Procedura de Lucru Strunjire

SC GEVALCO IndustriaL SRLPROCEDURĂ DE LUCRU PENTRU

OPERATIA DE STRUNJIRE PLB-01-0-18112010

Ediţia 1/8.08.2011Revizia 0/8.08.2011Data emiterii: 8.09.2011Exemplar nr.1Pagina: 1/12

PROCEDURA DE LUCRU PENTRU OPERATIA STRUNJIRE

PLB-01-0-18112010

Întocmit Verificat AprobatNume şi prenume:

Gulie Ioana

Semnătura:Data:




Regimul de difuzare

Număr exemplare procedură

Difuzare

5InternăCircuit deschisControlat

0 Secret

Difuzarea

Nr. exemplare Destinatarul documentului

NumePrenume

Semnătura Data

1 Laborator1 Şef birou AQ1 Şef serviciu CTC1 Beneficiar1 Arhivă

Lista de control a reviziilor

Nr. crt.

Obiectul reviziilorElaborat/data

Verificat/data

Avizat/data Aprobat/data

1

2

3


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




1. SCOP

Procedura are drept scop stabilirea proceselor de executie, de control si indicarea mijloacelor de prelucrare a pieselor.

2. DOMENIU

Procedura se aplică la obtinerea pieselor prin strunjire.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢA

Referentialul SR EN ISO 9000 :2006 Sisteme de Management al Calitatii –Principii

fundamentale si vocabular.

Manualul calităţii, cod: MC – 01

SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calităţii. Cerinţe

SR EN ISO 9000 :2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale şi vocabular.

4. DEFINIŢII SI PRESCURTĂRI

4.1. Definitii

Strungurile-masini unelte care prelucreaza, prin aschiere, suprafetele corpurilor de

rotatie. La acestea, se mai adauga, uneori si suprafetele elicoidale, plane si chiar

poligonale.

Miscarea principala, de rotatie, este efectuata de piesa, iar miscarea secundara (de avans,

rectilinie) este efectuata de cutit;

Cutitul-una dintre cele mai simple si mat raspândite scule aschietoare de metale. Din punct de vedere constructiv, cutitul consta dintr-un cap, adica partea activa a cutitului si corpul sau tija, care serveste la fixarea cutitului in portcutitul masinii-unelte.


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




Capul cutitului are urmatoarele elemente :1) fata de degajare;2) fetele de asezare;3) taisurile;4) vârful cutitului ;Fata de degajare-suprafata cutitului pe care aluneca aschiile ; Fete de asezare-se numesc suprafetele indreptate spre obiectul care se aschiaza. Sunt doua fete de asezare : principala si secundara ;Mecanismele de transmisie- fac legatura dintre motoarele electrice si subansamblele principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme sunt grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului;Mecanismele de comanda- sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu manivele, leviere, manete;Cutia de viteze- asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare a semifabricatului, treptele de turatie, in limitele 16÷1600 rot/min;

ap-adancimea de aschiere;

f-avansul la strunjire;

kr-unghiul de atac principal.Restul definiţiilor sunt conforme cu SR EN ISO 9000:2001.

4.2. PrescurtariPC – procedură conexăIL – instrucţiune de lucru MSC – Manualul Sistemului de Management al Calităţii RMC – Reprezentantul Managementului Calităţii

5. RESPONSABILITATIDirectorul tehnic verifica documentatia tehnica de executie si dispune sefului compartimentului productie-urmarire productie emiterea comenzii de executie catre santierDirectorul productie verifica documentatia si repartizeaza comanda santierului.,raspunzând de buna organizare a procesului de productie


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




Responsabil cu controlul calitatii ( responsabil CQ )urmareste aplicarea întocmai a prezentei proceduri, a proiectelor de executie si reglementarilor tehnice în vigoare si întocmirea corecta a înregistrarilor calitatii Seful de santier primeste si verifica comanda de executie, documentatia de executie si instructiunile specifice de lucru,pe care le transmite inginerului sef santier., totodata raspunzând si de buna organizare a procesului de productie, de existenta si buna functionare a utilajelor si sculelor, de asigurarea instalatiilor de forta si iluminat Conducatorul punctului de lucru- raspunde direct si nemijlocit de cantitatea si calitatea lucrarilor realizate sub conducerea sa si de respectarea termenelor impuse- raspunde de instruirea tehnica a sefilor de echipa si a personalului muncitor de respectarea în executia lucrarilor a prevederilor documentatiei de executie, prezentei proceduri , instructiunilor de lucru, reglementarilor tehnice în vigoare- nu începe executia lucrarilor decât daca este în posesia comenzii de executie - raspunde de utilizarea numai de personal cu calificarea si pregatirea tehnica necesara realizarii lucrarilor- se îngrijeste de asigurarea mijloacelor de productie necesare desfasurarii normale a activitatii de productie precum si de utilizarea lor judicioasa- raspunde de folosirea în realizarea lucrarilor numai a materialelor care corespund cerintelor de calitate conform documentatiei de executie si numai dupa ce acestea au fost receptionate- controleaza direct calitatea executiei si semneaza documentele de certificare a calitatii lucrarilor realizate

6. DESCRIEREA ACTIVITATII

6.1. Prevederi generale

.

6.2. Tehnologia strunjirii

Strunjirea unei piese dintr-un semifabricat necesita urmatoarele operatii:- reglarea strungului pentru obtinerea regimului de lucru optim, adica stabilirea


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




turatiei n, avansului s, si adancimii de taiere t;- fixarea cutitului ales corespunzator lucrarii care se executa;- fixarea semifabricatului in strung;- strunjirea propriuzisa si controlul piesei;

Prezentarea partilor componente, a mecanismelor si a schemelor cinematice la strunguri SNA 500x100Strungurile au trei miscari: miscarea principala (de rotatie), secundara (de avans,rectilinie)si auxiliara.Miscarile se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de actionare, de transmisie, de comanda si pentru accesorii.Actionarea strungurilor moderne se face individual cu motoare electrice comandate prin butoane de la panou.Mecanismele de transimie fac legatura dintre motoarele electrice si subansamblele principale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme sunt grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului etc.Mecanismele de comanda sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu manivele, leviere, manete etc.Accesoriile cuprind instalatiile si dipozitivele auxiliare care pot fi fixe (instalatii de ungere, racier, iluminat) sau detasabile (dispozitive de fixare a pieselor sau sculelor).Toate aceste mecanisme sunt montate pe un batiu solid.Cunoasterea constructiei, functionarii si manevrarii strungurilor se poate face usor folosind schemele cinematice de ansamblu. Aceste scheme prezinta prin smne conventionale lantul cinematic ce se realizeaza intre mecanismele principale , secundare, auxiliare. Schemele cinematice se amplaseaza in contorul masinii pentru a fi interpretate mai usor. Partea mecanica a strungului SNA 500x1000 este prezentata in figura 1 si cuprinde:a) Cutia de viteze asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare a semifabricatului, treptele de turatie, in limitele 16÷1600 rot/min.Miscarea se primeste de la motorul principal de 10 kW, 1500 rot/min, motor care prin curele trapezoidale roteste axul I.Pe axul I se afla trei cuplaje electromagnetice (1,2 si 3), fiecare avand frezata, pe carcasa, dantura de roata dintata.Alimentand bobina primului cuplaj, miscarea se transmite de la axul I la axul II prin rotile


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




1-4.Alimentand bobina celui de-al doilea cuplaj miscarea se transmite inversat axului II prin rotile 2-3-7.Pentru transmiterea miscarii de la axul II la axul III se foloseste grupul balador 8-9-10-11, folosind una din cele patru perechi de roti: 4-8, 5-9, 6-10, 7-11, axul III avand, deci, patru trepte de turatie.Pentru transmiterea miscarii de la axul III la axul IV se foloseste grupul balador 12-13-14, folosind una dintre cele trei perechi de roti: 12-15, 13-16, 14-17, axul IV avand doisprezece trepte de turatie.Pentru trasmiterea miscarii de la axul IV la axul VI (arboreal principal) se foloseste grupul balador 21-22-23, ce multiplica de doua ori numarul de trepte de turatie ale axului IV, arborele principal avand, deci, 24 de trepte de turatie.Cuplajul electromagnetic 20 roteste fractionat arboreal principal, pentru a adduce orificiul de strangere a semifabricatului ( din universalul de strangere) intr-o pozitie accesibilia pentru introducerea cheii de strangere.Pe schema cinematica sunt aratate si camele spatiale C si C , care, prin rotatia lor ( imprimata de manetele de pe cutia de viteza) deplaseaza furcile grupurilor baladoare, cupland aceste grupuri corespunzator.

b) Mecanismul obtinerii avansurilor normale 1/1 si avansurilor marite 16/1. Miscarea de la axul VI la axul VII se transmite folosind grupul balador 29-30 astfel:- prin grupul de roti 17-31-30, realizand in final avansuri marite 16/1- prin rotile 29-30, realizand avansuri normale 1/1

c) Mecanismul inversarii de sens. Miscarea se transmite de la axul VII la axul VIII, folosind roata baldoare 32, astfel:- prin grupul de roti 27-33-32, axul VIII rotindu-se intr-un sens;- prin grupul de roti 28-32, axul VIII rotindu-se in sens invers.Pe carcasa cutiei de viteze exista doua manete speciale, pentru deplasarea rotii baladoare 32 (cu evitarea sensului de deplasare a cutitului strungului) si a grupului baladdor 29-30 (cu inchiderea avansului realizat: 1/1, 16/1).

d) Cutia de avansuri. Este situate sub cutia de viteze. Primeste miscarea de la axul VII prin rotile de schimb, montate pe lira, inafara carcasei strungului, miscarea primindu-se la axul XI.Setul de roti de schimb, cu care strungul vine de la fabrica producatoare, permite realizarea mai multor tipuri de filete. In functie de filetul dorit, se monteaza si rotile


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




indicate in cartea tehnica a masinii.Pentru transmiterea miscarii de la axul XI la axul XII se foloseste grupul balador 45-46, cu perechile de roti (45-47, 46-49).Pentru transmiterea miscarii de la axul XII la axul XIII se foloseste grupul balador 50-51 cu perechile de roti (47-50, 48-51).Pe axul XII se afla partea mobile 52, a cuplei cu glisare K . Partea fixa 52, a lui K , se afla pe axul XIV. Ambele parti, au frezate la exterior, dantura de roata dintata (52,52). Cand cele doua parti se cupleaza, miscarea se transmite direct de la axul XIII la axul XIV. De la axul XIV la axul XV, miscarea se transmite folosind grupurile baladoare 59-60, 61-62, 63-64, de pe axul XV, prin grupul de roti: 52-59, 53-60, 54-61, 54-62, 55-63, 56-64.Cand cuplarea prin K nu se realizeaza, miscarea se transmite de la axul XIII la axul XV prin raportul 52/58. De la axul XV la axul XIV miscarea se transmite ca in primul caz, dar invers (de jos in sus). De la axul XV la axul XVI miscarea se transmite prin rotile 65-66.Apoi, transmiterea miscarii se face prin roata baladoare 68 care are trei pozitii:• cand roata 68 este pe pozitia din stanga, prin raportul 57/68 se roteste arboreal avansurilor (axul XIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), arbore ce asigura avansurile automate ale cutitului strungului pentru strunjire (selectarea unei strunjiri automate se face cu maneta m ).• cand roata 68 este pe pozitia din mijloc, prin raportul 67/68 se roteste arborele avansurilor, dar miscarea se continua si prin raportul 68/69 rotind astfel surubul conducator (axul XXIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), care asigura avansurile automate ale cutitului strungului, pentru operatia de filetare (cand piulita spintecata se coboara pe surubul conducator, cu maneta m ).Nu putem executa, in acelasi timp, strunjirea automata si filetarea automata, datorita interblocarii mecanice ce exista intre maneta m si m ).• Cand roata 68 este pe pozitia din dreapta, prin raportul 67/68, se roteste arborele avansurilor.

e) Caruciorul mobil. Se deplaseaza pe ghidajele exterioare ale batiului. Arborele avansurilor are frezat pe toata lungimea lui un canal de pana, ce faciliteaza deplasarea rotii cu pana mobile 70, care preluand miscarea de la axul XIX, o transmite prin roata intermediara 71, carcasei cuplajului electromagnetic 72.Bobina cuplajului 72 se alimenteaza automat cand motorul de avans rapid nu este alimentat, miscarea transmitandu-se la axul XXI, care prin angrenajul melc-roata melcata 73-76 o transmite axului XXIII.Pe axul XXIII se afla cupla dubla cu gheare K (si rotile pe rulmenti 77 si 78).


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




Deplasam maneta m , incat (printr-un angrenaj de roti conice) sa deplaseze partea mobile a cuplei K in sus, cupland-o cu roata 77. Roata 77 capata miscare de rotatie, miscare pe care o transmite (prin intermediul rotilor 82, 81,83) rotii 85, care se deplaseaza pe cremaliera C (montata pe toata lungimea batiului strungului), odata cu ea deplasandu-se intreg caruciorul obil, executand avansul automat al cutitului pentru strunjirea longitudinala, in sensul dat de mecanismul inversarii de sens.Avansurile automate longitudinale sunt cuprinse in intervalul 0,028÷5 mm/rot, iar cele transversale in limitele 0,007÷1,25 mm/rot.Avansul manual al cutitului pentru strunjirea longitudinala se realizeaza cu maneta m .Deplasam in sens invers maneta m , incat partea mobile a cuplei K sa se culeze cu roata 78. Aceasta, primind miscarea de rotatie, o transmite (prin intermediul rotilor 79.80,88,87) rotii 86, rotind surubul (axul XXVI), ce deplaseaza piulita solidara cu sania transversala, executand astfel avansul automat al cutitului pentru strunjirea transversala, in sensul dat de mecansimul inversarii de sens.Avansul manual al cutitului, pentru strunjirea transversala, se realizeaza cu maneta m .Avansul rapid al cutitului se realizeaza cu motorul de 0,8 kW, 1500 rot/min, selectarea directiei de deplasare a cutitului realizandu-se cu tot maneta m (deplasare longitudinala sau transversala.Sania port-cutit (axul XXVIII) este montata pe sania transversala a strungului, putandu-se inclina cu 45˚ , in ambele sensuri, pentru executarea strunjirilor conice. Este actionata manual, cu o maneta prevazuta cu un tambur gradat (1 diviziune=0,05 m deplasare).Port-cutitul permite prinderea a 4 cutite de sectiune 20x20 mm.

f) Papusa mobila (axul XXX) serveste pentru prinderea piselor lungi in vederea prelucrarii, sau, uneori, pentru operatia de gaurire. Actionarea pinolei papusii mobile se face prin melc si dantura inclinata, practicata pe partea inferioara. Acest sitem permite realizarea unei curse mai mari pentru pinole si o actionare mai comoda a rotii de mana, din pozitia de lucru a strungului.Papusa mobila se deplaseaza longitudinal pe ghidajele interioare ale batiului.\


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




7. ANEXE

7.1. Anexa 7.1 – Lista de control a reviziilor;7.2 Anexa 7.2 – Registrul de evidenta al salariatilor.

Anexa 7.1LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Revizia Data Aprobarii Descrierea reviziei Intocmit

Revizia 0 1 2 3 4 5 6 7 8

Anexa 7.2


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




REGISTRU DE EVIDENTA A SALARIATILOR

Numarul contractuluiIndividual de munca

Numele si Prenumele Salariatului

Date de identificareale salariatului

Locul de munca

Ocupatia(functia si/sau meseria)

Salariul de baza

Data incheierii contractului individual de munca

Data inceperii activitatii

1 2 3 4 5 6 7 8

CUPRINS:


Gulie Ioana

Semnătura:Data:




1 Scop2 Domeniu3 Documente de referinta4 Definitii si prescurtari5 Responsabilitati6 Descrierea activitatii7 Anexe


Gulie Ioana

Semnătura:Data:

Date post:	30-Dec-2014
Category:	Documents
Upload:	silviu-ciobotaru
View:	306 times
Download:	16 times

Procedura de Lucru Strunjire

Documents