+ All Categories
Home > Documents > procese infectioase perimaxilare

procese infectioase perimaxilare

Date post: 25-Jun-2015
Category:
Upload: natalyka2003
View: 857 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
26
Ministerul Sănatăţii al RM Ministerul Sănatăţii al RM U.S.M.F U.S.M.F “N. Testimi “N. Testimi ţeanu ţeanu Catedra Chirurgie OMF Catedra Chirurgie OMF Şef catedră Doctor habilitat în Şef catedră Doctor habilitat în m m edicină edicină , profesor universitar , profesor universitar : : Dumitru Dumitru Şcerbatiuc Şcerbatiuc Caracteristica clinica generala şi locală, anatomia Caracteristica clinica generala şi locală, anatomia topografică a topografică a proceselor infectioase perimaxilare (abcesul şi flegmonul proceselor infectioase perimaxilare (abcesul şi flegmonul regiunilor suborbitale, canine, palatinal, zigomatice, regiunilor suborbitale, canine, palatinal, zigomatice, temporale). Diagnosticul şi tratamentul temporale). Diagnosticul şi tratamentul Profesor Dumitru Hîţu doctor în medicină, Profesor Dumitru Hîţu doctor în medicină, conferenţiar universitar conferenţiar universitar Student: Rusu Vasile gr. 3 Student: Rusu Vasile gr. 3 3 3 04 04 20 20 10 10
Transcript
Page 1: procese infectioase perimaxilare

Ministerul Sănatăţii al RMMinisterul Sănatăţii al RMU.S.M.F U.S.M.F “N. Testimi“N. Testimiţeanuţeanu””

Catedra Chirurgie OMFCatedra Chirurgie OMFŞef catedră Doctor habilitat în mŞef catedră Doctor habilitat în medicinăedicină, , profesor universitarprofesor universitar: : Dumitru ŞcerbatiucDumitru Şcerbatiuc

Caracteristica clinica generala şi locală, Caracteristica clinica generala şi locală, anatomia topografică aanatomia topografică a

proceselor infectioase perimaxilare (abcesul şi proceselor infectioase perimaxilare (abcesul şi flegmonul regiunilor suborbitale, canine, flegmonul regiunilor suborbitale, canine,

palatinal, zigomatice, temporale). Diagnosticul şi palatinal, zigomatice, temporale). Diagnosticul şi tratamentul tratamentul

Profesor Dumitru Hîţu doctor în medicină, conferenţiar Profesor Dumitru Hîţu doctor în medicină, conferenţiar universitaruniversitar

Student: Rusu Vasile gr. 3Student: Rusu Vasile gr. 333040420201010

Page 2: procese infectioase perimaxilare

Plan:Plan:1. 1. Definitia "celulita", "abces", "flegmon".Definitia "celulita", "abces", "flegmon".2. 2. Celulita acută şi cronică, clinica şi tratamentul.Celulita acută şi cronică, clinica şi tratamentul.3. 3. Factorii favorizanţi şi determinanţi în apariţia abceselor şi flegmoanelor.Factorii favorizanţi şi determinanţi în apariţia abceselor şi flegmoanelor.4. 4. Mecanismul de declanşare a infecţiei odontogene (modalitaţi de raspuns ale Mecanismul de declanşare a infecţiei odontogene (modalitaţi de raspuns ale organismului in inflamatie).organismului in inflamatie).5. 5. Simptoamele clinice generale: febra, cefalee, pierderea capacităţii de munca, Simptoamele clinice generale: febra, cefalee, pierderea capacităţii de munca, slabiciuni, inapetie, insomnie, simptoame vagale, tabloul sangvin.slabiciuni, inapetie, insomnie, simptoame vagale, tabloul sangvin.6. 6. Simptoame clinice locale:durei locale,tumefiere,schimbari de culoare (palida, Simptoame clinice locale:durei locale,tumefiere,schimbari de culoare (palida, ruber),modificările funcţiilor,temperatura locala.ruber),modificările funcţiilor,temperatura locala.7. 7. Principii de diagnostic in procesele infecţioase perimaxilare de cauza dentară:Principii de diagnostic in procesele infecţioase perimaxilare de cauza dentară: - stabilirea severitatii infectiei, - stabilirea severitatii infectiei, - evolutia starii mecanismelor de aparare, - evolutia starii mecanismelor de aparare, - competenţa necesară efectuarii intervenţiei chirurgicale (ambulator, stationar), - competenţa necesară efectuarii intervenţiei chirurgicale (ambulator, stationar), - tratamentul chirurgical, - tratamentul chirurgical, - tratamentul medicamentos, urmari - tratamentul medicamentos, urmari - clinica a tratamentului. - clinica a tratamentului.  8. 8. Abcesul şi flegmonul regiunii suborbitale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele Abcesul şi flegmonul regiunii suborbitale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.clinice, tratament.9.9. Abcesul şi flegmonul regiunii temporale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele Abcesul şi flegmonul regiunii temporale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.clinice, tratament.10. 10. Abcesul regiunii fosei canine.Abcesul regiunii fosei canine.11. 11. Abcesul regiunii zigomatice. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, Abcesul regiunii zigomatice. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.tratament.12. 12. Abcesul regiunii palatine.Abcesul regiunii palatine.13. 13. Complicatiile supuratiilor lojilor superficial.Complicatiile supuratiilor lojilor superficial.14. 14. Profilaxia abceselor şi flegmoanelor, a complicatiilor.Profilaxia abceselor şi flegmoanelor, a complicatiilor.

Page 3: procese infectioase perimaxilare

1.1. Definitia "celulita", "abces", "flegmon". Definitia "celulita", "abces", "flegmon".  a) a) Celulita - Celulita - reprezintă primul stadiu în evoluţia procesului septic, reprezintă primul stadiu în evoluţia procesului septic, stadiul presupurativ, reversibil. Se caracterizează prin stadiul presupurativ, reversibil. Se caracterizează prin vasodilataţie accen tuată, exsudat seros, diapedeză leucocitară şi vasodilataţie accen tuată, exsudat seros, diapedeză leucocitară şi infiltrat celular al ţesuturilor.infiltrat celular al ţesuturilor.

b) b) Abces - Abces - constituie supuraţia circumscrisă sub forma unei constituie supuraţia circumscrisă sub forma unei colecţii cu con ţinut purulent.colecţii cu con ţinut purulent.

c) c) Flegmon - este forma difuză a proceselor supurative. Se Flegmon - este forma difuză a proceselor supurative. Se caracterizează prin absenţa colecţiilor limitate şi tendinţa caracterizează prin absenţa colecţiilor limitate şi tendinţa invadantă, extensivă a procesului septic, acesta infiltrînd invadantă, extensivă a procesului septic, acesta infiltrînd ţesuturile; tromboză septică vasculară urmată de necroză cu ţesuturile; tromboză septică vasculară urmată de necroză cu apariţia de bule gazoase datorită acţiunii germenilor anaerobi şi apariţia de bule gazoase datorită acţiunii germenilor anaerobi şi sfacele.sfacele.

Page 4: procese infectioase perimaxilare

2. 2. Celulita acută şi cronică, clinica şi tratamentul. Celulita acută şi cronică, clinica şi tratamentul.

Celulita acutăCelulita acută reprezintă primul stadiu în evoluţia procesului septic, reprezintă primul stadiu în evoluţia procesului septic, stadiul presupurativ, reversibil. Se caracterizează prin vasodilataţie stadiul presupurativ, reversibil. Se caracterizează prin vasodilataţie accentuată, exsudat seros, diapedeză leucocitară şi infiltrat celular ai accentuată, exsudat seros, diapedeză leucocitară şi infiltrat celular ai ţesuturilor. Exsudatul proteinelor constituie edemul care infiltrează ţesutul, ţesuturilor. Exsudatul proteinelor constituie edemul care infiltrează ţesutul, diluînd în acelaşi timp toxinele microbiene. Acest tablou histopatologic se diluînd în acelaşi timp toxinele microbiene. Acest tablou histopatologic se manifestă clinic prin congestie locală, tumefacţie dureroasă infiltrativă manifestă clinic prin congestie locală, tumefacţie dureroasă infiltrativă localizată în dreptul factorului cauzal, avînd tendinţă progresiv extensivă; localizată în dreptul factorului cauzal, avînd tendinţă progresiv extensivă; starea generală este uşor alterată, febră moderată, frisoane. Celulita acută starea generală este uşor alterată, febră moderată, frisoane. Celulita acută este reversibilă, fie spontan, fie după un tratament adecvat; se poate este reversibilă, fie spontan, fie după un tratament adecvat; se poate croniciza în cazurile în care infecţia evoluează de la început lent datorită croniciza în cazurile în care infecţia evoluează de la început lent datorită virulenţei scăzute a germenilor sau după tratamente cu antibiotice incorect virulenţei scăzute a germenilor sau după tratamente cu antibiotice incorect conduse.conduse.

Celulita cronicăCelulita cronică se caracterizează anatomopatologic prin prezenţa unui se caracterizează anatomopatologic prin prezenţa unui infiltrat în care predomină congestia capilară, hemoragiile difuze şi o reţea infiltrat în care predomină congestia capilară, hemoragiile difuze şi o reţea conjunctivă de reacţie în jurul căreia se găsesc numeroase polinucleare, conjunctivă de reacţie în jurul căreia se găsesc numeroase polinucleare, Uneori se găseşte o cavitate mică cu puroi, înconjurată de un strat subţire Uneori se găseşte o cavitate mică cu puroi, înconjurată de un strat subţire de ţesut de granulaţie, toate înglobate într-o masă de scleroză mai mult de ţesut de granulaţie, toate înglobate într-o masă de scleroză mai mult sau mai puţin importantă. Clinic, celulita cronică se remarcă prin prezenţa sau mai puţin importantă. Clinic, celulita cronică se remarcă prin prezenţa infiltratului puţin dureros, fără modificarea tegumentelor sau este prezentă infiltratului puţin dureros, fără modificarea tegumentelor sau este prezentă o colecţie limitată, închistată, eventual fistulizată, înconjurată de o colecţie limitată, închistată, eventual fistulizată, înconjurată de tegumente indurate mobile pe planurile subiacente, dar existînd un cordon tegumente indurate mobile pe planurile subiacente, dar existînd un cordon mai ferm care conduce spre dintele cauzal. Starea generală nu este mai ferm care conduce spre dintele cauzal. Starea generală nu este alterată.alterată.  

Page 5: procese infectioase perimaxilare

3. Factorii favorizanţi şi determinanţi în apariţia abceselor şi flegmoanelor.3. Factorii favorizanţi şi determinanţi în apariţia abceselor şi flegmoanelor. Factorii determinanţi : Factorii determinanţi :- - Leziuni dento-parodontale Leziuni dento-parodontale - - frecvenţa frecvenţa - - gangrena pulpară, gangrena pulpară, periodontia, periodontia, pungile parodontale adînci, fracturi dentare, erupţie accidentată a dinţilor pungile parodontale adînci, fracturi dentare, erupţie accidentată a dinţilor temporari şi permanenţi.temporari şi permanenţi.- - Leziuni traumatice Leziuni traumatice - - fracturi maxilare în porţiunea dentară deschise în gură.fracturi maxilare în porţiunea dentară deschise în gură.- - Osteomielita maxilarelor Osteomielita maxilarelor - - şi în părţile moi şi în părţile moi - - perimaxilară.perimaxilară.- - Litiaza salivară infectată Litiaza salivară infectată - - însemînţează logile din imediata vecinătate a însemînţează logile din imediata vecinătate a glandei glandei - 3 - 3 mari.mari.- - Tumorile Tumorile - - chisturile chisturile - - suprainfectate suprainfectate - - în seminţă părţile moi.în seminţă părţile moi.- - Corpii străini în ţesuturile moi Corpii străini în ţesuturile moi - - nu sterile.nu sterile.- - Infecţiile faringo Infecţiile faringo - - amigdaliene pot difuza în ţesuturile moi perimaxilare amigdaliene pot difuza în ţesuturile moi perimaxilare --calea vaselor limfatice.calea vaselor limfatice.- - Furunculul piodermitaxetei Furunculul piodermitaxetei - - capului, gîtului.capului, gîtului.- - Complicaţiile anesteziei loco-regionale.Complicaţiile anesteziei loco-regionale.- - Complicaţiile extracţiei dentare, resturi, traumatizante.Complicaţiile extracţiei dentare, resturi, traumatizante.- Complicaţiile diferitor metode de tratament stomatologic (obturaţii, - Complicaţiile diferitor metode de tratament stomatologic (obturaţii, gangrena pulpară, plombarea)gangrena pulpară, plombarea)Factorii favorizanţi:Factorii favorizanţi:- - AlcoolismulAlcoolismul- - Diabetul Diabetul zaharatzaharat- - Folosirea substantelor narcoticeFolosirea substantelor narcotice- - Boli sistemiceBoli sistemice

Page 6: procese infectioase perimaxilare

4. Mecanismul de declanşare a infecţiei odontogene (modalitaţi de raspuns ale organismului in inflamatie).Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale părţilor moi urmează anumite căi, în funcţie de cauza lor:a) calea transosoasa, întâlnită în special în procesele care au drept cauză afecţiunile dentare apicale: infecţia periapicală difuzează progresiv de-a lungul canalelor Havers, care se dilată (faza endoosoasă); germenii patogeni, împreună cu puroiul traversează astfel osul maxilar şi ajung sub periost, pe care la început îl decolează (faza subperiostal) şi apoi îl erodează, deschizându-şi drum în ţesuturile moi maxilare, (faza de supuraţie sub-mucoasă sau de difuzare în lojile perimaxilare)(fig- 10-1);b) calea sub mucoasă, întâlnită în procesele supurative care au drept cauză afecţiunile parodontale, accidentele de erupţie a dinţilor, fracturile maxilare: infecţia se dezvoltă la nivelul unei pungi pioreice, sub capişonul mucos sau între mucoasă şi os; mucoasa este decolată, procesul supurativ localizându-se superficial şi având chiar posibilitatea de a se deschide spontan;с ) căile limfatică şi venoasă , situaţie întâlnită în cazurile în care infecţia fa-ringoamigdaliană, dentoparodontală sau osoasă difuzează prin vasele limfatice, localizându-se în lim-fonodulii perimaxilari, sau prin vene, realizând în-sămânţarea fleboflegmonoasă;d) calea directă, întâlnită în supu-raţiile care au drept cauză puncţiile septice, prezenţa de corpi străini.

Page 7: procese infectioase perimaxilare

Fig. 10-1 - Modalităţi de difuzare transosoasă a infecţiilor periapicale la maxilar (a) şi la mandibulă (b) (după Ch. Ruppe).1 - vestibul, 2 - bolta palatină, 3- obraz, 4 - sinus maxilar, 5 - teritoriu peribazilar, 6- loja sublinguală, 7 - loja submandibulară.

Page 8: procese infectioase perimaxilare

5. 5. Simptoamele clinice generale: febra, cefalee, pierderea capacităţii de munca, Simptoamele clinice generale: febra, cefalee, pierderea capacităţii de munca, slabiciuni, inapetie, insomnie, simptoame vagale, tabloul sangvin.slabiciuni, inapetie, insomnie, simptoame vagale, tabloul sangvin.

Simptoamele clinice generale se observă frisoane, cefalee, insomnie, pierderea Simptoamele clinice generale se observă frisoane, cefalee, insomnie, pierderea poftei de mâncare, pierderea capacităţii de muncă. Faţa bolnavului divine palidă. poftei de mâncare, pierderea capacităţii de muncă. Faţa bolnavului divine palidă. Mucoasa buzelor, cavităţii bucale şi a limbii devine uscată, palidă sau cianotică. Mucoasa buzelor, cavităţii bucale şi a limbii devine uscată, palidă sau cianotică. Pulsul şi respiraţia sunt accelerate. Pulsul şi respiraţia sunt accelerate.

Febra ajunge la Febra ajunge la 40°C40°C şi devine permanentă. La abcese şi adenoflegmoane se şi devine permanentă. La abcese şi adenoflegmoane se observă subfebrilitate. Flegmoanele anaerobe provoacă euforia, care duce la o observă subfebrilitate. Flegmoanele anaerobe provoacă euforia, care duce la o dispoziţie falsă a stării generale a bolnavului. Dar după aceasta se dezvoltă o dispoziţie falsă a stării generale a bolnavului. Dar după aceasta se dezvoltă o decadenţă generală. Simptoamele de tromboză a venelor faciale, cervicale pe baza decadenţă generală. Simptoamele de tromboză a venelor faciale, cervicale pe baza intoxicaţiei sunt simptoame groaznice ale complicaţiilor flegmoanelor.intoxicaţiei sunt simptoame groaznice ale complicaţiilor flegmoanelor.

Dacă starea generală a bolnavului este gravă, iar simptoamele locale nu-s Dacă starea generală a bolnavului este gravă, iar simptoamele locale nu-s pronunţate, este un semn că se generalizează infecţia din cauza rezistenţei pronunţate, este un semn că se generalizează infecţia din cauza rezistenţei neînsemnate a organismului şi pronosticul este dificil.neînsemnate a organismului şi pronosticul este dificil.

Page 9: procese infectioase perimaxilare

6. 6. Simptoame clinice locale:durei locale,tumefiere,schimbari de Simptoame clinice locale:durei locale,tumefiere,schimbari de culoare (palida, ruber),modificările funcţiilor,temperatura locala.culoare (palida, ruber),modificările funcţiilor,temperatura locala. Simptoame clinice locale ale abceselor şi flegmoanelor se ivesc Simptoame clinice locale ale abceselor şi flegmoanelor se ivesc conform localizării procesului purulent - trismus, disfagie, jenă la conform localizării procesului purulent - trismus, disfagie, jenă la masticaţie şi fonaţie, dureri la mişcarea limbii, dureri exagerate masticaţie şi fonaţie, dureri la mişcarea limbii, dureri exagerate la deschiderea gurii. La abcesele şi flegmoanele superficiale se la deschiderea gurii. La abcesele şi flegmoanele superficiale se observă tumefacţia regiunii anatomice lezate cu hiperemia pielii observă tumefacţia regiunii anatomice lezate cu hiperemia pielii sau mucoasei, edem pronunţat şi chiar fluctuenţă în dependenţă sau mucoasei, edem pronunţat şi chiar fluctuenţă în dependenţă de profunzimea localizării procesului purulent.de profunzimea localizării procesului purulent.Are loc o salivaţie abundentă (salivă vâscoasă). Localizarea Are loc o salivaţie abundentă (salivă vâscoasă). Localizarea procesului supurant în regiunea planşeului bucal duce la procesului supurant în regiunea planşeului bucal duce la deplasarea limbi spre bolta palatinală. Se iveşte hiperemie şi deplasarea limbi spre bolta palatinală. Se iveşte hiperemie şi edem al arcadelor palatino-linguale şi îngustarea istmului edem al arcadelor palatino-linguale şi îngustarea istmului faringian. Supuraţiile în regiunea feţei sunt însoţite de edem al faringian. Supuraţiile în regiunea feţei sunt însoţite de edem al palpebrelor, regiunii temporale şi al altor regiuni ale feţei.palpebrelor, regiunii temporale şi al altor regiuni ale feţei.

Page 10: procese infectioase perimaxilare

7. 7. Principii de diagnostic in procesele infecţioase perimaxilare de cauza Principii de diagnostic in procesele infecţioase perimaxilare de cauza dentară:dentară: - stabilirea severitatii infectiei, - stabilirea severitatii infectiei, - evolutia starii mecanismelor de aparare, - evolutia starii mecanismelor de aparare, - competenţa necesară efectuarii intervenţiei chirurgicale (ambulator, - competenţa necesară efectuarii intervenţiei chirurgicale (ambulator, stationar),stationar), - tratamentul chirurgical, - tratamentul chirurgical, - tratamentul medicamentos, urmari - tratamentul medicamentos, urmari - clinica a tratamentului. - clinica a tratamentului.

- - stabilirea severităţii infeсţieistabilirea severităţii infeсţiei, în funcţie de semnele clinice subiective , în funcţie de semnele clinice subiective (durere) şi obiective (tumefacţie, congestie), rapiditatea cu care au evoluat (durere) şi obiective (tumefacţie, congestie), rapiditatea cu care au evoluat aceste fenomene, dacă au fost însoţite de tulburări funcţionale importante aceste fenomene, dacă au fost însoţite de tulburări funcţionale importante (trismus, disfagie, torticolis) şi de alterarea stării generale (febră, (trismus, disfagie, torticolis) şi de alterarea stării generale (febră, tahicardie, tahipnee, adinamie, curbatură).tahicardie, tahipnee, adinamie, curbatură).Se investighează eventualele tratamente făcute din proprie iniţiativă sau la Se investighează eventualele tratamente făcute din proprie iniţiativă sau la indicaţia unui cadru medical.indicaţia unui cadru medical.În acelaşi context al stabilirii severităţii infecţiei, se va practica examenul În acelaşi context al stabilirii severităţii infecţiei, se va practica examenul loco-regional, care va investiga forma clinică a procesului infecţios loco-regional, care va investiga forma clinică a procesului infecţios (exsudativă de tip seros, abces sau flegmon). La nevoie, pentru stabilirea (exsudativă de tip seros, abces sau flegmon). La nevoie, pentru stabilirea formei clinice se pot efectua chiar puncţii exploratorii, pentru a decela formei clinice se pot efectua chiar puncţii exploratorii, pentru a decela puroiul, în cazul abceselor, sau eventualele ţesuturi necrozate, în cazul puroiul, în cazul abceselor, sau eventualele ţesuturi necrozate, în cazul flegmoanelor. In permanenţă se coroborează datele obţinute prin flegmoanelor. In permanenţă se coroborează datele obţinute prin examenul loco-regional cu anamneză şi, bineînţeles, cu fenomenele examenul loco-regional cu anamneză şi, bineînţeles, cu fenomenele generale şi tulburările funcţionale.generale şi tulburările funcţionale.

Page 11: procese infectioase perimaxilare

- - evolutia starii mecanismelor de aparareevolutia starii mecanismelor de aparareDe fapt, încă din cursul investigării antecedentelor personale se stabileşte De fapt, încă din cursul investigării antecedentelor personale se stabileşte gradul de rezistenţă la infecţii a pacientului, dar se şi investighează dacă sunt gradul de rezistenţă la infecţii a pacientului, dar se şi investighează dacă sunt anumite condiţii generale care compromit apărarea proprie, şi anume: boli anumite condiţii generale care compromit apărarea proprie, şi anume: boli metabolice necontrolate (diabet sever, uremie, malnutriţie, alcoolism); boli metabolice necontrolate (diabet sever, uremie, malnutriţie, alcoolism); boli imunosupresoare, ca leucemia, limfomul, tumorile maligne, SIDA; folosirea de imunosupresoare, ca leucemia, limfomul, tumorile maligne, SIDA; folosirea de medicamente imunosupresoare, care reduc funcţiile limfocitelor T şi B, fie în medicamente imunosupresoare, care reduc funcţiile limfocitelor T şi B, fie în cazul bolilor autoimune sau al transplantelor de organe, când se administrează cazul bolilor autoimune sau al transplantelor de organe, când se administrează ciclosporine, corticosteroizi.ciclosporine, corticosteroizi.Prin examenul loco-regional se stabileşte, de asemenea, dacă apărarea locală Prin examenul loco-regional se stabileşte, de asemenea, dacă apărarea locală nu este compromisă, în acest sens, se controlează integritatea mucoasei nu este compromisă, în acest sens, se controlează integritatea mucoasei bucale, care poate reflecta o modificare a echilibrului ecologic al bucale, care poate reflecta o modificare a echilibrului ecologic al microbiocenozei locale, existenţa pungilor parodontale, existenţa unor carii cu microbiocenozei locale, existenţa pungilor parodontale, existenţa unor carii cu cangrene şi, eventual, chiar a unor incizii.cangrene şi, eventual, chiar a unor incizii.În afară de apărarea locală, există apărarea umorală non-celulară, prezentă în În afară de apărarea locală, există apărarea umorală non-celulară, prezentă în sânge, salivă şi în alte secreţii ale organismului, cu două componente sânge, salivă şi în alte secreţii ale organismului, cu două componente principale: imunoglobulinele şi complementul imunoglobulinelor. principale: imunoglobulinele şi complementul imunoglobulinelor. Imunogblobulinele sunt produse ale celulelor plasmatice şi, de fapt, sunt Imunogblobulinele sunt produse ale celulelor plasmatice şi, de fapt, sunt anticorpi care, ataşaţi la bacteriile invadante, favorizează o fagocitoză mult mai anticorpi care, ataşaţi la bacteriile invadante, favorizează o fagocitoză mult mai activă.activă.Complementul este un grup complex de proteine produs de ficat, care necesită Complementul este un grup complex de proteine produs de ficat, care necesită o activare pentru a-şi îndeplini funcţiile. Activarea complementului se face în o activare pentru a-şi îndeplini funcţiile. Activarea complementului se face în trepte, prin mediatori.trepte, prin mediatori.Activarea complementului realizează, pe lângă o recunoaştere a bacteriilor, şi o Activarea complementului realizează, pe lângă o recunoaştere a bacteriilor, şi o creştere a poli-morfonuclearelor din torentul sanguin în zona de invazie creştere a poli-morfonuclearelor din torentul sanguin în zona de invazie bacteriană, favorizând fagocitoză şi ajutând imunoglobulinele să se ataşeze la bacteriană, favorizând fagocitoză şi ajutând imunoglobulinele să se ataşeze la suprafaţa bacteriilor.suprafaţa bacteriilor.

Page 12: procese infectioase perimaxilare

- competenţa necesară efectuării intervenţiei chirurgicale - competenţa necesară efectuării intervenţiei chirurgicale Cele mai multe procese infecţioase de cauză dentară se pot rezolva la nivelul Cele mai multe procese infecţioase de cauză dentară se pot rezolva la nivelul cabinetului de stomatologie, practicând fie drenajul, transodontal ( fără sau cu cabinetului de stomatologie, practicând fie drenajul, transodontal ( fără sau cu antibioterapie ), fie incizia şi drenajul, în abcesele limitate periosoase. Sunt unele antibioterapie ), fie incizia şi drenajul, în abcesele limitate periosoase. Sunt unele procese septice de cauză dentară deosebit de grave, care necesită un tratament procese septice de cauză dentară deosebit de grave, care necesită un tratament specializat mai amplu, care se poate practica numai de către un cadru competent, specializat mai amplu, care se poate practica numai de către un cadru competent, în condiţii de ambulatoriu sau în condiţii de spitalizare, dacă aceasta se impune.în condiţii de ambulatoriu sau în condiţii de spitalizare, dacă aceasta se impune.Există o serie de criterii de care este necesar să se ţină seama în stabilirea Există o serie de criterii de care este necesar să se ţină seama în stabilirea gravităţii unei infecţii de cauză dentară, şi anume:gravităţii unei infecţii de cauză dentară, şi anume:1. Rapiditatea cu care s-au instalat fenomenele clinice.1. Rapiditatea cu care s-au instalat fenomenele clinice.2. Dificultăţi funcţionale severe în respiraţie, deglutiţie şi masticaţie (trismus 2. Dificultăţi funcţionale severe în respiraţie, deglutiţie şi masticaţie (trismus extrem de strâns).extrem de strâns).3. Interesarea lojilor şi spaţiilor din părţile moi perimaxilare.3. Interesarea lojilor şi spaţiilor din părţile moi perimaxilare.4. Febră peste 38°.4. Febră peste 38°.5. Anamneză a stabilit deficienţe ale capacităţii proprii de apărare.5. Anamneză a stabilit deficienţe ale capacităţii proprii de apărare.

Page 13: procese infectioase perimaxilare

- tratamentul chirurgical- tratamentul chirurgical Acest tratament chirurgical poate avea grade diferite de dificultate. Acest tratament chirurgical poate avea grade diferite de dificultate.

În supuraţiile grave, extinse, cu tulburări funcţionale majore şi alterarea stării generale, se În supuraţiile grave, extinse, cu tulburări funcţionale majore şi alterarea stării generale, se impun inciziile exoorale sau chiar endoorale, dar extinse, care să permită o bună evacuare şi impun inciziile exoorale sau chiar endoorale, dar extinse, care să permită o bună evacuare şi drenare a colecţiei purulente. Aceste incizii necesită precauţii deosebite de administrare a drenare a colecţiei purulente. Aceste incizii necesită precauţii deosebite de administrare a anesteziei şi, dacă starea generală este alterată, iar apărarea proprie deficitară, identificarea anesteziei şi, dacă starea generală este alterată, iar apărarea proprie deficitară, identificarea germenilor şi testarea sensibilităţii la antibiotice se impun.germenilor şi testarea sensibilităţii la antibiotice se impun.Pentru a obţine o bună evacuare a colecţiilor purulente ( atât în supuraţiile care evoluează Pentru a obţine o bună evacuare a colecţiilor purulente ( atât în supuraţiile care evoluează endooral, cât şi în cele care evoluează în lojile perimaxilare şi necesită abordarea exoorală) este endooral, cât şi în cele care evoluează în lojile perimaxilare şi necesită abordarea exoorală) este necesar să se facă incizii suficient de largi şi, obligatoriu, să se descopere colecţia purulentă. necesar să se facă incizii suficient de largi şi, obligatoriu, să se descopere colecţia purulentă. Simpla înţepare a mucoasei în abordarea endoorală, fără "să se cadă" pe colecţia purulentă, sau Simpla înţepare a mucoasei în abordarea endoorală, fără "să se cadă" pe colecţia purulentă, sau inciziile exoorale parcimonioase pot agrava evoluţia procesului septic sau, şi mai neplăcut, după inciziile exoorale parcimonioase pot agrava evoluţia procesului septic sau, şi mai neplăcut, după amendarea trecătoare a fenomenelor septice subiective şi obiective, se pot solda cu recidive şi amendarea trecătoare a fenomenelor septice subiective şi obiective, se pot solda cu recidive şi chiar extinderea supuraţiei.chiar extinderea supuraţiei.După incizia ţesuturilor superficiale exo- sau endoorale, prin plagă se pătrunde obligatoriu cu o După incizia ţesuturilor superficiale exo- sau endoorale, prin plagă se pătrunde obligatoriu cu o pensă hemostatică ale cărei braţe sunt strânse , până în colecţie. Când se observă că pe lângă pensă hemostatică ale cărei braţe sunt strânse , până în colecţie. Când se observă că pe lângă braţele pensei se scurge secreţie purulentă, acestea se desfac pentru a uşura eliminarea braţele pensei se scurge secreţie purulentă, acestea se desfac pentru a uşura eliminarea puroiului, scoţându-se astfel desfăcute prin plagă; este preferabil ca puroiul să se aspire, pentru puroiului, scoţându-se astfel desfăcute prin plagă; este preferabil ca puroiul să se aspire, pentru a nu fi înghiţit de către pacient, în cazul abordului endooral.a nu fi înghiţit de către pacient, în cazul abordului endooral.Întrucât prin simpla deschidere a braţelor pensei nu se evacuează tot puroiul, este necesar să se Întrucât prin simpla deschidere a braţelor pensei nu se evacuează tot puroiul, este necesar să se realizeze drenajul. Pentru drenaj se pot folosi (în funcţie de dimensiunea inciziei, profunzimea realizeze drenajul. Pentru drenaj se pot folosi (în funcţie de dimensiunea inciziei, profunzimea localizării procesului septic şi necesităţile de irigare postoperatorie ) simple fâşii de cauciuc localizării procesului septic şi necesităţile de irigare postoperatorie ) simple fâşii de cauciuc steril tăiate dintr-o mănuşă, lame de cauciuc sub formă de jgheab, tuburi subţiri de politen cu steril tăiate dintr-o mănuşă, lame de cauciuc sub formă de jgheab, tuburi subţiri de politen cu diametrul de 2,5 mm sau tuburi groase de cauciuc cu diametrul de 6-8 mm. În mod obligatoriu, diametrul de 2,5 mm sau tuburi groase de cauciuc cu diametrul de 6-8 mm. În mod obligatoriu, drenul se introduce cu ajutorul pensei hemostatice sau chiar al unei pense dentare până la drenul se introduce cu ajutorul pensei hemostatice sau chiar al unei pense dentare până la colecţia purulentă.colecţia purulentă.

Page 14: procese infectioase perimaxilare

- tratamentul medical- tratamentul medical al bolnavilor cu supuraţii. Starea generală alterată, al bolnavilor cu supuraţii. Starea generală alterată, fenomenele infecţioase loco-regionale, la care se adaugă durerile, au repercusiuni fenomenele infecţioase loco-regionale, la care se adaugă durerile, au repercusiuni grave asupra mecanismelor proprii de apărare ale organismului. Ca atare, se impun, în grave asupra mecanismelor proprii de apărare ale organismului. Ca atare, se impun, în primul rând, hidratarea şi hrănirea bolnavului în mod corespunzător.primul rând, hidratarea şi hrănirea bolnavului în mod corespunzător.

Reechilibrarea hidroelectrolitică, un aport de glucide şi proteine corespunzător vârstei Reechilibrarea hidroelectrolitică, un aport de glucide şi proteine corespunzător vârstei şi, mai ales, terenului sunt indispensabile.şi, mai ales, terenului sunt indispensabile.

La aceste elemente se mai adaugă administrarea de analgezice, durerile fiind prezente La aceste elemente se mai adaugă administrarea de analgezice, durerile fiind prezente în perioada de stare a supuraţiei, iar după incizie, deşi mai atenuate, sunt totuşi în perioada de stare a supuraţiei, iar după incizie, deşi mai atenuate, sunt totuşi prezente.prezente.

Pentru diminuarea edemului, se poate administra o medicaţie antiinflamatorie Pentru diminuarea edemului, se poate administra o medicaţie antiinflamatorie nesteroidică.nesteroidică.

- clinica a tratamentului- clinica a tratamentului la terapia cu antibiotice. In mod normal, după prescrierea la terapia cu antibiotice. In mod normal, după prescrierea iniţială a terapiei cu antibiotice, bolnavul va fi consultat de către medic, pentru a iniţială a terapiei cu antibiotice, bolnavul va fi consultat de către medic, pentru a verifica eficacitatea terapiei administrate prin ameliorarea stării generale şi remiterea verifica eficacitatea terapiei administrate prin ameliorarea stării generale şi remiterea parţială a semnelor clinice loco-regionale (scăderea edemului, diminuarea durerilor, parţială a semnelor clinice loco-regionale (scăderea edemului, diminuarea durerilor, controlul inciziei etc.); dacă prin plagă nu se mai elimină secreţii, drenul poate fi controlul inciziei etc.); dacă prin plagă nu se mai elimină secreţii, drenul poate fi suprimat; în cazul în care răspunsul la antibioterapie nu este cel aşteptat, pacientul va suprimat; în cazul în care răspunsul la antibioterapie nu este cel aşteptat, pacientul va fi reexaminat cu grijă, pentru a stabili cauza sau cauzele eşecului.fi reexaminat cu grijă, pentru a stabili cauza sau cauzele eşecului.

Page 15: procese infectioase perimaxilare

8.8. Abcesul şi flegmonul regiunii suborbitale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele Abcesul şi flegmonul regiunii suborbitale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.clinice, tratament.Topografie: În ţesut adipos subcutanat situate intre:Topografie: În ţesut adipos subcutanat situate intre:Superior: marginea inferioara a orbiteiSuperior: marginea inferioara a orbiteiInferior: fundul de sac vestibularInferior: fundul de sac vestibularMedial: partea lateral a nasuluiMedial: partea lateral a nasuluiLateral: os zigomatic( malar )Lateral: os zigomatic( malar )EtiologieEtiologie- Focare purulente de la dinţii frontali superiori (canini, primii premolari, incisive laterali, - Focare purulente de la dinţii frontali superiori (canini, primii premolari, incisive laterali, mai rar premolarul doi şi incisivii centrali)mai rar premolarul doi şi incisivii centrali)- Trauma- Trauma- Chisturi suprainfectate- Chisturi suprainfectate- Sinusite- Sinusite- Flebite, tromboflebite- Flebite, tromboflebite- Factori dermatogeni- Factori dermatogeniTabloul clinicTabloul clinicDureri acute, tumefactia ţesuturilor regiunii infraorbitale. Asimetrie facialDureri acute, tumefactia ţesuturilor regiunii infraorbitale. Asimetrie facialLa examenul clinic: edem şi hiperemie în regiunea fosei canine care se răspîndeste spre La examenul clinic: edem şi hiperemie în regiunea fosei canine care se răspîndeste spre partea lateral a nasului regiunea zigomatică, palpebrală inferioară şi buza superioarăpartea lateral a nasului regiunea zigomatică, palpebrală inferioară şi buza superioarăPleoapa inchide fisura orbitalPleoapa inchide fisura orbitalUnghiul gurii de pe partea bolnavă se situează mai jos decît de partea sănptoasăUnghiul gurii de pe partea bolnavă se situează mai jos decît de partea sănptoasăVîrful nasului se situează către partea sănătoasăVîrful nasului se situează către partea sănătoasăPlica nazolabială ştearsă pe partea afectată Plica nazolabială ştearsă pe partea afectată În cazuri grave apare edemul pleoapei superioareÎn cazuri grave apare edemul pleoapei superioarePalpator se determină infiltrate dur , brusc dolor, fluctuient în regiunea fosei caninePalpator se determină infiltrate dur , brusc dolor, fluctuient în regiunea fosei canineDacă procesul se situează mai aproape de vestibulul cavităţii bucale se determină Dacă procesul se situează mai aproape de vestibulul cavităţii bucale se determină ştergerea plicii vestibulare ştergerea plicii vestibulare

Page 16: procese infectioase perimaxilare

Evoluţie Evoluţie - de obicei Flegmonul infra orbital apare ca complicaţia Abcesului - de obicei Flegmonul infra orbital apare ca complicaţia Abcesului regiunii date.regiunii date.-Patologia decurge brusc. Cu ferbră, dureri puternice în reguinea -Patologia decurge brusc. Cu ferbră, dureri puternice în reguinea infiltratului insomnia, inapetenţă, cefalee.infiltratului insomnia, inapetenţă, cefalee.

ComplicaţiiComplicaţii- Osteomielita marginii infraorbitale şi a osului zigomatic.- Osteomielita marginii infraorbitale şi a osului zigomatic.- Sinusita- Sinusita- Trombofletita venei angular - Trombofletita venei angular - Pătrunderea infectiei în sinusurile etmoidale- Pătrunderea infectiei în sinusurile etmoidale

TratamentTratamentIncizia se efectuează mai des endobucal sau pe calea cutanată Incizia se efectuează mai des endobucal sau pe calea cutanată Incizia exobucală se efectuează în cazul situarii abcesului mai Incizia exobucală se efectuează în cazul situarii abcesului mai aproape de marginea infraorbitalăaproape de marginea infraorbitalăDrenarea plagiiDrenarea plagiiSe indică tratament generalSe indică tratament general

Page 17: procese infectioase perimaxilare

9. Abcesul şi flegmonul regiunii temporale. Etiopatogenie, topografia, 9. Abcesul şi flegmonul regiunii temporale. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.simptoamele clinice, tratament.Reprezintă localizarea procesului infecţios la nivelul lojei temporale. Loja Reprezintă localizarea procesului infecţios la nivelul lojei temporale. Loja temporală este regiune laterală şi pereche, formată din ansamblul părţilor temporală este regiune laterală şi pereche, formată din ansamblul părţilor moi care acoperă regiunea lateral deprimată a bolţii craniene, cunoscută în moi care acoperă regiunea lateral deprimată a bolţii craniene, cunoscută în osteologie sub numele de fosă temporală. Regiunea temporală cuprinde osteologie sub numele de fosă temporală. Regiunea temporală cuprinde următoarele planuri anatomice de la suprafaţă spre profunzime: pielea, următoarele planuri anatomice de la suprafaţă spre profunzime: pielea, ţesutul celular subcutanat, muşchiul temporal, periostul, planul scheletic. ţesutul celular subcutanat, muşchiul temporal, periostul, planul scheletic. Colecţia purulentă va putea fi localizată între muşchi şi piele sau între Colecţia purulentă va putea fi localizată între muşchi şi piele sau între muşchi şi os.muşchi şi os.E t i o l o g i eE t i o l o g i e- procese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare molarii- procese dentoparodontale, mai ales cu punct de plecare molariisuperiori;superiori;- inţepături de natură diversă a regiunii temporale;- inţepături de natură diversă a regiunii temporale;- corpi străini in retenţie la nivelul regiunii temporale;- corpi străini in retenţie la nivelul regiunii temporale;- propagarea infecţiei de la nivelul lojilor de vecinătate.- propagarea infecţiei de la nivelul lojilor de vecinătate.

Page 18: procese infectioase perimaxilare

S i m p t o m a t o l o g i eS i m p t o m a t o l o g i e

Starea generală poate fi influenţată, bolnavul prezentind febra, frison, Starea generală poate fi influenţată, bolnavul prezentind febra, frison, indispoziţie. Pe plan local, bolnavul prezintă o tumefacţic la nivelul regiunii indispoziţie. Pe plan local, bolnavul prezintă o tumefacţic la nivelul regiunii temporale, cu pielea congestionată, netedă, lucioasă; este constant prezent temporale, cu pielea congestionată, netedă, lucioasă; este constant prezent edemul regiunilor inconjurătoare. Palparea este dure roasă, evidenţiază edemul regiunilor inconjurătoare. Palparea este dure roasă, evidenţiază infiltraţia in cazul colecţiilor profunde şi fluctuenţa în cazul celor superficiale infiltraţia in cazul colecţiilor profunde şi fluctuenţa în cazul celor superficiale (localizate intre muşchi şi tegument).(localizate intre muşchi şi tegument).

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial

Se va face cu:Se va face cu:

- plăgile inţepate ale regiunii temporale, - plăgile inţepate ale regiunii temporale, sint de obicei insoţite de edem sint de obicei insoţite de edem marcat, nu prezintă caracterele unei colecţii purulente;marcat, nu prezintă caracterele unei colecţii purulente;

- abcesul fosei infratemporale - abcesul fosei infratemporale este de obicei localizat inferior in raport cu cel este de obicei localizat inferior in raport cu cel temporal, are o simptomatologie locală şi generală mull mai severă;temporal, are o simptomatologie locală şi generală mull mai severă;

- tumorile temporale - tumorile temporale au o evoluţie mult mai lentă, nu prezintă semnele au o evoluţie mult mai lentă, nu prezintă semnele inflamaţiei.inflamaţiei.

T r a t a m e n t u lT r a t a m e n t u l

Tratamentul chirurgical constă din incizie şi drenaj. Incizia va fi făcută la polul Tratamentul chirurgical constă din incizie şi drenaj. Incizia va fi făcută la polul cel mai decliv al formaţiunii purulente, va avea un caracter vertical sau uşor cel mai decliv al formaţiunii purulente, va avea un caracter vertical sau uşor oblic descendent, pentru a fi evitată lezarea vaselor şi a nervilor din oblic descendent, pentru a fi evitată lezarea vaselor şi a nervilor din profunzime. Ulterior se pătrunde cu o pensă în colecţie între muşchi şi piele profunzime. Ulterior se pătrunde cu o pensă în colecţie între muşchi şi piele sau între muşchi şi os. Drenajul se va face cu o lamă de dren pentru 24-48 de sau între muşchi şi os. Drenajul se va face cu o lamă de dren pentru 24-48 de ore.ore.

Page 19: procese infectioase perimaxilare

10. Abcesul regiunii fosei canine.10. Abcesul regiunii fosei canine.

  

Tabloul clinicTabloul clinicPacienţii acuză dureri severe pulsative în regiunea infraorbitare Pacienţii acuză dureri severe pulsative în regiunea infraorbitare , care poate iradia în ochi şi în dinţii maxilarului superior., care poate iradia în ochi şi în dinţii maxilarului superior.Examenul fizic: asimetrie moderată facială din cauza Examenul fizic: asimetrie moderată facială din cauza inflamaţiei ţesuturilor zonei infraorbitare, însoţite de edem al inflamaţiei ţesuturilor zonei infraorbitare, însoţite de edem al pleoapei inferioare. pleoapei inferioare.  Palparea peretelui anterior al maxilarului Palparea peretelui anterior al maxilarului superior provoacă durere.  superior provoacă durere.  Datorită edemului al pleoapei inferioare este dificil de a o Datorită edemului al pleoapei inferioare este dificil de a o deschide.deschide.

Tehnica de deschidere abcesului a Tehnica de deschidere abcesului a fosei caninefosei canine1. Anestezia - anestezie înfiltraţii locale.1. Anestezia - anestezie înfiltraţii locale.2. Incizia mucoasei şi a periostului a maxilarului superior dea 2. Incizia mucoasei şi a periostului a maxilarului superior dea lungul vestibulului pe parcursul infiltratului inflamator.lungul vestibulului pe parcursul infiltratului inflamator.3. Evacuarea puroiului, prelucrarea cu antiseptic.3. Evacuarea puroiului, prelucrarea cu antiseptic.4. Hemostaza şi aplicarea drenului.4. Hemostaza şi aplicarea drenului.

Page 20: procese infectioase perimaxilare

11. Abcesul regiunii zigomatice. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.11. Abcesul regiunii zigomatice. Etiopatogenie, topografia, simptoamele clinice, tratament.

Principalele surse şi trasee ale infecţiePrincipalele surse şi trasee ale infecţie

- - Focare de infecţie ale dinţilor molari şi premolari.Focare de infecţie ale dinţilor molari şi premolari.

- - Procese inflamatorii şi infecţioase ale pieliiProcese inflamatorii şi infecţioase ale pielii

- - Rănile infectate ale regiunii zigomaticeRănile infectate ale regiunii zigomatice

- - Propagarea infecţiei din zonele adiacente infraorbital, bucal, parotido-maseterică, temporal.Propagarea infecţiei din zonele adiacente infraorbital, bucal, parotido-maseterică, temporal.

Tabloul clinic al abcesului din regiunea zigomatică Tabloul clinic al abcesului din regiunea zigomatică - - Pacientul acuză dureri în regiunea zigomatică.Pacientul acuză dureri în regiunea zigomatică.

Examenul fizic:Examenul fizic:

Asimetrie faciala din cauza infiltratului în ţesuturi. Pielea de pe infiltrat este tensionată, la palpare acauză Asimetrie faciala din cauza infiltratului în ţesuturi. Pielea de pe infiltrat este tensionată, la palpare acauză durere.Putem depista o fluctuaţie şi propagarea procesului inflamator în muşchii masticatori.durere.Putem depista o fluctuaţie şi propagarea procesului inflamator în muşchii masticatori.

Tehnica de deschidere a abcesului zigomaticTehnica de deschidere a abcesului zigomatic::Calea de acces depunde de localizarea procesului infecţios: Calea de acces depunde de localizarea procesului infecţios:

Endobucal – in cazul cînd procesul infectios este localizat sEndobucal – in cazul cînd procesul infectios este localizat suubperiostalbperiostal

Exobucal – in cazul cînd procesul infecţios este localizat superficial sau in caz de celulităExobucal – in cazul cînd procesul infecţios este localizat superficial sau in caz de celulită

Tehnica de deschidere subperiostală a abcesului zigomaticTehnica de deschidere subperiostală a abcesului zigomatic1. Anestezia - anestezie infiltraţii locale.1. Anestezia - anestezie infiltraţii locale.2. Incizia mucoasei şi a periostului a maxilarului superior dea lungul vestibulului din regiunea premolarului 2. Incizia mucoasei şi a periostului a maxilarului superior dea lungul vestibulului din regiunea premolarului pînă la molar , cu delolarea periostului crestiei zigomaticepînă la molar , cu delolarea periostului crestiei zigomatice

3.Îndepartăm ţesuturile moi pentru a crea acces pînă la focarul purulent cu evacuarea puroiului 3.Îndepartăm ţesuturile moi pentru a crea acces pînă la focarul purulent cu evacuarea puroiului ulterior, ulterior, prelucrarea cu antiseptic.  prelucrarea cu antiseptic. 

4. Hemostaza şi aplicarea drenului.4. Hemostaza şi aplicarea drenului.

Page 21: procese infectioase perimaxilare

12. Abcesul regiunii palatine.12. Abcesul regiunii palatine.

Are ca punct de plecare dinţii ale căror rădăcini sunt orientate spre bolta Are ca punct de plecare dinţii ale căror rădăcini sunt orientate spre bolta palatină palatină - - incisivul lateral incisivul lateral (a)(a), , rădăcinile palatinale ale primilor pre-molari şi rădăcinile palatinale ale primilor pre-molari şi molarilor. Abcesele care au ca punct molarilor. Abcesele care au ca punct de de plecare incisivii laterali sunt situate în plecare incisivii laterali sunt situate în palatul ante rior, palatul ante rior, paramedian, paramedian, avînd o formă alungită (b)avînd o formă alungită (b), , cele plecate de la cele plecate de la molari sunt posterioare, au formă rotunjită, situate în şanţul palatin, putвnd molari sunt posterioare, au formă rotunjită, situate în şanţul palatin, putвnd evolua fie către linia mediană, fie către marginea gingivală.evolua fie către linia mediană, fie către marginea gingivală.

ClinicClinic: : bolnavii prezintă, într-un prim stadiu, dureri de parodontită apicală acută, bolnavii prezintă, într-un prim stadiu, dureri de parodontită apicală acută, apărвnd apoi tumefacţia care deformează bolta palatină. Durerile sunt de apărвnd apoi tumefacţia care deformează bolta palatină. Durerile sunt de obicei puternice şi se datorează decolării fibromucoasei palatine provocate de obicei puternice şi se datorează decolării fibromucoasei palatine provocate de puroiul care a străbătut osul. La examen se observă tumefacţia care puroiul care a străbătut osul. La examen se observă tumefacţia care deformează bolta palatină, cu un diametru care variază între 1 şi 2 cm, fără deformează bolta palatină, cu un diametru care variază între 1 şi 2 cm, fără să depăşească de obicei linia mediană. Fibromucoasa palatină este roşie, să depăşească de obicei linia mediană. Fibromucoasa palatină este roşie, destinsă. Tumefacţia are margini relativ bine conturate, iar la palpare destinsă. Tumefacţia are margini relativ bine conturate, iar la palpare - - care care este extrem de dureroasă este extrem de dureroasă - - se percepe fluctuenţă.se percepe fluctuenţă.

Diagnosticul diferenţialDiagnosticul diferenţial se face cu:se face cu:

-- chistul de maxilar suprainfectat, care evoluează însă lent şi nu deranjează pe chistul de maxilar suprainfectat, care evoluează însă lent şi nu deranjează pe bolnav decît dacă se infectează (radiografia arată imag inea caracteristică);bolnav decît dacă se infectează (radiografia arată imag inea caracteristică);

-- goma luetică, care, în perioada de ramolire, prezintă şi semnele caracteristice goma luetică, care, în perioada de ramolire, prezintă şi semnele caracteristice ale afecţiunii cauzale;ale afecţiunii cauzale;

- - tumori de maxilar superior cu evoluţie în boltă (adenomul şi carcinomul tumori de maxilar superior cu evoluţie în boltă (adenomul şi carcinomul adenoid adenoid chistic, care au originea în glandele salivare mici ale bolţii pa latine), care au o chistic, care au originea în glandele salivare mici ale bolţii pa latine), care au o evoluţie lentă, nu prezintă simp tomatologie acută şi sunt de regulă evoluţie lentă, nu prezintă simp tomatologie acută şi sunt de regulă nedureroase spontan şi la presiune.nedureroase spontan şi la presiune.

Page 22: procese infectioase perimaxilare

TratamentTratament::

Constă în deschiderea abcesului printr-o incizie longitu Constă în deschiderea abcesului printr-o incizie longitu dinală, paralelă cu artera palatină, cît mai aproape de linia dinală, paralelă cu artera palatină, cît mai aproape de linia mediană. Deoarece marginile plăgii fibromucoasei palatine mediană. Deoarece marginile plăgii fibromucoasei palatine sînt rigide şi nu pot fi îndepărtate suficient pentru a asigura sînt rigide şi nu pot fi îndepărtate suficient pentru a asigura evacuarea colecţiei şi drenajul, se va exciza chiar oevacuarea colecţiei şi drenajul, se va exciza chiar o mică mică porţiune de fibromucoasa (în felie de portocală) porţiune de fibromucoasa (în felie de portocală) . . Întrucît Întrucît aplicarea unei lame de dren din cauciuc nu este posibilă, se aplicarea unei lame de dren din cauciuc nu este posibilă, se va introduce pentru va introduce pentru 24 24 de ore între marginile plăgii o meşă de ore între marginile plăgii o meşă iodoformată pentru a favoriza evacu area puroiului şi, iodoformată pentru a favoriza evacu area puroiului şi, eventual, hemostaza. În abcesele palatinale cu evoluţie eventual, hemostaza. În abcesele palatinale cu evoluţie laterală către marginea gingivală, se poate face simpla laterală către marginea gingivală, se poate face simpla decolare a gingiei dinspre coletul dentar pînă în colecţia decolare a gingiei dinspre coletul dentar pînă în colecţia supurată. Drenajul vasupurată. Drenajul va fi asigurat în aceste cazuri cu o lamă fi asigurat în aceste cazuri cu o lamă de cauciuc.de cauciuc.

Page 23: procese infectioase perimaxilare

Abcesul regiunii palatineAbcesul regiunii palatine

Page 24: procese infectioase perimaxilare

13. Complicatiile supuratiilor lojilor superficial.13. Complicatiile supuratiilor lojilor superficial.

1. Tratamentul chirurgical neadecvat (incizie 1. Tratamentul chirurgical neadecvat (incizie parcimonioasă sau incorect plasată, nerealizarea unui parcimonioasă sau incorect plasată, nerealizarea unui drenaj suficient sau eficient prin lipsa de declivitate).drenaj suficient sau eficient prin lipsa de declivitate).

2. Apărarea proprie deficitară, lipsa unui tratament 2. Apărarea proprie deficitară, lipsa unui tratament medicamentos adecvat, deshidratarea.medicamentos adecvat, deshidratarea.

3. Existenţa unor corpi străini care întreţin procesul 3. Existenţa unor corpi străini care întreţin procesul supuraţiv.supuraţiv.

4. Administrarea incorectă a antibioticelor, fără 4. Administrarea incorectă a antibioticelor, fără respectarea prescripţiilor medicale, sau chiar refuzul de a respectarea prescripţiilor medicale, sau chiar refuzul de a lua antibiotice, apariţia candidozelor bucale etc.lua antibiotice, apariţia candidozelor bucale etc.

Nu este exclus ca şi bacteriile să nu fie sensibile la Nu este exclus ca şi bacteriile să nu fie sensibile la antibioticul sau antibioticele prescrise situaţie în care se antibioticul sau antibioticele prescrise situaţie în care se impune efectuarea unei antibiograme.impune efectuarea unei antibiograme.

Page 25: procese infectioase perimaxilare

14. Profilaxia abceselor şi flegmoanelor, a complicatiilor.

Se poate preveni aparitia unui abces dentar prin prevenirea infectiilor bacteriene ale cavitatii bucale. Cel mai bun mod de prevenire a infectiilor bacteriene este ingrijirea adecvata a dentitiei si a gingiilor: prevede tratamentul precoce al dinţilor afectaţi şi lichidarea altor focare perierea dintilor dimineata, seara si dupa fiecare masa. folosirea zilnica a atei dentare  consulturi stomatologice regulate evitarea fumatului

Page 26: procese infectioase perimaxilare

B i b l i o g r a f i eB i b l i o g r a f i e

1. 1. Materialele cursurilor.Materialele cursurilor.

2. 2. G. Timoşca, C. Burlibaşa “Chirugia oro-maxilo-facială” Chişinău G. Timoşca, C. Burlibaşa “Chirugia oro-maxilo-facială” Chişinău 1992.320-31992.320-33535

3. 3. Т. Робустова «Хирургическая стоматология» Москва 1996 Т. Робустова «Хирургическая стоматология» Москва 1996 стр. 147-254стр. 147-254

4. 4. А.Г.Шаргародский «Клиника, диагностика, лечение и А.Г.Шаргародский «Клиника, диагностика, лечение и профилактика воспалительных заболевании лица и шеи» профилактика воспалительных заболевании лица и шеи» стр. 7-32 М. 2002стр. 7-32 М. 2002

5. 5. Ю. И. Бернадский Основы Ч.-Л.-Х. и хирургической Ю. И. Бернадский Основы Ч.-Л.-Х. и хирургической стоматологии Витебск 1998 стр. 71-151.стоматологии Витебск 1998 стр. 71-151.

6. 6. С.Burlibaşa „Chirurgie orală şi maxilo-facială”, Bucureşti, 1999. С.Burlibaşa „Chirurgie orală şi maxilo-facială”, Bucureşti, 1999. pag. 293-300.pag. 293-300.

7. 7. T.Popovici „Teste la chirurgia orală şi maxilo-facială” Chişinău, T.Popovici „Teste la chirurgia orală şi maxilo-facială” Chişinău, 2003. Vol. II. 2003. Vol. II.


Recommended