø 700 mm ca şi la intrarea apei în decantor. Aceste goluri sunt prevăzute cu vane de perete care permit izolarea fiecărui decantor pentru revizii şi reparaţii.

Nămolul care se depune în decantoare este colectat cu ajutorul unei lame racloare antrenate de un pod raclor. Nămolul se strânge în rigola aflată în mijlocul decantorului de unde este evacuat cu ajutorul pompelor de nămol amplasate pe podul raclor şi recirculat în aerotancuri sau, în cazul nămolului în exces, pompat în îngroşătoarele de nămol primar.

Podul raclor este o construcţie metalică susţinută pe roţi metalice care rulează pe şine. Un pod raclor cuprinde două decantoare situate alăturat. Pe construcţia metalică sunt două lame racloare, două pompe de nămol, mecanismul de antrenare şi aparatajul electric aferent. Mecanismul de antrenare se compune dintr-un electromotor, un reductor, o roată dinţată cu D = 650 mm, axe intermediare, cuplaje. Pe axele intermediare sunt montate două tuburi strunjite Ø 210 mm pe care se înfăşoară cablul de tracţiune. Astfel se realizează o tracţiune tip troliu.

Apa decantată este deversată într-un canal şi evacuată în emisar.Timpul de parcurgere a decantoarelor secundare la un debit pe linia 1 de 1200 l/s este de

cca. 2 ore.Funcţionarea podurilor secundare se poate face atât în regim manual cât şi în regim automat.

II. Linia 2Linia 2 este compusă din două decantoare secundare, fiecare fiind compartimentate în

câte două bazine. Din aerotancuri apa epurată biologic iese pe două conducte cu diametrul Dn 1000 mm şi intră într-o conductă cu diametrul Dn 1200 mm, alimentarea bazinelor facându-se prin patru conducte cu diametrul Dn 800 mm câte una pentru fiecare bazin. Din conductele cu diametrul Dn 800 mm apa epurată biologic intră într-un canal de distribuţie, iar din acesta ajunge în bazine prin câte 20 de deflectoare cu diametrul Dn 250 mm (20 bucăţi pe fiecare bazin).

Pe fiecare decantor secundar este amplasat un pod raclor care funcţionează longitudinal paralel cu bazinul pe trei şine şi este actionat de un lanţ prin două dispozitive.Dimensiunile bazinelor: L= 58,6 m; l=10,1 m; H=3,6 m

Volumul = 58,6 x 10,1 x 3,6 = 2130,7 m3Volum total = 8522,8 m3/4 bazine.

Funcţionarea podurilor secundare se poate face atât în regim manual cât şi în regim automat.

Recircularea nămolului activ in bazinele de aerare

I. Linia 1

Aspirarea nămolului activ decantat se face cu ajutorul a câte 2 pompe amplasate pe fiecare pod, marca Flygt model 3201.180, de 870 m3/h.

II. Linia 2

Aspirarea nămolului activ decantat se face cu ajutorul a câte 4 pompe amplasate pe fiecare pod, marca Flygt model 3170.180, de 540 m3/h.

Nămolul este refulat în jgheaburi amplasate în paralel cu lungimea bazinelor de unde este colectat într-o conductă de transport din oţel, cu diametre cuprinse între 600 mm şi 1000 mm, de unde ajunge în aerotancuri.

Pe conductele de nămol recirculat sunt montate câte un debitmetru electromagnetic pentru fiecare linie.

8

Page 9: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Evacuarea nămolului activ in exces din sistemul de epurare biologică

Pentru menţinerea unei concentraţii corespunzătoare de nămol activ in bazinul de aerare, nămolul activ format in exces se evacuează din sistemul de aerare.

Nămolul în exces de pe linia 1 este trimis gravitaţional în îngroşătoarele de nămol primar, iar nămolul în exces de pe linia 2 este deversat în îngroşătoarele de nămol primar prin intermediul staţiei de pompare a nămolului în exces, amplasată în amonte de aerotancuri.

Masurarea debitului de apa epurata evacuata in emisar

Apa epurată este evacuată în emisar printr-o conductă, pe care este montat un debitmetru electromagnetic. Debitmetrul înregistrează debitul momentan si contorizează volumul de apă evacuat.

C. TRATAREA NĂMOLURILOR

Concentrarea gravitaţională a nămolului activ în exces şi a nămoluluiprimar

Nămolul biologic în exces provenit din decantoarele secundare cât si cel primar provenit din decantoarele primare, înainte de introducere în procesul de fermentare, este trecut prin două concentaratoare de nămol care au rolul de a reduce umiditatea acestuia de la apox. 99,2% la 98-96. 5%.

Îngroşătoarele de nămol

Pentru îngroşarea nămolului primar şi a nămolului activ în exces s-au prevăzut două decantoare radiale cu pod raclor care au următoarele dimensiuni: D = 20 m, Hperiferic = 3,4 m, Hcentru = 4,2 m.

Raclorul pentru îngroţătorul de nămol are rolul de a transporta nămolul depus pe radierul bazinului, de la periferie către başa inelară. În acest sens nămolul de la decantoarele primare cât şi nămolul în exces de la decantoarele secundare se introduc în bazin pe o conductă care are şi rol de susţinere a pasarelei şi se distribuie în bazin în zona centrală prin intermediul ecranului la corpul central. Nămolul îngroşat depus pe fundul bazinului datorită rotirii raclorului este transportat de pe o lamă pe alta până la başa inelară, iar de aici este evacuat prin pompare spre metantancuri.

Concomitent are loc şi raclarea spumei de la suprafaţa bazinului, de la centru spre periferie, la o rotaţie completă, cu ajutorul unui braţ articulat în jgheabul colector de spumă, iar de aici este condusă în fluxul tehnologic al staţiei.

Pomparea nămolul îngroşat în metantancuri

Pomparea nămolului în metantancuri se face cu două pompe, din care una de rezervă, amplasate în sala de pompare nămol proaspăt îngroşat situată între cele două îngroşătoare.

Pompele de nămol sunt marca Flygt model 3201.180, de 146 m3/h.Funcţionarea pompelor staţiei de pompare nămol primar şi a podului raclor se poate face

atât în regim automat cât şi manual.

9

Page 10: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Fermentarea şi stabilizarea nămolului în metantancuri

Prin fermentarea anaerobă are loc degradarea biologică a substanţelor organice insolubile, sub acţiunea unor ansamblu de populaţii bacteriene. Acestea in anumite condiţii de mediu , descompun materiile organice complexe din nămol, prin procese de oxido-reducere biochimică in substanţe minerale şi un amestec de gaze, numit biogaz, format din: CH 4; CO; CO2, H2.Metantancurile

Pentru fermentarea nămolului evacuat din îngroşătoarele de nămol primar s-au prevăzut două metantancuri (un al treilea metantanc este în construcţie) cu o capacitate de 4000 m3

fiecare, executate din beton armat.Nămolul este pompat înspre camera de manevră a metantancurilor prin intermediul a

două pompe de nămol existente în camera de pompare nămol primar, una în funcţiune şi una de rezervă.

Nămolul care intră în metantancuri se amestecă cu nămolul recirculat din metantancuri, după care trece prin schimbătoarele de căldură.

Temperatura optimă de fermentare a nămolului este cuprinsă între 32-37 °C.Timpul de fermentare este de 15-20 zile.Instalaţia din camera de manevră este astfel proiectată încât să permită introducerea

nămolului în metantancuri, recircularea lui şi evacuarea nămolului fermentat spre îngroşătoarele de nămol fermentat.

Recircularea nămolului se face pentru uniformizarea temperaturii şi omogenizarea nămolului. Pentru această operaţie este prevăzut un grup de 3 pompe marca Seepex tip BN 130, de 115 m3/h.

Pe masură ce se introduce nămol proaspăt, prin intermediul conductei de preaplin a fiecărui metantanc se evacuează aceeaşi cantitate de nămol fermentat. Nămolul curge gravitaţional spre îngroşătoarele de nămol fermentat sau direct spre paturile de uscare a nămolului.

Formarea crustei la partea superioară a metantancurilor este împiedicată şi prin utilizarea a două mixere amplasate la partea superioară a fiecărui metantanc.

Pentru încălzirea nămolului s-au prevăzut 3 schimbătoare de căldură în contracurent tip ţeavă în ţeavă cu o putere de 500 kW.

Toate conductele care deservesc metantancurile sunt din oţel bituminat la interior. Biogazul rezultat din procesul de fermentare a nămolului se va utiliza în centrala termică şi în staţia de conversie a biogazului, pentru producerea de energie termică, respectiv de energie electrică. Surplusul de biogaz se va stoca în două gazometre cu o capacitate de 1000 m3 fiecare.

Funcţionarea pompelor şi a spărgătoarelor de crustă se poate realiza atât în regim automat cât şi manual.

Îngroşarea nămolului fermentat

Pentru îngroşarea nămolului fermentat evacuat din metantancuri s-au prevăzut două decantoare radiale cu raclor care au următoarele dimensiuni: D = 20 m, Hperiferic = 3,4 m, Hcentru = 4,2 m.

Staţia de pompare nămol fermentat îngroşat este prevăzută cu un macerator şi două pompe volumetrice care pompează nămolul în conducta de polietilenă Dn 150 mm spre staţia de deshidratare. În caz de defecţiune a centrifugelor nămolul se poate trimite şi spre paturile de nămol.

10

Page 11: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Maceratorul este marca Seepex de 40 m3/h.

Cele două pompe volumetrice sunt marca Seepex BN 52 de 40 m3/h.Funcţionarea pompelor din staţia de pompare nămol îngroşat fermentat se poate face atât

în regim automat cât şi manual.

Deshidratarea nămolului fermentat

Deshidratarea mecanică a nămolului fermentat

Staţia de Epurare este dotată cu două centrifuge decantoare Flottweg pentru deshidratarea nămolului :

- tip 53-4/454, principală, cu o capacitate de prelucrare de 40 m3/h şi viteza maximă de rotaţie de 3250 rotaţii/min

- tip Z 4 E-4/454, de rezervă, cu o capacitate de prelucrare de 20 m3/h şi viteza maximă de rotaţie de 4200 rotaţii/min

Deshidratarea nămolului se face prin adaos de polielectrolit cationic sub formă de soluţie la nămolul ce urmează să fie deshidratat, înainte de intrarea acestuia în centrifugă.

Instalaţie de preparare polielectrolit, este compusă din:- o cuvă pentru stocarea polielectrolitului pulbere, echipată cu un melc pentru

dozarea acestuia;- o cuvă conică în care se realizează amestecul apă-polimer- o cuvă pentru omogenizarea soluţiei de polielectrolit formate, echipată cu un

amestecător tip elice şi prevăzut cu doi senzori de nivel (minim şi maxim);- instalaţie pentru dozarea apei de dizolvare polielectrolit, compusă din

electroventil şi supapă de presiune reglabilă.

Înainte de pornirea centrifugele decantoare se verifică: alimentarea cu nămol, alimentarea cu polielectrolit, circuitul apei de răcire şi de spălare, existenţa unei presiuni de minim 3 bari în instalaţia de apă pentru prepararea polielectrolitului şi cantitatea de polielectrolit din rezervorul de dozare. Pornirea se face cu un debit de nămol redus la jumătate din capacitatea maximă de prelucrare a centrifugei şi cu un debit corespunzător de polielectrolit, după care se măreşte alimentarea până la atingerea debitului maxim într-un interval de 10-20 minute.

În timpul funcţionării se urmăreşte umiditatea nămolului deshidratat şi nivelul de încărcare cu particule solide a apei de rejecţie. Ajustarea calităţii nămolului deshidratat şi a apei de rejecţie se face prin realizrea unui dozaj optim de polielectrolit în raport cu cantitatea de nămol prelucrată. Ajustarea umidităţii nămolului se poate face şi prin modificarea vitezei diferenţiale a bolului şi anume cu cât se doreşte o umiditate mai redusă a nămolului cu atât trebuie micşorată viteza diferenţială.

Cu cât este mai mare cantitatea de solide în nămolul de alimentare cu atât este necesară o viteză diferenţială mai mare. Modificarea vitezei diferenţiale se face prin operarea controlului analog al pompei hidraulice şi a supapei de reglare a debitului în melc.

Funcţionarea centrifugelor se poate face atât în regim manual cât şi automat.

Deshidratarea naturală a nămolurilor fermentate pe platforme de uscare

Staţia de epurare este prevăzută cu 13 platforme de uscare a nămolului cu dimensiunile de: L = 100 m, l = 20 m. Platformele de uscare sunt prevăzute cu 2 drenuri longitudinale de cca. 80 m lungime. Ele sunt folosite în caz de scoatere din funcţiune a instalaţiei de centrifugare a nămolului. Pentru a ajunge pe platforme nămolul circulă pe o conductă de by-pass cu diametrul Dn 200 mm care ocoleşte instalaţia de deshidratare. Alimentarea se face prin partea frontală a paturilor pe câte 2 conducte de Ø 150 mm. Grosimea stratului de nămol nu trebuie să depăşească 0,5 m pentru a se putea face eliminarea naturală a apei de nămol. Apa de nămol colectată prin drenuri ajunge într-un canal colector care se varsă în staţia de pompare a apelor de nămol

11

Page 12: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Captarea gazului de fermentare

Excesul de biogaz rezultat din fermentarea nămolului este stocat în 2 gazometre cu o capacitate de 1000 m3. Cuva gazometrului este executată din beton armat. Clopotul a fost executat din profile metalice U şi tablă de 8 mm în cazul gazometrului nr. 2 şi de 4 mm în cazul gazometrului nr. 1. Clopotele sunt izolate anticoroziv atât la interior cât şi la exterior. Gazometrele sunt prevăzute cu supape de siguranţă pentru prevenirea ridicării clopotului peste cota maximă admisă. În caz de blocare a clopotului sau a obturării conductei de biogaz, gazul este evacuat în atmosferă prin supapa hidraulică aflată pe metantancuri.

Pentru ca excesul de biogaz să nu fie evacuat direct în atmosferă, instalaţia de biogaz este prevăzută cu o torţă de gaz. La atingerea presiunii maxime în instalaţie torţa de gaz se aprinde automat ducând la reducerea presiunii.

La ieşirea din metantancuri, pe conductele de biogaz sunt amplasate separatoare de spumă şi de materiale grosiere, separatoare de condens şi odorizoare. Conducta de biogaz are un diametru Ø 200 mm şi o pantă i = 0,5 % spre căminul gazometrului. Cuva gazometrului se umple cu apa potabilă printr-o conductă de oţel Ø 50 mm. În caz de avarii, apa este golită la staţia de pompare ape de nămol printr-o conductă de oţel Dn = 150mm.

Valorificarea gazelor de fermentare

Producţia de biogaz se transformă în curent electric cu ajutorul unui motor de tip Diesel, adaptat pentru a funcţiona pe biogaz cu o concentraţie minimă de 40 % metan, fabricat de firma elveţiană DIMAG Energie AG şi este de tipul DITOM TBG 616 V16K GA-15.

Motorul cu biogaz este de tip cu aprindere prin scânteie. Aşezarea cilindrilor este de tip 16 în V, la o înclinaţie de 60°. Pentru admisie şi evacuare producătorul a ales soluţia utilizării a câte 4 supape pe cilindru, două pentru admisie şi două pentru evacuare. Acestea sunt acţionate prin intermediul unui singur ax cu came.

Alimentarea cu combustibil a motorului este de tip turbo, o parte din presiunea dată de gazele arse fiind utilizată la antrenarea turbinei. Înainte de introducerea combustibilului în galeria de admisie, acesta este răcit prin intermediul unui schimbător de căldură ce utilizează apa ca agent de răcire. Acest tip de alimentare cu combustibil este asemănător cu sistemul turbo intercooler utilizat la unele motoare diesel.

Amestecul de aer şi gaz are loc în amestecătorul de gaze de tip Venturi. Avantajul utilizării unui asemenea sistem este că raportul cantitativ dintre gaz şi aer rămâne acelaşi chiar dacă există schimbări majore de flux.

Lubrefierea motorului se face prin intermediul unei pompe mecanice cu reductor ce asigură alimentarea motorului cu cantitatea de ulei necesară. Presiunea de ulei este reglată de o supapă de control a presiunii.

Răcirea motorului este alcătuită dintr-un circuit primar de răcire a apei ce trece prin motor, răcirea acestui circuit se face prin intermediul a incă două circuite. Primul preia căldura degajată de circuitul primar de răcire prin intermediul unui schimbător de căldură, iar agentul termic încălzit este răcit în unitatea de răcire exterioară. Cel de al doilea sistem preia căldura degajată de agentul primar de răcire prin intermediul unui schimbător de căldură şi încălzeşte agentul termic secundar care prin intermediul unei reţele de conducte ajunge în sistemul de încălzire centrală a staţiei.

O altă sursă de energie termică este dată de gazele arse rezultate din funcţionarea motorului. Pentru valorificarea acestei surse, pe conducta de evacuare a gazelor arse s-a amplasat un al treilea schimbător de căldură ce preia căldura degajată de acestea. Astfel există dublul avantaj de a nu evacua în atmosferă gazele la o temperatură de peste 450 °C şi totodată utilizarea apei încălzite în circuitul de încălzire centrală. Gazele arse sunt evacuate în atmosferă la o temperatură de cca. 110 °C.

12

Page 13: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Generatorul electric poate produce în regim de funcţionare la capacitate maximă cca. 620 kW energie electrică. Energia termică produsă de motor este de cca. 900 kW.

Consumul maxim de biogaz este de 5 m3/min.Atunci când este nevoie de energie termică în circuitul de încălzire centrală, se deschid

vanele de pe conductele de tur şi retur care fac legătura cu sistemul de încălzire centrală. Acest sistem fiind preferenţial în sistemul de răcire al motorului, automat se închide electrovana unităţii de răcire externă a motorului şi toată căldura generată de motor este transferată sistemului de încălzire a apei pentru încălzire. În cazul în care nu avem nevoie de energie termică pentru încălzire se obturează traseul apei de încălzire prin închiderea vanelor de pe conductele de tur şi de retur ale sistemului de încălzire a apei. Răcirea motorului se va face prin intermediul unităţii exterioare de răcire.

Evacuarea şi depozitarea nămolului deshidratat

Namolul deshidratat de la platformele de deshidratare si de la instalatia de deshidratare mecanica este transportat cu ajutorul autobasculantelor, la depozitul de deşeuri menajere a oraşului Cluj-Napoca.

13

Page 14: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

SCHEMA FLUXULUI APEI UZATE, NĂMOLULUI ŞI B IOGAZULUI

Desnisipator Separator grăsimi

Intrare apă uzată

Decantoare primare

Bazin de aerare

Decantoare secundare

Platforme de uscare

Metantancuri

Îngroşătoare de nămol fermentat

Gazometre

Staţie de pompare

Grătare

By-pass

Nămol activ recirculat

Nămol activ în exces

Emisar

Îngroşătoare nămol primar

şi exces

Deshidratare nămol fermentat

Conversie biogaz Biogaz Biogaz Energie electrică

şi termică

Nămol fermentat îngroşat

Nămol fermentat

Nămol primar îngroşat

Apă epurată

Nămol deshidratat

Turbo suflante

Aer

DN

Legendă: apă nămol biogaz aer DN = denitrificare (zonă anoxă)

C.A.S.S.A. administreaza retelele publice de alimentare cu apa si de canalizare.

14

Page 15: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

1. RETEAUA PUBLICA de alimentare cu apa sau de canalizare cuprinde reteaua de conducte, armaturi si constructii anexe care asigura distributia apei potabile, respectiv preluarea, evacuarea si transportul apelor de canalizare la sau de la doi ori mai multi utilizatori independenti, respectiv de la doua sau mai multe persoane fizice ce locuiesc in case individuale ori de la doua sau mai multe persoane juridice ce administreaza cate un singur condominiu.

Prin condominiu se intelege un bloc de locuinte sau imobil cu mai multe apartamente, respectiv ? o proprietate imobiliara din care unele parti sunt proprietati individuale, reprezentate din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat cea de locuinta, iar restul, proprietate comuna indiviza. Prin asimilare, poate fi definit condominiu si un tronson, cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna ?.

NU constituie retele publice : retelele de distributie aferente unei singure cladiri de locuit; retelele de distributie aferente unei incinte proprietate privata pe care se afla mai multe locuinte (cladiri) despartite de zone verzi si alei interioare private; retelele de distributie aferente unei platforme industriale.

2. DELIMITAREA dintre retelele publice de apa-canal, administrate de C.A.S.S.A., si portiunile care sunt in proprietatea (in cazul Asociatiilor de Proprietari), respectiv administrarea (in cazul Asociatiilor de Locatari) condominiilor, si a caror reparare-intretinere cade exclusiv in sarcina respectivelor Asociatii, are loc la nivelul bransamentului.

Bransamentul este partea din reteaua publica de distributie a apei care asigura legatura intre reteaua publica si reteaua interioara a unei incinte sau cladiri. Bransamentul, pana la contor, inclusiv caminul de bransament si contorul, apartin retelei publice.

Ca parte a bransamentului, contorul de bransament este aparatul de masurare a volumului de apa potabila consumat de utilizator, care se monteaza la limita proprietatii utilizatorului, fiind ultima componenta a retelei publice , in sensul de curgere a apei potabile.

3. UTILIZATOR este definita orice persoana fizica sau juridica proprietara sau cu imputernicire de proprietar al unui imobil avand bransament propriu de apa potabila sau racord propriu de canalizare si care beneficiaza, pe baza de contract, de serviciile operatorului. In consecinta, in cazul AP/L, ?utilizatorul? C.A.S.S.A. este Asociatia in ansamblu, reprezentata prin presedinte sau administrator, si nu consumatorii finali din apartamentele blocului.

Incepand cu vana (robinetul) de dupa contorul de bransament, in sensul de curgere al apei, incepe portiunea de instalatii care apartine AP/L, definite drept instalatii (retele) interioare.

15

Page 16: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

4. INSTALATIILE INTERIOARE de apa potabila sunt totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau administrarea utilizatorului, amplasate dupa contorul de bransament, in sensul de curgere a apei.

Punct de delimitare a instalatiilor de alimentare cu apa dintre operator si utilizator - locul in care instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului se racordeaza la instalatiile aflate in proprietatea sau in administrarea operatorului furnizor/prestator de servicii.

b). Preluarea apelor uzate (canalizarea)

In mod similar cu retelele de alimentare cu apa, avem o serie de definitii care delimiteaza atributiile C.A.S.S.A. de cele ale AP/L si in privinta retelelor de canalizare.

5. RETEAUA PUBLICA DE CANALIZARE a fost definita odata cu reteaua publica de alimentare cu apa. Partile componente ale unei retele publice de canalizare sunt amplasate de regula pe domeniul public; in cazurile in care conditiile tehnico-economice sunt avantajoase, reteaua publica de canalizare poate fi amplasata, cu acordul proprietarului, si pe terenuri private.

6. DELIMITAREA retelelor publice de canalizare (administrate de C.A.S.S.A. ) de portiunile ce apartin AP/L, are loc la nivelul caminului de racord , care este prima componenta a retelei publice, in sensul de curgere a apei uzate.

In interiorul caminului de racord se afla racordul propriu-zis, care este partea din reteaua publica de canalizare care asigura legatura dintre utilizator si canalizarea publica. Racordul de la

16

Page 17: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

camin spre retea, inclusiv caminul de racord, apartin retelei publice de canalizare, indiferent de modul de finantare a realizarii acestuia.

7. INSTALATIILE INTERIOARE DE CANALIZARE reprezinta totalitatea instalatiilor aflate in proprietatea sau in administrarea utilizatorului, care asigura preluarea si transportul apei uzate de la instalatiile de utilizare a apei pana la caminul de racord din reteaua publica.

ATENTIE! Conform Art.10 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea oi sanc?ionarea contraven?iilor la normele legale de igiena oi sanatate publica, constituie contraven?ie oi se sanc?ioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei neracordarea instalatiei de canalizare interioara a locuintelor de catre proprietarii acestora la reteaua publica de canalizare, acolo unde exista retea, sau neasigurarea colectarii apelor uzate fecaloid-menajere instalatii proprii.

 

17

Page 18: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

8. CALITATEA APEI

C.A.S.S.A. a investit in ultimii ani in reabilitarea, modernizarea si extinderea retelelor de apa si de canalizare, mai mult de 120 Milioane USD (echivalentul a mai mult de patru mii de miliarde lei ! ), destinate in final asigurarii unei calitati a apei la parametrii europeni pentru comunitatea pe care o deservim si a unui impact minim asupra mediului inconjurator.

In sistemul zonal Cluj, ca rezultat al investitiilor facute, in special din fonduri comunitare, procesul tehnologic de tratare a apei si in mod particular metodele de monitorizare si analiza a apei potabile distribuite de C.A.S.S.A. precum si echipamentele de laborator folosite sunt conforme standardelor romanesti si ale Uniunii Europene. Dealtfel una din pre-conditiile importante luate in considerare de Uniunea Europeana in vederea acordarii finantarilor catre C.A.S.S.A. a fost tocmai calitatea apei.

C.A.S.S.A. preleveaza zilnic apa, in scopul analizei calitatii, din cca. 35 de puncte din intreg sistemul de distributie, iar la Statia de Tratare a apei Gilau, probele sunt prelevate din ora in ora, zi si noapte, sapte zile pe saptamana. Apa este analizata atat din punctul de vedere al parametrilor fizico-chimici cat si al celor bacteriologici.

Conform prevederilor legale, analizele efectuate regulat de Regie prin laboratoarele proprii, sunt dublate de cele ale organismelor de sanatate publica abilitate (Directia de Sanatate Publica Cluj etc).

NU ne putem permite sa facem greseli privind un aspect atat de important cum este sanatatea a aproape jumatate de milion de oameni - copii, femei, barbati - cat numara populatia deservita azi de noi!!

La Cluj, C.A.S.S.A. publica in presa de ani, in fiecare saptamana (in anul 2004, in fiecare zi de joi a ziarului ?Monitorul de Cluj?), un buletin de calitate a apei, continand atat limitele legale pentru principalii parametrii de calitate ai apei potabile, cat si valorile rezultate din analiza probelor de apa distrinuita clujenilor.

De asemenea, clientii C.A.S.S.A. , populatia si reprezentantii populatiei in general, pot obtine zilnic de Luni pana Vineri, intre orele 08,00 - 09,00, informatii despre calitatea apei produse si distribuite in sistemul zonal administrat de Regie, la telefon: 591.444 interior 110.

Trebuie reamintit insa, conform Art. 6 (2) din Legea Nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ca daca valorile parametrilor de calitate a apei la robinetul utilizatorului , nu se incadreaza in valorile stabilite prin respectivul act normativ datorita sistemului de distributie interioara sau a modului de intretinere a acestuia, se considera ca obligatiile ce revin distribuitorului (C.A.S.S.A.) au fost indeplinite.

18

Page 19: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

In tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ valorile pentru cativa din principalii parametri de calitate ai apei, dupa cum sunt stipulati in Anexa 1 la Legea nr.458/2002, in Noua Directiva a Apei nr. 98/83 din 1998 a Comisiei Europene privind calitatea apei destinata consumului uman, si valorile medii anuale din sistemul zonal Cluj:

Parametru

(Unitate de masura)

Admis prin

Legea 458/2002

Directiva 98/83 din 1998 a Comisiei

Europene,

Valori medii 2003

Sistem CASSA Cluj

Turbiditate (NTU)

< sau = 1

(surse de suprafata)

< sau = 1 0,80

Cloruri (mg/l) 250 250 4,48

Plumb (?/l) 25 25 3,55

Azotati (mg/l) 50 50 1,51

Coliformi totali (nr/100ml) 0 0 0

In zonele din judetul Cluj si Salaj, nou preluate in sistem incepind cu 1 Iulie 2006, investitiile in modernizarea infrastructurii au fost practic inexistente. Inceputul a fost facut cu Programul SAMTID.

Pentru alinierea parametrilor de calitate - mediu din intreaga arie deservita de Companie la Directivele Europene, CASSA a evaluat necesarul de fonduri la peste 400 MILIOANE EURO, pe care intentioneaza sa le acceseze din Fondurile Structurale si de Coeziune, incepind cu 2008.

Pe de alta parte, si calitatea retelelor interioare (care nu tin de administrarea CASSA) este importanta pentru calitatea apei.

Conform Art.23, B, b) din HG nr. 400/ 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, Asociatia are obligatia ? sa intretina in bune conditii spatiile si instalatiile comune din interiorul si din exteriorul condominiului - casa scarii, casa ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, fatade, poduri, acoperisuri, scari exterioare, ascensor, hidrofor , instalatii de alimentare cu apa, de canalizare , (?) si sa ia masuri pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta si de functionalitate a condominiului ?.

19

Page 20: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

C.A.S.S.A. nu este responsabila pentru deteriorarea, la nivelul robinetului utilizatorului, a calitatii apei furnizate la nivelul bransamentului, urmare a neindeplinirii de catre utilizator a obligatiilor legale privitoare la intretinerea instalatiilor interioare de distributie a apei.

Retelele interioare de multe ori vechi sau din materiale depasite, in special daca nici nu sunt intretinute/reparate/schimbate, nu vor face decat sa altereze proprietatile apei care este livrata la intrarea in condominiu.

C.A.S.S.A. este obligata sa livreze apa potabila la parametrii stabiliti prin lege, Asociatiei de Proprietari/Locatari , adica la bransamentul condominiului (blocului).

Orice lucrare efectuata de dumneavoastra pe retelele interioare (montare de contoare de apartament, microcentrale etc.) care are loc cu oprirea apei, va fi urmata inerent de aparitia, pentru un timp, a unei ape care poate fi tulbure sau colorata din cauza starii precare a retelelor interioare, si care turbulenta sau culoare nu este din vina C.A.S.S.A..

In toate cazurile in care dumneavoastra veti face Regiei sesizari privind calitatea apei, vom interveni prompt pentru a preleva si analiza probe de apa atat de la nivelul bransamentului ce deserveste condominiul cat si de la robinetele din apartament. In ultimii doi ani insa, in toate cele patru cazuri de acest gen semnalate, s-a dovedit ca apa livrata de C.A.S.S.A. populatiei a corespuns parametrilor legali si ca aspectul tulbure sau colorat al apei de la robinet care a fost reclamat, s-a datorat exclusiv unor probleme pe retelele interioare, de a caror intretinere - repetam - este responsabila Asociatia

9. PIERDERI DE APA

Pierderile pe retelele publice

Ocazional au loc avarii pe retelele publice de alimentare cu apa (administrate de C.A.S.S.A.). Pana la remedierea acestor avarii, uneori se produce scurgerea unor cantitati de apa.

Utilizatorii nu platesc pe factura aceste cantitati de apa, devreme ce ele au loc pe retelele publice si deci, nu trec prin contorul de bransament aferent fiecarui condominiu.

Pierderile pe retelele/instalatiile sanitare interioare

Cauze ce genereaza pierderi de apa

Pierderile de apa pe retelele interioare , uneori insemnate, sunt cele care, de cele mai multe ori, reprezinta cauza diferentelor dintre suma contoarelor individuale si contorul C.A.S.S.A., cel pe baza caruia se factureaza consumul AP/L .

Daca apa nu este risipita si toate instalatiile sunt etanse, o persoana consuma teoretic, in medie cca. 6,3 metri cubi apa rece /luna . Dupa generalizarea contorizarii la nivel de apartament, acest consum specific poate fi chiar mai mic, in jur la 4,5 mc/pers/luna.

Pierderile mentionate pot fi uneori considerabile, depasind, in unele cazuri cu mult chiar, consumul teoretic normal pentru o persoana.

Cateva exemple:

Un singur robinet ne-etans sau un vas WC care scapa o singura picatura pe secunda, vor duce la o pierdere de apa de 0,5 mc/luna ;

Un singur robinet sau vas WC care scapa 30 de picaturi in 10 secunde , vor duce deja la o pierdere lunara de 2,23 mc apa!;

20

Page 21: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

In fine, daca firul de apa care se scurge datorita unui singur robinet sau vas WC defecte este de 3 mm grosime , pierderea lunara poate depasi 26,2 mc !!, mai mult decat echivalentul consumului teoretic normal de apa a PATRU persoane timp de o luna .

Daca luam cazul unui condominiu (bloc) cu o medie de 40 de apartamente si in fiecare din aceste apartamente, un singur robinet care pierde o picatura pe secunda, si respectiv un vas WC care pierde un fir de apa de doar 1mm grosime timp de 10 secunde, poate rezulta o pierdere pentru Asociatie de 282,2 metri cubi/luna !

Studiul de mai jos detaliaza cuantificarea pierderilor posibile de apa pe instalatiile interioare, datorita lipsei de etanseitate a robinetelor, vaselor WC etc. Studiul prezinta pierderile necontorizate care au loc datorita ne-etanseitatii instalatiilor sanitare (robinete care picura, vase WC care pierd un fir de apa) in functie de numarul de picaturi/grosimea firului de apa pe unitatea de timp (10 secunde)

NICIUNA din aceste pierderi nu sunt, de regula, sesizate (evidentiate) de contoarele individuale (de apartament) .

De regula, ele sunt insa inregistrate, prin insumare, de contorul de bransament (dupa care se factureaza, conform legii, consumul abonatului ? AL/P).

In concluzie, sumele care se platesc lunar pentru pierderi interioare, pot fi economisite daca se face o investitie initiala si se pun la punct toate instalatiile interioare.

La pierderile datorate ne-etanseitatii instalatiilor interioare, se pot adauga cele generate de clasa de precizie inferioara a contoarelor de apartament, de pozitia gresita de montare a acestora, de consumurile abuzive ale unor locatari care incearca sa le altereze inregistrarile etc

In vederea minimizarii pierderilor de apa pe retelele interioare, C.A.S.S.A. face urmatoarele recomandari:

21

Page 22: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

intretinerea, repararea si mai ales etansarea tuturor instalatiilor interioare (conducte, robinete, vase WC etc.) pentru eliminarea pierderilor;

citirea contoarelor din apartamente doar in prezenta unui delegat imputernicit al A.P./L.

verificarea, cu ocazia citirilor, a contoarelor de apartament pentru depistarea corectitudinii modului de instalare si functionare, a existentei sau a unor eventuale semne vizibile de deteriorare a integritatii sigiliilor, a existentei verificarii metrologice;

efectuarea citirii contoarelor individuale in concordanta cu data, anuntata, a citirii contorului de bransament;

consemnarea rezultatelor citirii contoarelor de apartament intr-o fisa de citire pastrata la delegatul imputernicit al A.P./L.

elaborarea de catre adunarea generala a A.P./L. a unei hotarari privitoare la criteriile de

repartizare a consumului de apa, in conformitate cu normele legale mentionate.

22

Page 23: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

NTPA 001/1997

Limite de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă

Nr. crt.

Indicator de calitate U.M. Limite

maxime admisibile

Metoda de analiză STAS

1 pH Concentraţia ionilor de hidrogen Unit. pH 6,5 - 8,5 8619/3-90 2 Materii totale în suspensie (MTS) mg/dm3 60 6953-81 3 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) mg/dm3 20 6560-82

4 Consum chimic de oxigen - metoda cu permanganat de potasiu (CCO-Mn)

mg/dm3 40 9887-74

5 Consum chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)

mg/dm3 70 6954-82

6 Azot amoniacal (NH4+) mg/dm3 2 8683-70

7 Azot total (N) mg/dm3 10 7312-83 8 Azotaţi (NO3

-) mg/dm3 25 8900/1-71 9 Azotiţi (NO2

-) mg/dm3 1 8900/2-71 10 Sulfuri şi hidrogen sulfurat (H2S) mg/dm3 0,1 7510-66 11 Sulfiţi (SO3

2-) mg/dm3 1 7661-89 12 Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) mg/dm3 0,05 7167-92 13 Substanţe extractibile cu eter de petrol mg/dm3 5 7587-66

14 Detergenţi sintetici anion activi, biodegradabili

mg/dm3 0,5 7576-66

15 Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,2 8637-79 16 Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,1 7852-80 17 Crom trivalent (Cr3+) mg/dm3 1 7884-91 18 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,1 7884-91 19 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,1 7795-80 20 Nichel (Ni2+) mg/dm3 0,1 7987-67 21 Zinc (Zn2+) mg/dm3 0,5 8314-87 22 Mangan (Mn2+) mg/dm3 1 8662-70 23 Cianuri (CN-) mg/dm3 0,05 7685-79 24 Reziduu filtrat la 105ºC mg/dm3 2000 9187-84

Tab 1.

23

Page 24: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

NTPA 002/1997

Indicatori de calitate a apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor

Nr. crt.

Indicator normat U.M. Maxim admis

Metoda de analiză

1 pH Concentraţia ionilor de hidrogen Unit. pH 6,5 - 8,5 STAS 8619/3-90 2 Cianuri (CN-) mg/dm3 0,5 STAS 7685-79 3 Hidrogen sulfurat (H2S) şi sulfuri mg/dm3 0,5 STAS 7510-66 4 Substanţe extractibile cu eter de petrol mg/dm3 20 STAS 7587-66 5 Materii în suspensie (MTS) mg/dm3 300 STAS 6953-81

6 Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg/dm3 300 STAS 6560-82

7 Consum chimic de oxigen – metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)

mg/dm3 500 SR ISO 6060-96

8 Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30 STAS 8683-70 9 Sulfaţi (SO4

2-) mg/dm3 400 STAS 8601-70

10 Fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH)

mg/dm3 30 7167-92

11 Detergenţi sintetici anion activi, biodegradabili

mg/dm3 30 SR ISO 7875-96

12 Plumb (Pb2+) mg/dm3 0,5 STAS 8637-79 13 Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 0,1 SR ISO 5961-93 14 Crom trivalent (Cr3+) mg/dm3 1 STAS 7884-91 15 Crom hexavalent (Cr6+) mg/dm3 0,1 STAS 7884-91 16 Cupru (Cu2+) mg/dm3 0,1 STAS 7795-80 17 Nichel (Ni2+) mg/dm3 1 STAS 7987-67 18 Zinc (Zn2+) mg/dm3 1 STAS 8314-87 19 Mangan (Mn2+) mg/dm3 1 STAS 8662-70

Tab 2.

ANEXA 1.

24

Page 25: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

POLITICA DE CALITATE CONFORM ISO 9000-9001

Viziunea noastra – realista si realizabila pe termen mediu si lung – contureaza o companie puternica, a carei caracteristici vor fi transparenta, calitate si performanta in serviciul public de alimentare cu apa si de canalizare – epurare. Asigurarea unei alimentari cu apa potabila, respectiv a unui serviciu de canalizare apreciate calitativ, eficiente cantitativ si responsabile la adresa mediului inconjurator va decurge in conditiile unei reale si permanente preocupari pentru nevoile si doleantele clientilor nostri. Imperativele legii vor contura in continuare cadrul pentru realizarea acestei viziuni.

Ne propunem ca pana in anul 2008 sa imbunatatim performantele noastre din punct de vedere managerial, tehnic si financiar pentru a exploata cu eficienta sporita resursele de mediu, materiale si umane in perspectiva unei dezvoltari durabile.

Obiectivul Companiei Obiectivul declarat al Companiei este acela de a asigura alimentarea continua a abonatilor cu apa potabila de calitate corespunzatoare si de a colecta, transporta si epura, mecanic si biologic, intreaga cantitate de apa uzata din aria de deservire.Acest lucru se realizeaza datorita unor captari adecvate de apa bruta, precum si capacitatilor de tratare si inmagazinare in masura sa faca fata cererilor. Asigurarea acestor capacitati este dinamica, de aceea este importanta o activitate de prognoze asupra cererii de apa.Conducerea companiei isi propune o reconsiderare a pregatirii si specializarii personalului, in vederea imbunatatirii structurii organizatorice. Vor fi alocate fonduri reprezentand 0,5% din fondul de salarii pentru scolarizare, pana in anul 2008. Politica Companiei este de a dezvolta o forta de munca strict dimensionata, inalt calificata si puternic motivata, angajata si devotata in a atinge performantele cerute de Companie si de clienti.

Calitatea si controlul apei. Politica Companiei este de a furniza permanent clientilor apa potabila la standarde conforme cu cele nationale.

Relatiile cu clientii. In cursul ultimilor ani, relatiile cu clientii au fost integrate si tratate in cadrul mai larg al politicii de transparenta si a relatiei biunivoce de apropiere a Companiei de comunitatea pe care o deserveste. Aceasta politica a avut in vedere nu numai informarea consumatorilor (formatul facturilor, atasarea unor buletine informative la facturi, amenajarea si modernizarea ghiseelor de plati etc.), dar si gandirea si promovarea unor campanii de sensibilizare a comunitatii in legatura cu problemele de mediu, cu necesitatea implicarii tuturor in protectia si conservarea surselor de apa. Aceasta relatie cu comunitatea si clientii a fost asadar atat directa si nemijlocita cat si mediata, prin mass-media si parghiile specifice la dispozitia Companiei, iar conexiunea inversa (consultarea clientilor si populatiei) perceputa din randul comunitatii a servit Companiei ca mecanism de autoreglare.

Strategia de Comunicare (Relatii Publice si Relatii cu Clientii) adoptata de Compania de Apa Somes SA, vizeaza o serie de aspecte care, direct sau indirect, sa aseze pe baze moderne relatia comunicationala dintre operator pe de o parte, clienti, parteneri sociali si economici, comunitate, mass-media de alta parte, sa duca la constientizarea clientilor in legatura cu problematica furnizarii serviciului de alimentare cu apa, respectiv la combaterea informatiilor neconcordante realitatea si cu interesul legitim al celor doua parti (furnizor si consumatori).

Ca Director General al Companiei de Apa Somes SA, dispun masurile necesare pentru indeplinirea la nivelul intregii societati a prevederilor prezentei politici, ca parte a Sistemului de Management Integrat (Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca) construit si implementat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2000, SR EN ISO 14001:1997 si OHSAS 18001:1999.

Director Generaldr. ing. Dorin Ciataras

ANEXA 2.

25

Page 26: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

POLITICA DE MEDIU, DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

In scopul imbunatatirii continue a performantei de mediu si de sanatate si securitate in munca, COMPANIA DE APA SOMES SA doreste sa fie un centru de excelenta in domeniul producerii si furnizarii apei potabile, precum si al colectarii, epurarii si evacuarii apelor uzate. COMPANIA DE APA SOMES SA isi asuma responsabilitatile in ceea ce priveste reducerea impactului de mediu si al riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor sai rezultate din activitatile, produsele si serviciile sale, prin recunoasterea si sustinerea:

rolului cheie al gestiunii apelor potabile si uzate in managementul de mediu;

concordantei intre sanatatea populatiei si calitatea mediului inconjurator;

legaturii stranse intre calitatea serviciilor furnizate si starea de sanatate si securitate a angajatilor;

asteptarilor populatiei in ceea ce priveste calitatea apei potabile si a protejarii ecosistemului aferent raului Somes.

In acest sens, COMPANIA DE APA SOMES SA se angajeaza sa asigure servicii publice de inalta calitate, acordand o importanta maxima protectiei mediului si sanatatii si securitatii in munca prin:

exploatarea rationala a surselor de apa in perspectiva unei dezvoltari durabile, extinderea practicilor vizand economisirea si reciclarea apei;

conformarea la zi cu cerintele legislatiei nationale de protectie a mediului si cu cea referitoare la sanatate si securitate in munca, precum si cu alte cerinte specifice domeniului propriu de activitate;

imbunatatirea organizarii si dotarii locurilor de munca in vederea asigurarii conditiilor optime de sanatate si securitate pentru toti salariatii COMPANIA DE APA SOMES SA si pentru alte persoane care ar putea fi afectate (incluzand vizitatori, contractori, public);

ridicarea continua a nivelului de instruire, informare si supervizare a tuturor salariatilor pe probleme de mediu si de sanatate si securitate in munca;

imbunatatirea managementului deseurilor si substantelor periculoase cu scopul prevenirii si minimizarii poluarii factorilor de mediu;

prevenirea poluarii si eliminarea riscului poluarilor accidentale utilizand ori de cate ori este posibil tehnici, practici si echipamente nepoluante, precum si prin constientizarea si stimularea agentilor economici in vederea reducerii la sursa a emisiilor de poluanti.

Ca Director General al COMPANIA DE APA SOMES SA, dispun masurile necesare pentru indeplinirea la nivelul intregii societati a prevederilor prezentei politici, ca parte a Sistemului de Management Integrat (Calitate, Mediu, Sanatate si Securitate in Munca) construit si implementat in conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001:2000, SR EN ISO 14001:1997 si OHSAS 18001:1999.

Director General,

Dr.Ing. Dorin Ciataras

10. Sfaturi practice

26

Page 27: Procesul tehnologic al statiei de epurare Cluj-Napoca

Pentru a economisi apa

Udati gradina seara, pentru a evita evaporarea apei si deci risipirea ei.

Nu lasati apa sa curga in permanenta cand va spalati pe dinti sau va barbieriti.

Veti consuma in medie de doua ori mai putina apa daca faceti dus si nu baie.

Spalati-va masina folosind o galeata si un burete mai degraba decat furtunul.

Pentru organism si sanatate

In fiecare zi corpul uman pierde in medie 2,5 l apa. Aceasta apa trebuie completata consumand cca. 3 l de lichide (apa, supa, ceai, suc de fructe, etc), altfel puteti suferi de repercusiuni asupra sanatatii: scaderea tensiunii, tulburari neurologice, alterarea rapida a starii generale de sanatate.

Daca sunteti insarcinata trebuie sa beti mai multa apa pentru ca dezvoltarea copilului dumneavoastra sa fie normala. O cantitate de 1,5 l pe zi este un minim !

Calciul continut in apa este un remediu activ contra osteoporozei.

27


Recommended