Metodă interactivă şi moment de efort cognitiv-reflexiv

Definire Problematizarea Metodă didactică ce constă din punerea în faţa elevului

a unor dificultăţi create în mod deliberat, în depăşirea cărora, prin efort propriu, elevul învaţă ceva nou. (C. Moise în Cucoş 2005, 159)

Aplicarea problematizării şi spiritul problematizant presupune crearea şi formularea de probleme sau situaţii problemă, pe care elevii le analizeză şi le rezolvă, prin propriile lor eforturi, avansând astfel în procesul învăţării, al cunoaşterii şi al formării. (Ionescu 2003, 216) Metodă euristică

Metodă didactică sau strategie didactică ce are în centru crearea de situaţii-problemă şi rezolvarea acestora prin aport sporit de cunoştinţe. (Cerghit 2006, 156)

Situaţia problemăFolosirea metodei problematizării este condiţionată de

fixarea unei “situaţii problemă” caracterizată prin tensiune între ceea ce este universul cognitiv stabil şi situaţia avută în vedere.

O situaţie problemă desemnează o situaţie contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi: experienţa anterioară (cognitiv-emoţională) şi elementul de noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se confruntă subiectul. (Cucos 2002, 296)

Situaţia-problemă desemnează o situaţie contradictorie, conflictuală, ce rezultă din trăirea simultană a două realităţi (deopotrivă cognitive şi motivaţionale) incompatibile între ele, experienţa anterioară şi şi elementul de noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul. (Cerghit 2006, 156)

Tipuri de situaţie problemăSituaţiile problemă apar:Când există dezacord între vechile cunoştinţe şi

cerinţele impuse de rezolvarea unei noi situaţii.Când trebuie efectuată o alegere dintr-un lanţ sau

sistem de cunoştinţe, chiar incomplete, numai pe cele necesare în rezolvare, urmând să fie completate cele absente.

Când există contradicţii între modul de rezolvare posibil din punct de vedere teoretic şi aplicarea paractică a acestuia.

Când există nevoia de a sesiza o dinamică acolo unde avem o schemă aparent staică.

Aplicarea în condiţii noi cunoştinţe anterior asimilate.(T.V. Kudreavţev 1981, apud Cucoş 2005, 159)

Generarea de contexte problematizanteSituaţiile problemă pot lua naştere dacă:- Se produce o tensiune intre achiziţiile

anterioare şi obiectul care ne surprinde.- Există dorinţa de a cunoaşte sau explica

obiectul care ne suprinde.- Există condiţii cognitive-emotiv-motivaţionale

de rezolvare.- Se produce un climat favorabil creativităţii şi

rezolvării de probleme.

Cum introducem elevii în rezolvarea productivă de probleme?

După Gottfried Bruhardel există trei modalităţi:- Se dă elevilor un material conflictual şi li se

pretinde să sesizeze şi să enunţe problema care rezultă de aici.

- Profesorul enunţă problema, iar elevii sunt determinaţi să găsească materialul necesar rezolvării ei.

- Se cere elevilor să recunoască existenţa unei probleme implicate într-un material care aparent pare lipsit de o formulare problematică.

(Cerghit 2006, 162)

Paşii învăţării prin problematizareFormularea problemei- confruntarea cu problema - perceperea şi conştientizarea problemei- primii indici orientativi pentru rezolvare problemeiStudierea aprofundată- înţelegerea problemei - restructurarea datelor sale.Căutarea soluţiilor posibile la problema pusă:- Analiza condiţiilor sarcinii problematice- Selectarea şi actualizarea unor achiziţii- Formularea ipotezelor de soluţionare a sarcinii

problematice- Verificarea ipotezelor emiseDescoperirea unor adevăruri, corelaţii, reguli, legităţi.Obţinerea rezultaului final.Validarea soluţiei(Ionescu 2003, 217)

Etape în rezolvarea unei situaţii-problemă după P. Goguelin 19721. Definirea punctului de plecare şi a scopului urmărit.2. Punerea problemei prin cunoaşterea profundă a

situaţiei de plecare şi selectarea informaţiei.3. Organizarea informaţiei.4. Transformarea informaţiei pe calea raţionamentului,

inducţiei şi deducţiei, a intuiţiei şi a analogiei în vederea identificării soluţiilor posibile.

5. Luarea deciziei, opţiunea pentru soluţia cea mai bună.

6. Verificarea soluţiei alese şi a rezultatelor.(Cerghit 2006, 161)

Situaţii problemă la Cultură civicăLibertate individuală şi domnia legii.Educaţia şi modelele de succes din show biz

Situaţii problemă în studiul logiciiStabiliţi legile silogisticii pornind de la

relaţiile dintre termenul subiect şi termenul predicat.

“Gândesc deci exist!” poate fi înţeleasă ca o implicaţie logică.

Cum puteţi preda propoziţiile categorice pornind de la relaţia dintre termeni?

Prin ce se caracterizează problematizarea în Logică?

Situaţii problemă în filosofieFormulaţi sub forma unei situaţii problemă

soluţia kantiană a cunoaşterii.Este “minus cunoaşterea” o modalitate de

cunoaştere?Sistemele filosofice sunt dezvoltări ale unor

situaţii problemă.Liberul arbitru sau soluţia la o situaţie

problemă.Problematizarea ca stabilire a limitelor de

aplicabilitate sau ca limită a legitimării.

Prin ce se caracterizează problematizarea în Filosofie?

Relaţii ale problematizării cu alte metodeProblematizare şi dialogProblematizare şi dezbatereProblematizare şi maeutică socraticăProblematizare şi învăţarea prin descoperireProblematizarea şi