CONŢINUTUL PROCEDURII

I.SCOPUL PROCEDURII:

Pentru realizarea în economie a unei pieţe funcţionale şi pentru integrarea acesteia în sistemul economic comunitar, România trebuie să întărească mediul de afaceri, protejând agenţii economici de bună-credinţă, de comportamentul agresiv al diverşilor infractori economici şi financiari ce folosesc mijloace şi metode de fraudare tot mai complexe şi diversificate în vederea eludării cadrului legal pentru obţinerea unor foloase ilicite.

Aceste activităţi infracţionale au ca rezultat prejudicierea gravă a intereselor acţionarilor sau asociaţilor precum şi a bugetului general consolidat, cu efecte negative asupra evoluţiei societăţii şi imaginii ţării noastre în mediile de afaceri internaţionale.

Liberalizarea pieţei a condus la apariţia unor probleme de nerentabilizare a activităţilor derulate de unele societăţi comerciale, bunurile şi mărfurile produse de acestea nefiind competitive din punct de vedere al calităţii şi preţului.

De asemenea neretehnologizarea a avut în multe cazuri ca şi consecinţă, nerentabilizarea afacerii, fapt ce a condus de cele mai multe ori la intrarea societăţilor comerciale în incapacitate de plată ca urmare a datoriilor acumulate către bugetul de stat şi către companiile de stat şi cele particulare.

Consecinţa acestor situaţii este introducerea respectivelor societăţi comerciale în procedurile de reorganizare judiciare şi ulterior în procedura de declarare a falimentului, iar intervenţia justiţiei şi a organelor de cercetare penală este necesară în multe dintre aceste cazuri pentru identificarea persoanelor care au determinat voit aceste perturbari şi pentru stabilirea vinovăţiei acestora.

Scopul prezentei proceduri este reprezentat de stabilirea unor reguli unitare în ceea ce priveşte activităţile de investigare şi cercetare desfăşurate de poliţiaactivităţile de investigare şi cercetare desfăşurate de poliţia română în domeniul română în domeniul infracţiunilor la regimul înfiinţării, înmatriculării, funcţionarii şi lichidării societăţilor comerciale. Se urmăreşte totodată Se urmăreşte totodată stabilirea responsabilităţilor privind întocmirea, aprobarea şi avizarea documentelor cu ocazia desfăşurării acestor activităţi. Are ca scop de asemenea şi specializarea ofiţerilor de investigare a fraudelor în vederea desfăşurării unor activităţi complexe de natură a contracara fenomenul infracţional în acest domeniu.

II.DOMENIUL DE APLICARE

Procedura se aplică de către lucrătorii structurilor de investigare a fraudelor care efectuează activităţi de cercetare a infracţiunilor comise cu ocaziacu ocazia înfiinţării, înmatricularii, funcţionării şi lichidării societăţilor comerciale.

2

III. REFERINŢE NORMATIVEIII. REFERINŢE NORMATIVE

Cadrul legal aplicabil în materie este reprezentat de:a) Legea nr. 31/1990 republicată, privind societăţile comerciale cu modificarile

ulterioare, b) Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, c) Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în

exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei – Titlul 5: Grupurile de interes economic

d) Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.Dispoziţiile actelor normative enumerate anterior se completează cu

dispoziţiile Codului comercial şi ale Codului civil.Totodată, poliţia de investigare a fraudelor îşi exercită prerogativele conferite

de :a) Legea nr. 364 /2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare;b) Legea nr. 218 /2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române;c) Codul Penal;d) Codul de Procedură Penalăe) Standardul SMAI – A nr. 005/2006 – Principiile şi metodologia standardizării.

Proceduri formalizate specifice. Conţinut şi formă de redactare;f) Fişa postului personalului care utilizează procedura;g)g) Regulamentul de organizare şi funcţionare.

IV. TERMINOLOGIE SPECIFICA

În vederea unei mai bune înţelegeri a problematicii în domeniul societăţilor comerciale şi a procedurii insolvenţei trebuie reluate definiţiile unor termeni specifici acestui domeniu, aşa cum sunt prevăzuţi în legea nr. 31 republicată, privind societăţile comerciale şi legea 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Societatea comercială poate fi definită ca o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate şi beneficiind de personalitate juridică, în care asociaţii înţeleg să pună în comun anumite bunuri, pentru exercitarea unor fapte de comerţ, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor rezultate.

Societăţile comerciale se vor constitui în una dintre următoarele forme:a) societate în nume colectiv;b) societate în comandită simplă;c) societate pe acţiuni;d) societate în comandită pe acţiuni;e) societate cu răspundere limitată.

Societatea în nume colectiv este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor.Societatea în comandită simplă este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi, asociaţii comanditari răspunzând numai în limita aportului lor.

3

Societatea pe acţiuni este societatea al cărei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, acţionarii răspunzând numai în limita aportului lor.Societatea în comandită pe acţiuni este societatea al cărei capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi, asociaţii comanditari răspunzând numai în limita aportului lor.Societatea cu răspundere limitată este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociaţii răspunzând numai în limita aportului lor.Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori; b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.Debitorul este persoana fizică sau persoana juridică de drept privat (care face parte din una din următoarele categorii: societăţi comerciale, societăţi cooperative, organizaţii cooperatiste, societăţi agricole, grupuri de interes economic, orice altă persoană juridică de drept privat care desfăşoară şi activităţi economice), al cărei patrimoniu este în stare de insolvenţă.Creditorul este persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul debitorului, în condiţiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului.Creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care nu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente la data deschiderii procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie.Reorganizarea judiciară este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat: a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului; b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social; c) restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Organele care aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul.

Judecatorul sindic este numit conform prevederilor art. 9 şi are atribuţii conform prevederilor art. 11 din Legea 85/2006.Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute la art. 20 din legea insolvenţei, în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare;

4

Lichidatorul este persoana fizică sau juridică, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnată să conducă activitatea debitorului şi să exercite atribuţiile prevăzute la art.25 din legea nr.85/2006, în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generală, cât şi în cea simplificată.

V.DESCRIEREA PROCEDURII

În legătură cu ilegalităţile săvârşite în acest domeniu, organele de poliţie se pot sesiza sau pot fi sesizate prin oricare din modurile prevăzute de legea procesual-penală.

Procedura insolventei se deschide prin încheierea judecatorului-sindic, urmare a cererii adresate de către debitor sau de către creditori, acesta numind totodată administratorul judiciar sau lichidatorul, ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R..

Principalele activităţi ce trebuie efectuate de către poliţiştii de investigare a fraudelor în cazul în care sunt sesizaţi cu privire la comiterea unor infracţiuni comise cu ocaziacu ocazia înfiinţării, inmatricularii, functionarii şi lichidării societăţilor comerciale sunt următoarelesunt următoarele :

1. Înregistrarea plângerii sau sesizării în evidenţele formaţiunii de poliţie. În situaţia în care organul de cercetare penală se sesizează din oficiu cu privire la comiterea unor infracţiuni de natura celor prezentate mai sus, va întocmi procesul verbal de sesizare din oficiu, conform prevederilor Codului de procedură penală. În cazul faptelor incriminate de Legea 85/2006 privind procedura insolvenţei, se va avea în vedere calitatea subiectului activ al infracţiunilor, cât şi starea de insolvenţă a persoanei juridice debitoare, stare în cadrul căreia are loc comiterea activităţilor infracţionale.

2. Verificarea competenţelor materiale şi teritoriale. În cazul în care ofiţerul constată că nu este competent a desfăşura activităţile de cercetare penala, va întocmi referat cu propunere corespunzătoare, conform art. 210 Cod Procedură Penală;

3. Înştiinţarea parchetului competent pentru atribuirea numărului unic şi pentru desemnarea procurorului care urmează să supravegheze activitatea de cercetare penală în cauză. Supravegherea actelor de cercetare şi urmărire penală efectuate de către organele de poliţie, în cazul infracţiunilor incriminate de Legea 85/2006, se va face numai de catre Parchetele Tribunalelor pe raza cărora s-au comis aceste fapte, întrucât, conform prevederilor art.148 din lege, infracţiunile prevăzute de aceasta, se judecă în primă instanţă de tribunal;

4. Întocmirea planului de cercetare în cauză şi supunerea spre avizare procurorului, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală;

5. Efectuarea de verificări, după caz, în bazele de date publice/specifice care pot fi accesate la nivelul fiecărei structuri de poliţie:

5

a) aplicaţia informatică Evidenţa persoanelor-CNABDEP în vederea stabilirii datelor de identitate ale persoanelor de cetăţenie română implicate;

b) aplicaţia informatică a Oficiului Român pentru Imigrări pentru stabilirea datelor de identitate ale persoanelor de cetăţenie străină implicate;

c) evidenţa operativă a D.C.J.S.E.O. pentru obţinerea de date de interes în legătură cu persoanele implicate;

d) evidenţele de cazier fiscal ale Ministerului Economiei şi Finanţelor;e) baza de date a Ministerului Economiei şi Finanţelor - „Contribuabili

inactivi” f) alte baze de date sau informaţii accesate prin intermediul motoarelor

de căutare pe Internet-Google, Yahoo, MSN etc.

6. Identificarea persoanelor juridice implicate în săvârşirea infracţiunilor investigate/cercetate. Se vor avea în vedere reprezentanţii legali ai acestora;

7. Solicitarea, dupa caz a istoricului sau a dosarelor juridice ale societăţilor comerciale implicate în cauză de la Oficiul Registrului Comerţului;

8. Solicitarea dosarului de insolvenţă de la secţia comercială din cadrul Tribunalului pe a cărui raza teritorială îşi are sediul social debitorul;

9. Solicitarea înscrisurilor ce pot constitui probă, în cadrul cercetării penale efectuate, de la administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar;

10. Solicitarea, după caz, a raportărilor către organele fiscale – declaraţii, balanţe lunare, bilanţ, dosarele fiscale ale societăţilor comerciale implicate în cauză de la Administraţiile Fiscale teritoriale;

11. Identificarea arhivei contabile a contribuabilului suspectat de fraudare şi ridicarea în condiţiile legii a înscrisurilor financiar contabile, în original sau fotocopie, care sunt relevante în cauză;

12. Audierea tuturor persoanelor care au cunoştinţă despre faptele şi împrejurările care au dus la săvârşirea infracţiunilor;

13. Efectuarea de verificări împreună cu Garda Financiară la agenţii economici implicaţi ;

14. Identificarea bunurilor mobile şi imobile deţinute de persoanele cercetate la Primăriile pe raza cărora işi au domiciliul sau la cele pe raza cărora se află bunurile în cauză, în vederea luării deîndată (funcţie de caz), a măsurilor asiguratorii pentru recuperarea prejudiciului în faza de urmărire penală;

6

15. Întocmirea referatului cu propunere de începere sau neîncepere a urmăririi penale şi a rezoluţiei de începere a urmăririi penale dupa caz, funcţie de aspectele rezultate pe parcursul efectuării cercetărilor, şi înaintarea cauzei către parchet în vederea confirmării soluţiei propuse;

16. Trecerea dosarului, după confirmarea începerii urmăririi penale la ofiţerul de cercetare penală (din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor), în vederea desfăşurării cercetărilor şi înaintării la parchet a cauzei, împreună cu referatul cu propunere legală conform Codului de procedură penală sau după caz, continuarea cercetărilor de către ofiţerii operativi împreună cu ofiţerul de anchetă sub directa supraveghere a procurorului.

17. În funcţie de situaţie, efectuarea demersurilor necesare în vederea dispunerii în confomitate cu prevederile legale, de percheziţii domiciliare şi informatice, ridicării de probe şi mijloace de probă, interceptări şi ascultări telefonice, comisii rogatorii internaţionale ş.a, activităţi ce se vor efectua de către ofiţerii operativi şi cei de anchetă;

19. Luarea măsurilor asiguratorii în vederea recuperării prejudiciului produs ca urmare a săvârşirii faptelor de către învinuit împreună cu procurorul care supraveghează cauza, activităţi ce pot fi efectuate atât de ofiţerii operativi cât şi de anchetă;

20. Orice alte acte procedurale care se impun în funcţie de specificul fiecărei cauze în care se efectuează cercetări;

Pe tot parcursul cercetărilor se pot realiza, după caz, activităţi specifice de supraveghere operativă prin compartimentele specializate ale D.S.O.I. (filaj, investigaţii) sau ale S.R.I., D.G.I.P.I., S.I.E., precum şi prin intermediul agenturii.

VI. RESPONSABILITĂŢI

1. Direcţia de Investigare a Fraudelor sprijină structurile sale teritoriale pe linia activităţilor de investigare a infracţiunilor comise cu ocaziacu ocazia înfiinţării, înmatriculării, funcţionării şi lichidării societăţilor comerciale..

2. Directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor şi şefii serviciilor:a) verifică respectarea procedurii şi a variantei / variantelor revizuite în cadrul

structurii subordonate;b) urmăresc revizuirea în timp a procedurii, în funcţie de schimbările

reglementărilor utilizate;c) urmăresc înregistrarea în registrele de evidenţă a lucrărilor;d) dispun repartizarea lucrărilor către personalul de execuţie;e) prezintă spre aprobare/avizare/informare conducerii ierarhice documentele

necesare soluţionării activităţilor descrise;7

f) iau măsuri pentru respectarea termenului de realizare a activităţilor specifice, precum şi de întocmire a documentaţiei aferente;

g) verifică modul de elaborare a documentelor;h) avizează/semnează documentele la ieşirea din cadrul structurii pe care o

coordonează.

3. Personalul de execuţie al structurilor de investigare a fraudelor:a) respectă procedura de lucru, în vederea îndeplinirii sarcinilor

încredinţate;b) solicită după caz informaţiile necesare, respectă protocolul/tipicul de

întocmire şi supune documentul verificărilor prealabile stabilite înainte de avizare/semnare de către şeful ierarhic;

c) are obligaţia de a nu face aprecieri subiective, arbitrare, având doar posibilitatea de a descrie aspectele constatate şi de a propune soluţii;

d) manifestă un rol activ în prevenirea şi descoperirea ilegalităţilor comise în domeniul de referinţă;

e) aplică forma iniţială precum şi varianta/variantele revizuită/revizuite de la data intrării în vigoare a acesteia/acestora.

4. Prezenta procedură nu exclude şi nu limitează obligaţia personalului implicat în aceste activităţi de a-şi însuşi şi respecta actele normative/dispoziţiile în vigoare, precum şi prevederile din Regulamentului de organizare şi funcţionare şi din Fişa postului.

VII. DISPOZIŢII FINALE

1. Procedura se difuzează de către emitent personalului care execută sau participă la activităţile respective.

2. Actuala procedură se revizuieşte în cazul în care apar modificări organizatorice sau reglementări legale cu caracter general şi intern pe baza cărora se desfăşoară activităţile care fac obiectul acestei proceduri.

3. Anexele 1 - 2 fac parte integrantă din prezenta procedură.

4. Anexele 1 şi 2 se păstrează numai la emitent.

5. Această procedură se aplică începând cu data de 27.04.2009.

VIII. ANEXE

Anexa 1 - Lista de difuzare a proceduriiAnexa 2 - Lista reviziilor

8

9