UTILIZARE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN MEDII NORMALE - UMFVBT Cod: IPSSM 08 IPSSM – PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN MEDII NORMALE Ediţia: 1 Revizia: 0 Pagina: 1 din 40 SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE Piața Eftimie Murgu nr. 2, 30041, Timișoara, jud. Timiș Tel: +40 256/204400; +40 256/204250; Fax: +40 256/490626 Email: sipp_ssm@umft.ro www.umft.ro INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN MEDII NORMALE ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „VICTOR BABEȘ” TIMIȘOARA Cod: IPSSM 08 Funcția, Nume și prenume Data Semnătura Elaborat: Specialist Securitate și Sănătate în Muncă, Florin Dinu 01.09.2021 Completat/modificat/republicat - - Vizat Oficiul juridic Consilier Juridic, Cristian Ioan Hinț 01.09.2021 Vizat Comisia permanentă a Senatului pentru revizuirea regulamemntelor și a Cartei universitare Președintă, Prof. univ. dr. Mirela Danina Muntean 27.09.2021 Aprobat Prof. univ. dr. Octavian Marius Crețu, Rector (Consiliul de Administrație) 21.09.2021 Aprobat Prof. univ. dr. Marius Craina, Președintele Senatului (Senatul Universitar) 29.09.2021 Data intrarii în vigoare 01.10.2021 Data retragerii
Transcript
UTILIZARE ENERGIE ELECTRICĂ ÎN MEDII NORMALE - UMFVBT
Cod: IPSSM 08
IPSSM – PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ÎN MEDII NORMALE
Ediţia: 1 Revizia: 0
Pagina: 1 din 40
SERVICIUL INTERN DE PREVENIRE ȘI PROTECȚIE
Piața Eftimie Murgu nr. 2, 30041, Timișoara, jud. Timiș
3.5. Măsuri tehnice şi organizatorice de protecţie a muncii la executarea lucrărilor în instalațiile electrice de utilizare aflate în exploatare, fără scoaterea acestora de sub tensiune.
Art. 55. Executarea lucrărilor fără scoaterea de sub tensiune a instalațiilor electrice din exploatare este
admisă în situatia în care:
a) zona de lucru este situată la distanță față de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor electrice;
b) zona de lucru este situată în instalațiile electrice la care s-a întrerupt tensiunea şi s-au realizat
separările vizibile, dar care nu sunt legate la pământ şi în scurtcircuit, iar instalația trebuie
considerată sub tensiune;
c) lucrarea este organizată să se execute direct asupra instalației electrice sub tensiune.
Art. 56. În timpul executării lucrărilor la distanță față de părțile aflate sub tensiune ale instalațiilor
electrice, este interzisă demontarea îngrădirilor permanente sau depăşirea acestora cu o parte a corpului
sau cu materiale ori unelte.
Art 60. Pentru executarea lucrărilor în instalațiile electrice de joasă tensiune sau părți din acestea, separate electric dar nelegate la pământ şi în scurtcircuit, trebuie să se realizeze în succesiune următoarele măsuri tehnice:
a) identificarea instalației şi a locului în care urmează a se lucra; b) verificarea vizuală a integrității legării la pământ a carcaselor aparatajelor, a stâlpilor şi suporților
metalici şi de beton, după caz; c) separarea vizibilă în cazul în care blocarea directă în poziția deschis nu se poate realiza; d) verificarea lipsei tensiunii, după caz, la elementele metalice ale instalațiilor (de exemplu: stâlpi
metalici, stelaje metalice ale tablourilor de distribuție, uşi ale cutiilor de distribuție, ale firidelor de branşament);
e) descărcarea de sarcina capacitivă a instalației la care urmează a se lucra; f) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere; g) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică; h) utilizarea dispozitivelor şi sculelor electroizolante.
Art. 57. Pentru executarea lucrărilor sub tensiune în contact, trebuie să se realizeze următoarele măsuri
tehnice:
a) identificarea instalației şi a locului în care urmează a se lucra; b) delimitarea materială a zonei de lucru, după caz, şi montarea indicatoarelor de interzicere; c) luarea măsurilor pentru evitarea accidentelor de natură neelectrică; d) asigurarea de către şeful de lucrare şi de către fiecare membru al formației de lucru, că în spate şi
pe lateral nu sunt în apropiere părți aflate sub tensiune neîngrădite sau neprotejate, astfel încât să existe suficient spațiu, care să permita efectuarea mişcărilor necesare la lucrare în condiții de securitate;
e) utilizarea căştii şi a vizierei de protecţie, mănuşilor electroizolante, încălțămintei sau covorului electroizolant, după caz, inclusiv a sculelor electroizolante, a plăcilor, a foliilor, pălăriilor, degetarelor şi tecilor electroizolante.
Art. 58. Lucrările care se execută direct asupra părților aflate sub tensiune ale instalațiilor eletrice prin
metoda ,,în contact", trebuie să aibă la bază, ca formă organizatorică, instrucțiunile tehnice interne de
securitate a muncii ITI - SM, atribuțiile de serviciu AS, obligațiile de serviciu OS sau propria răspundere
PR.
3.6. Măsuri de securitate a muncii la servirea operativă a instalațiilor electrice, controlul şi
executarea manevrelor în acestea.
Art.59. La servirea operativă a instalațiilor electrice de utilizare, trebuie aplicate şi respectate măsurile de
securitate a muncii, cuprinse în subcapitolul 4.14. din IPSSM 6/2021 – pentru lucrări la instalații electrice.
3.7. Măsuri de securitate a muncii la executarea lucrărilor în cazul incidentelor (deranjamentelor)
la instalațiile electrice de utilizare.
Art.60. (1) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor (deranjamentelor) în instalațiile electrice de utilizare de joasă tensiune din gestiunea utilizatorului care are organizată activitatea cu personal de servire operativă sau cu personal de intreținere – reparații, lucrările trebuie să se execute în baza atribuțiilor de serviciu AS, autorizațiilor de lucru AL, instrucțiunilor tehnice interne de securitate a muncii ITI - SM, dispozițiilor verbale DV sau obligațiilor de serviciu OS, după caz. (2) Lucrările pentru prevenirea şi remedierea urmărilor incidentelor sau evenimentelor în instalațiile electrice de utilizare din gestiunea persoanelor juridice sau fizice care nu au angajați electricieni se execută cu personal delegat (electricieni autorizați - prestatori de servicii), în baza măsurii organizatorice pe proprie raspundere" PR. Art. 61. La executarea lucrărilor de prevenire şi remediere a urmărilor incidentelor sau evenimentelor trebuie respectate măsurile tehnice specifice lucrării, conform prevederilor prezentelor IPSSM. Art. 62. (1) Se interzice executarea lucrărilor la coronamentele liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, prin urcarea directă pe stâlpi, fără scoaterea liniei de sub tensiune. (2) Lucrările la coronamentele liniilor electrice aeriene amplasate pe stâlpii mentionați la alineatul precedent, fără scoaterea liniei de sub tensiune, trebuie să se execute din coşul autotelescopului, de pe autoscară, de pe autoutilajul cu braț articulat sau de pe scară. În cazul folosirii scării se vor respecta cerințele de securitatea muncii pentru lucru la înălțime și ținând cont de prevederile subcapitolului 3.6. din Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice (NSSM vol.65/2002). (3) Orice lucrare deasupra conductoarelor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, trebuie executate din coşul autotelescopului, de pe autoscară sau din coşul autoutilajului cu braț articulat luându-se măsuri împotriva atingerilor directe. (4) La executarea lucrărilor, sub tensiune, la coronamentul stâlpilor liniilor electrice aeriene de joasă tensiune cu console, trebuie verificată lipsa tensiunii pe consolă, cu detectorul de tensiune, cu lampa de neon sau cu un aparat de măsurare. La constatarea prezentei tensiunii pe consolă, trebuie să se scoată linia de sub tensiune şi să se remedieze defecțiunea care a cauzat punerea sub tensiune a consolei, cu luarea tuturor măsurilor de securitate a muncii specifice lucrării respective, conform prezentelor IPSSM.
3.8. Măsuri de securitate a muncii la executarea lucrărilor la înalțime, specifice instalațiilor
electrice de utilizare.
Art. 63. (1) Organizarea, executarea lucrărilor la înălțime şi salvarea potențialilor accidentați prin cădere de la înălțime trebuie să respecte prevederile, cerințele și măsurile pentru lucru la înalțime, prevederile 3.6. din Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice (NSSM vol.65/2002) şi instrucțiunile privind acordarea primului ajutor; (2) La utilizarea pentru urcare/coborâre până la înălțimea necesară a unei scări simple sau extensibile, sprijinite de la sol, executantul trebuie să asigure mai întâi scara împotriva răsturnarii sau alunecării şi să urce/coboare după ce în prealabil a ancorat suportul de ancorare flexibil, de un punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă, conform instrucțiunilor de utilizare a scării. (3) În lipsa unui punct rezistent mecanic, situat deasupra locului de muncă, executantul se va urca până la înălțimea necesară folosind metoda ,,celor trei puncte" (sprijin altrnativ pe treptele scării a ambelor picioare şi cu o mână sau cu ambele mâini şi un picior), iar în timpul executării lucrării, scara trebuie să fie ținută de cel puțin încă o persoană: (4) La executarea lucrărilor de pe scara dublă, executantul trebuie să o asigure, înainte de a se urca pe aceasta, împotriva deschiderii accidentale şi nu trebuie să se deplaseze de la un loc de muncă la altul sau dintr-o poziție în alta în cadrul aceluiaşi loc de muncă, din poziția ,,stând pe scară" 4. MIJLOACE DE PRODUCȚIE
Art. 64. Mijloacele de producție specifice instalațiilor de utilizare a energiei electrice în medii normale fiind comune cu cele specifice instalațiilor de transport şi distribuție a energiei electrice, prevederile capitolului
4 din Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice (NSSM vol.65/2002) precum și cele prevăzute la cap. 5 din IPSSM 06 /2021, sunt obligatorii și trebuie să se aplice şi în activitatea de utilizare a energiei electrice în medii normale potrivit prezentei IPSSM.
5. CONDIȚII TEHNICE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ MEDIUL DE MUNCĂ DIN
PUNCT DE VEDERE AL SECURITĂȚII MUNCII DIN ETAPA DE PROIECTARE, CONSTRUCȚII-
MONTAJ ŞI PE PARCURSUL EXPLOATĂRII
5.1. Condițiile tehnice din proiectare.
Art. 65. Instalațiile de utilizare şi mijloacele tehnice de protecţie aferente acestora trebuie concepute,
executate şi verificate după construire/montare, respectiv înaintea punerii în funcțiune, după fiecare
reparație, ori de câte ori se consideră necesar şi apoi periodic, conform anexei 2 la prezenta IPSSM.
Art. 66. Construcțiile metalice nu trebuie să fie folosite drept nul de lucru pentru alimentarea
receptoarelor de energie electrică.
Art. 67. (1) Instalațiile de utilizare a energiei electrice şi componentele acestora trebuie proiectate astfel
încât să asigure în timpul exploatării protecția personalului împotriva atingerilor accidentale directe şi
împotriva atingerilor indirecte.
(2) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii directe, proiectanții sau orice electrician autorizat care
proiectează o instalație electrică definitivă sau provizorie trebuie să adopte una sau mai multe din
următoarele soluții:
a) acoperirea cu materiale electroizolante a părților active (izolarea de lucru) aferente instalațiilor şi echipamentelor electrice;
b) închideri în carcase sau acoperiri. cu învelişuri exterioare (protecție prin carcasare); c) îngrădiri fixe și/sau îngădiri mobile; d) protecția prin amplasare (asigurarea unor distanțe minime de protecție); e) scoaterea de sub tensiune a instalației sau a echipamentului electric la care urmează a se
efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune; f) legări la pământ şi în scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale (de exemplu prin
scurtcircuitoare, eclatoare, descărcătoare etc.); g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante; h) alimentarea la tensiune redusă de protecție; i) egalizarea potențialelor şi izolarea față de pământ a platformei de lucru.
(3) Pentru realizarea protecţiei împotriva atingerii indirecte, proiectantul sau orice electrician autorizat
care proiectează o instalație electrică definitivă sau provizorie trebuie să adopte una sau mai multe din
următoarele soluții:
a) alimentarea la tensiune redusă; b) legarea la pământ; c) legarea la nul; d) dirijarea distributței potențialelor; e) egalizarea potențialelor; f) izolarea suplimentară de protecție aplicată echipamentului electric (aparataj, utilaj, sculă etc.); g) izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului); h) protecția prin separare; i) protecția automată împotriva tensiunilor de defect (PATD); j) protecția automată împotriva curenților de defect (PACD); k) folosirea mijloacelor de protecție electroizolante; I) controlul permanent al rezistenței de izolație.
(4) Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două măsuri de protecţie:
măsura de protecție principală care să asigure protecția în orice condiții;
măsura de protecţie suplimentară, care să asigure protecția în cazul deteriorării protecţiei
principale. Cele două măsuri de protecție trebuie să fie astfel alese încât să se anuleze una pe cealaltă. În locurile
puțin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficientă aplicarea numai a
unei singure măsuri, considerată principală.
(5) Pentru îndeplinirea condiției prevăzute la alineatul (4) de mai sus trebuie aplicată cel puțin una din
următoarele măsuri de protecție suplimentare:
a) egalizarea potențialelor; b) izolarea amplasamentelor; c) legarea la o instalație de legare la pământ locală; d) folosirea unor dispozitive automate de protecție împotriva curenților periculoși sau a tensiunilor de atingere periculoase.
(6) Carcasele echipamentelor tehnice electrice trebuie să fie astfel concepute încât să împiedice
atingerea părților aflate normal sub tensiune (să îndeplinească cel puțin gradul normal de protecție IP -
2X ).
Art. 68. Proiectantul unei instalații electrice care alimentează un echipament/utilaj de clasa I de protecţie,
trebuie să stabilească elementele de protecție, astfel încât acestea să asigure deconectarea la apariția
tensiunii periculoase pe masele acestora (protecția împotriva electrocutării prin atingere indirectă este
asigurată prin legare la nul sau la pământ).
Art. 69. Proiectantul instalației de protecţie prin legare la nul trebuie să prevadă masură suplimentară de
protecție conform standardelor în vigoare.
Art. 70. Pe conductoarele de protecţie este interzis a se intercala siguranțe, întrerupatoare sau oricare alt
element care poată să întrerupă circuitul. De asemenea, este interzis a se monta astfel de elemente pe
conductoarele de nul folosite în comun drept nul de lucru şi de protecție.
Art. 71. (1) Proiectele pentru executarea şi extinderea sau reparația capitală a instalațiilor electrice
trebuie să conțină măsuri de securitate a muncii pentru executția propriu-zisă a lucrărilor, exploatarea şi
întreținerea - repararea instalațiilor. De asemenea, proiectele trebuie să conțină măsuri de securitate a
muncii specifice pentru operații de racordare, punere în funcțiune şi probe ale instalațiilor respective.
(2) Proiectele echipamentelor sau instalațiilor electrice de utilizare trebuie realizate astfel încât să fie
prevenite electrocutările, incendiile şi exploziile.
(3) Instalațiile electrice interioare de joasă tensiune trebuie să respecte distanțele de izolare în aer şi
distanțele de protecție corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare şi să fie prevăzute cu
indicatoare de interzicere a accesului la elementele sub tensiune.
(4) Pentru noile procese tehnologice şi echipamente tehnice trebuie să se elaboreze, de către proiectant,
instructțuni de securitate a muncii specifice.
(5) În proiecte se vor prevedea, pentru fiecare instalație electrică de utilizare în parte, dotările şi
amenajările în vederea desfăşurării sigure a activităţii de exploatare şi întreținere - reparații, pentru
asigurarea cerințelor de securitate a muncii. Proiectele instalațiilor trebuie să prevadă borne sau locuri
speciale pentru legarea scurtcircuitoarelor necesare realizării zonelor de lucru.
Art. 72.(1) Liniile electrice aeriene de joasă tensiune trebuie să respecte gabaritele prevăzute în
reglementările tehnice în vigoare şi să fie prevăzute pe toți stâlpii cu indicatoare de interzicere a
accesului la elementele sub tensiune sau a atingerii stâlpilor ori a conductoarelor căzute la pământ.
(2) Rețelele electrice de joasă tensiune cu conductoare izotate torsadate trebuie să fie astfel realizate,
încât să permită montarea scurtcircuitoarelor mobile şi delimitarea zonei de lucru.
(3) Rețelele izolate față de pământ trebuie să fie dotate cu un dispozitiv pentru supravegherea
permanentă a izolației şi care să semnalizeze sau să deconecteze la punere la pământ.
Art. 73. Echipamentele fixe clasa I de protecție trebuie să fie prevăzute cu două borne de masă:
una amplasată în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică;
ţine seama și de cerințele prevăzute în: Legea nr. 319/2006, HG nr. 1146/2006, HG nr. 1091/2006, HG
nr. 300/2006, HG nr. 409/2016 şi de normativele tehnice în vigoare precum și recomandările standardelor
armonizate aplicabile la nivel național și internațional, după caz;
(2) Pentru menținerea nivelului de securitate a echipamentelor tehnice electrice, a instalațiilor electrice de
utilizare şi a componentelor acestora, unitatea de exploatare trebuie:
a) să întocmească şi să respecte instrucțiunile proprii privind măsurile de securitate a muncii la exploatarea acestora;
b) să întocmeasca şi să respecte fişele tehnologice privind întreținerea şi repararea instalațiilor electrice;
c) să țină evidența instalațiilor şi a componentelor acestora referitoare la verificările din punct de vedere al securității muncii la care trebuie supuse şi periodicitățile de verificare. Verificările minime trebuie să corespundă cel puțin cele indicate în anexa 2 la prezenta IPSSM, completate cu alte verificări prevăzute în normativele tehnice, în proiecte, considerate ca fiind necesare;
d) să mențină pe durata exploatării instalațiilor şi echipamentelor nivelul de securitate conceput din proiectare;
e) instalațiile electrice temporare sau definitive trebuie să respecte cerințele și măsurile de securitate a muncii, fiind interzise orice fel de improvizații.
Art. 84. (1) Obligațiile persoanei juridice care achiziționează sau utilizează echipamente tehnice electrice
clasa I de protecție sunt următoarele:
a) să asigure posibilitatea executării legăturilor de protecţie necesare creării unui curent de defect, în
cazul unui defect prin punerea unei faze la masă şi apariția unei tensiuni periculoase pe masele
echipamentului tehnic electric, curent de defect care să producă deconectarea echipamentului
tehnic electric sau sectorului defect prin protecția maximală a circuitului sau prin alte protecții
corespunzătoare. Posibilitatea executăii legăturilor de protecție trebuie să se asigure astfel:
în cazul unui echipament tehnic electric fix, acesta trebuie să fie prevăzut cu două borne de masă:
- una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrică, pentru racordarea conductorului de protecție din cablul de alimentare a echipamentului tehnic electric;
- a doua bornă, pe carcasa echipamentului tehnic electric în exterior, pentru racordarea vizibilă la centura de legare la pământ sau la altă instalație de protecție;
în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie să fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişă cu contact de protecție sau echipamentul să fie prevăzut cu posibilitatea racordării unui cablu flexibil de alimentare. Cablul de alimentare trebuie să conțină un conductor de protecţie prin care să se lege masele echipamentului la contactele de protecţie ale fişei;
b) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate
normal sub tensiune.
(2) Persoanele juridice sau fizice care proiectează, produc sau livrează un echipament tehnic electric
clasa II de protecție trebuie să-i asigure din fabricație o izolație suplimentară (dublă sau întărită) și o
protecție împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(3) Obligațiile persoanei juridice sau fizice care proiectează, produce sau livrează un echipament tehnic
electric clasa III de protecție sunt următoarele:
a) să asigure alimentarea echipamentului tehnic electric la o tensiune foarte joasă;
b) echipamentul tehnic electric să nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasă;
c) echipamentul tehnic electric să aibă asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate
normal sub tensiune.
Art. 85. La punerea în funcțiune a instalațiilor de utilizare trebuie:
a) să fie recepționată documentația de execuție adusă în concordanță cu eventualele modificări și
b) să fie recepționate instalațiile de utilizare, verificând concordanța cu documentația de execuție;
c) să fie recepționate buletinele și rapoartele de încercări și probe ale căror concluzii confirmă
îndeplinirea condițiilor de punere sub tensiune.
Art. 86. În exploatare trebuie să se efectueze verificările periodice ale echipamentelor tehnice electrice
aflate în gestiune la termenele prevăzute în cărțile tehnice ale echipamentelor și/sau în anexa 2 la
prezenta IPSSM.
Art. 87. Modificările sau extinderile instalațiilor electrice de utilizare trebuie efectuate de către un
electrician autorizat profesional și din punctul de vedere al securității muncii.
Art. 88.
(1) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa I de protecție trebuie:
a) să fie asigurate legăturile de protecție necesare pentru realizarea protecției împotriva
electrocutării prin atingere indirectă;
b) să fie asigurată deconectarea automată a echipamentului tehnic electric sau sectorului defect;
c) să fie asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.
(2) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa II de protecție trebuie:
a) să fie asigurată izolația suplimentară a echipamentului tehnic electric respectiv utilizatorul sau
executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este deteriorată sau eliminată;
b) să fie asigurată protecția împotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune iar
utilizatorul sau executantul, după caz, să verifice că aceasta nu este înlăturată sau deteriorată.
(3) La utilizarea unor echipamente tehnice electrice clasa III de protecție trebuie:
a) să alimenteze echipamentul tehnic electric Ia tensiunea foarte joasă pentru care a fost proiectat;
b) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că echipamentul tehnic electric este astfel
construit încât nu permite aparția unei tensiuni mai mari în circuitul de tensiune foarte joasă. Dacă
se utilizează un transformator coborâtor, pentru producerea tensiunii foarte joase, acesta trebuie
să fie un transformator de separare (de siguranță);
c) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că izolația circuitului de foarte joasă tensiune
este astfel realizată încât să nu fie posibilă ca o tensiune mai mare din alte circuite să ajungă în
circuitul de tensiune foarte joasă;
d) utilizatorul sau executantul, după caz, să se asigure că protecția împotriva atingerii directe a
pieselor aflate normal sub tensiune nu este înlaturată sau deteriorată.
Art.89. Semnalarea proprietarului/gestionarului instalației imediat după constatare, a oricăror nereguli asupra instalației electrice care nu corespunde cerințelor de securitate a muncii (privind anumite stări de funcționare necorespuzătoare, lipsa elementelor de protecție și securitate a muncii), este în obligația oricărei persoane care exploatează, întreține sau repară aceste instalații, indiferent dacă este personal propriu al unității/subunității sau personal delegat. Proprietarul/gestionarul instalației trebuie să verifice, să controleze și să ia imediat măsuri de remediere. 5.4. Condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile și mijloacele de protecție împotriva pericolului de electrocutare la utilizarea energiei electrice.
Măsuri principale
5.4.1. Protecția prin legare la nul.
Art. 90.(1) Protecția prin legare la nul este permisă numai în cazul rețelelor de joasă tensiune, cu neutrul
legat la pământ.
(2) Măsurile suplimentare de protecție care se pot aplica la utilizarea legării la nul ca protecție principală
tensiune redusă (transformatoare de separare, grupuri motor-generator etc.).
Măsuri suplimentare de protecţie
5.4.5. Protecția prin legare la pământ.
Art. 124. Echipamentele tehnice electrice la care este utilizată legarea la nul ca protecție principală și la care se folosește legarea la pământ ca protecție suplimentară, trebuie să fie racordate la instalația de legare la pământ la care este racordată și bara de nul a tabloului din care este alimentat echipamentul tehnic electric.
5.4.6. Protecția automată la curenți de defect (PACD) (curenți diferențiali reziduali).
Art. 125. Protecția automată la curenți de defect trebuie folosită numai ca măsura suplimentară la
instalațiile la care este folosită ca protecție principală legarea la nul de protecție sau legarea la pământ.
Art. 126. (1) Dispozitivele de protecție automată trebuie să fie prevazute cu un sistem de verificare a
funcționării lor prin simularea acționării punerii la pământ, prin acționarea unui buton, pârghie sau
dispozitiv special prin care se simulează un curent de defect.
(2) Deținătorii instalațiilor de utilizare prevăzute cu dispozitive de protecție automate la curenții de defect
trebuie să stabilească în scris periodicitatea de verificare a funcționării acesteia și persoana responsabilă
pentru această verificare.
Art. 127. Se poate utiliza câte un dispozitiv PACD pentru fiecare receptor în parte sau un singur
dispozitiv PACD pentru o grupă de receptoare electrice. Prin dispozitivul PACD sau orificiul
transformatorului de curent al dispozitivului trebuie să treacă toate conductoarele de lucru care
alimentează respectivul receptor sau grup de receptoare, iar toate conductoarele de protecție trebuie să
ocolească dispozitivul PACD.
Art. 128. Dispozitivele pentru protecția automată la curenți de defect, utilizate drept protecție
suplimentară, trebuie să acționeze la un curent de defect de maximum 30 mA.
Art. 129. Dispozitivele de protecție la curenți de defect trebuie să acționeze în maximum 0,2 secunde de
la apariția defectului.
5.4.7. Protecția automată la tensiuni de defect (PATD).
Art.130. Protecția automată la tensiuni de defect trebuie folosită ca alternativă la protecția automată la curenți de defect, drept măsură suplimentară la legarea la nul sau la pământ utilizată ca protecție principală. Art.131. Dispozitivele de protecție automată la tensiuni de defect trebuie să acționeze la o tensiune de defect de maximum 50 V și să producă deconectarea sectorului defect în maximum 0,2 secunde.
5.4.8. Egalizarea potențialelor.
Art.132. Egalizarea potențialelor se realizează prin legarea elementului la care trebuie obținută protecția împotriva electrocutării prin atingere indirectă cu alte elemente conductoare cu care omul poate veni în contact, astfel încât să se reducă diferența dintre potențialele la care poate fi supus omul. Art.133. Legăturile pentru egalizarea potențialelor, se realizează fie prin conductoare special prevăzute în acest scop (de exemplu: aplicarea protecției la echipamentele portabile), fie prin diferite conductoare existente în zona respectivă (de exemplu: conducte cu diferite destinații, șine de cale ferată).
5.4.9 Izolarea amplasamentelor.
Art.134. Izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat electroizolant între om și pământ, respectiv părțile conductoare care sunt în contact direct sau indirect cu pământul și care se află în zona de manipulare a omului.
Art.135. Stratul electroizolant intercalat trebuie să prezinte o rezistență de izolație suficient de mare pentru a asigura protecția necesară. Art.136. Materialul stratului electroizolant trebuie să îndeplinească condițiile generale de rezistență la solicitări ale mediului în care se folosește.
5.5. Măsuri de securitate a muncii la executarea lucrărilor în instalații electrice de utilizare
(Tablouri de alimentare).
Art. 137. Lucrările la tablourile de comandă se vor executa de către electrician autorizat, în cazul micilor defecte, precum și în rețeaua de semnalizare, în raport cu calificarea și instruirea acumulată. Lucrările noi și de reparații capitale, se vor executa pe baza uneia din următoarele formele organizatorice prevăzute în prezenta instrucțiune la Art. 46. Art. 138. Lucrările pe circuitele de comandă, semnalizare și măsurat, se execută după ce s-a întrerupt tensiunea sau s-a îngrădit cu paravane și s-au montat plăcuțe avertizoare la locurile unde nu se lucrează, precum și plăcuțe indicatoare pentru locul de muncă. Art. 139. Toate tablourile electrice vor fi inscripționate prin etichetarea circuitelor, butoanelor de
comandă, întrerupătoarelor etc., în vederea evitării erorilor în efectuarea diferitelor manevre.
Art. 140. Se interzice lăsarea deschisă a tablourilor electrice, chiar și pentru o perioadă scurtă. Se vor
ține permanent curate, fără a se depune în interior sau deasupra acestora, diferite materiale.
Art. 141. În fața tablourilor electrice automate de pornire sau a altor locuri unde există pericol de
electrocutare, la efectuarea manevrelor sau intervențiilor, se vor plasa covoare din cauciuc sau platforme
electroizolante.
Art. 142. Se interzice lucrul fără echipamente de protecție, precum și cu brațele descoperite, spre a evita
contactul direct cu pielea, al diferitelor piese sau elemente aflate sub tensiune.
Art. 143. Pentru verificarea și identificarea circuitelor de comandă și semnalizare, se vor folosi
indicatoare de joasă tensiune, sau lampă de control.
Art. 144. Tablourile electrice de comandă și distribuție, precum și panourile de comandă, vor fi legate la
centura de împământare, iar ușile tablourilor care au montate aparate de măsura și control sau alte
legături electrice, vor fi legate de tablou, prin intermediul unor legaturi flexibile.
Art. 145. Pentru identificarea rapidă a circuitelor electrice și a utilajelor pe care le acționează, precum și
pentru evitarea erorilor de manevră, în fiecare tablou se va afișa o schemă monofilară.
Art. 146. Se interzice spălarea, atât în interior, cât și în exterior, a tablourilor, cu apă sau cu lichide
inflamabile.
Art. 147. Toți electricienii trebuie să cunoască bine modul corect de acordare a primului ajutor în caz de
electrocutare.
6. DISPOZIȚII FINALE :
Art. 148 (1) Întrucât la elaborarea prezentei IPSSM nu există acte de reglementare (specifice de
securitate și sănătate în muncă) pentru utilizarea, exploatarea și mentenanța instalațiilor electrice,
elaborate de Ministerul Muncii, sursa principală care a stat la baza întocmirii prezentei IPSSM o
reprezintă Ordinul MMSS nr.463/2001 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii la
utilizarea energiei electrice în medii normale.
(2) În scopul asigurării completării reglementărilor interne pe linie de securitate și sănătate în muncă, la
nivelul UMFVBT, complementar prevederilor prezentei IPSSM 08 din 2021 pentru utilizarea energiei
electrice în medii normale, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara se
aprobă (cu valabilitate de uz intern) menținerea aplicării și utilizării ca cerințe minime de securitate și
** Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice în medii normale (NSSM vol.111/2001), aprobate prin Ordinul MMSS nr. 463/2001.
* Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (NSSM vol.65/2002), aprobate prin Ordinul MMPS nr.275/2002
(3) Prezentele instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă, reprezintă cerințe minime esențiale
pentru activitățile desfășurate în instalațiile electrice aflate în gestiunea și exploatarea UMFVBT, nu sunt
limitative, ele putând fi completate, modificate și actualizate cu alte dispoziții și reglementări interne, la
nivel de UMFVBT sau urmare unor altor norme tehnice, acte legislative emise de catre ANRE, Ministerul
Muncii sau alte instituții abilitate.
7. ANEXE
Anexa 1 – Ghid terminologie și abrevieri;
Anexa 2 – Recomandări orientative privind verificările minime obligatorii la punerea în funcțiune, după
reparații sau modificări și verificările periodice;
Anexa 3 – Recomandări privind “Lista orientativă a categoriilor de lucrări ce se pot executa în
instalațiile electrice fără autorizație de lucru ( în baza AS, ITI-SM, DV, OS )”;
Anexa 4 – Model orientativ “Raport de încercări”;
Anexa 5 – Model schemă Instalaţii electrice de utilizare şi partea din acestea la care se aplică
prevederile IPSSM 08/2021;
Anexa 6 – Model “Convenție de lucrări”;
Anexa 7 – Evidenţa instalaţiilor, echipamentelor de muncă electrice, a sistemelor de protecţie
împotriva electrocutării şi echipamentelor şi mijloacelor de protecţie (model orientativ).
Avizat Avizat: Întocmit: Prof. Filip Fiat Ing. Gruia Grecu Ing. Florin Dinu Director General Administrativ Director Tehnic Specialist SSM Serviciul Intern Prevenire și Protecție
- 2021 -
ANEXA 1 GHID DE TERMINOLOGIE ȘI ABREVIERI
Terminologie:
1. Activitatea de servire operativă este ansamblul operaţiilor, respectiv manevrele şi lucrările pe care le execută conform atribuţiilor, în timpul serviciului, personalul de servire operativă.
2. Admitent este persoana desemnată de emitent, pentru executarea separării electrice a instalaţiei la care urmează a se lucra şi scoaterea acesteia de sub tensiune, după caz, inclusiv predarea către şeful de lucrare.
3. Atribuţia de serviciu (A.S.) este sarcina de muncă pe care trebuie să o execute personalul de servire operativă a instalaţiilor electrice, în conformitate cu lista lucrărilor aprobate de către conducătorul unităţii (subunităţii) de exploatare.
4. Autorizaţia de lucru (A.L.) este documentul scris, întocmit pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice din exploatare.
5. Autoadmiterea este acţiunea prin care un şef de lucrare execută operaţiile pe care le executa un admitent în vederea realizării lucrărilor de către propria formaţie.
6. Coordonatorul de lucrări este persoana împuternicită de conducătorul unităţii (subunităţii), prin nominalizare în convenţia sau programul de lucrări, pentru a răspunde de pregătirea şi coordonarea executării lucrărilor.
7. Deranjament = incident este un eveniment neprevăzut, survenit în timpul exploatării instalaţiilor electrice, caracterizat prin defectarea sau/şi deteriorarea unei/unor echipamente sau părţi din reţeaua electrică, aceasta perturbând funcţionarea ei normală.
8. Dispoziţia verbală (D.V.) este dispoziţia dată direct, prin viu grai, de către emitent, pentru executarea unei (unor) lucrări.
9. Distanţa de vecinătate (Limita admisă) este distanţa limită până la care se pot apropia, fără pericol, persoanele, utilajele, materialele sau uneltele pentru manevrare ori asigurarea zonei de lucru în instalaţii electrice aflate sub tensiune sau în timpul executării lucrărilor în aceste zone.
10. Echipament de clasa I de protecţie - echipamentele la care protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă este asigurată prin deconectarea acestuia în caz de defect. Pentru a se asigura deconectarea la echipamentul de clasă I trebuie realizate legături de protecţie (legare la nul şi/sau la pământ).
11. Echipament de clasa II de protecţie - echipamentele care sunt realizate cu izolaţie suplimentară, care să prevină apariţia unor tensiuni de atingere periculoase pe masele echipamentelor.
12. Echipamentul de clasa III de protecţie - echipamentele care sunt alimentate cu o tensiune foarte joasă, iar ele însele nu produc o tensiune mai mare.
13. Echipament de clasa 0 (zero) de protecţie - echipamentele care nu sunt prevăzute din construcţie cu nici o posibilitate de a se asigura protecţia împotriva pericolului de electrocutare.
14. Echipament tehnic electric – mașinile, utilajele, aparatura, dispozitivele, uneltele și alte mijloace asemănătoare care utilizeaza energia electrică
15. Emitentul este persoana împuternicită în scris de către conducătorul unităţii, care dispune executarea unor lucrări în instalaţiile electrice din exploatare pe baza uneia din formele organizatorice (A.L.; ITI-SM; A.S.; D.V. sau P.V.).
16. Executantul de lucrări sau de manevră este persoana componentă a unei formaţii de lucru sau manevră, subordonată din punctul de vedere al sănătății și securității muncii şefului de lucrare sau responsabilului de manevre.
17. Echipamentul individual de protecţie (EIP) este orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
18. Echipamentul de muncă (EM) este orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă.
19. Fişa tehnologică este documentaţia complexă, care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia inclusiv măsurile specifice de sănătate și securitate în muncă pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.
20. Identificatorul este electricianul, având cel puţin grupa a IV-a de autorizare, care execută localizarea, identificarea şi secţionarea (tăierea) cablului defect, aflat într-un flux de cel puţin două cabluri în exploatare.
21. Instalaţia electrică de joasă tensiune este instalaţia de curent alternativ sau de curent continuu la
care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, se află în următoarele limite: a) cel mult 250 V faţă de pământ, în cazul reţelelor legate la pământ; b) cel mult 1000 V între părţile active, în cazul reţelelor izolate faţă de pământ.
22. Instalaţia electrică de înaltă tensiune este instalaţia la care tensiunea de lucru a părţilor active, în regim normal de funcţionare, este mai mare decât valorile instalației electrice de joasă tensiune.
23. Instalaţia electrică în exploatare este instalaţia care a fost pusă sub tensiune cel puţin o singură dată şi care poate fi repusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie, prin legarea cordoanelor la liniile electrice aeriene, prin montarea unor porţiuni de bare sau prin legarea conductoarelor la aparataj.
24. Instalaţia electrică de utilizare - este ansamblu unitar de aparate, conductoare, instrumente și accesoriile lor (relee, dispozitive de comandă, semnalizare, circuite secundare, prize de pământ, etc) cuprinse între instalațiile de distribuție sau producere de înaltă sau joasă tensiune și tabloul de alimentare, pantograful, cutia de borne sau priza de la care se alimentează echipamentul tehnic electric (utilajul, aparatura, dispozitivele, unelte etc.)
25. Instalaţia electrică cu supraveghere (staţii, camere de comandă etc.) este instalaţia în care personalul de servire operativă asigură supravegherea, controlul, realizarea manevrelor şi/sau a unor lucrări în baza AS, DV sau ITI-SM asupra acesteia prin una din următoarele modalităţi:
a) prezenţa directă în instalaţie (instalaţie electrică cu supraveghere permanentă); b) prezenţa într-un loc stabilit, unde personalul primeşte informaţii din instalaţia respectivă
(instalaţie electrică telecomandată sau supravegheată de la domiciliu) 26. Instalaţia separată electric este instalaţia electrică retrasă din exploatare la care s-au luat
următoarele măsuri tehnice : a) întreruperea tensiunii şi separarea vizibilă faţă de părţile rămase sub tensiune, anularea
automatizărilor care conduc la reanclanşarea automată a întrerupătoarelor; b) blocarea în poziţia „deschis“ a dispozitivelor de acţionare ale aparatelor de comutaţie prin
care s-a realizat separarea vizibilă şi aplicarea panourilor de semnalizare de securitate cu caracter de interzicere.
27. Instalaţia electrică scoasă de sub tensiune este instalaţia separată electric care a fost legată la pământ şi în scurtcircuit.
28. Instrucţiunea tehnică internă de securitatea muncii (ITI-SM) este documentul scris, întocmit pentru executarea unor lucrări, în condiţii tehnice şi organizatorice identice, în instalaţii electrice având scheme şi tipuri constructive similar.
29. Instrucţiunea tehnică de lucru este documentul, aprobat de conducătorul unităţii (subunităţii), care prezintă succesiunea operaţiilor tehnologice aferente unei anumite lucrări, dispozitivele, sculele şi utilajele necesare realizării acesteia precum şi măsurile specifice de securitatea muncii, care trebuie aplicate şi/sau respectate pentru evitarea accidentării sau îmbolnăvirii profesionale, pe durata executării operaţiilor tehnologice.
30. Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care, în condiţii normale, este caracterizat simultan prin: umiditate relativă a aerului de maximum 75% la temperatura aerului între 0 +15 0…+ 30 0 C; pardoseală (amplasament) electroizolantă.
31. Loc de muncă periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditate relativă a aerului peste 75%, temperatura aerului peste 300C; pardoseală cu proprietăţi conductoare (beton, pământ); parte conductoare în legătură electrică cu pământul, care ocupă cel mult 60% din zona de manipulare; prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit etc.) prezenţa fluidelor care micşorează impedanţa corpului uman.
32. Loc de muncă foarte periculos – locul de muncă caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii: umiditate relativă a aerului peste 97%, temperatura aerului peste 350 C; părţi conductoare în legătură electrică cu pământul, care ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare; prezenţa agenţilor corozivi.
33. Lucrarea este un ansamblu de operaţii al cărui scop este executarea, modificarea, repararea sau întreţinerea unei instalaţii electrice.
34. Lucrarea de natură electrică este ansamblul de operaţii ce se execută asupra unei instalaţii electrice sau a unei părţi din aceasta (părţi active, izolaţie, circuite, legături la pământ, alte părţi
componente sau protectoare). 35. Lucrarea de altă specialitate (natură neelectrică) este ansamblul de operaţii ce se execută
asupra acelei părţi a instalaţiei care nu necesită executanţi cu calificare în domeniul electric (vopsitorie, zidărie, curăţenie, lăcătuşerie etc).
36. Lucrarea cu scoatere de sub tensiune este lucrarea pentru care se realizează separarea electrică şi legarea la pământ şi în scurtcircuit a întregii instalaţii electrice sau numai a acelei părţi la care urmează a se lucra.
37. Lucrare sub tensiune în contact - lucrare care se execută direct asupra părţilor aflate sub tensiune, care se realizează numai în instalaţiile electrice de joasă tensiune şi la care personalul executant utilizează mijloace de protecţie şi unelte electroizolate/electroizolante.
38. Lucrările de întreţinere-reparaţii/mentenanţă sunt activităţile desfăşurate în instalaţiile electrice aflate în exploatare, cu scopul menţinerii acestora în stare de funcţionare.
39. Manevra este un ansamblu de operaţii care conduce la schimbarea configuraţiei unei instalaţii electrice prin acţionarea unor aparate de comutaţie. În cadrul prezentelor instrucțiuni, introducerea sau scoaterea siguranţei de joasă tensiune tip MPR sau înaltă tensiune sunt considerate manevre.
40. Masa echipamentelor tehnice electrice – părțile metalice ale echipamentelor care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar pot ajunge sub tensiune, în caz de defect și pot fi atinse de om.
41. Mijlocul de producţie, în sensul prezentei instrucţiuni proprii, se consideră echipamentul individual și colectiv de protecţie, uneltele, dispozitivele, schelele, platformele, utilajele speciale.
42. Mijlocul de protecţie electroizolant este produsul destinat protecţiei împotriva riscurilor de accidentare provocate de curentul electric în timpul desfăşurării activităţii în instalaţiile electrice. Din categoria mijloacelor respective fac parte:
a) prăjini electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune; b) cleşti electroizolaţi pentru joasă şi înaltă tensiune; c) detectoare de tensiune pentru joasă şi înaltă tensiune; d) indicatoare de corespondenţă a fazelor; e) plăci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune; f) teci electroizolante pentru joasă şi înaltă tensiune; g) pălării electroizolante pentru joasă tensiune; h) folii electroizolante pentru joasă tensiune; i) degetare electroizolante pentru joasă tensiune; j) unelte electroizolate sau electroizolante pentru lucru sub tensiune k) mănuşi electroizolante; l) încălţăminte electroizolantă; m) covoare electroizolante fixe şi portabile; n) platforme electroizolante.
43. Dispozitivul pentru legarea la pământ şi în scurtcircuit a instalaţiilor electrice este mijlocul de prevenire şi protecţie colectivă împotriva electrocutării în cazul apariţiei accidentale a tensiunii în zona de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a) cuţite de legare la pământ; b) dispozitive mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit (scurtcircuitoare); c) dispozitive de descărcare a sarcinii capacitive din elementele bateriilor de condensatoare; d) dispozitive pentru descărcarea de sarcină capacitivă a cablurilor după încercări; e) atenuatoare de inducţie.
44. Mijlocul de protecţie pentru delimitarea materială a zonei de lucru este produsul care nu permite sau împiedică accesul involuntar al persoanelor neavizate în această zonă, precum şi părăsirea sau depăşirea liberă a ei de către membrii formaţiei de lucru. Din categoria acestor mijloace fac parte:
a) bariere; b) frânghii şi benzi pentru împrejmuire; c) panouri şi paravane mobile; d) panouri de semnalizare de securitate.
45. Mijlocul de protecţie împotriva acţiunii arcului electric şi a traumatismelor mecanice este
produsul care protejează executantul de efectul termic al arcului electric sau al loviturilor mecanice. Din categoria acestor mijloace fac parte :
a) vizieră de protecţie a feţei; b) cască de protecţie a capului; c) îmbrăcăminte din ţesătură rezistentă la efectul termic al arcului electric; d) mâner cu manşon de protecţie pentru manevrarea siguranţelor tip MPR.
46. Obligaţie de serviciu (OS) – obligaţia unui electrician autorizat din punctul de vedere al securităţii muncii, angajat al unei persoane juridice sau fizice, de a răspunde de remedierea, întreţinerea, repararea, modificarea sau exploatarea instalaţiilor de joasă tensiune şi a echipamentelor şi utilajelor/echipamentelor electrice aferente din gestiunea acesteia.
47. Operaţia este o componentă dintr-o manevră sau lucrare. 48. Personalul de exploatare este personalul care face parte din subunitatea de exploatare şi care
execută o activitate de servire operativă sau lucrări în instalaţiile electrice. 49. Personalul de servire operativă este personalul de exploatare care execută în timpul serviciului,
conform atribuţiilor ce-i revin, manevre, supraveghere, control şi/sau lucrări în instalaţiile electrice, în baza AS, AL, DV şi ITI-SM, consemnând activitatea depusă într-un registru operativ.
50. Personalul de supraveghere este personalul de servire operativă care execută în instalaţiile electrice numai urmărirea şi înregistrarea mărimilor fizice, a semnalizărilor sau/şi a altor informaţii.
51. Personalul de control este personalul din cadrul unităţilor (subunităţilor) de exploatare, al organului ierarhic superior sau al Inspecţiei Muncii precum şi alte categorii de personal prevăzute în documentele oficiale, cărora le revine sarcina de a examina sistemele de muncă, din punctul de vedere al respectării reglementărilor legale în vigoare, privind prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale şi asigurarea securităţii muncii.
52. Personalul de întreţinere-reparaţii/mentenanţă este personalul care execută lucrări de întreţinere-reparaţii în instalaţiile electrice.
53. Personalul de construcţii-montaj este personalul specializat în lucrări de construcţii-montaj. 54. Personalul delegat este personalul care nu aparţine unităţii care exploatează instalaţia electrică,
dar urmează să execute lucrări în această instalaţie. 55. Personalul (electricianul) autorizat din punct de vedere al securităţii muncii este personalul
care deţine o permisiune scrisă (fișa de examinare pentru autorizare și talon de autorizare) obţinută conform unei proceduri specifice şi care poate dispune sau executa lucrări (inclusive, întreținere și reparații) şi manevre în instalaţii sau asupra instalaţiilor electrice.
56. Procesul-verbal (P.V.) este documentul scris pe baza căruia se pot executa lucrări asupra instalaţiilor electrice din exploatare, separate vizibil prin dezlegări de cordoane sau conductoare ale LEA, demontarea unor porţiuni de bare sau dezlegarea conductoarelor de la aparataj şi care nu poate fi pusă sub tensiune prin manevrarea aparatajului de comutaţie primară.
57. Propria raspundere (PR) - competența unui electrician autorizat, prestator de servicii, de a răspunde solicitărilor permanente sau ocazionale privind remedierea, întreținerea, executarea, repararea, modificarea sau exploatarea instalațiilor electrice de joasă tensiune și/sau echipamentelor tehnice electrice aflate în gestiunea persoanelor juridice/fizice și obligația pe care si-o asumă față de consecințele nerespectării prevederilor de securitate a muncii.
58. Responsabilul de manevră este persoana care asigură conducerea efectivă a manevrelor atât din punct de vedere tehnologic cât şi al sănătății și securității muncii.
59. Riscul de natură electrică este pericolul posibil al curentului electric de a afecta securitatea persoanei (lor) prin electrocutare sau prin efectul termic al arcului electric.
60. Subunitatea de exploatare este forma organizatorică în cadrul unităţii de exploatare, care execută lucrări si exploatează instalaţii electrice (secţie, atelier, centru, laborator, punct, district etc).
61. Supraveghetorul de lucrare este persoana autorizată din punct de vedere al securităţii muncii, însărcinată de emitent pentru a realiza şi, după caz, a urmări realizarea măsurilor de evitare a accidentelor de natură electrică, la lucrări executate de personal delegat, sau propriu de altă specialitate, în instalaţiile electrice din exploatare.
62. Şeful de lucrare este persoana autorizată şi desemnată de către emitent pentru executarea unei lucrări, care conduce, controlează şi supraveghează formaţia de lucru şi care asigură măsurile
tehnice şi organizatorice de sănătate și securitate în munca în zona de lucru. 63. Şeful de echipă este persoana împuternicită să coordoneze şi/sau să execute lucrări asupra
instalaţiilor care nu sunt în exploatare şi nici în vecinătatea acestora, unde nu există riscuri de natură electrică.
64. Treapta de comandă operativă este un compartiment cu personal organizat în ture, care conduce funcţionarea instalaţiilor, prin coordonarea regimurilor şi a manevrelor din sistem sau o parte din acestea, în funcţie de autoritatea conducerii operative cu care este învestită.
65. Unitatea de exploatare este forma organizatorică (organul de stat, instituţia publică, asociaţia de orice fel, societatea comercială, uzina, fabrica, filiala, divizia, sucursala şi alte asemenea) căreia îi revine obligaţia prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare sau prin statut să exploateze, să întreţină şi să repare instalaţiile electrice pe care le gestionează sau le-a preluat prin convenţie.
66. Zonă de lucru - partea din instalaţia electrică în care au fost luate măsurile tehnice de securitate a
muncii prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii şi în care se execută o lucrare la un moment dat. În
mod particular, zona de lucru la cablurile electrice poate avea două componente:
a) partea instalaţiei (capetele cablurilor) unde s-au luat măsurile tehnice;
b) locul unde se execută lucrarea la un moment dat (orice încăpere unde se află echipamentul
tehnic electric și/sau intalația electrică).
Abrevieri:
AS = atribuţie de serviciu; AL = autorizaţie de lucru; DLST = dispoziţie pentru lucrare sub tensiune; EIP = echipament individual de protecţie; FT = fişa tehnică; IT = instrucţiune tehnologică pentru lucrări sub tensiune; LEA = linie electrică aeriană, cu tensiuni mai mari de 110 kV; Lea = linie electrică cu tensiuni cuprinse intre 0,4 kV – 35 kV; LES = linie electrică subterană; LST = lucrare sub tensiune; FEE = furnizare energie electrică; PRAM = protecţie prin relee şi automatizări/verificari profilactice primare; pram = protecții și circuite secundare; SM = securitatea muncii; UV = radiaţii ultraviolete; j.t. = joasă tensiune; Î.T. = înaltă tensiune; DV = dispozitie verbală; ITI-SM = instrucțiuni tehnice interne de securitate a muncii; IPSSM = instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă; PT = posturi de transformare si puncte de alimentare; Def = defectoscopie; PR = propria răspundere; OS = obligație de serviciu; PM = personal de montaj (delegat); PV = proces verbal pentru executarea lucrărilor în instalaţiile electrice; ZL = zona de lucru.
ANEXA 2
RECOMANDĂRI ORIENTATIVE PRIVIND VERIFICĂRILE MINIME OBLIGATORII LA PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE, DUPĂ REPARAȚII SAU MODIFICĂRI ȘI VERIFICĂRILE PERIODICE
1. Lucrări de remediere şi prevenire a deranjamentelor sau incidentelor, inclusiv alimentarea provizorie a consumatorilor
DV, OS X X
2. Controlul instalaţiilor de iluminat (controlul vizual al funcţionării).
DV, OS X X
3.
Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranţelor de joasă tensiune din posturi de transformare, cutii de distribuţie, firide de branşament, tablouri de distribuţie la consumatori şi altele similare
AS, ITI-SM X X
4. Lucrări la cutiile de distribuţie supraterane AS, ITI-SM X -
5. Curăţarea cutiilor de distribuţie subterane ITI-SM X X
6. Citirea contoarelor de energie AS, ITI-SM, DV
- X
7. Completarea sau montarea indicatoarelor de securitate și a inscripțiilor de indicare
AS, ITI-SM, OS
- X
8. Inventarierea aparatajului electric ITI-SM, OS - X
9. Lucrări la instalații electrice aferente de aer comprimat ITI-SM, OS X X
10.
Lucrări la instalații electrice de iluminat general și de siguranță, firme luminoase, iluminat architectural al fațadei cladirilor
AS, ITI-SM, OS
X X
11. Lucrări la instalațiile de forță AS, ITI-SM, OS
X -
12. Controlul instalațiilor electrice AS, ITI-SM, OS
X -
13. Înlocuirea patroanelor fuzibile ale siguranțelor de joasă tensiune
AS, ITI-SM, OS
X X
14. Lucrări electrice la instalațiile de ventilație/climatizare ITI-SM, OS X -
15. Înlocuirea transformatoarelor de măsură ITI-SM, OS X -
16. Măsurari de curenți si tensiuni cu aparate portabile în
instalații de joasă tensiune.
ITI-SM, DV, OS
- X
17. Curățarea tablourilor electrice AS, ITI-SM, OS
X X
18. Comutarea fazelor pe plecările din tablourile electrice AS, ITI-SM, OS
X X
19.
Pozarea, legarea, dezlegarea și executarea
manșoanelor sau a capetelor terminale aferente cablurilor și/sau a conductoarelor de joasă tensiune
AS, ITI-SM, OS
X X
20. Lucrări la tablourile electrice AS, ITI-SM, OS
X -
21. Lucrări de reparații la LES ITI-SM, DV, OS
- X
22. Demontarea și montarea contoarelor monofazate sau ITI-SM, OS X X
3. Data verificării: ………………….. …. 4. Verificări efectuate conform: …………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. (se va indica reglementarea și cerinta ținând cont de recomandările de verificare indicate in Anexa 2 la IPSSM 08/2021, luând în considerare documentația tehnică a echipamentului tehnic, electric și corespondența normativelor tehnice în vigoare și standardelor aplicabile)
VERIFICĂRI EFECTUATE :
1. VERIFICAREA PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR DIRECTE A PĂRȚILOR AFLATE NORMAL
SUB TENSIUNE
Nr.
crt.
Denumirea incercarii
NOTA 1
Metoda de
încercare
NOTA2
Rezulatul
încercării
NOTA 3
Concluzii
(corespunde
sau nu
corespunde)
Numele și
prenumele
executantului
0 1 2 3 4 5
Exemplu: se vor menționa
verificarile asupra protecției
carcaselor împotriva
atingerii directe, verificarea
integrității izolației, etc…….
2. VERIFICAREA PROTECȚIEI ÎMPOTRIVA ATINGERILOR INDIRECTE A PĂRȚILOR CARE ÎN MOD
5. Instalația (echipamentul) poate fi pusă /pus sub tensiune
6. Instalaţia (echipamentul) NU POATE fi pusă/pus
7. Instalația (echipamentul) poate fi pusă/pus sub tensiune cu următoarele restricții (NOTA:4)………….. 8. Observații (NOTA: 5) ……………………………………………………………………………………….. ….
……………………………………………………………………………………………………………………….. 9. Prezentul RAPORT DE ÎNCERCĂRI, care nu trebuie reprodus fără aprobarea scrisă a emitentului, se
emite într-un număr de ……. exemplare și conține un număr de ………. pagini: ……………………………………………………………………………………. CONDUCĂTOR: (Director, șef laborator, prestator de servicii ) Nume, prenume…………………………………………………………………………………………………… Semnătura……………………………………. (L.S.)
EXECUTANT: (NOTA6) Nume, prenume………………………………………
Nr. carnet autorizare…………………………………. Nr. talon de autorizare dpdv al SSM………………..
NOTĂ: 1. Toate încercările înscrise la coloana 1 trebuie efectuate la punerea în funcţiune sau după R.K. iar la verificările periodice
trebuie executate încercările obligatorii portrivit documentatiei tehnice si a normativelor in vigoare 2. Se înscrie metoda care a fost aplicată efectiv. Eventualele scheme se desenează la rubrica “Obsevaţii”. 3. Se înscrie valoarea obţinută la măsurare sau starea efectiv constatată la verificare. 4. Îndepărtarea restricţiilor impune confirmarea printr-un nou raport de încercări. 5. Se completează cu adnotări asupra unor stări diferite de cele normale în care s-au efectuat încercările, inclusiv scheme,
desene ale metodelor de încercare. 6. Se înscriu datele executantului care a contractat lucrările de încercări.
ANEXA 5 MODEL SCHEMĂ INSTALAȚII ELECTRICE DE UTILIZARE
ȘI PARTEA DIN ACESTEA LA CARE SE APLICĂ PREVEDERILE PREZENTEI IPSSM-08/2021
(19) evidenţa echipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările periodice şi, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; Este recomandabil să existe o evidenţă a instalaţiilor, a echipamentelor de muncă electrice, a sistemelor de protecţie împotriva electrocutării şi echipamentelor şi mijloacelor de protecţie. In acest sens, la nivelul UMFVBT pentru evidenta antemenționată trebuie:
a) să se desemneze o persoană responsabilă cu menţinerea evidenţei; b) să se instituie un registru general al echipamentelor de muncă electrice, a sistemelor de protecţie
împotriva electrocutării, ale echipamentelor şi ale mijloacelor de protecţie aflate în utilizare, în care să se menţioneze în mod expres:
- denumirea/tipul echipamentului de muncă, a instalaţiei electrice, a echipamentului şi a
mijlocului de protecţie, producătorul, ţara;
- seria/anul de fabricaţie, numărul de inventar;
- codul de clasificare conform HG nr.2.139/2004 (modificată prin HG 1496 din 2008) pentru
aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor
fixe, cu modificările şi completările ulterioare;
- actul de provenienţă;
- data punerii în funcţiune;
- evidenţa reparaţiilor si a altor operaţii;
- evidența verificărilor periodice;
- implicarea în eventuale incidente în utilizare;
- mişcarea internă în cadrul unităţii.
c) să asigure planificarea pentru controlul prin verificare periodică a instalaţiilor, echipamentelor de
muncă electrice, a sistemelor de protecţie împotriva electrocutării şi echipamentelor şi mijloacelor de
protecţie aflate in utilizare, luând măsuri pentru:
- verificări periodice şi, dacă este cazul, unele încercări periodice efectuate de persoane
competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;
- verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau
cu practicile naţionale, de fiecare dată când s-au produs evenimente excepţionale
susceptibile să aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de muncă,
cum ar fi modificări ale procesului de muncă, accidente, fenomene naturale, perioade
prelungite de neutilizare;
- rezultatele verificărilor trebuie să fie înregistrate și păstrate pe o perioadă de timp
corespunzătoare, de exemplu, în funcţie de recomandările sau specificaţiile producătorului;
- posibilitatea de a prezenta o dovadă referitoare la realizările ultimei verificări.
