ANUL I SEMESTRUL ILucrări practice

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

După Virginia Henderson , procesul de îngrijire este procesul prin care se identifică nevoile individului (pe plan bio-psiho-social), se descoperă sursele de dificultate (cauzele) care împiedică satisfacerea nevoilor şi care ajută la stabilirea unor intervenţii optime, care să reducă influenţa acestor surse de dificultate.

Scopul lui este de a ajuta persoana afectată să-şi recapete autonomia în totalitate sau cât mai mult posibil.

Este adaptat particularităţilor fiecărui individ.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Denumirea nevoiiDenumirea nevoii Caracteristici Caracteristici Influenţată deInfluenţată denevoia de a respira

şi a avea o bună circulaţie

respiraţia pulmonară şi tisulară, pulsul şi tensiunea

arterială

emoţie, furie, frică, triste-ţe, exerciţii de relaxare,

fumat etc.

nevoia de a bea şi a mânca (hidratare şi

alimentare)

masticaţie, deglutiţie, diges-tie; necesarul de calorii şi

substanţe nutritive

rasă, religie, naţionalitate, educaţie,

stadiul de maturitate al individului

nevoia de a elimina (renală, intestinală,

respiratorie, cutanată)

se apreciază scaunele, transpiraţia, urina, atât cantitativ cât şi calitativ

emoţii, educaţie, vârstă, cultură, valori socio-

culturale

nevoia de a se mişca şi a avea o bună

postură

capacitatea de a se deplasa, viteza, poziţia în repaus, în

timpul mersului

vârstă, obiceiuri socio-culturale, stare de spirit,

handicapuri

nevoia de a dormi şi a se odihni

numărul de ore de somn, de odihnă, calitatea acestuia

vârstă, stare de sănătate, emoţii, obligaţii sociale,

meditaţie, droguriMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Denumirea nevoiiDenumirea nevoii Caracteristici Caracteristici Influenţată deInfluenţată de

nevoia de a se îmbraca şi

dezbraca

se apreciază atât capacitatea de a se îmbrăca, dezbrăca, cât

şi modul în care este aleasă îmbrăcămintea, încălţămintea

vârstă, capacitate neuro-musculară personalitate,

edu-caţie, sexualitate, apartenenţa la un grup

religios, etnic

nevoia de a menţine

temperatura corpului în limite

normale

temperatura organismului uman are tendinţa de a se

menţine la valori constante; se apreciază atât variaţiile fizio-logice (ritmuri biologice, tem-

peratura mediului ambiant) cât şi cele patologice

vârstă, exerciţiu fizic, îmbrăcăminte, hidratare, emoţie, anxietate, factori socio-economici (posibi-litatea de a asigura tem-

peratura mediului ambiant, îmbrăcăminte

adecvată)

nevoia de a fi curat şi de a proteja

tegumentele

se apreciază atât calitatea te-gumentelor (culoarea, prezen-

ţa unor leziuni), cât şi a unghiilor, părului (friabili-tate, modificare de formă,

culoare); trebuie de asemenea evaluat gradul de igienă

individuală

vârstă, sex, abilităţi neuro-motorii,

apartenenţa la un grup socio-cultural (la o

epocă), emoţii

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Denumirea Denumirea nevoiinevoii

Caracteristici Caracteristici Influenţată deInfluenţată de

nevoia de a evita

pericolele

variază în funcţie de capacitatea de a sesiza şi îndepărta pericolele

vârstă, activităţi coti-diene, calitatea me-

diului, stare psihică, poluare

nevoia de a comunica cu

semenii

comunicarea verbală, inclusiv cea grafică şi

non-verbală(+ sexualitatea)

sentimente, emoţii, temperament, educaţie, norme sociale

nevoia de a practica

religia

caracterizată prin ges-turi, atitudini specifice

practicilor religioase

educaţie, relaţii inter-culturale, constrângeri

socio-politice

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Denumirea nevoii

Caracteristici Influenţată de

nevoia de a fi util

individul trăind în societate are anumite

standarde pe care doreşte să le atingă;

el încearcă în permanenţă să se realizeze şi să se autodepăşească

vârstă, personalitate,

educaţie, norme culturale

nevoia de a se recrea

trebuie apreciate atât nu-mărul de ore

afectate pro-cesului de recreare cât şi

preocupările pe care le are individul în

acele momente

vârstă, statut socio-economic, educaţie,

tendinţă socială

nevoia de a în-văţa să

păstrezi sănătatea

se apreciază atât preocu-parea

individului pentru propria sănătate cât şi

pentru sănătatea comuni-tăţii din care

face parte

vârstă, statut socio-economic, educaţie,

tendinţă socială, politici

guvernamentale, non-

guvernamentale

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

I.EVALUAREA PACIENTULUI – culegerea de date(obiective,subiective)

II.ELABORAREA DIAGNOSTICULUI DE ÎNGRIJIREa. Analiza datelor - > clasificarea datelor pe date de

dependenţă şi de independenţăb. Interpretarea datelor - > explicarea problemei, definirea

SDD

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILORa. Stabilirea obiectivelor de îngrijireb. Alegerea intervenţiilor, stabilirea priorităţilor

IV. APLICAREA ÎNGRIJIRILORa. Intervenţii aplicate constant = rol propriu al AMb. Intervenţii aplicate la indicaţia M = rol delegat al AM

V. EVALUAREA ÎNGRIJIRILORa. Rezultatul obţinut/schimbarea observatăb. Satisfacţia P

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Presupune culegerea de date (obţinerea de informaţii). Datele culese sunt:

- subiective = simptome (mă doare, simt că...) - obiective = semne (roşeaţă, vărsatură, puls

crescut,etc) CE DATE CULEGEM?

a.Relativ stabile:De identificare - > nume, prenume vârsta…Caracteristici socio-culturale - > rasa,

limba,religia…Caracteristici personale - > alimentaţie, ritm de

viaţăAPF - > vaccinări,naşteri (câte,cum),menarhaAPP - > boli în copilărie,boli anterioare,intervenţii

chirurgicale,avorturiGrup de sânge, Rh, proteze,alergiiReţeaua suportivă - > familie, prieteni

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

b.Variabile:Legate de homeostazia(proprietate a

organismelor vii de a–şi menţine constantele fiziologice în condiţii diferite de mediu) organismului -> R,P,T.A. etc

Legate de reacţii patologice - > inflamaţii,infecţii,durere

Legate de cond. psiho-sociale - > anxietate,stres,personalitate

Legate de comunicare, rol socialLegate de comportamentul faţă de

sănătate - > fumat, alcool, droguriMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

SURSE:Directe(primare) = pacientulIndirecte (secundare) = familie, anturaj, AMTerţiare = dosar medical

CUM AFLĂM?

MIJLOACE:1.Verbale:a.Interviul P(TIB p 32) - reguli: - folosirea unei introduceri care să creeze o atmosferă destinsă, de

încredere - întrebări clare, uşor de înteles pt. P - formularea întrebărilor a.î să nu inducă răspunsul - adresarea răspunsurilor pe rând - acordarea timpului necesar pentru răspuns - alegerea momentului optim (evitând orele de masă,

odihnă,perioadele de vizită) - locul interviului trebuie să asigure intimitate, confortb. Consultarea surselor secundare

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

MIJLOACE:2. Non- verbale: - expresia feţei - poziţia corpului - atingerea - vocea - inspecţie(observare); palpare (pipăit); auz

(zgomote); miros (tutun,alcool,puroi,deodoranţi,etc.)

La final, datele culese se organizează pe nevoi.

Exemplul 1 :Nevoia de a respira: nefumător, tegumente

normal colorate, respiraţie greoaie (dispnee), cu frecvenţă crescută, tuse

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

După V. Henderson organizarea datelor se face în funcţie de activităţile ce influenţează starea de bine zilnică a individului

1. respiraţia normală2. a bea şi a mânca adecvat3. eliminare pe toate căile de eliminare4. mişcarea şi menţinerea unei posturi corecte (în timpul

mersului, statului sau a schimbărilor de poziţie)5. somnul şi odihna6. capacitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca7. menţinerea temperaturii corpului în limite normale8. menţinerea curăţeniei corpului9. evitarea pericolelor10. comunicarea emoţiilor, fricii11. practicarea credinţei (realizarea practicilor religioase)12. dorinţa de a face ceva13. participarea la forme de recreere14. învăţarea, descoperirea şi satisfacerea curiozităţii

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

După Maslow există 5 nivele ale nevoilor umane: nevoi fiziologice: alimentaţia, hidratarea,

eliminarea intestinală şi urinară, respiraţia şi circulaţia, temperatura corpului, somnul,

nevoia de securitate: securitatea fizică şi psihică (confort, orientare în timp şi spaţiu, capacităţi senzoriale şi motorii),

nevoia de dragoste: rolul în familie, grup social, relaţiile cu persoanele semnificative din grupul căruia îi aparţine,

nevoia de stimă de sine: recunoaşterea statutului, a competenţei, recunoştinţă, respect,

nevoia de realizare: personalitate, creativitate, autodepăşire.

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Se bazează pe parcurgerea a 2 etape:a. Analiza datelor - > datele obţinute şi

clasificate pe nevoi, vor fi împărţite pe I/DExemplu :Nevoia de a respira:Independente: nefumător, tegumente normal

colorateDependente: respiraţie greoaie (dispneee), cu

frecvenţă crescută, tuse b. Interpretarea datelor - > stabilirea problemei

(PDD), stabilirea cauzei acesteia (SDD) şi în final, formularea diangnosticului de îngrijire (DÎ)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Diagnoticul de îngrijire poate cuprinde 2 sau 3 părţi:

PDD + SDD + MDD

Problema de Sursa de dificultate Manifestări

dependenţă – se poate (cauza) de dependenţă

exprima prin - > alterare, (semne şi simptome)perturbare,diminuare,deficitincapacitate etc.

Exemplul 2: P “X” urinează des, cu dificultate şi durere, iar în foia de

observaţie este trecut diagnosticul de infecţie urinară.Nevoia afectată - > eliminarea urinară = > formularea DÎ se

poate face:

DÎ 1 - ALTERAREA eliminării urinare (= PDD) DATORITĂ infecţiei (SDD/cauza) MANIFESTATĂ prin micţiuni frecvente, dureroase ( MDD –semne şi simptome)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

DÎ precedent cuprinde toate cele 3 părţi :PDD + SDD + MDD. Se putea formula şi doar prin primele 2 componente

( PDD + SDD ) - > Alterarea eliminării urinare datorită infecţiei

Diagnosticul de îngrijire poate fi:Actual - > P + SDD + MDD – cele din exemplele anterioarePotenţial - > P + SDD (nu există încă manifestări, dar dacă nu se

intervine acestea vor apărea) - se mai numeşte şi diagnostic de risc

Exemplul 3 : P nu-şi poate mişca membrele inferioare, stă mult în pat = > DÎ 2 - > Risc de alterare a tegumentelor ( PDD) datorită imobilizării prelungite la pat (SDD)

Posibil - > PDD + SDD ; acesta este un diagnostic ce defineşte posibilitatea apariţiei unor manifestări datorită specificului bolii (dar nu este obligatoriu)

Exemplul 4: P suferă de oreion (parotidită epidemică), sex masculin. Poate să apară afectarea testiculară , de aceea se va urmări în acest sens

= > DÎ 3 posibil poate fi formulat astfel: Posibilă apariţie a afectării testiculare (PDD) datorită infecţiei cu virus urlian (SDD)

!!! În formularea DÎ nu se va folosi diagnosticul medical!!!MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare şi a precauţiilor ce trebuiesc luate.

1.Stabilirea priorităţilor - > în fcţ. de anumiţi factori - timpul avut la dispozitie (! urgenţe) - priorităţile P (pot fi în conflict cu cele ale AM - > de ex.

mobilizare precoce – pe P îl doare, dar AM ştie că astfel se previn complicaţiile = > se va explica cu răbdare necesitatea)

- resurse - > ale P ; ale sistemului de sănătate - valorile umane individuale (de ex, prezenţa alături de

familie este mai importantă decât internarea într-o unitate spitalicească )

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

2. Elaborarea obiectivului de îngrijire

O = ceea ce aşteptăm de la P în urma aplicării intervenţiilor

Exemplul 5DÎ = Alterarea eliminărilor urinare datorită infecţiei

O = P (subiect) să prezinte (verb = acţiunea) eliminări urinare în limite fiziologice (cum , în ce fel)

DÎ – Risc de alterare a tegumentelor datorită imobilizării prelungite la pat

O = P să-şi menţină tegumentele integre / Menţinerea integrităţii tegumentelor.

Obiectivul poate fi : - pe termen scurt (minute,ore) - pe termen mediu (zile - o săptămână)- pe termen lung (săptămâni,luni)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

3. Alegerea intervenţiilor - > pentru alegerea celor mai bune intervenţii:

- se poate pleca de la experienţa acumulată - se poate alege o soluţie mai bună prin colaborarea mai

multor persoane - se poate ţine cont de experienţa avută cu un alt P

Intervenţia acordată trebuie: - să suplinească sau să completeze ceea ce P nu poate face

singur = > ea trebuie să fie personalizată; măsurabilă (evaluabilă); observabilă

!!! Planificarea îngrijirilor, în special a celor pe termen mediu şi lung, necesită notarea acestora într-un document medical accesibil fiecărei AM !!!

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

= momentul realizării conştiente şi voluntare a intervenţiilor planificate

pentru a obţine rezultatul scontat.

Principiile ce stau la baza unei I sunt:- Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acesteia- Pregătirea locului unde se realizează acţiunea- Pregătirea materialului şi echipamentului necesar- Crearea condiţiilor adecvate (respectarea dreptului la intimitate şi a

demnitaţii umane)- Pregătirea psihică şi fizică a P- Efectuarea corectă a tehnicii, respectând măsurile de asepsie şi

antisepsie- Îngrijirea după procedură- Dezvoltarea unei relaţii de încredere între AM şi P- Sprijinirea P să-şi menţină sau să recapete ctrl asupra propriei vieţi

Intervenţia poate fi:Independentă- > acţiunea fiind iniţiată de AM = rol propriuDependentă- > acţiune realizată la indicaţia M = rol delegatInterdependentă- > iniţiată în colaborare cu alţi profesionişti (medici,

dieteticieni,asistenţi sociali,profesori de educaţie fizică)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

= ultima etapă a procesului de îngrijire şi reprezintă o apreciere asupra progresului P în raport cu intervenţiile AM

Se evaluează:1. Rezultatul obţinut sau schimbarea observată

(dacă acţiunile nu au avut rezultatul scontat, PDÎ se reia de la prima etapă)

2. Satisfacţia P insuşi – cu prudenţă (P nu ştie întotdeauna ce implică o intervenţie => deşi este îngrijit excelent ,poate fi nemulţumit)

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Rolul AM este deci: de a colecta informaţiile atât de la P

cât şi de la familia acestuia De a interpreta datele legate de starea

fizică şi psihică a P în contextul aprecierii stării de sănătate

De a elabora DÎ, O şi I pe care trebuie să le realizeze

De a întocmi planul de îngrijire De a evalua periodic activitatea

desfaşurată De a modifica periodic O şi I, în funcţie

de evoluţia afecţiunii

MIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.

Avantajele proceselor de îngrijire sunt:

1.Din pdv al AM, faptul că: Poate lua deciziile necesare pt. rezolvarea problemelor cu

care se confruntă P, respectând însă limita competenţei sale Activitatea pe care o desfaşoară poate fi cuantificată,

evaluată şi ordonată Creşte atât profesionalismul cât şi responsabilitatea

individuală Creşte gradul de satisfacţie şi de mulţumire pentru activitatea

depusă

2. Din pdv al P: Creşte calitatea asistenţei medicale de care beneficiază orice

P Asistenţa medicală este mult mai individualizată Este asigurată continuitatea îngrijirilor chiar şi atunci când

membrii echipei de îngrijire se schimbăMIHAELA CARDIŞ ŞI COLAB.