PRIN UL FERICITȚ de Oscar Wilde Sus, dominând oraşul, pe un soclu înalt, se afla statuia Prin ului Feric it ț . Era placat din cap până-n picioare cu foiţe subţiri de aur fin; drept ochi aea două safire sclipitoare, iar un rubin mare, roşu, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adeăr, foarte mult admirat. ! E la fel de frumos ca şi cocoşii de pe acoperişuri, care arată direcţia ântului, "răi unul din edilii urbei, care dorea să dobândeasc ă reputaţia de om cu "usturi artistice. #oar că nu e prea folositor, adău"ă el temându-se ca nu cuma lumea să-$ socotească lipsit de simţ practic, ceea c e nu era ca%ul. ! #e ce nu poţi să fii ca Prin ul Fericit ț & îl do'enea o mamă cu bun-simţ pe băieţelul care plân"ea după luna de pe cer. (rin ul )ericit nici ț măcar nu isea%ă să plân"ă reodată. ! *ă bucur că e+istă cinea fericit pe lume, murmură un om de%amă"it, uitându-se lun" la minunata statuie. ! (arcă-i un în"er%iseră copiii de la orfelinat, când ieşiră din catedrală, în pelerine staco'ii şi cu şorţuleţe imaculate. ! #e unde ştiţi& intereni profesorul de matematică. #oar nu aţi ă%ut niciunul reodată. ! O, ba da, răspunseră cop iii. n isele noastre(rofesorul de matematică se încruntă cu seeritate, căci nu le în"ăduia să ise%entr-o noapte, o /ândunică %bură peste oraş. (rietenii ei plecaseră spre E"ipt cu şase săptămâni în urmă; ea însă rămăsese fiindcă se îndră"ostise de o 0restie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul primăerii, pe când %bura în 'osul râului după un fluture mare, "alben şi fusese atât de mult impresionat de mi'locelul ei mlădios, încât se oprise ca să-i orbească.
Sus, dominând oraşul, pe un soclu înalt, se aflastatuia Prin ului Fericitț . Era placat din cap
până-n picioare cu foiţe subţiri de aur fin; dreptochi aea două safire sclipitoare, iar un rubinmare, roşu, scânteia pe mânerul spadei sale.Era, într-adeăr, foarte mult admirat.
! E la fel de frumos ca şi cocoşii de peacoperişuri, care arată direcţia ântului, "răiunul din edilii urbei, care dorea să dobândeascăreputaţia de om cu "usturi artistice. #oar că nu
e prea folositor, adău"ă el temându-se ca nucuma lumea să-$ socotească lipsit de simţ
practic, ceea ce nu era ca%ul.
! #e ce nu poţi să fii ca Prin ul Fericitț & îldo'enea o mamă cu bun-simţ pe băieţelul care
plân"ea după luna de pe cer. (rin ul )ericit niciț
măcar nu isea%ă să plân"ă reodată.
! *ă bucur că e+istă cinea fericit pe lume, murmură un om de%amă"it, uitându-selun" la minunata statuie.
! (arcă-i un în"er %iseră copiii de la orfelinat, când ieşiră din catedrală, în pelerinestaco'ii şi cu şorţuleţe imaculate.
! #e unde ştiţi& intereni profesorul de matematică. #oar nu aţi ă%ut niciunulreodată.
! O, ba da, răspunseră copiii. n isele noastre
(rofesorul de matematică se încruntă cu seeritate, căci nu le în"ăduia să ise%e ntr-onoapte, o /ândunică %bură peste oraş. (rietenii ei plecaseră spre E"ipt cu şase săptămâni înurmă; ea însă rămăsese fiindcă se îndră"ostise de o 0restie din cele mai frumoase. O întâlnisela începutul primăerii, pe când %bura în 'osul râului după un fluture mare, "alben şi fuseseatât de mult impresionat de mi'locelul ei mlădios, încât se oprise ca să-i orbească.
! Oare să te iubesc& întrebă /ândunica,căreia îi plăcea să treacă direct, fărăocolişuri, la subiect, iar 0restia făcuse o
plecăciune adâncă. 1tunci /ândunicaîncepu să %boare roată în 'urul ei, de-abiaatin"ând cu aripile apa care se unduia încercuri ar"intii. n felul acesta îi făcea curte/ândunica şi continuă tot aşa ara întrea"ă.
! 2e sentiment ridicol ciripiseră celelalterândunele. 0restia n-are un ban, dar înschimb, are o familie numeroasă.
3i într-adeăr, lunca era plină de 0restii.1poi, când sosi toamna, toate rândunelele
dispărură în %bor. #upă plecarea lor, /ândunica se simţi însin"urată şi începu să se plictisească de aleasa inimii sale.
! 4u e în stare să susţină o conersaţie şi mă tem că este o cochetă, pentru că eşnicflirtea%ă cu ântul, %ise ea. 3i chiar aşa, de câte ori adia ântul, 0restia făcea o reerenţă dincele mai "raţioase. /ecunosc, continuă ea, că e casnică, dar eu ador călătoriile şi, prin urmare,cine mă iube te trebuie să mă urme%e. 5rei să ii cu mine& o întrebă ea în cele din urmă, dar ș
0restia clătină capul; era prea ataşată de sălaşul ei.
! 6i-ai bătut 'oc de mine, stri"ă /ândunica. 1m plecat spre (iramide 1dio 3i seaântă în %bor.
7bură %iua întrea"ă şi când se înnopta a'unse la oraş. 8Oare unde aş putea poposi& seîntrebă ea. 4ădă'duiesc că oraşul a făcut pre"ătirile cuenite9. 2hiar atunci %ări statuiaaşe%ată pe soclul acela înalt şi e+clamă: 8O să mă instale% acolo sus. E un locşor cât se poatede potriit, cu aer proaspăt din belşu"9.
2oborî deci şi se opri drept între tălpile Prin ului Fericitț . 81m un culcuş de aur9, îşi%ise /ândunica, priind în 'ur şi pre"ătindu-se să se culce. #ar tocmai când îşi âra căpşorulsub aripă, o picătură mare de apă că%u pe el. 82e curios, e+clamă ea. (e cer nu-i nici urmă denor, stelele limpe%i sclipesc şi totuşi plouă. 2lima în Europa de 4ord e de-a dreptulîn"ro%itoare 0restiei îi plăcea ploaia, dar asta doar din pricina e"oismului ei9.
3i din nou o picătură că%u pe ea. 82e rost are o statuie dacă nu te poate feri de ploaie&0rebuie să caut un loc mai bun, lân"ă un coş de fum9, îşi %ise /ândunica şi se hotărî să plece%burând.
#ar nu apucă să-şi întindă aripile şi un al treileastrop pică pe el. 3i ridicându-şi ochii ă%u O,dar ce ă%u& Ochii Prin ului Fericitț erau plini
de lacrimi, iar lacrimile îi şiroiau pe obra'ii aurii.
2hipul lui era atât de frumos sub clarul de lună,încât /ândunicii i se muie inima de milă.
! 2ine eşti tu&, întrebă ea.
! Sunt Prin ul Fericitț .
! 1tunci de ce plân"i& îl întrebă din nou/ândunica. *-ai udat binişor.
! (e când încă trăiam şi aeam o inimăomenească, nu ştiam ce sunt lacrimile, fiindcălocuiam în (alatul Sans-Souci unde tristeţii nu i
se în"ăduia să pătrundă, răspunse statuia. n timpul%ilei mă 'ucam în "rădină cu toarăşii mei, iar
seara mă aflam în fruntea dansului din Salonul cel *are. rădina era împre'muită cu un %idfoarte semeţ, dar nu m-am sinchisit niciodată să întreb ce se întâmpla dincolo de el, căci în
'urul meu totul era nespus de frumos. 2urtenii mă numeau 8(rin ul cel )ericit9. 3i cuț
adeărat eram fericit, dacă plăcerea înseamnă fericire. 1şa am trăit şi tot aşa am murit. <ar după moarte m-au cocoţat aici atât de sus, încât pot edea toată urâţenia şi mi%eria din oraşulmeu. 3i deşi am inimă de plumb, nu mă pot stăpâni să nu plân".
82um, nu e din aur masi&9 îşi %ise în "ând /ândunica, prea politicoasă pentru a da "lasmirării sale.
! #eparte, departe-continuă statuia cu oce şoptită, melodioasă-pe o ulicioară, se află ocasă sărăcăcioasă. =na din ferestre este deschisă şi prin ea ăd o femeie şe%ând la o masă.1re chipul supt şi-i obosită, iar mâinile ei aspre şi roşii sunt pline de înţepăturile acelor căciea e cusătoreasă. Ea brodea%ă florile suferinţei pe rochia lun"ă de satin a celei mai
fermecătoare domnişoare de onoare a /e"inei, pe care o a îmbrăca la iitorul bal de la2urte. în pătuţul din colţul odăiţei %ace bolna băieţelul ei. îl scutură fri"urile şi cere portocale, dar mama nu îi poate da decât apă de i%or, de aceea micuţul plân"e.
! /ândunică micuţă, /ândunică dră"uţă, n-ai rea să-i duci rubinul de pe mânerulspadei mele& (icioarele-mi sunt lipite de soclu şi nu mă pot mişca.
! Sunt aşteptată în E"ipt, răspunse/ândunica. (rietenii mei %boară în susul
şi în 'osul 4ilului şi sporoăiesc cusplendi%ii lotuşi. 2urând se or duce să se
culce în mormântul marelui /e"e. /e"eleînsuşi se află în sarcofa"ul colorat,înfăşurat într-un "iul"iu "alben şiîmbălsămat cu mirodenii. n 'urul "âtuluiare un colan de 'ad erde-pal, iar mâinile
parcă-s nişte frun%e eştede.
! /ândunico, /ândunico *icuţă/ândunică, n-ai rea să mai rămâi onoapte, să fii solul meu& o ru"ă (rin ul.ț
>ăieţelului îi e tare sete, iar mama e atâtde tristă
! 4u prea îmi plac băieţii, răspunse/ândunica. 5ara trecută, când stăteam pemalul râului, doi băieţi răi, fiii morarului,aruncau mereu cu pietre în mine.>ineînţeles, nu m-au nimerit niciodată,
căci noi, rândunelele, %burăm mult prea iute pentru ca aşa cea să se întâmple; şi-apoi, eu
proin dintr-o familie estită pentru a"ilitatea membrilor săi. 0otuşi, a fost o doadă a lipseide respect din partea lor.
Prin ul Fericitț se întristă atât de tare, încât micuţei /ândunici i se făcu milă.
! E foarte fri" aici, %ise el, dar oi rămâne încă o noapte şi oi fi solul tău.
! *ulţumesc, /ândunică micuţă, %ise (rin ul. /ândunica desprinse de pe sabiaț
(rin ului rubinul cel mare şi, cu el în cioc, %bură peste acoperişurile oraşului. 0recu pe lân"ăț
turla catedralei, pe care în"eri albi fuseseră sculptaţi în marmură, trecu prin apropierea
(alatului şi au%i %on de mu%ică de dans. O fată frumoasă apăru pe balcon, împreună cuiubitul ei.
! 2e minunate-s stelele şi ce minunată e puterea dra"ostei "răi tânărul.
! 4ădă'duiesc că rochia mea a fi "ata la timp pentru >alul de la 2urte. 1m poruncit caflorile-suferinţei să fie brodate pe ea, dar cusătoresele astea-s atât de leneşe /ăspunse fata./ândunica %bură peste râu şi %ări felinarele licărind atârnate de catar"ele corăbiilor. 0recu în%bor peste hetou şi îi au%i pe bătrânii %arafi erei tocmindu-se "ălă"ios în timp ce măsuraumone%i de aur în balanţele lor de aramă. n cele din urmă a'unse la căsuţa aceea sărmană şi,
priind pe fereastră, %ări băieţelul cum se %ârcolea în pătuţ, scuturat de fri"uri, pe când
mama adormise, doborâtă de oboseală.(ătrunse în odăiţă şi lepădă pe masă, lân"ăde"etarul femeii, rubinul cel mare. 1poi se rotiuşor în 'urul pătuţului, răcorindu-i fruntea
băieţelului cu aripioarele sale.
! 2e răcoare plăcută şopti acesta. 2red că osă mă fac bine, mai %ise el şi se cufundă într-un
somn binefăcător.
/ândunica se înapoie şi îi poesti Prin uluiț
Fericit tot ceea ce făcuse.
! 2e curios, obseră /ândunica; mă simt încăl%it bine acum deşi e atât de fri".
! (entru că ai făcut o faptă bună, %ise (rin ul. /ândunica începu să cu"ete, apoi adormi.ț
2ând "ândea totdeauna o apuca somnul.
2ând se crăpă de %iuă, %bură în 'osul râului şi se scaldă. 82e fenomen surprin%ător, îşi%ise (rofesorul de Ornitolo"ie pe când traersa podul. O rândunică în plină iarnă9 3i fără%ăbaă scrise o lun"ă scrisoare despre aceasta pe care o trimise la "a%eta locală. 0oată lumeaa citit-o, dar puţini au priceput fiindcă aea multe cuinte pe care nu le înţele"eau.
8?a noapte pornesc spre E"ipt9 îşi %ise /ândunica, iar perspectia o umplu de bună-dispo%iţie. 5i%ită toate monumentele publice şi poposi reme îndelun"ată pe clopotniţa
bisericii. (retutindeni unde se ducea, răbiuţele îl întâmpinau ciripind şi spuneau: 8<a priiţice străin distins9, ceea ce îi plăcu foarte mult /ândunicii.
2ând luna se înălţă pe boltă, %bură înapoi la Prin ul Fericitț şi îi spuse:
! 1i reun mesa' pentru E"ipt& 0ocmai mă pre"ăteam să pornesc la drum.
! /ândunică micuţă, /ândunică dră"uţă, nu rei să mai rămâi cu mine încă o noapte& oru"ă (rin ul.ț
! Sunt aşteptată în E"ipt, răspunse /ândunica. *âine prietenii mei or %bura către2ataracta a doua, acolo unde hipopotamii se culcă prin păpuriş, iar 7eul *emnon ade peș
tronu-i imens de "ranit, e"hind stelele de-a lun"ul între"ii nopţi; iar când apare sclipind?uceafărul de dimineaţă, atunci scoate un chiot de bucurie, apoi se scufundă în tăcere. ?a
prân%, leii "ălbui in la malul apei ca să-şi potolească setea. Ochii le sunt er%ui ca berilele,iar răcnetul lor acoperă tunetul cataractei.
! /ândunică micuţă, /ândunică dră"uţă, "răi (rin ul. =ndea departe, la celălalt capătț
al oraşului, într-o mansardă, ăd un tânăr aplecat deasupra mesei cu hârtii. 1lături, într-un pocal se află un bucheţel de iolete eştede. 0ânărul are părul castaniu şi cârlionţat, ochiimari şi isători, iar bu%ele lui sunt roşii ca rodia. Se străduieşte să termine o piesă pentu
#irectorul 0eatrului, dar de prea mare fri" @ nu mai poate să scrie. n şemineu nu este foc şi eleşinat de foame.
! 5oi rămâne cu tine încă o noapte, %ise /ândunica, aând o inimă cu adeărat bună.Să-i duc şi lui un rubin&
! 5ai, nu mai am nici unul, răspunse (rin ul. #oar ț
ochii mi-au rămas. Sunt din safire rare, adusetocmai din <ndia, acum o mie de ani. Scoate unul şidu-i-l. O să-l ândă "iuaer"iului, o să cumpere
alimente şi lemne de foc şi a termina piesa.
! <ubitul meu (rint, aşa cea nu pot face %ise/ândunica şi începu să plân"ă.
! /ândunică micuţă şi dră"uţă, fă precum te ro"răspunse Prin ul Fericitț .
/ândunica smulse ochiul (rin ului şi %bură cu el laț
mansarda studentului. <-a fost destul de uşor să se
strecoare printr-o spărtură din acoperiş şi să pătrundă ca o să"eată în odăiţă. 0ânărul stătea cucapul în"ropat în palme şi nu au%i fâlfâitul aripilor;
iar când îşi ridică ochii, descoperi minunatul safir scânteind lân"ă ioletele ofilite.
8ncep să fiu preţuit, e+clamă el, acesta proine de la reun mare admirator. 1cum pottermina piesa9. Studentul părea foarte fericit. 1 doua %i /ândunica %bură în port şi se aşe%ă pecatar"ul unei corăbii mari, priind forfota marinarilor care scoteau lă%i mari din cală cua'utorul od"oanelor. 8Aei rup9, stri"au aceştia la fiecare ladă pe care se opinteau să o scoată
afară.
! (lec în E"ipt, le stri"ă /ândunica, dar nimeni n-o bă"ă în seamă. <ar când luna seînălţă pe boltă, se înapoie la Prin ul Fericitț .
! 1m enit să-mi iau rămas bun, îi %ise /ândunica.
! /ândunică micuţă, /ândunică dră"uţă, n-ai rea să rămâi cu mine încă o noapte& oru"ă (rin ul.ț
! E iarnă, răspunse /ândunica şi curând a cădea %ăpada rece. n E"ipt soarele caldstrăluceşte deasupra palmierilor er%i, iar crocodilii îi priesc alene, tolăniţi în mâl. 0oarăşii
mei îşi făuresc cuiburile în 0emplul de la >aalbec, iar porumbeii albi şi ro%acei îi priesc şi"un"uresc. <ubitul meu (rint, trebuie să te părăsesc, dar nu te oi uita niciodată, iar primăaraiitoare îţi oi aduce două nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai dăruit; rubinul afi de un roşu mai aprins decât al trandafirului, iar safirul a fi la fel de albastru ca a%urul
mării.
n piaţa din ale, %ise Prin ul Fericitț , ofetiţă inde chibrituri. Ea a scăpatchibriturile în ri"olă şi toate s-au stricat.0atăl ei o a bate dacă nu se a înapoia acasă
cu câţia bănuţi, de aceea plân"e. 4u areciorapi şi nici "hetuţe în picioare, iar căpşorul ei este descoperit. Scoate-mi şicelălalt ochi şi dă-i-l, iar tatăl nu o a bate.
! 5oi rămâne încă o noapte cu tine, %ise/ândunica, dar nu îţi pot scoate ochiul, căciei rămâne orb.
! /ândunică, /ândunică, micuţă/ândunică, %ise (rin ul, fă cum te ro"ț
1tunci /ândunica smulse şi celălalt ochi al(rin ului, cobori i'elios şi, trecând în %bor ț
ca o să"eată pe lân"ă fetiţa cu chibrituri, îilepădă în palmă preţioasa piatră. 82eminunat ciobuleţ de sticlă9 stri"ă fetiţa
bucuroasă şi, râ%ând, aler"ă eselă spre casă.
/ândunica se înapoie la (rint şi îi spuse:
! 1cum eşti orb, aşa că oi rămâne cu tine pentru totdeauna.
! 4u, micuţă /ândunică, îi %ise sărmanul (rint. 0rebuie să pleci în E"ipt.
! 5oi rămâne cu tine pentru totdeauna, repetă /ândunica şi se culcă la picioarele(rin ului.ț
1 doua %i /ândunica stătu tot timpul cocoţat pe umărul (rin ului istorisindu-i ce ă%useț
pe melea"uri străine. i poesti despre ibişii roşcaţi care stau în şiruri lun"i pe malurile 4ilului şi pescuiesc cu ciocul peştişori aurii; despre Sfin+ul cel >ătrân cât lumea însăşi, carele ştie pe toate şi trăieşte în pustiul de nisip; despre ne"uţătorii ce păşesc a"ale pe lân"ăcămile, depanând boabele mătăniilor de chihlimbar; despre /e"ele *unţilor din ?ună, care e
ne"ru ca abanosul şi proslăeşte un "lob de cleştar; despre uriaşul şarpe erde ce doarme într-
un palmier şi este hrănit cu turtă dulce de către două%eci de preoţi precum şi despre pi"meiicare se aântă pe un lac mare, pe frun%e late şi netede şi eşnic se ră%boiesc cu fluturii.
! #ra"a mea /ândunică, %ise Prin ul Fericitț , tu poesteşti lucruri minunate, dar maiminunate decât orice sunt suferinţele bărbaţilor şi femeilor. 4u e+istă 0aină mai adâncă, decât*i%eria însăşi. 7boară, ro"u-te, peste oraşul meu, apoi poesteşte-mi ce ai ă%ut.
/ândunica %bură deasupra măreţului oraş şi îi ă%u pe bo"ătaşi eselindu-se în casele lor somptuoase, pe când cerşetorii se milo"eau la porţile lor. 7bură prin uliţele sordide şi ă%ucopii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre stră%ile întunecoase. Sub arcada unui
pod, doi băieţei se culcaseră îmbrăţişaţi, străduindu-se să se încăl%ească unul pe celălalt. 82efoame ne este9, scânceau copilaşii.
! <a luaţi-o din loc 4-aeţi oie să staţiaici se răsti (a%nicul, iar copiii porniră
prin ploaie./ândunica %bură înapoi la (rint şi îi
poesti ceea ce ă%use.
! Sunt acoperit cu aur pur, %ise el. 0rebuiesă mă despoi, foiţă cu foiţă şi să le dăruieşti
sărmanilor mei. Oamenii cred că aurul îi
poate face fericiţi.
)oiţă după foiţă de aur fin desprinse/ândunica până când Prin ulț
Fericit deeni posomorât şi cenuşiu. )oiţădupă foiţă de aur fin le dărui săracilor, iar copiilor li se îmbu'orară obra'ii şi începură
să se 'oace, râ%ând oioşi pe stră%i. 81em pâine acum9 stri"au ei.
1poi se aşternu %ăpada, iar după %ăpadă eni "erul. #rumurile păreau făurite din ar"int,atât de tare sclipeau şi scânteiau. 6urţuri lun"i, ca nişte pumnale de cristal atârnau destreşinile caselor; lumea umbla îmbrăcată în blănuri, iar băieţi cu căciulite roşii se dădeau pe"heţuş.
>iata /ândunică simţea că îi este tot mai fri", dar nu o lăsa inima să-l părăsească pe(rint, căci îl iubea tare mult. 2iu"ulea firimiturile din faţa brutăriei când brutarul nu era atentşi se chinuia să se încăl%ească fluturându-şi aripile.
n cele din urmă îşi dădu seama că a pieri şi, adunându-şi puterile, %bură şi se mai aşe%ăîncă o dată pe umărul (rin ului.ț
! *ă bucur că în cele din urmă te ei duce în E"ipt, micuţă /ândunică, %ise (rin ul. 1iț
stat prea mult aici, dar înainte de-a pleca, dă-mi o sărutare căci te iubesc.
! 4u în E"ipt plec, ci în palatul morţii, răspunse /ândunica. 4u-i a a că moartea e sorăș
bună cu somnul& 3i după ce îl sărută pe bu%e pe Prin ul Fericitț , că%u moartă la picioarelelui.
n clipa aceea se au%i un tro%net ciudat înăuntrul statuii, ca şi când cea s-ar fi sfBrâmat.)apt este că inima de plumb crăpase e+act în două. #e bună seamă că era un "er cumplit
1 doua %i dis-de-dimineaţă primarul se plimba prin piaţă însoţit de consilierii municipali.2ând a'unse în dreptul soclului, ridică ochii spre statuie.
! #oamne, ce 'erpelit mai arată Prin ul Fericitț e+clamă el.
! 2u adeărat 'erpelit îi ţinură isonul consilierii, care totdeauna îi dădeau dreptate primarului.3i se opriră cu toţii ca să-l priească.
! /ubinul a că%ut de pe spadă, ochii i-au dispărut şi nici poleială nu mai are, %ise primarul. #e fapt, arată ca un cerşetor
! 2a un cerşetor îl în"ânară consilierii.
! <ar la picioarele lui, ia priiţi: o pasăre moartă *usai să publicăm o hotărâre,inter%icând păsărilor să-şi dea duhul pe aici <ar secretarul de la primărie pe dată notă su"estiastarostelui. 2a urmare, Prin ul Fericitț fu dat 'os de pe soclu.
! #eoarece nu mai e frumos, nici folositor nu mai este spuse profesorul de arte de launiersitate.
1poi topiră statuia într-un furnal, iar primarul conocă întrunirea 2orporaţiei pentru a
decide ce trebuie făcut cu metalul.
! O altă statuie, %ise primarul. 3i, de bună seamă, a fi statuia mea.
! >a a mea stri"ară pe rând consilierii municipali, şi începură să se certe.
3i încă se sfădeau când i-am au%it ultima oară.
! 2e ciudat "răi şeful echipei către muncitorii de la topitorie. <nima de plumb crăpatănu se topeşte în furnal 0rebuie să o aruncăm
3i o aruncară pe un morman de "unoaie, unde %ăcea moartă şi /ândunica.
