+ All Categories
Home > Documents > PROCESUL COMUNISMULUI

PROCESUL COMUNISMULUI

Date post: 19-Jun-2015
Category:
Upload: danilovici8845
View: 349 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
PROCESUL COMUNISMULUI IN VIZIUNEA LUI VADIM
23
in ultima vrerile, Rusneroase publicalii au tipdrit mdrturii gi dccunreslte referitoare la hga-nurnitul Gulag ronru*nesc. Totsdat*, 6Lr v&eut tumina tipa- rufui gi unsf;e cdrfi care reeompun msuaicu! ace- l*r €inlpurE dramatice pe f;are le traversa peporul rcn'l*m" Toate sint interesant€, toate cuprind tap€e de vi*{6 gi de moarte, toate atestfr s rezistenfs de*a dreptul eroicd a rorn8nstor innpotriva sasft&* valnieiei, & oeupeliei s*r*ine" Ssm aeest punct de wed€re, formul6m $ntregul n*stsu re*peet fa{6 de f*stil delrgn{i politici de $a $neepr"lturile bol$evie- mulE"ri $nt RCIrn&mia, deseoperirsdu-ne cregtetele di- reeEntea m*rnoriei tutursr eeelera c&Fe, aldssfia umeE ogtiri de miei dupi la t5iststr, au rnurit Gu sar* ts$e de srrii pe tot cuprEnsu$ Rcrnfiniei, ba *xrtesri e hiar gi af $!ber$ei" Aceste tr*g.dre aie nrcr{3l *Li f***u pentru obiditul pepon reRn6n, eef; de-aF f;ii-flee rdeb*i mendiafl, pe s&re $-am e$gtigat abia aeuruE" Adt*# dsan atunci e6*d &r?? pret*l€ $p{Iffi€ Adev*rutr" Va pr*prlsem $pre le*trar#, *tirna{i *iti*oni, *$- €eve t*x€e s*fl?s&*na€e acefe[ epcci $e $r€& sL*ByF* p5n5. lntiiul reproduce, pentru prima oari, nu- mele celor care au adus bolgevisnnut in Rom6nia 9i au fost promotorii teroarei gi crimei din pugci- rli sau din' instituliile de stat. Acest veritabll ,,do- sar'o a lost imbog5lit prin eontribuliile ilnof citi- tori care Re-au cCImunieat elennente noi. Urmdto- rul este un fragnrent din rnernoriile 'unui definut politic, Ernii Secarescu. Ornul cu pricina s-a pre- zentat la redaclia Revistei ,,Flotrndnia Matre", in vare anului 1991, gi ne-a prcpus spre pubtieare usr volum masiv. flfidrturisim ci nu-l putenr pu- blica, intrucft costurile tipograf iee au atsns este dernenliale qi, .cj s5 fEm sinceri pin6 fa eapdt, lu- erarea e inegalS qi ar trebui ca un condeler redel: tabil sd refacd totul sau s5 ti ia interviuri d-lui Hm il Secirescu pentru a extrage adevdrata esen!6 vitali Ei speetaculoasd a ace!CIr lntimpt{rl de demuft. Dar, pe spaqii rnici, unele re$atfrri sfnt deesebite, aga cd vi le in{#ligdm aeu$}. Pneeia#m s# dl" See*rescu a fsst pilot in avia{ia ros?'!*n6, in- 8re anii "1S44-I945, hrptind in rdzbdi eu gradul de 8*c*tenes"Et" Ulterior, et s-a lmscris la Faeultatea de dn*p€ ryi $a Falitehnicd, de unde a fost dat afar# in T $#aS" ffiotivul? €xprimase unele pirerE e ritcce de- $pfle ocwpa{ia sovietieE, iar un pnofespr. l-a turnat. Se atuncE a lnceput ealvarul" ln pericad* t$4$*tSSS a fsst delinut pelitic Ia F*eq*nin Ga- la{l ryi S$birs" Supd cFrea 1S ani de *ibertate, sn care e fost supraveghedt ze gi noapte, ton{Ecnarii instalali de rugi au apreclat cd nu e sufieient de reedu*at, s$a c6 i-au rffiai pils c*tugele o dqt&, !i- nirrdu-E inchis in intervslu! 1S59*1964" f n tot acest timp, et a colindat pe la pugcdriile de Ia ffia- ciu, *!ilava, din nsu Galali, Feriprava gi Gheria. Hpisodul pe eare ll reprdducem se re$br& ta de- tenlia de la Periprava gi s-a petreci.lt ln iarna lut 't 962. Al trellea text ne-a fost furnizat de v*duve poe* tului Vasile Militaru, actrila pensionar& Telly Barbu Sili$itarul. Poetul, aprsape neeunoscut de t0- ndra generalie, a fost un creator-patniot de s larg6 netorietate in RosnAnia lnterbelis6. Doud dintne poeeiile sale '- nnA venit asear$ rfiama'u gi ,,Ttrece*sn c&r eu boi pe drum" * au dewemit rs- man{e populane gi au intrat $n legend6. Dar erea- $$a sa a fsst mult mai ampl6 gi mai diversfr. Fi- reqt*, n$ei \dasile ftJil{Sitaru n-a sedpat fureilen hol- Eevree, sn$nuite de toli str*inii de nesm 98 lege er*gtln*. ASa dup6 eum au iratrat la temni!# grea san?eni ca lullu Maniu, Niehifor Craintc, Gh-eor- gh* Sr'5tianu, C.e . Giureseu gi algi p*trio{i, tot s*tfel . a fost arrnilit gi n#ruit ca fiim!* um*nd gi de- licaterl poet" lmprejurdrlle morlii sale au $cst aS- ternute ulterior pe hirtie de'dl. *. Hadu-LJdar. *start*r xf prermaturtx!rsi s#e.a sf$r+*t.."
Transcript
Page 1: PROCESUL COMUNISMULUI

in ultima vrerile, Rusneroase publicalii au tipdritmdrturii gi dccunreslte referitoare la hga-nurnitulGulag ronru*nesc. Totsdat*, 6Lr v&eut tumina tipa-rufui gi unsf;e cdrfi care reeompun msuaicu! ace-l*r €inlpurE dramatice pe f;are le traversa peporulrcn'l*m" Toate sint interesant€, toate cuprind tap€ede vi*{6 gi de moarte, toate atestfr s rezistenfsde*a dreptul eroicd a rorn8nstor innpotriva sasft&*valnieiei, & oeupeliei s*r*ine" Ssm aeest punct dewed€re, formul6m $ntregul n*stsu re*peet fa{6 def*stil delrgn{i politici de $a $neepr"lturile bol$evie-mulE"ri $nt RCIrn&mia, deseoperirsdu-ne cregtetele di-reeEntea m*rnoriei tutursr eeelera c&Fe, aldssfiaumeE ogtiri de miei dupi la t5iststr, au rnurit Gu sar*ts$e de srrii pe tot cuprEnsu$ Rcrnfiniei, ba *xrtesrie hiar gi af $!ber$ei" Aceste tr*g.dre aie nrcr{3l *Lif***u pentru obiditul pepon reRn6n, eef; de-aF f;ii-fleerdeb*i mendiafl, pe s&re $-am e$gtigat abia aeuruE"Adt*# dsan atunci e6*d &r?? pret*l€ $p{Iffi€ Adev*rutr"

Va pr*prlsem $pre le*trar#, *tirna{i *iti*oni, *$-€eve t*x€e s*fl?s&*na€e acefe[ epcci $e $r€& sL*ByF*

p5n5. lntiiul reproduce, pentru prima oari, nu-mele celor care au adus bolgevisnnut in Rom6nia9i au fost promotorii teroarei gi crimei din pugci-rli sau din' instituliile de stat. Acest veritabll ,,do-sar'o a lost imbog5lit prin eontribuliile ilnof citi-tori care Re-au cCImunieat elennente noi. Urmdto-rul este un fragnrent din rnernoriile

'unui definut

politic, Ernii Secarescu. Ornul cu pricina s-a pre-zentat la redaclia Revistei ,,Flotrndnia Matre", invare anului 1991, gi ne-a prcpus spre pubtieareusr volum masiv. flfidrturisim ci nu-l putenr pu-blica, intrucft costurile tipograf iee au atsns estedernenliale qi, .cj s5 fEm sinceri pin6 fa eapdt, lu-erarea e inegalS qi ar trebui ca un condeler redel:tabil sd refacd totul sau s5 ti ia interviuri d-luiHm il Secirescu pentru a extrage adevdrataesen!6 vitali Ei speetaculoasd a ace!CIr lntimpt{rlde demuft. Dar, pe spaqii rnici, unele re$atfrri sfntdeesebite, aga cd vi le in{#ligdm aeu$}. Pneeia#ms# dl" See*rescu a fsst pilot in avia{ia ros?'!*n6, in-8re anii "1S44-I945, hrptind in rdzbdi eu gradul de8*c*tenes"Et" Ulterior, et s-a lmscris la Faeultatea dedn*p€ ryi $a Falitehnicd, de unde a fost dat afar# inT $#aS" ffiotivul? €xprimase unele pirerE e ritcce de-$pfle ocwpa{ia sovietieE, iar un pnofespr. l-a turnat.Se atuncE a lnceput ealvarul" ln pericad*t$4$*tSSS a fsst delinut pelitic Ia F*eq*nin Ga-la{l ryi S$birs" Supd cFrea 1S ani de *ibertate, sncare e fost supraveghedt ze gi noapte, ton{Ecnariiinstalali de rugi au apreclat cd nu e sufieient dereedu*at, s$a c6 i-au rffiai pils c*tugele o dqt&, !i-nirrdu-E inchis in intervslu! 1S59*1964" f n totacest timp, et a colindat pe la pugcdriile de Ia ffia-ciu, *!ilava, din nsu Galali, Feriprava gi Gheria.

Hpisodul pe eare ll reprdducem se re$br& ta de-tenlia de la Periprava gi s-a petreci.lt ln iarna lut't 962.

Al trellea text ne-a fost furnizat de v*duve poe*tului Vasile Militaru, actrila pensionar& TellyBarbu Sili$itarul. Poetul, aprsape neeunoscut de t0-ndra generalie, a fost un creator-patniot de slarg6 netorietate in RosnAnia lnterbelis6. Douddintne poeeiile sale '- nnA venit asear$ rfiama'u gi,,Ttrece*sn c&r eu boi pe drum" * au dewemit rs-man{e populane gi au intrat $n legend6. Dar erea-$$a sa a fsst mult mai ampl6 gi mai diversfr. Fi-reqt*, n$ei \dasile ftJil{Sitaru n-a sedpat fureilen hol-Eevree, sn$nuite de toli str*inii de nesm 98 legeer*gtln*. ASa dup6 eum au iratrat la temni!# greasan?eni ca lullu Maniu, Niehifor Craintc, Gh-eor-gh* Sr'5tianu, C.e . Giureseu gi algi p*trio{i, tots*tfel . a fost arrnilit gi n#ruit ca fiim!* um*nd gi de-licaterl poet" lmprejurdrlle morlii sale au $cst aS-ternute ulterior pe hirtie de'dl. *. Hadu-LJdar.*start*r xf prermaturtx!rsi s#e.a sf$r+*t.."

Page 2: PROCESUL COMUNISMULUI

Daca am simf it cu adevdrat o placere mare,uliaga, ?n viala noastrd de dupd ZZ decembrre1S89, atunci aceasta a fcst: ABOLIREA CENZU-ftll. Nu va dati s-earna ce povara a fost cenzura peumerii acelor ziarigti si scriitari care aveau cevade spuql De_parte de a-i cenzura

-n;l G

-iriii

{cum? de ee?i, aga curn au ?neercat unii sd rnintiiopinia public*, nsi, *ei de ia,,seiptam?ria". traiarnaprcape numar de nurndr cc$rnaru! faarfecii. lnmod normal, fiecare maierial mai deosebit ?nspeciai de istorie na{ionalfr ._ trecea prin furcilecaudine ale c?torva cerberi: 1i Seegia be presd eC.C. al F.C.fi.; 2j Comitetul P-C.F. at fl*tunicipiutuiSucuresti; 3) Comitetul pent;.u Cultura +i Educatiesocialista al capitaiei: 4) consiliul cuiturii siHCr.lcaliei Socialiste. Uneori, paza se dubla *i. din{ perechi de och!, ne p*r?}eneam cu B" in funcliede riscurile pe care le comportau articorere-noas-

" tre. Nu mai intram ln amAnunte. Cine vrea s*-Siir* prospateze memoria n-are dec?t sa rasf ciascacclee{ia revistei cu pr:icina, si va vedea ca tot ea apurtat un stindard natianal, nu aitele care s-au t?-r?t gi atunci {subventianate maslv de stat}, $i se ti*rasc $i aeum, pTni Na pragul faiirnentul'ui.

A$adar, glorie si dragoste eterna aeelcra- carener&u vindecat de plaga rnonstruoasa a cenzurii!Adio, elipe de spaimdl'Adio. convorbiri telefonicecu inima cTt un purice! Rdirnas bun, $edin{e d*-ma$catoare Tn care erann puqi la zid'penir.u *irscriam despre Basarabia, ori propuneani, sii fi* ti-pdrite cuv?ntarile mari!or romdn'i lon*l l"c. sr*-tiai^*u, lr:liu Maniu, Take lonescu, Vaicla-Volevod$.4" ln absen{a cenzurii, totul pare mai frumCIs,pnrca insugi plfabetul s-a iniil.tat cu iln iat depalm&.

fata, bi.rnaoarii, L:n subiect dramatie :' cine aadus tercarea stalinista in RomAnia? De o vrerne?ncoace, se tat bate moneda pe procesl;l con:lu*nismului. Dar, cum oriee lucru' bu'n inc'epe cu ?n-ceputul, haid*li sa vedem ?mpreund cine au fost,,descsileciitorii" comunisrnului Tn ffiomania. Eiri-au fost niqi rugi, nici chinezi, nici^ de alte nralio-nalitiiti. Cui ?i e teamei de adevar? ?n urma cu Linari, citiva redactori rnuzieai! ai Hadiodif uziu nii dinFuqyregti se lanientau fa o $r.:*tii: ,,Ce ne facer*,fra{ilor? Am dec$angat o treabfr pe care n-CI maiputem cpri! Atita esn tot eerut prec€sul esfrruunis*mulqri lneit se v& alunge, ineviiah$|, la epoea delnceput. Sri pior:ierii eomunisrnului ir.l Hcm$nis,ca qi ln celete$€* !6rt, arJ fsst evreii!'* Deei, faraprs€ multe csnrentarir, sa adueem !a lurninti ceeac* unii doreau sa ranrina ascuns pe veci. fir4entic-narn ce ne-am acoperit e?teva laeune Snseurin-du*ne unele intornna{ii supiimentare din docu*n:entarut ,ofrin€ a esndus seselritatea pin* !nlg$g', publicat ?n 3CI august 1$g* de revidta ,,Tri*bur-ra" din Cluj-Nepoca. irr anui 1g4B a luat "fiin{iiDirecfie Generala a $ecuritdtii P*porului, c*n--dusa de Fanteiie Esdnarenkc {Pai'ltletsa}, sefulunei puterni*e retele de agenii N.K"V"D. A*iunc-tul sar-r a devenit generalui Al. fr..Iikslski, de-ase-m'enea agent scvietic. Totul era subcrdanat inte-rss*lcr sovietiee, consilierii. expertii gi traducdto-

rii rug'i fiind prezenli pretutindeni. Vom detaliaf iecare structurA a noii securit;iti a statului. infr,untea majoritdlii posturilor-cheie au fost celemai fidele etemente dispuse sd trddeze tara: evre-il. A$a dupd cum 9i in tgl0:t918 ei au'fost prin-cipalii colaboratori ai trupelor germane de ocupa-tie.

- Direefia l, care se ocupa cu probiernele in-terne, era condusei de coionelul Srghei Nicolau,piasat ulterior Tntr-un post gi mai irnportant$eful Direc{iei de lnforrna{ii ale Armatei {D.l.A.}.. * Direcfia a lt-a, de contraspionaj, ?l avea

drept lap pe Petre Gonciaruc, urmat apoi de$zqbp $te{a1 ;i Hdlingh.gr lsidor. Er,a Direclia ceamai impestritatd; datorita rela{iilor vaste cu strai*n.itatea. Privi{i numele e?torva dintre gefii de ser-vieii +i de birouri: Adarn llfiauriciu, zalman ft#areunHida TlberiU, Alexeev laka, Nicolau Marcel, De-metrescu Haoul, Bucikov Mira, Elerner $ilvla, *{o-Bie* &dellnan Farcag Andrel, l-ucian Toni, Maxi-meneo Tesdsr, $ahdoviei ililiga, Kcler Adolf, fS#vcdaru Luiza. De remarcat ca unii dintre ei aveau

:- nurn.€ unguresti Si slave, iar al{ii nume romdnegticum a fost, de pildd, aceastd Ndvodaru, scra

agentului komirrternist Pelre Nivodaru, care ovoasii fie un rnembru marcafit al guvernului. Aceastaffi#vodaru Luiza, rniiritatd Avram, provenea din$erviciul Secret de Informa{ii, unde se ?ncadrase?n 1947; autentica femeie-co!"nisar. ea a taiat si asp?nzurat in aceasta directie, apoi a fost transfe-latd pe poslyl de $et de catedrai {1953-;195s) ta$coala de Filaj-lnvestiga{ii, dupd care a fost mu-tatd la secretoasa Directie F din Ministerul de In-terne* Nu din dorinta de a se asimila cu romAnii,ci tocnnai din dorin{a de a acfiona'mascat, nunne-r_spi evrei $i-au luat nume foarte neao$e, gen:*erbu, Corbu, Lupu, Pidure, Pescaru, Albu, -lrle-

Sru, Brazdd, Brateg, $i. iatd, chiar N&odaru.- Direclia a llt:a-era condusa de colonel Birtaq

Jano$. , ,

Direclia a lV-a i! avea drept capetenie pe co-lonelul Braban $Jlihai Eugen {tol evreu}, deven itulterrior loc{iitor de comandant al' gcolii de Secu-ritati; de la tsdneasa, tree ut ?n rezervri in 1961.

Bucieov Valeriu. Acest Naurn a fost parasr_rtat inRomdnia ?n zana Predealuiui, ?n primavare lui. 1944, impreund cu goferul lui Pantiurga, criminalulMitea {nu Gonstantin). Naum a devenit in scurt

, tlmp g*fui Direegiel eJe CCIntrainform'aiii 6i, ap*i,al Dire*{!er a V-a.* Direeiia de anehet*: colonel Butiea Franeisk,av?ndu-i ea locliitori Be tcr{i*narii Antonsviei $;Dullegher.

- bireclia eadre: genera! ilerneter Aiex&ndtru""evreil rnaghiar.-";-mlr--Ed-f:

cCIlone! $z*esko Sandor. lntere*sant este ce loc{iit*rul s*u era eolonelul F€6rseh,tat6l eelui care avea.$a devind lt.-eoloneii.:iH$rscfi, alies.nns{q h{aidqxe, trimis de securitat*arsr"!'rnne cu m!gii,:ni 'in ,Frania, unde & tradat, in*ventind aeea poveste inf antild e {r uciderea iu I

Fsul G*me gi ^Virg!* Tdnnse priri mijloeir€a. unui".,.

stii*u *travit. In prezent, f!ul fcstului caleiu staii-nist Hirsch $i-e mai schlnibat o data identitatsa, ad*vpn it fonathieu Forestlenne $i trage !a Hotel in*terr,,ontinental, unde pozeaza ?n om de afaeeri.Gine ziee *l cd e pr*st sa-l mai ereadc,?

Mai nCIu, dupa cum afiEisn din revista,,spio.n*j-Contraspionaj", dl. Petre Honran s-a Tritre{inuttocmai Ia Faris, vrerTle ?ndelurrgata, eu F{irseh jr.Ce interese de spionaj ?i leag* acum, diR nou, pe

.. €;"; I F'€ 'i l;{ #- e} L"F*$

iJ, r-,' i,i , .i;; ii:, tf i ,iu fii$ [,,ij [., ,

-il'il: fft tj; c r+ L;a +i. +] ii # g{$

H F?**ft -dq:

r *'*i !"iii":' liji,,l4 go,fr :,{*r,

Page 3: PROCESUL COMUNISMULUI

copiii fogtilor lideri staliniEti?. -$eful Cifrului: colone! Smerller.

$eful Filaiului: general Kovacs Pius,$eful lnvestigaliilor: coiorrei Leibovici.$eful Spitalul*i

-Militar al Ministerului de !n-

terne: colonel dr. Hergcoviei, tatdl lui HergcoviciAfain, cunoscut azi Tn mediile iudeo-fiance2e sub

, numeie ingeidtor Alain Parruit, omuf de casd alMonicdi Lovinescu

-"- Sful Casei de Culturd a Ministerului de In--terne: colonel Fux Beria {ce nun'}e qi pe-dsta!}.

O puzderie de evrrei se cd{draserd ca nigte c6-puse gi in ,,Blanal Direcliei de Informa[ii Externe"

Sd trecem acum la unitdtife teritoriale, unde ge-fii discrelionari erau urrniitorii rupdtori de oaie:

Regiunea Ploiegti: colonel gtrul Mauriciu;Regiunea Clui: colonel Patriciu Mihail;

:* Regiunea Bra$ov: colonel Kalusek Coloman;negiunea Suceava: colonel Popictl Adalbert;

- Regiunea Baia Mare: colonel Dascilu Eugen;

- Regiunea Oradea: cofonel Kiss Ladistau, de-ven it apoi general gi locliitor al gefului DireclieiFilaj-fnvestigatii din Ministerul de Interne;

: Regiun-ea'Pitegti:" colonel Wisting Eugen (pe-rintele,,Fenomenului Pitegti", domnule Virgil le-ru nca!);-.nbgiuneaGa|ati:ca|one||jakAda|bert;.

-- Regiunea Timigoara: colonel Steikal William.Se mai pomenim qi c?liva gefi de pugcdrii,

unde au putrezit oasele muftor romdni nevinovati:Otto Schechter, directorul inchisori!or din tadi,apoi madam Radnev, muiere care a mitraliat iuqinge r_ece oameni la Canal, pi, nu in,ultimuf rind,Jeah Coller, crirninalul care astdzi

* pozeazd, in

mare neinleles in lsrael, semnind Tn ,,Revlstamea" cu numele Haim Goldstein (sau cam a$aceva) gi ?ndrdznind si susfin6 ci hu- e ef aceiacare a ucis, a torturat. De notat cd ef a fost sefu!inf,ernafei pugcdrii de fa Aiud, apoi a fost transfe*rat, tot ca diiector, ,la Vdcdrdsti, unde l-a avut caadjunc! pe un alt corefigionar, coloneluf Tesster.Acest Coller a lucrat ulterior si la Agerpres, pdreaspegit gi infelept. Colegii, card mai -s-tiau c?teiceva,?l tachinau prin 1965 cu vorbe din acestea: ,,illii,Coller, spuire tu cum te rdbdi .inima 'se-i' daiqegt-e sFrat lui Lucretiu Pdtrdgcanu, gi pe urnnidoira zile si nu-i dai dpd?" $i Cof fer'ringeh strlmb,inc.uviinla cd aga.este, ba clriar se minuha gi ef derafinamentuf sddismului sdu. Acum face pe libe-ralistuf 'prin lsraef , bea-suc de Bortocale cu cuburide g heafd, dar setea lu i Pitrdgcanu ?i arde Tncd'inima, de dincolb de mqrrnfnt. Arestat qi schin-Sluit pentru cd afirmase ,,fnainte de a fi cbmunist,sint rorn6n!", Pitrigcanu a fost um ilii ;i chinuiide indivizi ca Golter, vTnat prin vizeta celu!ei, p?niicing

^a adormit ?ntr-o buna zi qi, astfel, du'putut

sd-l irnpugte. vom trece acum [a prezentarea unor investlgatii

pe care le-am efectuat de curind pe cont prq-priu: cine au fost gefii $colii de Securitate de la

, tsineasa? Adicd fa principdla pepinier6 de cadrea aparatului de represiune, asttizi blarnat at?t de

, mult. Fdrd o' prea mare introducere sd trecenn laf apte:

1) Cdpitan Abramovici Flergcu Morltz {Miga},inspector cll propaganda gi apoi sef la $coala demili{ie din $oseaua Oltenilei pind in 1960.

2, Colonel Auer lmre Eugen :'Geza, profesor la$coala din $osealra Olteni{ei pind ?n 't965; a fostdi +ef de seiviciu ]n f nspecioratul General al Mili-tiei.

3) Maior Alberti Dezideriu losif, ofi[er de mililie

$i pe urrnd profesor !a $coala din $oseaua Clteni-'tei; trecut ?n rezervd in 1962.

4I Cslonef Bilteanu Mihall, evreu rus, ndscut laLublin {U.R.S,S.}: profesor de gtiinte sociaie, tre-cut in rezervd ?n 1962.

5) Maior..Ereban Mihai Eugen, de care am maivorbit, trecut Tn rezervi in 1961.

6) Locotenent-nnaior Kertesz Andrei-Francisc,Eef de blrou la $coafa de ofileri'pentru Filaj-ln-vestiga{ii; trecut in rezervd, in 1 g5S, ca necores-ounzator."?l'-e'a-pitan Cohn $mil Zissu, gef de catedra la

$coaf a de ofileri de securitate nr. J, trecut ?n re-zerva in 1958.--8i-Caranlcoto* Mihai Boris, ioctiitor gi apoi sefaf $colii de Filaj-lnvestigatii, trecut ?n rezervi ?n-

1 957.'-;i Chusid Aizie Doran profesoard civ!ld, de!irnba ebraicd; scoasi ?n 't959'

10) Maior. Demetrescu David Raoul, Set dei ca-tedr*, p?nd Tn 1961, la $coala de ofileri de securi-tate nr. 1.--

1 1i Fedotova Alexandru Angara, profes oara ci-vil6, de f imba rusd; scoasi in 1958.

12'l Locotenent-m aior Florian lancu loan, Frofe..sor ta $coata"de Filaj si lnvestigalii p-ina ?n 1g5g.

13) Fridman Marcu Hary, profesor civil delimba ebraicd la $coa,la de ofiteri de securitatenr. 1; scos in 1959.

14)'L;y;;son Cazimir Claude (evreu ndscut ?nFranfa), profesor civil de fimba francezi, la$coaf a de ofiferi de securitate nr. 1; scos in 1958.

15) Maior Negru Litman Nelu, profesor f a ca.te-dra de drept a $colii de ofileri de securitate nf. 1;scos ?n 1961

16) Nfi-vodaru Avram Luiza, arn scris despre eaanterior.- ill -Davidson

$aim Avram e intrat in i'v{inisterutde lnterne ?n 1949; a func[ionat mai rnult la$coafa de ofi{eri de milifie, unde era geful Birbu-fui planificare-invitdm?nt; trecut ?n rezervd ?n1 960.

1S} Locotenent-m alar Grank $. Reiza, €vreu!'us, translator de f imba rusa al otiterifor de ocu-pa{ie; ciin 1956 a func!ionat ca ofi[er la secretaria-tul $colii _de mili{ie pTni in 1958, cfnd a fost trecutTn rezerva

19) Locotenent-colone! Kintebruner Moise [tti-che!, pr:eofesor la $coafa de ofi{eri de mi!i{ie, tre-cut in rezerva in 1960.

2S) Klein MarJrlliu fosif, profesor la .gcoala deofileri de Fifilie pind ?n 1962; apoi a ajqns gef decadre la Cornandamentul Serviciilor si lnzestririi "

din Ministerul de Interne {Direclla Spate}.21t Locotenent-major Sh6nberger Alexandru

Francis, profesor la $Co4la de ofileri de rnifilie,p?nd ?n 1956, c?nd - a fost trecut ?n rezbrva.

22j Locotenent-rnajor tYalter lchil Paul, profe-sor fa $coafa de ofiteri de nnili{ie pinri in 19G8,cind a f ost trecut in rezerva.

23lr Locotenent-major Valdman Leon Jean, pro-fesor la $coaia de ofileri de mif ilie p?nd ?n 1956,cind a fost trecut ?n rezervd"

241 Rozenberg Miti Hermina, profesoari civilade limbi strdine la $coala de ofileri de securitate,plnd ?n 1956, c?nd a fost scoasd.

25) Locctenent $toianocivi Gh. Sofia-Alexan-dra,

'profesoari la $coala de ofi{eri de secuiitate

trecutd ?n rezerva ?n 1960.26} Singer Lgon Henrietten profesoard tivila la

$coala de of i{eri de securitate; a fost scoasd ?n1 960.

Page 4: PROCESUL COMUNISMULUI

?7| Locotenent Strauber Bernard fillalca, profe-soi{rd la $coala de ofileri de securit&te, tr,ecute inrezervd in 1959.

2q) Locotenent-maior , $chilter Matiag fl/lina,profesoard la $coala de ofi{eri de securifate, tre-cuti in rezervd, in 1959.

29) ,Tokatlian Garabet Leon {evreu armean,ndscut in Bul,garia), gef de catedrd la $coala'deofiferi de securitate, cunostea timbile tured, fran-cezd, bulgard, gerrnand, armeani, rusd gi italiana.

30) Cdpitan Winkler Ellas Ayram, profesor la$coala de ofileri de securitate, trec,ut in rezervi in1 959.

31) Maior VSfeanu Sandu Luigi, profesor si apoigef de catedrd la $coala de ofi{er.i de securitate;trecut ln rezervd in 1962.

32) Col_onef Voiculescu Franz Enrin (evreu nis-c_ut ?n U.R.S.S.), comagldant al gcolii de sf,iferi dedecuritate din ig+g pini in 196b, cind a fo'st tre-cut in rezervd: fireste, & emigrat in lsrael.

33) Cdpitan Zaharia-[vfendel Mihai, a intrat insecuritate in 1949 gi a fost trecut in rezerva ?n1960; a fost profesor la $coala de ofifer:i de secu-ritate.

Si lista ar putea continua cu inci vreo citevamii de nume afe tuturor acefora care au acaparatnu numai $colile de la, Bineasa sau din $oseauaOltenitei, ci si pe acefea din restul {drii. Ei erauputerea.atunci, tptul li se cuvenea, totul li se pu-nea la picioare. f ndrdznea sd spund cineva ceva?Era imediat gtarnpilat ca antisemit, fascist, dug-man al poporului gi al regimului comunist,' dupdcare urmau un simulacru de proces gi inchisoa-rea!,De mii de ori, de zeci de mii de ori s-au re-petat aceste odioase crime ?mpotriva romAnilor.fOrice ar spune astdzi unii gi alfii, evreli au'fostaceia care'au sosit pe tancurile Aimatel RoSii, au' adus bolgevismul in Romdnia Ei au contribuit de-cisiv la masacrarea cetor mai' de searnd patriofiromdni, la ?nibugirea ?n fagd a oricdrei urrne derezistenta populard. Parcurgeli, rogu-vd, ?ncd odati listele publicate astdzi de n-oi. Ce ziceli?Parcd nici n-am fi fost in Romania, numai numede doroban{i gi ciciulari!

Am auzit u,nele justif icdri eare spuneau camaSa: evreii au pdtimit prea multe din pricina fas-cismului european, aga cd au imbriligat ideologiacomunisti, ca reaclie fireascd. Nimic mai fals!Evreii nu au imbrdligat ideologiu cornunistd, ci aucreat-o. Ca dovadd ci, cu mult timp lnaintea fas-cismului gi a nazismului, ei au condus Revoluliabolgevicd din Octombrie, din Rusia, pe cea simi-lara _dil1 Gqrmania 9i pe cea_din Ungaria, ?n fruntecu Bela Kun, evreu nnaghiar, secietarul lui Le-nin. $i asta pentru cd de fiecare datd ?n acest se-col XX au existat, ?n fiecare !ard, grupuri de pre-siune evreiegti pregdtite pentru a lua puterea, in.

, diferent de ideologia ?n numele cdreia se ficeaacest act terorist. Desigur, ni se va putea spunecd, in ceea ce privegte Romdnia, nu numai evreiiau fost aceia care au condus partidul, securitateagi temnifele" ASa este, au fost gi romani, darfoarte pulini. Cei mai muffi au fost evreii, secon-dali ?ndeaproape de unguri, ligani gi rugi. lar aceidintre romdni care se ldsau nnai greu au fost ra-pid cointeresa{i prin cdsdtorii mixte, cu evreicedin rezerva de cadre a Kominternului. Acesteanomalii politice is":i prelungesc tentaculele pindastdzi $i o mare parte dintre agitatorii de acum aiviefii noastre social-politice nu s?nt al!ii dec?t bas-tarzii acelor mezaliante ideotogice.

in anii 1962--1964, Ghecrgfiiii-nei a inceput s,g

le facavint. lar ?ncepind cu 196s, Nicolae Geau-gescu -i-a scos aBroape de peste' tot, ceea ce Sie.xp!icd -ura.dg moarte pe care i-au purtat-o. Astadegi intiiul lui nepot a fost un rnicu'i evreu - fiullui Valentin $i al Danei Borili, pe nume Daniel -,care deci ii very-ea drept nepot post-rnortem ;i ?n-tunecatului stalinist Petre Borird" sronlsmul' ko-minternlg! patrunsese si aici. Referitor ra tor{iena-rii de altd. nafionalitate, n*avem dec?t s'i cdnsul-tam recentul raport Harghita-covasna, de r.rnde,Igigse..ci peste 90 Ia sutd din conducerea secur-i-teili din Transilvania erau unguri si secui! At?tatimp cit nu sufld o vorbd despre marii criminalievrei Ei maghiar.i, referindu-s€ ?n schimb, pind lasat.ura{ie, fa cifiva romdni ca furcanu gi Goiciu,serialul t.v. ,,Memorialul dureriir' este tat's Ji nert-culos. Este fafs pe,ntru cd minte cu delibeiarb, fnconformitate cu'pof itica visfent sionistd a lui nae-van Theodorescu gi a Luciei. Hossu -, este peri-cu-tog. pentru c5 se poate frage coneluzia c* rs*mAnii sint un popqr de bestii, de unde gi imagi-nea care ?ncepe sd ni se contureze acuhr ln.tu-mea largd.

Nu am putea inchela acest tablou fard ciievareferiri la principalii capi ai rdutr*lilor: aqentii poli-tici, adici itegatiEtii, cei care au inecinri't din inte-rio1, incd din 192I, monolitul Romdnlei Mari" Aupoftd evreii sd demagte comunismul? N-au dec?tsint invitalii nogtri, 'dar o eternentari- co.E-tjbun-sirnt ii 9}{ge si ,inceapd cu el ?ngigi. .pentrucd fdrd ei, fdrd tenacitatea diabolicd cd care au,,irnplementat" o ideologie strdini de fiinta popo-

. ruf ui romdn, Romdnia n-ar fi devenit niciociatl ot?rd cornunistd. Dar, fird prea mult* teorie, cinstitgi gospodaregte,.sa vedem cine erau principalii li-deri ai cefor cca $00 de membri ,ai p:C.R. inainte'dg .?3 aug_ust 1944. Vonn ?ncepe prin a arita, depildd,. cd ?n perioada lggg-igg4 {deci ?n pfin& ,

ilegalitate) secretarul general al p.C.R. era'Ale-xandr Danieluk Stefanski (Gorn! fost mennbru alP.C. Polonez. Aceasti funclie a-mai fost ?ndepli-n!td, ulterior, de urmitorii aiogeni: Eugen tacebo-vici, Fofiq Stgfqn_ov, Nicole Goldber$er" Din Bi-roul tulitic al C.C. al P.C.R. (care i$lvea sediut1.". Vorlgqva) mai fdceau parte: Elena Filipovici,(zisi Ciobanu ifraria|, Ernil Halltky, Vtrrda

-Flicol-

sll {Elena Feodorovna Nikolskaia}. Enurnerdm gic?{iva membri ai secretariatului C.C. al p.C.R.:Gayrili Birtag, Bela Ereiner, Gh. Crosnef, *ll. Dia-ciuc-DEscilqseg-, Dimitir Ganey, GheorgheStoica (Gohn), Alexandru Seneoyici. Din cotidu-cerea comitetelor regionale P.C.R. sau U.T.C. fe-ceau parte: J-azdr GriinheFg, Eernath Andrei, Al.{ggliorog, .Eela losza, Gh. RSdulescu {!igan, cd-satorit ulterior cu o evr"eicd rusoaicd, Eloilna Ru-dic_h). lnteresantd este gi compozif ia delegalieiP.C.R. la cef de-al Vll-lea Congres al lnternafio-nalei a lll-a kominterniste: BoriC gtefanev (cu nu-mele conspirativ Draganoyl, Nicotae Goldberger(qq numele conspirativ Ardeleanu), Varda Nikbl-$H, llllarcel Pauker (zis gi lfiarin Stepanovie! $e-mionovlgil, M. tlubinski {zig $i _f*" Garelki}, Rfia-nea Erlich (zisd qi Etena Feodorovna fifraiakov-sk_alq! g.a.- Sri nnai pornenirn de gtefan Voicu (Au-rel Rotenberg!, ' de Petre Lrupu, Walter Ro*an,41tg -

Kugnir-iltihailoviqi, Steia frf,oghiegG$, toEkaGhlglneuskE, l-ecn Tismdneanu, frfrihait- Rcl$er,Barbu Cimpina, Ana Fauker, Ofelia f,fianole, V&-sile Luca,, Silviu Brucann A[ex*ndra Siderorric$,ktre lssif? Nenorocirea unora dintre ei a fostaceea cd au dat peste Sta3in, om nu tccrxrai zdra*vdn la cap, care a cdsdpit in stinga $i ?n dreapt&,

Page 5: PROCESUL COMUNISMULUI

fara afegere, at?t ruEi gi gruaini de-ai fui, c?t si altena{ionalit&ti. Aga $e face e& ?n perioada193S-iS38, zisd a n:ariler epur*ri, au pidtit cuviala curajul lor de a dsri s* ecsrduefi lumea, ur-n'i*torii megrbri ai conducerii P.e.ft. aflafi in b?r*{ogul Nupului, la Masccva: lrglre Aladar, Al" Sobro:Se&fir*-Gtrerea, Elena Fitipoviei, Eavid Fabian FiR-kelsteln, Jaques Kon[ge, Elek K6b[iis, Lesn L$ch-tah$auo f$aree| Leonino &lareel Pauker, Ghellerfrfuseovici {Ghita ffiscu, zis Al. B&duleecu}, Al.Nicolau, Eugen Rdwan, Atter Zatie-Abrambvici,Fetre l$ssu $.a. Cam asta e, mai devreme sau maitirziu, soarta tuturor aventurierilor. incheiemacest pomelnic al acelora car€ aL! ?nrddicinat fd-ridelegea in !ard, cu precizarea cd nu-i incrir"ni-ndm pentru cd au fost qi sint evrei, ci pentru altrnotiv: au fost gi s?nt ticdtogi. tar ticdlogia nu aretar_a,nici nalionalitate. Cu evreii cinstili gi devo-tati acestei !dri, n-a avut nirneni nimic,'niciodatd.Cum" am putea noi si aducern vreo doianii unoroameni de o valoarb incornensurabild, cum aufost scriitorii lsac hltz, !#ihail $ebastian, Ury Be-nador sau Aurel Baranga? Cum arn putea 5fl zi-cem vorbe de ocard despre slujitorii be rnarcd airnuzicii romdnegti, ca Anatol Vieru, Atlred Men-delsohn, Radr Lupu, ori ai gtiinfei, medicinei, so-ciologiei, istoriei literare, picturii? Niciodatd nuvgnn face aga ceva, pentru cd in acea clipd ne-arnpierde calitatea de oarneni

Cu cdldii insd e altceva. Pe ei trebuie sd-i sepa-rdm de colectivititi, pentru ca au fdcut riu $i'audestine pe ,,congtiinf6". Fe cine sup6rd lumina zi-lei, pe cine doare adevdrul? Normal cd ni se vaaplica aceea$i etichetd de antiserni{i, cu care tots?ntem intoxiea{i pind la vomd. Mai ncu, prinunele cereuri ale puterii, slntern categorisili diepttrcglodi{i $i desereiera{i, ceea ce developeazd cr^lexactitate rgmifiea{iile iudaice ale evenimer:telsrcare au rdstLgrnat ordinea de stat ?n Flcm8nia. Nune speriern. it recitim pe Enrinesgu gi fudrn tArie.Aga ci daca se doregte sd se facd lunnind ?n cefedou6 mari procese - al cornunisrnului gi al secu-ritdlii -- s& se in*eap*"eu eine tr*buie. Nu e nicio suparare. ffifin;le s*au cieatrizat gi pspsrut ro-mdn e biind p?nd la Dumneueu. E! nu'vr&a r&zbu-nare. Dar niei 'nu va ingddui sd tie ?nvincv&{it lainfinlt pentru p&c*tele ait*ra, #are acum {ea 6iatunci) afigeaz& c *brdzn!*ie inchizitorialii.. ."

SORNHtIU VAp*ffi TA.rpfiR *

Scriscarea !

Dupd X.AI.7g44, in func{ii de conducere fn ar-ganele de siguranfd gt, ulterior, de seeurifafe afost incadrat un numdr ffi&re de offferi de atta na-lionalitd{i, in special evrei gi maghiari, cu uncaffipoftaffient dur in rela{iile cu cetd{enii, pecare ii terorizau in timput anchetelor, participfndla o.pera{iuni de depr'sfa,'s $i lichidare a unor fu-gari"

Astfe{ in perioada 1945*1947, peful siguranleiA/dsdud a fosf PAGHER FRAwCISC, fiul tui M#FtSi fiEcfflfil*, ndscr.rf la 2S. ffi. 1921 ?n oraluf fij;i-sdud, evreu, de pr*fesie pdldrier, pleaat detinitivdin fard in grry! _!99,, aptualmente sfabf/if {n Ger-rn arii a, Aff eibacf--Kai'SAisiiassd n i.- 4.

Din 1918, directsr al Securifdfii Regionate Cluia. fcsf PATRICIt-J MlttAl, evreu, *.n trp*deosebff d6dyr, la indicaliite cdruia s-a declanpef s ar.iriunede reprimare a paput'a{iei ranrdne$ri din Vatea,someg ului {ware. Pretextu! l-a eonsfifuif urmfrri--rea lui *Ofrtu LEANI?A ffast ptutani*r T.R.)care, in timpul rdzb*iu[ui, a fosf luat prizanier di;trupete germane. Dupd razbai a fosf acuzat cd adezertat Cin armata rairn&nd Si a pactizaf cu tru-pgte fascrsfe. A fgsf_ gdzduit de dive,r.$e p#rsoanedin zana montand. Din arCinul tui pATRtCIU Ml-HAI au fosf arestali numeragi gdzduitorl gi s-a in-scenaf existen{a unei organizafir srr&lrersiye a la-cuitarilar romdni 'din zond, denurnitd ,,GardaAlbd". pegi unii dintre subordonali au propus s-dse procedeze la inforrnarea pa'puta,ti'ei ast,rpraconsecinlei la care se expune. a reslins aedsfeprapuneri gi a pre{erat a reprirnare oarbd, aresfdrii.n masd, precum-gi cercetarea prin rniiloace vio-lente. a celar irnpticali. Prin insdilarea a.pa-ziseicrganiza{ii,,Garda Albd".'s:a reupif culpahilizareaip masd a multar ramdni de pe Valea Someg ului.Peisonal a stimylat oblinerea de'informa{ii fante-ziste, ai cdrar furnizori principati au fosl notarur{g acea perioadd din camuna ftebrigoara gi RIE-3EL, evreu, gefuj coaperaliei din Ndsdud. Asffe/s-a inventat existenla tinui anume _Lt. pave-lescu", inspiratarpl gi orga nizatarul pretinsei can-ggira{!i .antistatale. Rom6nut URS FLAV\LJ, pefulbiroului de cereetdri penale cata in sadrur uneigedin{e profesionale a ridicat probtema necesifd-tii prevenirii

. popula{iei pentr-u a nu ajunge fn

aresf a fosf "dat afard, iar ulterior a fosf arasrar gianchetat prin .torturd gi amen in{are ca -,,prasupusagent al serviciilor de informa{ii germane". Aies-tarea gi anchetarea sa au durat g luni, parioaddpent.ru *qfe nu s-a# intocmif acfe tegale.

Din ordinul lui PATfrlCtrJ MIHAt au fosf exscu-tafi BADTU LEONIDA, fiut tui loan Si paraschiya,ndscuf la 16. A1.1918 in saful Poian.a !!vei, BU R^fl€f IOA,V, fiul lui gfefan pi Flaarea, nsscut la'15.08.?9S5 fn caffiana Rebrigoa"a, Si fOADEfi# UMITRA, f iut tui Mihaitd 6i Maria, ndscuf latr 4.'1"!:1914 in contuna Rebra - su$ prefexf wl e d arf i fncercaf s# fug# de sr.rb e.scorfd. tn rea/jfafeexecutarea cet'ar*fn aauzd s-a iea tizat penfru a fiinuin.ui{f ca fiind tonducdtarii argaiizaiiei ,,GaidlaAlb*r'. Exee,utarea a fosf realizafd Ja

"0S. 07,lg4g

de a gruipd af latd sub comanda subf*cofens ntu-lui de seeurlfafe PAJVG RATTU LlVlU, evrett, iarcercetarea cazultsi s-a incredin{at unei grupeconduse..ds maiarul GtfGOfr WAREL, fssf Tegio-fiar, al cdrui dosar, ce-i inorimina activif*fea enge-riaard, era deflnut de PATR|CIU MlHAl, Fr scopul

' $antaidrii sale pentru a execufa orbegfe ordineleprimi{e. Din aceeag i echiBd a fdcut parte medicullegrsf VIANU VAS|LE, evreu.

ln luna octombrie "t948, din acelea.si ordine, afost executat cetd{aanul C |RCU IzIACFDON, f iuttui Somicd gi Firuca, ndscrrf la 10.01" ?Ste domi.ciliat in safu/ Gersa, carnuna Rebrigoard. .

Cu taate cd GOTSSTE{N LECN din camuna$anf, IVANOV|CI LUBANIM din Rorina pi SA LDE'CAROL din Bisfrifa, sfrada gf. O. /osif ni. AT, toti&vrei, au fosf depisfa{i ca legdturi a/e tui BODIULEONIDA, nu au fosf aresfafi Si niei ancheta{i.

La 8isfrifa,.,iy1 pstrioada 7S4S*t944 a fosf $ef a/Sjgurantei lOl'Vt FRANCISC, ori'ginar din oraqu/AliiS*ud, irc prszert,t deeedat.

fntre 1946-t 947, ae seag i f unc{ie a fcst oe upatdde RdASStgff tULIU, ndscut la 34.A7"?S?3, Fvreu,fosr CorvzeiCianf de- sfofe rn Bisfrufa, rudd bpro:

Page 6: PROCESUL COMUNISMULUI

piala a unui fosf cadru de cshducere al ,,Mos-sad"-ului. 'S-a stabilit in lsrael, unde a decedat.

Din 1947-1948, func{ia respectivd a fosf inde:p.tinitQ de cdtre SCHWEBEL JOHANAI, originardir\ Saf{,r Nou, stabilit in lsrael.

lntre 'N 94811,952, gef a/ Securitd{ii raionale Bis-trlla g. folf GLIGOR VIOREL, fosf' legionar, origi-nar din Bricqni, jude{ul ltotin, fdrd studii, up lipexcesiy de,,'dur. L-a avut ca 'lbcfiitor pe LOTH'EANDREI' care a urmat dai ani faiuttatda de drent.A fost ulterior tehnician cd protec{ia muncii ta Tn,treprinderea de Re{ele Electrice Mureg, de undes-a pensionat.

Prin intermediut acestorai, PATRtCtu MtHAt,iar apoi OfrNFSCU ALEXANDRIJ, evrei, Sefi aiSecurifdlilor Clui $,; respec,tiv., Radna, au aclionatpentru reprimarea populafiei ram6neg ti dinaceasfd parte de lar,d, uo 'ap.'.grt

substa'n{ial in' acesf sens l-a avut SZABO I_'OR\NCZ, de'nafia-

nalitate maghiard, din locatitatea Sdrata, care,'in-tre 1948-1952, a indeplinit funclia de gef at birou-r lui anchete la serviciul raianat' de seburitate B,s-tri{a, care s-a remarcat printr-o deosebftd rafiarc.. Camandanfii acesfor orgAne represive, de na-

{ionalit.ate evrei, revenili de pe front sau din ta-gdre de c.?nc?nJra{e, aq imprimat aotivitdlii tar otentd vindicativd, drasticd ce a fosf abil canatizatdde elemente de nalionalitate maghiard strecuratein str.uc.tu.ri te politibe pi adm inisIrat'ive, tmpo,tiivAgopqlaliei r,omdnepti gi germane din zond.'Astfel,i,n 1?46, cind un romdn- a fosf depistat cd de{inela domiciliu an Thales (vesmint' atb utitizat' deevrei in cadrul ritualului religios) a, fosf , irnediatareqtat, torturat .gi condamnai, d6gi" dyea 4 capii,a situa{ie materiald grea, iar in anchetd s-a stdbl-lit cd materialul in cauzd il primise de ta nigte li-gani.

Edificator esfe gi cazul cetd{eanul'ui rom6n deryalianqlitate gerrnand REGER' MATHYAS,- caie,,in 1948, finpre.uJtd.cy un prieten de aceea.t i nalio-nalitatg, yrmdrind la cinematograf un iurnatl deaotualita{i i7 care e-r.a prezentat-urt episod din pe-' rioada nazistd, a f dcut came,ntarii in limba ger-.mand, pe marginea secven{elor vizianate; au Tosfre{inu{i arnindoi Sr maltrata{i de un grup de evrei,ggre. i-au pre{at organelar de secuVitdte, acepfiafiind candamnafi. De altfet, REGER MAT|4YAS asolicitat expres

'sd f ie can:damnat, intrucit a fosf

q.ryenin{at de evreii ?n eauzd cd dacd va fi pus intibertate va fi omarit.

Au mai fosf semnata,ti cd au fosf implicali inac,tiunile de reprimare a poputa{iei romanegti:

GRUIA"MANEA, fiul lui llie gi al Luizei, nds-iut la 26.10.'tgz4 in oira$ul Doroi.oi, i^ude;ut'Fotg-,s_ani, evreu, fosf ofiler activ in perioada01.11.1947-30.6.1962 la Bacdu, Radna ca sefsecfie, iar intre 1951-19G1 a fosf sef al biroului'deanchete ta fdsta Direclie regioitald Clui a Ui-nisterului Afacerilor lnterne, flind un tip sadic inrelaliile cu cei anchetali pe care ii louea pi fero-nza;

RCITH FRANCISC, fiul lui Sigismund pi atMariei, ndscut la data de Ag.A6.t{A4 in Aradea,evrert, a fosf cadru de securitate la Oradea, Su-geava gi Turda intre 1945-lgS4. A fast ,detagat delg Turda. la Clui pentru anchetarea definiufilor.lnainte de anchetd ?i lavea gi batiacorea;* SIEFru EUGEN, fosf lacliitar al. gefului" Secu-

, ritQ{ii iudelului Someg, a participat la acliuni de. prindere pi impu1care a urtor fugari dln fostul ju-del Some-s. Ulterior a fosf mufat la* Secu ritatea, judef ului Maramu,re$;

. -^.- tULtUS WtLHELM, fosf cadru la Securitateajude{ului Someg, Gare a participat la impuscarea

unor romdni considerati a fi fuqari, dezertori etc'- pnrtSzrci - sttutbrtt, riut ltui' S;mAi-E Ei' a)t

Razaliei 'ndscut ta 03. 08. 1922 , in Gdldutag, fosf

afiler la Securitatea iudelului Some,s, evrerJ, ple-cat def initiv din lard fn anul 1970, fn lsrael;

- DASZKEL EIJGEN, fiul lui tgnat pi Pepi, nds-cut. lq ffi.A8,1910 in Turda, ptecat Aeiyinitiv in ls-r.a.e!, fog{ fe{ al Serviciului 4'la Direclia RegionataM.A.l. Clui;

EREINER SIG/SM|JND, evreu, fosf loctiitor atgef ului Serviciului drlc;l1s[s ta Direclia Re'gionaldde . Securitate Clu j, u n cadru zelos

' gi tar-a m itd; -

- DAVID LUPU, subofiler la Securif atea judefu-lui Someg, insdrcinat cu paza delinulilor pe careii lovea pi schingiuia;

- BREBAN IAS/F, evreu, fost comandant al Se-curitdlii rqionale Clui; ulterior gef al Direcfie:i atV,a in Ministerul de lnterne (contrasabataj).

Un corespondent din Bistrifa

Scriso area a ll-a

DOMNULE REDACTOR-$EF,Cifesc revista. ,,Romdnia Mare",.incd de ta pri-

mele sa/e numere, pi mi-am formulat a pdierepozitivd, despre modul in care abordeazd htn te,-mgle .majore ce intereseazd o mare parte a aces-tei tdri (problerne economice, potitice, sociale,pr.obleme privind suveranitatea de stat, rapotrtu-rite inferetnice, abuzurile, coruplia etc. ),

' cit plunele aspecte. ce tin de cotidian. De asemenea,'socof ideea de a crea in jurul ,acesfei reviste unp.artid, un act nu numai de curaj, ci pi de patrio-tl1ry, pentru cd oricit de penetrante gi credibile arfi -ideile promulgate in paginile revistei, dacd nugrnf Si consemnate intr-un program bine echiti-brat, program care sd aibd in v6dere o evbntuatdguvernare, atunci acesfea nu au nici credibilitatepi nici forld. Esfe $tiut faptul cd, cel mai comod'miiloc de a fi semnalat Si a te menline in aten[iap_ublicului, e per.pgtuarea poziliei dA opazilioni'st,Problerna' esen{iala e sd f aci ceva, sd creezi, sazidepti,'nu doar sd negi. Cd, vorba marelui nastrupoet, M. Eminescu: ,,E usor a scrie versuri cindnimic nu ai a spLtne". Am citit cu luare-aminteprogramul Partidului Rom.6nia Mare gi, aproapes igi r, voi f i un vot ant al acest uia.

Cu toate acestea, dffi gi unele rezerve in tega-turd cu madul cum ,,atacafi" anumite probte-mefoarte irytFortarlte; institufli gl chi,ar persq ane.lcesta insd, in mod cert, esfe- perfecti'bil. fncet,incpt, md apropi:i de motiiul pen'trLt care vd scriu'.

ln numdrul 69 al revistei ,,Rorndnia Mare" (vi-neri 25 act. a.c.) apdruse un articat semnat de'C.V.T., ,,Cine a adus bolpevis mul, teraarea, $lcrima in Ramdnid", articol in aare sint ardta'ti,,descdlecd.torii" camunismului in Romdnia.,q.sdori sd femarc f aptut cd toate gradele ,gi functiitipe care Ie menliana{i in dreptul numelor respec-tive, in eea f ai ,mare, parte coresp und (cu foartemici excep{ii), dar, dupd pdrerea rnea, nu ei; inprimul rind, au adus bol.seuis mul, teroarea Sicrima. ,Ace.sfia, in principal, au ajutat ta eansoli-darea bal€evismului, Ia men{inere'a lui ca formade sfaf , ou canstituit o pirghie foarte importanta.la. fel ca gi ce/elafte structuri, cum-ar f i armata,justi{ia, presa, cultura, administralia gi chiar bise-rica. Altii au fosf cei care de{ineau cu adevdrat'mgn,apolul p.uteirii. Acegtia erau grupu! de acti-rzisfl de partid, dar mai ales din apa,ratul ce;ntral,

Page 7: PROCESUL COMUNISMULUI

$i aici, evident, exisfd o stratif ic'are. Se in,telegecd un activist oarecare al unui sector din Eucu-regti, de pitdd, nu avea,niei o putere de decizie, inceea ce privegte introducdrea sau nu a bolgeyis-mului. Chiar in" spatele grupulur' resfrins, care -inmod real de{inea puterea decizionald (secretarulgeneral al partidu!ui, secret'ariatul, membriibiraului politic etc.) se aflau puteri strdine. Pro-blema esfe ampld Si nu md incumet a o abordaaici.

Doresc doar sd completez cu unele date, carepoate nd intereseazd, lista acesfor elemente, dinciteva sectoare, rJesf u/ de im portante.

Asa. curn a{i _men{ionat sl dys., in 1948 a luat f i-in{d Direc{ia generald a Securitdlii poporului(transformatd peste pu{in timp in Direc[ia gene-rald 8 Securitd{ii statului). Era in ace! timp; ca $ipartidul de altfel, o secfie a unor organisme in-terna{ionale pi numirea in funclii de conducereera un atribut exclusiv al acestor otrganisme.Aparatul de securitate vechi (Siguran{a sfafului giafiiar SS/j nu a putut fi eliminat complet intr-untimp scurf, fiindcd se crea un- calaps (termenul ela modd), dar s-a avut ii vedere inlocuirea.luitre_ptatd. Au fost adugi direct din fabrici munci-toii, avansa,ti of i{eri sq,u subof ileri, a$ezati inscaunele goale ldsate de fogtii agenti ai Siguran'.tei, aresfali ori fugili. Allii au fost se/ecfafi si fri-migi la Eucure,sti, pentru a urma o gcoald de ofi-{eri, cu duratd de 6-8 luni. lntre 1949-1950 scoalaa func{ionat la Mdgurele, iar dupd,aceasfd datdau fost gdsife, citeva elddiri in Bucuregti, pina laterm inarea, in 1 953, a ;colii actuale de la Ba-neasa (cunoscutd gi ca gcoala de la km 11). Prin-cipalele ,scoli in Bucu regti; intre 1 950-1953, aufost; $coala de of i ,teri din sfr. 11 lunie, aga-zisul,ocentru", denumit astfel pentru cd aici se'aflaucomandantul Si catedrele (in acea vreme se nu-rneau ,,cicluri"/ $i pregdtea ofi{eri operativi pentrutaate profilurile (aproape toate) activitdlii de se-curitate. O $ccald asemdndtoare ca progiam, darcu un numdr mai redus de elevr, se afla pe sfr. Sf.laan cel Nou, nu departe de biserica,,Bdrd{ia",denumitd ,,Schuler". ln cadrul acesfei Sco/i maiexista o c/asi (diviziune i se spunea) care pretgd-tea radia-transmisionigti. Era {inuta la mare se-cret, d ar, binein{ele:s, taatd lumea pfia cu ce seocupd ,,bdie{ii". Upile fuseser d capitonate, dar ori-cifd strddanie se depunea pentru etangarea fonicda sdlii de curs, lof se auzea pe coridor ldcdnitulaparatelor Morse gi al teleimprimatoarelor, pecatrg exersau cursan{ii. Apoi atmosfera de misterpe care vroiau sd o creeze neapdrat (absolut totulera secrefl,) mai marii $eolii, incita pe ceilalli,darnici sd afle tot ce-i inconjoard. Nu era'de mi-rare cd si locatarii vecini gtiau cam ce se ascandein spatele acestor g arduri Si cliid iri cu ziduri ce-nugii.

O intimplare nostimd din acele vremuri im.,i rc-vine in memorie. Era toamnd gi un soare incd pu-ternic incdlzea lespezile de piatrd ale curlii de.

formi hexagonatd. Md plimbam 9i recitam in gind .

,,Balada chiriapului grdbit" a lui G. TopirceanLt,'cfnd m-am trezit ca o minge aru'ncaId pegte gard,de nigle copii ce iucau fotbal in stradd. Deadatd,un cap de'prichindel se ivi deasupra g91d.ului ceera dbsfu/ de inalt (probabit un altul il {inea peumeri) gi rni se adreseazd: ,,Nene spioryul_e, ureimatat'e sd-mi arunci mingea pesfe gard?" Deci cesfia tat satul nu Sfia (Sr nici nu voia sd $lie, deasfa mi-am daf seama mult mai tirziu) comandan-tul!

O altd gcoa/d era situatd intr-a ctddire din sfr..$tirbei tlodd. Aceasfa reeicla ofi{eri de contrain-formalii, dupa Un pragram asemdndtor cu al ce-lorlalte pco/i. tn sfirgif, mai exrsfa in acea pe-rioadd gi o gcoald ce apar{inea tot de Direc{ia ge-nerala a Securitdtii slatului, denumitd $coala detirnbi strdine. A,ici, elevii invd{au ctJ precdderelimbile {arilor unde urmau sd lucreze in viitor,'fi-ind destinagi pentru a desfdpura activitdli in ca-drul direcliei A, c{rrn se numea in acel timp DIEactual.

Fdrd indaiald cd ar fi deosebit de interesantpentru opinia publicd sd cunoascd ,pi programade invdldmint a aceslor pco/i (ea nu esle secrefa- in cea mai mare parte), din ea-s-ar putea des-' prinde modul in care acegf i tineri au fast instruili,indoctrina{i ,efc. pe linie de specialitate, pe liniepoliticd gi de culturd generald. Ar exisfa o maimare ;i rnai exactd in{elegere a multor particula-ritd{i ale acestui organism. Poate ar dispare inbund parte sentimentul ostil f ald de aceastdstructurd statald, care f drd fndo,iald a avut un ralcoercitiv pri11 9xe9t.enl.d, dar gi .de infolm?re gi deapdrare, atit in interior,, cit pi in exterior.

Sd revenim insd la peribada 1950-51, cind$coala de ofileri de securitate de la Mdgurele afost adusd 7n Bucuregti. Desigur, gefut acesteiaera in primul rind rninistrul Theohari Georgescu,apai a mai avea in griid lac{iitarul sdu Nicalski(cred cd aga se scnel ,si mai a/es gef ul direclieide cadre, fostul general Demeter. Tot in acea pe-rioadd se infiinfase in interiorul acestei directii decadre un serviciu de invd{dmint care.se ocu pa di-retct de toatte probtemele'privitoare la proceiut de'invdldmint, incepind cu incadrarea,scttemei, pla-nul de pcolarizare, recrutarea de elevi gi ofi{eripentru reciclare; clddire, aprovizionare efc. $efulacestui serviciu . era cpt. Ady, f ratele generaluluiAdy (geful direc{iei penitenciarelor), cdsdtorit cuConsf an{a' Crdc'iun (evreicd), care printre alte!ese ocupa de culturd gi artd, invdldmint etc, Cpt.Ady era un tip foarte plin de el, trufag, cu velei-td{i de intelectual, dar destul de limitat. Cind par-ticipa /a $edin{e, vorbea intotdeauna ultimul, can-cluziona, folosindu-se de f raze scurfe, de tip ca-zon. Cum nu sfia bine romdnegte, in celg maimulte cazuri gaf a gi .intenfiile sa/e direc{ionale rd-mineau in coadd de pe$fe. Avea un adiunct,afturne Kardas, tot ungur, dar acesta era opusulsdu. Era mult mai scund, adus de spaf e, c!-t capulrnare gi urechile cldpdugg.Cred cd nici ungu-regte nu gfia Brea bine, in resf ,,nem tudom,..".

Tot in acesf serviciu de invd,tdmint, ca instruc-tor (un fel de amploaiat) lucra in acea perioadd Sigeneralul de mai tirziu, lulian Vlad. Avea gradulde lt. sau lt. maior, o linuta corectd, cazond, dis-

' tantd pi cu un aer misterios. Och ii verzi dddeau,, im'presia cd sfau in permanen{d la pindd. Nu se

rernarca in vreun fel oarecare, prin ceva anLJrrTe,dar se vedea cit de colo cd e un ^tip perseverent,tenace S,; mai a/es, rdzbdtdtor. lmi amintese cdintr-un interviu televizat, dat pe tv.r. nu cu preamult timp in urmd, dl. S. Brucan (alias Srukner)il ,,flata" pe l. Vlad, atribuindu-i merite deosebitein preEdtirea ideologicd, politicd gi mai a/es pro-fesionald a ofi,terilor de securitate. Chiar numaidin schema reievatd mai sus, se deduce limpedecine anume a pus bazele acestei gcoli, cineaname au fosf diriguitorii, cine a adus de faptbalgevismul, teroai'rea gi crima. De-abia pesfernuf{i, ani, c?nd lucrurile au f ost bine ,,puse la

Page 8: PROCESUL COMUNISMULUI

punet", t. .vtad' treptat, a inceput sd urce scdrileierarhiei internelar.

Un'amdnuryt, poate mai pu{in semni{ieativ .per}-' tru temati.ca in discu{ie, dar_intgresant pr:in inedi-tul sdu. La inceputut anului $co/ar lg;ffi vine la'gcoala de la Edneasa, pentru reciclare, un subla-cofeRenf, secforist intr-unu! din raiaanefe jude{u-l,ui lapi. Cam s.cund, cu hainele matatslite, pdyintungi p*n{ru el. La, mfneci gi btszunre, un'o'bser-vafor atent putea zdri u$oare urrne de ieg. sfios,/ipslt de fndrdznea{a caracferusflcd ceioi lmbrd-cq{i in wni.{orma ca petlile de culoarea cerului,pdrea un .{dran venit la orag Ce curind. Dupa p{i-rnele cuvinte schimbate, fti dddear seama rie e'for-fu/ exfraardinar ce-! f ace pentru a se debarasa delimbaiu! colorat, iipic 'moldoienesc.

Avea Gvoin{d forrnidabile, a tunaaitate apraape iesitd dinaamun ,si o rezisten{d la ,,tdvdleald"'iemarcabild.ln clipele sa/e de linigfe suflefeascd, j se citea fn. oc.hl

. gi pe ta{a;i cgm col{uraasd a teribitd forla

interioard cg-/ Tmpingea -perrnanent

spre arivism..' La irygepu tu I recicldri i, n ivelu I sd* de' cu tturd gd-nerald ni,o depdpea cu rnult pe cel al unui elev-dez class primare, car dupd aproxirnativ un deceniua/erns€se absolvenf af {acufta{ii de s tiin{e juridice,prnfeso r la $coa/a de *fi{er'i de se*uiitat:e, 'apoidireofaruf {cbrnandentuf } Acelei $**ri, apai

'profe-scr unlversi.tg{, apoi consilie r af ministrulwi, apoirapartar Pidu, apoi dizidenf si chiar prim-vice-Brim-minlstru. Acum aud cd esfe peful unui partidpofiffc. O earierfr extraordinar6! ' Dar, pe iaiAutsdc"r pslfrie Gbm fabi{ sl haotic (avea 'intr-ad*vdruneori un #CImportement pu{in'carn bizar), i.ausfrafiflcaf earec.teristicile tipalogice are cbtu; pecare merefe caragiale t{ nwrnea simplu: f'rtftii.a"frin cauza asfa, toatd lumea ft dezavua. Apdrusefy cCImpartanientul $du, in exferiorizare, in ge$-tlcd, eev& qere_" resplngea. Numai a$e se exftnAf a'ptul ed, fnc6' eley fn

"*coa/d f iind, s-a pr'opu|

'scCIaferea sa si trimiter*a'la unitate {unitate'a ?ffrirnrses e .!a..pccald, tocgtai fn speranf i ci- nuscdpa definiiiv de elj.Apoi, ca piofesor, a crea{rnuft* dlsensluni gi sf6ru tensianale in rfndul cofe-gifar" ,tre ?{ffid, c& F*f af pr,r.tit', dup6 c func{i*-i?are d* ci{iva &ni, * {rebuit.d* asemnea s& tie'fn*faturat. As* se inifmplase apai fn cacirul DlE, incadruf Guvernului etc. Parcj" un hlestem rs ui*a-ree pas ci.r pas , f drfr sd poa td f ace ceva. Am uitat

' gq fpun c6 e varba de calsnelut{r} DumitruMazilu

Oar si'f revin t'a $eoafa de *f {teri de securitate.in &cesf r#stimp era concus,x 'iferfiu -di

it.-*ol.Ervin v*icufesc#, de na{ianat'itate sv{eu, avfndu-fca adiunct pe maiarul Riidesc{r. Acesfa era fiufgens{at'ufui fid_d_escu, fosfu/ preBed inte rie guverri,imediat dupa 23 august 1944. Fddese u iuni*r e{&o fire de baern; eafi aventurisf, dar cm cu suf!*t,patriat gi cancii{ional" Desigur, cr*scaf fntr-un

-anumit mediu, avea a mental-ftate diferitd de'a ce-lor cu cars s€ ,.incuscrlse' . Se spu ftea atuncicespre ,ef cd a fosf atres fn migcarea carnunisfd,cd d aiutat la aresfarea lui Antcnescu si la arteae{iuni ce la Palat, unde avea aces$'datc,ritatatafui sdu" cine poate sfl cif adevdr e fn t*ateaeestea si cifd fabula{ie?! Era un asa-els ,,tavariJ,$de drum"" Evident cd ft. cal, Voicutescu Ervin Sicareligionarii sdi din gcoa/d nu-! puteau rnentiiemuitd vreme printre ei'. Aga ca, in:tr-o bund ei, se{srezentase in biroul comandantului rnsdgr bufe-tiera, o anume Marika, sau carn a$a ceva, indig-natd nevoie mare, reclamind cd mr. fiddescu a fn-cercaf s-o violeze. Drep{ arguffient suprern,. a de-pus pe biroul mai sus-eisu{ui camandant o nere-

che de chitali tetra, sfigiafd in citeva lacuri. N-amrnai aflat niciodatd c€ se fntimplase cu ffir. ffd_descu dupd gedin{a de, excludere, fn care a f*srqc_uzat in principal de faptul cd nu s-a puf ut cez-bdra d.e apucdturile burgfteze, retrograde Bi de o,rnentalifafe vddit irnorald, {n contradic{ie fla-grantd eu rnorala praletard. 'fn

tocu! acs,siuia, fu-sese numit adiunct al camandantului $ca/ii u.rzanuffe I'tf aearian Dinar, cu gradul Ce maior. 0 fifosf arrnean, a fi fosf evre!.h n-a$ pufsa baga minain fac. Era un am desful de btind pentiu aceletimpuri, agezat, f ara veteitdti de cornandanf. seacupa Qoar de lucruri utlitare, c& aprovizionarea,aurd{en ia etc" '

Un rol important fn gcoafd- il avea cpt" Haimo-vici Haim, care era $eful invd{dmintului. Lui f, $gsubardonau direct faafe catedrcle {cicfurile}, fi-ind cel care. aproba sai/ dazaproba' planurife detnva,tdmfryt gi tat ce era iegaf

'de *ursuri. verif ica

prelegerile, asrsfa la seminarii etc. Aysa o fizio-namie tipica de evre,u, e vcce pi{ig6iara=; nasr I r,o*roiat ,sr, cind vorbea, f &eea spi:nrb fn e*ffuf gurii"lmper{ifient, Cur, fdrd caracfer, CecS *inevd dinmai marii lui ft dddea afard pe u$d, *i rnfra peg?ary. fmi imaginez ed da*a cbi Ae sr,,,s ig sesipaJ,el zicea ed ptaud. Era tipul ornurui ferrry cs,nyinscd oCatii ee a fosf inal{at in gradut de mpifan,l Is-au {ar.gl intef igenf;i sl euttu'ia" Titr-una din zile,ne adund pe vreo doi-trei in biroal s;iu si ns cs*mynjcd. cu glasut sdu i*figfaf, Ce ,pare d a fost lu-gdnit de haharn: ,,vd dau o vesfe sxtra*rdinard,ce*ta 'nemaipemenit, ceva carg nun'tai in *rfndui-{ea noasfrd socialisfd se poate.intimpla,,. Arta #ra-f.ulqeyaser#. yip'.e idei ndsfrup nice. poate apciruseiardgi Ltn Maise, ori $-fi reclddif fermp f u,{"".

hlfunic Cin toate acesfea. Mafturil,,Tavardgi, nfi vin consilieri!" ,Asra era! fl/e ys-

ftG&u **nsifi*rr" Si e u venit, intr-adevdr ! gi-afunci,rni*arc adus a:rnint* de s vsr&# a &unfcerfuf meuciitispre tatd, pe car& o sp#riea *ind ?ntirnea f nca{€i un err} n'tai slab de rninfe, srl zdfud:,,furisr €f,

' sdracu f , n-ar {rea s6 ffe ag€I"Fiecare dt'n selef elt* tr*i $scfi av*& eit* uft ca-

nranderui- d-& ,"-Scfteif#r" g*n:aruCami #r# ft. mai*rffemef.r€scrr ffa*J {numele ca care-f fu*fe;sserahi, inalnie ce circumciziune, nu-mi esfe cd,Jnss-e ut),

- ia sooala de reciclare a af ilerilar de c{}n^

trainf*rma{ii -go{narydant e!.F, cpf" ' plafrnan {tipurfsenrdrta Gu jldo$e Dayan, doar e& avea doi *i:hi,nasul mai -c*raiat gr &drb ia mult ma! pr*eminentd;ar fi fasf cet pu{in haztiu sii-gl schim'be fium*fe {nP*p*scu, sd zicern), t'ar fa gccafa de t'imbi sfrdln*sorftanda*t sr& Gpt. lde5rescrs {de rr.serner?##evr*u), cdssfcrit *u C-na Ferbasz, &l *&rui frafeera pr*feg* r de E**gra{i* f a *csasf6 p**afuj $d

;

ave& graciul de lcc*fen*rTf" Fe df" Ldzd"rescu ft'Libam rnai' reint?fnif dupd acesa niciadata. Cred *iiacum se afla le umbra unui portocat din Nazar*t.ori S.i.n pr*ajma Zidului Ffingerii, -si isl scrie m#*moriiie

$efii de catedre, in majoritatea {ar, *raa tat cs-refigionari ai {t'" cof. Voicule,se{r Ervin. A$a, bund,-aar&, geful catedrei de inf*rma{ii era tt. mei. De-msfrescu ftaut, despre care &m amintit ceva ntaiiygi.nt*, Sef ul catedrei de contraspianaj era'"cpt.Sirig {evreu }, gef u! catedrei de drept era me'iorNegri; rVe/u {probabit S*hwarz la nastere}, iar ad-iunatuf sdu era lt. V#{eanu [-uigi (evreul..gef u! ca.-tedrei de *u{turd gen*rafd era mr. ianeu Zisu(evreu), geful cateCrei- de filai : era It. Nicolau{e,treu }, peful muzeului Sccfti era cpf" Drexler,fosf prapri*tar al unei fdbdcufe de patarii din Ti-

Page 9: PROCESUL COMUNISMULUI

miF*ara, ,,Drexl*r gi {iii", ciin car# cauzd era pCIre-ctit,,pdldrierulu' efc.

.gxibtau aif i{et'i-gl *e alte nalionali&{i, tr:a uniie,"au "sefi de catedr&. Asf fej, -sefuf cafedre i desporf era cpt" frcbrescu, geful cafedrei Ce socia-Jism *ra lt" malor Man {un ardelean ce pdrea eo-bcrif direct de /a o st?nd, dar, persey€rerlt, inteli-

'g€nf gl cu a {neffiorie bun&, a a/#ffs sd cunoascd€proeps la perfecfle istaria p. C. U. S. pi chiars+urfa biograf ie a r??a reiLii /osrf Uissario n*vici ), iaradiuncful sdu era tt. mai" Kohn, u.n om *&lm, cenL{ se abatea cu nici * virguli5 de la cele zer€ po-runci ale lui Maise, cam

-sdrec *u duhuf gi careavea boala samnultsi, de par*d fusese rnfepaf der??#sea {e{e. Nu exr'sfa sedlnfd la care sd nu fiesles fn prezidiu, dupd care ii'ttreaga sa/d rfdea eo-piosl fttfedicul-6e{ al disBens aru{ui e:ra" dr" Kesler,ca{e apraape pentru arice boal$ r*Comar"iCa fre$ffrs &trnard, fie un antin*vr*igic. Dacd nu scdpaide boa/d, fe trirnitea la spifal.

La Tirnigaar.a, unde md fransferfiserri fa rsrersin ?S$4 (spre a nu md cantamina de,,tniticis{n",#ar gi spre a scdpa de acegfi alogeni, fn n:agorf-fafe eyreo-r?l eghiari, impianta!! in centrui fdrii ir:centra! Capitatel "sl fn centrul puteriii" slferatia. ding:nr:cf Ce vedere etnic &{& aserndndfcare. Cu pu-fim tn urrnd, t&cmaf fusese {*locuff gefu/ rnspeefc-rafufus reglcna I {fn aeej tirnp avea denumire dedirectar j, r;rl &ftums Ambrus Koloman, cu ft" e"*f"fvfarE Aurel {evreu}, uft avocat ce fu*ra fn servfeg-rfe secrefe ronp&ne Tnad din 194.5 s&u tg46 fn"iertfrziu affi af{at cd de fept &r f! f,uerat pr penfruiresd affe daud servicii seicrefe j"'Adiunc{ii s&l ereuSfeskaf Wifiam i*f lnslsfa sd p se scrre prenwnzef*c€r t/,} Sr 8*nd*r Petru {ungur}, gefuf

'seryref uf ui

de e*ntraspionai fusese nurniit Keeskemefy Sfe-f afi, dup6^ce yenise de f a un ##r$ de pregEtire fn#.fr"S.S" t'n cadral aeesfui seryrclu aa rnai luqretin a*e/ flntp gi ai{ii, printre car# Katz, zis Pupi, ur}evre# be{iv, dar altfei foart* srmpafr* {dup& ee &gafaf. de mai muffe ori gi nu mei pufea'ff redres*f,a f*sf frimrs secrefar 3 fe Am*asad* frcnrdnd defa VienaS, rVrfru/a Ferdinand, ldoyeer, Iofft, Icf-d&n, frc{oaea gi attii"

Serviciui 1. de *orrtrainforma,tii interne, il aveaGa _sef pe $fernsfeln Pavef, gef ut serviefE"sfur 2 dec*rpfrarnf*rma{it e**n*mi** er& ffafcg, apoi S*-ffiagy, apoi &r*ker San:sifd sl affrr. La seryferc"ride an*hetd, inifial fe*sese nurnit $€f url sir&,a{'Fuirne Z*ran Vwt'etici, apoi, du pd ? S5S, Earfog,d-upd care a renrf le ,sefie Schnefbach fuf artin,apoi Deithet', T*fh Si un *areca{e *rczik. Seryi-ciuf ,,C" {arfiive} era condys de Szabadose d-ofi gld* adiun*tul sdu Szemeny" SeruiciuI adminlsfrafivil avea ea gef pe Sfep unyak, ajutat de Farasky. laeadre, un tirhp a fosf gef leslfer, fnt'scuit apoi delakafas, ,gr rnaf tfrziu de Kappel. Ieslfer acesfaera tare zdnati* {be{ii,,fem*i, afaceri}, fapf penf,'r.rc&re a fosf {ndepdrfaf de la serriciul de *adre, iarpentru reabilitare gl revenire la narmaf a fosf nu-mit,,nici rnai mult nici rnai pu{in, decit directorulminelr.r de aur de fa &'rad!

Fxlsfa si un serviciu iehnic care, dupa cumfcafa lurnea Sfie dela, se acupa 9i cu in.tercepta-rea canvzrbirilar telefonice, de fapt a fosf pus lapunct de ing" Kaf{ar. A mai exis-faf sf un birou de'intercepfare a coresps nrlen{ei ^iera: un fel de hi-brid, fntre servicii aserndnataare afe KGB pl CtA),mai rnuf{i ani a fosf su$ comanda unui enumeAvram sa{l Avraam" Dupd acesfa a c*ntinuat acti-vitatea ufi ofifer pe nume Eira aiutat de un aftul,Malar Ladislau. Pina gi" dlsp ensarul meCicaf ey

diriiat Ce dr. SinEer, ajutat de Cr. Mesinger.Nici fostele raioane nu au ,scdp-af Ce alogeni,

Astfel, raianuf Lugaj, ctl tradilie in cultura rom6-neascd Si o popula{ie in rnaisritate ramdneascd, afosf pricapsit cu un Sef al serviciului securitdliipe nurne Kfing. la Car4nsebeg a fosf inscdunatunu! Filip, h Aravi{a altul f}ahanu, iar la Timi-$oara {raionul firnr.s oara) $m itovicl f fosfu/ socrual fCIstu{ui ministru adiunct de la culturd, C. 8a-beyi). La Bozovici .sef de raion sra la{ka, ia Fdgettrana Weber Si aga mai Ceparte.

Sinf multe intimpldri iragice petrecute fn acesfrdstimp istoric, 'intfrnpldt'i ce puf*au f i eyllafe,chiar in situa{ia cind directivels, srientiirit'a ve*neau din afar4grani{efar, dar oarnenii acelor tirv?-puri (diriguitarii) erau apaciza{i la minte Fr; f iindfn cea mai rnare parte alageni, nu aveau an senfi-ment prafund fa{a de {ara.sr poporul rarnfrn" Do-vadd certd fn aceasfd prlvinld CI consfifuie faptutcd in anul 1962 au fosl scogr din aparatuf Ce se-curitate. foff' evreii, deoarere tati devenrserd Siagenti ai Mcssad-ului, lucru cs s-a sp{Js in $e-dinie cu apraape intreg person alu!" frupa puf intirnp, aceeagi mdsurd s-a luaf gi cu sfiterii *e er'aurecruta{i de KG8"

un exernp[u de sirnplitate sl go/ic iune ntintafdpcafe f i urmdtcrul: cum spffnea m mei fnainte, Se-faf raianuf wi Caransebeg a fasf numit un oarecareFiiip, evreu .si fosf shetner. Acesf a, cutn s*a v#eufFnscdecnaf, dupd cfteva zife a chemat {n biroud sduvre& f G-|2 oti{eri sl fe-a crdonat ca fn termen de3 ziie sd-si schimbe numele, pentru cd ef nupcafe adrnite ea fn aparatuf din Su&ordin*a sa sdtie cacire cu nurnefe de Lupu, t-irsu, Cocog, Ga-vrig, Gfaru, Ciobanu, Bivotaru, Gic.ard, efc" rV-apre*izaf flnsd cs ffc;r??& ar pre{era, p*ate $fruf, ffs,vacs, ffiaurr{iu, K/fng gl alfele de aeesl fef.

A*egffa €{"i fcsf *ameruri gi a$a .s-a seri$ fsfariaacelor trmpuri!

Ar mai ti Oe addl,gat o prablemd, fn legdturd cuear# s*a bdtut rnuftd maneCd, atft la'r'toi, cff E:laiurea: pr anume pr*bfema iniarmatorilor sec*ri-tatii. Fsfe a prabiemd exfa*rdt'nard (a$ zice de in-reres na{ianat} cars ruecesifd o discufie arnpld grfemeini*d, p*ntru. tr o *fueid* clt de eif,

Decd exfsfd inrbres si cineya Coresfe sd se bagein v*rbd, sinf dlsp*nibt'f, pentru' cd *datd pi odat;ifre{ure {Emurite ntgfe fucruri'

cs,[ane$ {r}c. trA$cALLJ-pAUt\I'6

#ffiffiw$e #ffi Le PffiffigFffieWA

Sine eraftl *u?! Un rab folosrf fa munci bruteca i* epoc6 selaragisf;a. Mi se dddea rninr;are citsd fia rnor, ea sd rnai pat rnunci. Eram uft bietCIffi, sldbif de 'an ii de infometare .si priva{iuni.D*ar dfrzenia $i ccn.sfiin{a curafd cii n-am eomisnimie infamant ma mai ,tineau pe piciofrrar. Md cfr-frsem $i.mi crescuse sfi'ma fa{a de mine insumi.Cind a$ii s-au frfnt gl au ceCal eu &m' rdmas fnprcfoare. Pufini oarneni fn viafa lar trecuserd prininceredri.le prin ca,re frecusem eu. Foarfe pu{inidintre cei care trdiau liberi pufeau realiza eu'm

' trdiam n}i. Chiar daed fe-ai f i povesfif, n-a r f i cre-zut. $i era sr greu de crezut cd samenii paf su-pravie{ui in acele *ondi{id. Aveam congfiinfa serpe-riaritd{ii mele marale .pi eram mtndru c& rdmdse-se,?? om. C& putearn privi in achii Gricui, fdr# sii

Page 10: PROCESUL COMUNISMULUI

rogesc. Allli loviserd in existenla mea, eu aiuta-sern pe al{ii la greu. $fiarn cd Eientru regimul co-munist eram un ,,par'ia", Ltn indezirabil.- Dar astanu md impiedica sd lupt mai departe, cL! mijlosicele.pe care.le aveam lq.dispozilie, contra orin-duirii acesfeia nedrtepte. in Oi:teniie am vdzut oa-.meni de mare valoare profesionald si umand,car?.,s-.au prdbupit, glevenind delatori pentru o ga-meld de arpacas, Eu eram un om obi , nuit, care{ofupi reu.pise sd-,si depdpeascd frica stimulatd deinstinctul de conservare. Putean fi tare pentru cderam singur, n-aveam nici un ,,cdlCii a lui Achile"pe unde sd pdtrundd sdgeafa. Nu aveam familie,nici sofle, nici copii. Put-eam muri in voie, fdrd caallii sg lle p.grsectlta{i din cauza mea. AS fi vrut gieu sd fiu liber Ei sd md bucur de vial{i/ Sd mdscald in mare, sd urc pe un munfe, sd' mdninc ofripturd, o piersicd, sau sd sfau seara in pat cu ofemeie care sd md iubeascd. fn def initiv,'cite vieiSiaveam de trdit, ca sd-mi sacrific cei mai frumoiiani, tirit prin p'ugcdrii?l Pu{ini gtiu ce-nseaiia,-cjeexernplq, sd dore;ti ani in gir sd smli incd.A dafigustul unui sirop de zme,urd sau mdcar gustutunei ape cLtrate, nesdratd pi rece. Ani in gii n-&tnavut parte de qceste lucruri elem,entare d/e' exr:s-tenlei umane. lp! pot da seama unii ce-nseamndsd doregti ani de zile a$a ceva?! MA indoiesc.

Unii vor spune cd mint, cd exagerez, cd nimeninu poate supravielui ani de zile a$a. Celor scep-tiei le voi spung cd organismul omenesc e Tnzes-trat cu uimitoare .si nebdnuite resurse. Se poatesupravielui in cgn'dilii inimaginabite, dacd inaiii-dul Bfie sd-$i mobilizeze resursele psihice. Omule mii tare ia f ierut gi mai moale ca'oul, dupd fm-prejurdri. Fiecare individ e un caz aparte. Da, sintconvins cd gi credinla in Dumnezeu m-a ajutat pemine. Nici inainte ,si nici dupLdeten,tie nu am fost {

prea sirgqincios.in credin{d... , .-'

..Toyi eram intristali, demoratizali, ,,lrlu mai scd-pdm, aici murim", auzeai adesea. IIi trebuia ovoinld de f ier sd nu te /api inf luenlat de opin iagenerald. Eram la miilociul lui mariie, dar 'iarna -

S,-a mai ardltat incd o datd fata $l a venit un viscolneobignuit pentru Deltd. Ca bn ldcut, in f iecare zine scofeau sd mergem la pddure sd aducem cuspinarea lemne peitru Xaratii gi sotdali, Fdceamdrumuri.lungi cu picioarele inghelate, fdrd sd nise dea hrana'pentru rnuncd (350 grame de piine).Uneori fdceam gi daud drumuri p'e zi (cam 16 ki-lometri) cu lemnele grele in spinare. Toatd apro-vizionarea noastrd cddea in sarcina qospoddrieiag.ricole M.A.!., care avea tractoare, rbmbrei etc.Hrana devenise groaznicd. Gospoddria dddeap_eritru frrana noarstrd tot ceea ce era degradat.Parumb mucegdit, cartofi degerali pi oi mearte,qumai piele si os. Voiau s5-pi acopere-pagubele,infometindu-ne pe noi, Sinf - sigur cd se

- mai -sifura destul. Asfa echivata cu o crimd cu premedi-tare. To;i eram la timita puterilor. incet,'au ince-puf sd cadd bolnavi unii dintre noi. lnfirmeria seumpluse, nu mai incdpea nimeni. Scutiri medi-cale de la lucru nu se fdceau. Karatiii asrsfau tavizita medicald gi ei erau cei . eare hotdrau scufr-rea,"nu medicul de{inut. Dacd, cantinuau cu acestregim nu mai ajungeam sd md vdd liber pi eu.Ne-am. sfrins cfliva pe seard din toate brigdzile,am analizat situalia gi ne-am dat seama bd numai era de supartaf, Eram pe punctul de a f i ex-'terminali. Era ma! rdu ca in iarna lui 196A. Atunciam hatdrit sd nu mai iesim la cdratul lemnelor.AJe asumam un risc efiorcn; pentru cd nu puteam,conta decit pe citeva zeci de oameni. Puteam su-

porta represalii caire ne.ar fi cosfaf viata. Amfransmrs ?q toafe brigdzile cd, a doua zi, brigadanoastrd va refuza iegirea la -lucru, dar nu impu-neam nimdnui sd ne urrneze in aceasfd actiune.Am ti avut noi nevioie ba ta actiinea noajiij sjparticipe toatd colonia, dar pe 'de attd partevoiam sd pornim la aceasfd acliune cu oameni si-guri, curajogi, pe car? sd ne bfzuim in orice im-prelurare. A doua zi, dimineala, dupd numdrd-toare, .s-a dat ordin de, incolonare pentru iegifeape poartd. Brigada noasfrd - de intelectuali - ardm.as, pe pl.alo.q $i de-asemenea, vreo 40 de de;i-nuli din celelalte brigdzi. C?nd au vdzut ce se in-timpla", karaliii qy inceput sd lipe la nor $i sd neaytenin,te. Noi, tdrd sd ripostdm, am rdmas pe locpi am eerut sd. vind comandantul sd-i spunem dece refuzdrn iepirea la lucru. Ne-a intrebat gardia-nul de serviciu ce mative avem sd refuidm sdmergem la lucru. -Am spus cd sfntem stanii, irfr;-m,eta{i, ni se furd din hrand, nu primim ialia dep.iine pentru munqd gi sinfem folosili ca animalede povard. -Nu-gi credeat urechilor' cele ce au-zeau. l-au chemat pe ceilalli $1 cu lovituri debasfoane de cauciuc, 6u vrut sd ne impingd afarddin colonie, Am incepul sri strigdm cu toSii, eramcam 100 de oameni, gi cind gi-au dat seama degravitatea sit.ua,tiei, ne-au ldsai acolo pe ptatou glaa plecat sd raporteze.

C'omandantul i-a veiit sd slea de vorb,d cu noipi ,gardienii ne-au inchis cu cheia in dormitoare,cu interzicerea oricdrei comunicdri cu cei'dincurtei iau alte brigazi. Dupd o ord a inUat ii ci:tetot. efectivul de .gardieni, care a deschis usite tadar'mitoare9ia-ordonatadunareapeplatou.Laprimul goc deia ne pdrdsr'serd unii. Nu eram su-pdrali, de lagi n-aveam nevoie. Am cerut sd vind ocom'isie de fa Bucure,sti ca sd analizeze situalia.Cet ce vorbea cu nai',ne-a indemnaf sd facem odelega,tie, care sd raporteze la comandant'neca-zurile noastre. Dacd ar fi iepif 2-g in fald; siguri-ar fi fdcut insligatorii acliunii. Ne-am dat'seimacd e a cursd. ln concluzie, am cerut hirtie si foc.ca sd scriem- doleanlele ntaastre. Eineinlele's, nune-au dat. Am rezurnat verbal motivele grevei.

1) Murncim si nu primim ralia de hrand cuve-nitd,,potrivit regulamentului;

2) H rana esfe proasfii pi insuf icientd;3) Alimentele ce se aduc'sinf stricate, de ne-

consumat (porumb mucegdii, cartofi degera{i, oimoarte de foame); '

4) \ram pu$i, ba anirnalele, sd cdrdm in spafe,kilometri intregi, lemne foarte grele. Un singurtractor cu remarcd ar fi cdrat intr-o zi cit noi indoud-trei sdptdmin i;

5) Consiilerdm cd se face intenlionat acesf /u-cru gi cd sintem supugi unui regim de .extermi-nare;

6J Asisten{a 'sanitard e inexistentd, Mediculdelinut executd ordinele administra.tiei. Balnaviin-au hrand .si meciicamente;

7) Sintem prosf imbrdcafi Si de aceea se fm-bolndvesc oamenii;

8) Dormim in bardci cu pereli sub{iri gi un srn-gur geam. Nu ni se dau lemne pentru in,cdlzit;. .9)_ rya avem ape pohbilii pi riscdm sd ne im-bol.ndvim;

1 A) N u avetn contact cu ' f amiliile;11) Nu mai ,primim pachete. Cele trimise .s/nf

retu rn ate.Gardianul a raportat tot ce am spus noi gi dupa

o iumdtate de ord am fosf dugi cu toSii in baracagoald .pi inchisi in doud. dormitaare, despdrlite

Page 11: PROCESUL COMUNISMULUI

- printr-un culaair. fn darmitoare er^au paturi de fiersuprapuse, f drd sa/fele ;i pdturi. in fiecare drsrmi-tor s-a adus un hirddu mare cu ap*, o cand gi fr-neta (butaiut in care ne fdceam ievoile). De'obi-cei, tinetele erau linute pe sa/a dintre dormitaare,dar acurn, ca sd-pi batd ioc de -noi, le aduseserdin dormitor. A rnai trecut o ord gi iardEi au ndvdlitvreo 20 de karalii Bi au inceput Sd.ne perchezilio-nqz?, dezbrdcindu'-ne pind ia^p'iele, cbnfiscfnci ii-gdri, bucali de zahdr, pfine. lnc:ercau sd ne gica-neze ca sd ne timoreze. Geamurile de la usile cedddeau in euloar fiind sparfe pute:am vordi intrenoi. Vorbeam iranluzegte sau nemlepte unii cu al*,lii, ca sd -nu in ,teleag d cel ce ne pdzea af a1d.Dupd un timp am auzit zgomot la poartd. lntraubrigdzile care fuseserd la cdrat lemne. l-au inchisSi pe ei in bflldtcile respective ca-sd nu ia contactcu nai. Un ii ne-au f dcut semne de solidaritate.Pesfe vrea ord, dupd ce am vdzut cd fa brigdzi seadtrsese mincarea,. au venit 3 karatii cu 6 delinuSisd ne aducd si )fbud min'carea. Au deschis'usit'ela dormitoare pi au bdgat in f iecare un hirddu pooplangetd pe care puseserd mdmdligile. Noi sfabr-lisern sd declardm pi greva foamei. Nimeni n-avenit sd ib masa. Au agleptat ei vreo 1A minufe gicind au vdzut cd nimen'i n.u vine sd ia gameiapentru a primi mincarea, au ldsat totul in Camere,au fnchis .si au plecat. Au revenit dupd 30 de mi-nute si au constatat cd cinci mdmdligi erau con-sumaie. Cei care mfncaserd au ios{ tfimisi- la aor-mitoare.

fn hirddu era o zeamd deasd de fasole cu multeiumdri. De luni de zile nu n*ddduserd o mincareapa de bund. Noi nu i-am apastrofat 'pe cei careQu mincat gi nu au mai putut sd se stdpineascd.fmi reaminfesc momentui. t-lnut,dintre n'oi, un ar-delean de vreo 50 de ani, fosf avacat, sfdfea reze-

. mat de unul dintre sti!1tii ce suslineau tavanul Eise uifa l"ung ta.hirddul cu mirots' imbietoi. A sfafaga vreo 1A minute. Era cu bralete incrucigate lapiept gi se uita fix la hirddu. Eu n-aveam astimpdrSi - de frig gi faame - $i md plimbam F;rrn baracagoald. Cind am ses izat situalia, m-am oprit sd vddce se ?ntimpld. Respectivul /uase o decizie. Cu omind Sr-a giers a tdcrimd de pe obraz, s-a dus, aluat o gameld gr-a umplut'-o ochi cu fasale, a luata mdmaliga . i a inceBut sd mdnince. Minca, r??ug-cind din mamdliEd $l.sorb ind din garneld, in tim'pce facrimile i se scurgeau pe fa{d. Am fntors c&- .

put cu discrelie, specfac olul irni f dcea rdu. , Faa-mea era mai tare ca voinfa. Omului ii era ru,sinepiehtru asfa. Dupd el s-au rnai ,luat gi al{i patrucare, de ESOft1efiGo; au rnfncat. Nimeini nu le-agpus nirnic, Jati ne.f dceam cd dormim rezemali pe/os, pe lingd pere{i. Pe paturi nu puteai sfa, f ierul,,ardea", era f rig.

Hotdrisem sd rezistdm, pentru cd sr/nf,se m -

cdcei din administralie fdcuserd fel de fel de hoyii giilegaliteff si se temeau de o anchetd ce ar veni desus. Eram siguri cd slfua',ia nu va putea fi muga-rnalizatd fn stadiul fn care erau lucrurile. Ministe-rul ptia deia ce se petrece ia Periprava-Grind.Eram o mind de disperali care luptam sd ni serespecte nrgfe elementare drepturi umane. Lup-tam si pentru lagii care dormeau in bardcile cele-lalte,

Cam ta fel au rnai trecut incd doud zile, cu inti-middri gi umilin{e, in timp ce noi, greviBtii, eramneclintili pi disperali.

ln sf,rpil ti venit Si comandantul lagdrului nos-tru (era un lagdr safelif - centru'l era in attd.parte). Era un cdpitan, care se spunea cd a fosf

?nvd{dtor, cdzut prizonier pe f rontul rqsesc Sl'refntors in divizia de voluntari H.C.C. fn 3 ziiemen{ianez cd nici un ofiler nu intrase in tagdr.Cei veni{i de la Bucuregti nu se coborau sd ior-beascd cu noi, prebabil cd i-au spus camandan-tului sd ne convingd el sd renunldm la grevd, cdaltfel o incurcd. Nici nu m-am agteptaf sd fre apade degfepf gi diplomat. A vorbit pu{in, f drd sd r-dice tanul si fdrd sd ne ameninle. printre altele'.fio.a spus cd multe din lipsurile in ceea ce pri-vegfe hrana, lemnele efc. se datoreazd izatdriinoasfre. Dundrea fiind inghelatd, numai cu avio-nul se aducea ce se aducea. Zahdr, pe.gfe, fdind,mdlai, sldnindi. Cu restul eram aprovizionali 'degospoddria M.A.I., care prafita de situa{ie ca sd-piacapere pierderile in animale, livrind animatebolnave (ele erau moarte sadea, nu tdiate). Cd el,persorfal, a rapartat de mai multe'ori gi a sernna-lat situa{ia, dar sinf nigfe relalii care-l depdgesc Aipe el. Ne-a spus cd lemnele vor fi de'acum in-colo cdrate cu tractaarele (cd a venit motorinaaiurea, de unde sd vind, dacd Dundrea era cusloiuri?!) pi delinulii nu vor mai cdra cu spinarea.Cei ce vor lucra la incdrcarea gi desc drcarea lem-nelor din remarci vor primi ralia, de hrand. Se voraduce medicamente .gi o cornisie medicald vaueni sd ne trieze ;i, eventual, ,cum .se reia circufa- ,lia pe Dundre, cei grav bolnavi voi fi trimigi la pe-nitenciarul-spital Vdcdre$ti. CA numai datoritd lui .

(ca n-a d&t ordin sd se tragd - dar min{ea, fiindca-el nu avea dreptut sd comande trupele de escorta,care aveau ofilerii lor) nu s-au inregistrat victime .

in rfndurile naastre. Cd el s-a gindit cd pe fiecare'il apfe ptau o mamd, o sofie, in copil... Am can-sfafaf cd totupl era informat despre ceea ce gin-deam nai gi cd gtia sd varbeascd in aga fel, incitsd ne cigtrge inerederea. A incheiat spuni,nd cdnai eram numai o mind de rdzvrdtili gi n-avem$anse sd oblinem ceva in felul acesfa. $i, dacd nu

-se va putea altfel, tlom f i impdrfi{i pe grape gi tri-migi in toate inchisarile din {ard, sd fim ,,educafi"cum se cuvine. Ne-am consultat din ochi unii cuallii gi am hotdrit tacit sd tdsdm luct'urile sd curgd,spre destindere, nu sprg canfrufitare. Ne-a maispus sd ne ducem fiecare la brigada lui ,si sd nudiscutdm, sd nu facem agitafie.- Tatuf trebuia sdreintre in normal: Vom primi mincarea de azi fm-bunatdlitA $i la darmitaare vam gdsi raliile noas-tre de piine pentru trei zile. Cei bolnavi diseardsd se prezinte la vizita medicald. La urrnd a arun-cat Si o bombd, cA s-a an'alizat cum muncegtemedicul definuf rsi s-a decls sd fie inlacuit S.o ri'dicat in picioare pi a mai sptrs cd nimeni nu va fi :

pedepsif sau persecutlt pentru sgE.-ZrsE ,,grevd"(nu voia nici o clipd sd consemneze oficial cd afosf o grevd). Mai mult decit ab{inusem in aceasituafie,' fru puteam obline. Am aeceptat cu to{ii

Totugi greva noasfrd avusese efect, ablinuserxca mdcar regulamentul de detenlie sd fie respec-tat. Era ceva, sub dictatura comunistd gi in deten-lie ne manifestasem rezisten{a! Greya noastrd eracu adevdrat o grevd politicd. Puf ini d in cei depeste hotare pfiau in ce condi{ii trdiam noi. Nicistatutut cie delinuli poiitici nu _ne era recunascuf,trdiam mult iiai ieu decit deiinuEii de drepl ca-tnun, ce, aveau drept' la 'vorbitof, la pachet, chiarfn fiecare lund. Dar ce sd mai vorbirn de cei deafard? Nici cei care locuiau in lara naastrd nugfiau, sau nu voiau sd gfie cum trdiarn nai, ceicare ridieasem glasul sd ne cerem drepturile pen-tru noi, dar gi pen{ru ei. Cd ne iroseam zi ile zi

Page 12: PROCESUL COMUNISMULUI

*j*fF pl nimeni nu {re va pufea de inapoi aniipfer*:#ufr, asfa sra. sigu,r.

tn gera Fiatra-Aft arn fpsf rnartarul un*! seer?efi# #er* nu e vai uita niclaCaf;i gl eare mi-a #es-chrs cs,hil pentru a ,aedea cine erau ,,alia{ii"*opfrl. Pe f inia a //-a de la pero{l sra oprit un tr*nssr??prrs din zea# yffgsane de clasa t. ffgile va- -

Eoian*la4 ca 6r af* *ornpartlrnentefr.r, srau larg{escftrse. Jos, pe terasamstrf, circulau sanfine/e.frnpins de curioxi{ate, rTi*am urcat pe tampoaneleunui v€gon sd ydd ce era {n trenul pdzit. Perde-Jef* de fa-ferestre eirau rupte, apa cd an putut ve-dea tot. fn luxoase/e noasfre v"agaane d"e c/asa f ,sc'J eanapele de p/up verCe $au

-re u, erau ofi{erinupr. TCIfi, dar abso/uf t*gi, zdceau cwlcali fie peJOs, f ie ps canapefe, f ie rr: plasele de sus (unde.se pcrneau de abicei bagai*t*}. Erau oref* I dim'i-neala pr; repet, n-am vdzut un om in pibiaare.Fesfe tot pe /os se vedeau sfic/e goafe. Din va-goane venea un^miros de alcool .si resfuri de min-sare vomitatd. ln taate vagaanele era acelapi ta-blou. Am atlat cd era un tren de camandamentcu un mare sfaf maior ce se Ceplasa spre front.Oecr, cei ce zdceau be{i si incongfienfl erau togiofi{eri superiori, cu pregdtire, care trebuiau sdcanstituie un exemplu pentru intreaga arrnatd,ba, mai rnult, aveau respons abititatea-conduceri"iapera{iilor gi e{au in-rdzboi, .irytr-a larp strdind. Eunu vreau sE spun cd ai nagtri nu se fmbdtau cife-odafd pe frant, slavd Domnului, se mai imbdtau giet; dar numai la papasuri gi cite unul sau ci{iva..Ceea ce agrava situa,tia era cd acel comandamentsra ,,arebrul" {ea fe/ de creier?!) unei armate. Odeeizie putea cauza zeci de rnii de pierderi cind ;:

\ era luatd din gregeald, darmite cind era luatd labegfe?! Aici ni era vorba de o fncdlcare gravd adiscipf inei la cel mai fnalt nive[, era chiar-a dozdde irnensd irespcnsabilitate. Un fntreg comanda-ment scos din func{iune, fn urma unei besii cum-plite *aleetive! Noroc cd e{au treii scldafii care fip &zeau...

f;MIL SH*ARtrSCU g

*LJffi & ffiUffiIYVES*Lffi ffiEKgTAffiU

La I iulie 195g se siinge din viala, induntrul pe-relilor reci ai ?nchisarii de la Ocnele ll4ari, Vasilehylilitaru, eeela . care, printr-* ae tivitate literardprodigioasd, desf*guratd cu "deosebire ?n anii pre-merE&tori celui de-af doilea rdzboi mondial,

'pd-

trundea tot rnai ad?nc in congtiin{a poporului 'ro-

nnan. Devenise un tel de Bolintineanu sau Alec-"sandri al epocii safe, cdci nu era serbare sco.larfrsau nnanifestare festivii in als cdror programb artis-tice sd nu figureze mdcal o fabulii sau mdcar o po-ezie patriotici de Va5lte --nfilittiu. Este de retinuted, de citeva ori, in cursul aceleiagi siptimini,ernisiunile radio ?i rezervau zeci de minute acestuipoet, devenit nu numai atit de popular, dar gipoate cel ma! reprezentativ, f acTndu-se ecou alaspiratiilor gi atitudinii unui popor, fa af cdrui ori-zont ss iveau nori tot mai negri.

Degi pline de tumuft gi unele chiar de rdzvrd-tire, versurile lui Vasile Militaru erau ,,cantabile".Cu ritrnul .for perfoct si adecvat fondufui, cu ri-rnefe for nrefodioase pi armonice, bogate ?n ideicare !inteau cdtre un adevdr logic, demonstrat gi

lapidar enuniat, ele se ffternorau cu ugurin{a pi"

circulau - fie gi fragmentat * ?fi masa popcrului{precum $i acelea afe celor doi clasici eita{i}, ase*menea crea!iilor fclelorice {adesea, cef ee le eitanu le cunagtea autonui). Fatriotismul eatd al poe-tului, curajul sdu n'lerg?nd p?n+. la temerar nrr nu-mai ca nu eonvenefru dugmanilar n*gtri {eare mi-z&u p* d*zagressree noastr* na{i*nal&, p* esru'?*pnsn'literea pi inab.uslr*.a . ry*ei-lin{elcl Tpnstre

p # ffi T U t iJH,?"fS.' g?3iil:f.y??1-$i? Xff:?y,'i$:i:ii-$j &:eeau ca Vasiie ilrtilitaru s5 fie trecut Be lista eei*rproseriqi s& moard lent, prin supt:Rere& l*r unuiregim de un':iiire Ei suferin{e cumplit* al p*nit*n-ciareior pentru de{ii:u[ii politici. Cunosc;*te r *llimbii, stip?n pe uriagul volurn de cuvinte al ei,dar mai cu searnd cuncsedtar ai mar!lor {qi intra*duetibilelor) noastre locr-rliuni pi siritagrire, p*etu!a gtiut s5 ob{ina ".- prin fs|csirea mdiastr* e aces-tara cele ntai putennl*e efecte ?n e*n$tiinta Eisensibilitatea citiiorilor s6i",,A smu/ge's#flefufdin noapte; neam c{r {ara foaid ffori; cu zari degene; a te f ace munte f drd c&rdruie; scrie{ i {ldcd-rile sfinfe; cirpa steagurilor rasii", iat& numai c?-teva dintre imaginile dintr-o . singurd poezie e arevddesc - cE gi acelea din oricare a,ltd crea{ie a sa-: nu nunnai talent artistic, dar gi o eunoester*,cu^ fofos, a disponibilitetilor alesei naastre iimni.

In via{a lui relativ lungd, degi scurtatd de vici*i-tudinile ?nchisorii, Vasife Militaru a avut parte side noroc, $i de nenoroc. in adev&r, este uit nsr*cs5 te nagti cu talent, care si se afirme din ad*l*s-cen|5 gi si $e confirrne ?n prag de tinere{e.iPrima poezie, la 15 ani, prirnef e po*zii pub!icats,la 18 ani, ?n ,,Literaturd gi Artd HCIrndnd", !a carecofabsrau strdlucite perscnafitdti al+ vremii, pre-cum: Hasdeu, Cogbuc, Duiliu Zamfirescu, Afexan-

Page 13: PROCESUL COMUNISMULUI

dru Vlahu{a.} A fost un noroc decsebit pentrupoet s_a {ie apr.eciat qi ocrotit de cdtre un Vlahu}d$! un Delavrancea. A fost, de asemefiea, un norocsd se vadd urcTnd pe scara catre glorie, scari alec*rei _trepte se marcau an de ail, prin aparifiilepoeziilor ?nmdnuncheate ?n volurnele: ,,Stropi' deroud'n,,,Vorbe cu t?fc",,,Viermi gi stele",,,Chiotcatre neamul meu", ,,BeR Hamar einti", ,,Mgrelede aur",,,C?ntecele v?ntufui",,.Poemele nennuririi",f a care se adauga poeziile pu blicate ?n ,,Gorja-Rul",,,Ufiiversul",,,Convorbiri literare", precu.m $iyersuri inspirate din religie. Despre nenoibcullui? A fost acela de a fi impdr"tdgit soarta miilorde ,,vinova{i" cd gi-au iubit -si gi-au slujit !ara, in-tegritatea ei, ca gi dernnitatea,gi aspira!iile sfinteate poporului'din care s-au niscut. Precum ceirnai mulli dintre marii oameni care s-au ales indubla milenara noastrd istorie, Vasile Militaru s-andscut gi a trdit din gi printre {drani. Este succe-sor al zecilorde genera{ii care au pdstorit turrne,au cintat din cav-af Si au fuptat pentru apdrareagliei. in copildrie a fbst asemened lor, intru totui-Devenind apoi ,,citadin" gi ldrgindu-gi prin in-strucliune qcolard gi cultur.d - orizontul cunoa$-terii, poetul s-a angajat in altfel de luptd, fdcindsulifd din peni|6 gi .din vers caval, fapt ce i-a atrasura dugmanilor rorndnilor care i-au grdbit drumufcdtre martiriu qi moarte

Am fost aldturi' de Vasile Militaru atunci cind.in conditiile tragice impuse de geniile raului, defortele intunecate ale com:unismului, a trecut ineternitate. Era zi de inceput de iulie al anului1959, ?nsoritd, perceputd de noi, detinutii, doarprin ajutorul pufinelor raze ale soarelui care p5-trundeau prin desele 'gi grelele ialuzele pironite pela ferestr:e. Cdtre ora prlnzului, detinutii politici in-cepuserd sa devind tacufi. lpi spuseserd ce aveaude spus in primele ore ale diminelii- Cred de cu-viinfi-sd spun cE in timpul acestor sporoviiefi dedupd servirea aposului ceai, printre altele se ma-nifesta gi ingrijorarea fa{d de starea gravd :a sdnd-tetii poetului Vasile Militaru, scos din celufd gi in-ternat ?n infirmeria inchisorii. fl gtiam acolCI, daralte vegti despre sdndtatea lui .nu mai aveam.

Ml-l arnintesc pe delinutul Profir V., care recitaadesea in celuld * versuri din poeziile poetu-lui, eurn ar fi poezia ,,Mog Andre!",' ,,$ase ptri gi-obiatd rramd" qi altele. Versurile din poeziile luiVasile Militaru creau intstdeauna o stare de me-lancolie, de tflcere in celuld, indemnau la med!ta-lie.Ne plirnbarn pe intervalui dintre paturi, pemijlocu I ceiulei (paturile erau de neat'ins ?ntreorele 5,m gi 21, cind se diidea stingerea),. c?ndbestia care supraveghea celula pe dinefari a trasbrusc.greul rely?t Si a deschis uqa. Ne-am gp,ritd:in plimbare gi increrneni{i am aEteptat urmdrile.Pentru intimidare, gardianul ?ncruntat si-a plim-bat privirea peste to{i cei din celul6. Aflindu-md?n acel rnoment ?n preajma uqii, am fost scosafari ctr incd un de{inut, icesta era un preot, nu-imai ref in numele, care, du pi spusele lui, ?miamintesc cd era de prin comuna Fr:incegti-Vilcea,pe atunci fic?nd pgrie din regiunea Argeg. Nu bd-nuiam ce se va ?ntirnpla cu noi. Scogi afar6, neagteptam totuEi la schingiuire, lucru ce se petre-cea din cind in cind, pentru a se bdEa spaima into{i cei ce se'aflau in celuld, invoc?nd te miri cernotive" A dat Dumnezeu cd r'lu s-a intimplat a$a.Am fost dugi pe un coridor ?ntunecai, nb-a oprit?n fala unei u$i. A deschis-o Si ne-a poruncit siintrim ?ngiuntru, aici fiind o camer6-celuld a infir-meriei ?nchisorii. Singur in carnerd, ufl om, deti-

nut, era cizut din pat cu fa{a in iqs. Gardianul-tl-ran n i s-a adresat cu u ra care-l ' caract eriza:* Eanditu/ dsta trage sd m oard; ridicaii-t pepat"

L-am intors cu fa{a ?n sus. Acest om era VasileMilitaru, cu ochii dali peste cap, fala brdzdatd dechinurile m_orlii ?n care se zbdtea.: Nu mai aveanici o sc6pare. Dar ochii parcii mai cereau salva-rea din ghearele morlii., ,Arn trecut la picioare, fac?ndu:i semn preotuluisd treacd la cap. Din privire gi prin migcarea bu-zelor - Eardianul stiitea la' ugd --: ne-am ,in.telesca preotul sa-i spund rugdciunea cea de pe urrnd,pentru dezlegare. Cind preotul a inceput - prinmiqcarea buzelor -- sd-i facd rugdciunea in timppe-l ridica p'e Ra1, my"ribundul a ldsat plgoepele ?njos Ei, parcd mul{umit, s.-a ?nseninat la fa!6, iar inclipa cind l-arn aEezat pe pat si-a dat sufletul. A*ai-a fost .dat, sd nu aibd o lurninare aprinsd la cd-pdtiir in acele ultime clipe ale viefii.. frl#am datseama cit de. p.rofundd a fost crddinla in Durnne-zeu a poetufui-patriot.

Cu vocea strangulatd, i-am adresat pdg?nuluicare statea la u$6:

A murit de{inutul!

a Jost rdspunsul tiranului.lnrnirmur.ili de durere, aEteptam alte. porunci.--,Sfafi aici, a tunat gjardianul, lnchiz?nd u$a,

pe^ dinafard.ln scurtul rdgaz Ge l-orn avut, ne-am putut face

semnul crucii gi sd zicem: ,,Dumnezeu sd-l iertepe cel trecut in netiint6!" Am putut constata c6poetul stdtea sin:gur in celuld, fdra- nici un ajutor.Pe, mica masd de fier - tablA - se gisea o c8rl5cu acelagi ceai apos pe care-l beam $i noi, cei-lalfi, o bucdfici de turtoi gi un castron de tahfi' incare era pu{in arpaca$

Am tresdrit cind a zdrilngdnit zdvoiul gi qi-a fd-cut aparilia gardianul. Ne-a aruncat din.u$d o cd-magd gi o pereche de indispensabili, curate, gine-a poruncit:,T Dezbrdcafi-l pe bandit de ce arc pe el pi im-

brdea{i-t cu rufele asfeal

Am executat opera{ia su b supravegherea lu i.Gind a vizut cd este gata, ni s-a adresei't autoritar:

mai pulin fn {ard. -' '

_Ne-a condus la cgiuld, ?n car-e timp a avut grijdsd ne atragd atentia:

fosf pt ce ali f dcut.Am intrat in celuld, s-a tras greul zdvor.CUrn

a.m _intrat, am fost lnconjurati de frafii de sufe-rintd.

Nu am stat ?n rnijlocuf lor, am pfecat prin cB:rnerd, $tiam cd paznicuf se poate uita pe vizor sivadd ce facem, dar cu vocea trennurindd le-amgoptit ci a murit Vasife Militaru. Instantaneu, s-apdslrat un moment de reculegere. Le-am povestitapoi .ceea ce am -fost_pugi sd facem, in timpul clt,am lipsit din celdl6. Dupd semnefe gtiute de noi,am urmdrit trecerea acelui cdrut - vestea citrece ne-o didea chiar el prin sci4lituf roiifor cu .

lada pe elgroapd, in cimitirul din dosul inchisorii. $i in ade-vdr, l-am auzit gi vdzut prin jaluzele,

- trec?nd in-spre seard prin fata geamurilor noastre, tras dedoi detinuti de drept comun. Pe el avea ladaaceea$i ladd pe care o mai vdzusem in careera dus la groapd poetul qi patriotul Vasile Mili-taru. Dupd circa 30 de minute, cdruciorul cu fada

Page 14: PROCESUL COMUNISMULUI

goale pe el,- tr4s de aceiagi doi detinuli de dreptcomun, se.intorcea de fa cimitir... f n celula s-au evocat indelung, ?n acea zi Ei inurn'idtoarele zile, viala gi opera s?riitorului patriot.

Ne aplecdm cu admirafie Ei piogenie in falaacestui ,,pro.d.us Ei exponent" al unei naliuni. Fa-bulele, poeziile-iffiRn precum ,,]ara nlea", s?nt ori-

c?nd de actualitate, ca mesaj qducativ-patriotic gica rnodel de lim bi artistie i. In ceea ce ne pri-vegte, sperim ?ntr-o antologie a unor scriitori ro-mAni mari, dar uitati. Printre acegtia gi printre pri-mii, Vasile Militaru trebuie sd fie prezent.

D. RADI.J.UDAR E

Page 15: PROCESUL COMUNISMULUI

stlvfu BRUCAN tsAut sRuKilfERl .,G UtTlMuLOCUPANT STALINIST At NOMAFIIEI

cqre si-o sdsit sd opereze tocmoi oiunci in sectorul lui,strictndu-i-toote'soc&elile. Si indiqnqreo ceo moi rnore eroprovocof6: de foptul c6 ,,noto".ilin '"Ardaoluf'este

stili-iotd ,,co orgumint tnqrotrivo libert6tii presei" ! Nu mqivorbim de ctiludineo unei clici politice pusd direct tn cou'zdl prin legdturile cu ziorul ,,Ardeoluf' gi core nu o simlitnici-un moment obligqlio de o luo pozifie lmpotrivo tonu-lui rqsist ol ,,nolei" incriminqfe. Pentru cd chior docd ompresupune - prin obsurd - cd nulxistou ,rlegdturi" cu fooioirArdiolrf', ilico munistd, core nu pierdC ocoziq nicigdotdde o-si ofirmo sentimentele ,,curol democrotice", or fi fre-buit id schileze mdcqr un umil prole$. Dor, gozetorul cupricinq se lntrebo ieri cu cqndoqre : ,,De ce nu este forade#oscizotd?". Ar fi cozul sd-i oferim o primd mostrd dertipuns dintr-un orticoi ,,ERORI GRAVE'i semnot tot dedorirnio-sE si publicot lo'i2 ionuqrie 1945 : ,,Criminoli derffioi ? Peisdnol cred cd problemo ne depd;egte gi cd eose vo solutiono pe plon iriternqfionol". Inlr-un' moment

. ctnd forleli dembcrotice din Romdnio, tn frunte cu Pqrti-dut no*'ru, duceou o -energicd gi hotdiit6 componie dedesfoscizore, core trebuio id lnceqpd cu sonclionoreo se'verd gi exemploril o criminolilor de rdzhrbi, in momeniul

'clnd poporul-se ridico pentru susfinereo qcestei componii,cqndidul nosfru ziorist lncercq sd demobilizeze mosele,stdtuindu-le sd qtepfe procesele de lo Lueneburg, N0rn-berg etc. De ce pe noi ,,ne depdgegle" oceostd problemdgi p- celelolle popoore nu, despre oceostd ,,grovd eroore"nu qdses Recesor'sd vorbeoscd qenerosul nostru confrote.Am-oles qceste doud exemple, 6l unei grupdri politiceunsd de tofi sfinfii cu ,,horul dbmocrofiei"-;i-o-l unui com-.oion of ..liSertdtii oreiii", omtndoud

-exem-plele reflecttn{

bceeqsi ilernqodqi6 core bleznesie si se dimoscd tn fofo'fqotel6r. Si nu?Je chiqr dttt de intlmpldtoore oceostd o16-

ful'ore. Dir oroblemo nu se rezumd lo cqzurile citqte moisus, core-;i iu, totugi, importonfo 9i semnificofio lor. Fop-tul cd un criminql de rdzboi cu miinile pffote de stngele osute de oqmeni, cum e$e sinistrul gendrql Popescu-Corbu,se int'fuleozd sfiddtor ,,gef de portid", ior fqimosul huligonlskqte Micescu igi podrfd umbro ,,frilmooselor'zile gogo-cuziste" prin sdliie irniversitdlii ti tribunolelor, ilustreozd ostore de'lucruri cdreiq poporul romdn trebuie sd'i pundcopdt. Este cozul se qr&dm cd in fofo sorcioilor puse Ro-mdniei de Conferinto de lo Moscovd se deschide lntreba-reo ln ce mdsurd,Sirro noo$rd o tndeplihif hotdrtrile isto-rice d.e lo Yolts pi'ivito-r lo ,fistrugerlo rdmdgitelor fgu:ci$e", conditie esentiold oenlru consolidqreo democrofieisi q dtcii ln'lume. tiesiqur cd orice om de bund-credinfd,idtnd interesot lo exi*ei'lo unei democrofii romdnegti, con-siderd oceostd chesliune-co fiind slrlns legot6 de ceo o li-be*dtilor. uno condition?nd oe ceqloltd eioct ln mdsurq lncore

-preienfo rdmdiifelor foscisle In oporotul de slot, in

oresd-cq si ln oortidele oolitice reoclionore, periclileozdinsdsi boiele libe*Uii. r'bEimul dem6crotie. A fo$ sufi-cienfd rtlbufnireo rosi'st8 o -rArdeslulut', co cei moi vojnicioooloqeli oi ..libertdtii obsolute" stl-si pund ?ntrebtlri lnkioffuid'cu o?ezento- elementelor imbibbte de spirit foscii tn preso'romdn'eoscd. Dor core este concluzib lo coreoiunoem docd ne oindim cd oreso esfe totusi unul din sec-t6orile ln core ep-urofio o fist mcri severd'? $i otunci nu.qpqre presiuneo de q-se ocordo ,,liberfdfi" gi elementelorfdscisfe, co o octiune de subminqre o democrofiei rom6-nesti, dircd oceosid ,,l6rgire o libertdfilor" nu se foce odotdcu-suprimoreo rrestiqiilo? intunecote ole fqscismului ? Fdrdtndoiild cd qso trebuie pusd chestiuneq. Sd punem deci tnordineo zilci EPURATTA - 9i odotd cu reolizqieo ei LARGI-

REA LTBERTAT|LOR. ,sltnu Bn$cAlrlItnfiemul text ode rcprodur din ziorul,,SciiHr*,firtrl

,,Srzganii frgsei"Au trecut cttevs zile de ls Ertlcolul nostru privifor la

octivifsteo prohitleristd, pB cqre o continud ostdzi fostulredoctor a[ lui Kilfingir, BO$CA-MALIN. Nimic nu s-stntimplot intre tirnp. Din contr6, cu oceo sctivitote ti cc!n-doqre corocf,erisficd legionarilor $i nozi$tilor cqmuflafi inrtndurile nofionol-fdrdn'iste, Bogca-tvtfilinl impreund cu ce-ldfslt diqgctgr, dglicaful poet sl ,,cintecilor'de pe frontulrusesc", D. CONSTANTIN HAGEA, su mai scos un numdrditt ,,Voinfa TrsnsilyEniei". Nestingherifi. Bs rnoi mult.Bqgcu-irtdlin ne srneninfd cu judecqlo. Indrfizneala cirqcu-lui lui $eicoru e$e, ?ntr-odevdl, unicd.

Dcr, dacd orgbnele oficisle nu s-su sesizst incd, iotdce ne scrie un,cetifor. Dl. llarie Ghego din Brogov : ,,Dorn-nule Redacfor. Arn cetit ozi cu muff interes articoldl dvs.din pogina l, lntitulct ^GVZGANII PRESEI*. Dcr, irentrucd ocofb E fost stif d" pufin Sus, din ceeo ce trebdid spus,?mi permit sd vd dau urrndtoorele informqtiuni , I I Boico-Mdlin si-o fdcuf debutul in presd cs asenf ol lui Mordzovlq Cluj g! snume tn redocfic ziqruf ui ""Tribuno*. 2i n ln-trat la- oCurantul*, protejal de d-ns Gogo $i o reqlt sddevind, in scurt tim$, omul lui Psmfil $eicqru. Ctnd $eicsrus plecct din far6, Bo;cc-Mdlin l-s condus pind fa frontierdIi o rdmss upo; un rnundatsr ol lui ln ceec ce privegteconservsreq overii *Cwenfului* t.cr. 3l Bogca-Mdlin estedirector [q trei ziare, $i onume : *Voiniu,Tnrngilvaniei*, F€ctlre q pus-o in slujbc partidului nofioncl fdrdnist ; n Pio.-irni Nii6udene-, cu coie pornpeczd boni de ls *'FondulGrdniceresc> sl celor U de cornune din jud. Ndsdud ;*.Caleidoscop*r ccre este tn curs de rsorganizcre, 4l D.Bogcc-Mdlin este geful presei din Ministdrul de Juitilie,unde o fost plqsst direcf de d-ns Goqq. 5l D. Bosca-Mdline$e peful presei Comissriatufui Refu[iafil6r, unde nu focenimic, decit incoseszd un sqluriu copios. 6l D. Bo;ccrMd-lin este administrator sf unsi .rnori fntreprihderi serrncne.cu numire in resuld fo Monitorul Oficidl si cu u; sofsriud.* -130 W0 tei lilnar" latd cine este omul cirre practicd go-vinismul $i iti permife sd dea lecfii fovordgei Ana Paukergi sd o scuze cfi este.ln sf ujbo iredentirmului rnashior. Aldvs. stotornic cefitor, -llarie Ghego, din Brapoy''.

Dup6. curn se vede, Bogcc-lillilin este un orn cu frecut,cu €xperienfd tMoruuov ercl un fehnician de se{xmd in rno-terie polifisfdl, cu. relolii fnofte (d-na Gogc|. Poote' cd, de{ofc ssta {pocte I}, orgsnele cimpeteild ie vor inteiessde scest coz cu oibecte ot?t de... vqricfe. Sau poste cdB-9gco;[Adlin trebuie ldsot sd execute p?nd la cspdt dispo-zlfiunile ldsofe de trdddtorul $eicoru' in lungul' gi tristulvoicj de qdio spre frontierd ?

sttvtu sRucAN{lnfamuf tsrt erlG reprodu* din ziarul ,$ctnleic" rfr. 65

din 25 noiembrie 1944!

De ce?;

Miosmele de ls Moidan,ek, rdspindite r€cent tri stmo-sfera rorndneoscd de foois monisfd rrArdqEful'f, cu,pus petopet problemo epurofiei. Din insugi moduf cum o funcfio-ndt reirlico ls odress descreierofilor discipoli nemingiicfi gi

unui Alfred Rosenberg, s-o putut observo ci, chisr in rin-durile celor ccre populgqzd bstezi sreno.polificd pi gozetd-resscd, sint lncd-unii defoc ,,convingi" de grovitsteo fop-tului in sine, iar cf ;ii - ,rrniopi" - par a nu fi vdzut efecteleblestemqfe qle s€estei rdbufniri rssiste. Els, intr-un qrticolcfocoteo cevs din furis spdrgdtorufui infarrnat tn preziuctunei lovifuri bine pregdtite despre neghiobia unui ,,coleg"

Page 16: PROCESUL COMUNISMULUI

CARTEA ALBA A SHCURITATN- cazianU postfc a cdturlel{tiintlfice tl rpot{fve -illinisterul Afocerilor Inierne shict socret lr..qrgli in Frnntg,.cu.core corerpondeczd.comisio de vize f eqoeo"'r" A'S;itini 5 els.Fii'i;"d

-,,'Dt, ;;;;; ii. i e,3, vot. t, r. s2_53.

'dlExallDngqtqpTA xetP'nt

, ,,lrrinj{erglAtaceritor,r#r,f *. '

," s*,*secrafrctur din p.ri.r. c"riil['Ji ri_ii iJ#il;,#H:il"t:rl,jdt"

lsoz, ""..-Ei"'"o, Timfooro. No- Respins

-:

ffi p*;;t'' *,'lkT1ffifiH;#"ii,"jiiffi xi.eri,* u "*,ffi:#$n*. *"";'1"",,**

or{rt liric, colcbc

l;,#n:Hlrr'"**:'j:L'*:rt[-,%xui-1ff filf f#ilTi$;*fr {4h*T,'id;:ifi,,tl!91d^ rDoi_n_c Argegului,,. plecol in

u'R's.s. irest --n.?.r. E:te crnori'r.;q;ili'?""ii'rlsr- r.'il j''iii,H#;i;fi;i"'i.i:i. si ptece in R.p. uns

iifi';'i:l;ln HrjlffiT"l,'h"i:l,T#lF,:l;flI [*.i:rjft*i',ffi1'luhj#:'Tff"u"hx'i"glitia' 11t"-y,-r'ii';-din l9al. A tucrir oliruri de profesor6l to,o A's'R'l', Fond ,,D", dosor nr-9 643, vol. l, f.88. l*1ift,--i'iqiirrporre din p.N.L ri lri sfirm6 odmirorio fq

-ninicter-utAfscerirorrJf**" *

-.spic1ssc1e!-- F.H!:ffirirffii"f ilF,1ilfry,i"tifficoTs.t 4", ui* * paloposb $ti;ilfr;ie5s r };-iii[b*rr* -E d;::.1;.r,] .&*qn'* $ r,ti p

,i;d;ir*,iii,nF : q""rlf?llnn'{*r-[?* '?ilHi:liff ;*r;lNdrcut la 24 irryruqrie t889.'l{o;ionolitreo : romtn6. ;il;;;io"i['in[*l"lliffiX',.Jt,j;fi;tl#jl l*i*;";fft:l#ifu ::+t*i o A s R,,,""fd,fi:?:","fl? 6€, vo,,, r 53ciqn lo Acodemio n.p.*.-!'r"'i-ln[i"$-/il';;ili:i:il: tlinisrerutAfsceritorl"*rnf, * Srricrsecrer;6 plece imprcund cg:oliq;a ln a,ir*"; F;"d ild;;;; coiitirJiiize $ paroposrrG Decernbrie l95gmedicol. tlinisrerut sin6t6tii s oprobor i"J;d ;i;;;: RecpinsChelruielite de rronrporf ei-cetetoi* t"; fi-;,p;;;r;;;;: pASCU STEFAN:onol de el. Exclw din p.li.R.Vize oprobsle:-1955 -.R.P.8. ; l?57 - Elvefio, Austrio. .. Ndscuf lo 14 octombrie lgl4, Apohido, Cluj. NcfonrVize respinse : 1958 - Arrtrio.^

-ve"*ili'ii' il-tin-i-'riJ'c.purqr in.l.N.T, ltonir+-icr _;;til iE#"r. prote-rio, protooi.'dg:!br?:t"r?TTro,in 1934 o qctivqf ln Froncmssonirie - tojile ;ln"tre';t-lAi F;"til,ffit t9nfio1 uniyirsitor ;i o"1 de secror lo unnole" ei ,,Promele'f'. Esld cuno.cut cd i odiivaT ii-Liiir ;;il;;. U'b-;p;Ii-l;;!ffi;T;"_tslorie ctuj. Esre proprel lntclligence Sen

ie;s, ;iiiffii; " "dff

. iltrdl*;Hffi [!i'ffl#:"? :1,:: *i$:*Hfi *l-l ij'ij# hT$#*;i,ff::," j?$legdruri cu *lorcitschis c. ry izurlo.r - ultinrui,.i.rt'e;; grsa_nilarorrr fiioiior'p.ir.i.

.trio;i;i'.."jiiir]'ii I'ris *tor ol consulqtului grec. Tot in ocet on, "ti-ipJi.". I inilrh in p.5.o:, ior ln lg45- in p.S.D.t., lo cluj, fiind secrePorir, penrru s repr-ezenro portidele 6;gh;-ir-;EnE il; G"!1.ii;acesruipcrrid, unde o dealdgurot ocfivitortole,ior-in l9{8 o luet.conticr cu rnr-onuilen,roil*ii"r contrq p.c.n., imrretmi cu pauilidn lffcmr- pon sarnorri ,

.r!-r f{r ..r rt.ac s rrysr.Gs,rrrssr cs rnr,snurnGAuotDeftfrOyr COnffU p.C.R, impfeUn; gU pgpiliqn lfiCtAfr-pgp Semeni;1ond, ziorist.englcz,_11_cu_lgrirutt(alusr'ron L;;;ijiiiil _

s"*!$1"".:,T',I#ir*,!,,fisiffio#1""J',Il*Hzentote firE oprobcrea' por.tidului. l-o dsr oceiteis su6zcnmre rcrc oprobcrec pcrfidutui. t-o dsr qcqteis dbs6 iilt--Eifi;;f[iili .,i.i-d."ilii-f t;H;i:igit ililrr#*ifi diJ:rui:ft ru,fi:i#{,*Hil".l;il stsg# ffiffi"r'HT*n''ty.il$,'.r1ill.'i. ',xflr;l[;'J.a''ii'Xdit'; "d;,r;;;Fi;;: {t""!"J. :

Page 17: PROCESUL COMUNISMULUI

altii. ln prezent, inlreline legituri cu elemente ce su un tre-cut dubios. C.Edre : in 1944, in timpul guverndrii Sdnfilereu,o primit surcind din porleo orgoniztrliei Moniu de a orgo-nizo qdrzile manisle.- 50 de studenti si muncitori.O A,S.R.|., Fond ,,D", ciosor nr. 9 6hl vol. l. f. 180.

**xMinisterul Afccerilor Inlerne

Comisio de Yire gi popopoqrle

Este propus6 de lllinisterul Invftdmintslui gi Culturil :iplece in Ausfric. in cursul nnului 195?. Din yerificfirile efec-luole, reiese cd sus-numilo, in perioadc rizboiului. o nvutrefqlii cu unii ofileri germoni. Dupd 23 ougust 1944, o Evufrelolii cu Eduord Sdliceonu, de origine germon6, fost di-reclor trl contabilifdtii Operei gi scol din-munci, {iind cu-noscul ca element prohitlerist, afncerisl pi cu monifestiridugm6noqse, AceslE o incercst.si fugi din !cr6, ?nsi nuo reupit. Sus-numito c fo$ cdsdtoritd cu lllihsi $tirbei, deccref ulterior, a divorfol; In aceEsti periocdi, se qflo in on-turojul elementelor dugm6necse. [n prezent, Florescu Arlqesle cunosculi cd ore msnifestiri dupnndnoose la sdresoregimutui nosfru. Penlru meritele sale nrtistice, a fost'de-coiotd cu Medoliq cr V-q sniversore E R.P.*. gi disti'nsfi'cutitlul de Artisfi Emeritd o R.P.R. Rude : in strdindtste orepe bunico ei gi un unchi in R.P. Bulgaric.C A.S.R.|., Fond ,,D", dosor*r

f 643, vol. l, f. 50.

iiinisterul Afocerilor Interne Stricr se*elComisis de vize gi popopoErle 25 mortie | 959

vOtcu toN, *lembru P.il.R.

Niscur lo 8 octombrie 1923, in Bucuregti. Nofionaliisten :

romfini. Slcreo civild : cis6toril, ore un copil. Origineosociold : totdl, muzicGrnl" Profesiq de bazd : artisl instru-mentist. Funclio ocluqti : violonisl. Esfe propus de Minis-

, Soldot sovietic'pdiind Poortei Bnrndenbtrrg din Berlin.,'

terul invdldmintului gi Culrurii sd plece in R.F. Germond,Fronlo, Elvelia, Olondo, icr solia so in R.F.F. lugoslovio, incursul anului 1959. Verificdri : ln oprilie 1954, a fost vizi-tol lu domiciliu de fostul ctogol ol Legoliei fronceze loBucuregfi, cnume Tqddei Geibriel, cunoscut cd s desfd;urclcrctivitote de spioncj. ln noiembrie 1955, in drum spreBelqrod, a luoi leodturo in Timisosrq cu un doctor urrnd-rit ie oigonele de-stct, cc tegdturd q unor diplomoli frqn-cezi gi finlandezi. ln decembrie 1955, reinlo_rcinds-se de IoBelqiqd, o luot din nou leqdturq cu ocel docior de lo Ti-migEcrol iar cind o ojuns li Bu.utegti t-a vizitct pe diplo-malsl frEncez Tqddei Gabriel. Voicu lon o msi fosl cdsd-toril, cu numita Contor frituria, cu ccre nu q colrvieluit de-cil un an, dupi ccre s-o recdsitorit cu Ecluolo sofie, CreluIlltsris lfiogdhlenc, €unosctdd cc un element u;urolic, pro-

BALACI ALEXANDRU*tembru P.iil.R,

Strict secrellonuarie l95t

Respins

Niscut la l2 iunie 1915, in comuno Aurorei. Nafionolito-leei : romdn6. Oiiginea sociold : lutilo fosl plutonier dejondormi. Profesis : profesor. Cdsilorit. nu ere copii.Funcfia : redoctor-t€* ls E.S.P,L.A. Este propus de Minis-terul lnvildmi'nlului gi Culturii si plece in lfolio, penlru oporticipo lq un Congres sl Induslriei Poligrafice. Vizeaprobcte: 1937 - Frwrla; 1939 - Fronta i li56 - C.S.B.,R.'D.G., haliq i 1957 - n.D.G., U.R,S.S. ; 1958 - R.P.P. Verifi-cdri : in diferife disculii, sus-numitul diminueszd rolul or-mqtelor sovielice in elibbroreq lugosloviei, utribuind meri-ruf pi rolul pnincipol pcrtizonilor iugoslovi" A fost sonclio-nol eu vot de blqm pentru otitudine injustd fold de exclude-reu unui membru d! pqrtid. ln 195I, a vizitot Institutul deCulturd ltaliqnd din Bucurelli, si cdror directori au fost de-moscr:fi cE cu desfdgurat sclivitote du;mdnoasd conlrcr re-gimului noslru. Solia so, urlisld, e crnroscutd ctr rrn elemenfcqre i9i monifesld nemullumirec fo16 de regimul noslnu. To-tdl ei, in timpul guvern6rii P.N.!., c fost deputof, senclor giprimor al orcgulii Chigindu. E cunoscul foplul cE sperd inideeE venirii onglo-onnericanilor. Sus-numitul, in 1936, ccrrnoscut mipcordu munciloresscd. De atunci, o desfEgurcto uctivifclte snti{ascisid. ln cEso lui clu fost tinule o serie degedinle de poriid gi ou fost udfipostili comunigti, ce €rrluurmirifi tie Siguran!6. Pentr"u meritele sqle in ,octivilalesculturald, c fosl decorcl de doui ori cu Ordinul ftlunciicl. o lll-o.I A.S.R.|., Fond ,,D" )dosqr nr. I 643, vol. 3, f . 250-251.

***lllinisterul Afocerilor Interne Stricr'secret

comisio de vize u! Ef;ffittlinu iilrHAr lI mcrtie lese

Neincqdrat politicN6scut la 14 iunie 1920, in orogul Stalin. Nalionolitsteo :

rom6n6. Originea sociElfi ; talfil, compozilor. StErea ci-vild : cisdtorit. Profesio de bczd : dirijor, compozitcr.Funclio : dirijor ls Teatrul de Operi gi Bclet ul R.P,R. Estepropus de frlinislerul lnvdldrnintului gi Culturii sd plece inR.P.F. !ugoslovia, in eursul onului 1959. Din verificirile efec-luote, reiese cd, dupd 23 cugusl 1944, o f6cut porle dinFrtrncmcsonerie, sctivind in Lojo ,rPhoenix", G6 discipol, inBucuregti. Tctdl sdu, Tiheriu Brediceanu, este cunoscul cdc primil de lo geful serviciului de spion*j din Auslric, iiidyl'luw'er, $umll de 30 000 de lei, prin intermediul numitei Le-rer Terezia, oreslatd in 1950 pontru activitote de spionojinfcvoeirea cmericonilor. Are un vdr, fiu de mogier, ccre intimpul reqimului anlonescion q fost directcr in 1fi.A.1., iordui,f 23 lugusr 1944 a lost sre-sfof gi condcmnat la 25 deoni rnuncd si-lnic6, penlru crimE de rizboi.I A.S.R.f ., Fond ,,D",OT"T?? 641, vol. 1, f. 226.

iAinisterul Afocerilor Interne Strict secretComisia de vize uto;igfffFu o*ro II martie lese

frfembrd P.l,i.n,Ndsculi Iq t0 morlie 1921, in Bucuregti. Nolionolittrlec :

romfinE. Origineo socisli : tatdl, inginer silvic. Stares ci-yili : cfsfitoritfi, nu ore copii, Profesiq de bazi : ortisld li-ric6. Funcliu : silistfi lo TeEtrul de Oper6 gi Bolet ol R.P.R.

Page 18: PROCESUL COMUNISMULUI

vine dintr-o fsmilie de erplostotori gi c ovn{ legituri cusofio primului secrelor ol Legoliei engleze. Socrul lui Voiculon o posedot, co slqre moteliolE, un otelier meconic, undeexploito forlil de muncd, o mogie gi un bloc, loote nolio1nqlizole. A simpctizol cu migccreo legionori, in otelierulsiu fiind expus portretul lui Corneliu Zeleo Codreonu.Soucro k i lon Voicu, in limpul rizboiului, a lucrEt cu Ms-rio Antonescu lE Consiliul de Pnhonaj. Cumnota lui Voi-cu lon, unume Grecu Florico, s-o cisitorit in 1957 cu uncetdtean froncez, Gu Gcre o plecoi in .Frcn!o, unde s-trustobilir.I A.S.R.f , Fond ,,D", O"Tr

S #*, vol. 1, f. 216.

lltinigterul Afqcerilor Inlerne Stricl tecrelComisia de vize ot r"lgifiilirrno Aprilie tese

Scoosd din P.*l.R. (gregit incodrot6fEste ndscut6 lo I oprilie l924,in U.R.S.S. Nolionolitotes :

romdnd. Origineo sociald : tol6l, ogricultor' Gu ll ho. Sts-rea civild : divorfold. Profesiq : ortil$d lirici. Funcfio : Eo-fisti lo Testrul de Operd gi Bolet. Esle proprnd de lJlinis-terul Invifdmintului fi Cutiurii si plece-in R.P.F. !ugoll"-vio, Auslrio, ltolio, Anglio gi Finlondo, in cursul snului 1959.Veiificiri : [n qnul 1944, irnpreuni cu pirinfii sdi, o fugitdin R.5.5. llloldoveneosci gi s-ou stobilit in comuno Vidro.Esle cunoscutd ci o petrecut in moi multe rinduri cu Cos-tin llircec, Vnnceo Andrei gi Cilinescu lllnnu, lo locuinlolui Delfino, insdrcinol cu sfoceri lo Legolio Argentinei dinBucuregti. Cernei Eleno, liind in lurneu in R.Sf. lugoslovio,o lost conlscloli de doi impressri englezi. De 6semeneo'mai esle cunosctt'i ci intenlioneqzd sd rdmind in sfriind'lale, lo primn deplosore ce o vs foce. Toril siu s foslchioburr-o posedeil ll ho leren. Are o sord ce esle cunos-cut6 s*nd

-msnifes$ri dugminoose lo odrelE regimului

noslru.o A's'R'l'' Fond "D"' oTtft'it 643' vol' 1' f' 230'

ll ini*erul Afscerilor lnlerneComisic de uize gi pagopoorle

Srricr secretllci 1959Respins

o octiyilote intensi de spionoj, impreund cu olli spioniprintre csre gi Tomoziu Gheorghe. Penlru oclivitolea de

spionsi depusd, Gheorqhiu Mif,neo c primit treptot de lc

Tbmoziu Gheorghe sumE de bani pin6 ld 70 000 de lei lunsrior orgonizolio - ,,lntelligence Service" l-o prop_us penlrtbrever de ofi;er in .ormota britoniqd. In 1944, s fo$ trimirpe frontul ontisovietic, unde c indeplinit funclio d-e offierlu informofile pe molul Niprului. Pe' fronl,,a conlinuot siduc6 o octivitotl de spionoi pind ln iunie 1944, cind orgonizofio de spionoj din core ficeo Fg-rte o lost oreslolE. Odurd .u o."o.to I fosl orestot 9i

-Gheorghiu Mihneq. Lt

cercefirile ce s-qu ficul, o recunoscut taati actiYilsletdus6 de el in codrul oceslei orgonizofii. A oritof ci, prirtrudq lui, q dot informalii de ceo moi more importonfii, r

oreslol, q oncherot gi predot outoritElilor fqscisle o serirde porlizcni sovielici, evocuind populolio civili 9i semnolind suspecfii. In codiul cerceldriloi, Gheorghirr ltihneo r

cerul sd fie trimis inopoi pe frqnlul ontisovietic, penlnr -t

se ,,reobilito" gi pentru o dovedi otogomeniul siu fn!6 drdictqturq sntoneicioni. Dupi cercelEri, rofi spionii dirEceel grup, inclusiv Gheorghiu ltllihneo, ou fost pugi irliberlore,liri o fi rrimigi in jusrifle.

Dupd Zl ougusr l}U, speculind legiturile sporodice p,cqre lis ovur cu U.T.C.-ul in timpul sludenfiei, o reugit rd s,

strecoqre in U.T.C,, fiind oles in C,C, ol U.T.C., fi o fosl secrelor senerol ol C.C. ol Tineretului Proqresist. Pqrslel c'ocfiviroieo ce o desfiguro in csdrul coiducerii U.T.C., g

opoi c Tineretului Progresist, o f6cut porte gi din Asociotir,,Amicii Stotelor Unitet', liind membru in comifetul de redoclie sl revistei tomdno-smericane. Gheorghiu Mihneoimpreuni cu fosto so solie, Neomlu Frcgo, qu vizitol i,mdd frecvenl oficiile de presi britanic gi omericon din Btcuregli. ln 1945 o fod ongojot consilier de presi lo Minirterul Informotiilor. ln ocesr- fimp, a fdcuf porle pi din colccrivul ce te ocupo lq rodio cu ,pro Ncliunilor Unile'de unde o fost ?ndep6rtot in 1949, deocrece s-s dercopericE suLnumitul, in ofsrd de soloriu, primec bani gi de lLegolia britonisd din Bucuregli, prin lvor Porler, spion englez. In 1948, o sprijinit pe Tomcziu Gheorghe si oGup'un post de rdspundere in lAinisterul Informoliilor. ln 1941a ocup.rt postul de profesor de limbo englezi la Universitstec C.l. Pnrhon, de unde o fost scos in 195{1. [n l?48 ,

devenit membru P.IA,R., isr in 1952 n fost suspenrdot dcomisio controlului de portid, penlru s se verifica uclivitotes desf6guror6 de el in $mpul celui de-ql doilea rdzbtmondiol ln iunie 1956., o fost erclus din P.lt.f,. penlru cfiludine dugminoosi fofd de portid pi nesinceritole. Lc snclizo r:ctivitdfi sole, rus-numitul nu o'sr6lot qctiviloten degfipurati pentru englezi in timpul rdzboiului, deoqrece i-fost leomd si nu aibd repercuriuni ir viilor. Are o stitudlne dugmdnoas6 impotrivo Uniunii Sovierice gi o regimuhde democrolie populord, preoslivind cuhrrs ,si modul cvio!6 occidentol. 3e comploce in onruiojul elementeltdu.sminoose din mediul burghez. Toldl siu o posedol ustelier de cizmdrie, unde ou fost circa 4 ucerici, cpoi o rvul tm anlicorioLt A.S.R.f ., Fond ,,D", dosor nr. ? 641, vol. 1, f. 64&,

lllinisterul Afocerilo, hLf *

$rict seqet ,

comisio de vize ei pcaopo*re *fi?frl?rtCONSTANTINESCU PAUI

Neincsdrol poli$cNiscrf la 1l isnie l90ft, Ploiegri. No$onolitateo : n

mfini. Originec "sociolE : tctil, fost farmscisi. Profesioprcfeeor de muzici gi compozilor. C6sdtoril, nu ore iopiFrngia cctuoli : profesor lo Conseryctorul ,rGpricn Prrtmbescr/', Esle propus de tlinisterul lnvif6mlnruluiCulturii sd plece in Austrio, imprermi ss, .sot s sci tre*rfr

GHEONGHIU IIIHAI.I'IIHNEAErclus din P.lll.R.

Ndscur lc 5 mrli 1919, in Bucure$i. Nofionolituteo : ro-m6ni. Origineo sociqli : lntil, fost mic meseriog. Profesin :

scriilor. CEsiroril, ore un copil. Funcfio : scriilor lo Uniu-netl Scriitorilor din R.P.R. Esle propus de ARLUS si plecein U.R.S.S., penlru ei s$dio relo$ile istorice romino-gruzi-no. A moi'iosl supus Comisiei guYernomentale de vize pipatopoarte in pedinto din 8.04.U!8 1! -i _s-g_ respins- vizaieirtru Fronlo. Vize aprobote,'!?fl-: 9.S'n.-Vize re-spinse^:igsS - C.S.E., R.P,P,'-Frcnfo. Verificdri,: [n onul 1940,Gheorghiu ltihsi dep_une! activilqte inlirmotivi in fovoo-reo Leloliei engleze din Bucuregli, cireitl ii trnnsmiteo ro-poortJsirise cJ informolii din rindul srudenfilor,_ prin-.To-*escu Corlionu Sofio, corer ln ocel ti*p, erE asislenti laCotedrs de limbc englezi o Institutului Britonic. Tof inocesl sn, ius-nsmitul -E cunoscul pe picforul TomCziuGheorghe (in prezenl orestot Si cond_amnol penlru Ectiv-i-fote di spibnqil, core, in ocel timp, lucrq informotiv prinprof. Eck'Alerd-nder in {ayooreo serviciului de spionoi -en-ilez. Tomaziu Gheorghe l-o i-ncodreil t! pe Gheorghlu Mih-ieo in aceosti orgonizotie de spionoi englez gi o inceputsi culg3lgi informdii cri corocler economic, politic ;i mi-lilEr. A fErnizat informalii cu corscler militar dqn reglwre-oOlte.niu, !*rde pi-o desf&gurrrt srogiul milit-trr' Grupul despio,rnci- enqlez- din RomG'nis, din ctlre fdces por*e $Gtreotihiu- fillihneo, lrqnsmiieo informoliile la lsronbulprinh-&r post de radioemisie, des€rsit de {oi cuieri

--gglgrya. ln rrioada rdzbciului nntisovielic, a des{i*rrct

Page 19: PROCESUL COMUNISMULUI

lrolEment medical. Vize aprobcte : 1955 - n.P.P., U.R.S.S. ;1956 - Auslrio, Rf,,P., C.S.R. i 1957 - Frcnfc, U.R.S.S., AI-oliq ; 1958 - Belqiq t 7959 - Austric. Vize respinse : 1959i Austrio. VerifiJfri i Este cunoscul ci o ficui porte dinmipcorec legionori, unde o desf6puruf o intensd sclivito-re gi E luEt pcrle lE rebeliune, impreund cu frunlEgii legio-nari Conslqntin Domicn, Stcyre Cutuminq t.s. Acordq o-julocre legionorilor aresfofi. In lrn, s fost lo Odesso,,undeo dirijct premiero unei lucriri proprii, intirulstE ,,Nunto

romdneqsci". ln onul 1947, o fost consilier ls cinemoto-grofie, in Ministerul Propogondei. Are legdluri cu MihoilAndricu. intreline coresfonlenld cu PetrC- Munleonu, le-nor lq ,,Scolo'7 din Mils'no. Frqlele siu s {ost sreslEt deorganele de slot, fiind implicot intr-un proces de sobotcj.ArE o rud6, fost colonel, ln prezent pensionqr. Se ptie cfisolio lui Constanfinescu Poul, in Austrio, esle in legdtur6cu diferite persoone suspecle.O A.S.R.|., Fond ,,D", d6sor nr.9 643, vol. l. f.36.

Garnetul de Partidal lui llalter Roman ,

aggnt l(omintern ln $pania

Locul de muncf :

Brigada WalterCANNET DE AFIIIADOANO t938 Nr. 2501?8 l

Nombre y opelfido : Volnr lomonProlesion : militorlugor de trobqjo': Brigcdo WolterCrilufg....

(rilffi 0[ iFttitD0

Cnrnatdc pilrfd

'Rgdio,...C. Provirrciql : C.C.Borcelono . . .

de Enero de tf,l8.al ''t.. t *a o

Ili inisterul A{ocerilor lnlerneCcmisis de vize gi pogopoorte

Strict secrellsnie t95t

Res,ilins

illinisterul Afgcerilor lnlerneComisie de vize gi pcacpoqrte

Strict secrel29 iulie I?59

Respins

VANCEA ZENO OCTAVIANErclus din P.M.R.

Ndscut lE I octomhrie t900, in Ccrug, Timigooro" Nolio-nslitofeo : rom&ni. Originetr sociald :'iatdl,'fost funciio-rrdr. Profesiq : compozitor, muzicolog. C6sdiorit, ore doieopii, Funclio : profesor gi redocror-lef la Conservotor firevistc_,,il[uzico". Esle propus de Ministerul lnvfidminru- ,

lui gi Culturii sE plece_in R.D. Germnnd, pentru a forticipcla comemorcreo lui Fr. Hiindel. Verificdri : Esle -cunosiut

ci_ o !6cur porlg din migccreo legioncri, eidivind in Cuibul,Jlod Tepqt". ln l94l s-o inscrif in Asocictic rom&no-ger-mun6, penlru csra E compus cinlece c$ ccrqcter govii'. Afdcut parte din redqcfio fosrului ziqr ,,Vremeo" din Timi-tooro, condus de legionorul Udres Stoico lon. A intrelinutrelolii suspecle cu fostul direcfor cll lnstitutului de cuitur.frirclicrni din -TimiFodrs, expulzot pentru qctivitote suspectdde spioncj. ln prezenfn eite un elemenl dugminos. ln cs-drul Conservotorului, a desfdgurot o qctivifate dugm6noosfi..Sofio sc esle fiic6 de motier, s posedd o motie in Regiu-neo Autonomi Moghiori, kr prezenl expropriotd. Esfelu-ncsculd cvind msnifestdri dupmdnoEse. Torfif sofiei s fostcensilier lo curteE regclfi din Budspesto, descendent din-tr-o fomilie de ,,nob,ili unguri", fost froprietnr al b6ilor So-vclo, 9i c posedct 25 ho pdminl, o vili ri un conoc. Are osor6, fost6 legimnrd, exclusi din P.l,l.R. Are un cumnot,core se afl6 in Ausfrio, plecct cu frupele fascisle, cu csreZeno Vonceq poorti corerpondenlE.

-

{D A.S"R"|". Fond ,,D",dossr nr. 9 643, vol. l, f. I92.

i otstt cRtGoRE., l/lembru P.M.R.

Ndscut fa I0 ionuorie 1906, in Tulceq. Notionqlitatesromtn6. Oiigineo socisld : totil, fost profesor uniyersilarProfesio : prolesor universilqr. C6silorit, nu sre copil. Funclic : Ecsdemician gi profesor universitor kAcodemio R.PI. Este propur de Acqdemio R.P.R. siplece in S.U.A., penlru o participq lq oduncrec generolE r

Federoliei InternElionole de Fizicd Atomicd. Vize oprobotet953 - R.P.P. ; 1955 - R.P.P.. C.S.n., R.D.G. ; 1956 - U.R.S.S.Fronfu, Belgic, ltolio. R.P.B. i 1957 - ltdlio, R.D.G., Fron!o, U"R.S.S" ; 1958 - R.P.P., Anglic ; t959 - ltolio, C.S.R. ;R.P.P. Verificfiri : A fosf membru in Consiliul de administrolie al Socierdfii .,S.A.R. Pehol". Dupi n rlugust 1944, pini in 1146, s-c inscris gi o Ectivot irgrupores politici o lui Titdriscu, Este cunoscrrt cd s-lmonifestnt cc oportunisf gi filoenglez. lntre rlnii 1946.1949, E fost omhosodor lo Ankoro, propus de Pdh6gccnu. ln aceoslfi colitole, nu a avsl o Etitudinrcorespunzdtoqre fo!6 de personolul legofiei. Cu eutoritElile turcegti o ciutst sE se oihfi intotdequno bine. ln ocetimp, o dus in Turcia, pentru studii, doi triditori de potrie. [n ougust*S156, sus-numitul E vizitot legolic ltsliei d,lq Bucurepti. Esfe in onlurcjul elementelor burgheze, sprijinindu-le gi in prezent, in'codrul institutului. Totdl siu I

fost membru activ P.N.L. si leqionor. Se ofl6 sub influent,sofiei, cqre se monifest6 bsfit-folE de regimuf nosrru. Sir

lia ec g vizitct lc domiciliu mqi mulfi legionari eliberclilin inchisocre, cu scopul de a oflc vegti?espte soru sc

Page 20: PROCESUL COMUNISMULUI

crse erF eetcrti $ condcrurCi pentru aaivlnre conlro-reuolAioncaO A..S.R.|., Fond ,,D", dosor.nr. ? 613, vol. 3, 1.261-262.

' ***fil&rkterd Afacsilor lnlerne Sficr secrel

Comish de uize f eqcrpoorte l0 octor*rie lg5?AProbcr

LAUIEIIITU PnOFETA

Hincur ta l4 t***f!#;T;nir*,r"ot. Ndronntirn-leo : romini. Originea sociolE : tctil, fost func;ionar [de-cedortr Prclesia : Jompozilor. CEsAorL nu cre copii. FrLrc-fic : conrpoziror in codrul Uniqrii Compozitorilor. Esrepropus de *linigcrtil Invfrim-nlrdui gi Crilturii ri plee inn D. Germsni, penFu n ponicipo h zilele festire nle Ber-li,nului. Yize oproboie : 195{-156 * U.n S.S., la dudii ; 1959- Belgio. Yerlfictri : Este rn etemer* oporttnisl- ln l9S,o refuzot ri fie ohl in Biroul Orgonizgiei de Bsz6, srfipreierlul ci fimpul piednt penlru mrrrco de pottid nuioduce boni. De orernaneo, c svtril ofirudtre neporfinic6 loexcluderes din P.tlI. c unui iort legionor. Tatil tdu a fortogent liscol $ o ficul mari ofoceri cu aur ;i devize ln brn-sa neogri. Are un unchi, fott monE qfocerisl lo burro nec-gri gi membru octiy in P.N.f. - Lupu. Are doi ueri fqgili,rnrul in Froefo gi rmul in lrnel. lloi ore un unchi al rofieiin lroel, icr in Elvefo o mitr46. De hrtitutie esta opre-cist ca un elemcnt bine nreofrlt pro[esional. Are o seriede lucrEri core as lost ptdmi&e. tri t953 gi 1959 o fogr de-corol cu Ordinuf lilrncii cl. o lll{.a A.S.R.|., Fond ,,D", OT"rS T*, vol. 3, f..190.

ttinisterul Afccerilor'lnfGrne Shict recretComida de vize gi pogoposrte I7 ocionh'ris t959

AprobotBALAS TOLANDAllembri U.T.H.

Ndrcufi ls 12 decembrie t936, in Timiloonr. No;iono-litoreo : moghiori. Originetr :ociol6 : |o16l, coofor. Prof'e-sis : functionorE. Nec6sitoriti. Functio : frncfionori lol,l.F.A,, Bucuregfi. Egfe propu.si de U.C.F.S. sd plece in lto-lic, cu lorul R.P,R. de srlerism. A msi lost supds6 Comisieigwernamenloh, in gedintc din Zl eeplembrie 1959, pqn-hu Anglio gi R.F. Germoni. Vize oprobote : 1955 - C.S.ll.,R.P.B., R.P.P., Norurgh, R.D.G.; 1955 R,P.A., R.P.P.,R.D.G,, ltalig, Turcic, R.P.F,!., n.P.U., Austrslio, Fronlo ;1957 - R.P.P., C.S.n., R.D.G.; UI.S.S., Fronfo, Grecio, lto-llo ; 1958 - R.D.G., R.P.B., C,S.n., n.P.F.l., Dsnemarco, Sue*dio, R.P,P, ; 1959 - R.P. Chinezd, R.P.P., U.RS,S., Aurtrio,Itolia. Veriliedri in cviden;i : Sus-nurnilo este curorcu06 ci,in deplosirile in slote copitoliste, intretine rel4ii 5i iolegiturc cu peruoone plecote di,n for6. De osemeneo,cumpiri lucluri de volosre, pe csre le comarciolizeozEprin intermediul msmei sole, cunoscut6 co o femeie ce re-greti regimul trecut gi core, otunci, s l6cut porte din or-gonizolio de tip foscist GEG. Intenfioneszi sd rimind instrdindtole, impreund cu Soler lon, in core scop loce di-ferite inlervantii lo U.C.F.S. penlru ocordoreo yizei de ie-gire din lo16 gi numitului Sotel lonO A.S.R.|., Fond ,,D", _*t"Tr.Ir*, vol. 3, f. lS.

lnvi;Emintultf gi Culrwii fi phce in lrclio, panlru o prrr.fiopn h uo corlcur3 de nnruici. Vize oprobon : l*53 -Aurrrio i l}5/l - LP.P. ; 1955 - Fronfo, l.P.P., lmlio, Elve.fio, Bebh, U.R.S.S. ; l95F - U.R.S.9., l.PJ.; Il58 - l.P.B. ,

1959 --n P.B. Yerificiri : E$e grrnoscul ci, in onii 195,7 g

Iffi, s-n lmilnit de dnvo ori cu secrelorul cmbsdd Grc-ciei lo Bucunegri, Dinmcrdopulor Nicoftr, origino dirR.PI. ln l?51, o vizitot ambosodo greacE, rmde a gtat cir'ca l0 minrile de rorbi cu Dinmondopulos Nicoleir, in rensul de o cunrpira mrryinc acesluio. llo mnilegtcl do1it*cei culorilitih romine si nu csrocci acesl lucru. Dipbmolul nu o wuf si vindd mogino. Tatil s6u +o ocrryol decomercicliznrsr cereolelor, o perioodi da dmp, in PiafcObor, iar in 1953 ficeo ofoceri cu piere oulo, ovind, in lovir$ie Gu rlr ah cetipqr, un nuronrinn pe pic;d. 'lnprezenl, ecre bucifcr lo TAPL. Dctoriti tolentutui $u, G

obFnut titlul de lnureot ol feslivolului tineretufui de lcBerlin gi Bucurefli. De rrsemGneo, o ob$nul premiul I lcfesrivalul Prlmivorc lc Progo, ior in onul 195, o o$inu'lilorefe Premiu ol concurcululi de lo Vorgoyio.O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr.f U*, vol. 3, f. 160.

gffffIilT:Niscuf lo 5 or4grlrt 1894, Sibiu. No;ionnlitolea : rom6.

gri. Origineo socisli : lotil, fo* ogricuhor, e.t 2,12 hc {de"cedoq, Proferie: proferor rniversilor. Cisitorit, ore do,copii.- Funclio : direclor lc Academiq R.P.R. ;i prolesor uni.versilor. Esre prcpus de Acodenrin R.P.R. si plece in lrcliopentru o porticipo la odunnreo generold o comitetului erecutiv trl ,Nepertoriului izvoorclbr igtorice ole Euului ltediu". Vize oprobate: 1956 - l.P.lJ., U.R.S.S.i l95il - Anglio, R.P.P. ; 1958 - l.P.P,, R.P.A., R.P"B. i 1959 - U.RS.S.n.D.G. Yize respinse : 1958 - Anglio ; 1959 - Fronlc. Co.mirio gwernomentcli, in gedinlo fin l0 iunie 1959, i-s re*pins viza pentru Fronlo, ior in gedinlc din 2it iulie l?58i-o rerpins vizq penlru Anglio. Verificdri : A fost memhrrP.N.T.,'P.N.L. gi FI.N., undE o deginrt luncfii de rispunde"re, lopt penlru c,orer in 1950, a fost erclus din P.lll.R. ,ficrn borte din Frsncmsronerie. In 1950, la o perchezifiedomicilicri, efectuoti ls locuinfo lrorelui sdu, ro girit urnumdr de reviste li broguri cu csrqcler ontidemo-rotic amonsrhisl, core opcrrtineou 3t 3-numitului llui Andrei Otatesl. A ficur porle din comiretul de conducone ol societ{icu copilol frcncez ,,Luh;ic". Esle opreciot de in*iru4ie crun element bine pregEril profesionol 9i depune mult interer in muncrl profisionold.-O A.S.R.L., Fond ,,D", dosor nr.lt*, vol. 3, I. 192.

llinirterul Afscerilor InterneComiris dc vize gi pogoposrte

lll inisterul Afucarilor lntarneComirio de Yize gi pcgopoorte

Stric* recrelI? oaoinbrie 1959

lespinr

SJrict recnetll mqi t960

Aprobct

lliinisterul Afscerilor lntemeComisis de vize gi pngopoarte

NICUTESCU ANGELONeincodror poliric ,

Nigcut lo I octombrie I92t, Crciova; Notionolitntea: ro,mind. Origineo sociold : totdi, fost munciior C.F.R. fpen,sionotf. Proilecio de bozi : profesor de educolie frzici. CEsdtorit, ore I copil. Furcfin : ontrenor federol lc U.C,F,S. Estrpropuc de U.C.F.S. si plece in R.P. Cehodoyocio, eu ec{riprnolioncld de fotbol, penrn, o luo pcrte lo o intilnire ofi,ciali in cndrul ,rCupei Europei". Vize aprobcrte : 1955 -R.P.U., ltclio i 1955 - R.P.B., Belgio, lsltrnds, Turcis i l95i- R.D.G., R.P.IJ., U.R.S.S. ; 1958- - R.P.B., R.P.U. ; 1959 -n.P.B. Verificiri: Sus-numitul este cunorcsl ci, ln onu\95_6, cu ocozio deplosirii in Turcio-lstonbul, cu echipo drfotbul ,rDinomo" Bucurelt-r.u rr.,srrf,finwt scirsofr titg uno

Strict secrel17 octombrie l?59

AminnlHERLEA NICOI-AENeincadrot polilic ..

DfdtSutlg 28 ousuT J3T,-i1_?u.yr"r3r: Nogonolitoteo :romini, Origineo sociali : tctil, bucEtor tr mrc comer-cionl. Profesio : ortisl liric. Cds6torif, nu ore copii. Functio ;cionl. Profesia : nrtist liric. €irEtoril, nu ore copii. Fsolict ln Teolrul de Operi ri Bolet Eite rropu* de liiLrLlrl. rtlrrr'trl; grll:)l llflGr r.g5gl9flf, n|J gfe S|9pll. funcflg;gqtqtls Teolrul de Operi yi Bolet Ein propus de iliinistlrul

Page 21: PROCESUL COMUNISMULUI

elemenle urmirite de orgonele l,l.A.l. Tot in o.celogi on,eu ocozio venirii echipei turce$i lq Bucu_ret!!, o ficrt bgn-lurs unor elemente urmdrite de orgonele i .A.l. cu Entre-norul lurc, fopl penlru c,qre s {osf refibuit moleriql. inonul l95S; peirtru lipso de interer in anlrenoreo 9i instrui'reo echipei' ,,Dinomb" Bucurqti, o fosl scos de lo- ,-rDino-mo". Are un'irote, fog colonel ?n vechea ormold' debloccrtin onul 1946.o ;.S.i.i., F"nd ,,D", dossr nr. 9 644, vol. 3, f. 81-

nqre de doi oni, fiind implicot inlr-un Proces de sobotoj in

srmol6. lAoi ore li olte rude, ccre ou losl membrl ol qlver'

;;il';ilii; eil[i*-di' il"u1 ji ou fosr proprietori dc

*oiii.-itr. "prJii"i ""'iii;J;dt dintre buriii n"t€_di!tor8,

"unotcui si in strdindtote. Are ocumulofi o erperienf-

in #un.o'rtiinfifici de peste ilt de oni, fiind oulor o n$me.

roose opeie gtiinfifice voloroose-5;-S.f.l.;}fii ',,it', ddsor nr. 9 644, val. 2, l- 14l*l^145'

l/linisterul Afacerito, ll[.rnt *Comisio de vize ;i pagopoorle

illinisterul Afqcerilo, tnrt n"* *Comisio de vize gi pogopoorleStrict secret

Augusl 19trAprobot

Si plece cu sotr-o.Strict lecrel

Septembrie 196{l

ROSETTI ALEHNDRUlllembru P.IA.R.

Niscut lq 20 octombrie 1895, in Bucuregti. Notionslito-tes : romdn6. Origineo sociol6: tot6l, fost avocot (dece-dotl. Profesio : profesor universitqr filolog. Cdrftoril, oreun topil. Funclio : profesor ;i gef seclie lo Focultoles deFiloloiie 9i lnsiiturdl de Lingi'isiici. Esie propus de Acode-mio RIP.R. si plece in ltolio, p€nlru o line un ciclu de con-ferinte. Vize oprohote z 1956 - ltolis i 1957 - R.D.G., Nor-vegiE, Finlsndir, R.P.B. ; 1958 - U.R.S.S., R.P.U. i 1959 -poftubolio, R.D:G., Suedio, R.P.P. Verificfiri : lntre onii1935--1937' a fosl membru P.N,!.-ltoniu, o fost membru lndirectorotul orgcnizoliei F.R'N. (Frontul Renopterii No-lionole noto red.f gi tl ovul legiruri ,ctt pcrso{r-ne din familiE Anlonegfilor" Dupi 1i44, a fost membrude onoqre in comitetui de conducere ol secfiei de culturdql Asocisliei ,,Amicii Americii de Sud" (Amisudf. Sus-nu-mitul o msi delinut funclic de gef cl Fundafei culturole re-qEle, timp itr core o svut relctii apropiote cu fsmilio rego-iA. n fosi proprielor ol moi multdr mogii, fiind descendEntsl unor vechi-fqmilii de boieri. A mqi ovul doud imobile,€cre i g-eu nolionclizal i cu ocazio deplosirii in Porbgo-

, lio, lo inqoiere, o odus de lo un fugol' un pochel pe-ntrumsmtr ccesluio. Are un fiu, core, in 1952, cind ero student,u fost erclus din U.T.M., pentru mqnifestdri dugminocse.Fentru sceleeiti motive, in 1953 q forl areslsl cthvo luni.Taldl celui in iEuzd o lost mogier gi primcr in Fistro Neomf.Are un lrate ccre o fdcut porle din F.R.N., o fosl -om deincredere ol lui Armond C6linescu; A mqi fost gi deprdotde lcpi. Un cumnot (frote ol solieif o erecuiat o condom;

"t^f::f,Lut:,H3:*Nistut ls 24 oprilie l9ll, Cimpino- Nclionolitsteo : ro

-A;d:-O;oin"o sicioli : tot6l, fost mic comerciqnf (decedatl. Profelis : scriitor. Cirsdtoril, ore 2 copii. Funclia-scriitor lo Uniuneo Scriiforilor din R.P.R. Este propus dr

Uniuneo Scriitorilor din R.P.R. sd plece in R.F.G., impreuniiu sotio sE. Vize oprobqle : li54 - U.R.S.S. ; 1955 - n'P'U'Jooonio ; li55 - inponio, Befgic, Fronfo i 1957 - R'P'U'lgbs - R.D.G. i l95i - R.P.U. Verificiri : Sus-numitul, intrtqniitgg4-lg3S; cind ero ziorisl, sgio penlru press de stunc

"rfic"t", ,n.oti cu corocler progresist democrotic, glpor

"r"ifie'inspre curentul gi mi'gcoieo legionarE. ln 1956, c,

ocozio depiasdrii ficufe in Fr_onfo, impreund cu -lolio sc

o luot leq|trno cu fuqori romdni core loc porle din ,,emiqrotio roir6n6". Cu oiest prilej a fdcut comisioone- fugoreforinercu Monico, spichei lo emiriuneo postului de radirPsris in limba romdn6, cunosculi ctt sctivitEte de spionojDe osemeneo, a l6cnf comisioqne 9i mqmei oces-teia di!o16, qrestoti in mai 1958, p?nrrg

- -sqiongi in foroareritio4ei. Are un lrate exclue'din- P.M.R., deoarece s fosrne*Lru p.N.L. ln timpul reqimului ontdnesciorr, c fost ge

de csbinet lo Ministerul Si-nfrAlii. So$o lui Eugen Jeb€leonu ore relolii de prietenie cu unele elemente fegio-noreA posedot doid opsrlomenle; core i-ou lost nolionolizsteDin referotul de codre, rezuhd ci or li lucrot_ penlru expozitio de piauri snlisoviefici. Tot6l soliei c lost colonel

-:

mbgier, s' lost membru P.N.L. llicms Sofiej s-u despdrft d'so;, in'1938, recdsilorindu-se cu un fgft-!"giqnor' cu corcin igstl, o piecot in Sponio, unde re sll6 { il P11z91r!:f-A.S.R.t,,'Fond ,,D")dosor nr. ? 644, vol.2, 1.202-203.

Mqnifestotie comunisfd in Bucuregti. - Ne ofl6m in

;;t it46]-F.rr*"o ero cuceritd de iuFi, toro 1e allo,t.iU o.npotie. Nu gim chior

- toole p-ersonciele din

oceosti'pdzi ro16, dgr vom incercu o prezenlore sil *-fi-Jris" d da&pio: *icoloe cloueescu, Lu-

creliu P6trdrinu, Emil Constontinesc-u (pordon, -EmilBoinirosl, opoi ttn necunoscul, lorif Ronghe[ Teo-

hori Ce#'geicu, Ano Pouker, Gheorghe Gheorghi*Deil Vorili Luco lloszlol. lloi devreme ssu moi tir-ziu,'romAnii Pir$conu,'Dei $ Ceougescu s-ou dezhde'rirti, ior Bodn&ol o fosr drior fac{orul decisiv sit"oo6rii din lord, i; 1958, o lrupelor sovietice. Nuocelogi lucru syeou siJ foci evreii- -Pgrl.9t' Luc-o,

TeohEri gi Ronghet, core ou r6mol fideli illoscovei-

Unisneo Scriitorilor s6 plece in Franfer, lo trotcmenl mldicEl. pe o perioodi d; 30 de zile. cheltuielile pentru r

ceost6'deplosore vor fi suportote de Ministerul Sin6td!pi Prevederilor Sociole, in liozo oprobirii Comisiei Gwenomentsle nr. fi81196:4, ior controvaloareo in leit { 9!rrbolnsv. Vize cprobote : 1955 -' RI.P" t l9!2- R.P.B. Eviderte, referot cEdre : A fost erclus din P.M.R-, la verificiri, irirucif o fost de msi multe ori internol in spitol, fiind bolnomintcl. ln prezenl, esle cunorcul cd are legdturi cu unel

Ministerul nfqcerilor lnlerne Strict recrelCo*irio pentru popcpoorfe 25 februsr'e 1964- ' Ei vizi Aprobot.

PARASCHIVESCU MIRON.RADUExclus din P.IA.R'

Ndscut lE 2 octombrie 1911, in Zimnices. Nofionolitotes jro*ai;.- CiiigirJo i.iirU r roldl, fost.lnvildlir {decedof}.Profesis r rcrfilot. Stqreo civilfi :- cisdtorit, nu ore copii.Funciio : scrihor lo Uniuneo Scriitorilor' Esle propus de

Page 22: PROCESUL COMUNISMULUI

elemente foste legionore. Se viziteozi reciproc cu sotio luiLucrefiu P6rdgcciu. Din referotul de codri, rezulti ii po-rarchivescu iliron-Rsdu o oc{ivst in U,T.C. incepind dincnul l93il. PenFu merite litarare deorabite, o foit decorotc-u Ordinul llluncii closo I li Ordinul SteEuo R.p,R. clogs {rV-o, ior in 1952 i s-o ocordrlr Premiul de Stqt.O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. ? 648, vol. 6, ,f. I l.iliinirterul Alocarilo, in*rnJ *

$iris sacrelComisio pe?try pstopoorre 4 mortie fg61

9i vizc Aprobsl

',H#rIjtJ.ff:*.Nsscut la 24 februcrie l9l2lo liul sodului. Nofioncli-lsleo : romfini. Origineo sociold : totdl, fost dulshei {dece-dofJ. Profesio : regiior de film. stqrec' civild :- c6sdrorit,nu ore copii. Funclic : regizor de film lo Centrul de Pro-duclie Cinemotogroficd Buiuregti. E$e propus de Ministerulsindt{ii gi Prevederilor socioie sd pfece'in lrslis, ls t.o-lnrnent medicol, pe o perioodi de 2 iuni. fn sceqstd deplo-19re_, urF-eozd si plece impreund cu solio so, tliu Sjfia.cheltuielile vor fi iuportqt6 de lAinisrerirl s6ndr6rii si pre-vederilor Sociole, in Lozo aprobdrii Comisiei Guvernor"n-lofe de coordonore nr. fi711964. Yize aprobote: Ig54 -Arrstria ; 1955 - Angiio ; lg56 - Thsilonds'; lgST - Frqnto,9rSnR. ; 1958 - R.D,G. ; t959 - llslls ;. 1960-- C.S.R., R.P.b.:Graciu, Tgtlo ;J961 1f,.S.f.|.,i lg62 - lrolio, BrEziiio, Ar,igentino, chile, cubo, iieric, Ecuador. Evidentd, verificdri.referat codre : fntre onii 1937-1941 o lucrot.io-functionoils fostE Societofe ,,Vocuum Oil - Compony". Aie un{rnte, csle- in_1943 a plecot. la studii, niai inrii in lrs-lio, opoi in Fronfo, de unde nu i-s 'moi inlors. Aces-lo, in perioodo eit q locuil in Fronlo, o qyut leqdturi€u etemenle ce duceou octivilqte iG spionoi i-mpo-t;'ivq R.P.n. [n prezenl, se ofli in Biqzilici. Sdtisocesluio, in 1?61, o venil cs turisli ln R.P.R,, GU csreocozie- l-s vizitst ti p9 lliu Vi-cror. Un vdr, fosl legionor, ofugit dln lcrd in onirl l947.ln prezenf, se sfli ii Fronio,unde desffigoarfi scfivitote dugminoast impolriyo R.p.n.En oprilie 1957,lliu Victor, fiind Fimis in inreres de serviciuin Fronfc, o fosl contaclot de un cEenl sl spionoiului ome-r.icon, prin intermediul ydrului siu- lliu lori. fn onul 196?,lfiu Victor ers cunoscut cd inrrelinea relafii cu fuqorii men-!iono!i, prin intermediul unei lisstii sfrEine. Tot-dt sdu olocuif in s.u.A., rimp de 2 oni, rfrde s-o ocupor cu dulohe.rio. Din referotul ife cgdre, rezuh6 cd ttiu victor a Juotlegituro cu migcoreo munciioreoscd, incenind din anull^937, parficipind octiv lo lupto ontifoscisri.'Cir o lucrst laS.ocietot-ec ,,vocuum oil compont'' o ficut porte din sin-Jicalul f-uncfionorilor petrolipti. ln-onul 1942, a syut o Gom.porlore bun6. institugio il opreciqzi cs bine-preqdtit profe-sionql. Pentru sclivitateo ddpusi, o losf decorot-cu Ordinulllluncii cJEso o ll-s pi i s-a,ocordqf fitlul da Loureot q!, pre-miului de Stot.O A.S.R,I., Fond ,,D", dosor

:r, g.648, vol. 6, f. 8-g

***Direclio q lll-o Stricf secret

Nr.307/?ttnl?jffil[ 16 cttombri; f96GCitre Direcljo Controlufui Striinilor gi pogopoorfeLq odreso dys. nr. tl3/3t0709139712 din l7 bcrcmbrie

196#,, privind pe numiful Constontinescu Pe|re {Everac poull,vd comunicdm ci, din dqtele ce le delinem, rezulri urmi-toarele :

PAUL EVERAC-este de pErere cE, in R.S. Romffnio, or finevoie de o lorg6 migcare intelectuali, insd nu vede cum:-qr. purcg- infEprui oceostc, deoorece, dupi el, o foloii 'intelectuclitqtetr- lo posibiliiigile ei or insemnq gubrezireoregimului sociqlist, dupd cLrm, in egoli misur6,'or foce-o

loptul de s nu-i l6ss liberi pe intelectuali. Este de scorc-u ide-go cd, in prezent, ore Joc un Froces lent gi dhijor dliberclizqre o viefii. In concepfio si, intelectudlii sini gnpoli dupd dou6 criterii t copddinFo profesioncld ti ,,6nmq de ologomenl" foli de orinduire, core sd-!i deo sigrronla ci nu ai de-o firce cu nitte duimqni. Cinsiderd-cinlervenlic'intelectuclilor in evdldia.iocietitii foce drumrocesleio mqi dslca pi mai umon. Avind in v-edere succeslde cors s-o bucurci pi-eso sfTntul Miiiad Bfojihu[ sfrrmcd-,,ocum este cozul sE focem gi noi putind gdiigii, yizin,prin cceasle lonul operelor pe core icriitoril le ior scrie,Esre de p6rere c6, in prezeni, singurul loc unde s-sr puteocfiono ar fi riminereo in striinilore, la o eyentuoti'cdlitorie pesle holore, ins6 consideri c5, doeE osmenii csv-ec siguronlo ci pot pleco in rtriindtEte de mui muhori, nu le-or conyeni sd rimind qcolo. Plecind de lo ideeci toota revoluliile nu ou ficut decit sd inlocuissci o Eristocrolie cu olta, slirm6 ci ,,ocirm s-cu ridicsf olfi orisrocro!i". Discutind despre rituolio msshiorifor de kr noi dir!orE, Psui Ey-ersc considerd ld pro6lemo moghiari vo iglgu- de rezofvat, fiind de pirerd cE ocegtio oI in"eput o,o ibc, tolug i, Solr.tpof-are_ moi

- bun6. . Cre Je cd Regiuneo.llrl u

reg A.utonoln6 ffisghlgti yr li derfiinfotd, ots cum ruflr oldesfiin;ot Republicc Korelo-Finlsndeid gi Bcsorobio. '

llinisterul Afqcerilo, Inr*n"* *Csblnet Secrelsr Gene'rsl

Nr. 27005

Strict secrell0 decembrie 1966

REFERATGu p rop uneri de_ q_ull€lg ilJrlqJ _q le g i o no ru I ui

o r go ne te no o srr:il':lH'3# t0",

noJX ur i nrorm otiv p (

legionorul groliot Colciu Ghaorghe, in eiole de 4I de snifost condqmnol ls 15 qni munci silnicd penlru r.nreltire, irprezent student bursier ln lnirirutul Pedogogic, Facultohtde Filologie, seclio fruncezE, cisdlorit, - c[ domiciliul irBucuregti, b-dul Armnla Poporului, b-loc 41, scora 3, etoj 2cp. 91, roionul 16 Februqrie. LeEionorul Cslciu Gheoryhein trecut, o desfigurot gctivitote iitensE fegioncrd, octiviictrpe csre s continuot-q gi dupi 23 uugust 1944, fopt pentrrcore, in cnul 1948, o fosl condomnat la 8 sni temnild greoln dltenfie, se situeszi_ pe o pozigie recolcitrantfi, po'rticiS3d lo o;u-zisele reeduciri din Penitencisr.ul Pitagti tGherlo, in grupul condus de legionqrul - Jurconu Eugenmoliv penlru cqre este rejudecEl gi condamnol lo 15 onmuncd rilnici. Dup6 grcliereo lui, continud sE se situeze pro pozi;ie profund d-gminoosi 9i sE intrelind legdruri clelemente legionore,_ cum_ or fi : Petr$or fi/lorcel, Andrones,cu Demoslene, losif losif, Dumitreqss lon, Drogot Hoinictoli din Bucurepti, pracum gi cu Co|rug Ovidiu-Si,bin, ditTimigooro, lon Vidolmon din Arsd pi

-iAore lon din Con,

ston!o.^De- menlion_ct este {optul ci legdturile sole, in pre,z9nl, sinl lucrste de orgoneie nooslre, prin forme sirperioore de evidenfE, gi Junoscufe prin pdzifo dugminossiprezentd. lntrucit legionorul Cclciu Glieorghe Gontinui sise silueze pe_ o pozilie dqminoosd ;i si intrelind legiturcu elemente legionore grofiote, precum ;i dotorit6 fqbtulucd, recent, o primit o noud locuinfE, considerim util q Ipus-in filcj, in-scopul de o srobili legdturife sole, elementelrce-f viziteozd lo domiciliu sEu pJ cqre le viziteozd el iracessti,perioodda plec.um gi locJrile unde se intilne;te crscesle elemenla, Fald de cele roportote moi sus, propunens se oprobo punerec in filoj, in periosda 24 iecimbrir1966"- 5 ionucrie Ii57, a legionoiului Colciu Gheorghe

De ocord :

Buiss lfinrcel

Page 23: PROCESUL COMUNISMULUI

It inisterul Afscerilor lnterneComisia pentru pogopoorle

Sria recrelil decsmbrie 1966

Sricr recretll mnrtie 1968

REFERATcu propwreri de averlizoro o numirului TUTEA PETRE.Lq dot'tr de 3l ionuorie 1967 s-s deschis dosor de veri-

ficore o legionorului Tuteo Pehe, niscul la 6 octombriel9/0fl, in coiluno Boteni, filluscel, de profesie economi$, fosldirector generol in .ltinisterul Economiei Nofionole, inprezenl Iird ocupotie, domiciliat in Bucuregti, slr._ $tir-bei Yodi nr. 164, iir bozo - moteriolelor. furnizote de in-{ormotori, din core rezulti pozi;io ro dugm6noosd p{e-zenl6. Simpotizont legionqr din srul l9Ft7, Tul.o Petre de-vine membru ol orgonizoliei legionore gi tef sl Cuibu-lui ,,Noe lonescu", in onul 1940- Dupi 1l ougust 1944,continui sE se menfini pe pozilie dugm6noosd, fopt- pen-lru core, in onii 1948-t953, este r"$inu[ gi cercetot de or-sanele m.A.l. Pus in libcrrtl|e, impreuni cu bgionorii Bi-l-oiu Motei, Coftsngioglu Gheorghe li locobescu ?gul,con$iluie o orgoniiotie subversivE, ctlre preconizo *him-boreq regimului sociolist, qstfel incit, in onul 1959, esledin nou -qreslof li condomnot ls lit sni nnuncd silnicd.ln perioods de derenfie, o ovtil o comportore bYn6, dup6cLrm rezulti din coroclerizores infocmiti lo eliberore. Iporticipot lo octivitotes culturnl-educotivi cu diferite elpu'neri, d-emonsrrind detin{ilor ci orgonizolio legionorE, princonlinutul ei, o fost retrogrcdfi, ior gefii ei, oventurieri pi

triditori. De lo dsfo grofierii, Tqeo -Petre s qvul o evo'h{ie contreididorie, cdii, inreticruhl de mare !inut6, consi'dirqt o biblioteci ambrrlonfi, cu o vervd sclipitoore,' ce-ipermite s6-gi -coptele -9i sd-;i gimeoscd ouditoriul, se oratdintuzicsmoi de ivolufio p-olitieo-economic6 o !6rii nooslreoritind cE procesul qrondios de fionsformsre o economieromiinegti i depfi$tniziune_E sq despre viitorul fericit olirii, pe

"*" q iubit-o intotdecuno. ,,...md bucur reolmenle

- tprt. "l -^ cd se cldf.tt" o !o1d noyi., dupi o formuliproprrc romunesscd gi in interesul aceslui popoi nec6jit, se'

told de-o rindul". Dor, fire de boem, dominof puternic de

eul sfiu, cdruio nu-i gdsette corespondenld in lumeo econornici-din loro nooltr6, n-q crcceptqt sd intre in cimpumpncii, cici,-pe lingi foprul ci nu oprecioz6 munco in co'lectiv, n,, esisdispui,,sd se boge slugd lo dirloog6".-.. tN9-1.informolorufui ,Joicrl' din 5 septembrie I95{. Declo-rofiiltentuzioste de moi sus slnl infirmule prin outocoroclerizorecde om ,,incdoplobil lo situalio politicd gi economicd oetus16". Tuleo Petie considerd d6 ,.Romdnio trebuie si oibd ur

sril pioiriu ol ei, atit in politici, economie, ci1 9i in toalrmonife*drile epiiituoler €cre nu Febuie si fie mcrristepenlru ci otunci nu mai sint romdnepti". D99i. crede c6 r

ocumulqt tot ce gindirec umonE o produs pinE in prezeniincit o reutil sE qiunsfi lo ,resen!e", lipsindu-i un criterircu Edev6rdt ltiinffic ile seleclore, se scoldE in cel moi ofinc eclectism gi, vorbind despre hitlerism cu prelenlii critice, ?l vede pe ilitler un fel de opostol, un Christos, o cirudoctrini tinipul o yq lrsnsformc-in religie, cc si concluzionez€ qpgi ci dogmele-h!{elisle -r,se legdsesc sst6zi in lr,,

meo zrso s comrirismului". Vorbind deipre cei de lo Acodemia R.S.R., core i-cu respins lucrareo Autohtonizore,revolufiei proletore, ii etichehozi ,,fol$ infe[ecl.yoli, cor,au intrct dcum 0 de oni pe lingd comunipti li, din pricinrincopocitilii nu los6 nici fe ol;ifsfi se ridice". Avind in vederd cele

-roporlote moi

-sus, propun : o se oprobo over

tizoreo numitului luleo Petre de cdtre orgonele nooslreldri oudiereo uttot morlori, deoqrece poiilio so dqminossfi a lost semnslstd de mci mulfi informqtori.

De ocord,geful Serviciului Ll. colone! lfcul.Drcgg

tr uze PREDA lutARlN

Neincodrot politicNircut lo 5 cugusl lfin, lo Siligteo, regiuneo Bucu-

regti. Nofionolitoteo : romdni. Origine_o sociold : liu notu-toi, -o-L, in cooperqtivo ogricol6.-Profesio: scriilor. Storeqcivil! : cirilorit, nu ore copii. Funcfio: membru in Biroulde conducenE oi Uniunii Sciiitorilor. Este propus de- Uniu"nes Scriitorilor sE plece in R.F. Germonic cu

-inc6 doi de-

legofi, core ou tosi oprobclir penfiu o lua conlrrcte cs di-

Revelion le4s. o$;:trfin5lu-Dei bea epril ei

yerss edifui, in vedereo foducerii gi o publicirii de lucrdrirom6nesti in oceasti lori. Plecqreo orl loc in cursul luniiisnusrie 1967. Vize oprobqte : 1956-1962 - 56fi secisliste ;1965 - Frqnlo, penlru iroducereo unor cdrti in edirurile fron-ceze i 1965'-'listio, penlru c participo lo Adunsreq Gene-ro16 Comex ; 1955 -'Auslric, h inviiofio AsocloJiei Scriito.-rilor Auslrieci i l9(ft - Anglio, in codrul ccordului culturol'firpi "ftofii"o

gcolii pr-i-o,re, urmeozi gcoolo normslddin Bucsregti, pe cqre o ierminfi in onul t94l-. In oceloti .snse ahgojeizi iq ziqrul ,,Timpul", in funcJio de- cprector' lu-crind -pinf in onul I943.'in pbrioodo 19491945, o s-otisfdculstqgiui militor, dupi core s-o ongoiot coreclor lo ziorul..R,i*anio liberd".'isr in qnul 1947 se honsferd in {unclin[" t..t"tar de presi la liinislerul Informofiilor. lntre trniiti+g-igsi, nu itt ongojot co coloriol, ocupindu-se descriereo unor romone. Jn anul .1952, se ongojeozi co re-doctor lo revislq ,,Viofo Romdneosgd", f-uncfrionind pind inonul t958. ln ocelogi on, esle lransferot lE Uniunes Scriito-iitot, fiind oles ca'membru in biroul de conducele, undelucreozi si in prezent. Tstil nslurcl. llomo 9i o sorfi coope-rotisle ogricofe, neincodrcte politic. Are un frote muncilor,membru?.C.R.-Predo Morin,-in qnul 1961, s-o cisitorit cuVerler Elo, cosnici, de nalionclitote evreic6, neln-cadrotipotific. Din verifiediile efectuste ssupro so, rezult6 urm6-ioorele: esle cunoscul ovind mcnifestdri dugminoose. lnanul 1965, cind se oflo lo Poris, a lutrt legdtrno cu fug.orulPoulCelon, ior in discufiile ovute cu scesto o ofirmEt-c6, inRepublicq Sociqlisti Rom6nin, e$e un curenl qntisemil. So-

!ic'so, Predq Eto, se ofl6 in prezent in Fronlo,in vizit6-!o-ortruji gi un vir. Predo Morin o moi fosr cdsit-orit cu Chi!-uAuroio (Auroro Cornu - nolo red.; qq[i!o-ore,-de core- g dj-vorlot ii onul 1959. Aceosfo, in onul 1965, q fo$ bimisd deUniuneo Scriitorilor penlru o pqrticipo lq lnternolionolo po'eziei de lo Knokke-li Zoute - Selgio, refuzind c se msi re'

. tntolrce in tor6.

SecretErul comisiei,Ll. moi.

t A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. 11 098I,lu:l!: Gheorsh


Recommended