Pr in esa i bobul de ma z re ţ ş ă de Hans Christian Andersen A f ost odat ca ni ci odat un pr in car e î i dorea s se î nsoare cu o ă ă ţ ş ă prin es ; dar nu cu o prin es oarecare, ci cu o prin es adev rat . A ţ ă ţ ă ţ ă ă ă c l to rit pr in ul de-a lu ng ul i de-a la tu l lumii, dar nu a g si t nic ieri ceea ă ă ţ ş ă ă ce voia el di n tot suf letul. Erau prin ese dest ule, dar era foarte greu î i dai ţ ţ seama care e rau cu adev rat pr in ese. Î ntotdeauna exista la ele ceva ce ă ţ nu ar fi trebuit s fie. A a c prin ul s-a întors a cas întristat, pentru c î i ă ş ă ţ ă ă ş dorea tare, tare mult s întâlneasc o prin es adev rat . ă ă ţ ă ă ă Într-o sear , o furtun n praznic s-a ab tut asupr a ora ului prin ului; ă ă ă ă ă ş ţ fulgerele sc p rau, tunetele bubuiau, iar ploaia se lo vea de p mânt î n ă ă ă uvoaie mari, asemeni u nor r âuri. Deodat s-a auzi t un c ioc nit l a poa rta ş ă ă cet ii, iar b trânul rege, t at l prin ului, s -a dus s deschid . ăţ ă ă ţ ă ă În faa por ii st tea o prin es . Vai i amar îns cum ar ta, dup ce ţ ţ ă ţ ă ş ă ă ă c l to rise prin ploaie i furtun . Ap a îi curgea iroaie prin p r i haine, îi ă ă ş ă ş ă ş cobora în p antofi i i se s curgea afar prin tocuri. C u t oate acestea, ea er a ş ă o prin es adev rat . ţ ă ă ă "Ei bine, vom afla curând d ac este într -ad ev r o prin es ", a gândit în ă ă ţ ă sinea ei regina, mama prin ului. Ea n-a spus nimic cu voc e tare, ci s-a dus ţ î ntr-un dormitor, a dat deo parte toate a ternuturile i a a ezat pe t blia ş ş ş ă patu lui un bob de maz re; a po i a a ezat peste bobul de ma z re dou zeci ă ş ă ă de sa ltele, iar peste saltele a a ter nut dou zeci de perne moi din puf. ş ă Dup ac easta, pr in esa a fos t i nvitat s se culce î n patul astfel ă ţ ă ă preg tit. Atunci când a venit dimineaa, regina a întrebat-o cum a dormit. ă ţ "Ah, foarte r u !", a r spu ns ea. "Abia dac am închis un ochi toat ă ă ă ănoap tea . Numai cerurile tiu ce o f i fost în pat , p entru c m tot împ inge a ş ă ă i î n epa atâ t de tare, încât sunt plin de vâ n t i pe t ot co rpul. ş ţ ă ă ă A fost oribil !" În ac es t f el i-au dat seama cu to ii c era o prines adev rat , pentru ş ţ ă ţ ă ă ă c s ă im ise bobul de maz re pr in dou zeci de salt el e i dou zeci pe rne moi ţ ă ă ş ă din puf. Numai o prin es putea fi atât de sensibil . ţ ă ă A a c prin ul a luat-o de so ie, în trucâ t tia c ar e de a face cu o ş ă ţ ţ ş ă adevarat pr in es . Bobul d e maz re a fost a ezat în tr-un muz eu unde mai ă ţ ă ă ş poate fi înc v zut, da c nu cumva l-o fi fu rat car ev a. ă ă ă A a se încheie povestea noastr , o p oveste cu totul i cu totul ade varat . ş ă ş ă
Prin esa i bobul de maz reţ ş ăde Hans Christian Andersen
A fost odat ca niciodat un prin care î i dorea s se însoare cu oă ă ţ ş ă
prin es ; dar nu cu o prin es oarecare, ci cu o prin es adev rat . Aţ ă ţ ă ţ ă ă ă c l torit prin ul de-a lungul i de-a latul lumii, dar nu a g sit nic ieri ceeaă ă ţ ş ă ă ce voia el din tot sufletul. Erau prin ese destule, dar era foarte greu î i daiţ ţ seama care erau cu adev rat prin ese. Întotdeauna exista la ele ceva ceă ţ nu ar fi trebuit s fie. A a c prin ul s-a întors acas întristat, pentru c î iă ş ă ţ ă ă ş dorea tare, tare mult s întâlneasc o prin es adev rat .ă ă ţ ă ă ă
Într-o sear , o furtun n praznic s-a ab tut asupra ora ului prin ului;ă ă ă ă ă ş ţ fulgerele sc p rau, tunetele bubuiau, iar ploaia se lovea de p mânt înă ă ă uvoaie mari, asemeni unor râuri. Deodat s-a auzit un cioc nit la poartaş ă ă
cet ii, iar b trânul rege, tat l prin ului, s-a dus s deschid .ăţ ă ă ţ ă ă
În fa a por ii st tea o prin es . Vai i amar îns cum ar ta, dup ceţ ţ ă ţ ă ş ă ă ă c l torise prin ploaie i furtun . Apa îi curgea iroaie prin p r i haine, îiă ă ş ă ş ă ş cobora în pantofi i i se scurgea afar prin tocuri. Cu toate acestea, ea eraş ă o prin es adev rat .ţ ă ă ă
"Ei bine, vom afla curând dac este într-adev r o prin es ", a gândit înă ă ţ ă sinea ei regina, mama prin ului. Ea n-a spus nimic cu voce tare, ci s-a dusţ
într-un dormitor, a dat deoparte toate a ternuturile i a a ezat pe t bliaş ş ş ă patului un bob de maz re; apoi a a ezat peste bobul de maz re dou zeciă ş ă ă de saltele, iar peste saltele a a ternut dou zeci de perne moi din puf.ş ă
Dup aceasta, prin esa a fost invitat s se culce în patul astfelă ţ ă ă preg tit. Atunci când a venit diminea a, regina a întrebat-o cum a dormit.ă ţ"Ah, foarte r u !", a r spuns ea. "Abia dac am închis un ochi toată ă ă ă noaptea. Numai cerurile tiu ce o fi fost în pat, pentru c m tot împingeaş ă ă i în epa atât de tare, încât sunt plin de vân t i pe tot corpul.ş ţ ă ă ă
A fost oribil !"În acest fel i-au dat seama cu to ii c era o prin es adev rat , pentruş ţ ă ţ ă ă ă
c să im ise bobul de maz re prin dou zeci de saltele i dou zeci perne moiţ ă ă ş ă din puf. Numai o prin es putea fi atât de sensibil .ţ ă ă
A a c prin ul a luat-o de so ie, întrucât tia c are de a face cu oş ă ţ ţ ş ă
adevarat prin es . Bobul de maz re a fost a ezat într-un muzeu unde maiă ţ ă ă ş poate fi înc v zut, dac nu cumva l-o fi furat careva.ă ă ă
A a se încheie povestea noastr , o poveste cu totul i cu totul adevarat .ş ă ş ă
OBIECTIV FUNDAMENTAL: contribuţie la formarea competenţei de receptare şi de înţegere a
mesajului scris/ oral
Cadrul de predare- învăţare: cadrul ERR
I Evocare
Activităţi cognitive de evocare, stimularea interesului pentru lectură, provocarea elevilor
pentru a gândi asupra temei abordate de text:
► Bun venit în lumea poveştilor!- conversaţie: cadrul didactic solicită enunţarea poveştilor
cunoscute/ preferate de elevi
► Povestea mea preferată - exerciţii argumentative► Cercul de discuţii - Cum ar trebui să arate un prinţ/ o prinţesă adevărată- cum ar putea verifica
dacă prinţul/ prinţesa este adevărată
Scop: crearea unui ethos pozitiv prin exprimarea liberă a opiniilor, evidenţierea unor trăsături
pozitive de caracter şi transferul acestora asupra persoanelor din mediul apropiat al copiilor
- aşezarea copiilor în cerc; în mijlocul cercului este o păpuşă care îndeamnă la exprimarea părerii
- pasarea păpuşicii vorbitoare la fiecare elev, pe rând, elevul fiind provocat să abordeze tema
propusă
- cel care nu poate răspunde spune Pas! şi dă următorului păpuşa- elevii sunt încurajaţi să se exprime liber, să-şi exprime aprobarea/ dezacordul, să-şi asculte colegii
Scop: stimularea desprinderii mesajului dintr-un text ascultat, cu participarea activă a
elevilor; valorificarea experienţei personale a elevilor, facilitarea reflecţiei asupra
comportamentului personajelor/ persoanelor
- citirea integrală a textului de către cadrul didactic
- anunţarea modului de desfăşurare a activităţii
- citirea pe fragmente a textului
- un povestitor relatează conţinutul fragmentului
- interpretarea acţiunii prin joc de rol cu păpuşi- doar gesturi
- actorii îşi ajustează gesturile în funcţie de relatarea povestitorului
- aplaudarea echipei de către colegi
III. Reflecţia
►Cubul
Scop: organizarea, sistematizarea cunoştinţelor prin rezolvare de sarcini diferenţiate în
funcţie de tipul de inteligenţă al elevului
Desfăşurarea activităţii: rotirea unui cub pe care sunt simboluri ale sarcinilor de rezolvat,
de către elevi, individual sau pe grupe mici (4-5 elevi)
Descriere- este desenată o prinţesă/ prinţ pe care elevul să-l prezinteComparare- pe o balanţă sunt desenate două prinţese pe care elevul trebuie să le
compare, evidenţiind-o pe cea adevărată
Analizare- sunt desenate părţile corpului uman pe care trebuie să le enumere
Asociere- sunt desenate două mâini şi se cere elevului să grupeze personajele şi să
prezinte criteriul de la baza asocierii făcute
Aplicare- este desenată o carte cu picioare şi se cere elevului să numească
persoane cunoscute care se aseamănă cu personajele prezentate
Un gâscan cu pene luciiCum trecea pe pod prin satȘi-ntr-o mân-avea papucii,
Nu știu cum i s-a-ntâmplatCă papucii lui căzură,Ce păcat, o, ce păcat!Căci erau cu-alesătură,Fără leac de tiviturăCe păcat!
Gâștele-auzind cum zbiară:Aoleu! Papucii mei!Într-un suflet alergarăȘi-ntrebau mirate, ce-i?
Am rămas, plângea gâscanul,Păgubaș de patru lei!Iată-mă desculț, sărmanul!Ce mă fac acum, golanul,Fără ei!
Haideți toți, și moși și babeSă-i cătăm pe râu acu!Repede-notând din labeCârdul tot pe râu trecu.I-ai găsit? Eu, nu, surată,
Ce mă-trebi așa și tu?Toate apoi strigau deodată:Bată-i pacostea să-i bată! Nici eu, nu!
Vara-ntreagă tot umblară,Dar papucii duși au fost!
Și-au să umble și la varăPână ce le-or da de rost!Iar gâscanul merge, vine,Face cruci și ține post, Nu-i găsesc! Sărac de mine,Iar desculț e, vezi tu bine,Lucru prost!
Gâștele de-atunci, în cale,Când văd apa undeva,Căutând pornesc agale
Tot crezând că-i vor afla.Vin și rațe să le-ajute:Mac-mac-mac și ga-ga-ga!Mac-mac-mac! Haid vino, du-te,Zile-aşa pe râu pierdute!Ga-ga-ga!
Iar când gâștele stau gloatăȘi prin dreptul lor te duci,Sare tabăra lor roatăȘi te-ntreabă: Ce ne-aduci?
Ai găsit papucii? Spune!Tu la fug-atunci s-apuci!Sî-sî-sî! Tot fac nebuneȘi te mușcă, doar le-ai spuneDe papuci!
