1

GRUP ŞCOLAR “AL.VLAHUŢĂ” ŞENDRICENI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE

NIVELUL III

Profil: TehnicSpecializarea: Mecanic-auto

ÎNDRUMĂTOR: CANDIDAT: Ing. Ceucă Romică Budeanu Ilie

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;

2016

2

CUPRINS CONCLUZIE ................................................................................................................... ....... .... 3CAPITOLUL 1 Destinaţia şi condiţiile impuse sistemului dedirecţie .................................................................. 3

Capitolul 2 .......................................................................................................................................4  

Noţiuni asupra virajului .................................................................................................. …......... 4 

Noţiuni generale ..................................................................................................................……......4

Unghiurile de înclinare ale pivoţilor şi roţilor de direcţie ....................................................................4

Unghiul de înclinare longitudinală a pivotului –β-……….................................................................5

Unghiul deînclinare transversală(laterală)a pivotuluiδ .............................................................…. 5

Unghiul de convergenţă sau de închidere a roţilor - ρ..................................................................…..6

CAPITOLUL3 .................................................................................................................................. 7

Tipuri constructive de sisteme de direcţie ......................................................................................... 7

 Clasificarea sistemelor de direcţie ......................................................................................................7

Părţile componente ale sistemului de direcţie ......................................................................................8

 Mecanismul de acţionare a direcţiei ....................................................................................................9

Mecanism de acţionare cu melc globoidal şi rolă.................................................................................9

Mecanism de acţionare cu pinion şi ector…………………………................................................10

Mecanism de actionare cu şurub, piuliţă şi sector dinţat (cu bile recirculante) .................................10 

Transmisia direcţiei .............................................................................................................................11

Sanatate şi securitatea muncii ...............................................................................................................12

3

CONCLUZIE

Apariţia primelor automobile este strâns legată de descoperirea perfecţionarea maşinii cu abur şi a motorului cu ardere internă. Primele automobile au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi erau echipate cu motor cu abur, care apoi va fi înlocuit cu motorul cu ardere internă.

Devenit unul dintre principalele mijloace de transport, datorită avantajelor sale evidente (viteză marede deplasare, manevrabilitate uşoară, posibilitate directă de transport a mărfurilor de la locul producerii la locul de utilizare), automobilul impune în mod continuu ridicarea performanţelor de economicitate, durabilitate si fiabilitate.

  Automobilul este un vehicul rutier, carosat şi suspendat elastic pe cel puţin trei roţi, care sedeplasează prin mijloace de propulsie proprii, în diferite condiţii de teren şi care este destinattransportului direct sau prin tractare a unor încărcături ce pot fi bunuri, persoane sau valori.

Transporturile reprezintă “sistemul circulator” al societăţii umane, având implicaţii profunde în domeniul producţiei materiale şi a schimbului

Transportul reprezintă mişcarea de la un loc la altul a persoanelor, bunurilor, semnalelor sau informaţiilor (din lat. trans – peste şi portare – a purta sau a căra).

Transporturile sunt un domeniu al activităţii economico-sociale prin intermediul căruia se realizează deplasarea în spaţiu a oamenilor şi bunurilor, în scopul satisfacerii necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii.

Activitate de transport reprezintă ansamblul acţiunilor prin care se organizează şi se realizează deplasarea în spaţiu a călătorilor şi mărfurilor.

Sistemul de transport reprezintă ansamblul mijloacelor de transport, instalaţiilor şi construcţiilor aferente care acţionează independent sau coordonat în scopul satisfacerii cerinţelor de deplasare în spaţiu a oamenilor şi bunuriloo.

4

Ansamblul mijloacelor de transport, instalaţiilor şi construcţiilor aferente care acţionează independent sau coordonat în scopul satisfacerii cerinţelor de deplasare în spaţiu a oamenilor şi bunurilor;.

Transporturile contribuie şi influenţează decisiv atât dezvoltarea complexului social-economic naţional, cât şi sistemul relaţiilor economice şi sociale cu alte state.

Deşi nu produc bunuri materiale, transporturile adaugă valoare mărfii, contribuind la formarea venitului naţional (locul IV în cadrul economiei naţionale).

Transporturile asigură circa 4,8 % din produsul intern brut şi 5% din locurile de muncă.

Transporturile de călători realizează apropierea dintre oameni şi comunităţi, contribuind la satisfacerea intereselor de familie, culturale, artistice, sportive etc.

Scopul lucrării de faţă este de a expune principiile de bază, construcţia şi funcţionareasistemelor de direcţie.Pentru înţelegerea acestor principii s-au evitat pe cât posibil desenele selecţionate, preferându-se desenele în perspectivă, mult mai sugestive.

Lucrarea este utilă atât ca material didactic cât şi pentru conducătorii auto profesionişti, fiindîntocmita conform programei analitice şcolare, de pregătire în această meserie.

5

CAPITOLUL 1

Destinaţia şi condiţiile impuse sistemului dedirecţie

Sistemul de direcţie serveşte la modificarea direcţiei de deplasare a automobilului. Schimbareadirecţiei de mers se obţine prin schimbarea planului (bracarea) roţilor de direcţie în raport cu planullongitudinal al automobilului.Sistemul de direcţie are un rol hotărâtor asupra stabilităţii vehiculului în mers, comodităţiiconducerii, uzurii pneurilor siguranţei circulaţiei, mai ales în condiţiile creşterii continue a parculuide autovehicule şi a vitezei lor de deplasare.Condiţii impuse:•să permită stabilizarea mişcării rectilinii, (roţile de direcţie să aibă tendinţa de a reveni în poziţia mersului în linie dreaptă, după efectuarea virajului)•efortul necesar pentru manevrarea direcţiei să fie cât mai redus•randamentul să fie cât mai ridicat•şocurile provenite din neregularităţile căii să nu fie transmise la volan•să permită întreţinerea şi reglarea uşoară•să aibă o construcţie simplă, să nu producă blocări şi să prezinte o durabilitate cât mai mare.

Capitolul2 Noţiuni asupra virajului

2.1 Noţiuni generale

Virajul automobilului este corect, adică roţile

rulează fără alunecare, atunci când toate roţiledescriu cercuri concentrice în centrulinstantaneu de viraj «O». În cazul unuiautomo

6

bile cu două punţi, acest centru segăseşte la intersecţia dintre prelungirea axeiroţilor din spate şi a axelor de rotaţie alecelor două roţi de direcţie. Deci, în viraj,roţile de direcţie nu mai sunt paralele, ciînclinate cu unghiuri diferite:Yi- unghiul de bracare al roţii interioarevirajuluiYe - unghiul de bracare al roţii exterioarevirajuluiYii>

Y eCapacitatea de virare a unui automobileste determinată de raza minima de virajRmin (adică distanţa de la centrul de

viraj pană la centrul suprafeţei de contact alanvelopei roţii exterioare, corespunzător unghiului maxim de bracare) dată derelaţia:Rmin =L / sin Ye max, unde L esteampatamen

tul automobilului.2.2 Unghiurile de înclinare ale pivoţilor şi roţilor de direcţie

Pentru a asigura o bună ţinută de drum automobilului, pivoţi fuzetelor şi roţile de direcţie nu se montează în poziţieverticală ci sub anumite unghiuri de înclinare, care

permitstabilizarea roţilor de direcţie şi uşurează manevrareaautomobilului.La pivoţii fuzetelor se deosebesc două unghiuri: unghiulde înclinare longitudinalä (de fugä) şi

unghiul de înclinaretransversală, iar la roţile de direcţie se deosebesc unghiul4

2.2 Unghiurile de înclinare ale pivoţilor şi roţilor de direcţie

Pentru a asigura o bună ţinută de drum automobilului, pivoţi fuzetelor şi roţile de direcţie nu se montează în poziţieverticală ci sub anumite unghiuri de înclinare, care permitstabilizarea roţilor de direcţie şi uşurează manevrareaautomobilului.

7

La pivoţii fuzetelor se deosebesc două unghiuri: unghiulde înclinare longitudinalä (de fugä) şi unghiul de înclinaretransversală, iar la

roţile de direcţie se deosebesc unghiul de cădere (carosaj) şi unghiul de convergenţă.

2.2.1 Unghiul de înclinare longitudinală a pivotului – -β

reprezintă înclinarea longitudinală a pivotului şi se obţine prin înclinarea pivotului astfel

încât prelungirea axei sale să întâlnească calea de rulare într-un punct A, situat înaintea punctului B decontact al roţii.Acest unghi ajută la redresarea roţilor pentru mersulrectiliniu, mărind stabilitatea automobilului, dar îngreuneazămanevrarea automobilului.În timpul virajului, forţa centrifugă Fc, aplicată

încentrul de masă al automobilului, provoacă apariţiareacţiunilor Y1 şi Y2, care acţionează în centrul

suprafeţeide contact a pneului. Deoarece pivotul este înclinat cuunghiul β, reacţiunea Y1 dă naştere unui momentstabilizator:M s=Y1•a’=Y1•r 1•sinβ

Acest moment caută să readucă roata în poziţiecorespunzătoare mersului în linie dreaptă şi se numeştemoment stabilizator.Momentul stabilizator creşte cu creşterea

elasticităţii pneurilor (scăderea presiunii din interiorul lor) şi de aceea laun automobil cu pneuri elastice unghiul β se micşorează, iar în unele cazuri se pot adopta chiar valori

negative.Efectul stabilizator al unghiului β depinde de vitezγ dedeplasare a automobilului.Mărimea unghiului β depinde de tipul şi marcaautomobilului, putând lua

valori de 3...9°, la automobilelecu puntea rigidă şi 1...3°30’ la automobile cu suspensiaindependentă a roţilor.

8

2.2.2 Unghiul de înclinare transversală (laterală) a pivotului –δ

Dă naştere unui moment stabilizator care actionează asupra roţilor bracate, uşurează bracarea roţilor şi contribuie la revenirea lor în poziţie neutră.La bracare, datorită unghiului

de înclinare transversală roţile tind să se deplaseze în jos, dar deoarece această deplasare este împiedicată de calea de rulare va rezulta o ridicare a pivotului, a punţii din faţă şi a caroseriei (cadrului). Sub acţiunea greutăţii preluate de puntea din faţă, roţile tindsă revină la poziţia corespunzătoare mersului în linie dreaptă, dând naştere

unui moment destabilizare. Rezultă, deci, că la bracarea roţilor de direcţie trebuie învins momentul de stabilizaredatorat unghiului δ, fiind necesară o creştere a efortului de

manevrare a volanului.

 Figură 1

Momentul de stabilizare depinde de greutatea care revine roţilor de direcţie şi de aceea se mainumeşte moment de stabilizare a greutăţii.Efectul unghiului de înclinare

transversală se manifestă independent de viteza de deplasare aautomobilului.Valoarea unghiului δ este cuprinsă între 4 şi 10°.2.2.3 Unghiul de cădere (carosaj) - α- reprezintă

înclinarea roţii faţă de planul vertical. Acest unghicontribuie la stabilizarea direcţiei, împiedicând tendinţa roţilor de a oscila datorită joculuirulmenţilor.Prin înclinarea roţii cu unghiul α, greutatea ce revine asupra ei Gr se va descompune în douăcomponente : G’r şi H, care va împinge rulmenţii spre centru, făcând să dispară jocul lor şi să sereducă solicitările piuliţei fuzetei.Valorile unghiului α

se aleg între 0 şi 1°. Mai rar, se adoptă şi valori negative pană la -30’(firma Mercedes).La automobilele cu punţi rigide, unghiul de cădere variază la trecerea roţilor peste denivelărilecăii de rulare, iar la unele automobile cu punţi articulate, unghiul de

9

cădere variază cu sarcina.În timpul exploatării, datorită uzurii bucşelor fuzetei, unghiul α se micşorează determinânduzura pronunţată a pneurilor din cauza tendinţei

de rulare divergentă a roţilor.

2.2.4 Unghiul de convergenţă sau de închidere a roţilor - –ρ

 Se obţine prin înclinarea roţii în plan orizontal, faţă de planullongitudinal al automobilului.În practică convergenţa roţilor se exprimă prin diferenţa: A - B =C, unde A şi B reprezintă distanţele între anvelopele celor două roţi,masurate în faţă şi în spatele

roţilor, la nivelul fuzetelor (sau la celindicat în cartea tehnică).Convergenţa roţilor anulează tendinţa de rulare divergentă aroţilor dată de

unghiul de carosaj α

Convergenţa se alege astfel încât în condiţii normale dedeplasare roţile să aibă tendinţa să ruleze paralel. Dacăconvergenţa

este prea mare, se produce o uzura

excesivă a pneurilor în acelaşi timp cresc rezistenţele la înaintare aleautovehiculului, crescând consumul de combustibil.Tendinţa de

rulare divergenţă a roţilor se explică prin

deformarea pneurilor în contact cu calea de

rulare. În acest caz ele autendinţa de a rula ca

două trunchiuri de con cu vârfurile în O1 şiO2.Prin

10

închiderea roţilor sprefaţă vârfurile trunchiurilor de con se deplasează în punctele O’1şi O’2 , anulând tendinţa de rularedivergentă.În cazul când roţile din faţă sunt şiroţi motoare, unghiul ρ poate fi negativ,numindu-se în acest caz unghi dedivergenţă.Valorile practice ale convergenţ

eisunt cuprinse între 0 şi 5 mm laautoturisme, ajungând până la 9 -10 mm pentru autocamioane şi autobuze

11

 CAPITOLUL 3

3.1 Clasificarea sistemelor de direcţie Tipuri constructive de sisteme de direcţie

1. După locul de dispunere a mecanismului de acţionare a direcţiei:- sisteme de direcţie pe dreapta.- sisteme de direcţie pe stanga.Volanul este montat în partea opusă părţii pe care se circulă în ţara respectivă, astfel asigurându-seconducătorului

o vizibilitate mai bună a automobilelor care vin din faţă.

12

2. După locul unde sunt plasate roţile de direcţie:- cu roţi de direcţie Ia puntea din faţă- la puntea din spate- la ambele punţi3. După tipul mecanismului de acţionare sistemele de direcţie se clasifică în funcţie de:- raportul de transmitere care poate fi constant sau variabil- tipul angrenajului: mecanisme cu melc, cu şurub, cu manivelă şi cu roţi dinţate tipul comenzii: mecanică, mecanică cu servomecanism (hidraulic, pneumatic sau electric) sauhidraulică4. După particularităţile transmisiei direcţiei, clasificarea se face în funcţie de:-poziţia trapezului de direcţie în raport cu puntea din faţă, care poate fi anterior sau posterior -construcţia trapezului de direcţie, care poate fi cu bară transversală de direcţie dintr-o bucată saucompusă din mai multe părţi

3.2 Părţile componente ale sistemului de direcţie

11În cazul unui automobil cu punte rigidă, pentru a schimbadirecţia automobilului, conducătorul va acţiona asupra volanului1. De la volan, mişcarea se transmite, prin

intermediul arboreluivolanului 2, la melcul 3, care angrenează cu sectorul dinţat 4. Pearborele sectorului dinţat se află levierul de direcţie (comandă) 5,care este în legătură cu bara longitudinală de direcţie 6.Prin rotirea sectorului dinţat, deci şi a levierului de direcţie, bara longitudinală de direcţie va avea o mişcare axială într-un senssau altul, în funcţie de sensul de rotaţie al sectorului dinţat.

Baralongitudinală dedirecţie estearticulată cu un capăt de levierul de direcţie 5, iar cucelălalt, de braţul 11 al fuzetei. Braţul fuzetei estelegat rigid de fuzeta 9, din partea stangă aautomobilului, care se roteşte în jurul pivotului 10.Prin deplasarea axială a bare

i longitudinale dedirecţie, braţul fuzetei va roti fuzeta şi o data cu ea şiroata din stanga. Legatura care există între fuzeta 9 şifuzeta 13, prin intermediul levierelor 8 şi 14 şi baratransversală de direcţie 7, va produce rotirea

13

fuzetei13.Patrulaterul format din osia 12, levierelefuzetelor 8 şi 14 şi bara transversală de direcţie 7, senumeşte trapezul direcţiei. Sistemul de direcţie prezentat are patrulaterul direcţiei situat în spatele punţii din faţă.În funcţie de destinaţia lor, elementele componente ale sistemului de direcţie se împart în douăgrupe:•mecanismul de acţionare sau comandă a direcţiei care serveşte la transmiterea mişcării de la volanla levierul de direcţie.•transmisia direcţiei cu ajutorul careia mişcarea este transmisă de la levierul de direcţie la fuzetele roţilor.

3.2 .1 Mecanismul de acţ ionare a d i recţ ie i

Mecanismul de acţionare trebuie sa îndeplinească urmatoarele condiţii:-să fie reversibil pentru a permite revenirea roţilor de direcţie în poziţia corespunzătoaremersului în linie dreaptă după încetarea efortului aplicat volanului;-să aibă un randament ridicat. Este indicat să aibă un randament mai mare la transmitereamişcării de la volan la levierul de direcţie şi un randament mai mic de la levier la volan pentru caşocurile provocate roţilor de neregularităţile căii să fie absorbite în mare măsură în mecanism şi săse transmită cât mai atenuante la volan;-să asigure caracterul şi valorile necesare ale raportului de transmitere;-să aibă un număr minim de puncte de reglare, cu posibilitatea obligatorie de reglare a joculuidintre elementul conducător şi condus al mecanismului;Ca element conducător se utilizează: melcul cilindric, melcul globoidal, şurubul sau roatadinţată, iar ca element condus: sectorul dinţat, sectorul elicoidal, rola, manivela, piuliţa saucremaliera.

3.2.1.1 Mecanism de acţionare cu melc globoidal şi rolă

14

11compus dintr-o rolă simplă, dublă sau triplă (în funcţie de efortul ce trebuie transmis) şi un melcgloboidal. Între melc şi rolă există o frecare de rostogolire ce permite obţinerea unui randamentridicat.

Figură 1

Melcul globoidal 4 este montat la capătul axului volanului 3 şi se sprijină în caseta 8 prinintermediul a doi rulmenţi 9 şi 12. Rola 6 este montată pe bolţul 5 între braţele furcii 14, prinintermediul a doi rulmenţi. Furca 14 este executată dintr-o bucată cu axul 7 al levierului de direcţie23, fixat cu piuliţa 24. Axul levierului de direcţie este montat în caseta de direcţie având un capăt de sprijinit pe rulmentul 19. Garnitura de etanşare 22 şi simeringul 15 împiedică intrarea impurităţilor în interiorul casetei.Capacul 10 fixat cu şuruburi acţionează asupra bucşei 11 ce conţine inelul exterior alrulmentului 9. Garniturile de reglaj 2, de sub capac, servesc la reglarea jocului axial al

15

melcului. Încapacul lateral al casetei 20 se găseşte şurubul 18, care este legat de axul levierului de direcţie.Reglarea jocului angrenajului dintre melcul globoidal şi rolă, care sunt montate excentric se face prin şurubul de reglare 18 (protejat de piuliţa 17), care deplasează axial rola împreună cu axul 7.Fixarea piuliţei după reglare se face cu ştiftul 16.Buşonul 21 serveşte pentru introducerea lubrifiantului în casetă. Cuplajul elastic din cauciuc 1face legătura între partea inferioară a axului volanului 3 şi partea centrală (axul volanului estedivizat în trei parţi). Garnitura 13 asigură etanşarea axului volanului la intrarea în casetă.

3.2.1.2 Mecanism de acţionare cu pinion şi sector

11dinţat cremalieră este utilizat des la autoturisme, deoarece asigură rapoarte de transmitere mari(bracări mari ale roţilor la rotiri mici ale volanului)

Autoturismul Dacia 1300 este prevăzut cu unastfel de mecanism de direcţie.

3.2.1.3 Mecanism de actionare cu şurub,piuliţă şi sector dinţat (cu bilerecirculante)

16

11La acest mecanism, pentru a obţine un randamentridicat, frecarea de alunecare dintre şurub şi piuliţă afost înlocuită cu frecarea prin rostogolire, prinintermediul bilelor.

Arborele volanului 5, prevăzut la partea inferioară cu o porţiune filetată 1, se sprijină încaseta 9, prin rulmenţii cu role tronconice 4.Filetele piuliţei 3 şi al arborelui volanului au profil semicircular, pentru circulaţia bilelor. Prinsuprapunerea canalelor piuliţei şi ale şurubului, se formează un canal elicoidal, care, împreună cutubul de ghidaj 2, se umple

cu bile, asigurându-se circulaţia neîntreruptă a acestora.Piuliţa este prevăzută la exterior cu o cremalieră 6, care angrenează cu sectorul dinţat 7, solidar cu arborele

levierului 8.Acest mecanism se foloseşte la autocamione grele.

3.2.2 Transmisia direcţiei

Construcţia transmisiei direcţiei este determinatăde tipul constructiv al p

17

unţii din faţă şi de loculunde sunt amplasate roţile de direcţie.În general este formată dintr-un ansamblu de pârghii şi bare care fac legătura cinematică întrelevierul de direcţie (comandă) şi fuzetele roţilor dedirecţie. Pârghiile şi barele mecanismului decomandă a direcţiei sunt montate între ele prinarticulaţii sferice, care permit rotirea acestora atâtîn plan orizontal cât şi în plan vertical. Pentrueliminarea jocurilor care apar între suprafeţele decontact dintre bolţurile sferice 1 şi pastilelesemisferice 2 şi 3 datorită uzurii acestora, precumşi pentru amortizarea şocurilor transmise de laroţile de direcţie, articulaţiile se prevăd cu arcurile4 montate într-o parte sau deasupra pastilelor.Figură 2Articulaţiile sferice se vor unge periodic, fiind prevăzute în acest scop cu gresoare. În u

18

ltimavreme, pentru simplificarea întreţinerii, se folosescdin ce în ce mai mult articulaţii capsulate, care au aplicat pe partea sferică a bolţului şi pe pastile unstrat de material plastic, impregnat cu bisulfură de molibden pentru reducerea frecarilor.Scheme constructive de articulaţii sferice (capete de bară)

În cazul punţii rigide bara transversală este executată dintr-o singură bucată, iar trapezuldirecţiei este un trapez posterior.

11 În cazul punţilor articulate bara transversală este formată din două sau mai multe părţi, pentru a permite separat fiecărei roţi oscilaţii pe verticală

CAPITOLUL 4

Sanatate şi securitatea muncii

19

 Normele de protecţie a muncii specifice activităţii de transporturi şi reparaţii auto au drept scopîmbunătăţirea continuă a condiţiilor de lucru, prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor  pofesionale, prin aplicarea de procedee tehnice moderne şi prin folosirea celor mai noi metode deorganizare a muncii.Pentru a se elimina pericolul de accidentare la locul de muncă este necesar să se respecteurmătoarele :−îmbrăcămintea de lucru sa fie încheiată şi bine strânsă pe corp ;−cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi din lemn de esenţă tare, vor fi bine fixate şi vor aveadimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă;−este interzisă folosirea uneltelor de mână improvizate sau deteriorate;−lucrările de lăcătuşerie ce se execută în medii explozive vor fi executate numai cu scule dinmateriale neferoase (cupru şi aliajele sale);−în cazul maşinilor cu acţionare electrică sau pneumatică se vor folosi dispozitive sigure pentrufixarea sculei;−lămpile pentru iluminatul local vor fi alimentate numai de la surse cu tensiuni de 24 V;−maşinile — unelte şi carcasele metalice ale utilajelor electrice de acţionare vor fi protejate prin legare la pământ;−maşinile — unelte şi instalaţiile din ateliere vor fi în bună stare de funcţionare şi vor fi prevăzutecu dispozitive de pornire — oprire;−se interzice executarea de lucrări pe maşinile — unelte cu mecanisme sau scule defecte, precum şide către persoane neautorizate;−zonele periculoase ale maşinilor — unelte vor fi prevăzute cu paravane sau ecrane de protecţie;− piesele care se prelucrează sau care se repară vor fi bine fixate în dispozitivele de prindere;−pietrele abrazive vor fi încercate înainte de folosire şi vor fi îngrădite cu apărători din tablă, prevăzute cu ecrane transparente;−la lucrările care necesită ridicarea automobilului este obligatorie instalarea (după ridicare) a unor capre şi suporturi, care să împiedice căderea accidentală a automobilului sau a unor subansambluriale acestuia;−demontarea şi deplasarea ansamblurilor grele ale autovehiculului trebuie să se facă folosinddispozitive şi instalaţii speciale. Se interzice folosirea frânghiilor, răngilor, etc;−spaţiile de lucru în care se efectuează lucrări cu motorul în funcţiune, vor fi bine ventilate şi prevăzute cu captatoare a gazelor de ardere;−înaintea demontării, toate subansamblurile vor fi golite de lubrifianţi combustibil, care secolectează în rezervoare amplasate în conformitate cu normele P.S.I.;−la sudarea electrică întreaga instalaţie va fi legată la pămant printr-un întrerupător de protecţie, pentru prevenirea pericolului de electrocutare; -la sudarea oxiacetilenică se vor folosi furtunurispeciale, legate prin bride, pentru asigurarea unei bune etanşeităţi şi pentru prevenireaaprinderii şi exploziei . Scăpările de gaze se vor controla cu spumă de săpun;−se va evita contactul buteliei de oxigen cu grăsimile (animale, minerale, vegetale), deoareceacestea în contact cu oxigenul se aprind producând explozie;evitarea accidentelor provocate de circulaţia autovehiculelor în interiorul firmei, prin:1.reglementarea circulaţiei folosindu-se semnalizarea prevăzută în normele

20

legale;2.viteza de circulaţie va fi: max 10 km/ h pe drumuri şi max 5 km / h în interiorulhalelor;−se interzice conducerea autovehiculelor de către persoane care nu posedă permis deconducere adecvat categoriei automobilului condus, indiferent de funcţia ocupată sau de meseriaavută .− pardoseala va fi din material nealunecos, care să nu producă scântei prin lovire ;−încăperea va fi iluminată iar instalaţia electrică de iluminat va fi de tip antiexploziv ;−incendiile produse de combustibili lubrefianţi se sting cu mijloacelede stingere a incendiilor din dotare (stingătoare cu florex şi bioxid de carbon, nisip, pământmarunţit, pături, prelate);−apa din reţeaua de hidranţi şi spumă chimică se vor folosi la stingere numai după scoatereainstalaţiilor electrice de sub tensiune.

Bibliografie

21

1. Fratila Gh. s.a.

Autovehicole rutiere

BUCURESTI E.D.P. 2008

2. HUZUM N. . RANTZ G.

MASINI UTILAJE SI INSTALATII DIN INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

BUCURESTI E.D.P. 1979

3. PRECUPETU P. s.a.

DESEN TEHNIC INDUSTRIAL

BUCURESTI , EDITURA TEHNICA 1982.

http://en.wikipedia.org

http://portal.edu.ro/materiale_ael/index.php?locale=ro_RO.utf-8

http://www.autoshop101.com/

http://www.educauto.org/