rciar oferit de:

tAnulraica)

VALERIU ANANIA

PROCESETE VERBATE DE

INTEROGATOR

(iunie 1958 - mai 1959)

van)

ri ai

mia.

;unogtin{i!

i:

II

l

I

1

I

I

I

Volum editat gi prefalat de

AUREL SASU

Casa Cdr,tii de $tiinfdCluj-Napoca,20ll

ramureguluii9) / Valeriu Anania ;

$tiintr" 2017

CUPRINS

Prefagi (Rana fericiti) .......................7

Indexul orelor de interogator ............

Procesele verbale de interogator............ ........L7

Proces verbal de aducere la cunogtinla invinuitului despre

terminarea anchetei penale....... ..................,.,253

Concluzii de invinuire ...............,.. .....................254

Proces verbal de confruntare............. ............298

Proces verbal. Interogator de incuIpat................. .,......... 300

Sentinfa nr.493 [9 mai 1959) ..307

Proces verbal (minuti) nr.493 .........,........... 375

Indice de Nume......... ......................383

riqte:r art[icolului] 209'

Bartolomeu la 25

i degradare cMcl'

,gi Ia Plata a 1000

letenlia Preventivi

e aplicd confiscarea

PROCES VERBAL DE INTEROGATOR

15 iunie 1958Oragul: BucuregtiInterogatoriul a inceput la ora B gi 15 minutefinterogatoriul] s-a terminat la ora LZgi a0 minute

Eu, locot[enent] major preda Dumitru, am interogat, in calitate deanchetator penal de securitate (pe arestatul, refinutul, martorul)

1. Numele: Anania.2. Pronumele: Valeriu.3. Anul, luna gi ziua nagterii: L9Z!,martie 18.4. Locul nagterii: Comuna Glivile, Raionul Driglgani-pitegti.5. Cetifenia: RomAni.6. Nafionalitatea: RomAni.7. Apartenenfa politice: Legionar [din ce an --)B. Studii: Licenya in Teologie.9. Profesia: Funcfionar.10. ultimul loc de muncd gi functia: Bibliotecar la patriarhie.11. Ultimul domiciliu: Bucuregti, Intrarea patriarhiei nr. 7.12. Situalia familiali: -- [sofia, copiii, numele lor, vArsta lor,

domiciliul 9i ocupafia).13. Originea sociald: Tatil: Vasile - negustor, apoi muncitor la

LT.B., mama: Ana, casnici. Au avut 3,5 ha gi casi de locuit.L4. Activitatea politici p6ni in 1,g47: Am activat in organizalia

legionard,,Frdliile de Cruce".15. Decorafii, distincfii gi premii guvernamentale: Nu am.L6. in ce armatd a fdcut serviciul, grad, funcfie: Nu am satisftcut

serviciul militar.L7 . Dacd a fost prizonier funde gi cAnd); Nu.18. Dacd a fostin strdindtate, unde, cand gi in legituri cu ce: Nu.19. Daci a participat in bande, in organizalii contrarevolufionare:

Nu.

20. Daci a fost judeca! cand, din ce cauze, de cine gi la ce pedepsea fost condamnat: Am fost judeca! in anul L943, de Tribunalul curfii

18l Valeriu Anania

Marliale pentru definere de materiale legionare, pentru care amexecutat gase luni lagir.

Iwrnnsenn: Aratd dumneata cand gi in ce imprejurdri te-ai incadratin organizalia legionari?

RAspuNs: subsemnatul m-am incadrat in organizafia legionard,,Frefiile de Cruce" in toamna anului 1940, in timpul guverndriilegionare. Pe atunci eram elev in clasa vlll-a la Seminarul central dinBucuregti.

incadrarea mea in aceasti organizafie a fost fficuti de legionarulsultana Petre, student la Facultatea de Teologie, care se ocupa cuactivitatea legionari ce se destdgura in cadrul Seminarului central.

ivrnsnlns: Precizeazdin ce a constat activitatea pe care dumneataai destigurat-o in organizalialegionari ,,Frigia de Cruce,,?

R{spurys; Activitatea pe care subsemnatul am desfdgurat-o inorganizafia legionari ,,F[rdtia] d[e] C[ruce]", din Seminarul Central, aconstat in aceea cd am participat la gedinlele organizaliei, in cadrul cirorani se ticea educafie legionari prin citirea diferitelor materiale cu astfel decaracter gi prin cAntecele legionare pe care le invitram gi le cAntam atAt incadrul gedinfelor, cAt gi in afara acestora.

Am pldtit cotizalia gi am participat la un mart legionar de noaptetdcut la Lacul Fundeni, impreund cu elevii din cursul superior alSeminarului central. La acest mar$ au mai participat gi alte organizafiilegionare de elevi gi studenfi.

in cadrul organizafiei, subsemnatul am avut sarcina sd mi ocup cupregdtirea, din punct de vedere legionar, a elevilor mici din anul I, undeeram gi gef de meditagii, lucru pe care l-am fdcut pani in luna ianuarie1941, cdnd legionarii au fost inldturali de la conducere. pregitirea lor oficeam prin povestirea vielii lui corneliu Zelea codreanu gi, pe misuri ceei asimilau,le vorbeam gi despre alte lucruri mai importante.

iurngslnn: ce participare ai avut dumneata la rebeliunea legionaridin ianuarie 194I?

, pentru care am

iuriri te-ai incadrat

ganizapa legionaritimpul guverniriininarul Central din

icuti de legionarulcare se ocupa cu

ului Central.

l pe care dumneatace"?

m desff,gurat-o inrminarul Central, a

iei, in cadrul cdroraateriale cu astfel de

qi le cAntam atAt in

legionar de noapte

cursul superior al

t gi alte organizafii

'cina sd mi ocup cu

ici din anul I, undenI in luna ianuariere. Pregitirea lor o

nu gi, pe mdsuri ce

tante.

:beliunea legionard

Procesele verbale de intersgatcr 119

Rr{spults: Nu am avut nicio participare la aceastd rebeliune,deoarece Seminarul Central nu a participat la aga ceva. Tot timpulrebeliunii noi am stat in internatul Seminarului.

inrnrnanr: Ce activitate legionard ai desf5gurat dumneata dupirebeliunea legionari?

R{spulvs: Dupd rebeliunea din ianuarie 1941, nu am mai desfdguratniciun fel de activitate legionari. Am aritat, insd, ci, in aceasti perioadi,subsemnatul am pistrat mai multe materiale cu conlinut legionar - cdrfi,ziare, reviste - care, fiind descoperite, au dus la arestarea mea din 1943.

Aceste materiale le primisem de la un fost colonel, DemetriuNicolae, in toamna anului 194L, cu scopul de a le pdstra. Le-am ascuns inpodul Bisericii Antim [ministireJ, unde eu funcfionam.

Fiind descoperite in toamna anului 1943 gi identificat colonelulDemetriu, acesta a mdrturisit ci mi-a dat mie materialele spre pdstrare inurma cdrui fapt am fost arestat gi eu, gi definutin lagir timp de gase luni.

iivrnnntnn: Ce activitate cu caracter legionar ai desfrguratdumneata dupi anul 1944?

R/spulvs: Nu am mai desfigurat nicio activitate cu caracterlegionar.

DupI ce am citit prezentul proces verbal de interogatoriu cuvAntcu cuvAnt gi am constatat cd el corespunde in totul celor declarate de

mine, il suslin gi-l semnez.

Lt. maj[or] D[umitru] Preda V. Anania

PROCES VERBAL DE INTEROGATOR

invinuit fmartor; gters in text - n.n.J, Anania Varerian [sic!J, niscutla 18 martie L921,in Gldvile - valcea, fiul lui vasile gi Ana, preot-cdlug5r,domiciliat in Bucuregti, Str. patriarhiei nr. 9.

19 iunie 1958Localitatea: BucuregtiInterogatoriul a inceput la ora L5 gi 00 min[ute]finterogatoriul] s-a terminat la ora 2Lgi 0a min[ute]

iurrcaem: Aratd activitateacontrarevolulionare sdvArgite dupi

legionari desfigurati gi faptele23 august1,944.

R,{spulvs: in luna aprilie a anului L944, m-am eliberat din lagirulTArgu-Jiu, unde fusesem definut ca legionar in legrturd cu cdrfile legionaregi armamentul ce fusese descoperit in podul Mindstirii Antim, Bucuregti,materiale despre care am fost anchetat la acel timp gi recunoscusem cd eule ascunsesem, dar ci gtiusem doar de cirfi, gi nu gi de armamen! ce-lpreluasem impachetat de la altcineva, crezand gi gtiind ci pachetele confindoar c54i.

Dupd eliberarea din lagir, nu m-am mai interesat de weo activitatelegionar5, pentiu cd legionarismul, ca formafiune politici, era compromisgi nici nu am avut in preajma mea dintre legionarii cu care micunoscusem inainte.

in aprilie 1944, m-am stabilit cu domiciliu obligatoriu la MindstireaPolowagi, din Gorj. in luna iunie 1944, a venit ca vizitator si stea la odihniin mindstire poetul legionar Radu Gyr. Acesta a venit cu sotia gi copilul careera o fetitS, atunci in vArsti de circa j.0 ani.

stare! al ministirii era preotur cilugir Gherasim Bic4 despre care nugtiu daci a fost weodatd incadrat in organizalia legionard, dar care aveaconvingeri legionare gi impirtdgea, in discufii, ideile legionare, iar pe Radu

ITOR

lerian [sic!), niscutAna, preot-cilugdr,

gi 00 min[ute]aZLSi00minlute]

iguratd gi faptele

eliberat din lagirulcu ci4ile legionare

ii Antim, Bucuregti,'ecunoscusem ci eu

de armament, ce-l

ci pachetele conlin

rt de vreo activitatejcd, era compromisrnarii cu care mi

rtoriu la Ministirea:or sd stea la odihnd

L solia gi copilul care

Bica, despre care nunar5, dar care avea

$onare, iar pe Radu

Gyr l-a gizduit la ministire cu bucurie exprimatd deschis tocmai pentru cdera legionar gi poet.

Timp de doui siptimAni, cAt a stat Radu Gyr la MinistireaPolovragi, am fost nedespdrlifi gi, printre disculiile despre arti, desprepoezie, am avut gi disculii cu caracter legionar, insd dAnsul nu era un omde actiune gi nici nu s-a pus vreo clipi problema de a intreprinde ceva pelinie legionarS. Ne-am povestit unul altuia activitatea legionard gi felulcum am ispigit fiecare din noi, prin inchisori gi lagire, diferite pedepsepentru activitate legionari. Aga am legat prietenia pe care o avem gi inprezent, dar impreuni am fost pufin timp, cici de atunci el a mai executato condamnare de 11 ani inchisoare.

in zilele imediat urmitoare lui 23 august L944, am pirlsitMlndstirea Polovragi, degi aveam domiciliu obligatoriu gi am plecat la unprieten, pe nume Tetrat Traian, care era general gi se afla cu o unitatemilitari in dispersare pentru refacere in com[una] Obreja, lAngiCaransebeg. GAndul cu care m-am dus la acesta a fost de a mi apropia degranili pe care si o trec fraudulos gi, ajungAnd la armatele hitleriste, siplec cu acestea.

in com[una] Obreja, am stat la generalul Tetrat cAteva zile firi a-ispune intenfia mea de a fugi din !ard, apoi, sub pretextul vizitirii unormdnistiri, am plecat la Deta gi, de acolo, in direcfia granifei intr-ocomund unde am aflat, din gura unui liran, cd preotul comunal este gi

arheolog, avand chiar o frumoasi coleclie de obiecte rezultate din acestsoi de cercetiri.

VizitAndu-l pe preot care se numea, pare-mi-se, Pascu, i-am vizitat gi

cercetat colecfia, timp in care mi-am ficut planul de a fugi noaptea pe geamgi a trece granita care era aproape.

in timpul nopfii, m-a pirisit curajul de a pleca aga in necunoscut, a$a

ci am rimas pe loc, iar dimineafa, cAnd renun;And la planul fugii din larimd deplasam la gard si fac calea intoarsi, am fost arestat de griniceri.

A urmat transferarea mea la Siguranfd, unde am suslinut cd nu amurmirit nimic altceva decAt vizitarea preotului Pascu gi studierea coleclieisale, aga cd, dupd cAteva zile, am fost ffimis, la urmd, cu domiciliuobligatoriu in Mindstirea Polowagi.

Ajuns la Ministirea Polowagi, am pirisit-o din nou fhri invoireaautoritSfilor, in chiar dimineala zilei urmltoare.

221 Valeriu Anania

Folosind prilejul deplasirii unui camion militar, am mers laMdndstirea Bistrifa, apoi la Mindstirea Arnota gi, de acoro, m-am dus laSchitul Pitrunsa. Acolo, imbolnivindu-mi, am rimas pe loc aproapedoui luni.

in ultimele zile ale lui decembrie L944, afland ci sunt urmrrit,m-am dus la TArgu-fiu gi m-am prezentat comisiei care fdceaverificarea fogtilor legionari.

Faptul de a'mi fi prezentat singur a influenfat in sensul cd, dupiverificarea care a durat cam o lun5, am fost pus in libertate, ftr6 a mi se maifixa domiciliu obligatoriu.

Dupi eliberarea din lagirul din T[Ar]g[u]-fiu, m-am dus la Sibiu undeam inffat student in anul I la MedicinS, pistrand gi pe mai departe calitateade preot-cilugdr.

La Sibiu, prin cilugirifele de la Mindstirea Bistrifa, maica OlgaGlejaru, Xenia DAmboviceanu, Gabriela Niglac, Florentia BArdan, EusebiaPiun, ti ele studente la Medicin5, am tunoscut-o pe Ana chivulescu, sofia gi

sora unor comandanli legionari ambii decedagi sau fugiF din !ari. pe

aceastd doamni am vizitat-o de cAteva ori. Avea doi copii, o fati gi un biiatsub vArsta de gase ani, bdiatul se numea Doru gi fata Doina. Adres4 adicinumele strdzii nu mi-o mai amintesc. Mai arit ci chivulescu Ana este soramaicii Mihaela Iordache care, ulterior, prin L954, afost condamnatd in lotulcelor cu activitate contrarevolulionari la Ministirea Vladimiregti.

in anul 1946, mutAndu-se Facultatea de Medicini la Cluj, am pirdsitgi eu Sibiul.

La Cluj, in primivari, am fost ales pregedinte al anului II, in CenffulSfudenlesc,,Petru Maior".

in luna mai, imbolnivindu-se pregedintele centrului universitar,Bdnicescu Marcel - student in ultimul an -, m-a delegat ca suplinitor. Mibucuram de autoritate in randul studenlilor datoriti faptului ci eram preotgi, prin haina preofeasci, afigam o noti de seriozitate. Eram gi bun vorbitor,aga cd studenlii md ascultau gi urmau indemnurile mele.

Mentionez ce, in rAhdurile studenfilor, predomina curentulnalionalist gi govinist antimaghiar.

Mare parte dintre studenli erau inscrigi gi activau in asocialiile detineret ale partidelor foste istorice, adici lirinist gi liberal toate acestea

Iitar, am mers laacolo, m-am dus la

as pe loc aproape

d ci sunt urmirit,misiei care ficea

in sensul ci, dupiate, firi a mi se mai

Lm dus la Sibiu unde

rai departe calitatea

listrila, maica Olga

lia BArdan, Eusebia

r Chivulescu, sofia gi

tugrp din fari. Pe

pii, o fati gi un biiat)oina. Adresa, adiciilescu Ana este sora

condamnatd ln lotulrdimiregti.

5 la Cluj, am pirdsit

anului II, in Centrul

ntrului Universitar,pt ca suplinitor. Md

ptului ci eram preotram gi bun vorbitor,

redomina curentul

rau in asociafiile de

iberal, toate acestea

{f s}cgqe"!€ vea"{l4.!g c}e iryr*r*:$$ar*r lZ,3

contribuind la formarea unei opinii de nesimpatie fafi de Guvernul de largiconcenffare democratici instaurat la cArma lirii.

in noaptea de 28 spre 29 mai 1946, ungrup de circa 50 de studenfidin Cdminul ,,Avram Iancu" a plecat din cimin - dar nu pot preciza cu ce

scop. Ajungi in centrul oragului, pare-mi-se ci s-au ciocnit nu gtiu cu cine -oricum a avut loc un incident violent. ca urmare, tot atunci au sunatsirenele Fabricilor,,Dermata" il CFR, dupi care au apirut doud camioane cumuncitori ce au obligat pe studenfi si pdrdseascS strizile oragului.Ciocnirea s-a continuat gi la ciminul studenfesc.

in ziua urmitoare, in calitatea pe care o aveam, am luat contact cuautoritifile, apoi mergAnd singur la cimin, unde studenfii se pregdteaupentru actiuni violente, am vorbit indemnAndu-i pe studenli si aibiribdare pentru a cunoatte mai intai cum vor intenliona autoritifile sd

solulioneze incidentul, cdci studenfii voiau si fle arestali muncitorii.in fruntea celor cAteva mii de studenfi, am mers in fata

Comandantului militar sovietic, unde am manifestat.De acolo, s-a mers la prefectur5, unde s-a manifestat impotriva

prefectului,

Acolo, eu am intrat gi, discutAnd cu prefectul, geful poliliei, un ofilersovietic gi alte oficialitifi, le-am comunicat clar cd studenlii cer arestareamuncitorilor gi si fie eliberali cei L4 studenfi arestali in timpul dezordinilordin noaptea trecutd.

Am fost pus in legituri telefonici cu Ministrul Afacerilor Interne,ciruia de asemeni, i-am comunicat cererea studenfilor.

Ministrul, apreciind situalia creatS" a dat ordin de eliberare a celor 14

studenfi care mi-au fost predali mie personal.

in aceeagi zi, la orele cinci dupd -amiazd., am finut adunareastudenleasci de la Colegiul Academic, in cadrul cdruia i-am prezentat pefogtii arestafi.

in zilele ce au urmat, spiritele au devenit din ce in ce mai agitate gi auavut loc acte de violen!5 din partea studenlilor asupra unor persoaneintAlnite pe stradi, care erau identificate, dupd vorbire, cd sunt maghiari.

La 1 iunie 1946, a avut loc, din inifiativa mea gi a Colegiului CentruluiStudenfesc, o noud adunare care s-a linut la Colegiul Academic, in cadrulcireia s-a luat hotirArea unei acliuni pe care am denumit-o ,,greviacademicd de protest", aga ci au fost intrerupte cursurile universitare.

241 Valeriu Anania

Am format echipe care se pizeasci Universitatea spre a interziceintrarea la cursuri a studenlilor care, eventual, nu ar respecta hotirarea.

Am mentinut Universitatea inchisi timp de trei siptimAni, timp incare am trimis mai multe delegagii la Guvern gi direct la pregedinteleGuvernului, prin profesorul Coriolan Titaru.

Insistengele erau pentru eliberarea unui alt grup de studenfi cefuseseri arestafi.

Greva, adicd acliunea noastrd pe care atunci am denumit-o grevi, erasusfinutd zgomotos de citre presa partidelor burgheze. Eu fusesemennatriculat din Universitate, aga ci, dupi prdbugirea acliunii studenfilor,rolul meu a incetat.

Studenfii, reluAndu-gi activitatea in Universitate, eu am plecat dinCluj gi m-am adipostit cAnd la Ministirea Bistrila, cAnd la Schitul Pitrunsa.

ixrrcBlrc: Cine a ficut parte din Comitetul studenlesc cu care aicondus dezordinile din mai-iunie L946 in Cluj?

Ri'spuls; Din Comitet mai au flcut parte: Hirescu din anul I, Suciude la Litere, Pifurcd, Rednic gi Pop, fiecare fiind pregedinte la cAte un ande studiu universitar. Ulterior, nu i-am mai vdzut, nu gtiu ce au devenitfiecare gi nu i-ag mai recunoagte, chiar dacd i-ag reintAlni. Cunogtinfamea cu ei a fost doar de vreo lund gi jumitate.

ixrnnnann: cine a organiza! care grupare sau asocialie politici,dezordinile dinL946 de la Cluj?

R,{.SPUNS; Nu cunosc nimic in aceastd privinti gi nici nu gtiu dacicei aritafi au ficut parte din Comitet [sau] au aparfinut vreunei grupdripolitice.

inrnrsew: Cu ce legionari te-ai consultat in conducerea acfiunilorde dezordine mai sus aritate?

R,{sputvs; Nu m-am consultat cu niciun legionar, cici nu am avutnicio legiturd in acel timp. Am aclionat dupi capul meu.

t"*-,'..**4a{

P r o c e s e l_e.*"-y_-g,L_p_al*q_g*q*jg:_g_I*q".9_?,-!*9*I"J"-?*5.

n spre a interzice Dupi ce am citit prezentul p[roces] v[erbal] gi am constatat cinctahotirirea. s-au consemnat in el cele declarate de mine, il suslin gi semnez.

siptiimAni, timp inlct la pregedintele

Anchetator penal de Securitate V. Anania

up de studenfi ce Maior Arami lon

enumit-o grev5, era

heze. Eu fusesem

rc{iunii studenfilor, !

, eu arn plecat dina Schitul Pitrunsa.

denlesc cu care ai

rr din anul I, Suciu

dinte la cdte un an

gtiu ce au devenit ,

intfflni. Cunogtinfa

asocialie politici, ,

i nici nu gtiu dacirut weunei grupiri

rducerea actiunilor

n cici nu am avutItL

PROCES VERBAT DE INTEROGATOR

invinuit fmartor; gters in text - n.n.), Anania valeriu, nrscut ra 18martie t92L, in Glivile - valcea, fiul lui vasile gi Ana, preot-cilugir,domiciliat in Bucuregti, Str. patriarhiei nr. 9.

20 iunie 1958Localitatea: BucuregtiInterogatoriul a inceput la ora 7 gi 30 min[ute]finterogatoriul] s-a terminat la ora 14 gi 00 min[ute]

iwrnnsenn: Arati despre regdturile legionare gi activitatea de dupiiunie 1946.

R{spurus; Dupi iunie 'L946, amprecat ra Mdnistirea Bistrifa, apoi laSchitul Pdtrunsa, unde am rimas pand aproximativ la inceputul luniiianuarie 1947.

La Ministirea Bistrifa era stareli maica olga Gologan, ramlnistire mai fiind peste doui sute de cilugirife.

starela olga Gologan cuno$tea de la mine activitatea mealegionari gi am pus-o la curent cu activitatea de la cluj, unde am fost infruntea studenfimii in acliunile din mai-iun ie 1946.

in perioada iulie-decembrie 1.946, stdteam cAnd lala Pdtrunsa.

Bistrifa, cAnd

Peste vari, in vacanfd, au venit la Mdnistirea Bistrila gi cdrugirifeledespre care am mai aritat cd erau studente la Medicini, gi anume: olgaGlejaru, Xenia DAmboviceanu, Gabriela Nicolae, Eusebia piun. primeledoud au devenit medici, dar au rdmas in cilugirie, iar ultimele aurenunlat la cilugirie, aceasta, desigur, ulterior.

Am amintit de aceste persoane pentru a arita ce anturaj am avutin perioada aceea, in Mdnistirea Bistrifa.

in schitul pdtrunsa, care m-a addpostit concomiten! era doar unsingur om, ieromonahur preot-cilugir veniamin Grigorescu. Acesta nu

TOR

leriu, niscut la 18

n4 preot-cilugir,

30 min[ute]14 9i a0min[ute]

ctivitatea de dupd

ea Bistrifa, apoi lala inceputul lunii

)lga Gologan, la

activitatea meaj, unde am fost in

I la Bistrifa, cAnd

rifa pi cilugdrileleLi, gi anume: Olga

ria Piun. Primele

, iar ultimele au

: anturaj am avut

tent, era doar un)rescu. Acesta nu

F.f gcesete".yprh.e.1g" 9.q 3$19f os8,tq1l21

cuno$tea aminunte despre mine gi, fiind un om foarte retras gi inchis insine, nu am discutat cu el situafia mea.

ilvrnrnnng: De ce nu ardli despre felul cum te-ai ocupat cu

educarea in spirit legionar a cilugirifelor din Mlndstirea Bistrila in acea

perioadi gi gedinlele sau consfituirile legionare din cerc restrAns?

R,{spulvs; $tiam de la stare}a Olga Gologan cd, in timpul guverniriilegionare, ministirea a fdcut program legionar, cI a organizat gi

manifestdri artistice cu caracter legionar, gi dAnsa justifica toate acestea

prin aceea cdagezareatrebuie si se supund stdpAnirii.

Este adevdrat ci am finut in acea perioadi, mai multe conferinlela care asistau toate maicile, subiectele sau temele fiindu-mi aproape

totdeauna recomandate de maica starefi.

$i disculii in cerc mai restrAns au avut loc.

Subiectele conferinlelor sau disculiilorin cerc restrAns erau: Despre

jertfd, Despre prietenie etc. in aceste subiecte [temeJ se impleteau

invlliturile bisericegti cu indemnuri gi sfaturi pentru via]a practicd.

Este o simpli coincidengi faptul cd aceste subiecte corespund cu

subiectele din ideologia gi cirlile legionare gi este, de asemeni, o simpld

coinciden!5 ci practica acestor conferinle a avut-o gi migcarea legionari.Nu neg faptul ci am studiat inainte materialele doctrinare legionare, ciideile din ele au servit, in parte, la formarea concepliilor mele gi ci, inconferinfele gi disculiile din vara, toamna gi iarna aceea $9aQ bMdnistirea Bistrila, in parte, au purtat amprentele personalitdfii mele.

Pentru a nu se infelege gregi! fac precizarea cd nu subiectele inintregime, ci titlurile temelor mele din L946 au coincis cu titlurilesubiectelor de educalie legionari.

ixrnnnnm: Cu ce alte persoane ai mai avut legdturi sau ai venit incontact in perioada respectivd?

&{spuls; Am scipat din vedere gi declar cd din Cluj, in iunie 1946,

m-a insolit gi a stat cu mine pe la mf,nistiri, circa o lund de zile, gi

studentul de la Litere, Suciu Nicolae, care fusese secretarul Centrului