PRIVIND MODUL ÎN CARE COMISIA GESTIONEAZĂ IMPLICAREA ... · privind modul În care comisia...

20

09

PRIVIND MODUL ÎN CARE COMISIA GESTIONEAZĂ IMPLICAREA ACTORILOR NESTATALI ÎN COOPERAREA CU COMUNITATEA EUROPEANĂ ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Ra

po

rtu

l sp

eci

al

nr.

4

RO

ISS

N 1

83

1-0

96

6

PRIVIND MODUL ÎN CARE COMISIA GESTIONEAZĂ IMPLICAREA ACTORILOR NESTATALI ÎN COOPERAREA CU COMUNITATEA EUROPEANĂ ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII

Raportul special nr. 4 2009


[prezentat în temeiul articolului 248 alineatul (4) al doilea paragraf, CE]

Raportul special nr. 4/2009 – Privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării

2


12, rue Alcide De Gasperi

1615 Luxembourg

LUXEMBOURG

Telefon +352 4398-45410

Telefax +352 4398-46430

E-mail: [email protected]

Internet: http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 4 2009

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa

(http://europa.eu).

O fișă bibliografică figurează la sfârșitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2009

ISBN 978-92-9207-288-9

© Comunităţile Europene, 2009

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Belgium


3

CUPRINS

Puncte

LISTA ABREVIERILOR

I–VII SINTEZĂ

1–12 INTRODUCERE

1–4 CONTEXTUL AUDITULUI

5–6 IMPORTANŢA BUGETARĂ

7–9 CADRUL JURIDIC

10–12 DOCUMENTELE-CHEIE

10 CONSENSUL EUROPEAN PRIVIND DEZVOLTAREA

11–12 COMUNICĂRI ȘI LINII DIRECTOARE

13–17 SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

18–83 OBSERVAŢII

18–35 COMISIA SE ASIGURĂ ÎN SUFICIENTĂ MĂSURĂ DE IMPLICAREA EFICACE A ANS-URILOR ÎN PROCESUL

DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE?

20–29 ELABORAREA DOCUMENTELOR DE STRATEGIE DE ŢARĂ

30–35 PROGRAMUL TEMATIC PRIVIND ROLUL ACTORILOR NESTATALI ȘI AL AUTORITĂŢILOR LOCALE ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE

36–68 SISTEMELE DE GESTIONARE ALE COMISIEI POT GARANTA ÎN MOD EFICIENT CĂ ACTIVITĂŢILE IMPLEMENTATE

DE ANS-URI SUNT PERTINENTE ȘI ÎN MĂSURĂ SĂ GENEREZE REZULTATELE DORITE?

37–41 PROCEDURILE DE SELECŢIE

42–50 PROCEDURILE DE CONTROL ȘI DE SUPRAVEGHERE

51–62 MONITORIZAREA, INCLUSIV INSTRUMENTELE DE MONITORIZARE ȘI EVALUĂRILE EFICACITĂŢII ACTIVITĂŢILOR ANS-URILOR

63–68 PERSPECTIVELE DE SUSTENABILITATE

69–83 COMISIA ASIGURĂ ÎN MOD SATISFĂCĂTOR FURNIZAREA CĂTRE ANS-URI A SPRIJINULUI

DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR?

70–74 STRATEGIA DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR

75–83 PROGRAMELE PRIVIND DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR

84–92 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

ANEXA I – SUMELE CONTRACTATE CU ANS-URILE

ANEXA II – PRINCIPALELE DISPOZIŢII ALE ACORDULUI DE LA COTONOU REFERITOARE LA ANS-URI

ANEXA III – LISTA PROGRAMELOR, A PROIECTELOR ȘI A CERERILOR DE PROPUNERI LOCALE EXAMINATE

ANEXA IV – ACTORII IMPLICAŢI ÎN COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE VIZITAŢI LA FAŢA LOCULUI

RĂSPUNSURILE COMISIEI



5

LISTA ABREVIERILOR

ACP: Africa, Caraibe și Pacific (grupul de state din ~)

ALA: (din) Asia și America Latină [Asia(n) and Latin America(n)]

ANS: Actor nestatal

ANS-uri din emisfera sudică: ANS-uri din ţările beneficiare (din emisfera sudică)

CE: Comunitatea Europeană

CONCORD: European NGO Confederation for Relief and Development (Confederaţia Europeană a ONG-urilor pentru Ajutor Umanitar și Dezvoltare)

CRIS: Sistemul comun de informaţii RELEX (aplicaţie informatică)

DST: Document de strategie de ţară

EuropeAid: Oficiul de Cooperare al Comisiei Europene

FED: Fondurile europene de dezvoltare

ICD: Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dezvoltare

IEDDO: Iniţiativa europeană pentru democraţie și drepturile omului

IEVP: Instrumentul european de vecinătate și parteneriat

Logframe: Matricea cadrului logic

ONG: Organizaţie neguvernamentală

ONGE: ONG european

OSC: Organizaţie a societăţii civile

PADOR : Serviciu de înregistrare online a datelor solicitanţi lor potenţial i (aplicaţie informatică)

RELEX: Direcţia Generală Relaţii Externe

UE: Uniunea Europeană



6

SINTEZĂ

I .Termenul „actor i nestatal i ” (ANS-ur i ) , ast fe l c u m e s t e u t i l i z a t î n c u p r i n s u l p r e z e n t u l u i r a p o r t , a c o p e r ă t o a t e a c e l e e l e m e n t e a l e societăţ i i care nu fac parte din sectorul pr i -vat sau care nu sunt de stat , pr intre care ș i organizaţ i i le neguvernamentale (ONG-ur i ) 1. A c o r d u l d e l a C o t o n o u î n c h e i a t c u g r u p u l de state ACP, precum și legis laţ ia UE prevăd posibi l i tatea asumări i de către aceșt i actor i n e s t a t a l i a u n o r r o l u r i m u l t i p l e î n c a d r u l cooperăr i i pentru dezvoltare, în special par-t ic iparea la d ia logul pol i t ic ș i la implemen-tarea de proiecte . Pentru a as ista ANS-ur i le în executarea acestor rolur i , este prevăzută acordarea unui spr i j in în vederea dezvoltă-r i i capacităţ i lor . Fonduri le comunitare atr i -buite în mod direct ANS-ur i lor în 2007 s-au r id icat la aproximativ 915 mi l ioane de euro, r e p r e z e n t â n d 1 0 % d i n t o t a l u l a j u t o r u l u i vărsat ţăr i lor în curs de dezvoltare (atât de l a b u g e t u l g e n e r a l , c â t ș i p r i n i n t e r m e d i u l FED-ur i lor ) .

I I .Auditul desfășurat de Curte a anal izat ce le două roluri principale ale ANS-uri lor și a exa-minat dacă Comis ia :

se asigură în suf ic ientă măsură de impli - –carea ef icace a ANS-uri lor în procesul de cooperare pentru dezvoltare ;

dispune de s isteme de gest ionare ef ic i - –ente care să garanteze că acţiunile imple-

1 În Acordul de la Cotonou, definiţia actorilor nestatali

include, de asemenea, sectorul privat. Prezentul

raport preia însă sensul care a fost dat acestui termen

în Regulamentul privind Instrumentul de finanţare

a cooperării pentru dezvoltare (ICD) [Regulamentul

(CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al

Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui

instrument de finanţare a cooperării pentru dezvoltare

(JO L 378, 27.12.2006, p. 41)], care exclude organizaţiile

cu scop lucrativ. Articolul 24 alineatul (2) din respectivul

regulament oferă o listă mai cuprinzătoare a tipurilor

de organizaţii. Deși există un evident consens larg cu

privire la care trebuie să fie caracteristicile tipice ale unui

ONG, nu există o singură definiţie uniformă a ONG-urilor

(Organizaţia Naţiunilor Unite și Banca Mondială și-au

publicat amândouă propriile definiţii de lucru). O astfel

de definiţie nu a fost însă necesară în scopul efectuării

acestui audit, întrucât, în domeniul dezvoltării, este mai util

să se aplice conceptul mai larg de ANS-uri (echivalent cu

societatea civilă în ansamblu).



7

mentate de ANS-uri sunt pert inente ș i în măsură să genereze rezultatele dor i te ;

a s i g u r ă î n m o d s a t i s f ă c ă t o r f u r n i z a r e a –către ANS-ur i a spr i j inului de dezvoltare a capacităţ i lor .

I I I .C u r t e a a c o n s t a t a t c ă , î n c i u d a e f o r t u r i l o r Comis ie i de a impl ica ANS-ur i le în procesul d e c o o p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e , i m p l i c a -r e a a c e s t o r a s - a d o v e d i t a f i l i m i t a t ă ș i n u a r e u ș i t s ă c o n d u c ă l a d i a l o g u l s u s ţ i n u t ș i s t ructurat avut în vedere de legis laţ ia UE ș i de propr i i le l in i i d i rectoare a le Comis ie i (a se vedea punctele 18–35) .

IV.În general , s istemele de gest ionare puse în apl icare de Comisie sunt de natură să garan-teze că proiectele implementate de ANS-ur i s u n t p e r t i n e n t e ș i s u s c e p t i b i l e s ă p r o d u c ă rezultatele scontate . Cu toate acestea, pro-cedura cereri i de propuneri nu asigură întot-deauna f inal izarea la termen a procesului de concepere a proiectelor , ANS-ur i lor nu l i se pun la dispoziţ ie or ientări suf ic iente privind p u n e r e a î n p r a c t i c ă a n o r m e l o r f i n a n c i a r e ș i ex istă inconsecvenţe în ceea ce pr ivește interpretarea și aplicarea procedurilor. Moni-torizarea este deficitară, iar perspectivele de sustenabi l i tate sunt pes imiste , unul d intre motive f i ind durata redusă a proiectelor (a se vedea punctele 36–68) .

V.În major itatea ţăr i lor ACP s-au elaborat pro-g r a m e d e d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ţ i l o r , c a r e s e î n s c r i u î n c a d r u l u n e i s t r a t e g i i ș i c a r e , î n t e m e i u l A c o r d u l u i d e l a C o t o n o u , s u n t i m p l e m e n t a t e î n c o o p e r a r e c u g u v e r n e l e partenere. Există însă un dezechil ibru semni-f icativ între această abordare și cea care pre-valează în ţăr i le benef ic iare d in As ia ș i d in America Latină, pentru care nu s-au elaborat încă strategi i (a se vedea punctele 69–74) .

VI.Programele de dezvoltare a capacităţi lor din pr ima ser ie s -au dovedit a f i extrem de per-t inente pentru nevoi le ANS-ur i lor d in ţăr i le b e n e f i c i a r e . C u t o a t e a c e s t e a , p r o g r a m e l e nu ș i -au at ins potenţ ia lul maxim, în specia l deoarece procedur i le de gest ionare au cau-

SINTEZĂ

z a t î n t â r z i e r i c a r e a u d e t e r i o r a t p e r s p e c -t i v e l e d e e f i c a c i t a t e ș i d e s u s t e n a b i l i t a t e . D e a s e m e n e a , p r o g r a m e l e s e c o n f r u n t ă c u o contradicţie inerentă, care constă în faptul că obiect ivul lor este de a spr i j in i dezvolta-rea capacităţ i lor ANS-ur i lor care au cel mai mult nevoie, prin intermediul unei proceduri (cererea de propuner i ) concepute să se lec-teze , însă , ANS-ur i le cu ce le mai bune per-formanţe (a se vedea punctele 75–83) .

VII .Pr inc ipale le recomandăr i pe care Curtea le adresează Comis ie i în prezentul raport sunt următoarele :

c o n s o l i d a r e a p r o c e d u r i l o r c a r e v i z e a z ă –implicarea ANS-uri lor în procesul de coo-p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e ș i f u r n i z a r e a mai multor or ientăr i cu pr iv i re la aceste procedur i ;

continuarea măsuri lor af late deja în curs –dest inate să îmbunătăţească procedura cerer i i de propuner i ;

îmbunătăţ i rea selecţ ionăr i i e lementelor –v i z a t e d e m o n i t o r i z a r e ș i d e a s i s t e n ţ a furnizată de delegaţ i i ;

furnizarea către personalul delegaţ i i lor –ș i a l A N S - u r i l o r a u n u i n u m ă r s u f i c i e n t d e o r i e n t ă r i p e t e m a i n d i c a t o r i l o r d e performanţă;

a n a l i z a r e a p o s i b i l i t ă ţ i i d e a u t i l i z a , î n –cadrul colaborăr i i cu ANS-ur i , ș i o com-b i n a ţ i e d e i n s t r u m e n t e ( n u n u m a i p r o i e c t e ) , c u s c o p u l d e a î m b u n ă t ă ţ i sustenabi l i tatea ;

e laborarea unei strategi i pentru dezvol- –tarea capacităţ i lor ANS-ur i lor d in ţăr i le ALA și reexaminarea dezechil ibrului exis-tent între abordarea pentru ţăr i le ACP ș i cea pentru ţăr i le ALA;

anal izarea unor modal ităţ i supl imentare –de îndepl in i re a obiect ivelor pol i t ic i i de dezvoltare a capacităţi lor , cum ar f i uti l i -zarea acorduri lor de parteneriat , a f inan-ţări i cu donatori multipl i ș i a subvenţi i lor „ în cascadă”, pentru a asigura o mai bună penetraţ ie până la organizaţ i i le locale .


8

INTRODUCERE

CONTEXTUL AUDITULUI

1. Reflectând consensul internaţional aflat în permanentă evoluţie, abor-darea Uniuni i Europene cu pr iv i re la cooperarea pentru dezvoltare a s u f e r i t o s e r i e d e s c h i m b ă r i î n u l t i m i i z e c e a n i , a t â t l a n i v e l d e p o l i t i c ă , c â t ș i î n c e e a c e p r i v e ș t e f i n a n ţ a r e a . Î n p r e z e n t , p o l i t i c a comunitară impl ică , în măsur i d i fer i te , o ser ie de partener i , a le căror caracterist ic i ș i roluri au evoluat progresiv. Comisia lucrează din ce în ce mai mult în partener iat cu o gamă largă de organisme, inc lus iv cu actor i nestatal i sau cu organizaţ i i care reprezintă actor i nestatal i .

2. Termenul „actori nestatal i” (ANS-uri) acoperă toate acele elemente ale societăţi i care nu fac parte din sectorul privat sau care nu sunt de stat . În domeniul cooperăr i i pentru dezvoltare , actor i i nestatal i pot f i , de exemplu, organizaţ i i neguvernamentale (ONG-ur i ) ș i , de asemenea, organizaţ i i la n ivel de comunitate , asociaţ i i a le producător i lor agr i -col i , asociaţi i patronale sau asociaţi i profesionale, grupări ecologiste, univers i tăţ i , organizaţ i i s indicale , camere de comerţ ș i fundaţ i i , pre-cum ș i b iser ic i sau comunităţ i re l ig ioase. Termenul „actor i nestatal i ” este adesea înţeles ca un sinonim pentru organizaţi i le societăţi i c ivi le ( O S C ) ș i c u a c e s t s e n s v a f i u t i l i z a t î n c u p r i n s u l p r e z e n t u l u i r a p o r t ( a s e v e d e a , d e a s e m e n e a , n o t a d e s u b s o l 1 d i n s i n t e z ă ) . Î n t r e c u t , pr incipalele ANS-ur i partenere a le Uniuni i Europene erau const i tuite de ONG-ur i , în specia l de ONG-ur i europene 2. În prezent se pune însă un accent puternic pe impl icarea ANS-ur i lor d in ţăr i le partenere sau benef ic iare (numite adeseor i „ANS-ur i le d in emisfera sudică”) .

3. ANS-ur i le îndepl inesc o gamă largă de funcţ i i în domeniul cooperăr i i U E p e n t r u d e z v o l t a r e î n a n s a m b l u , p r i n c i p a l e l e d o u ă r o l u r i f i i n d următoarele :

d i a l o g u l p o l i t i c , c a r e c u p r i n d e t o a t e f u n c ţ i i l e d e r e p r e z e n t a r e , (a ) de apărare a intereselor ș i de supraveghere pe lângă guverne ș i donator i ;

implementarea programelor ș i a proiecte lor de dezvoltare , care (b) furnizează în mod direct as istenţă populaţ ie i sărace.

4. Legis laţ ia prevede tre i modal i tăţ i pr incipale pr in care Comis ia poate coopera cu ANS-uri le: intensif icarea rolului acestora în dialogul polit ic prin implicarea lor în activităţi le sale de cooperare pentru dezvoltare; f inanţarea programelor ș i a proiectelor de dezvoltare implementate de ANS-ur i ș i spr i j in irea dezvoltăr i i capacităţ i lor 3, în pr incipal pentru ANS-ur i le d in emisfera sudică , cu scopul de a le a juta să îș i îndepl i -nească ce le două ro lur i menţ ionate anter ior . În prezent , ca urmare a p r o c e s u l u i d e d e c o n c e n t r a r e , d e l e g a ţ i i l e C o m i s i e i s u n t c e l e c a r e joacă ro lu l pr inc ipal în re laţ i i le cu ANS-ur i le ș i gest ionează aproxi -mat iv 80 % din numărul programelor ș i a l proiectelor în cauză.

2 Unul dintre principalele motive

era că ONG-urile europene

dispuneau de capacităţi mai

bune pentru a face faţă cerinţelor

impuse de Comisie decât ANS-urile

din ţările beneficiare, care în trecut

erau puţine ca număr și dispuneau

de capacităţi și de mijloace

limitate.

3 Dezvoltarea capacităţilor este

procesul prin care diversele

persoane sau organizaţii își

formează și își consolidează, în

timp, capacitatea de a executa

sarcini și de a produce rezultate,

de a identifica și de a rezolva

probleme și de a lua decizii în

cunoștinţă de cauză.

1 000

800

600

400

200

0

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007


9

4 A se vedea punctul 52.

5 Cu alte cuvinte, fără a lua în

considerare ajutorul umanitar și

ajutorul de urgenţă (a se vedea

punctul 17) și subvenţiile acordate

organizaţiilor internaţionale

(care pot, în ultimă instanţă, să

apeleze la ONG-uri/ANS-uri pentru

implementarea acţiunilor).

6 Programele tematice au ca

obiect anumite teme sau anumite

tipuri de activităţi de dezvoltare,

fiind în mod special prevăzute de

legislaţie și planificate separat de

programele geografice. Aceste

programe se pot referi la probleme

precum: dezvoltarea socială și

umană, mediul și gestionarea

sustenabilă a resurselor naturale,

inclusiv a energiei, actorii nestatali

și autorităţile locale, securitatea

alimentară, migraţia și azilul.

7 Programele geografice vizează

cooperarea în cadrul activităţilor

de dezvoltare cu ţări și regiuni

partenere, selectate pe bază

geografică.

IMPORTANŢA BUGETARĂ

5. Deoarece Comisia nu dispune de date complete4, trasabilitatea fondurilor comunitare canal izate pr in ANS-ur i este di f ic i l de as igurat . Cu toate acestea , fondur i le dest inate dezvoltăr i i a t r ibui te d i rect ANS-ur i lor , fără intermediar 5, au crescut progres iv în ul t imi i zece ani , at ingând în 2007 nivelul de aproximativ 10 % din totalul a jutorului combinat , acordat atât de la bugetul genera l , cât ș i pr in Fondul european de dezvoltare (FED) , ţăr i lor în curs de dezvoltare (a se vedea g r a f i c u l 1 ș i a n e x a I ) .

6. În mod tradiţional, ajutorul comunitar acordat ANS-urilor s-a furnizat în principal prin intermediul l ini i lor bugetare tematice 6 și într-o mai mică măsură pr in intermediul l in i i lor bugetare geograf ice 7 ș i a l FED-ului (a n e x a I ) . Pr incipala sursă de f inanţare a fost reprezentată de progra-mul de „cof inanţare cu organizaţ i i le neguvernamentale” ( l imitat , la momentul respectiv, la ONG-uri le europene), care, creat în 1976, când a d ispus de 2 ,5 mi l ioane de euro , a at ins în jur de 200 de mi l ioane de euro pe an la mi j locul ani lor ’90 , a jungând să reprezinte 23 % din totalul f inanţăr i i acordate ANS-ur i lor de către Comis ie în 2007.

EVOLUŢIA PLĂŢILOR EFECTUATE CĂTRE ANS-URI* ÎN PERIOADA 2000-2007

G R A F I C U L 1

* Fonduri UE vărsate direct ANS-urilor de dezvoltare în calitate de primi beneficiari ai plăţii.

Sursa: Serviciile Comisiei.

Ani

în m

ilio

an

e d

e e

uro

TotalFED Buget


10

CADRUL JURIDIC

7. Timp de mulţi ani , Comisia a f inanţat iniţ iativele propri i ale ONG-uri lor europene ( în conformitate cu proceduri le de cofinanţare) , dar a apelat în acelaș i t imp la acestea ș i pentru a implementa ajutoarele acordate de UE. Regulamentul (CE) nr. 1658/98 8 al Consil iului stabilește normele de cof inanţare cu ONG-ur i le europene a acţ iuni lor în domeni i le de interes pentru ţăr i le în curs de dezvoltare .

8. În ceea ce privește grupul de state din Afr ica, Caraibe ș i Pacif ic (ACP) , Acordul de la Cotonou, semnat în iunie 2000, a introdus o reor ien-tare substanţ ia lă în re laţ ia dintre UE ș i ANS-ur i . Ţăr i le ACP ș i Comu-nitatea Europeană s-au angajat jur id ic să impl ice ANS-ur i le în toate fazele procesului de cooperare ( formulare, implementare, examinare ș i evaluare) ș i să furnizeze fonduri pentru consol idarea capacităţ i lor A N S - u r i l o r , a s t f e l î n c â t s ă l e p e r m i t ă a c e s t o r a s ă î ș i î n d e p l i n e a s c ă n o u l r o l d e p a r t e n e r i î n c o o p e r a r e a p e n t r u d e z v o l t a r e ( a s e v e d e a a n e x a I I ) .

9. Pentru celelalte ţări , Instrumentul de finanţare a cooperării pentru dez-voltare ( ICD) 9 ș i Instrumentul european de vecinătate ș i partener iat ( IEVP) 10, care au în locuit d in ianuar ie 2007 reglementăr i le ex istente anterior , cuprind dispoziţ i i speciale privind rolul ANS-uri lor în dezvol-tare. De asemenea, ICD include un nou program tematic pentru actori i nestatal i ș i autor i tăţ i le locale care act ivează în domeniul dezvoltăr i i , a l cărui obiect iv pr incipal este de a as igura dezvoltarea capacităţ i lor ( în locuind programul anter ior de „cof inanţare cu ONG-ur i le” – a se vedea punctul 6) .

8 JO L 213, 30.7.1998, p. 1.

9 Regulamentul (CE)

nr. 1905/2006.

10 Regulamentul (CE) nr. 1638/2006

al Parlamentului European și al

Consiliului din 24 octombrie 2006

de stabilire a dispoziţiilor generale

privind instituirea unui instrument

european de vecinătate și de

parteneriat (JO L 310, 9.11.2006,

p. 1).

„CONSENSUL EUROPEAN PRIVIND DEZVOLTAREA” – PARTICIPAREA SOCIETĂŢII CIVILE

„UE sprijină participarea pe scară largă a tuturor factorilor interesaţi la procesul de dezvoltare a ţărilor și încurajează

toate sectoarele societăţii să ia parte la acest proces. Societatea civilă, inclusiv partenerii economici și sociali precum

organizaţiile sindicale, organizaţiile patronale și sectorul privat și, în special, ONG-urile și alţi actori nestatali din ţările

partenere, joacă un rol esenţial în calitate de promotori ai democraţiei, ai justiţiei sociale și ai drepturilor omului. Uniunea

Europeană își va intensifi ca sprijinul acordat construirii capacităţilor actorilor nestatali pentru a le consolida poziţia în

procesul de dezvoltare și pentru a promova dialogul politic, social și economic. De asemenea, se va acorda recunoașterea

necesară rolului important al societăţii civile europene; în acest scop, Uniunea Europeană va acorda o atenţie specială

educaţiei în materie de dezvoltare și sensibilizării cetăţenilor UE.”

C A S E T A 1


11

DOCUMENTELE-CHEIE

CONSENSUL EUROPEAN PRIVIND DEZVOLTAREA

10. În decembrie 2005, odată cu adoptarea „Consensului european privind dezvoltarea” , Uniunea Europeană a formulat o declaraţ ie pol i t ică la n i v e l î n a l t , c a r e r e c u n o a ș t e ș i c o n s o l i d e a z ă p r i n c i p i u l p a r t i c i p ă r i i ANS-ur i lor la procesul de dezvoltare a ţăr i lor , ș i ș i -a luat angajamen-tul de a spri j ini dezvoltarea capacităţi lor ANS-uri lor pentru ca acestea să îș i poată îndepl in i acest ro l 11.

COMUNICĂRI ȘI LINII DIRECTOARE

11. În mai 2003, Consi l iu l a adoptat 12 o ser ie de pr incipi i de bază pe care t rebuie să le respecte serv ic i i le Comis ie i ast fe l încât să se as igure un nivel adecvat de consultare ș i de part ic ipare a ANS-ur i lor :

promovarea implicării ANS-urilor în lucrările de pregătire a strategiei (a) naţionale de dezvoltare sau a documentelor în care se formulează stra-tegia de combatere a sărăciei, desfășurate de autorităţile naţionale;

consultarea s is temat ică a ANS-ur i lor pe toată durata procesului (b) de programare;

r e p r e z e n t a r e a t u t u r o r d o m e n i i l o r d e i n t e r e s î n c a d r u l (c ) consultăr i lor ;

necesitatea furnizării unor informaţii clare și complete ANS-urilor, în (d) timp util , pentru a le permite să pregătească o participare eficace;

rolul esenţ ia l a l dezvoltăr i i capacităţ i lor , care este necesară pen-(e) t ru a le permite ANS-ur i lor să joace un rol construct iv în procesul de dezvoltare ;

intensi f icarea coordonăr i i cu statele membre ș i cu a l ţ i donator i ;( f )

cont inuarea încurajăr i i de către Comunitatea Europeană a part i -(g) c ipăr i i ANS-ur i lor la implementarea proiectelor ș i a programelor de cooperare ;

menţinerea de către Comunitatea Europeană a relaţi i lor pe care le (h) are deja cu ANS-urile în calitatea acestora de parteneri de implemen-tare ș i de organizaţi i de implementare a propri i lor lor iniţ iat ive.

12. În noiembrie 2004, Comisia a publicat l ini i directoare adresate tuturor d e l e g a ţ i i l o r s a l e c u p r i v i r e l a i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r î n p r o c e s u l d e dezvoltare , care v in în completarea ce lor deja formulate în atenţ ia delegaţ i i lor ACP. Aceste l in i i d i rectoare se apl ică documentelor de strategie de ţară pentru per ioada 2007-2013.

11 După cum s-a explicat la

punctul 2, termenul „ANS-uri”

este utilizat aici ca sinonim pentru

societatea civilă.

12 Aceste principii de bază sunt

formulate în concluziile din cadrul

Comunicării Comisiei privind

participarea actorilor nestatali la

politica comunitară de dezvoltare

[COM(2002) 598 final].


12

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

13. Auditul desfășurat de Curte a vizat gestionarea de către Comisie a impli-c ă r i i A N S - u r i l o r î n c o o p e r a r e a p e n t r u d e z v o l t a r e , ţ i n â n d s e a m a d e c e l e d o u ă r o l u r i p r i n c i p a l e a l e a c e s t o r a , a c e l a d e p a r t e n e r i l a c o o -perarea comunitară pentru dezvoltare ș i acela de actor i impl icaţ i în implementare (a se vedea punctul 3) . Auditul a abordat această temă încercând să răspundă la următoarele t re i întrebăr i :

C o m i s i a s e a s i g u r ă î n s u f i c i e n t ă m ă s u r ă d e i m p l i c a r e a e f i c a c e (a) a ANS-ur i lor în procesul de cooperare pentru dezvoltare?

S i s t e m e l e d e g e s t i o n a r e a l e C o m i s i e i p o t g a r a n t a î n m o d e f i c i -(b) ent că act iv i tăţ i le implementate de ANS-ur i sunt pert inente ș i în măsură să genereze rezultatele dor i te?

Comisia asigură în mod satisfăcător furnizarea către ANS-uri a spri-(c ) j inului de dezvoltare a capacităţ i lor?

14. Curtea a luat drept punct de plecare principi i le de bază și l ini i le direc-t o a r e m e n ţ i o n a t e a n t e r i o r l a p u n c t e l e 1 1 ș i 1 2 . A c e s t e a c o n s t i t u i e o bază convenită pentru punerea în apl icare a pol i t ic i i Uniuni i Euro-pene care are ca scop asigurarea part ic ipări i ANS-uri lor la cooperarea comunitară pentru dezvoltare ș i , pr in urmare, pot serv i drept cr i ter i i de audit generale în cadrul prezentului raport .

15. Pr incipalele act iv i tăţ i de audit efectuate pentru a răspunde la aceste întrebăr i au fost următoarele :

e x a m i n a r e a d o c u m e n t a ţ i e i l e g a t e d e p o l i t i c a ș i p r o g r a m a r e a (a) c o m u n i t a r ă p r i v i n d A N S - u r i l e , p r e c u m ș i a r a p o a r t e l o r p r i v i n d implementarea (a se vedea punctul 24) ;

mis iuni la faţa locului la sedi i le delegaţ i i lor Comis ie i d in Bangla-(b) desh, Etiopia, Peru și Africa de Sud, în vederea examinări i procedu-ri lor ș i a activităţi lor Comisiei , inclusiv cinci programe de spri j inire a dezvoltăr i i capacităţ i lor , șapte cerer i de propuner i desfășurate la n ivel local ș i 16 proiecte dist incte (a se vedea a n e x a I I I ) ;

ver i f icăr i documentare care au v izat două programe de spr i j in i re (c ) a dezvoltăr i i capacităţ i lor desfășurate în Mal i ș i în Uganda;


13

interviur i cu peste 60 de ANS-uri locale ș i internaţionale, cu auto-(d) r i tăţ i centrale ș i locale din ţăr i le partenere, cu unităţ i de asistenţă tehnică ș i a l ţ i donator i , precum ș i cu o ser ie de p lat forme ș i de reţele de ANS-uri europene, pentru a strânge informaţi i cu pr ivire l a n i v e l u l d e p a r t i c i p a r e a A N S - u r i l o r l a p r o c e s u l d e c o o p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e , p r e c u m ș i c u p r i v i r e l a e x p e r i e n ţ a a c e s t o r a legată de procedur i le Comis ie i de spr i j in i re a acestei part ic ipăr i (a se vedea a n e x a I V ) ;

c o m p a r a r e a p e r f o r m a n ţ e l o r c u c e l e a l e a g e n ţ i i l o r d e a s i s t e n ţ ă (e) pentru dezvoltare din Ţăr i le de Jos ș i d in Suedia .

Auditul a acoper i t ș i consultarea ANS-ur i lor desfășurată cu începere d i n a n u l 2 0 0 0 ( d a t a s e m n ă r i i A c o r d u l u i d e l a C o t o n o u ) , p r e c u m ș i un eșant ion de proiecte ș i de programe af late în curs de desfășurare în 2007.

16. De asemenea, au fost luate în considerare rezultatele auditurilor recent e f e c t u a t e d e C u r t e c a r e a u c u p r i n s o b s e r v a ţ i i p r i v i n d A N S - u r i l e care act ivează în cooperarea pentru dezvoltare 13, precum ș i auditul recent desfășurat de Serviciul de Audit Intern al Comisiei cu privire la ONG-ur i le din cadrul EuropeAid ș i urmărirea acţ iuni lor întrepr inse în urma observaţ i i lor acestui audit . Auditul desfășurat de Curte a ţ inut seama ș i de faptul că Comis ia este în curs de a evalua modal i tăţ i le d e f u r n i z a r e a a j u t o r u l u i c o m u n i t a r p r i n i n t e r m e d i u l o r g a n i z a ţ i i l o r societăţi i c ivi le . În conformitate cu termenii de referinţă, evaluarea se axează pe rolul de organizaţi i de implementare al ANS-uri lor (acela de canal izare a ajutorului comunitar) . Auditul desfășurat de Curte a exa-minat problema mai largă a impl icăr i i de către Comis ie a ANS-ur i lor în toate fazele cooperăr i i comunitare pentru dezvoltare .

17. Auditul s-a axat pe rolurile ANS-urilor doar în domeniul cooperării pentru d e z v o l t a r e , n e i n c l u z â n d a j u t o r u l u m a n i t a r ș i d e u r g e n ţ ă , d e o a r e c e acestea const i tuie un domeniu separat ș i sunt însoţ i te de o strategie ș i de s isteme de gestionare specif ice. De asemenea, auditul nu a vizat o comparare din pr isma ef ic ienţei ș i a ef icaci tăţ i i a d iverselor forme de canal izare a a jutorului (sectorul pr ivat , ONU, s istemele bancare) , ș i n i c i o a n a l i z ă c o m p a r a t i v ă a i m p a c t u l u i a c ţ i u n i l o r A N S - u r i l o r î n diverse sectoare de intervenţ ie .

13 Ultimele trei rapoarte anuale

ale Curţii referitoare la execuţia

bugetului (2007: capitolul 8,

Ajutorul extern, dezvoltarea

și extinderea; 2006 și 2005:

capitolul 8, Acţiuni externe) și

cele referitoare la activităţile

finanţate de Fondurile europene

de dezvoltare (privind exerciţiile

financiare 2005, 2006 și 2007),

precum și Raportul special

nr. 10/2008 – Ajutorul pentru

dezvoltare acordat de Comunitatea

Europeană în domeniul serviciilor

de sănătate în Africa Subsahariană

(http://www.eca.europa.eu).


14

COMISIA SE ASIGURĂ ÎN SUFICIENTĂ MĂSURĂ DE IMPLICAREA EFICACE A ANS-URILOR ÎN PROCESUL DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE?

18. E s t e u n l u c r u g e n e r a l r e c u n o s c u t f a p t u l c ă i m p l i c a r e a s i s t e m a t i c ă a ANS-uri lor în cooperarea pentru dezvoltare reprezintă o modal itate de promovare a impl icăr i i ș i a part ic ipăr i i actor i lor loca l i , pr inc ip i i care stau la baza pol i t ic i i comunitare de dezvoltare , precum ș i o cale de acces către cunoșt inţele ș i exper ienţele pract ice de la n ivel local , c a r e p o t f i u t i l i z a t e c a o c o n t r i b u ţ i e l a a c t i v i t a t e a d e p r o g r a m a r e . Acestea se ref lectă în pol i t ică în forma în care au fost formulate în „Consensul european pr iv ind dezvoltarea” (a se vedea c a s e t a 1 ) .

19. Pentru a evalua dacă implicarea ANS-uri lor de către Comisie este adec-vată , Comis ia a examinat două procese fundamentale de consultare legate de:

e laborarea documentelor de strategie de ţară pentru ţăr i le ACP, (a) precum ș i pentru ţăr i le d in Asia ș i d in America Lat ină (ALA) ;

elaborarea documentului de strategie pentru noul program tema-(b) t i c d e s t i n a t A N S - u r i l o r ș i a u t o r i t ă ţ i l o r l o c a l e c a r e a c t i v e a z ă î n domeniul dezvoltăr i i .

ELABORAREA DOCUMENTELOR DE STRATEGIE DE ŢARĂ

20. Curtea a verificat dacă există un dialog susţinut și structurat, dacă l inii le directoare privind consultarea ANS-uri lor sunt exhaustive (punctul 12) ș i î n c e m ă s u r ă s u n t r e s p e c t a t e a c e s t e l i n i i d i r e c t o a r e , p r e c u m ș i pr incipi i le generale ș i pr incipi i le de bază a le Comis ie i refer i toare la consultarea părţ i lor interesate 14:

ex istenţa unor mecanisme inst i tuţ ionale c lare ;(a)

inc luderea ANS-ur i lor pert inente;(b)

a c o r d a r e a d e t i m p s u f i c i e n t p e n t r u a p e r m i t e p a r t i c i p a r e a (c ) ANS-ur i lor ;

caracterul adecvat a l procesului de pregăt i re ;(d)

furnizarea unui feedback c lar cu pr iv i re la rezultatele obţ inute în (e) urma dia logului ;

ex is tenţa unor resurse comunitare suf ic iente pentru as igurarea ( f ) unui d ia log ef icace.

OBSERVAŢII

14 Comunicarea Comisiei intitulată

General principles and minimum

standards for consultation

of interested parties by the

Commission (Principii generale

și principii de bază minime

referitoare la consultarea părţilor

interesate de către Comisie),

COM(2002) 704 final, 11.12.2002.


15

IMPLICAREA ANS-URILOR ÎN ELABORAREA DOCUMENTELOR DE STRATEGIE DE ŢARĂ NU ESTE CONFORMĂ LINIILOR DIRECTOARE

21. Deși polit ica comunitară prevedea deja consultarea ANS-uri lor 15, în trei d i n c e l e p a t r u ţ ă r i a u d i t a t e ( e x c e p ţ i a f i i n d A f r i c a d e S u d ) , n u s - a u identi f icat decât puţ ine elemente probante care să ateste impl icarea ANS-uri lor în elaborarea documentelor de strategie de ţară (DST) pen-tru perioada 2002-2006, motivul f i ind faptul că delegaţi i le Comisiei nu ţ ineau evidenţe adecvate . În Afr ica de Sud s-a recurs la consultarea ANS-ur i lor , dar pe scară redusă. După trecerea acestei per ioade, s -au constatat efortur i concrete în cazul Et iopiei , manifestate mai întâi cu ocazia examinăr i lor anuale comune, real izate cu începere din 2004, a l e s t r a t e g i e i ș i c o n t i n u a t e c u o c a z i a e l a b o r ă r i i d o c u m e n t u l u i d e st rategie de ţară pentru per ioada 2007-2013, de a stabi l i un dia log tr ipart i t , susţ inut ș i structurat , între guvern, Comunitatea Europeană ș i reprezentanţ i i ANS-ur i lor (a se vedea c a s e t a 2 ) .

22. În schimb, în Bangladesh și în Peru – și , ca ș i înainte, în Afr ica de Sud – delegaţ i i le nu au impl icat în mod s istematic ANS-ur i le în procesul de programare pentru per ioada 2007-2013 decât cu ocazia unor consul-tăr i ad-hoc . De regulă , acestea nu luau forma unui d ia log susţ inut , c i m a i d e g r a b ă a u n o r s e m i n a r i i d e o z i , î n c a d r u l c ă r o r a s e f ă c e a u p r e z e n t ă r i ș i s e c u l e g e a u i d e i d i n p a r t e a A N S - u r i l o r p r e z e n t e . M a i m u l t , î n P e r u ș i î n A f r i c a d e S u d , n u a u f o s t i d e n t i f i c a t e e l e m e n t e probante care să ateste integrarea rezultatelor acestor consultăr i în documentele de strategie de ţară. Auditul a semnalat și alte deficienţe în procesul de consultare: absenţa unor mecanisme clare pentru ges-t ionarea consultaţ i i lor (de exemplu absenţa unui plan de acţ iune cu un calendar de consultăr i stabi l ș i previzibi l ) , întârzier i în distr ibuirea documentelor , invitaţ i i tardive, consultăr i într-o etapă prea avansată a procesului de programare , var ietatea restrânsă a ANS-ur i lor , d i f i -cultatea ANS-ur i lor de a face comentar i i la propuner i ș i insuf ic ienţa feedbackului către ANS-ur i cu pr iv i re la rezultatele consultăr i lor .

15 COM(2000) 212 final,

The European Community’s

Development Policy (Politica

de dezvoltare a Comunităţii

Europene), punctul 5.2.

EXEMPLU DE ABORDARE OPTIMĂ PENTRU STRUCTURAREA DIALOGULUI ÎNTRE GUVERN, COMUNITATEA EUROPEANĂ ȘI ANS-URI

Etiopia: Cotonou Task Force (Grupul operativ Cotonou)

În 2003, un grup de ONG-uri și reţele naţionale și internaţionale care operează în Etiopia s-au organizat în așa-numitul

Cotonou Task Force (CTF) cu scopul de a iniţia un dialog cu delegaţia Comisiei și cu guvernul pe tema cooperării comu-

nitare pentru dezvoltare. Delegaţia și guvernul s-au angajat într-un dialog și o consultare activă cu Cotonou Task Force,

în special în ceea ce privește examinările anuale comune organizate cu începere din 2004 și elaborarea noului document

de strategie de ţară pentru cel de al zecelea FED.

C A S E T A 2


16

23. În toate cele patru delegaţii auditate, implicarea ANS-urilor în procesul de dezvoltare s-a l imitat la definirea strategiei globale și , prin urmare, n u s - a e x t i n s ( d e ș i l i n i i l e d i r e c t o a r e o p r e v e d e a u ) l a c o n s u l t ă r i c u pr iv i re la s t rategi i sector ia le sau la impl icarea ANS-ur i lor în imple-mentarea, monitor izarea ș i evaluarea proiectelor în f iecare domeniu de dezvoltare .

24. În plus, Curtea a analizat o serie de informaţii deţinute de servicii le cen-tra le a le Comis ie i 16, care au ev idenţ iat def ic ienţe s imi lare ș i în a l te delegaţ i i . Deș i consultăr i s -au ţ inut într -un fe l sau a l tu l în aproape t o a t e ţ ă r i l e A C P , s e r v i c i i l e c e n t r a l e a l e C o m i s i e i a u c o n s i d e r a t c ă impl icarea ANS-ur i lor s -a dovedit a f i sat is făcătoare în raport cu l in i -i le d i rectoare (cu a l te cuvinte , impl icarea a depășit cadrul s implelor consultăr i ad-hoc) în doar jumătate dintre acestea 17. În mod s imi lar , î n c a z u l c e l o r 2 4 d e ţ ă r i A L A a n a l i z a t e , C u r t e a a c o n s t a t a t c ă , p e r ansamblu , ex is ta o anumită formă de consul tare , dar că impl icarea ANS-ur i lor nu a depăși t cadrul s implelor consultăr i ad-hoc decât în patru dintre ţăr i le d in America Lat ină ș i în n ic iuna dintre ţăr i le d in Asia .

25. În ţăr i le ACP, care intră sub inc idenţa Acordului de la Cotonou – în temeiul căruia ANS-ur i le au dreptul de a f i impl icate – s -a constatat o impl icare mai intensă a ANS-ur i lor decât în ţăr i le ALA. Îna inte de noul Instrument de f inanţare a cooperări i pentru dezvoltare din 2007, regulamentul anter ior refer i tor la ţăr i le ALA 18 nu prevedea obl igat i -v i tatea impl icăr i i ANS-ur i lor în pol i t ic i le ș i s t rategi i le de cooperare .

26. Personalul Comisiei a întâmpinat dif icultăţi de ordin practic în ceea ce pr ivește colaborarea cu ANS-ur i le . Curtea a constatat , pr intre a l te le , u r m ă t o a r e l e : ( i ) i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r d e p i n d e î n t r - o f o a r t e m a r e m ă s u r ă ș i d e p o z i ţ i a g u v e r n u l u i ţ ă r i i p a r t e n e r e ; ( i i ) e s t e d i f i c i l s ă se determine ANS-ur i le pert inente cu care să se colaboreze; ( i i i ) pe durata colaborăr i i cu ANS-ur i le ( f ie individual , f ie în cadrul unei plat-f o r m e ) , s e p o t r i d i c a p r o b l e m e d e g e n u l r e p r e z e n t a t i v i t ă ţ i i s a u a l r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i a c e s t o r a ; ( i v ) m u l t e A N S - u r i n u d i s p u n d e c a p a c i -tăţ i le ș i /sau de resursele necesare pentru a se angaja în procesul de c o o p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e ș i , î n c o n s e c i n ţ ă , n u v o r p a r t i c i p a l a acest proces în cazul în care consideră că au puţ ine șanse de a pr imi fonduri ; (v) ANS-uri le nu apără întotdeauna interesele grupuri lor celor mai marginal izate .

27. Chiar ș i în cazur i le în care s-au depus efortur i considerabi le pentru a implica ANS-uri , rezultatele nu au fost întotdeauna satisfăcătoare din cauza problemelor legate de implementare (a se vedea c a s e t a 3 ) .

16 Inclusiv informaţiile referitoare

la cazul excepţional al Guatemalei

(a se vedea caseta 3).

17 Această evaluare este

coroborată de rezultatele unui

exerciţiu de consultare desfășurat

de Comitetul Economic și Social

European cu privire la participarea

ANS-urilor și a autorităţilor locale

la elaborarea, în cadrul celui de

al zecelea FED, a documentelor de

strategie de ţară pentru ţările ACP.

18 Regulamentul (CEE) nr. 443/92

al Consiliului din 25 februarie 1992

privind asistenţa financiară și

tehnică și cooperarea economică

cu ţările în curs de dezvoltare din

Asia și America Latină

(JO L 52, 27.2.1992, p. 1).


17

ESTE NECESARĂ DEZVOLTAREA ÎN CONTINUARE A CURSURILOR DE FORMARE SPECIALIZATE ȘI A LINIILOR DIRECTOARE DETALIATE PRIVIND MODALITĂŢILE DE IMPLICARE A ANS-URILOR

28. Impl icarea adesea l imitată a ANS-ur i lor ș i def ic ienţele constatate pe scară largă care au afectat ca lendarul ș i modul de organizare a con-sultăr i lor re levă că t ranspunerea în pract ică a obiect ivului ambiţ ios d e i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r l a t o a t e n i v e l u r i l e d e c o o p e r a r e c o m u n i -t a r ă p e n t r u d e z v o l t a r e r ă m â n e o p r o v o c a r e m a j o r ă . P e n t r u o m a r e parte a personalului delegaţ i i lor , impl icarea ANS-ur i lor se l imitează, în general , la prestarea de serv ic i i de către acestea sau la consultăr i punctuale în anumite momente a le c ic lu lui de programare. Comis ia încă nu a invest i t suf ic ient t imp ș i suf ic iente resurse în vederea unei c o l a b o r ă r i r e a l e l a t o a t e n i v e l u r i l e î n t r e p e r s o n a l u l d e l e g a ţ i i l o r ș i ANS-uri . De asemenea, este necesară dezvoltarea în continuare a cur-sur i lor de formare specia l izate .

29. L in i i le d i rectoare ut i l i zate de Comis ie la data auditu lu i (a se vedea p u n c t u l 1 2 ) a d m i t e x i s t e n ţ a m u l t o r a d i n t r e a c e s t e p r o b l e m e , î n s ă , cu excepţ ia recomandăr i i pr iv ind e laborarea unui studiu cartograf ic cu a jutorul căruia să se ident i f ice ANS-ur i le pert inente ș i să se eva-l u e z e r e p r e z e n t a t i v i t a t e a a c e s t o r a , n u o f e r ă i n s t r u c ţ i u n i d e t a l i a t e , d e e x e m p l u î n c e e a c e p r i v e ș t e p r o b l e m e i m p o r t a n t e p r e c u m r o l u l A N S - u r i l o r î n p l a n u l d e a c ţ i u n e p e n t r u e f i c a c i t a t e a a j u t o r u l u i s a u p a r t i c i p a r e a A N S - u r i l o r l a d e f i n i r e a s t r a t e g i i l o r s e c t o r i a l e , i n c l u s i v a spr i j inului bugetar .

EXEMPLU DE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN LEGĂTURĂ CU IMPLICAREA ANS-URILOR ÎN PROCESUL COMUNITAR DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE

Guatemala: „Mesodiálogo”

Mesodiálogo a fost lansat în 2000 cu participarea delegaţiei Comisiei, a statelor membre, a guvernului, a ONG-urilor

europene și a ANS-urilor guatemaleze. Acest dialog avea ca obiectiv sprijinirea implementării documentului de strategie

de ţară pentru perioada 2002-2006, prin implicarea directă în identifi carea, implementarea și monitorizarea programe-

lor prevăzute de acest document. În jur de 150 de organizaţii și de 800 de persoane, organizate în grupuri de lucru, au

participat la acest proces, care a inclus redactarea de documente de strategie, participarea la misiuni de identifi care și

de formulare a proiectelor/programelor, crearea de reţele regionale etc. Cu toate acestea, sarcina organizatorică lăsată

exclusiv în seama delegaţiei, sentimentul că Mesodiálogo își depășea rolul intervenind în subiecte care ţineau exclusiv de

competenţa CE, absenţa unei asumări clare a responsabilităţii la nivel de guvern local și lipsa garanţiilor de sustenabilitate

au condus la declinul progresiv al procesului, care a luat defi nitiv sfârșit în 2005.

Surse: RELEX/L3 Working document on involvement of NSAs in the programming process in the countries of Asia and

Latin America (Documentul de lucru al RELEX/L3 privind implicarea ANS-urilor în procesul de programare pentru

ţările din Asia și din America Latină); EC aid to Guatemala – Background Country Study Paper (Ajutorul comunitar

în Guatemala – studiu privind contextul naţional), decembrie 2006, și Desk Study (Studiu documentar), august 2006,

comandat de CIDSE (Coopération Internationale pour le Développement et la Solidarité / International Cooperation for

Development and Solidarity – Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare și Solidaritate) și de Caritas Europa.

C A S E T A 3


18

19 Unul dintre programele

prevăzute de Instrumentul de

finanţare a cooperării pentru

dezvoltare (a se vedea punctul 9).

20 Articolul 20 alineatul (2) din

Regulamentul (CE) nr. 1905/2006.

21 European NGO Confederation

for Relief and Development

(CONCORD) (Confederaţia

Europeană a ONG-urilor pentru

Ajutor Umanitar și Dezvoltare)

a fost creată în ianuarie 2003

pentru a îndeplini rolul de

reprezentant și interlocutor

avut în vedere de Regulamentul

(CE) nr. 1658/98 de stabilire

a programului de cofinanţare cu

ONG-urile. Confederaţia participă

cu regularitate la dialogul cu

instituţiile UE și coordonează

cooperarea între ONG-uri.

Cele 22 de asociaţii naţionale

(„platforme”) și cele 20 de reţele

tematice internaţionale din cadrul

acesteia reprezintă peste 1 600 de

ONG-uri.

22 Acesta a fost, de asemenea,

transmis în mod direct

confederaţiei CONCORD,

Comitetului Economic și Social

European, Comitetului Regiunilor

și Consiliului Municipalităţilor și

Regiunilor Europene, în vederea

difuzării în rândul membrilor.

23 Consultarea a fost lansată la

31 iulie 2006 și s-a încheiat la

11 septembrie. Acest interval este

mai scurt decât cele 8 săptămâni

prevăzute ca perioadă minimă

pentru consultare.

PROGRAMUL TEMATIC PRIVIND ROLUL ACTORILOR NESTATALI ȘI AL AUTORITĂŢILOR LOCALE ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE

30. Acest nou program19 succede programelor anterioare de cofinanţare cu ONG-ur i le europene ș i de cooperare descentra l izată ș i , ca ș i acestea, r e p r e z i n t ă u n a d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e ș i m a i s t a b i l e s u r s e d e f inanţare comunitară a act iv i tăţ i lor ANS-ur i lor ș i de spr i j in i re a in i ţ i -at ivelor propr i i a le acestora .

31. Pentru elaborarea documentelor de strategie pentru astfel de programe tematice , Comis ia are obl igaţ ia de a se consulta , într -un stadiu t im-pur iu a l procesului de programare, cu a l ţ i actor i impl icaţ i în dezvol-tare, inclusiv cu reprezentanţi a i ANS-uri lor ș i a i autorităţ i lor locale 20. Pr in tradiţ ie , ONG-uri le europene (ONGE) au fost act iv impl icate, pr in intermediul CONCORD 21, în dia logul pe tema gest ionăr i i programului d e c o f i n a n ţ a r e c u O N G - u r i l e . N o u l p r o g r a m e s t e , î n e g a l ă m ă s u r ă , deschis ANS-ur i lor ș i autor i tăţ i lor locale din ţăr i le partenere , care ar t rebui , de asemenea, impl icate în consultăr i .

32. După redactarea documentului de strategie pentru acest program, ser-v ic i i le centra le a le Comis ie i au sol ic i tat delegaţ i i lor să e laboreze, pe baza unor alte consultăr i cu ANS-uri le locale, note expl icat ive menite să evalueze pert inenţa programului pentru ţăr i le partenere ș i să jus-t i f ice nivelul corespunzător a l fondur i lor care să f ie a locate . Curtea a examinat e f icac i tatea ambelor faze de consul tare , ut i l i zând ș i de această dată cr i ter i i le formulate în comunicarea Comisie i din 2002 (a se vedea punctul 20) .

33. Pentru e laborarea strategiei g lobale , Comis ia a desfășurat o consul-tare publ ică onl ine, care s-a adresat atât ANS-ur i lor europene, cât ș i ce lor d in ţăr i le partenere (ANS-ur i le d in emisfera sudică) , rea l izată pr in intermediul unui chest ionar publ icat pe s ite-ul Comisiei ș i t r imis delegaţ i i lor 22. La n ive l european, p lasată în contextul consul tăr i lor regulate între Comisie ș i CONCORD, această metodă de consultare s-a dovedit a f i e f icace . În schimb, consultarea ANS-ur i lor d in emisfera sudică nu a fost organizată în mod ef icace. Chest ionarul a fost t r imis delegaţ i i lor d in ţăr i le ACP, care t rebuiau să informeze ANS-ur i le în l e g ă t u r ă c u o r g a n i z a r e a c o n s u l t ă r i i ș i s ă l e t r a n s m i t ă c h e s t i o n a r u l . Cu toate acestea, intervalul prevăzut pentru consultare – în per ioada de vârf a concedi i lor personalului delegaţ i i lor – a fost inoportun ș i prea scurt pentru a putea f i respectat 23 (delegaţ i i le ACP v iz i tate cu ocazia acestui audit , Et iopia ș i Afr ica de Sud, nu au fost în măsură să consulte ANS-ur i le în termenul scurt acordat) . În plus , această sol i -c i t a r e d e a c o m u n i c a A N S - u r i l o r i n f o r m a ţ i i l e c u p r i v i r e l a p r o c e s u l de consultare af lat în derulare nu a fost t ransmisă ș i delegaţ i i lor d in ţăr i le ALA, ast fe l încât ANS-ur i le d in aceste ţăr i nu au fost informate de desfășurarea consultăr i i .


19

24 În cazul Etiopiei și al Africii

de Sud, delegaţiile Comisiei din

aceste ţări au optat să nu participe

la acest program.

25 În ceea ce privește

sustenabilitatea în practică, a se

vedea punctele 63–68.

34. În ceea ce privește cea de a doua fază, din cauza întârzierilor de adoptare a Regulamentului pr iv ind ICD ș i a documentului de st rategie , dele-gaţ i i le nu au avut la d ispoziţ ie decât o lună pentru a e labora notele e x p l i c a t i v e ș i m a j o r i t a t e a n u a u r e u ș i t s ă i m p l i c e A N S - u r i l e î n t r - o m a n i e r ă s t r u c t u r a t ă . Î n B a n g l a d e s h s - a o r g a n i z a t u n a t e l i e r a d - h o c la care au fost inv i tate ANS-ur i . În schimb, în Peru delegaţ ia nu s -a consultat cu ANS-uri le 24, iar anal iza unui eșantion de note expl icat ive (Angola, Chi le , Malawi, Namibia ș i Nepal) a demonstrat , de asemenea, inexistenţa consultăr i lor cu ANS-ur i pentru acest program.

35. În opinia Curţ i i , Comisia nu a acordat suf ic ientă atenţie metodelor de consultare cu ANS-ur i le d in emisfera sudică . Pe lângă metoda pasivă de publ icare a unui chest ionar pe internet , în multe ţăr i este evident necesară o încurajare foarte act ivă din partea delegaţ i i lor , lucru care a fost parţ ia l avut în vedere (pentru ţăr i le ACP) , dar care nu a fost pe depl in pus în apl icare în nic iuna dintre ţăr i . Mai mult , nu s-a acordat atenţ ie eventuale lor l imităr i care ar f i putut surveni în consultarea benef ic iar i lor potenţ ia l i de subvenţ i i cu pr iv i re la domeni i le pr ior i -t a r e , î n c o n d i ţ i i l e î n c a r e e s t e g r e u d e c o n c e p u t c ă a c e ș t i a n u a r f i f o s t i n t e r e s a ţ i d e o a s t f e l d e c o n s u l t a r e . D e a s e m e n e a , n u a u f o s t explorate soluţ i i a l ternat ive , cum ar f i reţele , organizaţ i i -umbrelă ș i organisme regionale .

SISTEMELE DE GESTIONARE ALE COMISIEI POT GARANTA ÎN MOD EFICIENT CĂ ACTIVITĂŢILE IMPLEMENTATE DE ANS-URI SUNT PERTINENTE ȘI ÎN MĂSURĂ SĂ GENEREZE REZULTATELE DORITE?

36. Curtea a auditat s istemele de gest ionare pentru contractele de sub-v e n ţ i o n a r e î n c h e i a t e c u A N S - u r i , a t â t l a s e d i u l s e r v i c i i l o r c e n t r a l e Comis ie i , cât ș i , la faţa locului , la sedi i le a patru delegaţ i i , ș i a exa-m i n a t 1 6 p r o i e c t e d i s t i n c t e ( a s e v e d e a a n e x a I I I ) . A u d i t u l a v i z a t procedur i le de se lecţ ie a proiectelor , mecanismele de control ș i de supraveghere , monitor izarea efectuată ș i instrumentele ut i l izate în acest scop, precum ș i aspectul sustenabi l i tăţ i i .

PROCEDURILE DE SELECŢIE

37. Auditul proceduri lor de selecţie avea drept obiectiv să determine în ce m ă s u r ă p r o c e d u r i l e a p l i c a t e a s i g u r a u s e l e c ţ i a u n o r p r o i e c t e p e r t i -nente, oportune ș i sustenabi le 25.


20

PROCEDURA CERERII DE PROPUNERI PROMOVEAZĂ O CONCURENŢĂ ECHITABILĂ, DAR SE POATE DOVEDI DIFICIL DE PUS ÎN PRACTICĂ ȘI NU ASIGURĂ FINALIZAREA ÎN TIMP UTIL A FAZEI DE CONCEPŢIE A PROIECTULUI

38. Din 2000, procedura standard de selecţ ie a fost cererea de propuneri . Cu toate că se recunosc meri te le procedur i i , ș i anume faptul că per-mite o concurenţă echitabi lă în rândul ANS-ur i lor ș i , în consecinţă , șanse mai mar i de selectare a unor proiecte pert inente, ea cont inuă să reprezinte o provocare de ordin administrat iv atât pentru Comi-s ie , cât ș i pentru ANS-ur i le sol ic i tante . Cerer i le de propuner i susci tă într -o mare măsură interesul ANS-ur i lor , ast fe l încât , în mod curent , numărul cerer i lor de f inanţare depășește cu mult fonduri le disponi-bi le 26. Această s i tuaţ ie a condus la procedur i de durată ș i la necesi -tatea apelăr i i la experţ i externi . De asemenea, cerer i le de propuner i organizate în cadrul programului de cof inanţare cu ONG-ur i au fost prea genera le , neaxându-se pe obiect ive prec ise , ceea ce a crescut r iscul de a f i depuse cerer i de f inanţare mai puţ in pert inente. Nu în ul t imul rând, implementarea procedur i lor detal iate se poate dovedi un proces greoi pentru ANS-ur i le de mic i d imensiuni .

39. Deși cereri le de propuneri care au făcut obiectul auditului au condus în general la se lectarea unor proiecte pert inente , în cazul proiecte lor a u d i t a t e s - a c o n s t a t a t c ă i n t e r v a l u l m e d i u î n t r e d e p u n e r e a p r o p u -ner i lor ș i semnarea efect ivă a contractelor era de peste un an, ceea ce îngreuna rea l izarea unei p lani f icăr i e f icace de către ANS-ur i . De asemenea, Curtea a constatat că metodele uti l izate pentru a da publi-cităţi i cereri le de propuneri ( în principal prin intermediul internetului ș i al presei scr ise) nu au fost întotdeauna cele mai indicate pentru a le face cunoscute în rândul ANS-ur i lor pert inente de la n ivel local 27.

40. Curtea felicită Comisia pentru măsurile întreprinse în 2006 și 2007 vizând îmbunătăţ i rea ef ic ienţei procedur i i cerer i i de propuner i , cu toate că încă nu este posibi lă evaluarea efectelor depl ine ale acestora. Pr intre aceste măsur i se numără:

introducerea procedur i i restrânse, care permite o pr imă selecţ ie (a) a so l ic i tanţ i lor pe baza unei scurte note expl icat ive , urmând ca p r o p u n e r e a c o m p l e t ă ( c a r e i n c l u d e ș i c o n c e p t u l p r o i e c t u l u i ) s ă f ie depusă în a doua etapă a se lecţ ie i ;

g r u p a r e a b u g e t e l o r p e d o i a n i î n t r - o s i n g u r ă c e r e r e d e (b) propuner i ;

26 Pentru un buget de 284 de

milioane de euro alocat pentru

cererile de propuneri 2007-2008

din cadrul programelor tematice

gestionate la nivel central de către

EuropeAid, s-au primit 4 565 de

cereri de finanţare, corespunzând

unui total de fonduri solicitate de

3 650 de milioane de euro. După

o primă selecţie pe baza unei

note explicative, au fost admise,

pentru a doua etapă a selecţiei,

1 088 de cereri de finanţare,

corespunzând unei sume totale de

989 de milioane de euro, în final

fiind selectate doar 212 cereri de

finanţare.

27 De exemplu, deoarece se

utilizează numai limbi europene

sau deoarece presa scrisă nu este

difuzată în timp util în regiunile

îndepărtate.


21

EXEMPLU DE CONCEPŢIE NECORESPUNZĂTOARE A UNUI PROIECT

Promovarea integrării în sistemul de muncă oficial a femeilor mici întreprinzători

și a unităţilor economice familiale – Peru

ONG-ul partener local a implementat acest proiect în patru regiuni, printre care și Junín, regiune vizitată de Curte în

februarie 2008 și în care ONG-ul în cauză nu a avut o prezenţă în trecut. Cu toate că un exerciţiu de monitorizare ori-

entată spre rezultate efectuat recent, în 2007, nu preconizase o problemă de acest gen, Curtea nu a găsit probe care să

ateste că ONG-ul a implicat autorităţile publice pertinente în concepţia activităţilor proiectului. De asemenea, ONG-ul

nu s-a coordonat cu reţelele și organizaţiile prezente în regiune care sprijină micile întreprinderi. În faza de implementare

a proiectului, ONG-ul partener local a trebuit să apeleze la una dintre aceste reţele pentru a efectua studii preliminare

în vederea identifi cării benefi ciarilor potenţiali și a oportunităţilor economice. Concepţia proiectului se baza pe ideea

reproducerii și a extinderii acestuia de către autorităţile publice. Curtea a constatat însă că autorităţile pertinente fi e

nu erau deloc implicate în proiect, fi e nu își îndeplineau atribuţiile așa cum ar fi trebuit sau nu dispuneau de resurse

fi nanciare și umane sufi ciente pentru a prelua activităţile proiectului.

C A S E T A 4

introducerea unui serviciu de înregistrare online (PADOR), ceea ce (c ) ar reduce dupl icarea efortur i lor depuse de către sol ic i tanţ i ;

ut i l izarea din ce în ce mai mult a unor cerer i de propuner i locale (d) ș i p e r s o n a l i z a t e , î n c a z u l c ă r o r a o b i e c t i v e l e a u f o s t a d a p t a t e l a s i tuaţ ia locală ș i organizaţ i i le de la nivel local au mai multe șanse de a f i se lectate .

41. Cu toate acestea, problemele legate de concepţia proiectelor, care pot a f e c t a c o n s i d e r a b i l e f i c a c i t a t e a ș i s u s t e n a b i l i t a t e a , r ă m â n g e n e r a -l i z a t e . Î n c a z u l m a i m u l t o r p r o i e c t e a u d i t a t e , d a t ă f i i n d p r e g ă t i r e a insuficientă a formulări i activităţi lor , primul an din durata proiectelor a t rebuit să f ie consacrat fazei de concepţ ie (efectuarea de diagnos-t i c e , i d e n t i f i c a r e a b e n e f i c i a r i l o r , s t u d i i ) , c e e a c e a m i c ș o r a t t i m p u l disponibi l pentru implementarea efect ivă , determinând ca proiectul să f ie mai vulnerabil la întârzieri ș i reducând perspectivele de sustena-bi l i tate . Exemplul furnizat în c a s e t a 4 este prezentat pentru a i lustra această s i tuaţ ie .


22

PROCEDURILE DE CONTROL ȘI DE SUPRAVEGHERE

42. Auditul proceduri lor de control ș i de supraveghere ale Comisiei a avut drept obiect iv să determine în ce măsură au as igurat acestea imple-m e n t a r e a o p t i m ă a a c t i v i t ă ţ i l o r p r o i e c t e l o r A N S - u r i l o r . D e ș i n u m e -r o a s e e v a l u ă r i a u e v i d e n ţ i a t f a p t u l c ă f a c t o r i i i n t e r e s a ţ i c o n s i d e r ă proceduri le ca f i ind greoaie 28, s i tuaţ ie considerată preocupantă ș i de c ă t r e P a r l a m e n t 2 9, C u r t e a r e c u n o a ș t e e f o r t u r i l e d e p u s e d e C o m i s i e pentru remedierea acestei probleme. In i ţ iat ivele luate la n ivel înalt de către Comis ie inc lud înf i inţarea unui comitet interserv ic i i însăr-c inat cu s impl i f icarea procedur i lor , intens i f icarea d ia logului d intre Comis ie ș i CONCORD pe tema aspecte lor f inanciare ș i contractuale (care a avut drept rezultat un manual pr iv ind contractele de subven-ţ i o n a r e s t a n d a r d ) ș i p u b l i c a r e a u n o r g h i d u r i p r a c t i c e n o i ș i a u n o r formulare ș i documente s impl i f icate . De asemenea, deconcentrarea programelor tematice a permis , în general , îmbunătăţ i rea dia logului între Comunitatea Europeană ș i ANS-ur i .

43. Procedurile de control și de supraveghere au funcţionat corect din mai multe puncte de vedere , dar pers istă o ser ie de probleme speci f ice care antrenează eror i 30.

ORIENTĂRILE PUSE LA DISPOZIŢIA ANS-URILOR CU PRIVIRE LA MODALITĂŢILE DE PUNERE ÎN PRACTICĂ A NORMELOR S-AU DOVEDIT A FI INSUFICIENTE

44. Orientările practice privind modalităţile de aplicare a normelor financiare ș i c o n t r a c t u a l e a l e C o m u n i t ă ţ i i E u r o p e n e t r e b u i e s ă ţ i n ă s e a m a d e rata de rotaţ ie a personalului delegaţi i lor Comisiei ș i de cunoșt inţele l imitate pe care le au ANS-ur i le în legătură cu aceste norme. Pr intre m e t o d e l e u t i l i z a t e p e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a c u n o ș t i n ţ e l o r s e n u m ă r ă c u r s u r i d e f o r m a r e o r g a n i z a t e d e d e l e g a ţ i i ș i d e s t i n a t e a t â t p e r s o -nalului acestora , cât ș i benef ic iar i lor ș i aprobarea unui ghid pract ic redactat în colaborare cu CONCORD (manualul pr iv ind contractele de subvenţ ionare standard) .

45. Cursurile de formare sunt utile, dar cele destinate beneficiarilor constau în cea mai mare parte din atel iere cu durata de o z i ș i sunt organizate după încheierea cerer i lor de propuner i . Curtea consideră că această metodă nu este suf ic ientă pentru a as igura „ inst i tuţ ional izarea” de către ANS-uri a cunoștinţelor necesare pentru a apl ica normele corect pe durata unei per ioade normale de implementare a unui proiect .

28 Această problemă a fost ridicată

și într-o scrisoare adresată de

CONCORD comisarului Nielson,

din 17 martie 2004, referitoare

la impactul asupra ONG-urilor

al Regulamentului financiar și al

documentelor și procedurilor care

decurg din acesta.

29 În descărcarea de gestiune

acordată pentru exerciţiul 2004,

Parlamentul European a declarat

următoarele: „regrets [ … ] the

vastly increased complexity of

the new procedures, which are

cumbersome and take far too

long to implement, points out

the need for real simplification,

while not losing sight of the

original objective” („deplânge

[…] complexitatea considerabil

crescută a noilor proceduri, care

sunt greoaie și necesită un interval

prea lung pentru a fi puse în

aplicare, și subliniază necesitatea

unei reale simplificări, fără a pierde

din vedere obiectivul original”)

[Rezoluţia Parlamentului European

conţinând observaţiile care fac

parte integrantă din decizia

privind descărcarea de gestiune

pentru execuţia bugetului general

al Uniunii Europene aferent

exerciţiului financiar 2004,

secţiunea III – Comisia

(JO L 340, 6.12.2006, p. 5),

punctul 185].

30 Constatări similare au fost

făcute și în urma auditurilor DAS

ale Curţii: a se vedea Raportul

anual al Curţii referitor la

execuţia bugetului exerciţiului

financiar 2007, punctul 8.9,

precum și Raportul anual al Curţii

referitor la Fondurile europene de

dezvoltare (FED) privind exerciţiul

financiar 2007, punctul 22.


23

46. Nu s-au identi f icat , în urma auditului , suf ic iente probe care să ateste c ă m a n u a l u l a f o s t u t i l i z a t d e c ă t r e p e r s o n a l u l d e l e g a ţ i i l o r s a u d e către ANS-ur i le benef ic iare . Faptul că nu este obl igator iu din punct de vedere jur idic poate să f i reprezentat unul dintre motivele pentru care personalul delegaţ i i lor a optat să nu ut i l izeze acest manual ca document de refer inţă standard.

47. Atunci când se aduc modif icăr i Ghidului pract ic (Ghidul pract ic a fost modif icat de c inci or i în u l t imi i șapte ani ) ș i condiţ i i lor contractuale , acestea nu sunt comunicate sistematic beneficiari lor subvenţi i lor . Mai mult , au existat d i ferenţe de interpretare a normelor , ast fe l încât au existat cazur i în care Comis ia a sol ic i tat unor benef ic iar i să respecte condiţ i i noi , deș i acestea nu erau apl icabi le retrospect iv .

AUDITURILE DE PROIECT NU AU AVUT ÎNTOTDEAUNA O CALITATE SUFICIENT DE BUNĂ

48. În cazul unora dintre proiectele examinate cu ocazia acestui audit, s-au constatat def ic ienţe în ceea ce pr ivește cal i tatea auditur i lor de pro-iect, ș i anume, acestea nu au reușit să detecteze în mod eficace erori le care afectau e l ig ib i l i tatea operaţ iuni lor la n ive l de benef ic iar ș i de partener în implementare. Aprecieri le specif ice care au avut ca obiect F E D - u r i l e ș i a c ţ i u n i l e e x t e r n e ș i c a r e a u f o s t r e a l i z a t e î n c o n t e x t u l r a p o a r t e l o r a n u a l e a l e C u r ţ i i 3 1 a u e v i d e n ţ i a t d e f i c i e n ţ e s i m i l a r e î n auditur i le de proiect .

49. În efortul de a remedia aceste deficienţe și pentru a garanta exhaustivita-tea act iv ităţ i lor de audit , Comisia a elaborat noi termeni de refer inţă, care au devenit obl igator i i pentru contracte le a ferente proiecte lor începând cu februar ie 2006. În cazul pro iecte lor auditate , era prea devreme pentru a evalua impactul acestor modif icăr i .

DIFERENŢELE DE INTERPRETARE ȘI DE APLICARE A PROCEDURILOR AU GENERAT SARCINI ADMINISTRATIVE INUTILE PENTRU ANS-URI

50. În urma auditului , s-a constatat că anumite probleme administrative de ordin pract ic cont inuă să existe în gest ionarea contractelor de sub-venţ ionare , pr intre care :

d i ferenţe le în interpretarea regul i lor de or ig ine pentru furni tu-(a) r i le achiz i ţ ionate în baza contractelor cu f inanţare de la CE, care este posibi l să f i creat sarc ini inut i le pentru ANS-ur i (exemplu în c a s e t a 5 ) ;

31 De exemplu, punctul 8.24

din capitolul 8 al Raportului

anual al Curţii privind

exerciţiul financiar 2007

(JO C 286, 10.11.2008, p. 182).


24

dif icultăţ i le întâmpinate de ANS-ur i în obţinerea scut i r i lor f iscale (b) sau în recuperarea taxelor în anumite ţăr i partenere ;

o b l i g a t i v i t a t e a d e a u t i l i z a u n c u r s d e s c h i m b c o m u n i c a t d e C E (c ) ( în locul cursulu i de schimb obţ inut efect iv ) , fapt care ar putea penal iza unele proiecte în anumite c i rcumstanţe ;

întârzieri le în aprobarea de către Comisie a cereri lor de plată, care (d) ar putea antrena întârz ier i a le proiectelor ;

cerinţe supl imentare impuse într-o manieră inconsecventă pentru (e) anumite proiecte de către delegaţ i i , antrenând sarc in i adminis -trat ive inuti le pentru ANS-uri , cum ar f i : ( i ) rapoarte periodice sau rapoarte de audit supl imentare ; ( i i ) ut i l izarea de contur i bancare separate pentru f iecare proiect ș i de conturi create special pentru f iecare subvenţie acordată; ( i i i ) modalităţi de plată diferite de cele stabi l i te în condiţ i i le generale (de exemplu rate mai mic i ) .

EXEMPLU DE DIFERENŢE ÎN INTERPRETAREA REGULILOR DE ORIGINE

Achiziţionarea de motociclete – Cazul Etiopiei

De regulă, ONG-urile din Etiopia preferă vehiculele japoneze pentru calitatea lor fi abilă raportat la condiţiile locale.

Cu toate acestea, delegaţia a invitat ONG-urile implicate în proiecte legate de securitatea alimentară să aibă în vedere

achiziţionarea și de vehicule chinezești, printre altele, deoarece a considerat că pentru vehiculele japoneze era necesară

o derogare, în timp ce pentru cele chinezești nu ar fi fost cazul.

Respectând supoziţiile delegaţiei cu privire la regulile de derogare, un ONG a achiziţionat zece motociclete chinezești

fără a solicita derogare. Întrucât o parte dintre acestea s-au defectat, ONG-ul a solicitat, la 14 decembrie 2006, aprobare

și derogare de la regulile de origine pentru a achiziţiona alte două motociclete mai rezistente, de fabricaţie japoneză,

solicitare respinsă în primă fază de delegaţie. La 11 septembrie 2007, delegaţia a acceptat în cele din urmă solicitarea,

după ce a fost depusă din nou cu o cerere de modifi care a bugetului.

În același timp, Curtea a constatat că delegaţia se consultase cu serviciile centrale ale Comisiei în aprilie 2007, în urma

acestei consultări ambele părţi căzând de acord că nu exista obligativitatea obţinerii unei derogări pentru produse japo-

neze achiziţionate în Etiopia în cadrul unei linii bugetare tematice, în timp ce o astfel de obligativitate exista și a existat

dintotdeauna pentru produsele de origine chineză.

Cu toate acestea, se pare că regulile rămân în continuare deschise la interpretări diferite32.

C A S E T A 5

32 În conformitate cu regulamentele Consiliului privind accesul la asistenţa externă a Comunităţii, în special articolul 3

alineatele (2) și (3), articolul 5 și anexa II, proiectele finanţate prin programe tematice în Etiopia pot beneficia, din

28 decembrie 2005, de produse originare din Japonia sau din China fără să fie necesară o derogare, întrucât Etiopia este

clasificată ca ţară cel mai puţin dezvoltată. În schimb, pentru produsele originare din China este necesară o derogare în

cazul contractelor de subvenţionare finanţate prin FED. Regulamentul privind FED permite, de asemenea, achiziţionarea de

produse de pe piaţa locală, indiferent de originea acestora, până la suma de 30 000 de euro.


25

33 Abordarea cadrului logic

(Logical Framework Approach) și

matricea cadrului logic (Logical

Framework Matrix – Logframe)

reprezintă instrumente analitice și

de gestiune utilizate pe scară largă

în cooperarea pentru dezvoltare de

donatori și de guvernele partenere.

În general, în conceperea unui

cadru logic (Logframe) sunt

incluse sarcini precum formularea

de indicatori SMART (Specific,

Measurable, Achievable, Relevant

and Timed – precis, măsurabil,

realizabil, pertinent și delimitat

în timp), identificarea unor surse

de verificare adecvate, stabilirea

unor obiective realiste pentru

fiecare indicator și colectarea

unor valori de referinţă pentru

măsurarea ulterioară a progreselor

și a rezultatelor obţinute. Un

sistem adecvat de monitorizare

a performanţei ar trebui deci

să includă colectarea periodică

a datelor privind rezultatele reale.

De asemenea, ANS-urile sunt

uneori invitate să colecteze date

și să raporteze nu numai cu privire

la resurse, procese și realizări, ci și

la efectele pe termen mediu și la

impactul pe termen lung.

MONITORIZAREA, INCLUSIV INSTRUMENTELE DE MONITORIZARE ȘI EVALUĂRILE EFICACITĂŢII ACTIVITĂŢILOR ANS-URILOR

51. O monitor izare ef icace reprezintă o parte esenţia lă a gest ionăr i i pro-iectelor , Comis ia ut i l izând în acest scop o ser ie de instrumente ș i de procedur i . Obiect ivul auditului Curţ i i a fost de a stabi l i dacă, având în vedere proceduri le existente ale Comisiei : ( i ) s istemele informatice furnizează informaţi i le de gest iune necesare pentru procesul deciz i -onal ș i pentru monitor izarea act iv i tăţ i lor ANS-ur i lor ; ( i i ) este imple-mentat un s istem de raportare privind gestiunea/sistem de informaţi i de gestiune; ( i i i ) delegaţi i le asigură o monitorizare adecvată a proiec-te lor , pr imesc feedback suf ic ient în urma monitor izăr i lor ș i a evaluă-r i lor externe ș i întrepr ind acţ iuni pe baza acestora ; ( iv ) se ut i l izează instrumente adecvate pentru evaluarea real izăr i lor ș i a rezultatelor generate de act iv i tăţ i ; (v ) se ut i l izează instrumente adecvate pentru evaluarea impactului pe termen lung a l act iv i tăţ i lor .

SISTEMUL DE INFORMAŢII COMPUTERIZAT AL COMISIEI, CRIS, NU A FOST EXPLOATAT LA POTENŢIALUL MAXIM

52. După cum s-a menţionat la punctul 5 , EuropeAid nu dispune în pre-zent de surse de date ușor accesibi le pr iv ind f inanţarea ANS-ur i lor în domeniul cooperăr i i pentru dezvoltare . Datele existente în S istemul comun de informaţi i RELEX (Common RELEX Information System – CRIS) sunt incomplete, iar identi f icarea operatori lor nu prezintă f iabi l i tate. S istemul nu furnizează informaţi i suf ic iente , de exemplu sub formă de anal ize sau de s inteze, cu pr iv i re la stadiul curent a l proiectelor în curs sau f inal izate , ș i n ic i sub formă de evaluăr i sau de concluzi i . R a p o r t u l d e p u n e r e î n a p l i c a r e d i n c a d r u l C R I S , u n i n s t r u m e n t d e monitor izare , nu răspunde pe depl in nevoi lor ut i l izator i lor ș i adesea este ut i l izat în mod necorespunzător .

RAPOARTELE DE PROIECT NU FURNIZEAZĂ ÎNTOTDEAUNA O EVALUARE EXACTĂ A STADIULUI DE IMPLEMENTARE

53. ANS-ur i le care benef ic iază de subvenţ i i t rebuie să prezinte rapoarte t e h n i c e ș i f i n a n c i a r e , c a r e a r t r e b u i s ă p e r m i t ă o c o m p a r a ţ i e î n t r e propunerea de proiect ș i ceea ce s-a real izat efect iv în per ioada aco-perită de raport . În cazul a jumătate dintre proiectele auditate, aceste rapoarte nu furnizau o evaluare completă a stadiului de implementare. În general , rapoartele aveau tendinţa de a minimaliza problemele cele mai d i f ic i le ș i de a se concentra pe real izăr i le pozit ive .

54. Conform proceduri lor în vigoare, ANS-uri le trebuie să apl ice un cadru logic , inc lus iv indicator i de performanţă cant i tat iv i 33. Cu toate aces-tea, în cazul a 13 dintre cele 16 proiecte auditate , rapoartele tehnice nu furnizau o comparaţie directă, ut i l izând cadrul logic , între rezulta-tele dor i te ș i cele obţ inute efect iv . Astfe l încât , în cazul a mai multor proiecte auditate , cadrul logic ș i -a p ierdut progres iv pert inenţa ca instrument de monitor izare a proiectului .


26

55. Cu ocazia exerciţ iului său de analiză comparativă, Curtea a observat că unele agenţ i i apl ică un mecanism de as igurare a ca l i tăţ i i în ceea ce pr ivește cadrele logice, inclusiv indicator i de performanţă cantitat iv i ș i ca l i tat iv i .

PERSONALUL COMISIEI NU A EFECTUAT SUFICIENTE VIZITE PE TEREN PENTRU MONITORIZAREA PROIECTELOR

56. O monitorizare corespunzătoare a proiectelor de către delegaţi i presu-pune contacte directe ș i per iodice cu ANS-ur i le partenere, precum ș i d iscuţ i i care să abordeze problemele de implementare ce afectează performanţa proiectului . Auditul a examinat în ce măsură a efectuat Comisia inspecţ i i f iz ice pe teren ale proiectelor , care să f i inclus ver i -f i c a r e a c o n t a b i l i t ă ţ i i ș i a d o c u m e n t e l o r j u s t i f i c a t i v e a f e r e n t e p r o -i e c t e l o r l a s e d i i l e b e n e f i c i a r i l o r d e s u b v e n ţ i i ș i a l e p a r t e n e r i l o r d e implementare a i acestora . Curtea a constatat că nivelul controale lor pe teren era insuf ic ient .

57. De asemenea, mai multe ANS-uri au deplâns absenţa unei asistenţe pe teren din partea delegaţ i i lor . Răspunsur i le ANS-ur i lor au lăsat să se înţeleagă că multe eror i legate de normele f inanciare ș i contractuale ar f i putut f i evitate dacă ar f i avut loc veri f icăr i pe teren la momentul o p o r t u n , î n t r u c â t p r a c t i c i l e i n c o r e c t e a r f i f o s t d e s c o p e r i t e ș i a r f i putut f i rect i f icate .

58. Șase dintre cele 16 proiecte auditate nu au fost vizitate deloc de perso-nalul delegaţi i lor . În cazul celor v iz i tate, v iz i tele nu urmau în general un t ipar s istematic . Uneor i v iz i te le s -au efectuat cu ocazia unor eve-nimente organizate de ANS-ur i , a l teor i s -au efectuat în cadrul unor mis iuni de monitor izare externă. În unele cazur i , ex istau într -adevăr planur i speci f ice ș i concrete stabi l i te pentru efectuarea v iz i te lor pe teren în diverse stadi i a le duratei proiectului . Cu toate acestea, d in c a u z a l i p s e i d e r e s u r s e , î n n i c i u n u l d i n t r e a c e s t e c a z u r i n u a u f o s t pe depl in respectate planur i le . Delegaţ i i le v iz i tate de Curte nu e la-boraseră nic iun model standard pentru rapoartele de monitor izare . Înainte de decembrie 2007, personalul nu dispunea de l ini i directoare operaţ ionale pentru monitor izarea proiectelor .

59. Proiectele mai pot f i selectate pentru monitorizare externă și prin inter-mediul mis iuni lor efectuate de Comisie în cadrul s istemului de moni-t o r i z a r e o r i e n t a t ă s p r e r e z u l t a t e . A c e a s t ă t e h n i c ă n u c o m p e n s e a z ă însă absenţa monitorizări i la nivel operaţional : majoritatea proiectelor în care sunt impl icate ANS-ur i pr imesc o contr ibuţ ie comunitară mai mică de 1 mil ion de euro, or , în cadrul s istemului de monitorizare or i -entată spre rezultate sunt selectate în vederea monitorizăr i i numai în jur de 10 % dintre proiectele cu o valoare infer ioară acestei sume.


27

34 Ultima generaţie de contracte

de subvenţionare semnate în

Peru prevăd deja acest gen de

monitorizare.

EVALUĂRILE EXTERNE NU AU PERMIS O MĂSURARE ADECVATĂ A IMPACTULUI PROIECTELOR REALIZATE DE ANS-URI

60. În contractele de subvenţionare încheiate cu ANS-urile sunt, în general, prevăzute evaluăr i externe la încheierea proiectului ș i /sau la jumăta-tea duratei acestuia . Termeni i de refer inţă standard pentru evaluăr i n u s u n t o b l i g a t o r i i p e n t r u a c e s t t i p d e e v a l u a r e , ș i , î n p l u s , e x i s t ă r i scul unui conf l ict de interese , întrucât , conform pract ic i i actuale , contractarea evaluator i lor se efectuează de către benef ic iar i i înș iș i . În exerc i ţ iu l său de anal iză comparat ivă , Curtea a observat că anu-mite agenţi i de dezvoltare apl ică un mecanism de asigurare a cal ităţ i i pentru evaluăr i le comandate de ANS-ur i le benef ic iare .

61. Evaluări le efectuate, precum și celelalte instrumente de măsurare și de raportare ut i l i zate în mod curent ( rapoarte le întocmite de ANS-ur i , v iz i te le pe teren ș i rapoartele de monitor izare or ientată spre rezul-tate) nu permit o măsurare adecvată a impactului diverselor proiecte ale ANS-uri lor . Cauzele unei astfel de s ituaţi i sunt f ie formularea prea generală a obiect ivelor , astfel încât acestea nu pot f i însoţite de indi-cator i de impact măsurabi l i , f ie mi j loacele de ver i f icare inadecvate sau prea cost is i toare .

62. Comisia se reorientează spre o gestionare axată pe rezultate, punând mai mult accent pe măsurarea impactului ș i a rezultatelor ș i pe evaluarea v a l o r i i a d ă u g a t e p r o d u s e d e a c t i v i t ă ţ i l e s a l e d e c o o p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e . Î n a c e s t f e l , A N S - u r i l e s u n t c o n s t r â n s e s ă i n s t i t u i e s i s -teme pentru monitor izarea nu numai a real izăr i lor , c i ș i a efectelor ș i a impactului 34. De asemenea, devine necesar ca servic i i le Comis ie i să pună la d ispoziţ ie mai multe or ientăr i pract ice , ast fe l încât cadrele l o g i c e ș i i n d i c a t o r i i d e p e r f o r m a n ţ ă s ă f i e a d e c v a ţ i ș i s ă r ă m â n ă pert inenţ i .

PERSPECTIVELE DE SUSTENABILITATE

63. Procesul de selecţie a proiectelor cuprinde și evaluarea sustenabilităţi i , cu a l te cuvinte a perspect ivelor ca rezultatele proiectului să se per-m a n e n t i z e z e . C o m i s i a a i n t r o d u s r e c e n t u n s i s t e m d e m o n i t o r i z a r e or ientată spre rezultate , e fectuată e x p o s t , care urmărește sustena-bi l i tatea ș i impactul la n ivel de proiect .


28

64. Cu toate că cele 16 proiecte auditate au obţinut sau sunt pe cale să obţină rezultate bune pe termen scurt , perspect ivele de sustenabi l i tate a le a c e s t o r a e r a u m u l t m a i p u ţ i n p o z i t i v e . L a d a t a e f e c t u ă r i i a u d i t u l u i Curţ i i , sustenabi l i tatea era incertă în cazul a 12 dintre proiecte , f ie d in cauza l ipsei fonduri lor după încheierea proiectelor , f ie d in cauza unor mecanisme inst i tuţ ionale inadecvate, ca în exemplul furnizat în c a s e t a 6 .

65. Pentru celelalte patru proiecte, perspectivele de sustenabi l i tate erau bune, nu pentru că proiectele ar f i fost intr insec sustenabi le , c i mai d e g r a b ă p e n t r u c ă e r a u r e a l i z a t e d e O N G - u r i i n t e r n a ţ i o n a l e c u u n angajament pe termen lung, care sunt în măsură să obţ ină f inanţare ș i d in a l te surse decât Uniunea Europeană.

66. Angajamentul ș i f inanţarea pe termen lung, precum și necesitatea de a as igura mecanisme inst i tuţ ionale care să permită preluarea act iv i -tăţi lor de către factori i interesaţi pertinenţi constituie elemente esen-ţ ia le care pot garanta sustenabi l i tatea . În urma auditului desfășurat de Curte , s -a constatat că durata unui proiect era în general insuf i -c ientă pentru a as igura sustenabi l i tatea , chiar ș i după acordarea de prelungir i 35. În plus , per ioada efect ivă de implementare este adesea redusă în pract ică din cauza întârz ier i lor de demarare a act iv i tăţ i lor (a se vedea punctul 41) .

67. De asemenea, abordarea actuală privind proiectele se confruntă cu poten-ţiala situaţie contradictorie de a recurge la intervenţi i pe termen scurt pentru a remedia probleme structurale care necesită un angajament p e t e r m e n l u n g . S u s t e n a b i l i t a t e a r e p r e z i n t ă o p r o b l e m ă î n s p e c i a l pentru acel aspect a l proiectelor legat de dezvoltarea capacităţ i lor , deoarece acesta necesită de regulă schimbăr i socia le ș i de mental i -tate , care au nevoie de mult mai mult t imp decât permit în general termenele acordate pentru implementarea proiectelor .

35 Durata medie a proiectelor

auditate era de 37 de luni,

incluzând prelungirile.

SPRIJIN ACORDAT ACTIVITĂŢILOR POLIŢIENEȘTI DE COMBATERE A INFRACŢIUNILOR ÎMPOTRIVA FEMEILOR ȘI A COPIILOR ÎN PROVINCIA EASTERN CAPE (AFRICA DE SUD) – CENTRE DE ÎNTRAJUTORARE A VICTIMELOR

Deși autorităţile poliţienești sud-africane erau în măsură să acopere în continuare, după încheierea proiectului, costu-

rile de funcţionare ale centrelor de întrajutorare a victimelor violenţei, exista riscul ca în viitor să nu mai fi e disponibili

voluntari care să lucreze în aceste centre, deoarece ministerul protecţiei sociale (Social Welfare Department) încă nu își

asumase responsabilitatea pentru supravegherea și instruirea acestora, așa cum era prevăzut în conceptul proiectului.

C A S E T A 6


29

68. În cadrul exerciţiului său de analiză comparativă, Curtea a remarcat că alte agenţ i i de dezvoltare ev i tă unele d intre problemele legate de con-cepţia necorespunzătoare a proiectelor ș i de durata scurtă a acestora, apelând, pe lângă proiecte speci f ice , la o gamă de instrumente , de exemplu la acordur i -cadru de partener iat pe termen lung cu ANS-ur i se lectate în urma unei procedur i de concurs 36.

COMISIA ASIGURĂ ÎN MOD SATISFĂCĂTOR FURNIZAREA CĂTRE ANS-URI A SPRIJINULUI DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR?

69. Prezenta secţiune urmărește să stabilească dacă Comisia a tradus cerin-ţ e l e j u r i d i c e ș i d e c l a r a ţ i i l e p o l i t i c e r e f e r i t o a r e l a s p r i j i n u l a c o r d a t ANS-ur i lor pentru dezvoltarea capacităţ i lor într -o strategie în toate ţăr i le ș i regiuni le benef ic iare ș i dacă a pus în apl icare această stra-tegie pr in intermediul unor act iv i tăţ i pert inente ș i implementate în mod ef icace.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR

70. Dezvoltarea capacităţilor urmărește consolidarea rolului ANS-urilor atât de partener i în procesul de dezvoltare , cât ș i de actor i impl icaţ i în implementare 37. Pentru a spr i j in i această dezvoltare în mod ef icace ș i pentru a as igura coerenţa ș i complementar i tatea cu a l te programe ș i cu a l ţ i donator i , Comis ia t rebuie să e laboreze o st rategie pentru f iecare ţară , în care să se stabi lească ANS-ur i le , sectoarele ș i temele c a r e a r t r e b u i v i z a t e , p r e c u m ș i m e t o d e l e d e l u c r u c a r e a r t r e b u i întrebuinţate .

71. Curtea a verif icat dacă exista o astfel de strategie pentru ţări le ACP ( în cazul cărora furnizarea către ANS-ur i a spr i j inului pentru dezvoltarea capacităţ i lor este prevăzută pr in lege) ș i pentru ţăr i le ALA, în cazul c ă r o r a f o s t u l r e g u l a m e n t c a r e a c o p e r e a a c e s t e ţ ă r i n u f ă c e a n i c i o menţiune refer itor la dezvoltarea capacităţ i lor . Curtea a examinat, de asemenea, dacă intrarea în v igoare în ianuar ie 2007 a Instrumentu-lui de f inanţare a cooperăr i i pentru dezvoltare ( ICD) , care a abrogat Regulamentul pr iv ind ţăr i le ALA ș i care menţionează furnizarea către A N S - u r i a u n u i s p r i j i n p e n t r u d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ţ i l o r , a a n t r e n a t eventuale schimbăr i în strategi i le ex istente .

36 Mai multe agenţii de dezvoltare

utilizează acorduri-cadru de

parteneriat cu o durată de obicei

de la patru la opt ani.

37 Sprijinul acordat ANS-urilor

pentru dezvoltarea capacităţilor

urmărește consolidarea rolului

acestora de parteneri în

cooperarea pentru dezvoltare

(a se vedea punctul 8 și caseta 1),

dar include, de asemenea, cursuri

de formare în domeniul gestionării

proiectelor cursuri destinate să

îmbunătăţească calitatea acestora

și să sporească capacitatea

ANS-urilor de a solicita și de

a strânge fonduri de la donatori.


30

EXISTENŢA A DOUĂ ABORDĂRI DIFERITE

72. După semnarea Acordului de la Cotonou (a se vedea punctul 8), în majo-r i tatea ţăr i lor ACP s-au e laborat s t rategi i ș i s -au inst i tu i t programe pentru dezvoltarea capacităţ i lor ANS-ur i lor , f inanţate de către UE 38. Pentru ţăr i le ALA, nu există nici strategi i specif ice pentru dezvoltarea capacităţ i lor ANS-ur i lor cu f inanţare de la UE, nic i programe de acest gen 39. Această di ferenţă nu a rezultat în urma unei evaluăr i g lobale a nevoilor , c i ref lectă în principal faptul că furnizarea către ANS-uri de spr i j in pentru dezvoltarea capacităţ i lor este prevăzută pr in legis laţ ie pentru ţăr i le ACP, dar nu ș i pentru ţăr i le ALA.

73. ICD, aplicabil din 2007 pentru ţări le ALA, prevede dezvoltarea capacită-ţ i lor ANS-uri lor în acele domenii de cooperare acoperite de programe g e o g r a f i c e ș i s t a b i l e ș t e c a p r i n c i p i u f u n d a m e n t a l f a p t u l c ă a c e s t e programe t rebuie să const i tu ie pr inc ipalu l inst rument de furnizare a s p r i j i n u l u i , d e o a r e c e s e b a z e a z ă p e e v a l u a r e a n e v o i l o r ș i p e p a r -tener iate s t rategice cu guvernele . Programele temat ice , pe de a l tă parte , nu trebuie ut i l izate decât dacă programele geograf ice nu sunt adecvate , de exemplu în ţăr i cu partener iate di f ic i le 40 sau cu grupur i de populaţ ie care nu au acces la serv ic i i ș i la resurse de bază ș i care s u n t e x c l u s e d i n p r o c e s u l d e e l a b o r a r e a p o l i t i c i l o r . Î n c i u d a a c e s -tui pr incipiu c lar stabi l i t , nu s-a schimbat nimic în modul în care se f inanţează spri j inul pentru dezvoltarea capacităţi lor în ţări le ALA de la intrarea în v igoare a Instrumentului de f inanţare a cooperăr i i pentru dezvoltare , ast fe l încât spr i j inul care se acordă în prezent cont inuă să f ie f inanţat pr in programul temat ic (actor i nestata l i ș i autor i tăţ i locale care act ivează în domeniul dezvoltăr i i ) .

74. Lipsa unei strategii specifice este subliniată și de faptul că, pentru ţările ALA, unde fonduri le pentru dezvoltarea capacităţ i lor ANS-ur i lor sunt mai l imitate, posibil ităţi le de integrare a implicări i ANS-uri lor și a spri-j i n u l u i a c o r d a t a c e s t o r a î n p r i n c i p a l e l e p r o g r a m e s e c t o r i a l e f i n a n -ţ a t e î n a c e s t e ţ ă r i ( d e e x e m p l u î n d o m e n i u l s ă n ă t ă ţ i i s a u î n c e l a l educaţ ie i ) nu au fost totuș i exploatate la maximum. Comis ia se af lă în curs de e laborare a unui document 41 cu scopul de a publ ica l in i i d i r e c t o a r e d e s t i n a t e d e l e g a ţ i i l o r , m e n i t e s ă l e a j u t e s ă r e m e d i e z e această problemă.

38 În ţările ACP, există în jur de

46 de programe de dezvoltare

a capacităţilor în 43 de ţări,

atingând suma totală de

226 de milioane de euro.

39 Există o serie de excepţii,

care se datorează de obicei

circumstanţelor deosebit

de specifice, de exemplu în

Bangladesh, unde sectorul ONG

este foarte dezvoltat (206 000 de

organizaţii) sau în Columbia, din

cauza conflictului armat intern.

40 Situaţiile de parteneriat dificil

sunt definite ca fiind cele în

care, dintr-unul dintre motivele

menţionate în continuare, nu

se poate apela pe deplin la

instrumentele obișnuite de

cooperare pentru a sprijini

iniţiative întreprinse de alţi factori

interesaţi decât administraţiile

centrale: (1) ţări în care cooperarea

a fost suspendată; (2) ţări în care

autorităţile nu s-au angajat să

respecte obiectivele de reducere

a sărăciei sau alte principii de

bază ale politicii de dezvoltare,

de exemplu buna guvernare

sau participarea ANS-urilor și

a autorităţilor descentralizate;

(3) ţări în care dialogul pe tema

abordărilor participative în materie

de dezvoltare este foarte limitat.

41 The participation of NSAs in

poverty reduction strategies,

sector approaches and monitoring

of project implementation

(Participarea ANS-urilor la strategii

de reducere a sărăciei, abordările

sectoriale și monitorizarea

implementării proiectelor)

(proiect de document al EuropeAid

E.4, august 2008).


31

PROGRAMELE PRIVIND DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR

75. Curtea a examinat șapte programe, a căror sumă tota lă se r id ică la 72,1 mil ioane de euro (a n e x a I I I ) , pentru a evalua pert inenţa acestora ș i ef ic ienţa cu care au fost implementate 42. Aceste programe combină act iv i tăţ i le de dezvoltare a capacităţ i lor cu f inanţarea unei ser i i de proiecte de mică amploare .

76. Curtea a examinat dacă programele au fost demarate la t imp, dacă au fost implementate în termene rezonabi le ș i dacă proceduri le de ges-t ionare au fost suf icient de f lexibi le ș i adaptate la real ităţ i le locale, în specia l în cazul organizaţ i i lor mic i ș i a l ce lor care operează în cadrul colect iv i tăţ i lor .

PROGRAMELE SUNT PERTINENTE, ÎN CIUDA LIPSEI DE EVALUĂRI DETALIATE ALE SITUAŢIILOR DIN ŢĂRILE ALA

77. Curtea a apreciat că programele examinate erau pertinente și că răspun-deau nevoilor și priorităţi lor evidente ale ANS-uri lor. Lini i le directoare ale Comisiei recomandă delegaţi i lor să efectueze o evaluare detal iată a s i t u a ţ i e i ( „ s t u d i u c a r t o g r a f i c ” ) p e n t r u a i d e n t i f i c a î n f i e c a r e ţ a r ă ANS-ur i le reprezentat ive ș i pentru a le evalua capacităţ i le , constrân-g e r i l e ș i p o t e n ţ i a l u l , p r e c u m ș i a c t i v i t a t e a a l t o r d o n a t o r i . C u t o a t e a c e s t e a , î n ţ ă r i l e A L A , u n d e p r o g r a m e l e t e m a t i c e s u n t , î n p r a c t i c ă , pr inc ipalu l instrument pr in care se furnizează ANS-ur i lor spr i j in de dezvoltare a capacităţ i lor , se acordă mai puţ ină importanţă studi i lor c a r t o g r a f i c e . Î n c a z u l c e l o r ș a s e ţ ă r i a n a l i z a t e 4 3, n u m a i d e l e g a ţ i i l e din ţăr i le ACP (Et iopia , Mal i ș i Uganda) real izaseră studi i cartograf ice exhaust ive , însă cal i tatea acestora var iază .

ÎNTÂRZIERILE AU UN EFECT NEGATIV ASUPRA EFICIENŢEI ȘI A EFICACITĂŢII PROGRAMELOR

78. Anumite caracteristici inerente programelor, ale căror efecte nu fuseseră suf ic ient de bine preconizate, au condus la întârzier i considerabi le în șase din cele șapte programe examinate . Cea mai importantă cauză a fost efectul cumulat a l lungi lor procedur i de gest ionare necesare mai întâ i pentru contractarea as istenţei tehnice internaţ ionale , apoi pentru pregăt i rea de către as istenţ i i tehnic i a cerer i lor de propuner i ș i , în f ina l , pentru evaluarea propuner i lor ș i semnarea contracte lor d e s u b v e n ţ i o n a r e . U n a l d o i l e a f a c t o r a f o s t r e p r e z e n t a t d e s t r u c -tura t r ipart i tă de gest ionare , care a impl icat guvernul , ANS-ur i le ș i de legaţ i i le Comis ie i . Deș i este extrem de importantă pentru as igu-rarea impl icăr i i la n ivel local , această structură presupune dezbater i ș i negocier i îndelungate atât pentru a se a junge la un consens in i ţ ia l între părţ i le în cauză, cât ș i pentru a f i implementată .

42 Din cauza întârzierilor de

demarare a programelor, era în

general prea devreme pentru a le

evalua eficacitatea.

43 Bangladesh, Etiopia, Mali, Peru,

Africa de Sud și Uganda.


32

44 În cazul programului Ariane din

Mali, durata de viaţă a proiectelor

pentru ultimele două cereri de

propuneri a trebuit să fie redusă la

numai șase luni.

45 De exemplu, în Etiopia, dintre

cei 208 solicitanţi care au candidat

la prima cerere de propuneri au

fost selectaţi numai 11 (5 %), toţi

fiind fie ONG-uri internaţionale, fie

ONG-uri bazate în capitală.

79. Aceste întârzier i l imitează efect iv perioada de implementare a act iv i -tăţ i lor , mai a les în cazul benef ic iar i lor , conducând la dezangajarea fonduri lor ș i la anularea act ivităţ i lor ș i în special la reducerea duratei de v iaţă a proiectelor , ceea ce dăunează perspect ivelor de sustena-bi l i tate 44 [a se vedea punctul 83 l i tera (b) ] .

PUNEREA ÎN APLICARE A CERERILOR DE PROPUNERI NU FAVORIZEAZĂ ÎNTOTDEAUNA ANS-URILE CARE AU CEL MAI MULT NEVOIE DE DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR

80. Dat f i ind că dezvoltarea capacităţi lor ANS-uri lor este obiectivul princi-p a l a l a c e s t o r p r o g r a m e , p r o c e s u l d e s e l e c ţ i e a p r o i e c t e l o r t r e b u i e să î i v izeze pe acei benef ic iar i care , tocmai pentru că nu dispun de anumite capacităţ i organizator ice, pot avea di f icultăţ i în respectarea m u l t o r a d i n t r e c e r i n ţ e l e p r e s c r i s e î n p r o c e d u r i l e c o m u n i t a r e . C u r -tea a constatat că , deș i cerer i le de f inanţare pr imite erau în număr mare, cerer i le de propuner i aveau tendinţa să favor izeze în cele din urmă organizaţ i i le bazate în pr inc ipal în orașe ș i cu cele mai multe r e s u r s e , î n d e t r i m e n t u l o r g a n i z a ţ i i l o r b a z a t e î n m e d i u l r u r a l ș i c u puţ ine resurse 45.

81. Lecţiile învăţate de delegaţii din aceste prime experienţe în cadrul imple-mentăr i i programelor geograf ice , ș i pe care acestea le-ar putea pune în apl icare pentru următoarele cereri de propuneri , sunt următoarele: ( i ) încurajarea parteneriatelor între ANS-uri mai s lab dezvoltate și cele mai bine dezvoltate ; ( i i ) f inanţarea unor ANS-ur i b ine dezvoltate , cu scopul de a le permite să instruiască ș i să îndrume grupur i mai largi de ANS-ur i mai puţ in dezvoltate ; ( i i i ) se lectarea unor regiuni înde-părtate; ( iv) a locarea fonduri lor în funcţie de repart izarea geograf ică. C u t o a t e a c e s t e a , a c ţ i u n e a C o m i s i e i n u t r a t e a z ă t o a t e p r o b l e m e l e re levate in i ţ ia l în comunicarea ș i în or ientăr i le acesteia (a se vedea punctele 11 ș i 12) , care menţionează obiect ivul de a se adresa unei p ă r ţ i c â t m a i m a r i a p o p u l a ţ i e i ș i c a r e s u b l i n i a z ă c ă s e v a a c o r d a o atenţ ie deosebită organizaţ i i lor locale ș i ce lor de mic i d imensiuni , în specia l în ţăr i le care se înt ind pe o suprafaţă geograf ică mare ș i în care există multe grupur i ș i zone care sunt izolate de procesul de consultare ș i de cel deciz ional .

ESTE PREA DEVREME PENTRU A EVALUA EFICACITATEA MAJORITĂŢII PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR

82. Din cauza întârzieri lor de demarare a programelor, în general era prea devreme pentru a le evalua ef icacitatea. În cazuri le în care se efectua-seră evaluăr i intermediare , s -au raportat rezultate bune în general .


33

46 Dat fiind că rezultă dintr-o

strategie coerentă, programele

de dezvoltare a capacităţilor din

ţările ACP prezintă caracteristici

organizatorice comune, de

exemplu recurgerea la asistenţa

tehnică. În schimb, puţinele

programe ALA au fost create

ad-hoc și variază ca structură.

47 În Mali, Curtea a constatat

că echipa de asistenţă tehnică

duplicase activităţile aferente

cererii de propuneri și procedurilor

de control al proiectelor. Astfel

că s-a încheiat un contract pentru

o asistenţă externă suplimentară

pentru evaluarea propunerilor,

ulterior echipa de asistenţă tehnică

reevaluând ea însăși evaluările

deja realizate. Motivul din spatele

acestei acţiuni a fost acela că

echipa de asistenţă tehnică a dorit

să evite un risc financiar (întrucât

a trebuit să furnizeze o garanţie

financiară pentru gestionarea

programului).

48 În conformitate cu articolul 4

din Acordul de la Cotonou, actorii

nestatali trebuie „să primească

sprijin pentru consolidarea

capacităţii în domenii critice în

vederea creșterii competenţelor

acestor actori, în special în

ceea ce privește organizarea,

reprezentarea și instituirea

mecanismelor de consultare,

inclusiv schimburile și dialogul,

precum și pentru promovarea

alianţelor strategice”.

83. Cu toate acestea, pentru programele ACP examinate 46, Curtea a relevat o serie de indicaţi i potrivit cărora Comisia ar trebui să acorde o atenţie specia lă următoarelor aspecte :

dat f i ind că programele combină activităţ i le de dezvoltare a capa-(a) c i t ă ţ i l o r c u f i n a n ţ a r e a u n e i s e r i i d e p r o i e c t e d e m i c ă a m p l o a r e , echipele de asistenţă tehnică special izate, care dispun de compe-tenţe specia le în domeniul dezvoltăr i i capacităţ i lor , t rebuie să se ocupe, de asemenea, de gestionarea administrativă curentă a pro-iectelor 47. În ceea ce pr ivește dezvoltarea capacităţ i lor , echipele s-au concentrat mai curând pe formarea în mater ie de gest ionare a proiectelor decât pe îmbunătăţirea competenţelor ANS-uri lor în mater ie de anal iză pol i t ică , de apărare a intereselor , de funcţ i i de supraveghere, de promovare a drepturi lor omului ș i de încurajare a creăr i i de reţele etc . , nepunând ast fe l suf ic ient accent pe rolul ANS-ur i lor în dia logul pol i t ic [a se vedea punctul 3 l i tera 0] , care f igurează în plat forma pr iv ind dezvoltarea capacităţ i lor def in i tă în Acordul de la Cotonou 48;

Curtea a constatat că programele nu abordau într-o măsură sufici-(b) entă aspectele legate de impact ș i de sustenabi l i tate . F inanţarea globală a fost prea redusă ș i , în unele cazur i , d ispersată în prea multe proiecte de mică amploare pentru a avea un impact sem-ni f icat iv . Durata proiectelor era scurtă , de la doar 6 luni până la maxim 24 de luni . Or , Curtea consideră că este necesară o per i -oadă de implementare mai lungă, având în vedere că dezvoltarea capacităţ i lor este un proces pe termen lung.


34

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

COMISIA NU SE ASIGURĂ ÎN MOD ADECVAT DE IMPLICAREA EFICACE A ANS-URILOR ÎN PROCESUL DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE

84. Prin intermediul delegaţi i lor, Comisia a încercat să implice ANS-uri le în e laborarea documentelor de strategie de ţară în aproape toate ţăr i le benef ic iare . Cu toate acestea, în multe cazur i , impl icarea ANS-ur i lor s-a l imitat mai degrabă la seminari i de o zi , în loc să ia forma dialogu-lui susţ inut ș i structurat avut în vedere de legis laţ ia UE ș i de propri i le l in i i d irectoare ale Comisiei . Proceduri le detal iate de consultare sunt afectate pe scară largă de def ic ienţe .

85. În ceea ce privește noul program tematic pentru ANS-uri , ANS-uri le din emisfera sudică nu au fost impl icate într -o măsură suf ic ientă nic i în strategi i le g lobale , n ic i în cele locale , deș i programul este în esenţă conceput pentru aceșt i actor i .

R E C O M A N D Ă R I P R I V I N D I M P L I C A R E A A N S - U R I L O R

C o m i s i a a r t r e b u i s ă d e p u n ă m a i m u l t e e f o r t u r i p e n t r u a i n t e n s i f i c a

i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r p e r t i n e n t e î n p r o c e s u l s ă u d e c o o p e r a r e p e n -

tru dezvoltare . Această impl icare ar t rebui să meargă mai departe de

s impla def in i re a st rategie i de ţară ș i să inc ludă st rategi i ș i proiecte

sector ia le .

C o m i s i a a r t r e b u i s ă i a u r m ă t o a r e l e m ă s u r i î n v e d e r e a c o n s o l i d ă r i i

acestui proces :

să ident i f ice ANS-ur i le pert inente; –

să stabi lească calendare c lare ș i previz ibi le pentru consultăr i , atât –

p e n t r u d o c u m e n t e l e d e s t r a t e g i e g e o g r a f i c e , c â t ș i p e n t r u c e l e

tematice ;

s ă p u n ă l a d i s p o z i ţ i a A N S - u r i l o r d o c u m e n t a ţ i a n e c e s a r ă ș i s ă l e –

acorde suf ic ient t imp pentru a se pregăt i în mod corespunzător ș i

să furnizeze feedback cu pr iv i re la rezultatele acestor consultăr i ;

să elaboreze or ientăr i supl imentare ș i să prevadă mai multe cursuri –

de formare pentru personalul delegaţ i i lor .


35

ÎN GENERAL SISTEMELE DE GESTIONARE ALE COMISIEI GARANTEAZĂ CĂ ACTIVITĂŢILE IMPLEMENTATE DE ANS-URI SUNT PERTINENTE ȘI ÎN MĂSURĂ SĂ GENEREZE REZULTATELE DORITE, DAR PREZINTĂ DEFICIENŢE

86. Procedura cereri i de propuneri se poate dovedi în continuare greoaie ș i , î n p r a c t i c ă , n u a s i g u r ă a c o r d a r e a u n u i g r a d s u f i c i e n t d e a t e n ţ i e concepţ ie i proiectului ș i n ic i f inal izarea în t imp ut i l a acestei faze .

87. ANS-uri lor nu l i s-au pus la dispoziţ ie or ientăr i sau cursuri de formare s u f i c i e n t e p r i v i n d a p l i c a r e a n o r m e l o r f i n a n c i a r e ; î n p l u s , p e r s i s t ă n e c o n c o r d a n ţ e î n i n t e r p r e t a r e , p r e c u m ș i a l t e p r o b l e m e p r a c t i c e speci f ice .

88. Ex istă def ic ienţe în ceea ce pr ivește monitor izarea ș i evaluarea.

89. Perspectivele de sustenabil itate pe termen lung sunt pesimiste, printre motivele pr incipale numărându-se durata redusă a proiectelor , l ipsa f inanţăr i i pe termen lung ș i mecanismele inst i tuţ ionale inadecvate .


36

R E C O M A N D Ă R I P R I V I N D G E S T I O N A R E A A C T I V I T Ă Ţ I L O R I M P L E M E N T A T E D E A N S - U R I

Procedur i le de selecţ ie

Măsuri le af late deja în curs și destinate îmbunătăţir i i puneri i în apli- –

care a proceduri i cerer i i de propuneri ar trebui continuate, punând

un accent deosebit pe aspectele care ar putea garanta o concepţie

adecvată a proiectelor .

Procedur i le de control ș i de supraveghere

Pe lângă soluţionarea problemelor nerezolvate, Comisia ar trebui să –

se as igure că or ientăr i le ș i as istenţa ofer i tă cu pr iv i re la procedur i

vor deveni mai acces ibi le pentru benef ic iar i i potenţ ia l i .

Curtea ar dor i să reamintească faptul că , în opinia sa , este posibi lă –

prevenirea erori lor legate de normele f inanciare și contractuale prin

îmbunătăţ i rea se lecţ ionăr i i e lementelor v izate de monitor izare ș i

de as istenţa furnizată de delegaţ i i . 49

Monitor izarea

Având în vedere intenţ ia sa de reor ientare spre o gest ionare axată –

pe rezultate, Comisia ar trebui să se asigure că atât delegaţi i lor , cât

ș i ANS-ur i lor , l i se pun la dispoziţ ie resurse , or ientăr i ș i cunoșt inţe

de special itate suficiente pentru a putea elabora și apl ica indicatori

de per formanţă cant i tat iv i ș i ca l i tat iv i ș i pentru a- i monitor iza ș i

a raporta cu pr iv i re la aceșt ia .

Sustenabi l i tatea

Pentru a îmbunătăţi sustenabil i tatea, Comisia ar trebui să anal izeze –

posibi l i tatea ca , în cadrul colaborăr i i cu ANS-ur i , să se ut i l izeze, pe

lângă proiecte , ș i o combinaţ ie de instrumente.

După implementarea proiecte lor ANS-ur i lor , Comis ia ar t rebui să –

real izeze select iv evaluăr i a le sustenabi l i tăţ i i ș i a le impactului pe

termen lung.

49 Punctul 8.18 din capitolul 8 al

Raportului anual al Curţii privind

exerciţiul financiar 2007.


37

ÎN ŢĂRILE ACP EXISTĂ O STRATEGIE PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR, NU ÎNSĂ ȘI ÎN MAJORITATEA ŢĂRILOR ALA

90. Pentru major i tatea ţăr i lor ALA nu există încă o strategie . Spre deose-b i r e d e ţ ă r i l e A C P , u n d e s e u t i l i z e a z ă p r o g r a m e g e o g r a f i c e , ţ ă r i l e ALA depind într -o măsură prea mare de programul temat ic pr iv ind ANS-uri le pentru f inanţarea dezvoltăr i i capacităţ i lor acestora. Curtea consideră această dependenţă ca f i ind necorespunzătoare, deoarece e s t e c o n t r a r ă p r i n c i p i u l u i m e n ţ i o n a t î n R e g u l a m e n t u l p r i v i n d I C D , conform căruia ar t rebui să se recurgă, în măsura posibi lu lui , la pro-grame geograf ice .

R E C O M A N D Ă R I P R I V I N D E L A B O R A R E A U N E I S T R A T E G I I

Comis ia ar t rebui să e laboreze strategi i pentru dezvoltarea capacită-

ţ i lor ANS-ur i lor d in ţăr i le ALA ș i să stabi lească în aceste strategi i care

s u n t A N S - u r i l e , s e c t o a r e l e ș i t e m e l e c a r e a r t r e b u i v i z a t e , c a r e s u n t

m e t o d e l e d e l u c r u c a r e v o r f i î n t r e b u i n ţ a t e , p r e c u m ș i m o d a l i t ă ţ i l e

pr in care se va as igura coerenţa cu a l te programe. Comis ia ar t rebui

s ă r e e x a m i n e z e d e z e c h i l i b r u l e x i s t e n t î n t r e a b o r d a r e a p e n t r u ţ ă r i l e

ACP ș i cea pentru ţăr i le ALA.

DEȘI PROGRAMELE DE DEZVOLTARE A CAPACITĂŢILOR SUNT PERTINENTE, ACESTEA NU ȘI-AU ATINS POTENŢIALUL MAXIM

91. Programele care au făcut obiectul auditului au fost considerate ca f i ind extrem de pert inente, cu toate că în ţăr i le ALA nu se real izaseră eva-luări a le nevoi lor sub forma „studi i lor cartograf ice” . Cu toate acestea, p r o g r a m e l e n u ș i - a u a t i n s p o t e n ţ i a l u l m a x i m , î n s p e c i a l d e o a r e c e proceduri le ș i structur i le lor de gest ionare sunt ele în s ine complexe. Consecinţele acestei s i tuaţ i i nu au fost suf ic ient de bine est imate de la bun început , ast fe l încât întârz ier i le rezultate au avut un impact direct , reducând t impul disponibi l pentru durata act ivă a proiectelor ș i deter iorând, pr in urmare, perspect ivele acestora de ef icacitate ș i de sustenabi l i tate .

92. Aceste programe se confruntă cu o potenţială contradicţie, care constă în faptul că obiect ivul lor este de a spr i j in i dezvoltarea capacităţ i lor ANS-ur i lor care au cel mai mult nevoie , pr in intermediul unei proce-dur i (cererea de propuner i ) concepute să se lecteze , însă , ANS-ur i le cu cele mai bune performanţe.


38

R E C O M A N D Ă R I P R I V I N D I M P L E M E N T A R E A P R O G R A M E L O R D E D E Z V O L T A R E A C A P A C I T Ă Ţ I L O R

În plani f icarea acestor programe, Comis ia ar t rebui să ţ ină seama pe

d e p l i n d e c o m p l e x i t a t e a i n e r e n t ă a c e s t o r a . D e a s e m e n e a , a r t r e b u i

s ă i a î n c o n s i d e r a r e i n t e r a c ţ i u n e a d i n t r e s t r u c t u r i l e i n e v i t a b i l c o m -

plexe ș i cadrul jur id ic ș i să a loce resurse pentru anal izarea modal i tă-

ţ i lor pr in care s -ar putea at inge obiect ivele pol i t ice în c iuda acestor

constrânger i .

A r t r e b u i s ă s e e x p l o r e z e s o l u ţ i i a l t e r n a t i v e l a p r o c e d u r i l e a c t u a l e ,

p e n t r u a p e r m i t e o a b o r d a r e m a i s t r a t e g i c ă ( c u m a r f i o m a i b u n ă

ut i l izare a capacităţ i lor de as istenţă tehnică , ut i l izarea acordur i lor de

partener iat , a f inanţăr i i cu donator i mult ipl i ) ș i pentru a as igura o mai

bună penetraţ ie până la organizaţ i i le locale (cum ar f i subvenţ i i le „ în

cascadă”) .

Prezentul raport a fost adoptat de Curtea de Conturi la Luxemburg, în ședinţa sa din 18 ș i 19 mart ie 2009.

P e n t r u C u r t e a d e C o n t u r i

Vítor Manuel da S i lva CaldeiraP r e ș e d i n t e


39

SUMELE CONTRACTATE CU ANS-URILE

Potrivit EuropeAid, sumele contractate cu ANS-uri le în 2006 și în 2007 pot f i est imate la 836,43 ș i , respectiv , la 915,26 mil ioane de euro ( fără a lua în considerare a jutorul umanitar 1) , după cum urmează:

( m i l i o a n e d e e u r o )

DOMENIU Anul 2006 Anul 2007

Programe tematice 555,04 430,11

Cofi nanţare cu ONG-urile 200,10 207,89

Cooperare descentralizată 6,30 0,18

Drepturile omului și democraţie 97,28 40,72

Mediu înconjurător 59,14 21,08

Securitate alimentară 74,84 109,26

Egalitatea de șanse între femei și bărbaţi 2,90 0,85

Sănătate 91,64 25,60

Mine terestre antipersonal 4,99 8,97

Migraţie și azil 16,28 15,56

Droguri ilicite 1,57 0,00

Reabilitare/Refugiaţi 17,02 21,64

Alte programe 0,45 18,1

Programe geografi ce 73,92 164,00

Asia 19,62 116,93

America Latină 3,55 4,26

Spaţiul mediteraneean 45,49 6,85

Tacis 5,26 35,96

Total buget general 646,43 633,85

Fondul european de dezvoltare 190,00 281,41

TOTAL 836,43 915,26

A N E X A I

1 ONG-urile cooperează în

mod activ la implementarea

acţiunilor de ajutor umanitar

încă din anii ‘90. DG ECHO

a încheiat acorduri-cadru de

parteneriat pe termen lung cu

o serie de ONG-uri. În jur de

50 % din finanţarea furnizată de

DG ECHO este alocată ONG-urilor

(aproximativ 353 de milioane

de euro în 2007).


40

A N E X A I I

PRINCIPALELE DISPOZIŢII ALE ACORDULUI DE LA COTONOU REFERITOARE LA ANS-URI

Art icolul 4 :

… părţ i le recunosc rolul complementar ș i potenţ ia lul contr ibuţ i i lor actor i lor non-stata l i ș i a le autor i tăţ i lor locale descentra l izate la pro-cesul de dezvoltare. În acest scop, … actori i non-statal i ș i autorităţ i le locale descentra l izate , după caz :

sunt informaţi ș i impl icaţ i în consultarea pr iv ind pol i t ic i le ș i stra- –t e g i i l e d e c o o p e r a r e , p r e c u m ș i p r i v i n d p r i o r i t ă ţ i l e c o o p e r ă r i i , în specia l în domeni i care î i pr ivesc sau care î i a fectează direct , precum ș i pr iv ind dia logul pol i t ic ;

pr imesc resurse f inanciare … în vederea susţ iner i i proceselor de –dezvoltare locală ;

sunt implicaţi în punerea în aplicare a proiectelor ș i a programelor –de cooperare în domeni i care î i pr ivesc sau în care au un avantaj comparat iv ;

pr imesc spr i j in pentru consol idarea capacităţ i i în domeni i cr i t ice –î n v e d e r e a c r e ș t e r i i c o m p e t e n ţ e l o r a c e s t o r a c t o r i , î n s p e c i a l î n ceea ce pr ivește organizarea, reprezentarea ș i inst i tu i rea meca-nismelor de consultare , inc lus iv schimburi le ș i d ia logul , precum ș i pentru promovarea a l ianţelor st rategice .

Art icolul 6 :

1 . Actor i i cooperăr i i inc lud:

– actor i i nestatal i :

(a ) sectorul pr ivat ;

(b) p a r t e n e r i e c o n o m i c i ș i s o c i a l i , i n c l u s i v o r g a n i z a ţ i i s indicale ;

(c ) societatea c iv i lă sub toate formele sa le , conform caracte-r ist ic i lor naţ ionale .

2 . Recunoașterea de către părţi a actorilor neguvernamentali depinde de modul în care aceșt ia răspund nevoi lor populaţ ie i , de compe-tenţele lor speci f ice ș i de caracterul democrat ic ș i t ransparent a l modului lor de organizare ș i gest iune.


41

Art icolul 7 : Dezvoltarea capacităţ i lor

Contr ibuţ ia societăţ i i c iv i le la procesul de dezvoltare poate f i măr i tă pr in consol idarea organizaţ i i lor comunitare ș i a organizaţ i i lor negu-vernamentale nonprof i t … Aceasta necesită :

î n c u r a j a r e a ș i s p r i j i n i r e a c r e ă r i i ș i a d e z v o l t ă r i i a c e s t o r –organizaţ i i ;

crearea de mecanisme pentru impl icarea respect ivelor organiza- –ţ i i în e laborarea , punerea în apl icare ș i evaluarea st rategi i lor ș i a programelor de dezvoltare .

Art icolul 10

prevede că la acest d ia log pol i t ic t rebuie să se adauge part ic iparea spor i tă a organizaţ i i lor societăţ i i c iv i le .

Art icolul 19 : Pr incipi i ș i obiect ive

1. …

2. …

3. Guvernele și actori i neguvernamentali din f iecare ţară ACP iniţ iază c o n s u l t ă r i p r i v i n d s t r a t e g i i l e d e d e z v o l t a r e a ţ ă r i i ș i s u s ţ i n e r e a din partea comunităţ i i .

Art icolul 33 : Dezvoltarea inst i tuţ ională ș i consol idarea capacităţ i lor

[…] Cooperarea urmărește , în toate domeni i le ș i sectoarele sa le , să f a v o r i z e z e a p a r i ţ i a d e n o i a c t o r i n e g u v e r n a m e n t a l i ș i d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ţ i l o r l o r , p r e c u m ș i c o n s o l i d a r e a s t r u c t u r i l o r d e i n f o r m a r e , de dia log ș i de consultare dintre aceșt i actor i ș i autor i tăţ i le publ ice , inc lus iv la n ivel regional .

A N E X A I I


42

Art icolul 57 :

… Fără a aduce at ingere dispoziţ i i lor anter ioare , actor i i neguverna-mental i e l ig ibi l i pot avea, de asemenea, responsabi l i tatea de a pro-pune ș i de a pune în apl icare programe ș i proiecte în domeni i le care î i pr ivesc …

Art icolul 58 : E l ig ibi l i tatea pentru f inanţare

… A c t o r i i n o n - s t a t a l i d i n s t a t e l e A C P ș i d i n C o m u n i t a t e c a r e a u caracter local sunt e l ig ibi l i pentru spr i j inul f inanciar ofer i t în teme-iu l prezentulu i acord , în conformitate cu modal i tăţ i le convenite în programele indicat ive naţ ionale ș i regionale .

Art icolul 4 din anexa IV :

Proiectul de program indicativ conţine: … tipuri le part icipanţi lor fără caracter statal care îndepl inesc condiţ i i le necesare pentru f inanţare , în conformitate cu cr i ter i i le stabi l i te de Consi l iu l de Miniștr i , resur-sele a locate actor i lor non-stata l i ș i t ipul de act iv i tăţ i spr i j in i te , care t rebuie să f ie nonprof i t ;

Art icolul 5 din anexa IV :

… [examinarea anuală comună] conţine, în special , evaluarea: … folo-s i r i i de resurse rezervate actor i lor neguvernamental i .

A N E X A I I


43

LISTA PROGRAMELOR, A PROIECTELOR ȘI A CERERILOR DE PROPUNERI LOCALE EXAMINATE

LISTA PROGRAMELOR DE SPRIJINIRE A DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR ANS-URILOR

Domeniul Descrierea proiectului Ţara/RegiuneaContribuţia UE

(euro)

ALA UE și Comunitatea Andină în acţiune împreună cu societatea civilă din ţările andine

Comunitatea Andină 4 100 000

ALA Iniţiative de mică amploare puse în aplicare de ONG-uri locale inovatoare (Small Initiatives by Local Innovative NGOs – SMILING)

Bangladesh 8 000 000

FED Fondul societăţii civile Etiopia 10 000 000

FED Sprijin și consolidarea iniţiativelor actorilor nestatali (Appui et Renforcement des Initiatives des Acteurs Non Etatiques – ARIANE)

Mali 7 000 000

Africa de Sud Sprijin pentru Programul de apărare a intereselor societăţii civile (Civil Society Advocacy Programme – CSAP)

Africa de Sud 10 000 000

Africa de Sud Fundaţia pentru drepturile omului (Foundation for Human Rights – FHR) din Africa de Sud

Africa de Sud 25 000 000

FED Programul de consolidare a capacităţilor societăţii civile Uganda 8 000 000

SUMA TOTALĂ 72 100 000

LISTA PROIECTELOR ANS-URILOR

Domeniu Descrierea proiectului Ţara/RegiuneaContribuţia UE

(euro)

IEDDO Promovarea drepturilor omului pentru populaţiile autohtone din Bangladesh – ONG IPDS

Bangladesh 88 587

ONG Proiectul de educaţie pregătitoare pentru copii defavorizaţi – ONG: Secours catholique

Bangladesh 253 179

ONG Consolidarea capacităţilor rurale în Haor (ARCH) – ONG: Concern World Wide

Bangladesh 471 970

Securitatea alimentară

Consolidarea securităţii alimentare prin promovarea drepturilor și prin cursuri de formare în materie de mijloace de subzistenţă sustenabile (FOSHOL) – ONG: Action Aid

Bangladesh 2 322 170


Conservarea resurselor agricole și îmbunătăţirea securităţii alimentare pentru familiile rurale vulnerabile din Damot Gale și Kachira Bira – ONG: Inter Aide

Etiopia 700 000

ONG Consolidarea capacităţilor woredelor – ONG: Farm Africa Etiopia 1 096 597


Consolidarea capacităţilor de securitate alimentare în woredele Shashogo și Alaba – ONG: LVIA

Etiopia 630 500

IEDDO Integrarea socială a minorităţilor etnice Menja din woredele Chena și Gimbo – ONG: ActionAid

Etiopia 90 000

IEDDO Promovarea practicilor care favorizează respectarea și apărarea drepturilor omului în vederea reducerii torturii și în vederea reabilitării victimelor violenţei politice – ONG: CAPS

Peru 94 415

A N E X A I I I


44

Egalitatea de șanse

Promovarea integrării în sistemul de muncă ofi cial a femeilor mici întreprinzători și a unităţilor economice familiale – ONG: Mișcarea Manuela Ramos

Peru 665 458

ONG Integrarea în circuitele dinamice ale pieţelor locale și regionale a micilor întreprinzători cu potenţial competitiv și afl aţi în difi cultate economică – ONG: Oxfam Novib

Peru 1 500 000

ONG Consolidarea capacităţilor instituţionale și promovarea economiei locale în vederea combaterii sărăciei în departamentul Junín – ONG: Frères des Hommes

Peru 715 780

ONG Accesul la drepturile de securitate socială în Africa de Sud – ONG: DanChurch

Africa de Sud 587 820

ONG Proiectul salezian de consolidare a capacităţilor tineretului – ONG: Coop. Mission au Développement


Africa de Sud Sprijin acordat activităţilor poliţienești de combatere a infracţiunilor împotriva femeilor și a copiilor în provincia Eastern Cape – ONG: FAMSA


Africa de Sud Sprijin acordat activităţilor poliţienești de combatere a infracţiunilor împotriva femeilor și a copiilor în provincia Eastern Cape – ONG: NICRO – Victim Support



LISTA CERERILOR DE PROPUNERI LOCALE

Domeniul Descrierea cererii de propuneri Ţara/RegiuneaContribuţia UE

(euro)


Cererea de propuneri privind securitatea alimentară 2003 Bangladesh 4 500 000

IEDDO Cererea de propuneri privind Iniţiativa europeană pentru democraţie și drepturile omului (IEDDO) – microproiecte Bangladesh – 2006

Bangladesh 525 000

IEDDO Programul de microproiecte din 2006 din cadrul Iniţiativei europene pentru democraţie și drepturile omului (IEDDO) pentru campania „Promovarea procesului democratic”

Etiopia 975 000


Programul de securitate alimentară 2005 – Alocările către ONG-uri

Etiopia 5 000 000

IEDDO Programul de microproiecte din 2005 din cadrul Iniţiativei europene pentru democraţie și drepturile omului (IEDDO)

Peru 575 000

IEDDO Programul de microproiecte din 2006 din cadrul Iniţiativei europene pentru democraţie și drepturile omului (IEDDO)

Peru 380 000

Africa de Sud Sprijin acordat activităţilor poliţienești de combatere a infracţiunilor împotriva femeilor și a copiilor în provincia Eastern Cape



A N E X A I I I

LISTA PROIECTELOR ANS-URILOR

Domeniul Descrierea proiectului Ţara/RegiuneaContribuţia UE

(euro)


45

ACTORII IMPLICAŢI ÎN COOPERAREA PENTRU DEZVOLTARE VIZITAŢI LA FAŢA LOCULUI

Ţara*

Organisme

statale (inclusiv

autorităţi locale)

ONG-uri

Alte ANS-uri Alţi donatoriEmisfera nordică Emisfera sudică

Etiopia Ministerul Finanţelor și Dezvoltării Economice

Ministerul Dezvoltării Capacităţilor

Birourile de dezvoltare a resurselor de apă și de dezvoltare a resurselor naturale din woreda (districtul) Alaba și din woreda (districtul) Dale Gale

Inter Aid

LVIA

CAFOD/Trocaire

Oxfam GB

CISP

German Agro Action

Acord

Hundee

Farm Africa

Cotonou Task Force

EOC-DIDAC

ARRD-AFM

Asociaţia de Dezvoltare a Districtului (woredei) din Konso

Asociaţia de Dezvoltare a Populaţiei din) Derashe

Cooperativa pentru Irigaţii din Bedene, woreda Alaba

Kebele Iddirs din woreda Dale Gale

Canada (CIDA)

Suedia (SIDA)

Irlanda (Irish Aid)

Regatul Unit (DFID)

Bangladesh Biroul Cenzorului și Auditorului General

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Finanţelor (Divizia relaţiilor economice)

Biroul afacerilor privind ONG-urile

ActionAid Bangladesh

Caritas Bangladesh

Concern Worldwide

Save the Children US

BRAC

Serviciile de dezvoltare a populaţiei autohtone

Societatea de Dezvoltare Rurală din districtul Noakhali

Private Rural Initiative Programme (PRIP Trust) (Programul de iniţiativă privată în mediul rural)

Federaţia ONG-urilor din Bangladesh

Asociaţia de gestionare a unităţilor de învăţământ din Defuliapar

Asociaţia de gestionare a unităţilor de învăţământ din Bhubankura

Grupul fermierilor din East Barahipur

Grupul fermierilor din Ramkrishnopur

Centrul de servicii pentru șeptel din Ewajsbalia

Australia (AusAID)

Canada (CIDA)

Ţările de Jos

Regatul Unit (DFID)

UNDP (United Nations Development Programme – Programul pentru Dezvoltare al Organizaţiei Naţiunilor Unite)

Programul alimentar mondial

* A se vedea anexa III pentru informaţii detaliate privind proiectele și cererile de propuneri examinate.

A N E X A I V


46

A N E X A I V

Ţara*

Organisme

statale (inclusiv

autorităţi locale)

ONG-uri

Alte ANS-uri Alţi donatoriEmisfera nordică Emisfera sudică

Peru Administraţia regională a muncii și promovării ocupării forţei de muncă Junín

Consiliul provinciei Huancayo

Consiliul local Tarma

Consiliul local Palca

Oxfam Novib,

Assoc. Frères des Hommes

German Agro Action

CAPS

Mișcarea Manuela Ramos

Idesi

Adec/Atc

Action for the Children (Acţiune pentru copii)

Copeme

Coremype Junín

Camera de Comerţ Junín

Două asociaţii ale femeilor din Puente Piedra

Asociaţia fermierilor din Huallquin

Asociaţia artizanilor Huancayo

Asociaţia cizmarilor Huancayo

Comitetul comunitar San Juan Lurigancho

Asociaţia comunitară Paucamarca

Belgia

Spania (AECI)

Programul pentru Dezvoltare al Organizaţiei Naţiunilor Unite

Africa de Sud Programul de apărare a intereselor societăţii civile (CSAP)

Comisia pentru egalitatea șanselor între femei și bărbaţi (CGE)

Comisia sud-africană pentru drepturile omului (SAHRC)

Politica statală din Port Elisabeth

Ministerul Finanţelor (Departamentul pentru cooperarea internaţională pentru dezvoltare)

Ministerul Justiţiei (unitatea responsabilă de coordonarea donatorilor) din Pretoria

Centrul salezian, Cape Town

Black Sash National

FAMSA

NICRO

Centrul de întrajutorare a victimelor, Port Elisabeth

Foundation for Human Rights (Fundaţia pentru Drepturile Omului) (FHR)

Southern Africa AIDS Trust

Institutul African din Africa de Sud

Centrul de Studii Poliţienești

Institutul de Studii privind Securitatea

Grupul de sprijin Khulumani

Lawyers for Human Rights (Avocaţii pentru apărarea drepturilor omului)

Institutul sud-african pentru afaceri internaţionale

SOS

Tsogang Sechaba

Franţa

Germania

Grecia

Irlanda

Ţările de Jos

Regatul Unit (DFID)

Biroul pentru droguri și infracţiuni al ONU

* A se vedea anexa III pentru informaţii detaliate privind proiectele și cererile de propuneri examinate.



47


SINTEZĂ

I.C o n t e x t u l î n c o n t i n u ă s c h i m b a r e l a c a r e Curtea face referire în mod întemeiat trebuie totuși luat în considerare în toate aspectele sa le .

Există, într-adevăr, evoluți i în abordări le dis-cutate în cadrul comunităț i i internaț ionale a donator i lor ș i , înt r -o anumită măsură , cu guvernele beneficiare, însă există și schimbări foarte importante în ceea ce pr ivește numă-rul ș i cal i tatea ANS-uri lor – internaț ionale ș i locale – prezente în domeniul dezvoltăr i i (a se vedea ș i punctul 18 de mai jos) .

C o m i s i a c o n s t a t ă c ă n u e x i s t ă o d e f i n i ț i e a g r e a t ă a t e r m e n u l u i d e o r g a n i z a ț i i n e g u -v e r n a m e n t a l e ș i e s t e p r e g ă t i t ă s ă d i s c u t e a c e s t a s p e c t c u P a r l a m e n t u l E u r o p e a n , î n c o n f o r m i t a t e c u c e r e r e a a c e s t u i a ( p u n c t u l 19, descărcare de gest iune pentru exerciț iul 2006) .

Cadrele legale diferite ale FED și ale bugetu-lui general trebuie, de asemenea, să f ie luate în considerare în legătură cu dispoziț i i le pri-vind activități le care trebuie puse în aplicare de către ANS ur i .

I I I .Interacț iunea dintre delegaț i i le Comis ie i ș i ANS-ur i le locale s -a îmbunătăț i t semnif ica-t iv ca urmare a descentral izăr i i programelor re levante ș i , în specia l , ca urmare a gest io-năr i i de către delegați i a cerer i lor de propu-ner i la n ivel local .

T r e b u i e m e n ț i o n a ț i o s e r i e d e a l ț i f a c t o r i c a r e i n f l u e n ț e a z ă i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r î n procesul de cooperare pentru dezvoltare :

d i f e r e n ț e l e d i n t r e p r o g r a m e l e g e o g r a - •f ice (buget ș i FED) ș i tematice ;

pr ior i tăț i le guvernelor partenere ș i gra- •dul de responsabi l i tate ;

agenda pr iv ind ef icacitatea a jutoarelor ; •

schimbăr i în ceea ce pr ivește ANS-ur i le •(număr , ca l i tate ș i t ip) .



48

IV.P r o c e d u r i l e d e s e l e c ț i e a p l i c a t e d e c ă t r e Comisie au ca scop ident i f icarea acelor pro-puner i care ar maximiza ef icac i tatea gene-ra lă a programului luând în considerare , pe l â n g ă c r i t e r i i l e m e n ț i o n a t e d e c ă t r e C u r t e , f e z a b i l i t a t e a ș i r a p o r t u l c o s t - e f i c i e n ț ă a l a c ț i u n i l o r p r o p u s e , p r e c u m ș i c a p a c i t a t e a f inanciară ș i operaț ională a sol ic i tanț i lor ș i a partener i lor .

Mecanismul cereri i de propuneri are ca rezul-tat publ icarea la scară largă , t ransparența , or ientăr i c lare ș i interpretarea consecventă a procedur i lor ș i a normelor f inanciare .

M a i m u l t e e v a l u ă r i e x - p o s t ș i e x e r c i ț i i d e m o n i t o r i z a r e e f e c t u a t e d e c ă t r e C o m i s i e a n a l i z e a z ă î n e g a l ă m ă s u r ă ș i v i a b i l i t a t e a acestor acț iuni la n ivel de proiect .

V.C o n f o r m o b s e r v a ț i i l o r C u r ț i i , a s p e c t u l i m p l i c ă r i i A N S - u r i l o r e s t e t r a t a t î n d i f e r i t e moduri în temeiul Acordului de la Cotonou î n c o m p a r a ț i e c u r e g u l a m e n t e l e a p l i c a b i l e țăr i lor d in afara ACP. Acest lucru este vala-b i l ș i î n c e e a c e p r i v e ș t e d i s p o n i b i l i t a t e a f i n a n ț ă r i i p e n t r u c o n s t r u i r e a c a p a c i t ă ț i l o r ANS-urilor la nivel național. Astfel , f inanțarea pentru construi rea capacităț i lor ANS-ur i lor în țăr i le din afara ACP este în pr incipal l imi-tată la programul tematic .

Î n l i m i t e l e m e n ț i o n a t e a n t e r i o r , s - a i n i ț i a t o a c t i v i t a t e i m p o r t a n t ă d e p r o m o v a r e într-un mod mai s istematic a interacțiunii cu ANS-ur i le , iar serv ic i i le centra le au efectuat o e v a l u a r e î n c e e a c e p r i v e ș t e i m p l i c a r e a ANS-ur i lor ( raport înaintat Curț i i ) .

VI.În c iuda faptulu i că fostul regulament ALA n u a p r e v ă z u t î n m o d o f i c i a l s p r i j i n u l p e n -t r u c o n s t r u i r e a c a p a c i t ă ț i i A N S - u r i l o r , s e d e s f ă ș o a r ă î n p r e z e n t m a i m u l t e s t u d i i ș i programe refer i toare la acest aspect atât în America Lat ină , cât ș i în As ia .

Un număr semnificativ de proiecte/programe în Asia ș i As ia Centrală care sunt/vor f i puse în apl icare pr in organizaț i i neguvernamen-tale au fost adoptate în 2007 și 2008. În t imp ce obiect ivul lor pr inc ipal este contr ibuț ia l a e r a d i c a r e a s ă r ă c i e i , î m b u n ă t ă ț i r e a a c c e -s u l u i l a s e r v i c i i l e s o c i a l e ș i î m b u n ă t ă ț i r e a g u v e r n a n ț e i ș i s t a t u l u i d e d r e p t , e l e s p r i -j i n ă a c t o r i i n e s t a t a l i î n a t i n g e r e a a c e s t o r obiect ive .

VII .C o m i s i a î n t ă r e ș t e i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r pr in :

g e s t i o n a r e a m a i b u n ă a c u n o ș t i n ț e l o r •p r i n P A D O R ș i o m a i b u n ă d i f u z a r e a cunoșt ințelor pr in CISOCH;

l a n s a r e a u n o r s t u d i i c a r t o g r a f i c e p i l o t , •e l a b o r a t e d a c ă e s t e p o s i b i l , î n s t r â n s ă cooperare cu guvernul ;

î m b u n ă t ă ț i r e a p r e v i z i b i l i t ă ț i i ș i •t ransparenței proceselor de consultare .

Comis ia va cont inua s impl i f icarea cerer i lor d e p r o p u n e r i , r e d u c e r e a p r o c e d u r i i ș i p r o -movarea puner i i în apl icare la n ivel local .



49

Comis ia consideră că s istemul de control în v igoare as igură o monitor izare f inanciară ș i contractuală sol idă .

Personalul delegației ș i al ANS-uri lor va con-tinua să fie format, inclusiv în ceea ce privește fo los i rea indicator i lor de performanță.

E s t e l u a t ă î n c o n s i d e r a r e o c o m b i n a ț i e d e i n s t r u m e n t e , a v â n d î n v e d e r e c a d r u l d e r e g l e m e n t a r e c r e a t p r i n r e g u l a m e n t e l e f inanciare , FED, ICD, IEDDO ș i IEVP.

D e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ț i i a r t r e b u i , d e p r e f e r i n ț ă , s ă f i e c a n a l i z a t ă p r i n p r o g r a m e g e o g r a f i c e , p r i n c i p i u l a l i n i e r i i a j u t o a r e l o r s o l i c i t â n d g u v e r n e l o r ț ă r i l o r p a r t e n e r e s ă def inească st rategi i le , sectoarele ș i temele în cadrul acestui context . Comis ia va cont i -nua să promoveze impl icarea ANS-ur i lor .

I n t e r a c ț i u n e a e s t e o r g a n i z a t ă p r e p o n d e -r e n t d i n p u n c t d e v e d e r e s t r u c t u r a l î n t r e d i fer i te le inst rumente ș i programe, pentru a fac i l i ta o mai mare complementar i tate cu act iv i tăț i le spr i j in i te de contextul b i latera l , t e m a t i c ș i r e g i o n a l . Î n p l u s , C o m i s i a p a r t i -c ipă act iv la mecanismele de coordonare ale donatori lor . Comisia consideră că trebuie să se ț ină seama și de alte canale ca de exemplu ext inderea subcontractăr i i subvenț i i lor .

INTRODUCERE

2.

Comisia menționează că nu există o definiț ie a g r e a t ă a t e r m e n u l u i o r g a n i z a ț i i n e g u v e r -namentale ș i este pregăt i tă să discute acest a s p e c t c u P a r l a m e n t u l E u r o p e a n , î n c o n -f o r m i t a t e c u c e r e r e a a c e s t u i a ( p u n c t u l 1 9 , d e s c ă r c a r e a d e g e s t i u n e p e n t r u e x e r c i ț i u l 2006) .

5.

A se consulta răspunsul la punctul 52 .

SFERA ȘI ABORDAREA AUDITULUI

OBSERVAȚII

18.

D e l a î n c e p u t , C o m i s i a a s u s ț i n u t r o l u l ANS-ur i lor în dezvoltare ș i a e laborat pol i -t ic i de spr i j in ș i act iv i tăț i de f inanțare pen-t r u f a c i l i t a r e a i m p l i c ă r i i a c e s t o r a . T e x t e l e d e r e f e r i n ț ă p r e c u m c o m u n i c ă r i l e ș i l i n i i l e directoare menționate de către Curte demon-strează în mod c lar această importanță .

„Consensul european pr iv ind dezvoltarea” , pe care Curtea î l readuce în atenț ie în mod întemeiat , t rebuie totuși luat în considerare în toate aspectele sa le .

S e î n r e g i s t r e a z ă , î n t r - a d e v ă r , o e v o l u ț i e a abordări lor (a l inierea la pr ior ităț i le guver-nelor partenere, gradul de responsabi l i tate , a r m o n i z a r e a … ) î n s ă e x i s t ă ș i s c h i m b ă r i i m p o r t a n t e î n c e e a c e p r i v e ș t e n u m ă r u l ș i c a l i t a t e a A N S - u r i l o r – i n t e r n a ț i o n a l e ș i locale – prezente în domeniul dezvoltăr i i .

A c e a s t ă e v o l u ț i e e s t e e s e n ț i a l ă p e n t r u înțelegerea posibi l i tăț i lor ș i l imitelor impl i -c ă r i i A N S - u r i l o r î n p r o c e s u l d e c o o p e r a r e pentru dezvoltare .



50

Mai mult, metodele diferă semnificativ atunci c â n d n e r e f e r i m l a u n c o n t e x t b i l a t e r a l î n raport cu metodele de act iv i tate fo los i te în cadrul programelor tematice .

21.

Deși nu are o obligație juridică în acest sens, Comisia confirmă că, în măsura posibilităților, a încercat întotdeauna să consulte ANS-uri le, acesta reprezentând un obiect iv de pol i t ică a t u n c i c â n d c o n d i ț i i l e l o c a l e a u c o n d u s l a ast fe l de consultăr i .

C E a i n t e n s i f i c a t e f o r t u r i l e d e c o n s u l t a r e c u s o c i e t a t e a c i v i l ă î n c u r s u l e x e r c i ț i u l u i d e p r o g r a m a r e 2 0 0 7 - 2 0 1 3 c o m p a r a t i v c u exerciț i i le precedente. Mai mult , necesitatea unei s t rânse consultăr i cu societatea c iv i lă a f o s t r e i t e r a t ă î n l i n i i l e d i r e c t o a r e p e n t r u a n a l i z a i n t e r m e d i a r ă a d o c u m e n t e l o r d e st rategie 2007-2013.

În momentul elaborări i DST pentru perioada 2002-2006, nu exista o obl igaț ie jur idică cu caracter general pr ivind implicarea ANS-uri-lor în programare în As ia ș i America Lat ină , iar procesul de descentra l izare era la înce-p u t . D e l e g a ț i i l e v i z i t a t e d e c ă t r e C u r t e a u fost descentra l izare în t re i etape ( în pr imul r â n d – A f r i c a d e S u d ș i M a l i , î n a l d o i l e a rând – Et iopia ș i Peru, iar în a l t re i lea rând – B a n g l a d e s h ) ș i a ș a d a r p e n t r u u n e l e d i n t r e e le , e laborarea DST era în general efectuată sub coordonarea serv ic i i lor centra le .

A se vedea ș i răspunsul la punctul 22 .

22.

N i v e l u l d e i m p l i c a r e a l d i f e r i ț i l o r f a c t o r i interesați în procesul de programare depinde f o a r t e m u l t d e s i t u a ț i a s p e c i f i c ă a f i e c ă r e i țăr i ș i de cadrul legal de cooperare aplicabil . În cadrul cooperăr i i b i latera le ș i în confor-mitate cu concluzi i le Declaraț ie i de la Par is ș i a l e C o n s e n s u l u i e u r o p e a n , a t u n c i c â n d e s t e p o s i b i l g u v e r n e l e p a r t e n e r e a r t r e b u i să preia comanda și ar trebui să îș i asume din ce în ce mai mult deciz ia de a organiza con-sultăr i cu difer iț i i factori interesaț i . Evident, Comis ia spr i j ină or ice proces de consultare , însă obiect ivele ș i pr ior i tăț i le f inale t rebuie asumate de țara parteneră ș i nu t rebuie să f ie impuse.

P r o c e s u l d e c o n s u l t a r e a A N S - u r i l o r e f e c -tuat în vederea e laborăr i i DST pentru Peru a r e p r e z e n t a t p r i m a î n c e r c a r e d e a b o r d a r e structurată , într -un moment în care , în con-f o r m i t a t e c u r e g u l a m e n t u l p r i n c i p a l p r i -v ind ALA de la acea dată , nu se impunea în mod of ic ia l o consultare . Această abordare v a f i c o n s o l i d a t ă î n e x e r c i ț i i l e v i i t o a r e d e programare.

23.

L i n i i l e d i r e c t o a r e s u n t d o c u m e n t e o r i e n -t a t i v e . A c e s t e a t r e b u i e p u s e î n a p l i c a r e , a t u n c i c â n d e s t e p o s i b i l , î n m o d p r a g m a -t i c , l u â n d u - s e î n c o n s i d e r a r e c o n t e x t u l speci f ic .

24.

S i t u a ț i a ț ă r i l o r A C P ș i c e a a ț ă r i l o r I C D n u este comparabi lă , deoarece contextul-cadru l e g a l ș i p o l i t i c s u n t f o a r t e d i f e r i t e . P e d e o parte , ex istă un acord reciproc a l tuturor țăr i lor ACP ș i UE în ceea ce pr ivește aspec-te le refer i toare la impl icarea ANS-ur i lor ș i , pe de a l tă parte , un regulament ICD asupra căruia deciz i i le sunt luate exclus iv de către UE.

25.

A c e s t l u c r u e s t e c o m p a t i b i l c u t e m e i u l j u r i d i c ș i c e r i n ț e l e î n v i g o a r e l a m o m e n t u l respect iv .



51

26.

Comis ia este de acord ș i ar dor i să subl in i -eze că următoarele considerente esențiale ar t rebui avute în vedere în cadrul raportului :

C o m i s i a s e m n a l e a z ă , î n s p e c i a l , c ă î n –c iuda di f icultăț i lor în vederea impl icăr i i ANS-uri lor , delegați i le au depus eforturi , în mod sistematic pentru a iniț ia dialogul cu ANS-ur i le .

T o a t e a c e s t e d i f i c u l t ă ț i s u n t p u n c t e –s labe inerente a le comunităț i i ANS-ur i -lor , care nu reprezintă un bloc omogen, f ă r ă o r g a n i z a r e ș i r e p r e z e n t a r e . A c e ș t i f a c t o r i – c o r e l a ț i c u a s p e c t e l e l e g i s l a -t i v e ș i d e r e g l e m e n t a r e n a ț i o n a l e d i n țăr i le partenere reprezintă un a l t obsta-col important care împiedică impl icarea comunităț i i ANS-uri lor „ca un tot unitar” în cooperarea pentru dezvoltare a CE.

27.

A se vedea răspunsur i le la punctele 24–26

Exemplul Guatemalei i lustrează di f icultăț i le ș i nevoia de stabi l i re a unei def in i ț i i pentru l imităr i le de natură jur idică a le unui proces susț inut de consultare cu societatea c iv i lă .

28.

T r a n s p u n e r e a o b i e c t i v e l o r a m b i ț i o a s e d e i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r î n c o o p e r a r e a p e n -tru dezvoltare reprezintă o provocare impor-tantă. Aceasta trebuie totuși să f ie înțeleasă c a o „ p r o v o c a r e p o l i t i c ă ” i m p o r t a n t ă , m a i d e g r a b ă d e c â t u n a n g a j a m e n t p e n t r u a s i -gurarea impl icăr i i f iecărui ANS dintr -o anu-mită țară .

Comis ia ar dor i să subl in ieze că , în ceea ce p r i v e ș t e A N S - u r i l e , n u e x i s t ă o a b o r d a r e universa lă pentru formare , deoarece „arhi -t e c t u r a ” A N S - u r i l o r v a r i a z ă f o a r t e m u l t d e la țară la țară .

D i n m a i 2 0 0 4 , E u r o p e A i d a o f e r i t o r i e n t ă r i s p e c i a l i z a t e î n a m o n t e î n t i m p u l f a z e i d e p r e z e n t a r e d e i n s t r u c ț i u n i d i n c a d r u l p r o -gramelor pentru ANS-ur i ș i în aval în t impul f a z e i d e p u n e r e î n a p l i c a r e . D e a s e m e n e a , delegaț i i le au pr imit or ientăr i operaț ionale : î n p r i m u l r â n d p r i n i n t r a n e t , u n d e s u n t i n c l u s e o r i e n t ă r i ș i e x e m p l e d e b u n e p r a c -tici ; în al doilea rând prin seminare regionale ocazie cu care se consol idează cunoșt ințele cu pr iv i re la angajamentul de d ia logare cu ANS-uri le ș i schimburi le cu colegi i ș i , în cele din urmă, pr in studi i .

În p lus , EuropeAid a organizat în 2008 mai multe seminare cu scopul de a ofer i formare delegaț i i lor ș i OSC-ur i lor în mater ie de ges-t ionare a operaț iuni lor temat ice ș i de con-sultare a OSC (cost total 900 000 €) :

formări interne CE – : 3 seminare (Bruxelles, Tbi l i s i ș i Addis -Abeba) reunind în tota l 185 de reprezentanți din aproximativ 70 de delegați i + 4 sesiuni de formare orga-nizate la Bruxel les (120 de reprezentanți a i delegaț i i lor ș i a i serv ic iului centra l ) ;

f o r m ă r i C E p e n t r u O S C – ( d e s c h i s e r e p r e z e n t a n ț i l o r O S C e u r o p e n e ș i l o c a l e ) : 3 s e m i n a r e r e g i o n a l e ( P o r t o -Alegre , Yaoundé, Mani la) reunind 49 de reprezentanț i d in 28 de delegaț i i ș i 193 de reprezentanți a i OSC-ur i lor europene ș i locale .

A c e s t e e v e n i m e n t e a u p e r m i s a t â t s e r v i c i -i lor centra le , cât ș i de legaț i i lor să rev i ta l i -zeze „rețeaua de puncte focale ale societăț i i c iv i le” ut i l i zată pentru d iseminarea inst ru-mentelor metodologice la n ivel intern.



52

În 2009, pe lângă organizarea a l tor 5 semi-nare regionale , EuropeAid va efectua inau-gurarea operaț ională a biroului de asistență „ S o c i e t a t e a c i v i l ă ” ( C I S O C H ) î n f i i n ț a t l a sfârșitul anului 2008 și intenționează să dez-volte un instrument online care va întări atât coordonarea diferitelor servici i ale Comisiei , cât ș i diseminarea „bunelor pract ic i” în ceea ce pr ivește ANS-ur i le .

29.

Impl icarea ANS-uri lor în ef icacitatea ajutoa-relor nu era pe agenda politică internațională a t u n c i c â n d a u f o s t e l a b o r a t e l i n i i l e d i r e c -t o a r e , î n 2 0 0 4 . Ț i n â n d s e a m a d e i m p a c t u l a c e s t e i e v o l u ț i i r e c e n t e a s u p r a s o c i e t ă ț i i c ivi le ș i asupra practici i Comisiei , EuropeAid a e l a b o r a t u n p r o i e c t d e d o c u m e n t o r i e n -tat iv pr iv ind part ic iparea societăț i i c iv i le la noi le metode de ajutor , inclus iv spr i j inul de la bugetul general ș i programele sector ia le puse în apl icare prin ajutoare bugetare (a se vedea punctul 74 în care Curtea ia , de ase-menea, în considerare această evoluț ie) .

31.

P r o c e s u l d e c o n s u l t a r e e s t e f o a r t e g r e o i ș i de lungă durată . Pentru respectarea terme-nelor l imită t rebuie inst i tui t un instrument tehnic centra l izat ș i acces ibi l pentru a ofer i acces rapid ș i comun la acelaș i „spaț iu” de d i s c u ț i e . „ B i r o u l d e a s i s t e n ț ă S o c i e t a t e a c iv i lă (CISOCH)” va ofer i o parte din soluț ie s u b f o r m a u n e i b a z e d e d a t e d o c u m e n t a r e ( „wik i” ) .

33.

A s e v e d e a r ă s p u n s u r i l e l a p u n c t e l e 2 1 ș i 69 .

34.

Acesta este, într-adevăr, rezultatul adoptări i c u î n t â r z i e r e a r e g u l a m e n t u l u i , l u c r u c a r e n u s e v a m a i r e p e t a , c u c o n d i ț i a c a ț ă r i l e partenere să f ie dispuse să part ic ipe în mod act iv la acest proces .

Î n u r m a a u d i t u l u i C u r ț i i , m a j o r i t a t e a d e l e g a ț i l o r ( i n c l u s i v P e r u ) a u c o n s u l t a t ANS-uri le , iar această procedură va continua în următor i i ani .

35.

O b i e c t i v u l f u n d a m e n t a l a f o s t a s i g u r a r e a cele i mai largi acoper i r i a țăr i lor care intră sub incidența programului tematic .

În plus , a se vedea răspunsur i le la punctele : 21 , 22 , 31 , 84 ș i 85 .

38.

D e l a 1 . 1 . 2 0 0 3 , r e g u l a m e n t e l e f i n a n c i a r e i m p u n , c a o c o n d i ț i e p r e s t a b i l i t ă , u t i l i z a -rea „cerer i i de propuner i” pentru atr ibuirea contractelor de subvenț ionare . Insuf ic iența b u g e t u l u i a v u t l a d i s p o z i ț i e e s t e , p e d e o parte , un semn al succesului ș i , pe de a l tă p a r t e , i n e v i t a b i l ă a v â n d î n v e d e r e d e f i c i -t u l d e r e s u r s e f i n a n c i a r e p e n t r u a j u t o a r e e x t e r n e . R e f e r i t o r l a v e c h i u l p r o g r a m d e cof inanțare a ONG-uri lor , la cererea expresă a P a r l a m e n t u l u i E u r o p e a n a f o s t n e c e s a r ă accelerarea caracterulu i inc lus iv ș i promo-varea dreptului ONG-uri lor la iniț iat ivă ș i nu a putut exista, prin urmare, o abordare axată pe obiective (a se vedea răspunsul la punctul 3 5 ) . A m p u t e a c o n c l u z i o n a c ă p r o c e d u r i l e detaliate sunt dif ici le, însă avem obligația de a respecta cadrul de reglementare obl igato-r iu pentru a promova gest ionarea f inanciară sol idă. Deși nu există o def iniț ie c lară a unui „ ONG de mic i d imensiuni” , datele existente a r a t ă c ă l a c e r e r i l e d e p r o p u n e r i p a r t i c i p ă ONG-ur i de di fer i te dimensiuni atât în cal i -tate de sol ic i tant ( l ider) , cât ș i de partener . A c e a s t ă a f i r m a ț i e e s t e c u a t â t m a i a d e v ă -rată cu cât , d in 2006, de la data introducer i i note lor preparator i i , n ive lu l cer ințe lor pr i -vind depunerea de propuneri în prima etapă a procedur i i s -a redus .



53

39.

T e r m e n e l e l i m i t ă s u n t i m p u s e p r i n c a d r u l de reglementare ș i deș i sunt în cadrul mar-j e i d e f l e x i b i l i t a t e p e r m i s e , s - a u a d u s m a i m u l t e î m b u n ă t ă ț i r i i m p o r t a n t e . Î n t i m p c e proiectele auditate de către Curte se referă l a o p e r i o a d ă a n t e r i o a r ă , p e r i o a d a c u r e n t ă medie dintre depunerea propuner i i ș i sem-narea efect ivă a contractelor este acum mai mică de un an.

Trebuie reamint i t , de asemenea, că pentru publ icarea cerer i lor de propuneri , cadrul de reglementare existent se referă la cer ințele l e g a l e m i n i m e ; a s t f e l , i m a g i n a ț i a c r e a t i v ă a a c t o r i l o r o p e r a ț i o n a l i p o a t e f i u t i l ă î n ceea ce pr ivește mij loacele supl imentare de publicitate. În consecință, pe lângă cerințele legale , informați i le cu pr iv i re la cerer i le de p r o p u n e r i s u n t , î n m o d n o r m a l c a n a l i z a t e , p r i n i n t e r m e d i u l b u l e t i n e l o r s a u p r i n a l t e m i j l o a c e d e c ă t r e p l a t f o r m e l e O N G - u r i l o r . În plus , de peste un an, EUROPEAID a t r imis î n m o d s i s t e m a t i c e - m a i l u r i o r g a n i z a ț i i l o r umbrelă în scopul d i fuzăr i i informați i lor .

E s t e o m a r e p r o v o c a r e s ă s e a j u n g ă l a ANS-ur i le de la n ivel local . Cerer i le de pro-p u n e r i l a n i v e l l o c a l p u b l i c a t e d e c ă t r e delegaț i i începând cu 2007 vor contr ibui la abordarea acestei provocăr i .

Cu toate acestea, deș i î ș i adaptează instru-mentele pentru a asigura aplicarea cerințelor d e p u b l i c i t a t e , C o m i s i a a f i r m ă c ă p o s i b i l i -t a t e a c a s e r v i c i i l e s a l e s ă a j u n g ă l a t o a t e A N S - u r i l e d e l a n i v e l l o c a l e s t e l i m i t a t ă ș i se întreabă dacă acesta este rolul Comis ie i .

40.

C o m i s i a s a l u t ă a p r e c i e r e a p o z i t i v ă a C u r ț i i c u p r i v i r e l a m ă s u r i l e a d o p t a t e î n v e d e r e a îmbunătățir i i ef ic ienței proceduri lor pr ivind cererea de propuner i .

E x p e r i e n ț a a r a t ă c ă p r i n a c e a s t ă n o u ă (a) metodă s -au obț inut , în genera l , rezul -tate bune (a se vedea punctul 39) . Într -a d e v ă r , p r o c e d u r a r e s t r â n s ă s i m p l i f i c ă deja procedura de selecț ie .

A c e s t s i s t e m o f e r ă u n i n t e r v a l d e t i m p (b) mai mare și mai ușor de gestionat pentru toate părți le. Acest lucru mărește posibi-l i tatea de previz ionare a acț iuni lor , atât î n c e e a c e p r i v e ș t e u t i l i z a r e a d e c ă t r e Comis ie la n ivel intern a resurselor , cât ș i pentru ANS-ur i în vederea plani f icăr i i s t rategiei acestora ș i a invest i ț i i lor pen-tru depunerea propuner i i .

PADOR (serv ic iu l de înregistrare onl ine (c ) a datelor sol icitanți lor potențial i ) s impli-f ică ș i reduce t impul necesar procesului de selecț ie .

Î n t r - a d e v ă r , p o s i b i l i t a t e a d e a d a p t a r e (d) a cererilor de propuneri mărește eficiența p r o c e s u l u i d e s e l e c t a r e a A N S - u r i l o r r e l e v a n t e , f a p t d e m o n s t r a t d e p r i m e l e exper iențe în mater ie de cerer i de pro-puner i la n ivel local .

41.

Atunci când se lectează propuner i le , evalu-ator i i ver i f ică atent existența anumitor e le-mente ale cadrului logic în cererea completă ( e l e m e n t e p r e g ă t i t o a r e , f a c t o r i i n t e r e s a ț i ș i a n a l i z a p r o b l e m e l o r , p r e c u m ș i a n a l i z a o b i e c t i v e l o r ș i s t r a t e g i i l o r p r o p u n e r i i d e proiect) .

P e n t r u a n u m i t e t i p u r i d e p r o i e c t e , e f e c t u -a r e a d e d i a g n o s t i c e , i d e n t i f i c a r e a b e n e f i -c iar i lor sau studi i le pot reprezenta o parte inerentă a proiectulu i în s ine : de exemplu, cu scopul împuternicir i i organizați i lor locale ș i a s u m ă r i i r e s p o n s a b i l i t ă ț i i î n t r - o m ă s u r ă mai mare.



54

C o m i s i a d o r e ș t e s ă m e n ț i o n e z e c ă a c e s t proiect a fost monitor izat în 2007 de către un evaluator extern independent , ca parte a exerciț iului de monitorizare orientată spre rezultate, concluzi i le f i ind diferite în ceea ce pr ivește „concepț ia proiectului” .

Proiectul a fost încadrat ca foarte re levant ș i având o concepț ie adecvată ( „b” = bun) . D e a s e m e n e a , p o t e n ț i a l a s u s t e n a b i l i t a t e este încadrată la a (= foarte bună) ; a l ianța c u M i n i s t e r u l M u n c i i ș i O c u p ă r i i F o r ț e i d e M u n c ă e s t e m e n ț i o n a t ă c a u n a d i n t r e r e a -l izăr i le importante a le proiectulu i , precum ș i c a o a d e v ă r a t ă a p r o p i e r e d e a u t o r i t ă ț i l e locale ș i regionale .

E x e r c i ț i u l d e m o n i t o r i z a r e o r i e n t a t ă s p r e r e z u l t a t e e s t e u n u l d i n t r e c e l e m a i u t i l e instrumente de lucru ale delegați i lor în ceea ce privește sarcini le de monitorizare. În plus, proiectul a fost monitor izat în 2006, la înce-putul acț iuni i .

42.

C o m i s i a s e a s i g u r ă c ă m a n u a l e l e C O N -CORD sunt publ icate pe pagina de intranet a EUROPEAID ș i că sunt comunicate tuturor o r d o n a t o r i l o r d e c r e d i t e d e l e g a ț i p r i n t r - o notă separată .

43.

C o m i s i a a c o r d ă c e a m a i m a r e a t e n ț i e îmbunătăț i r i i cont inue a s istemelor sa le de control ș i a introdus în ult imi i ani o ser ie de m ă s u r i p e n t r u a l e c o n s o l i d a , p r i n t r e c a r e noi i termeni de refer ință pentru ver i f icarea o b l i g a t o r i e a c h e l t u i e l i l o r p e n t r u c o n t r a c -t e l e d e s u b v e n ț i o n a r e ( f e b r u a r i e 2 0 0 6 ) ș i p e n t r u a u d i t u r i l e l a n s a t e d e c ă t r e C o m i s i e ( octombrie 2007) .

44.

D i f e r i t e l e p u n c t e d e v e d e r e a l e r e p r e z e n t a n ț i l o r A N S - u r i l o r ș i d e l e g a ț i i l o r trebuie să f ie anal izate din perspectiva rolu-r i l o r d i f e r i t e . C o n s i d e r e n t e l e r e f e r i t o a r e l a gest ionarea rate i de rotaț ie a personalu lu i d i n d e l e g a ț i i î n c o n t e x t u l d e s c e n t r a l i z ă -r i i n u ț i n d e A N S - u r i î n s ă s u n t m o n i t o r i -z a t e î n d e a p r o a p e d e c ă t r e C o m i s i e p e n t r u a s e a s i g u r a c o n t i n u i t a t e a f u n c ț i o n ă r i i ș i m e n ț i n e r e a n i v e l u l u i d e c a l i t a t e . C u t o a t e a c e s t e a , c r e ș t e r e a z e r o î n p o l i t i c a d e p e r -s o n a l c o r e l a t ă c u c r e ș t e r e a f o n d u r i l o r ș i deschiderea de noi delegaț i i cauzează stres organizaț ional .

EUROPEAID organizează în f iecare tr imestru cursur i de formare în Bruxel les pentru per-s o n a l ( n i v e l d e b a z ă ș i a v a n s a t ) c u p r i v i r e la procedur i le de subvenț ionare . Formarea ș i a t e l i e r e l e d e l u c r u s u n t , d e a s e m e n e a , i n c l u s e c u r e g u l a r i t a t e î n s e m i n a r e l e r e g i -onale ( la Bruxel les ș i în țară) . În 2009 se va elabora un curs de e-learning (nivel de bază), a s t f e l î n c â t l a f o r m a r e s ă a i b ă a c c e s m a i m u l ț i m e m b r i a i p e r s o n a l u l u i d e l e g a ț i i l o r . E U R O P E A I D a p u b l i c a t r e c e n t o s e r i e d e î n t r e b ă r i f r e c v e n t e p e i n t r a n e t , c a r e s e referă ș i la subvenț i i . Se prevede organiza-rea de seminare comune cu membrii Concord („ formarea formator i lor” ) , organizarea unor z i le de informare cu ocazia multor cerer i de propuner i .

45.

De cele mai multe or i , programele geogra-f ice oferă ANS-ur i lor capacităț i speci f ice cu pr iv i re la normele de punere în apl icare în c a d r u l u n e i s t r a t e g i i g l o b a l e d e c o n s t r u -i r e a c a p a c i t ă ț i i . P r i n u r m a r e , c o n s t r u i r e a capacităț i lor în aceste aspecte se real izează preponderent per iodic ș i conform unei v iz i -uni pe termen mai lung.

În ceea ce pr ivește formarea, a se consulta punctul 28 (seminare ș i b i roul de as istență „Societatea c iv i lă” , C ISOCH) .



55

46.

C o m i s i a c o n s i d e r ă c ă n a t u r a n e o b l i g a t o r i e din punct de vedere jur idic a manualului nu este în mod necesar motivul pentru care nu este util izat. Comisia publică manualele CON-C O R D p e p a g i n a d e i n t r a n e t a E U R O P E A I D , acestea f i ind comunicate tuturor ordonato-r i lor de credite delegaț i .

Cu toate acestea, este evident că evaluarea constatăr i lor factuale ș i a deciz i i lor în cazu-r i le indiv iduale rămân în responsabi l i tatea ordonatorului de credite responsabi l .

De asemenea, Comis ia dezvoltă noi inst ru-mente care au ca scop să pună la d ispoziț ie un „ghișeu unic” pentru întrebări le frecvente ș i a l te necesităț i de comunicare (CISOCH) .

47.

Comunicăr i le au fost întotdeauna furnizate î n t i m p u t i l ș i î n m o d c o r e s p u n z ă t o r ș i , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , a u f o s t i m p l e m e n -t a t e m o d i f i c ă r i p e n t r u a r ă s p u n d e c e r e r i i f ă c u t e d e c ă t r e A N S - u r i p r i n i n t e r m e d i u l CONCORD.

Ghidul pract ic (PRAG) trebuie adaptat or i de câte ori legiuitorul aduce modificări la teme-iul jur id ic (buget/FED) sau la cadrul jur id ic f inanciar (RF & RA) (de exemplu, revizuirea independentă a RA din 08/06, noi le temeiuri jur id ice din 2007, RF & RA revizuite în 2007, noua anexă IV la FED din 2008) .

O r i c e m o d i f i c ă r i s u n t d i f u z a t e p e o s c a r ă c â t m a i l a r g ă ș i s u n t î n t o t d e a u n a f ă c u t e publice prin intermediul internetului (ș i prin m e s a j e i m p o r t a n t e , f i ș e t e h n i c e ș i l i s t e d e modif icăr i ) .

Cu toate acestea, chiar ș i în cazul actual iză-r i lor la PRAG, pe baza principiului p a c t a s u n t s e r v a n d a , contractele încheiate (ș i condiț i i le g e n e r a l e a p l i c a b i l e a n e x a t e l a a c e s t e a ) s e a p l i c ă î n c o n t i n u a r e c o n f o r m î n ț e l e g e r i i i n i ț i a l e , i a r i n t e r p r e t a r e a l o r r e s p e c t ă n o r -mele apl icabi le la momentul încheier i i lor .

N o i n o r m e a u f o s t p r e z e n t a t e ș i c l a r i f i -c a t e î m p r e u n ă c u C O N C O R D î n m o d s i s t e -m a t i c , d e e x e m p l u î n c o n t e x t u l e l a b o r ă r i i manualelor .

Î n a n u m i t e c a z u r i , l a c e r e r e a A N S - u r i l o r , C o m i s i a a a u t o r i z a t a p l i c a r e a u n o r n o r m e mai f lex ibi le atunci când acestea nu se apl i -cau în mod automat retroact iv (de exemplu, nota 22238 din 16.8 .2005 pr iv ind cursul de schimb de refer ință) .

48.

Î n r a p o a r t e l e a n u a l e , C u r t e a a o b s e r v a t îmbunătăț i r i în ceea ce pr ivește s istemul de audit ca urmare a noilor măsuri introduse de c ă t r e C o m i s i e . Î n a c e l a ș i t i m p , m a j o r i t a t e a rapoartelor de audit revizuite de către Curte în cadrul DAS (declarației de asigurare) 2007 se refereau la contracte semnate înainte de februar ie 2006. Pr in urmare, noi i termeni de refer ință stabi l i ț i de către EuropeAid pentru verif icarea cheltuieli lor aferente contractelor de subvenț ionare ș i puși în apl icare pentru noi le contracte semnate de la această dată nu se aplicau în cazuri le analizate. Obiectivul acestor noi termeni de refer ință este în mod speci f ic ace la de a ident i f ica eror i de t ipul c e l o r m e n ț i o n a t e d e c ă t r e C u r t e . C o m i s i a est imează că e fecte le acestor îmbunătăț i r i vor deveni mai v iz ibi le .

49.

Noi i termeni de refer ință pentru „auditur i le f inanciare” externe ( respect iv , convenite în urma proceduri i de verif icare a cheltuiel i lor) e m i ș i d e c ă t r e b e n e f i c i a r i î n c o n f o r m i t a t e c u c e r i n ț e l e s u b v e n ț i e i C E s e a p l i c ă p e n -tru toate noi le contracte standard semnate î n c e p â n d c u f e b r u a r i e 2 0 0 6 ( a s t f e l c u m s e precizează mai sus la punctul 48) . Noi i ter-meni de refer ință pentru auditur i le lansate d e c ă t r e C o m i s i e s e a p l i c a u d i n o c t o m b r i e 2007. În t imp ce ut i l izarea pr imi lor termeni de refer ință depinde de data semnăr i i con-tractului , ce i la l ț i s -au apl icat imediat .



56

50.

(a)

O r d o n a t o r u l d e c r e d i t r e s p o n s a b i l – t e m e -i u r i l e j u r i d i c e a c t u a l e n u l a s ă l o c p e n t r u a s t f e l d e n e î n ț e l e g e r i d e o a r e c e c o n t e x t u l jur id ic cu pr iv i re la regul i le de or igine este acum mult mai s tabi l ș i pract ic pentru ut i -l izator . Anexa A2 la ghidul pract ic enumeră în mod pract ic pentru ut i l izator toate țăr i le care sunt el igibi le în conformitate cu f iecare temei jur idic .

(b)

Normele apl icabi le sunt cuprinse în temeiu-r i le jur idice ș i sunt t ranspuse în acordur i de f inanțare standard (după caz) .

R e g u l a m e n t e l e I C D ș i I E D D O i n t e r z i c f inanțarea taxelor ș i impozite lor legale din f o n d u r i U E ș i a s t f e l , î n c o n t e x t u l r e v i z u i r i i intermediare a temeiur i lor jur idice, Comisia propune un proiect care prevede o mai mare f l e x i b i l i t a t e î n a s p e c t e l e l e g a t e d e t a x e ș i impozite .

De asemenea, servici i le delegați i lor încearcă s ă o f e r e a s i s t e n ț ă l a n i v e l l o c a l î n m a t e r i e d e s c u t i r i f i s c a l e p r i n l u a r e a u n o r m ă s u r i c o r e s p u n z ă t o a r e p e n t r u ț a r a b e n e f i c i a r ă , o r i c â n d a c e s t l u c r u e s t e p e r m i s d e c a d r u l juridic local (de exemplu, statutul ANS-uri lor l o c a l e n u p e r m i t e , d e m u l t e o r i , p r o c e d u r i de scut i re) .

(c)

Sistemul cursului de schimb, pr in natura sa , poate să genereze pierder i sau venitur i d in d i ferențe le de curs . Natura specia lă a con-tractului de subvenționare presupune nece-sitatea unei surse f iabi le ș i accesibi le pentru cursul de schimb de refer ință atunci când în contract se stabi lește o refer ință .

P e n t r u C o m i s i e , s a r c i n a a d m i n i s t r a t i v ă a f e r e n t ă a p l i c ă r i i p r a c t i c e ș i c a l c u l e l o r î n c a z u r i l e î n c a r e b e n e f i c i a r i i s u b v e n ț i i l o r ut i l izează ast fe l de s isteme de schimb valu-tar este minoră în comparaț ie cu c lar i tatea , t ransparența ș i efectul de prevenire a f rau-delor ofer i t de un s istem de acest t ip .

(d)

A p r o b a r e a p l ă ț i i i n t e r m e d i a r e f a c e o b i e c -tul anal izăr i i ș i aprobăr i i rapoartelor ș i /sau d o c u m e n t e l o r î n c o n f o r m i t a t e c u r e g u l a -mentele f inanciare .

(e)

Pe de o parte , a ex istat o armonizare a pro-c e d u r i l o r f i n a n c i a r e ș i c o n t r a c t u a l e ; p e d e a l tă parte , ex is tă aprec ierea ordonatorulu i d e c r e d i t e r e s p o n s a b i l î n c e e a c e p r i v e ș t e gest ionarea f inanciară sol idă .

În specia l :

în ceea ce pr ivește rapoartele per iodice sau r a p o a r t e l e d e a u d i t s u p l i m e n t a r e , m e d i u l s p e c i f i c a l g e s t i o n ă r i i p r o i e c t e l o r a r p u t e a necesita informări mai f recvente sau mai în d e t a l i u ; î n c e e a c e p r i v e ș t e u t i l i z a r e a u n u i cont bancar specif ic separat ( foarte apreciat î n v e d e r e a î n l e s n i r i i a c t i v i t ă ț i l o r d e u r m ă -r i re a fonduri lor în cazul auditului ș i ident i -f icăr i i dobânzi lor care rev in CE) , condiț i i le generale re levante permit benef ic iarului să a ibă un cont sau un subcont care ident i f ică f o n d u r i l e p l ă t i t e d e c ă t r e a u t o r i t a t e a c o n -t r a c t a n t ă ș i p e r m i t c a l c u l a r e a d o b â n z i l o r generate de aceste fondur i . Dacă opț iuni le d e p l a t ă d i f e r ă d e s t a n d a r d e l e p r e v ă z u t e de condiț i i le generale , mediul de lucru spe-c i f i c s a u p r o i e c t u l s p e c i f i c p o a t e n e c e s i t a o reducere a fondur i lor de pref inanțare de c ă t r e o r d o n a t o r u l d e c r e d i t e r e s p o n s a b i l în vederea unui contro l mai bun a l r i scur i -l o r ș i g e s t i o n ă r i i f i n a n c i a r e s o l i d e . Î n r e a -l i t a t e , o r d o n a t o r u l d e c r e d i t e r e s p o n s a b i l p o a t e f i o b l i g a t s ă r e d u c ă s u m e l e p l ă ț i l o r de pref inanțare ș i /sau să obț ină informați i /c lar i f icăr i supl imentare înainte de autor iza-rea acestora, în conformitate cu prevederi le condiț i i lor generale .



57

52.

A c t i v i t a t e a e s t e î n d e r u l a r e î n v e d e r e a îmbunătăț i r i i :

ca l i tăț i i datelor din CRIS cu un dicț ionar –de date ș i cu f luxul datelor ;

cal ităț i i ș i numărului de rapoarte, l iste ș i –statist ic i prin instrumentul instrumentu-lui DataWareHouse.

Se introduc noi module pentru completarea CRIS :

PADOR și date administrative pentru a- i –cunoaște mai bine pe parteneri i noștr i ș i pentru a obține o abordare „orizontală” ;

Modul de audit ; –

M o d u l d e p r o s p e c t a r e : î n r e g i s t r a r e a –o n l i n e a p r o p u n e r i l o r , e v a l u a r e a ș i monitor izarea;

Publicare: acces onl ine la toate apeluri le –lansate de EuropeAid.

Î n 2 0 0 8 , C o m i s i a a p u b l i c a t l i s t a b e n e f i c i -ar i lor f ina l i pentru 2007, ia r acest lucru va cont inua.

53.

Monitor izarea proiectelor este întăr i tă pr in formare și l ini i directoare; formatul standard a l r a p o a r t e l o r e s t e d i s p o n i b i l î n c o n t r a c t . Informați i le din rapoarte sunt completate cu alte surse de informați i , cum ar f i rapoartele de monitor izare or ientată spre rezul tate ș i v iz i te le pe teren.

54.

În opinia Comis ie i , abordarea cadrului logic r e p r e z i n t ă o p a r t e i m p o r t a n t ă a c e l o r m a i multe proiecte .

Cu toate acestea, cuant i f icarea rezultatelor e s t e u n m e c a n i s m c o s t i s i t o r , d e m u l t e o r i disproporț ionat în cazul proiectelor la scară mică .

55.

I n d i c a t o r i i d e p e r f o r m a n ț ă a u f ă c u t o b i e c -t u l n u m e r o a s e l o r s t u d i i e f e c t u a t e n u d o a r d e c ă t r e C o m i s i e , c i ș i d e d i f e r i t e l e A N S - u r i , c e n t r e d e c e r c e t a r e , o r g a n i z a ț i i internaț ionale ș i a l ț i donator i ș i este foarte di f ic i l să f ie def in i ț i în mod consensual ș i să se efectueze o anal iză comparat ivă general recunoscută .

C u t o a t e a c e s t e a , p e n t r u a n u m i t e d o m e n i i foarte speci f ice , se poate efectua o anal iză c o m p a r a t i v ă . Î n t i m p u l v e r i f i c ă r i i c a l i t ă ț i i programelor ș i proiectelor , EuropeAid eva-l u e a z ă r e l e v a n ț a i n d i c a t o r i l o r c a n t i t a t i v i ș i c a l i t a t i v i c u p r i n ș i î n c a d r u l l o g i c a l p r o -gramelor ANS-ur i lor . O l i s tă a indicator i lor c a n t i t a t i v i ș i c a l i t a t i v i a f o s t p u b l i c a t ă p e i n t r a n e t p e n t r u a g h i d a d e l e g a ț i i l e î n p r o -cesul de e laborare sau ver i f icare a cadrelor logice .

56.

M u l t e a c t i v i t ă ț i d e s p r i j i n ș i c o n t r o l s e d e s f ă ș o a r ă d e s e r v i c i i l e c e n t r a l e ș i d e d e l e g a ț i i 1, p r i n t r e c a r e v i z i t e l e p e t e r e n . T o a t e a c e s t e m e c a n i s m e r e p r e z i n t ă e l e -mente importante în ansamblul procesului d e c o n t r o l ș i s p r i j i n a l p r o i e c t e l o r p u s e î n apl icare de către ONG-ur i/ANS-ur i .

V iz i te le pe teren t rebuie anal izate din per-spectiva interacțiunii lor cu alte activități de monitorizare ș i control , precum și în contex-tul disponibi l i tăț i i resurselor umane, ț inând seama de var ietatea ș i numărul foarte mare d e o r g a n i z a ț i i a l e s o c i e t ă ț i i c i v i l e c u c a r e lucrează EUROPEAID.

1 Printre altele, acestea includ verificări ale capacităților

de gestiune internă a partenerilor de implementare înainte

de semnarea contractelor, [dezvoltarea unei serii de ghiduri

și manuale standardizate care să fie utilizate de către

acești parteneri], verificări ex-ante și/sau ex-post cu privire

la tranzacțiile efectuate de aceștia, misiuni periodice de

monitorizare și vizite pe teren, verificarea cheltuielilor

de către auditorii externi înainte de a se efectua plata

finală, sesiuni de formare și răspunsuri la orice cerere de

consultare sau informații.



58

57.

P e r s o n a l u l d i n d e l e g a ț i i e s t e l a d i s p o z i ț i e p e n t r u î n t r e b ă r i l e p e c a r e l e p o t a v e a organizaț i i le locale cu pr iv i re la normele în vigoare în momentul încheier i i de contracte cu CE. De asemenea, pentru personalul d in d e l e g a ț i e s e p u n l a d i s p o z i ț i e m a n u a l e ș i mater ia le de formare.

Vizitele la fața locului efectuate de către per-sonalul din delegați i pot îmbunătăți s ituația. C u t o a t e a c e s t e a , s e e f e c t u e a z ă c o n t r o a l e s p e c i f i c e , c u m a r f i a u d i t u r i l e f i n a n c i a r e ș i de sistem, pentru tratarea eficientă a proble-melor f inanciare , de contabi l i tate ș i legate de documentarea cheltuie l i lor .

58.

L i n i i l e d i r e c t o a r e p e n t r u m o n i t o r i z a r e a i n t e r n ă a p r o i e c t e l o r a u f o s t î n t o c m i t e , p u b l i c a t e ș i c o m u n i c a t e d e l e g a ț i i l o r î n decembrie 2007.

59.

Metodologia de monitor izare or ientată spre rezultate , care este unul d intre e lementele s istemului de control , inc lude eșant ionarea p r o i e c t e l o r d e s c e n t r a l i z a t e , p r e c u m ș i eșant ionarea celor gest ionate la n ivel cen-tra l care , de cele mai multe or i , au o valoare contractuală mai mare.

Mis iuni le anuale de monitor izare or ientată spre rezul tate inc lud întotdeauna proiecte ale ANS-urilor. Lista de proiecte care urmează a f i m o n i t o r i z a t e e s t e c o n v e n i t ă î n u r m a consensulu i d intre EuropeAid , de legaț ie ș i monitori i care efectuează monitorizarea ori-entată spre rezultate .

EuropeAid lucrează la consol idarea metodo-l o g i e i s a l e d e m o n i t o r i z a r e ș i c o n s u l t ă a l ț i donator i cu pr iv i re la posibi l i tatea de a e la-bora o metodologie comună de monitorizare pe baza declaraț i i lor de la Par is ș i Accra .

60.

P e s i t e - u l i n t e r n e t a l E u r o p e A i d s - a u p u s l a d i s p o z i ț i e t e r m e n i i d e r e f e r i n ț ă p e n t r u e v a l u ă r i , a c e ș t i t e r m e n i o f e r i n d î n d r u m a r e p e n t r u e v a l u ă r i l e i n t e r m e d i a r e , f i n a l e ș i e x - p o s t . C o m i s i a s o l i c i t ă s e r v i c i i l o r s ă r e s -p e c t e s t r u c t u r a d o c u m e n t u l u i . C o m i s i a reamintește că , pentru evaluăr i , e lementul decis iv trebuie să f ie cal i tatea ș i profesiona-l ismul entități i recrutate pentru îndeplinirea sarc ini i . Aceasta t rebuie să as igure evaluăr i obiect ive .

61.

I m p a c t u l e s t e u n u l d i n t r e c e l e c i n c i c r i t e -r i i CAD care corespund pe depl in cer ințelor C E î n m a t e r i e d e e v a l u a r e a p r o i e c t e l o r ș i p r o g r a m e l o r . D e a s e m e n e a , i m p a c t u l e s t e l u a t î n c o n s i d e r a r e î n t i m p u l m o n i t o r i z ă -r i i operaț iuni lor CE . EuropeAid a dezvoltat o metodologie pentru monitor izarea or ien-tată spre rezultate e x - p o s t , care are ca scop m ă s u r a r e a i m p a c t u l u i ș i s u s t e n a b i l i t ă ț i i tuturor proiectelor f inanțate de CE.

Într-adevăr, proiectele tematice sunt, în mod normal, de dimensiuni mult mai mici ș i , une-or i , mi j loacele de ver i f icare (date in i ț ia le ș i date e x - p o s t ) sunt prea cost is i toare compa-rativ cu costul acțiunii în sine. Cu toate aces-tea, în ceea ce privește IEDDO spre exemplu, eva luăr i le e fectuate în prezent acoperă de multe ori un grup de proiecte și întotdeauna î n c e a r c ă s ă i n c l u d ă r e c o m a n d ă r i p e n t r u f i e c a r e p r o i e c t , c h i a r ș i a t u n c i c â n d s u n t e x - p o s t , d e o a r e c e p o t s e r v i c a î n v ă ț ă m i n t e pentru acț iuni le v i i toare .

62.

În ceea ce pr ivește l in i i le d i rectoare pr iv ind cadrele logice ș i indicator i i de performanță, vă rugăm să consultaț i punctele 54 ș i 55 .

63.

Comis ia este de acord cu faptul că sustena-bi l i tatea t rebuie să f ie ver i f icată e x a n t e ș i ex post . Pr in urmare, monitorizarea orientată spre rezultate e x - p o s t se efectuează la 2 ani d e l a f i n a l i z a r e a p r o i e c t e l o r . ( C o n s u l t a ț i ș i punctele 64 ș i 65 . )



59

Un studiu cal itativ pe baza proiectelor moni-torizate prin sistemul de monitorizare orien-t a t ă s p r e r e z u l t a t e a f o s t î n t o c m i t î n 2 0 0 8 ș i a ident i f icat 17 aspecte fundamentale în privința performanței proiectelor. Studiul va f i publ icat în 2009.

64.

C h i a r d a c ă s u s t e n a b i l i t a t e a p r o i e c t e l o r este esenț ia lă , Comis ia recunoaște că unele ANS-ur i de la n ivel local nu au întotdeauna c a p a c i t a t e a d e a a s i g u r a a c e a s t ă s u s t e n a -b i l i t a t e . C o m i s i a s u b l i n i a z ă n e v o i a d e a s e a s i g u r a , î n a c e l a ș i t i m p , s u s t e n a b i l i t a t e a p r o i e c t e l o r n o a s t r e ș i p r i n c i p a l u l o b i e c t i v de consol idare a ANS-uri lor locale. Din acest m o t i v , C o m i s i a î n c u r a j e a z ă p a r t e n e r i a t e l e ver i tabi le între ANS-ur i le europene ( re lat iv puternice) ș i actor i i local i ( re lat iv s labi ) .

65.

Un avantaj real a l ONG-ur i lor internaț ionale e s t e d i v e r s i f i c a r e a f i n a n ț ă r i l o r a c e s t o r a . C u t o a t e a c e s t e a , o p o s i b i l ă m o d a l i t a t e d e corectare a acestei s i tuaț i i este încurajarea p a r t e n e r i a t e l o r v e r i t a b i l e î n t r e O N G - u r i l e p u t e r n i c e ( i n t e r n a ț i o n a l e ) ș i O N G - u r i r e l a -t iv s labe ( locale) . În procedura EuropeAid cu pr iv i re la cerer i le de propuner i , ex istă posi -bi l i tatea ca sol ic i tanț i i să creeze „consorț i i ” care implică un l ider și organizați i partenere. ANS-ur i le ( în specia l ce le internaț ionale) ar t rebui să poată ș i să dorească să favor izeze t ransferul rec iproc de cunoșt ințe .

66.

R e g u l a m e n t e l e f i n a n c i a r e i m p u n u n m e c a n i s m a l c e r e r i i d e p r o p u n e r i p e n t r u s u b v e n ț i o n a r e a a c ț i u n i l o r , î n t i m p c e l i m i -t e a z ă l a u n a n s u b v e n ț i i l e d e f u n c ț i o n a r e : angajamentul pe lungă durată ș i f inanțarea în raport cu cadrul de reglementare. Având în vedere acestea, regulamentele f inanciare nu impun l imite de t imp în cazul proiectelor .

67.

O matr ice de inst rumente este ut i l i zată pe b a z a p o s i b i l i t ă ț i l o r o f e r i t e d e c a d r u l d e r e g l e m e n t a r e ș i d e f u n c ț i o n a r e , î n t i m p c e în cazul ANS-uri lor se folosește cel mai f rec-vent abordarea proiectului .

Î n c e e a c e p r i v e ș t e p e r i o a d e l e d e p u n e r e î n a p l i c a r e , e s t e n e v o i e d e f l e x i b i l i t a t e . Această af i rmaț ie este valabi lă în cazul pro-movăr i i dreptur i lor omului , unde proiectele pe termen scurt pot contr ibui la modif icăr i s t ructurale .

68.

P r o c e s e l e d e e v a l u a r e u t i l i z a t e d e c ă t r e Comis ie t rebuie să as igure faptul că proiec-tele selectate sunt bine concepute. Cu toate acestea, într-o anumită măsură ș i în anumite contexte speci f ice , proiectele pot să nu f ie întotdeauna sustenabi le . Acesta este moti -vul pentru care EuropeAid, printr-o mai bună c u n o a ș t e r e a p a r t e n e r i l o r p r i n i n t e r m e d i u l P A D O R c o m p l e t e a z ă a b o r d a r e a d e t i p p r o -iect cu abordarea de t ip partener i .

69.

Chestiunea implicări i ANS-uri lor este tratată în mod di fer i t în baza Acordului de la Coto-nou în comparaț ie cu regulamentele apl ica-b i l e ț ă r i l o r d i n a f a r a A C P . A c e s t l u c r u e s t e va labi l ș i în cazul d isponibi l i tăț i i f inanțăr i i pentru construirea capacităț i i ANS-ur i lor la nivel național . Astfel , f inanțarea pentru con-struirea capacităț i lor ANS-uri lor în țăr i le din afara ACP este în esență l imitată la programe tematice .

Î n l i m i t e l e m e n ț i o n a t e a n t e r i o r , s - a i n i ț i a t o a c t i v i t a t e i m p o r t a n t ă d e p r o m o v a r e î n t r - u n m o d m a i s i s t e m a t i c a i n t e r a c ț i u n i i cu ANS-ur i le , iar servic i i le centrale au între-p r i n s u n e x e r c i ț i u d e e v a l u a r e î n c e e a c e p r i v e ș t e i m p l i c a r e a A N S - u r i l o r ( r a p o r t î n a -intat Curț i i ) .



60

70.

Comis ia este de acord cu faptul că t rebuie elaborate strategi i regionale ș i naț ionale de spr i j in i re a ANS-ur i lor . Evaluarea efectuată recent cu privire la „societatea civi lă ca mod de canal izare a ajutoarelor” a ajuns la o con-cluzie similară. În acest sens, mai multe studii ș i seminare regionale în materie de societate civi lă (America Centrală, regiunile vecine din est ș i sud, Afr ica de Est ș i Asia Centrală) care se vor desfășura în 2009 vor pune un accent s p e c i a l p e a c e s t a s p e c t , î n t r - o p e r i o a d ă î n c a r e v a a v e a l o c r e v i z u i r e a i n t e r m e d i a r ă a instrumentelor ș i programelor .

C u t o a t e a c e s t e a , e l a b o r a r e a s t r a t e g i i l o r speci f ice pentru f iecare țară (cartograf iere) d e p i n d e d e b u g e t ș i d e r e s u r s e l e u m a n e disponibi le .

72.

În c iuda faptulu i că fostul regulament ALA nu prevedea în mod of ic ia l spr i j inul pentru construirea capacități lor ANS-uri lor , în Ame-rica Latină, ș i în Asia se desfășoară mai multe studi i ș i programe pe această temă.

Asia : în 2007 ș i 2008 s-au adoptat mai multe p r o i e c t e / p r o g r a m e î n A s i a ș i A s i a C e n t r a l ă care sunt/vor f i puse în apl icare pr in inter-m e d i u l o r g a n i z a ț i i l o r n e g u v e r n a m e n t a l e . Î n t i m p c e o b i e c t i v u l p r i n c i p a l a l a c e s t o r a e s t e s ă c o n t r i b u i e l a e r a d i c a r e a s ă r ă c i e i , îmbunătăț i rea accesului la serv ic i i le socia le ș i îmbunătăț i rea guvernanței ș i s tatului de drept , e le spr i j ină actor i i nestatal i în urmă-r irea acestor obiective. Aceasta este s ituația în special în Afganistan, China, Pakistan, Kîr-gîzstan ș i Tadj ik istan.

America Lat ină: servic i i le EuropeAid au sen-sibi l izat recent toate delegați i le din America Lat ină cu pr iv i re la importanța cartograf ie-r i l o r . Î n p l u s , v a f i e l a b o r a t ă o n o t ă m e t o -dologică cu pr iv i re la modul de a l imentare a d ia logului ș i cooperăr i i pr in inst rumente geograf ice ș i tematice .

A C P : r e c e n t , s - a l a n s a t u n s t u d i u p e n t r u a lămuri mai bine acest aspect ș i pentru FED ( E t u d e d e c a p i t a l i s a t i o n d e s p r o g r a m m e s d’appui au renforcement des capacités des acteurs non-état iques sous le 9 e FED) .

73.

Nu este posibi l a îndepl ini toate obiect ivele pr incipale a le ICD în termen de doi ani . Cu toate acestea, așa cum s-a expl icat mai sus (72), într-adevăr se pun în aplicare mai multe programe de spr i j in i re a ANS-ur i lor în anu-mite țări ALA. Și aceasta deoarece f inanțarea construir i i capacităț i lor ANS-uri lor pr in pro-g r a m e l e g e o g r a f i c e a l e I C D e s t e p o s i b i l ă numai dacă este ident i f icată – în urma dia-logului cu țara parteneră – ca sector prioritar pentru programul de cooperare cu CE.

74.

C o n f o r m c e l o r m e n ț i o n a t e a n t e r i o r , s e r v i -c i i l e E u r o p e A i d a u e l a b o r a t u n p r o i e c t d e d o c u m e n t c u p r i v i r e l a c h e s t i u n e a p a r t i c i -păr i i soc ietăț i i c iv i le la noi le modal i tăț i de a jutor . Acest document cupr inde recoman-dăr i operaț ionale refer i toare la punctele de intrare pentru impl icarea societăț i i c iv i le în p r o g r a m e l e m a c r o e c o n o m i c e ș i s e c t o r i a l e , instrumentele care trebuie util izate în funcție de contextul în care programul va funcț iona și de t ipul de construire a capacități lor nece-s a r p a r t i c i p ă r i i e f e c t i v e a s o c i e t ă ț i i c i v i l e . A c e s t d o c u m e n t v a f i e l a b o r a t u l t e r i o r î n 2009. A doua fază va avea ca scop deta l ie-r e a m e t o d o l o g i e i p r o p u s e ș i o f e r i r e a u n o r pract ic i operaț ionale adecvate .



61

77.

N e c e s i t a t e a e l a b o r ă r i i u n e i c a r t o g r a f i i d e p i n d e î n m a r e m ă s u r ă d e c o n t e x t u l d i n ț a r a r e s p e c t i v ă . Î n c a z u l B a n g l a d e s h u -l u i , d e e x e m p l u , a v â n d î n v e d e r e n u m ă r u l A N S - u r i l o r , c a r t o g r a f i e r e a o f i c i a l ă n u e s t e posibi lă , însă delegația cunoaște foarte bine ANS-ur i le locale ș i capacitatea acestora .

78.

P e l â n g ă i n t e r v a l u l d e t i m p d e t e r m i n a t d e cadrul de reglementare ș i pe lângă crearea structur i i socia le a proiectului , se acordă ș i s e v a a c o r d a o a t e n ț i e m a i m a r e g e s t i o n ă -r i i p r o c e d u r i l o r î n t e r m e n e . C o m i s i a p o a t e cont inua efortur i le de formare ș i de îndru-mare, însă numai pentru etapele pe care le controlează.

79.

I m p l e m e n t a r e a a c ț i u n i l o r p o a t e f i î n t o t -deauna prelungită înainte de f inal izare, dacă este necesar . În cazul anumitor s i tuaț i i del i -c a t e , e x t i n d e r e a d u r a t e i d e i m p l e m e n t a r e este necesară ș i posibi lă în vederea gest io-năr i i f inanciare sol ide a proiectului . E fectul dezangajăr i i fondur i lor de la bugetul gene-ra l ș i de la FED nu este acelaș i .

80.

E s t e i m p o r t a n t d e r e ț i n u t c ă o r g a n i z a ț i i l e care part ic ipă la cerer i le de propuner i t re-b u i e s ă p o a t ă , d e a s e m e n e a , s ă p u n ă î n a p l i c a r e c o m p o n e n t a o p e r a ț i o n a l ă ș i c e a f i n a n c i a r ă a c o n t r a c t u l u i c a r e a r p u t e a f i atr ibuit u l ter ior .

P r i n u r m a r e , p e n t r u g a r a n t a r e a i n t e r e s e -lor f inanciare a le inst i tuț ie i , Comitetele de e v a l u a r e t r e b u i e s ă a n a l i z e z e c a p a c i t a t e a f inanciară ș i operaț ională a sol ic i tanț i lor ș i a partener i lor în raport cu măr imea, dome-niul ș i bugetul acț iuni i propuse. Posibi l i ta-tea ofer i tă în temeiul cerer i lor de propuneri lansate în contextul noi lor inst rumente de c o o p e r a r e , ș i a n u m e d e a d e p u n e p r o p u -n e r i d e p r o i e c t e p e n t r u s u m e m i c i , c h i a r ș i d e 2 0 0 0 0 € , a c o n t r i b u i t l a c r e ș t e r e a posibi l i tăț i i organizaț i i lor bazate în mediul r u r a l d e m i c i d i m e n s i u n i d e p a r t i c i p a r e c u succes la respect ivele cerer i de propuner i .

Este foarte dif ici l să se ajungă la organizați i le rurale, însă această sarcină a fost îndeplinită de o ser ie de delegaț i i pr in ses iuni de infor-mare descentra l izate sau pr in publ icaț i i pe s i te-ur i internet , în z iare etc . Este adevărat c ă c e r e r i l e d e p r o p u n e r i n u s u n t a d e c v a t e l a o r g a n i z a ț i i l e m i c i ș i l a c e l e l o c a l e , î n s ă procedura este obl igator ie în temeiul actu-alului regulament f inanciar . Mai mult , există ș i l i m i t e î n c e e a c e p r i v e ș t e n e c e s i t a t e a ș i c a p a c i t a t e a C o m i s i e i d e a a j u n g e l a a c e s t t ip de ent i tăț i .

În prezent, posibil itățile existente, însă foarte l i m i t a t e d e s u b c o n t r a c t a r e a s u b v e n ț i i l o r p e r m i t s ă s e a j u n g ă l a u n e l e d i n a c e s t e organizaț i i locale ș i , contr ibuie , de aseme-nea, la construirea capacităț i lor .

Această dif icultate a fost întâlnită ș i în cazul p r o g r a m e l o r g e o g r a f i c e , u n d e c e r e r i l e d e propuner i fac parte , de obicei , d intr -o stra-tegie globală de construi re a capacităț i lor . Cu toate acestea, în opinia Comisiei , t rebuie l u a t e î n c o n s i d e r a r e ș i a l t e c a n a l e , c u m a r f i e x t i n d e r e a s u b c o n t r a c t ă r i i s u b v e n ț i i l o r , ast fe l cum se propune în raportul Curț i i de Contur i .



62

81.

C o m u n i c ă r i l e ș i l i n i i l e d i r e c t o a r e a d r e s a t e p e r s o n a l u l u i l a c a r e f a c e t r i m i t e r e C u r t e a conțin obiect ive pol it ice ș i nu angajamente. Totuși , pr in lansarea cerer i lor de propuner i la n ivel local ș i a noi lor valur i de programe de construire a capacităț i i în contextul pro-g r a m e l o r r e g i o n a l e , s - a u î n r e g i s t r a t d e j a p r o g r e s e i m p o r t a n t e p e n t r u o m a i b u n ă impl icare a ANS-ur i lor locale .

Organizați i le locale au nevoie de timp pentru a se fami l iar iza cu noi le programe ș i proce-duri geograf ice, evitându-se astfel eror i le ș i neînțelegeri le . De asemenea, îmbunătăț ir i le s u n t l e g a t e ș i d e n o i l e s a r c i n i e x t i n s e a l e delegaț i i lor în cadrul noi lor instrumente.

C o m i s i a s e î n t r e a b ă d a c ă p o a t e i m p l i c a î n mod efectiv majoritatea organizați i lor locale ș i d in cadrul comunităț i lor , chiar dacă acest lucru ar f i re levant pentru dezvoltarea pro-c e s u l u i d e c o o p e r a r e . C o m i s i a i n s i s t ă c a guvernele țăr i lor partenere să îndeplinească u n r o l p r i n c i p a l î n p r o m o v a r e a i m p l i c ă r i i act ive a ANS-ur i lor în chest iuni le legate de dezvoltare .

83.

(a)

Noua strategie centra lă a EuropeAid cu pr i -v i r e l a „ C o o p e r a r e a t e h n i c ă ș i u n i t ă ț i l e d e i m p l e m e n t a r e a p r o i e c t e l o r ” p r o m o v e a z ă o mai bună di ferenț iere , în ceea ce pr ivește proiectarea cooperăr i i tehnice , înt re sarc i -n i l e d e g e s t i o n a r e ș i o f e r i r e a d e e x p e r t i z ă tematică , lucru care necesită di fer i te prof i -lur i de experț i . Ast fe l , se acordă o mai mare atenț ie cal i tăț i i acestora din urmă.

(b)

A se vedea răspunsur i le la punctele 63–68.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

84.

Comisia este de acord cu pr incipiul conform c ă r u i a A N S - u r i l e t r e b u i e s ă f i e p e d e p l i n i m p l i c a t e î n p r o c e s u l d e c o o p e r a r e p e n t r u d e z v o l t a r e , î n s ă a c e s t n i v e l d e i m p l i c a r e di feră în funcț ie de di fer i te le temeiur i jur i -dice luate în considerare. În cadrul Acordului de la Cotonou, necesitatea consultări lor este convenită ș i obl igatorie din punct de vedere juridic atât pentru Comisie, cât ș i pentru sta-t e l e p a r t e n e r e . P e n t r u ț ă r i l e I C D , C o m i s i a a p l i c ă u n r e g u l a m e n t U E : e f o r t u r i l e U E d e a consulta în mod ef ic ient ANS-ur i le t rebuie să corespundă disponibi l i tăț i i autor i tăț i lor naț ionale de a face acelaș i lucru.

D e a s e m e n e a , î n o p i n i a C o m i s i e i , a c e s t e texte t rebuie să ț ină seama ș i de contextul noi lor real i tăț i , cum ar f i a l in ierea la guver-nele partenere și asumarea responsabil ități i . Acț iunea CE în spr i j inul ANS-ur i lor ia , înt r -a d e v ă r , î n c o n s i d e r a r e r e a l i t a t e a d u a l ă a spri j inir i i dreptului organizați i lor societăți i c i v i l e l a i n i ț i a t i v ă ș i a p a r i ț i a n e v o i i d e a s i -gurare a unei „a l in ier i ” la pr ior i tăț i le guver-nelor partenere .

A se vedea și răspunsurile la punctele 24–26.

85.

Î n f a z a d e p r o g r a m a r e a n o u l u i p r o g r a m ANS&AL, Comis ia Europeană a consultat în m o d c o r e s p u n z ă t o r d e l e g a ț i i l e p r i n i n t e r -m e d i u l n o t e l o r p r e p a r a t o r i i . C o n s u l t a r e a r e s t r â n s ă a A N S - u r i l o r d i n e m i s f e r a s u d i c ă s e e x p l i c ă p r i n d o i f a c t o r i p r i n c i p a l i a f l a ț i în strânsă legătură :



63

n o u a „ d e s c h i d e r e ” c ă t r e A N S - u r i l e d i n •s f e r a s u d i c ă a p r e s u p u s , î n m o d e v i -d e n t , a d a p t a r e a r a p i d ă a d e l e g a ț i i l o r (care t rebuiau să colaboreze cu un nou t ip de factor i interesaț i ) însă în specia l a ANS-ur i lor locale ;

întârz ier i le în aprobarea ICD care nu ț in •de responsabi l i tatea Comis ie i au împie-dicat organizarea unor consultăr i verita-bi le ș i re levante în cadrul delegaț i i lor în pr imul an de apl icare .

În vi itorul foarte apropiat ( în cadrul revizuiri i intermediare și al vi itoarelor cereri de propu-ner i la nivel local ) , Comisia va depune toate efortur i le pentru îmbunătăț i rea consultăr i -lor . Cu toate acestea, Comisia ar dori să sub-l inieze faptul că nu este fezabi l să se ajungă l a t o ț i f a c t o r i i i n t e r e s a ț i d e p e p l a n l o c a l . De exemplu, ar t rebui să recunoaștem că nu p o t f i i m p l i c a t e m a j o r i t a t e a o r g a n i z a ț i i l o r loca le ș i a ce lor la n ive lu l comunităț i lor în m o d e f i c i e n t d e c ă t r e C o m i s i e , c h i a r d a c ă acestea ar f i foarte re levante pentru proce-sul de cooperare pentru dezvoltare .

Recomandări cu privire la implicarea

ANS-uri lor.

C o m i s i a r e i t e r e a z ă f a p t u l c ă i n c l u d e r e a ANS-ur i lor este una d in pr inc ipale le p ietre de temelie ale acțiunii sale. Cu toate acestea, implicarea trebuie să corespundă cooperări i cu statele suverane. Includerea ANS-uri lor va beneficia de un spri j in sol id, însă acest lucru nu poate f i impus de către Comis ie .

Î n v i i t o r u l a p r o p i a t , C o m i s i a v a c o n s o l i d a impl icarea ANS-ur i lor pr in :

o m a i b u n ă c u n o a ș t e r e a A N S - u r i l o r •p e r t i n e n t e p r i n l a n s a r e a d e s t u d i i c a r -t o g r a f i c e p i l o t c o n c e p u t e , d a c ă e s t e p o s i b i l , î n s t r â n s ă c o o p e r a r e c u g u v e r -n u l ( a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e a r t r e b u i s ă rămână principal i i factori interesați care r ă s p u n d d e e l a b o r a r e a c a r t o g r a f i e r i i socio-pol i t ice de acest t ip) ;

î m b u n ă t ă ț i r e a p r e v i z i b i l i t ă ț i i ș i •t r a n s p a r e n ț e i î n l e g ă t u r ă c u p r o c e s u l d e c o n s u l t a r e p r i n e l a b o r a r e a , o r i d e c â t e o r i e s t e p o s i b i l , a u n o r c a l e n d a r e speci f ice ș i a unor mater ia le de comuni-c a r e î n v e d e r e a f a c i l i t ă r i i i n t e r a c ț i u n i i cu ANS-ur i le .

D e a s e m e n e a , C o m i s i a i n t e n ț i o n e a z ă s ă îmbunătățească or ientăr i le adresate perso-nalului delegați i lor odată cu lansarea birou-lui de asistență „Societatea civi lă” (CISOCH): u n i n s t r u m e n t o n l i n e d e c a p i t a l i z a r e ș i d e d i f u z a r e c o n c e p u t p e n t r u a o f e r i s e r v i c i i -l o r C o m i s i e i ( d e l e g a ț i i ș i s e r v i c i i c e n t r a l e ) ș i ANS-ur i lor informați i c lare ș i coerente cu pr iv i re la ș i pentru societatea c iv i lă . De ase-menea, vă rugăm să consultați punctul 28 cu pr iv i re la or ientăr i le speci f ice , seminarele ș i formări le plani f icate .

86.

C o m i s i a r e c u n o a ș t e c ă , î n s p e c i a l p e n t r u ANS-ur i le loca le , cerer i le de propuner i pot f i greoaie. Cu toate acestea, prezenta proce-dură este, în temeiul regulamentului actual , s ingurul s istem posibi l d in punct de vedere j u r i d i c i a r u t i l i z a r e a s a e s t e o b l i g a t o r i e î n ceea ce pr ivește atr ibui rea contractulu i de s u b v e n ț i o n a r e . S i s t e m u l e s t e n e c e s a r p e n -t ru as igurarea atât a gest ionăr i i f inanciare sol ide a operaț iuni lor , precum și a egal i tăț i i de t ratament între candidaț i .



64

P e n t r u a a j u n g e c u m a i m a r e u ș u r i n ț ă l a o r g a n i z a ț i i l e l o c a l e , C o m i s i a a s i m p l i f i c a t această procedură, a introdus, de asemenea, baza de date PADOR care contr ibuie la redu-cerea întârz ier i lor între lansarea apelur i lor ș i semnarea contractelor .

87.

Comis ia depune toate efortur i le în pr iv ința formări i ș i e laborăr i i l in i i lor d i rectoare spe-c i f i c e . D e a s e m e n e a , C o m i s i a v a a s i g u r a di fuzarea opt imă a instrumentelor pract ice care au fost puse la dispoziția delegați i lor . În plus, odată cu lansarea biroului de asistență „Societatea c iv i lă” (ut i l izând un instrument web interactiv) , Comisia va pune la dispoziția factori lor interesați o s inteză ușor de uti l izat a instrumentelor sa le jur idice ș i f inanciare . (A se vedea punctele 28, 31 ș i 46) .

88.

În ult imi i ani , Comisia a delegat delegați i lor r e s p o n s a b i l i t ă ț i l e p r i v i n d i m p l e m e n t a r e a proiectelor pentru a asigura o mai bună capa-c i tate de monitor izare ș i evaluare în țara în care se desfășoară proiectul . De asemenea, Comis ia este s ingurul donator care comple-tează capacitatea sa internă de monitorizare pr in șapte contractanț i regional i externi de monitor izare or ientată către rezultate .

Pentru a îmbunătăț i pe mai departe imple-m e n t a r e a ș i m o n i t o r i z a r e a , C o m i s i a a l u a t in i ț iat iva de a consulta a l ț i donator i cu pr i -v i r e l a d e z v o l t a r e a u n u i s i s t e m c o m u n d e monitor izare bazat pe Declaraț ia de la Par is ș i pe Agenda de acț iune Accra .

Evaluarea este o caracteristică standard pen-tru toate proiectele/programele. CE dezvoltă, d e a s e m e n e a , o b a z ă d e d a t e i n f o r m a t i c ă pentru evaluarea proiecte lor sa le , în vede-rea consol idări i di fuzări i experienței dobân-dite ș i a bunelor pract ic i pentru o mai bună i m p l e m e n t a r e ș i p e n t r u v i i t o a r e c o n c e p ț i e a proiectelor .

89.

Așa cum s-a menționat la punctul 64, Comisia este de acord că sustenabi l i tatea proiecte-l o r e s t e e s e n ț i a l ă ș i r e c u n o a ș t e c o m p l e x i -t a t e a c a r e d e r i v ă d i n a s i g u r a r e a s i m u l t a n ă a s u s t e n a b i l i t ă ț i i a c ț i u n i l o r f i n a n ț a t e ș i a consol idăr i i ANS-ur i lor locale . Abordăr i le integrate ș i pe termen lung sunt implemen-t a t e p r i n p r o g r a m e g e o g r a f i c e c o n c e p u t e în strânsă colaborare cu statul partener ( în specia l în cadrul Acordului de la Cotonou) . Î n c e e a c e p r i v e ș t e p r o g r a m e l e ș i i n s t r u -mentele tematice , Comis ia ar dor i să subl i -nieze valoare adăugată specif ică a acestora. Operațiunile tematice au fost create și spri j i -nite de către Parlamentul European în urmă-toarele scopur i :

p e n t r u a p e r m i t e U E s ă f u n c ț i o n e z e •chiar ș i în cazul unor parteneriate foarte di f ic i le ;

p e n t r u a a b o r d a u n a s p e c t s p e c i f i c l a •n ivel internaț ional , comparat iv cu abor-darea la n ivel regional sau naț ional .

Acest lucru i lustrează dor ința UE de a pro-mova polit ici le comune/valori le strategice în lume (protecția drepturi lor omului , protecția mediului etc . ) .

C o m i s i a v a c o n t i n u a n o u a p r a c t i c ă –a cerer i i de propuner i la n ivel local . De asemenea, Comisia va ext inde ut i l izarea PADOR ca un instrument de gest ionare a cunoșt ințelor .

P e n t r u a î m b u n ă t ă ț i a c c e s i b i l i t a t e a , –c o e r e n ț a , t r a n s p a r e n ț a ș i s t a n d a r d i z a -rea procedur i lor , în prezent se lucrează l a d e z v o l t a r e a u n u i i n s t r u m e n t n u m i t „CISOCH” în vederea as igurăr i i unor mai b u n e o r i e n t ă r i ș i s p r i j i n . A r f i n e c e s a r e r e s u r s e u m a n e s u p l i m e n t a r e p e n t r u d e l e g a ț i i î n c a z u l î n c a r e s i s t e m u l d e c o n t r o l v a f i m o d i f i c a t ș i î n f u n c ț i e d e viz itele la fața locului efectuate de către personalul Comis ie i .



65

Comis ia consideră că s istemul de control în v igoare as igură o monitor izare f inanciară ș i contractuală sol idă .

Personalul delegației ș i al ANS-uri lor va con-tinua să fie format, inclusiv în ceea ce privește ut i l i zarea indicator i lor de per formanță . Cu toate acestea , Comis ia subl in iază faptul că formarea tuturor ANS-ur i lor potenț ia l inte-resate să part ic ipe la programele CE este un o b i e c t i v c a r e , î n m o d e v i d e n t , n u p o a t e f i at ins .

E s t e l u a t ă î n c o n s i d e r a r e o c o m b i n a ț i e –de inst rumente în perspect iva cadrulu i de reglementare creat de regulamentele f inanciare , FED, ICD, IEDDO ș i IEVP.

C o m i s i a a d e z v o l t a t o m e t o d o l o g i e –p e n t r u m o n i t o r i z a r e a o r i e n t a t ă s p r e r e z u l t a t e e x - p o s t î n s c o p u l m ă s u r ă r i i impactului proiectelor .

90.

Situaț ia în cazul ACP este foarte di fer i tă de c e a a ț ă r i l o r A L A u n d e i m p l i c a r e a o f i c i a l ă a ANS-ur i lor este mai recentă .

M a i m u l t , c a î n m a r e a m a j o r i t a t e a ț ă r i l o r I C D , a u t o r i t ă ț i l e n a ț i o n a l e n u a u i d e n t i f i -c a t c o n s t r u i r e a c a p a c i t ă ț i l o r A N S - u r i l o r c a o prioritate. Programele geografice nu pot f i ut i l izate în acest sens , programele tematice reprezentând ast fe l s ingura opț iune.

În conformitate cu declaraț ia Curț i i conform c ă r e i a d e z v o l t a r e a c a p a c i t ă ț i i t r e b u i e , d e preferință, să f ie direcționată prin programe g e o g r a f i c e , p r i n c i p i u l a l i n i e r i i a j u t o r u l u i p r e s u p u n e c a g u v e r n e l e ț ă r i l o r p a r t e n e r e să def inească st rategi i , sectoare ș i teme în acest context ( în conformitate cu Declaraț ia d e l a P a r i s p r i v i n d e f i c a c i t a t e a a j u t o a r e l o r ș i Consensul european pentru dezvoltare ș i concluzia ACCRA) . Comisia va continua, fără îndoia lă , promovarea impl icăr i i ANS-ur i lor .

91.

Comis ia sa lută recunoașterea Curț i i cu pr i -v i re la re levanța semnif icat ivă a proiectelor f inanțate .

92.

Cele două aspecte nu sunt în contradicț ie : selectarea celor mai potrivite ANS-uri pentru implementarea acț iuni i nu exclude spr i j inul pentru neces i tăț i le speci f ice de dezvoltare a capacităț i lor , care se pot refer i la aceeași e n t i t a t e s a u o a l t ă e n t i t a t e , î n v e d e r e a îmbunătăț i r i i t impi lor .

C u p r o g r a m e l e g e o g r a f i c e , c a r e s u n t c o m -plementare programelor tematice, este posi-b i l , d e a s e m e n e a , s ă s e a j u n g ă l a A N S - u r i mai puț in ef ic iente , de exemplu în ceea ce pr ivește construirea capacităț i i .

C o m i s i a c u n o a ș t e f o a r t e b i n e c o m p l e x i t a -tea. Din ce în ce mai mult , interacțiunea este organizată structural , de exemplu prin impli-carea ș i împuternic i rea direcț ie i geograf ice î n p r e g ă t i r e a ș i d e s f ă ș u r a r e a p r o g r a m e l o r tematice pentru a permite o mai bună com-p l e m e n t a r i t a t e c u a c t i v i t ă ț i l e s p r i j i n i t e d e contexte bi latera le ș i regionale . În t imp ce există o dorință polit ică de asigurare a inclu-deri i organizați i lor locale, există l imite clare, care ț in de:

r e s p e c t a r e a s t r u c t u r i i o r g a n i z a ț i o n a l e ( i ) a statelor suverane;r e s p e c t a r e a g e s t i o n ă r i i f i n a n c i a r e ( i i ) so l ide în conformitate cu regulamentul f inanciar ;d isponibi l i tatea resurselor umane;( i i i ) constrânger i le de t imp;( iv) numărul foarte mare de actori potențiali .(v)



67

Curtea de Conturi Europeană

Raportul special nr. 4/2009

Privind modul în care Comisia gestionează implicarea actorilor nestatali în cooperarea cu Comunitatea Europeană în scopul dezvoltării

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene

2009 — 65 p. — 21 × 29,7 cm

ISBN 978-92-9207-288-9

Cum vă puteți procura publicațiile Uniunii Europene?Publicații de vânzare:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• de la librăria pe care o frecventați, menționând titlul, editura și/sau numărul ISBN;

• contactând direct unul dintre agenții noștri de vânzări. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://bookshop.europa.eu sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

Publicații gratuite:

• prin EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• la reprezentanțele sau delegațiile Comisiei Europene. Puteți obține datele de contact ale acestora vizitând http://ec.europa.eu/ sau trimițând un fax la +352 2929-42758.

ÎN CADRUL ACESTUI RAPORT SPECIAL, CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

ANALIZEAZĂ MODALITATEA ÎN CARE COMISIA EUROPEANĂ SE ASIGURĂ

DE FAPTUL CĂ ACTORII NESTATALI (ANS-URI) PARTICIPĂ LA PROCESUL

DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE, LUÂND ÎN CONSIDERARE

ROLURILE PE CARE LE JOACĂ ACEȘTIA ÎN DIALOGUL POLITIC ȘI ÎN

CALITATE DE ORGANIZAŢII DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR DE

DEZVOLTARE.

R A P O R T U L A P U S Î N LU M I N Ă O S E R I E D E A S P E C T E , L E G AT E

D E G E S T I O N A R E A Ș I P R O C E D U R I L E CO M I S I E I , C A R E N E C E S I TĂ

ÎMBUNĂTĂŢIRI. ÎN CADRUL RAPORTULUI S-AU FORMULAT O SERIE

DE RECOMANDĂRI MENITE SĂ SPOREASCĂ IMPLICAREA EFICACE

A ANS-URILOR ÎN PROCESUL DE COOPERARE PENTRU DEZVOLTARE,

SĂ GARANTEZE CĂ ACTIVITĂŢILE IMPLEMENTATE DE ANS-URI SUNT

PERTINENTE ȘI ÎN MĂSURĂ SĂ GENEREZE REZULTATELE DORITE ȘI

SĂ INTENSIFICE FURNIZAREA DE SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA

CAPACITĂŢILOR CĂTRE ANS-URILE CARE AU CEL MAI MULT NEVOIE

DE ACEST SPRIJIN.


QJ-A

B-0

9-0

04

-RO

-C

ISBN 978-92-9207-288-9

Date post:	13-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

PRIVIND MODUL ÎN CARE COMISIA GESTIONEAZĂ IMPLICAREA ... · privind modul În care comisia...

Documents