Parlamentul European2014-2019
Document de ședință
A8-0183/2017
10.5.2017
RAPORTreferitor la digitalizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Comisia pentru industrie, cercetare și energie
Raportor: Reinhard Bütikofer
RR\1125649RO.docx PE595.761v03-00
RO Unită în diversitate RO
PR_INI
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN...................................3
EXPUNERE DE MOTIVE.......................................................................................................20
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE..................................................................................................................................22
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR...................................................................................................................................................30
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM..................................................36
AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE..................................................42
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND............46
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND...........47
PE595.761v03-00 2/47 RR\1125649RO.docx
RO
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la digitalizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 173 (Titlul XVII) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care se referă la politica industrială a UE și menționează, printre altele, competitivitatea industriei Uniunii,
– având în vedere articolele 9, 11 și 16 din TFUE,
– având în vedere Protocolul nr. 1 la TFUE privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,
– având în vedere Protocolul nr. 2 la TFUE privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată ,,Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180),
– având în vedere comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului - Dezvoltarea unei economii competitive bazate pe date și pe cunoaștere în Europa” (COM(2016)0178),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Priorități de standardizare în sectorul TIC pentru piața unică digitală” (COM(2016)0176),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulat „Quantum technologies” (Tehnologiile cuantice) (SWD(2016)0107),
– având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulat „Advancing the Internet of Things in Europe” (Dezvoltarea internetului obiectelor în Europa) (SWD(2016)0110),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iulie 2014 intitulată „Către o economie de succes bazată pe date” (COM(2014)0442),
– având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală1,
– având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la o politică industrială pentru era globalizării2,
– având în vedere Rezoluția sa din 16 iunie 2010 referitoare la UE 20203,
1 Texte adoptate, P8_TA(2016)0009.2 JO C 199 E, 7.7.2012, p. 131.3 JO C 236 E, 12.8.2011, p. 57.
RR\1125649RO.docx 3/47 PE595.761v03-00
RO
– având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la politica comunitară în materie de inovare într-o lume în schimbare4,
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 28 octombrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării - Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității” (COM(2010)0614),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 intitulată „Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii” (COM(2010)2020),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2010 intitulată „Inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020: O Uniune a inovării” (COM(2010)0546),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 iulie 2007 intitulată „Evaluare intermediară a politicii industriale - O contribuție la strategia UE pentru creștere și locuri de muncă” (COM(2007)0374),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192), documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2015)0100), precum și propunerile legislative și propunerile fără caracter legislativ ulterioare,
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 de stabilire a unor măsuri privind piața unică europeană a comunicațiilor electronice și de realizare a unui continent conectat și de modificare a Directivelor 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 1211/2009 și (UE) nr. 531/2012 (COM(2013)0627),
– având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 26 martie 2013 privind măsuri de reducere a costului instalării rețelelor de comunicații electronice de mare viteză (COM(2013)0147),
– având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului din 7 februarie 2013 privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a informației în Uniune (COM(2013)0048),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 octombrie 2012 intitulată „O industrie europeană mai puternică pentru creșterea și redresarea economiei” (COM(2012)0582),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 intitulată „Pentru o renaștere industrială europeană” (COM(2014)0014),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2012 intitulată „Actul privind piața unică II – Împreună pentru o nouă creștere” (COM(2012)0573),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 13 aprilie 2011 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Actul privind piața unică: Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întărirea
4 JO C 236 E, 12.8.2011, p. 41.
PE595.761v03-00 4/47 RR\1125649RO.docx
RO
încrederii” (COM(2011)0206),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 27 octombrie 2010 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Către un Act privind piața unică: Pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate – 50 de propuneri pentru optimizarea muncii, a activităților comerciale și a schimburilor reciproce (COM(2010)0608),
– având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 ianuarie 2017 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2017)0009),
– având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2014 referitoare la reindustrializarea Europei în vederea promovării competitivității și a durabilității1,
– având în vedere Rezoluția sa din 10 decembrie 2013 referitoare la valorificarea potențialului cloud computingului în Europa2,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2013 referitoare la agenda digitală pentru creștere, mobilitate și ocuparea forței de muncă: este timpul să accelerăm3,
– având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2012 referitoare la protecția infrastructurilor critice de informație – realizări și etape următoare: către un context global de securitate cibernetică4,
– având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative5,
– având în vedere Rezoluția sa din 5 mai 2010 referitoare la o nouă agendă digitală pentru Europa: 2015.eu6,
– având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2010 referitoare la internetul obiectelor7,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 14 iulie 2016 intitulat „Industria 4.0 și transformarea digitală: calea de urmat”,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism și Comisiei pentru cultură și educație (A8-0183/2017),
1 Texte adoptate, P7_TA(2014)0032.2 Texte adoptate, P7_TA(2013)0535.3 JO C 93, 9.3.2016, p. 120.4 JO C 332 E, 15.11.2013, p. 22.5 Texte adoptate, P8_TA(2016)0486.6 JO C 81 E, 15.3.2011, p. 45.7 JO C 236 E, 12.8.2011, p. 24.
RR\1125649RO.docx 5/47 PE595.761v03-00
RO
A. întrucât trebuie depuse în continuare eforturi susținute cu politici, acțiuni și stimulări concrete pentru a reindustrializa UE și statele sale membre într-un mod care să combine competitivitatea și sustenabilitatea, crearea de noi locuri de muncă și incluziunea; reamintind obiectivul UE ca 20 % din PIB-ul Uniunii să se bazeze pe industrie până în 2020, care trebuie să ia în considerare, în mod necesar, transformarea structurală a sectorului industrial datorată perturbării digitale și apariției unor noi modele de afaceri;
B. întrucât industria europeană reprezintă baza economiei și a bogăției Europei și se confruntă cu provocări majore datorită unor tendințe de globalizare și de inovare mai rapide;
C. întrucât digitalizarea producției industriale ajută la consolidarea rezilienței, a eficienței energetice și a utilizării eficiente a resurselor, a inovării, a sustenabilității și a competitivității economiilor noastre, transformând, astfel, modelele de afaceri, producția, produsele, procesele și crearea de valoare și afectând în mod fundamental echilibrul oportunităților și al provocărilor pentru industriile și lucrătorii europeni;
D. întrucât Europa, având în vedere patrimoniul său industrial, rețeaua sa de sectoare industriale și lanțuri valorice, punctele sale forte inovatoare, investițiile publice strategice în cercetare și dezvoltare, disponibilitatea investițiilor private, administrarea eficientă, forța sa de muncă calificată și integrarea dezvoltării sale industriale cu provocările societale, precum și faptul că dispune de peste 30 de inițiative naționale și regionale pentru digitalizarea industriei, beneficiază de o bază solidă pentru a deveni un lider în domeniul transformării digitale; întrucât există o oportunitate pentru consolidarea industriei europene, dacă reușim să construim lanțuri valorice pe deplin integrate pentru produse industriale îmbunătățite din punct de vedere digital și pachete produse-servicii;
E. întrucât tehnologia 5G va transforma în mod fundamental economiile noastre, plasând digitalizarea în centrul dezvoltării industriale și a serviciilor sociale;
F. întrucât este imperativ pentru o strategie industrială europeană de succes să se creeze o piață unică digitală care promovează creșterea economică și ocuparea forței de muncă într-un mod care să țină seama de aspectele sociale;
G. întrucât o strategie de digitalizare a producției industriale care este bine concepută și neutră din punctul de vedere al tehnologiei și care leagă, în tot mai mare măsură, oamenii de mașini, precum și serviciile transfrontaliere în cadrul întregului lanț valoric mondial, reprezintă o piatră de temelie importantă pentru creșterea rezilienței, a sustenabilității și a competitivității economiei noastre, precum și pentru crearea unor noi locuri de muncă;
H. întrucât digitalizarea ar trebui să exploreze potențialul de a spori eficiența utilizării resurselor, a energiei și a capitalului, contribuind astfel la realizarea unei economii circulare mai integrate, a unei intensități mai reduse a utilizării materiilor prime și a unei mai mari simbioze industriale;
I. întrucât digitalizarea poate impulsiona industria turismului în beneficiul călătorilor și al mobilității acestora, permițând, printre altele, un acces ușor la informații în timp real și la o gamă largă de servicii;
PE595.761v03-00 6/47 RR\1125649RO.docx
RO
J. întrucât o bună dezvoltare a tehnologiilor lingvistice poate ajuta industria să depășească barierele lingvistice ce constituie obstacole în calea progresului pieței digitale;
K. întrucât digitalizarea creează noi oportunități în sectorul transporturilor pentru producători, operatori, investitori, lucrători și pasageri și este o condiție prealabilă pentru ca industria transporturilor să rămână atât competitivă, cât și operațională și să își sporească eficiența, dar și pentru ca serviciile de transport să devină mai sustenabile și mai performante;
L. întrucât digitalizarea poate conduce la condiții de muncă mai sigure, la o mai mare siguranță a produselor și la individualizarea și descentralizarea producției;
M. întrucât există o mare disparitate de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și formarea în cadrul sectorului TIC, cu puternice consecințe negative în ceea ce privește egalitatea pe piața muncii;
N. întrucât digitalizarea și individualizarea și descentralizarea producției vor duce la modificarea condițiilor de muncă și vor avea o serie de efecte sociale; întrucât existența unor condiții de muncă decente și sigure, precum și a unor standarde ridicate de siguranță a produselor trebuie să fie în continuare o preocupare comună;
O. întrucât există multe studii care subliniază că digitalizarea producției industriale va aduce cu sine modificări la nivelul cererii de pe piața muncii și al ocupării forței de muncă în Europa; întrucât acest lucru poate avea un impact asupra normelor în vigoare privind drepturile și participarea lucrătorilor; întrucât este clar că este necesar să se răspundă acestor schimbări prin formarea forței de muncă în domeniul noilor competențe TIC și prin îmbunătățirea competențelor digitale în întreaga societate,
Dezvoltarea unei strategii integrate de digitalizare a industriei (SIDI) pentru UE
1. salută comunicarea Comisiei privind digitalizarea industriei europene;
2. este ferm convins că o strategie de digitalizare a industriei poate juca un rol esențial în rezolvarea celor mai urgente provocări economice și societale ale Europei prin:
(a) consolidarea dinamicii economice, a coeziunii sociale și teritoriale și a rezilienței față de transformările și perturbările tehnologice prin modernizarea și interconectarea industriilor europene și a lanțurilor valorice economice și prin creșterea investițiilor publice și private în economia reală, și oferirea unor oportunități de investiții în contextul unei modernizări durabile;
(b) stimularea creării de locuri de muncă și a posibilităților de repatriere a producției, îmbunătățirea condițiilor de muncă și a atractivității locurilor de muncă din sectorul industrial, contribuirea la asigurarea mai multor oportunități și informații pentru consumatori, urmărirea obiectivului de transformare socială conștientă și de creare a unei piețe a muncii favorabilă incluziunii, care să includă modele de locuri de muncă și de programe de muncă mai variate, precum și o mai bună integrare a ocupării forței de muncă și a învățării pe tot parcursul vieții;
(c) valorificarea mai eficientă a resurselor și reducerea intensității utilizării materiilor
RR\1125649RO.docx 7/47 PE595.761v03-00
RO
prime în industria prelucrătoare grație unei economii circulare europene consolidate, reamintind că acest lucru este critic pentru condițiile materiale ale unui sector european de înaltă tehnologie, precum și pentru producția industrială digitalizată și produsele sale;
(d) consolidarea coeziunii europene prin intermediul unei politici europene fiabile și ambițioase de investiții (acordând o atenție deosebită instituirii unei infrastructuri digitale de ultimă generație), utilizând diversele instrumente financiare europene, inclusiv FEIS, fondurile regionale, Orizont 2020 și altele, precum și asigurând o politică industrială europeană coordonată, neutră din punct de vedere tehnologic, pe baza unei concurențe echitabile între un număr mare de actori, a inovării și a modernizării durabile și a unei inovări tehnologice, sociale și a modelelor de afaceri care să stimuleze piața unică digitală, precum și integrarea și modernizarea întregii industrii europene;
(e) sprijinirea obiectivelor Europei în domeniul politicii climatice prin sporirea eficienței energetice și a utilizării resurselor, precum și a caracterului circular al producției industriale, reducerea emisiilor și asigurarea competitivității în paralel cu sustenabilitatea industriei;
(f) consolidarea inovării economice, politice și sociale prin aplicarea principiilor de deschidere și de accesibilitate a datelor și a informațiilor publice și private, protejând întotdeauna datele sensibile în schimburile dintre întreprinderi, lucrători și consumatori și permițând o mai bună integrare a tuturor tipurilor de sectoare economice și domenii de politici, inclusiv industriile creative și culturale;
(g) îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor din zonele urbane și neurbane, precum și a sensibilizării acestora cu privire la oportunitățile digitalizării și a capacității lor de a utiliza aceste oportunități;
(h) stimularea inovației tehnologice și sociale în cadrul cercetării de la nivelul UE, printr-o politică de digitalizare industrială, cu o orientare și o viziune clare;
(i) îmbunătățirea securității energetice și reducerea consumului de energie prin intermediul unei producții industriale digitalizate mai flexibile și mai eficiente, care va permite o mai bună gestionare a cererii de energie;
(j) crearea de parteneriate cu alte macroregiuni din lume pentru dezvoltarea unor piețe digitale deschise, inovatoare și echitabile;
(k) conștientizarea necesității unei politici fiscale europene mai echitabile și mai eficiente, clarificând anumite aspecte, cum ar fi baza de impozitare într-o eră a piețelor digitale conectate la nivel global și a producției digitalizate;
(l) atragerea de investiții, precum și de cercetători și de expertiză de talie mondială, contribuind astfel la creșterea economică și la competitivitatea europeană;
(m) sprijinirea unor modele de afaceri noi și a unor întreprinderi nou-înființate inovatoare având la bază digitalizarea și dezvoltarea tehnologică;
PE595.761v03-00 8/47 RR\1125649RO.docx
RO
3. subliniază importanța creării unui mediu de afaceri competitiv, care facilitează investițiile private, a unui cadru de reglementare favorabil care să evite blocajele birocratice, a unei infrastructuri digitale europene la cele mai înalte standarde actuale, precum și a unei structuri la nivelul UE de coordonare pentru digitalizarea industriei, care să faciliteze coordonarea inițiativelor și a platformelor privind digitalizarea industriei de la nivel național, regional și al Uniunii; îndeamnă Comisia să asigure atingerea obiectivului vizând o pondere de 20% a industriei din PIB până în 2020; subliniază că, pentru a i se permite UE să joace rolul de lider industrial mondial, digitalizarea industriei trebuie legată de o strategie mai amplă a UE în materie de politică industrială; subliniază importanța de a se accelera digitalizarea, în special în sectoarele și regiunile din statele membre care înregistrează întârzieri în acest domeniu și în rândul persoanelor afectate de decalajul digital; salută, în acest sens, propunerea privind organizarea unei mese rotunde la nivel înalt și a unui forum european al părților interesate; subliniază importanța cooperării între actorii relevanți și speră să fie invitați să joace un rol activ nu numai liderii industriali și partenerii sociali, ci și mediul academic, IMM-urile, organizațiile de standardizare, factorii de decizie, administrațiile publice de la nivel național și local și societatea civilă;
4. solicită Comisiei să continue munca sa importantă de examinare a tendințelor din domeniul producției și al digitalizării, precum și a tendințelor din disciplinele non-tehnice (cum ar fi dreptul, politica, administrația, comunicațiile etc.), analizând evoluțiile relevante din alte regiuni, identificând noile tehnologii-cheie și depunând eforturi pentru a asigura menținerea poziției europene de lider în acest domeniu și integrarea noilor tendințe în cadrul politicilor și al acțiunilor, ținând seama, totodată, de conceptele securității din stadiul conceperii și luării în considerare a vieții private din momentul conceperii și în mod implicit, precum și examinând dacă această muncă ar putea fi realizată prin intermediul unei rețele industriale prospective specifice, care să includă organizațiile naționale pentru cercetare și tehnologie;
5. salută comunicarea Comisiei privind „Digitalizarea industriei europene - Valorificarea deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180), însă regretă faptul că, întrucât atenția acordată sectorului transporturilor este limitată doar la conducerea conectată și automatizată, aceasta nu abordează în mod suficient toate provocările existente; reamintește că, deși vehiculele conectate și automatizate reprezintă una dintre cele mai palpitante transformări digitale viitoare în sector, există un potențial de digitalizare al tuturor modurilor de transport, atât în cadrul proceselor operaționale, cât și al celor administrative, precum și de-a lungul întregului lanț valoric, de la producători la călători și mărfuri, dar și de coordonare cu toate tehnologiile noi utilizate în sector, cum ar fi sistemele europene de radionavigație prin satelit EGNOS și Galileo, unde se pot aștepta rezultate în viitorul apropiat; solicită Comisiei să se concentreze asupra transformărilor digitale în cadrul tuturor modurilor de transport, inclusiv în ceea ce privește serviciile conexe transportului și turismului;
6. subliniază faptul că procesul de digitalizare nu a adus aceleași beneficii în întregul sector al transporturilor și acest lucru a determinat o fragmentare dăunătoare pe piața internă atât între diferitele moduri de transport, cât și la nivelul aceluiași mod de transport; subliniază faptul că există disparități semnificative și în creștere între statele membre în materie de competitivitate și digitalizare în sectorul transporturilor, iar acestea se reflectă și la nivelul regiunilor, întreprinderilor și IMM-urilor; este de opinie
RR\1125649RO.docx 9/47 PE595.761v03-00
RO
că dezvoltarea unei strategii coordonate de digitalizare industrială pentru UE ar putea contribui la eliminarea acestor fragmentări și disparități și la atragerea de investiții în proiecte digitale; subliniază faptul că obiectivul nu ar trebui să fie doar un alt document de politică, ci o strategie reală care să reflecte tendințele în domeniul inovării și potențialul pieței, a cărei punere în aplicare să fie evaluată în permanență;
7. consideră că o astfel de strategie va contribui la soluționarea unora dintre cele mai urgente provocări din sectorul transportului și al turismului; invită Comisia, prin urmare, să sprijine în continuare digitalizarea în următoarele scopuri:
(a) îmbunătățirea siguranței, a calității și a performanței de mediu generale ale sectorului transporturilor;
(b) îmbunătățirea accesibilității fără bariere pentru toți, inclusiv persoanele mai în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă sau cu handicap, și dezvoltarea gradului de cunoaștere a soluțiilor de mobilitate alternative, oferindu-le călătorilor mai multe alegeri, produse mai ușor de utilizat și personalizate și mai multe informații, în întreaga UE și atât în regiunile urbane, cât și în cele mai puțin dezvoltate;
(c) reducerea costurilor de transport, cum ar fi costurile de întreținere, și îmbunătățirea eficienței utilizării capacității infrastructurii existente de transport [de exemplu, circulația în pluton, sistemele de transport inteligente cooperative (C-ITS), Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) și serviciile de informații fluviale (RIS)];
(d) îmbunătățirea competitivității prin promovarea apariției unor noi actori, în special IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, care să înfrunte monopolurile existente;
(e) facilitarea aplicării corecte și armonizate a legislației UE, prin dezvoltarea unor sisteme de gestionare a traficului, a unor sisteme inteligente de transport, a unor tahografe digitale, a unor sisteme electronice de taxare etc., și crearea unor cadre de reglementare adecvate pentru noile situații reale care pot apărea datorită aplicării tehnologiilor avansate;
(f) reducerea sarcinilor administrative pentru operatorii de transport de dimensiuni mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, de exemplu, în sectorul transportului de marfă și al logisticii, prin simplificarea procedurilor administrative, asigurarea urmăririi și a trasabilității mărfurilor, precum și optimizarea graficelor și a fluxurilor de trafic;
(g) garantarea în continuare a drepturilor pasagerilor, inclusiv a protecției datelor, inclusiv în cazul călătoriilor multimodale;
(h) diminuarea problemelor legate de asimetria informațiilor de pe piața transporturilor;
(i) promovarea atractivității și dezvoltării sectorului turismului, care contribuie la generarea a aproximativ 10 % din PIB-ul european, și a industriilor creative în zonele urbane, rurale și ultraperiferice, de exemplu printr-o mai bună integrare a serviciilor de mobilitate și de turism inclusiv către destinații mai puțin cunoscute;
PE595.761v03-00 10/47 RR\1125649RO.docx
RO
8. subliniază faptul că o conectivitate neîntreruptă și de înaltă performanță este o condiție prealabilă pentru conexiuni rapide, sigure și fiabile în toate modurile de transport și pentru digitalizarea în continuare a sectorului transporturilor; regretă gradul mare de fragmentare a acoperirii digitale în interiorul UE; consideră că investițiile în banda largă, precum și alocarea echitabilă a spectrului sunt esențiale pentru digitalizarea sectorului transporturilor; subliniază, în acest context, necesitatea de a avea o viziune transsectorială care să includă, de exemplu, electronica, telecomunicațiile, transporturile și turismul; invită Comisia și statele membre să își îndeplinească angajamentul de a oferi o astfel de conectivitate pentru rutele și nodurile principale de transport, cel mai târziu până în 2025, și să inițieze o acoperire completă în întreaga UE;
Crearea condițiilor pentru o digitalizare industrială de succes: infrastructură, investiții, inovare și competențe
9. subliniază faptul că o strategie pentru digitalizarea industrială oferă oportunitatea de a promova inovarea, eficiența și tehnologiile durabile care sporesc competitivitatea și modernizează baza industrială a UE, precum și de a elimina obstacolele din calea dezvoltării pieței digitale; subliniază că digitalizarea industrială integrată trebuie să aibă la bază condiții favorabile solide, de la o infrastructură de primă clasă, adaptată viitorului, cercetare și dezvoltare și un mediu propice investițiilor la un cadru legislativ adaptat și modern care să stimuleze investițiile, o piață unică digitală aprofundată, niveluri ridicate de competențe și antreprenoriat și un dialog social consolidat;
10. subliniază necesitatea de a se accelera investițiile publice și private în conectivitatea de mare viteză, de exemplu prin utilizarea 5G, a fibrei optice și a infrastructurii de navigație și de comunicare prin satelit, pentru a asigura o bază robustă a infrastructurii digitale în zonele urbane și industriale; subliniază importanța armonizării alocării spectrului, vizând sporirea cererii de conectivitate, precum și importanța îmbunătățirii predictibilității mediului de investiții în rețele; subliniază necesitatea unei poziții de lider în lanțurile valorice industriale digitale și în tehnologiile-cheie, cum ar fi 5G, tehnologiile cuantice, capacitățile de calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, cloud computingul, analiza volumelor mari de date, internetul obiectelor (IoT), robotica, automatizarea (inclusiv vehiculele cu grad înalt de automatizare) și tehnologia registrelor distribuite; sprijină, în acest sens, documentele de lucru ale Comisiei care însoțesc comunicarea acesteia;
11. remarcă faptul că transformarea digitală în sectoarele transporturilor și turismului, în special dezvoltarea economiilor la cerere și a economiilor colaborative, contribuie la remodelarea în mod semnificativ a comportamentului pasagerilor și al consumatorilor în ceea ce privește mobilitatea și turismul, precum și la necesitatea adaptării infrastructurii; invită Comisia să analizeze efectele digitalizării în cadrul serviciilor de transport, mobilitate și turism, cu un accent deosebit pe comportamentul și alegerile utilizatorilor acestor servicii, și să valorifice în continuare potențialul acestei schimbări societale;
12. observă că creșterea gradului de digitalizare în distribuirea biletelor de călătorie înseamnă că mai multe informații sunt ușor accesibile online pentru consumatori, dar într-un mod care face tot mai dificilă compararea ofertelor; consideră, prin urmare, că este necesar să se consolideze garanțiile de transparență și neutralitate în domeniul
RR\1125649RO.docx 11/47 PE595.761v03-00
RO
distribuirii, în special al distribuirii pe internet, astfel încât consumatorii să poată face alegeri în cunoștință de cauză, pe baza unor informații fiabile, referitoare nu doar la preț, ci și la alți parametri, inclusiv la calitatea serviciilor și a ofertelor auxiliare; este de opinie că această transparență va promova concurența și va sprijini totodată dezvoltarea transportului multimodal;
13. consideră că digitalizarea ar trebui să ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere, produse personalizate și mai ușor de utilizat, precum și informații suplimentare, în special în ceea ce privește calitatea produselor sau a serviciilor;
14. subliniază că impactul barierelor lingvistice asupra industriei și a digitalizării sale nu a fost avut în vedere sau evaluat în mod corespunzător în documentele referitoare la piața digitală; îndeamnă Comisia și statele membre să promoveze dezvoltarea tehnologiilor lingvistice care, alături de digitalizarea industriei, vor contribui la atenuarea fragmentării pieței europene;
15. subliniază faptul că sprijinirea specială a multilingvismului „analogic” în Europa este în aceeași măsură benefică pentru digitizarea industriei europene și pentru predarea unor competențe digitale cuprinzătoare; subliniază, prin urmare, faptul că trebuie acordată mult mai multă atenție cercetării fundamentale în domeniul dezvoltării unor programe informatice de traducere și de învățare statistice, inteligente și automatizate;
16. subliniază faptul că regiunile trebuie să se concentreze pe atuurile lor productive și să stimuleze dezvoltarea prin specializarea inteligentă, lanțuri inteligente și clustere; consideră că clusterele și sinergiile dintre IMM-uri, actorii industriali și sociali, sectorul artizanatului, întreprinderile nou-înființate, mediul academic, centrele de cercetare, organizațiile de consumatori, sectorul industriei creative, sectorul financiar și alte părți interesate pot reprezenta modele de succes pentru promovarea inovării și a producției digitale; încurajează cercetarea, inovarea și coeziunea structurală în cadrul UE; subliniază importanța programelor de accelerare și a capitalului de risc pentru a ajuta la extinderea întreprinderilor nou-înființate; indică importanța de a utiliza digitalizarea ca mijloc de promovare a modelelor inovatoare de afaceri, cum ar fi sistemele de plată per producție și fabricarea în masă de produse personalizate;
17. consideră că ar trebui acordată o atenție specială problemelor specifice cu care se confruntă IMM-urile în cazurile în care s-ar înregistra cele mai mari câștiguri relative de pe urma eforturilor de digitalizare, în termeni de eficiență energetică și de utilizare a resurselor și de eficiență a producției; sprijină consolidarea asociațiilor IMM-urilor și a importanței acestora prin programele de digitalizare, dezvoltarea centrelor pentru științele aplicate cu accent pe digitalizare și cofinanțarea C&D în interiorul IMM-urilor; consideră că ar trebui să se acorde atenție proprietății asupra datelor și accesului la date, precum și dezvoltării unui program european de ucenicie digitală;
18. salută crearea platformei privind specializarea inteligentă pentru modernizarea industrială și, în special, propunerea Comisiei, inclusă în planul de acțiune privind digitalizarea industriei, de a crea o rețea de centre de competențe și o rețea de centre de inovare digitală pentru a consolida digitalizarea industrială și inovarea digitală pentru IMM-uri în toate regiunile; remarcă faptul că sectorul artizanatului nu ar trebui să fie ignorat în această privință; invită Comisia să impulsioneze în special instituirea unei rețele de centre de inovare digitală și de centre de competențe digitale în regiunile
PE595.761v03-00 12/47 RR\1125649RO.docx
RO
europene mai puțin digitalizate; îndeamnă Comisia să sporească finanțarea acordată rețelei de centre de inovare digitală, prin diferite resurse europene (Orizont 2020, fonduri structurale etc.), să sprijine eforturile și strategiile statelor membre care vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de inovare digitală și să faciliteze o abordare de medii de testare în care experimentele transsectoriale într-un mediu controlat să nu fie blocate de reglementările în vigoare; invită statele membre să intensifice cooperarea transnațională în rândul rețelelor lor de centre de inovare digitală; consideră că rețeaua de centre de inovare digitală desemnate ar trebui să se specializeze în inovațiile digitale industriale care contribuie la abordarea problemelor societale din Europa; consideră, în acest sens, că finanțarea Orizont 2020 pentru rețeaua de centre de inovare digitală ar putea fi combinată cu finanțarea Orizont 2020 pentru provocările societale; indică faptul că cupoanele de inovare în domeniul TIC reprezintă pentru IMM-uri o opțiune pentru accesul la consiliere, schimbul de bune practici și expertiza rețelei de centre de inovare digitală;
19. indică rolul important jucat de municipalități și de administrațiile locale în dezvoltarea unor noi modele de afaceri și în furnizarea de sprijin și infrastructură digitală pentru IMM-uri și alți actori industriali, precum și imensele oportunități pe care inovarea digitală industrială le pune la dispoziția municipalităților, de exemplu printr-o producție locală fără deșeuri, o mai bună integrare a producției industriale și a logisticii și transporturilor locale și urbane, precum și prin producția energetică, consumul, fabricația și imprimarea 3D; consideră că municipalitățile ar trebui să poată, de asemenea, să acceseze rețeaua de centre de inovare digitală; solicită Comisiei să examineze bunele practici locale, naționale și internaționale și să promoveze schimbul acestora; salută publicarea unui index european al orașelor digitale și inițiativele de promovare a interoperabilității datelor și sistemelor în rândul municipalităților europene; remarcă faptul că inițiativa „Orașe inteligente” joacă un rol în acest context; subliniază experiența pozitivă a forumurilor regionale de consiliere;
20. subliniază rolul pe care achizițiile publice și cerințele legale pentru înregistrarea întreprinderilor și raportarea cu privire la activitățile întreprinderilor sau dezvăluirea de informații îl pot juca în promovarea unei noi tehnologii digitale industriale; solicită Comisiei să ia în considerare modul în care achizițiile publice ar putea fi utilizate ca mecanism de atragere a inovațiilor; solicită Comisiei să includă un control digital în cadrul programului său REFIT pentru a se asigura că normele sunt adaptate contextului digital și să faciliteze schimbul de bune practici între autoritățile publice în ceea ce privește utilizarea criteriilor de inovare în licitațiile publice; recomandă accelerarea adaptării mediului juridic și tehnologic, cum ar fi tranziția IPv6, la nevoile digitalizării industriei și ale implementării internetului obiectelor;
21. subliniază importanța de a se debloca suficiente fonduri publice și private pentru digitalizarea industriei europene, asigurându-se, în același timp, o mai bună utilizare a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS); consideră că acest lucru trebuie realizat la o scară mai mare și că investițiile publice în infrastructura digitală trebuie sporite; subliniază caracterul central al finanțării prin platforme private și colaborative; solicită Comisiei să instituie o masă rotundă financiară privind digitalizarea industrială, pentru a analiza și a veni cu propuneri de finanțare inovatoare; regretă că resursele alocate politicilor digitale în bugetul UE sunt prea reduse pentru a avea un impact real; recunoaște necesitatea stimulării economiei europene prin investiții productive:
RR\1125649RO.docx 13/47 PE595.761v03-00
RO
consideră că disponibilitatea instrumentelor financiare europene existente, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene și Orizont 2020, ar trebui să asigure atingerea acestui obiectiv; consideră că combinarea acestor fonduri ar trebui să fie coerentă cu resursele naționale și cu reglementările privind ajutorul de stat; recunoaște rolul jucat de parteneriatele public-privat și de întreprinderile comune;
22. pentru a sprijini o digitalizare industrială eficientă, invită statele membre să prevadă stimulente fiscale pentru afacerile și întreprinderile care realizează sisteme digitale și inteligente de producție;
Asigurarea poziției de lider a UE în domeniul tehnologic și a securității în cadrul digitalizării industriale: fuziuni și achiziții, securitate cibernetică, fluxuri de date, standardizare
23. recunoaște necesitatea imperativă de consolidare a cercetării și dezvoltării (C&D); invită Comisia să sprijine atât eforturile interne, cât și cele externe de C&D și să încurajeze rețelele de inovare și cooperare între întreprinderile nou-înființate, actorii corporativi consacrați, IMM-uri, universități etc. într-un ecosistem digital; solicită Comisiei să analizeze modalitatea de a maximiza transferul rezultatelor cercetării din cadrul Orizont 2020 pe piață și exploatarea acestora de către întreprinderile europene; solicită Comisiei să sporească proporția proiectelor de cercetare Orizont 2020 care generează brevete și DPI și să raporteze cu privire la acest lucru;
24. subliniază importanța protejării tehnologiilor europene sensibile și a know-how-ului care formează baza pentru viitoarea putere industrială și reziliență economică; subliniază posibilele riscuri legate de investițiile străine directe strategice de stat și determinate de politica industrială, în special din partea întreprinderilor de stat, prin intermediul fuziunilor și al achizițiilor; subliniază că, în ceea ce privește investițiile străine directe, unii investitori externi s-au îndreptat în ultima vreme din ce în ce mai mult spre dobândirea, prin intermediul fuziunilor și al achizițiilor, a unor tehnologii europene sensibile; salută inițiativa Comisiei de a studia experiența CFIUS (Comisia pentru investiții străine din Statele Unite); subliniază că accesul echitabil pe piață pentru investiții ar trebui asigurat prin stabilirea unor norme globale;
25. subliniază că evoluțiile în materie de automatizare, robotică și aplicarea inteligenței artificiale în producție, precum și integrarea aprofundată a componentelor tehnice de origine diferită ridică noi semne de întrebare cu privire la răspunderea în materie de produse și unități de producție; invită Comisia să clarifice, cât mai curând posibil, normele de siguranță și de răspundere pentru sistemele care acționează autonom, inclusiv condițiile de testare;
26. recunoaște că deschiderea și conectivitatea au efecte potențiale și asupra vulnerabilității în ceea ce privește atacurile cibernetice, sabotajele, manipularea datelor sau spionajul industrial și subliniază, în acest context, importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică; recunoaște necesitatea de sensibilizare cu privire la consolidarea securității cibernetice; consideră că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european; consideră că producătorii
PE595.761v03-00 14/47 RR\1125649RO.docx
RO
sunt responsabili pentru garantarea standardelor de siguranță și de securitate cibernetică ca parametri de proiectare centrali în cadrul tuturor inovațiilor digitale, în funcție de tehnologiile de ultimă oră disponibile și în conformitate cu principiile de „siguranță prin concepție” și „siguranță în mod implicit”, dar că, în anumite condiții și criterii, pot exista abateri de la această responsabilitate a producătorilor; indică faptul că cerințele în materie de securitate cibernetică pentru internetul obiectelor și standardele în materie de securitate a TI, de exemplu, în funcție de arhitectura de referință RAMI4.0 și ICS, ar putea să întărească reziliența cibernetică europeană; consideră că organismele europene de standardizare au de jucat, în acest sens, un rol special și nu ar trebui să fie marginalizate; solicită Comisiei Europene să studieze diferite modele pentru a promova securitatea cibernetică pentru internetul obiectelor; solicită, totuși, instituțiilor publice să se asigure că cerințele privind securitatea cibernetică sunt obligatorii pentru achizițiile publice de echipamente TI și produse ale internetului obiectelor; consideră că verificările în materie de securitate cibernetică și recomandările oferite IMM-urilor pentru produsele lor industriale digitalizate sunt foarte importante; consideră că schimbul de bune practici dintre statele membre ale UE ar putea, în acest sens, facilita reziliența cibernetică europeană;
27. consideră că ar trebui să existe criterii comune pentru infrastructura critică și securitatea digitală a acesteia și că Directiva UE privind securitatea rețelelor și a informațiilor (Directiva NIS) reprezintă primul pas în vederea realizării unui nivel ridicat comun al sistemelor de securitate a rețelelor și a informațiilor în cadrul Uniunii; îndeamnă Comisia să impulsioneze transpunerea consecventă și la timp a acesteia de către statele membre; subliniază necesitatea consolidării rolului pe care organele de guvernanță menționate în Directiva NIS îl au în stabilirea încrederii în tehnologiile viitoare; remarcă faptul că mecanismele de monitorizare a amenințărilor cibernetice și de scrutare a perspectivelor ar trebui să fie recunoscute drept importante pentru securitatea industriilor digitale din UE, acordându-se o atenție specială protecției IMM-urilor și consumatorilor;
28. subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită chestiunilor legate de colectarea și accesarea datelor și informațiilor industriale sau legate de producție; subliniază, în acest sens, că accentul trebuie să se pună mai ales pe principiile suveranității datelor, accesului standardizat și deschis și disponibilității datelor, precum și pe consolidarea inovării și a productivității, pe noile servicii și modele de afaceri și pe posibilitatea auditării securității, facilitând, totodată, concurența loială; subliniază că noile forme de reglementare a proprietății asupra datelor și a accesului la date trebuie abordate cu mare atenție și pot fi introduse doar în urma unei ample consultări cu toate părțile interesate relevante; consideră că atât inovarea, cât și preocupările lucrătorilor și ale consumatorilor legate de viața privată trebuie protejate și garantate în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, în plus, că divulgarea informațiilor și accesul la acestea în interes public și în scopuri științifice ar trebui promovate; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei pentru o economie a datelor pentru a promova o piață a datelor comună la nivel european; consideră că, în dezbaterea în curs referitoare la regimul datelor, trebuie subliniate două aspecte esențiale cu scopul de a promova dezvoltarea soluțiilor tehnice pentru identificarea și schimbul de date fiabile, și anume, pe de o parte, normele standard privind contractele și, pe de altă parte, introducerea unor controale privind inechitatea în relațiile contractuale B2B;
RR\1125649RO.docx 15/47 PE595.761v03-00
RO
29. subliniază că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, împreună cu propunerea legislativă privind libera circulație a datelor, care au drept scop eliminarea restricțiilor nejustificate privind localizarea datelor, au potențialul de a stimula în continuare procesul de digitalizare a industriei europene, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, precum și de a evita fragmentarea pieței unice a UE; solicită Comisiei să monitorizeze adoptarea și punerea coerentă în aplicare a Inițiativei europene în domeniul cloud computingului pentru a permite o circulație și o utilizare a datelor echitabilă, rapidă, fiabilă și neîntreruptă; reamintește Comisiei angajamentul pe care și l-a asumat în comunicarea sa de a prezenta o propunere legislativă privind libera circulație a datelor în cadrul UE pentru a elimina sau a preveni stabilirea de cerințe de localizare nejustificate în legislația sau în reglementările naționale;
30. este ferm convins că, în special în sectorul transporturilor, datele deschise, volumele mari de date și analiza datelor rămân esențiale pentru a profita de toate avantajele pieței unice digitale și pentru a promova inovarea; regretă faptul că inițiativele de facilitare a fluxului de date continuă să fie fragmentate; subliniază că este nevoie de mai multă securitate juridică, în special în ceea ce privește proprietatea și responsabilitatea, pe baza respectării depline a vieții private și a protecției datelor;
31. recunoaște potențialul digitalizării industriei în ceea ce privește recuperarea datelor sectoriale și guvernanța asigurată de autoritățile publice și semipublice și de participanții la piață;
32. subliniază rolul integrării unei arhitecturi deschise ca principiu de proiectare a componentelor digitale;
33. recunoaște importanța de a se proteja cunoștințele tehnice în cadrul schimbului și al interconectării componentelor digitale industriale, în același timp făcând posibile și dezvoltând și mai mult interoperabilitatea și conectivitatea de la un capăt la altul;
34. subliniază că rolul de lider al UE în domeniul digitalizării industriale presupune o strategie de standardizare solidă, care să fie coordonată cu statele membre și cu Comisia, inclusiv interoperabilitatea în domeniul digital; subliniază importanța și natura unică a organismelor europene de standardizare, inclusiv abordarea lor favorabilă incluziunii și bazată pe consens, care asigură integrarea părților interesate din cadrul societății, în special a IMM-urilor; invită Comisia să promoveze dezvoltarea unor standarde deschise și salută intenția acesteia de a garanta accesul la brevete esențiale pentru standarde, precum și acordarea eficace de licențe pentru acestea în condiții FRAND (corecte, rezonabile, nediscriminatorii) și recunoaște că acest lucru este esențial pentru promovarea inovării și a C&D în UE; consideră că economia circulară ar putea fi un factor major pentru o standardizare coerentă a fluxurilor de comunicare de-a lungul lanțurilor valorice; solicită o abordare coordonată la nivelul întregii UE prin intermediul organizațiilor europene de standardizare (CEN, CENELEC și ETSI) în ceea ce privește forumurile și consorțiile internaționale; consideră că este de dorit să se urmărească standarde globale și universale, dar subliniază, de asemenea, faptul că există voința de a avansa cu standarde europene în cazul în care cooperarea internațională în cadrul forumurilor de standardizare este neconstructivă; consideră că interoperabilitatea este necesară în special în domeniul internetului obiectelor pentru a garanta că dezvoltarea noilor tehnologii conduce la sporirea oportunităților pentru consumatori, care nu ar
PE595.761v03-00 16/47 RR\1125649RO.docx
RO
trebui să fie legați de câțiva furnizori anume;
35. subliniază că barierele comerciale din domeniul digitalizării împiedică activitatea internațională a industriei europene și afectează competitivitatea europeană; consideră că acordurile privind comerțul echitabil dintre UE și țările terțe pot contribui în mod semnificativ la normele internaționale comune în domeniul protecției datelor, al fluxurilor de date și al utilizării datelor și al standardizării;
Dimensiunea socială: competențe, educație și inovare socială
36. consideră că trebuie depuse mai multe eforturi cu privire la educație, fiscalitate și sistemele de securitate socială, pentru a integra efectele transformaționale în modelele sociale și economice europene; subliniază că transformarea industriei prin digitalizare are un impact semnificativ asupra societății, de la ocuparea forței de muncă, condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor până la educație și competențe, e-sănătate, mediu și dezvoltarea durabilă; subliniază necesitatea de a urmări garantarea securității în cadrul acestei schimbări; solicită Comisiei să analizeze și să abordeze în mod adecvat efectele sociale ale digitalizării industriale și, după caz, să propună mai multe măsuri pentru a elimina decalajul digital și a promova o societate digitală favorabilă incluziunii, stimulând în același timp competitivitatea europeană;
37. reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit conceptul de „lucrător” pe baza unei relații de muncă care îndeplinește anumite criterii, cum ar fi subordonarea, remunerația și natura muncii1; solicită asigurarea securității juridice cu privirea la ceea ce constituie „ocuparea forței de muncă” pe piața muncii digitale pentru a garanta respectarea legislației sociale și a muncii; afirmă că toți lucrătorii din economia bazată pe platforme sunt fie angajați, fie lucrători care desfășoară o activitate independentă, în funcție de preponderența activităților, și ar trebui clasificați în consecință, independent de situația lor contractuală;
38. subliniază faptul că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală; subliniază că Europa se confruntă cu un decalaj digital în această privință; solicită punerea în aplicare a unei garanții de competențe, după consultarea partenerilor sociali și cu participarea acestora, și solicită statelor membre să găsească mijloacele de a satisface nevoile cetățenilor în materie de formare și reciclare profesională, educație și învățare pe tot parcursul vieții pentru a asigura o tranziție ușoară spre o economie inteligentă; subliniază importanța de a se asigura promovarea și recunoașterea competențelor digitale, precum și a tendinței de dobândire a unor competențe multiple; consideră că angajatorii ar trebui să utilizeze Fondul social european pentru o astfel de formare și pentru a promova un set de instrumente digitale pentru perfecționarea digitală, în colaborare cu partenerii sociali și cei industriali; salută elaborarea unor materiale didactice și programe de învățământ specifice sectoarelor; solicită Comisiei să studieze opțiunile pentru crearea unui sistem de certificare pentru programele de educație continuă în domeniul competențelor digitale;
1 A se vedea CEJ, C-596/12, punctul 17, și CEJ, C-232/09, punctul 39.
RR\1125649RO.docx 17/47 PE595.761v03-00
RO
39. subliniază că este necesar să fie introduse competențele digitale în programele de învățământ naționale; constată că exemplele de inițiative sprijinite de Agenția Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), cum ar fi Luna europeană a securității cibernetice și Provocarea europeană de securitate cibernetică, ar trebui să fie dezvoltate în continuare pentru realizarea acestui obiectiv; subliniază importanța formării specializate a profesorilor în domeniul competențelor digitale și faptul că competențele digitale ar trebui să fie predate tuturor copiilor; invită statele membre și Comisia să se asigure că toate școlile sunt dotate cu rețea Wi-Fi și cu materiale informatice actualizate; remarcă, de asemenea, că și codificarea joacă un rol important; solicită ca statele membre să facă schimb de bune practici pentru a desprinde învățăminte din practicile existente, cum ar fi programul Fit4Coding, inițiativele privind academia digitală, programele de e-learning sau școlile de codificare precum Webforce3; solicită Comisiei să promoveze integrarea testării competențelor digitale în studiile IGCU/Pisa, pentru a promova concurența și a permite realizarea unor comparații între statele membre ale UE; invită statele membre, în cooperare cu Comisia, să elaboreze programe de studiu interdisciplinare care vizează integrarea mai multor competențe, cum ar fi TI împreună cu managementul afacerilor sau ingineria cu științele datelor; subliniază că toate statele membre ar trebui să dezvolte strategii naționale cuprinzătoare privind competențele digitale, care să conțină obiective, astfel cum au fost invitate de către Comisie; subliniază rolul esențial pe care partenerii sociali și alte părți interesate îl pot juca în dezvoltarea și implementarea acestor strategii; constată că, până în prezent, numai jumătate din statele membre ale UE au creat coaliții naționale pentru locuri de muncă digitale; subliniază că o linie bugetară specifică care să sprijine activitățile Coaliției pentru competențe și locuri de muncă digitale ar consolida diseminarea informațiilor și activitățile viitoare;
40. subliniază importanța de a se investi în digitalizarea formării profesionale și a sectorului artizanatului; subliniază că este necesară o combinare a competențelor digitale cu competențele din domeniul ingineriei și cu promovarea educației în domeniul științei, al tehnologiei, al ingineriei și al matematicii (STIM); subliniază, de asemenea, că este necesară promovarea competențelor non-tehnice, cum ar fi comunicarea, coordonarea în echipă și gândirea transsectorială;
41. solicită integrarea perspectivei de gen în toate inițiativele digitale, asigurându-se că transformarea digitală în curs devine și o forță motrice a egalității de gen; subliniază necesitatea de a aborda disparitatea gravă de gen din sectorul TIC, acest lucru fiind esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei;
42. ia act de potențialul pe care îl are digitalizarea în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor sociale și a altor servicii publice și integrarea persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă pe piața forței de muncă; subliniază în special importanța muncii la distanță în acest context;
43. subliniază faptul că, astfel cum demonstrează inițiativa europeană, digitalizarea operelor europene reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți accesibilitatea, distribuția și promovarea acestora și că inovarea digitală poate da elan unei revoluții a modului în care sunt expuse și accesate bunurile culturale; subliniază importanța promovării, în special, a utilizării tehnologiilor 3D în scopul colectării datelor și al renovării patrimoniului și a bunurilor culturale distruse; evidențiază necesitatea
PE595.761v03-00 18/47 RR\1125649RO.docx
RO
garantării finanțării pentru digitizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cultural european;
44. regretă faptul că siturile istorice și culturale sunt deseori greu accesibile persoanelor cu handicap și subliniază oportunitățile pe care le prezintă o platformă culturală digitală mai solidă pentru a crește interesul față de experiențele, siturile și artefactele culturale în toată Europa și pentru a le face mai accesibile, indiferent de amplasarea geografică;
45. încurajează cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiilor de asistență, care ar putea fi utilizate pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități și ar putea deveni noi produse industriale utilizate în acest sens.
46. este în favoarea instituirii unui schimb periodic de bune practici, a unui raport semestrial privind progresele înregistrate și a unor recomandări privind digitalizarea industriei;
47. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.
RR\1125649RO.docx 19/47 PE595.761v03-00
RO
EXPUNERE DE MOTIVE
Industria joacă un rol-cheie în cadrul economiei Europei. Industria oferă locuri de muncă, contribuie la dinamismul economic și poate pune la dispoziție soluții valoroase la principalele problematici societale cu care se confruntă Uniunea Europeană, de la obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și schimbările climatice până la modificările demografice, precaritatea socială și pierderea biodiversității. În același timp, lumea se află în mijlocul unei noi revoluții industriale, bazate pe digitalizare și pe automatizare. Acest lucru provoacă o modificare a modelelor de afaceri, a lanțurilor valorice, a producției și a consumului. Au apărut noi tehnologii-cheie, precum tehnologiile de lucru cu volume mari de date (Big Data), internetul obiectelor (IoT), 5G, cloud computing, robotica, inteligența artificială, tehnologiile cuantice etc. Odată cu ele a apărut o cursă mondială pentru a vedea cine poate cel mai repede să profite de aceste noi evoluții și să se adapteze la ele din punct de vedere social și în mod durabil.
Pentru ca industria europeană să rămână competitivă, este esențial ca ea să se afle în fruntea acestei noi revoluții industriale prin intermediul inovării și bazându-se pe sustenabilitate. Uniunea Europeană se bucură de avantaje industriale evidente în acest sens. Ea dispune de cunoștințele necesare, de C&D, de lucrători calificați, de o mare piață unică, de o bază industrială solidă și de experiența combinării producției și a serviciilor. În acest context, Europa are nevoie de o strategie ambițioasă de modernizare a industriei, care să asigure digitalizarea bazei sale de producție. Comunicarea Comisiei Europene este un prim pas important în direcția bună.
O astfel de strategie presupune o abordare holistică, bazată pe următoarele elemente: o coordonare și o viziune europeană stabilirea unor condiții-cadru adecvate (infrastructură, investiții, inovare) promovarea securității ca specificitate europeană a dezvoltării noilor tehnologii-cheie consolidarea rezilienței sociale prin intermediul inovării prin intermediul
competențelor, al educației și al inovării sociale.
UE are nevoie de o abordare strategică comună. Prin 28 de strategii, platforme și abordări naționale diferite nu se pot exploata valorile adăugate europene, ci se accentuează fragmentarea, se poate periclita piața unică și se creează ineficiență. Acesta este motivul pentru care este esențial să existe o abordare europeană cu o platformă de coordonare europeană, astfel încât strategiile naționale să fie integrate într-un context mai larg, cu o dimensiune europeană. Este nevoie, în special, de o viziune europeană comună. Digitalizarea singură nu poate fi principiul călăuzitor. Ea este un mijloc de a spori competitivitatea, sustenabilitatea și calitatea muncii. Digitalizarea produselor și a serviciilor ar genera anual venituri suplimentare de peste 110 miliarde EUR pentru industrie, în următorii cinci ani. Conform Comisiei Europene, doar în Germania ea ar conduce la o creștere a productivității de 8% de-a lungul deceniului viitor. Digitalizarea poate aduce, de asemenea, beneficii socioeconomice și în materie de mediu. Conform BT, TIC ar putea reduce emisiile de carbon ale UE cu peste 1,5 GT de CO2 echivalent în 2030 prin intermediul eficienței energetice și al utilizării eficiente a resurselor, iar e-sănătatea ar putea conduce la economii de spațiu în valoare de 14 miliarde de EUR prin reducerea numărului de consultații în persoană.
Adaptarea la aceste noi tendințe industriale nu va fi însă posibilă dacă Europa nu asigură
PE595.761v03-00 20/47 RR\1125649RO.docx
RO
condițiile-cadru adecvate. Aceasta înseamnă asigurarea celei mai bune infrastructuri pentru economia Europei, de exemplu, prin intermediul 5G și al fibrei optice, promovarea inovării și a C&D, precum și stimularea investițiilor în noi tehnologii și în modernizare. Conform Comisiei Europene, de-a lungul ultimilor 15 ani, „investițiile în produse legate de domeniul TIC în UE au reprezentat circa o treime din cele efectuate în SUA”. Nivelul investițiilor este prea scăzut. De aceea, trebuie create condiții-cadru care să transforme austeritatea în investiții. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) sunt deosebit de importante în acest context. Sondajele arată că majoritatea IMM-urilor europene consideră că se află în urmă în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale și că nu investesc suficient în acestea. Această problemă trebuie abordată prin promovarea unei digitalizări destinate în mod specific IMM-urilor.
De asemenea, în această nouă eră industrială digitală trebuie acordată o mai mare atenție diverselor aspecte legate de securitate. De exemplu, trebuie garantat faptul că tehnologiile europene strategice nu sunt vândute ieftin concurenților străini, fără a aduce însă atingere liberului schimb. Trebuie, de asemenea, garantată securitatea cibernetică în uzinele digitalizate și în cadrul internetului obiectelor, unde orice produs sau serviciu digitalizat poate brusc „deveni o armă” prin intermediul unor acte de piraterie cibernetică. Din acest motiv, sunt necesare norme clare în domeniul securității cibernetice. De asemenea, existența unui cadru care să asigure fluxul liber al datelor, protejând în același timp suveranitatea datelor și stabilind reguli clare privind gestionarea datelor pentru relațiile B2B, va fi crucială, la fel ca și standardizarea. Concurenții Europei încearcă deja să-și impună cu hotărâre propriile strategii de standardizare pentru a-i favoriza pe propriii lor actori industriali. În acest context, Europa trebuie să se asigure, cu ajutorul organizațiilor europene de standardizare, că strategia sa de digitalizare industrială este însoțită de o promovare clară a standardizării.
Este, bineînțeles, evident că digitalizarea industriei Europei generează și provocări. Am putea să ne regăsim în situația absurdă în care, conform unor diverse studii, noile tehnologii ar putea provoca pierderi de locuri de muncă și precaritate socială, în condițiile în care Europa nu dispune de suficienți lucrători calificați. În fiecare an Europa duce lipsa a aproximativ 180 000 de specialiști din domeniul TI. Strategia de digitalizare industrială trebuie, așadar, să includă o importantă dimensiune socială. Aceasta ar trebui să presupună dreptul la formare și o garanție de competențe, care să promoveze învățarea pe tot parcursul vieții, predarea competențelor digitale de la o vârstă fragedă și includerea acestora în programa școlară. Competențele digitale trebuie promovate și în mod transversal. Nu doar în cadrul marilor industrii, ci și pentru IMM-uri și sectorul artizanatului. Asocierea competențelor digitale și a formării profesionale este, de asemenea, esențială în acest scop.
RR\1125649RO.docx 21/47 PE595.761v03-00
RO
28.3.2017
AVIZ AL COMISIEI PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la digitalizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Raportoare pentru aviz: Marju Lauristin
SUGESTII
Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât în Europa lucrează în prezent șase milioane de persoane în sectorul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC); întrucât 40% dintre lucrătorii europeni nu dețin suficiente competențe digitale și se confruntă cu dificultăți în învățarea pe tot parcursul vieții; întrucât sistemele de educație și de formare trebuie adaptate și consolidate și mai mult pentru a răspunde cerințelor pieței de muncă digitale;
B. întrucât există o mare disparitate de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și formarea în cadrul sectorului TIC, cu puternice consecințe negative în ceea ce privește egalitatea pe piața muncii;
C. întrucât digitalizarea industriei pătrunde adânc în toate componentele acestui sector, ducând astfel la creșterea competitivității sale prin producția inovatoare și durabilă de bunuri și servicii, la creștere economică, creare de locuri de muncă și prosperitate, dar, în același timp, generând provocări care necesită implicarea activă a partenerilor sociali și a autorităților publice în vederea realizării unei tranziții digitale echitabile;
D. întrucât ponderea relativă a valorii adăugate industriale și a ocupării forței de muncă în acest sector nu a încetat să scadă de-a lungul ultimelor decenii, fapt care a contribuit la dezechilibrele economice și a avut, în anumite cazuri, efecte negative asupra coeziunii sociale și regionale;
E. întrucât digitalizarea ar putea conduce la crearea de noi relații de colaborare între persoane, grupuri, mașini și sisteme și, prin urmare, ar putea genera sinergii între creativitatea umană și inteligența artificială;
PE595.761v03-00 22/47 RR\1125649RO.docx
RO
F. întrucât o medie de 9 % din locurile de muncă sunt expuse unui risc ridicat de a fi automatizate, în timp ce, pentru un alt procent de 25 % din locurile de muncă, jumătate din sarcinile pe care le implică se vor schimba în mod semnificativ ca urmare a automatizării;
G. întrucât, conform Comisiei, cererea de lucrători înalt calificați în domeniul digital continuă să crească și, în absența unor măsuri adecvate, până în 2020 ar putea exista până la 756 000 de posturi neocupate, ceea ce ar pune în pericol creșterea și competitivitatea europeană; întrucât actualele sisteme de educație și de formare ar trebui revizuite, atunci când este necesar, pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii digitale și pentru a îmbunătăți nivelurile de ocupare a forței de muncă;
H. întrucât adaptarea la dezvoltările tehnice și la modificările generate de acestea pe piața forței de muncă reprezintă o sarcină permanentă, care va preocupa întreprinderile, sindicatele și factorii de decizie pentru o perioadă îndelungată de timp; întrucât una dintre principalele provocări va fi să se asigure că sistemele de educație și de formare corespund nevoilor pieței muncii digitale și că digitalizarea industriei rămâne complementară activităților umane;
1. subliniază că digitalizarea industriei reprezintă o provocare majoră din punctul de vedere atât al creării și al pierderii locurilor de muncă, cât și al noii organizări a muncii; subliniază că digitalizarea industriei necesită răspunsuri adecvate din partea Comisiei și a statelor membre, în consultare cu partenerii sociali, în ceea ce privește politicile din domeniul muncii, social, educațional și fiscal, consolidarea negocierilor colective, precum și punerea la dispoziție a unei infrastructuri moderne; subliniază că digitalizarea industriei ar trebui modelată astfel încât să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de muncă;
2. subliniază faptul că noile forme de muncă bazate pe digitalizare decuplează adeseori locul de desfășurare a activității de întreprindere, acest lucru fiind o provocare din punctul de vedere al dreptului muncii aplicabil, al protecției sociale și al contractelor colective de muncă; este îngrijorat de creșterea precarității locurilor de muncă în domeniul industrial, inclusiv a activităților independente fictive și a contractelor de muncă abuzive de zero ore; subliniază că protecția lucrătorilor trebuie asigurată în mod echitabil pe întreaga piață a muncii digitale;
3. constată că există importante diferențe regionale în ceea ce privește digitalizarea industriei, acest lucru având consecințe asupra ocupării forței de muncă, asupra productivității și asupra creșterii economice, în special pentru IMM-uri; constată că nu există doar un decalaj regional, ci și un decalaj social în ceea ce privește digitalizarea, precum și diferențe de la o întreprindere la alta; solicită, așadar, accelerarea eforturilor de dezvoltare a infrastructurii digitale favorabile incluziunii, inclusiv a accesului la bandă largă, precum și de sprijinire a IMM-urilor, în special în regiunile mai puțin dezvoltate; îndeamnă Uniunea să sprijine investițiile în infrastructura digitală și, în acest sens, să utilizeze mai bine fondurile europene; subliniază necesitatea de a se promova accesul universal la internet, inclusiv pentru grupurile dezavantajate și pentru persoanele care locuiesc în zonele rurale;
4. consideră că inovarea digitală publică și standardele deschise reprezintă o modalitate de a contracara concentrarea cunoștințelor digitale în câteva întreprinderi industriale, promovând astfel dezvoltarea digitală echilibrată în toate statele membre;
RR\1125649RO.docx 23/47 PE595.761v03-00
RO
5. subliniază importanța creării unor rețele și a cooperării în ceea ce privește inițiativele de digitalizare naționale deja stabilite, cum ar fi Industria 4.0, și solicită intensificarea eforturilor pentru a sprijini regiunile și sectoarele rămase în urmă pentru a asigura egalitatea de șanse și a promova o mai mare coeziune economică, socială și teritorială; subliniază potențialul centrelor de competență digitală în sprijinirea digitalizării industriei și creșterea competitivității întreprinderilor existente și încurajarea creării unora noi;
6. subliniază faptul că transformarea digitală este un fenomen complex, care trebuie să fie tratat, de asemenea, la nivel european, pentru a se evita fragmentarea pieței unice și că, în acest context, se dorește o strânsă cooperare cu părțile interesate de la nivel național și regional;
7. invită Comisia și statele membre să monitorizeze și să evalueze în mod periodic, în cooperare cu partenerii sociali, impactul digitalizării asupra calității, numărului și tipurilor locurilor de muncă, precum și cererile în ceea ce privește competențele și calificările și să adapteze în mod corespunzător politicile relevante, pentru a proteja drepturile lucrătorilor, a asigura o concurență loială și a garanta că digitalizarea contribuie la îmbunătățirea condițiilor sociale și de muncă; subliniază faptul că, din cauza digitalizării industriei, diferența dintre crearea și pierderea diferitelor tipuri de locuri de muncă ar putea avea consecințe asupra viabilității financiare a sistemelor de securitate socială, a sistemelor de pensii și a sistemelor de asigurări de șomaj ale statelor membre; reamintește faptul că nu toate viitoarele locuri de muncă sunt afectate în mod egal de digitalizarea industriei și că nu ar trebui să fie subestimată importanța interacțiunii umane;
8. ia act de efectele pe care noile modele de afaceri bazate pe tehnologiile digitale le au asupra pieței muncii, precum și asupra cererii de competențe digitale ale lucrătorilor și ale furnizorilor de servicii; subliniază că digitalizarea oferă oportunități de repatriere a producției; invită Comisia și statele membre să elaboreze strategii de repatriere pentru promovarea creșterii economice și a locurilor de muncă în Uniune;
9. reamintește riscul ca digitalizarea să intensifice repartizarea inegală a bunăstării prin accentuarea decalajului digital într-o asemenea măsură încât societatea, statele membre și regiunile ar putea fi divizate în unele care au capacitatea să obțină avantaje de pe urma creșterii productivității digitale și altele care nu au această capacitate; prin urmare, invită Comisia și statele membre să analizeze posibilele modalități de a reduce inegalitățile care apar în urma procesului de automatizare;
10. recunoaște oportunitățile și provocările legate de digitalizarea industriei; ia act de efectele pozitive pe care le are digitalizarea industriei, întrucât duce la creșterea programelor de lucru flexibile, care pot contribui la crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie, pot diversifica alegerile prin intermediul muncii la distanță mobile și pot oferi persoanelor care provin din zonele rurale și izolate posibilitatea de a intra pe piața forței de muncă, cu condiția ca acestea să fie echipate cu infrastructura necesară, stimulând astfel creșterea economică; recunoaște, în același timp, că tendința de creștere a flexibilității, determinată de digitalizare, poate duce la o creștere periculoasă a locurilor de muncă instabile și precare; subliniază că noile forme de muncă nu trebuie folosite pentru eludarea legislației existente din domeniul social și al muncii în ceea ce privește protecția drepturilor lucrătorilor și ale consumatorilor; indică faptul că industriile tradiționale și întreprinderile din economia bazată pe platforme trebuie să se afle pe picior de egalitate;
PE595.761v03-00 24/47 RR\1125649RO.docx
RO
11. îndeamnă Comisia și statele membre să colecteze date pentru a monitoriza și evalua impactul digitalizării asupra formelor de ocupare a forței de muncă și a condițiilor de muncă, să ia inițiativele necesare pentru a clarifica situația juridică a lucrătorilor de la nivelul platformelor, în special făcând diferența între lucrătorii care desfășoară o activitate independentă și angajați, precum și să modifice, atunci când este cazul, legislația existentă pentru a garanta că dreptul muncii reglementează în mod adecvat toate locurile de muncă; subliniază că toți lucrătorii au aceleași drepturi sociale, consacrate în tratate și în Carta drepturilor fundamentale a UE, care ar trebui promovate, inclusiv dreptul la libera circulație, libertatea de asociere, dreptul de a încheia acorduri colective de muncă și dreptul la acțiuni colective; subliniază necesitatea unui cadru normativ și administrativ proporțional pentru economia bazată pe platforme, care să țină seama de drepturile și obligațiile tuturor părților interesate;
12. reamintește că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a definit conceptul de „lucrător” pe baza unei relații de muncă care îndeplinește anumite criterii, cum ar fi subordonarea, remunerația și natura muncii1; solicită asigurarea securității juridice cu privirea la ceea ce constituie „ocuparea forței de muncă” pe piața muncii digitale pentru a garanta respectarea legislației sociale și a muncii; afirmă că toți lucrătorii din economia bazată pe platforme sunt fie angajați, fie lucrători care desfășoară o activitate independentă, în funcție de preponderența activităților, și ar trebui clasificați în consecință, independent de situația lor contractuală;
13. este îngrijorat de divergențele importante de la nivelul competențelor digitale ale lucrătorilor în interiorul statelor membre și de la un stat membru la altul; subliniază necesitatea de a elimina acest decalaj, care are efecte negative asupra oportunităților de dezvoltare și asupra pieței forței de muncă;
14. invită Comisia și statele membre să se asigure că digitalizarea industriei și dezvoltarea ulterioară a unor noi forme de muncă nu vor fi în detrimentul contribuțiilor de asigurări sociale și că toate contribuțiile vor fi plătite pentru toate formele de muncă; constată că soluțiile digitale pot facilita colectarea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale;
15. invită Comisia și statele membre să implice periodic partenerii sociali atunci când adaptează cadrul de reglementare pentru economia digitală; invită partenerii sociali să încheie contracte colective de muncă pentru economia bazată pe platforme;
16. îndeamnă statele membre să asigure accesul la formarea pentru dobândirea competențelor pentru secolul XXI, în special competențele digitale, gândirea critică, rezolvarea problemelor, munca în echipă și utilizarea volumelor mari de date pentru a face posibilă participarea egală a tuturor cetățenilor pe piața unică digitală; subliniază, în acest context, importanța competențelor transversale, care le permit lucrătorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să își dezvolte spiritul de inițiativă și autocunoașterea; subliniază rolul pe care îl joacă angajatorii în organizarea și finanțarea unei formării adecvate, care să le permită lucrătorilor să își dezvolte competențele și calificările digitale; atrage în mod deosebit atenția asupra lucrătorilor aflați în posturi care riscă să fie eliminate, ca rezultat al digitalizării continue a industriei;
17. subliniază importanța învățării pe tot parcursul vieții pentru toți lucrătorii în era digitală;
1 A se vedea CEJ, C-596/12, punctul 17, și CEJ, C-232/09, punctul 39.
RR\1125649RO.docx 25/47 PE595.761v03-00
RO
invită Comisia și statele membre să se asigure că lucrătorii care își pierd locurile de muncă au acces rapid la reconversie profesională prin dobândirea de competențe digitale, în cazul în care doresc acest lucru; solicită modernizarea sistemelor de protecție socială în așa fel încât acestea să reflecte modelele profesionale și de carieră trasate de digitizare;
18. subliniază că este important ca sistemele de învățământ să răspundă nevoilor economiei digitale pentru ca elevii și studenții să dobândească cunoștințe și competențe adecvate; invită din nou Comisia și statele membre să promoveze gândirea interdisciplinară în școli pentru a răspunde cererii din ce în ce mai mari de competențe digitale și complementare; invită statele membre să nu se concentreze doar asupra actualizării competențelor forței de muncă, ci și să promoveze predarea științei, a tehnologiei, a ingineriei și a matematicii (STIM) și a competențelor antreprenoriale și non-tehnice, precum și interesul pentru acestea de la o vârstă fragedă; subliniază că trebuie făcute eforturi deosebite pentru a depăși gravele disparități de gen din sectorul TIC; invită statele membre să asigure implicarea partenerilor sociali, precum și a instituțiilor de învățământ și de formare la elaborarea unor strategii în materie de competențe și a unor programe de formare profesională pentru era digitală;
19. constată că necorelarea competențelor în economia digitală nu are legătură doar cu lipsa competențelor, ci este și rezultatul unor condiții de muncă precare, care îi determină pe unii dintre cei mai calificați lucrători să aleagă să lucreze în altă parte, precum și rezultatul gestionării defectuoase a resurselor umane, care conduce la incapacitatea de a exploata pe deplin competențele și cunoștințele generației digitale;
20. salută inițiativele luate de Comisie în scopul combaterii deficitelor de lucrători înalt calificați, cum ar fi Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital; subliniază că un succes îndelungat în acest domeniu poate fi obținut doar prin implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv partenerii sociali, instituțiile de învățământ și de formare și ONG-urile;
21. subliniază că lucrătorii nu sunt subsidiari sistemelor de producție robotizate sau platformelor digitalizate, ci joacă un rol important în determinarea mediului lor de muncă și a digitalizării industriei; subliniază, prin urmare, necesitatea de consolidare a dreptului la consultare și a dreptului de participare în ceea ce privește chestiunile legate de întreprindere, precum și a implicării partenerilor sociali la toate nivelurile pentru a se asigura o tranziție digitală echitabilă;
22. subliniază necesitatea de a se identifica și analiza atât efectele pozitive create de digitalizarea industriei, cât și riscurile pe care acest lucru le implică în ceea ce privește sănătatea și siguranța la locul de muncă, inclusiv noile riscuri psihologice și efectele interacțiunii dintre robot și om, precum și necesitatea de a se lua, atunci când este cazul, măsuri adecvate; subliniază necesitatea de a se implica partenerii sociali în acest context; evidențiază efectele psihologice și neurologice ale digitalizării asupra angajaților, întrucât accesibilitatea constantă prezintă un risc de probleme de sănătate mintală legate de muncă, cum ar fi epuizarea; consideră, prin urmare, că lucrătorii trebuie să beneficieze de un „drept de a se deconecta” în afara orelor de lucru convenite;
23. invită Comisia și agențiile sale, în special EU-OSHA, să examineze efectele digitizării, roboticii și inteligenței artificiale asupra efortului mintal și să adreseze recomandări politice în cazul în care este necesar; subliniază efectele pe care le poate prezenta
PE595.761v03-00 26/47 RR\1125649RO.docx
RO
supravegherea constantă, prin folosirea tehnicilor digitale, asupra mediului de lucru și a stresului la locul de muncă; subliniază, în acest context, faptul că studiile indică în mod clar că existența unei presiuni și a unui grad de supraveghere ridicate tind nu să îmbunătățească performanțele, ci să crească riscurile pentru sănătate, precum și numărul de erori și de accidente1;
24. invită statele membre să inițieze, împreună cu partenerii sociali, consultări la nivel național cu privire la viitorul muncii și al digitalizării; consideră că Comisia ar trebui să joace un rol esențial în diseminarea și coordonarea unor astfel de inițiative naționale;
25. constată că utilizarea într-o măsură tot mai mare a noilor tehnologii și a mijloacelor de comunicare electronică la locul de muncă creează preocupări referitoare la viața privată a lucrătorilor și noile posibilități de monitorizare și supraveghere; subliniază, prin urmare, nevoia urgentă de a se discuta și dezvolta cadre politice mai bune în ceea ce privește utilizarea, prelucrarea, stocarea și proprietatea datelor referitoare la angajați, în conformitate cu Regulamentul 2016/679, pentru a preveni o încălcare a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor și pentru a asigura dreptul de acces la date al lucrătorilor;
26. ia act de potențialul pe care îl are digitalizarea în ceea ce privește accesibilitatea serviciilor sociale și a altor servicii publice și integrarea persoanelor cu handicap și a persoanelor cu mobilitate redusă pe piața forței de muncă; subliniază în special importanța muncii la distanță în acest context;
27. ia act de intensificarea activităților prin intermediul platformelor și se așteaptă ca acest tip de activități să fie și mai frecvente în sectorul industrial, având în vedere posibilitățile de descentralizare și de flexibilitate oferite de digitalizare; afirmă din nou îngrijorarea sa cu privire la modul în care sunt utilizate activitățile prin intermediul platformelor pentru a eluda legislația fiscală și drepturile lucrătorilor, inclusiv salariile minime, obligațiile cu privire la sănătate și securitate, timpul maxim de lucru și drepturile la securitate socială, în anumite cazuri; invită Comisia și statele membre să elaboreze un cadru care să garanteze că lucrătorii de la nivelul platformelor se bucură de aceleași drepturi ca și lucrătorii din economia tradițională, precum și că există condiții egale în ceea ce privește plata impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale de către persoanele fizice și întreprinderi în vederea garantării stabilității pe termen lung a finanțelor publice și a sistemelor de securitate socială.
1 Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă: „Work-related stress and risk assessment. A European campaign on risk assessment” (Evaluarea stresului și a riscurilor la locul de muncă. O campanie europeană privind evaluarea riscurilor”); preluat la 14 iunie 2013 de pe https://osha.europa.eu/en/surveys-and-statistics-osh/esener.
RR\1125649RO.docx 27/47 PE595.761v03-00
RO
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 22.3.2017
Rezultatul votului final +:–:0:
4312
Membri titulari prezenți la votul final Mara Bizzotto, Enrique Calvet Chambon, David Casa, Ole Christensen, Lampros Fountoulis, Rina Ronja Kari, Jan Keller, Ádám Kósa, Jean Lambert, Jérôme Lavrilleux, Patrick Le Hyaric, Jeroen Lenaers, Javi López, Thomas Mann, Dominique Martin, Anthea McIntyre, Joëlle Mélin, Emilian Pavel, João Pimenta Lopes, Georgi Pirinski, Marek Plura, Terry Reintke, Sofia Ribeiro, Robert Rochefort, Maria João Rodrigues, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Jutta Steinruck, Romana Tomc, Yana Toom, Marita Ulvskog, Renate Weber, Tatjana Ždanoka, Jana Žitňanská
Membri supleanți prezenți la votul final Maria Arena, Georges Bach, Tania González Peñas, Krzysztof Hetman, Marju Lauristin, Alex Mayer, Joachim Schuster, Jasenko Selimovic, Csaba Sógor, Michaela Šojdrová, Neoklis Sylikiotis
PE595.761v03-00 28/47 RR\1125649RO.docx
RO
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
43 +ALDE
ECR
ENF
GUE/NGL
PPE
S&D
Verts/ALE
Enrique Calvet Chambon, Robert Rochefort, Jasenko Selimovic, Yana Toom, Renate Weber
Anthea McIntyre; Jana Žitňanská
Dominique Martin, Joëlle Mélin
Tania González Peñas, Rina Ronja Kari, Patrick Le Hyaric, Neoklis Sylikiotis
Georges Bach, David Casa, Krzysztof Hetman, Ádám Kósa, Jérôme Lavrilleux, Jeroen Lenaers, Thomas Mann, Marek Plura, Sofia Ribeiro, Claude Rolin, Anne Sander, Sven Schulze, Michaela Šojdrová, Csaba Sógor, Romana Tomc
Maria Arena, Ole Christensen, Jan Keller, Marju Lauristin, Javi López, Alex Mayer, Emilian Pavel, Georgi Pirinski, Maria João Rodrigues, Joachim Schuster, Jutta Steinruck, Marita Ulvskog
Jean Lambert, Terry Reintke, Tatjana Ždanoka
1 -NI Lampros Fountoulis
2 0ENF
GUE/NGL
Mara Bizzotto
João Pimenta Lopes
Legenda simbolurilor utilizate:+ : pentru- : împotrivă0 : abțineri
RR\1125649RO.docx 29/47 PE595.761v03-00
RO
7.2.2017
AVIZ AL COMISIEI PENTRU PIAȚA INTERNĂ ȘI PROTECȚIA CONSUMATORILOR
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la digitizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Raportor pentru aviz: Sergio Gaetano Cofferati
SUGESTII
Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. salută Comunicarea Comisiei intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180); reamintește obiectivul privind creșterea contribuției industriei la PIB-ul UE la 20 % până în 2020; subliniază rolul important pe care îl poate avea digitalizarea în acest context, precum și oportunitățile de afaceri pe care le poate crea; subliniază că trebuie stabilită urgent o strategie a UE ambițioasă și coerentă, care să reunească diferitele inițiative ale UE și să coordoneze strategiile naționale și regionale respective, evitând fragmentarea și maximizând oportunitățile pentru consumatori, lucrători și întreprinderi;
2. subliniază că digitalizarea a bulversat toate sectoarele economiei și că Europa trebuie să profite de această oportunitate pentru a-și consolida competitivitatea la nivel internațional; îndeamnă Comisia și statele membre să dezvolte în continuare piața unică a UE pentru a consolida industria europeană, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, să asigure un cadru de reglementare coerent și să elimine barierele de reglementare nejustificate, să reducă birocrația și să modernizeze reglementările;
3. subliniază că este nevoie de investiții adecvate și de un cadrul de reglementare coerent în ceea ce privește cercetarea și inovarea, infrastructurile, securitatea cibernetică, protecția datelor, guvernarea electronică și competențele digitale pentru a asigura o piață unică digitală pe deplin funcțională; subliniază că UE se află în urma concurenților săi în această privință și că sunt necesare resurse suplimentare pentru astfel de investiții, precum și că ar trebui să se exploateze la maximum potențialul și sinergiile oferite de fondurile existente și să se stimuleze investițiile private; consideră că aceste provocări trebuie abordate în mod eficient prin intermediul unor eforturi suplimentare din partea Comisiei; îndeamnă Comisia să asigure o mai mare claritate privind finanțarea inițiativelor existente și viitoare
PE595.761v03-00 30/47 RR\1125649RO.docx
RO
de facilitare a procesului de digitalizare, în special în ceea ce privește rolul FEIS, al ESI și al inițiativei Orizont 2020 și potențialele sinergii dintre acestea, precum și privind contribuția preconizată din bugetele naționale ale statelor membre; solicită Comisiei să analizeze, în contextul viitoarei evaluări la jumătatea perioadei a inițiativei Orizont 2020, impactul produs de parteneriatele public-privat și de inițiativa comună în domeniul tehnologiei;
4. reamintește că, în prezent, există 30 de inițiative paralele naționale și regionale; subliniază importanța creării unor sinergii și a unei colaborări transnaționale între acestea pentru a asigura o vizibilitate mai bună, o valoare adăugată și o utilizare eficientă a resurselor; regretă creșterea discrepanțelor geografice în ceea ce privește competitivitatea și digitalizarea industriei; solicită extinderea infrastructurilor de rețele de foarte mare viteză, fixe și mobile, pentru ca acestea să poată fi disponibile în toate zonele geografice, inclusiv zonele rurale sau izolate; îndeamnă Comisia să elaboreze statistici cuprinzătoare care să le completeze pe cele existente, precum indicele DESI (indicele economiei și societății digitale), pentru a evalua mai bine procesele de digitalizare în diferite domenii și sectoare;
5. salută intenția Comisiei de a crea centre de inovare digitală în Europa, care ar trebui să reunească inițiativele existente la nivelul UE și la nivel național; subliniază faptul că aceste centre ar trebui să ofere îndrumare și consultanță și să permită schimbul de bune practici; invită Comisia să se asigure că cooperarea și investițiile la nivel european cu privire la digitalizarea industriei conduc la o reducere progresivă a disparităților geografice în domeniul digital, o mai bună coordonare a fondurilor existente și mai multe oportunități pentru digitalizarea IMM-urilor; subliniază, în acest sens, importanța de a se oferi microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii un mediu favorabil digitalizării;
6. atrage atenția asupra riscului de transfer al profiturilor de la actorii industriali către proprietarii de platforme digitale private și de concentrare a pieței în mâinile câtorva actori, creându-se astfel monopoluri de facto, în special în ceea ce privește platformele; consideră că sunt necesare acțiuni eficace și consecvente din partea autorităților competente în materie de concurență și, atunci când este cazul, inițiative legislative, pentru a asigura o concurență echitabilă între o gamă largă de actori, inclusiv în mediul digital;
7. subliniază necesitatea de a se propune în mod urgent un plan eficient de standardizare și de a se asigura interoperabilitatea deplină în domeniul digitalizării industriale, inclusiv pentru internetul obiectelor și sistemele autonome, deoarece lanțurile de aprovizionare de la nivelul UE și digitalizarea creează provocări care nu pot fi abordate decât la nivel european; invită Comisia să promoveze dezvoltarea unor standarde deschise, interoperabile și bazate pe cerere în toate domeniile-cheie și salută intenția de a garanta accesul la brevete esențiale pentru standarde în condiții FRAND (corecte, rezonabile și nediscriminatorii); amintește Comisiei că, în ceea ce privește dezvoltarea standardelor, trebuie luate în considerare toate aspectele pertinente și trebuie asigurată participarea adecvată a tuturor părților interesate relevante, inclusiv partenerii sociali și noii actori, la procesele de standardizare de la nivel european, național și regional;
8. consideră că securitatea infrastructurii de date și a infrastructurii IT și încrederea în mediul digital sunt esențiale pentru a debloca întregul potențial de creștere și de inovare al
RR\1125649RO.docx 31/47 PE595.761v03-00
RO
digitalizării industriei în beneficiul lucrătorilor, al consumatorilor și al întreprinderilor, inclusiv IMM-urile și întreprinderile nou-înființate; încurajează, în plus, producătorii de hardware și software cu caracter comercial să asigure standardele necesare de siguranță și de securitate, în funcție de tehnologiile de ultimă oră disponibile; solicită industriei să pună în aplicare pe deplin, în plus față de principiile „confidențialității prin concepție” și „confidențialității prin definiție”, un principiu al „securității prin concepție”;
9. sprijină realizarea unor eforturi europene suplimentare în domeniul securității cibernetice; solicită statelor membre să transpună Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor în timp util și în mod consecvent și să respecte în mod strict Regulamentul general privind protecția datelor, precum și să coopereze în mod eficient pentru a garanta un mediu sigur pentru cetățenii și întreprinderile din UE; reamintește faptul că 80 % din întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică în ultimul an1; solicită o serie de inițiative noi și concrete privind consilierea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, în ceea ce privește modalitățile de consolidare a rezilienței lor împotriva atacurilor cibernetice și salută noul parteneriat public-privat privind securitatea cibernetică recent lansat de Comisie;
10. consideră că digitalizarea ar trebui să ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere, produse personalizate și mai ușor de utilizat, precum și informații suplimentare, în special în ceea ce privește calitatea produselor sau a serviciilor;
11. invită Comisia și statele membre să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea deplină a dreptului cetățenilor la confidențialitate și la protecția datelor lor cu caracter personal în mediul digital; subliniază importanța punerii corecte în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, asigurându-se deplina aplicare a principiului „confidențialității prin concepție și prin definiție”; ia act de importanța tot mai mare de a se aborda preocupările legate de accesul la date, proprietatea datelor și răspunderea cu privire la acestea și îndeamnă Comisia să analizeze mai în detaliu cadrul de reglementare actual privind aceste aspecte; consideră că este necesar să se asigure posibilitatea consumatorilor de a utiliza și exploata în mod liber și pe deplin produsele și serviciile pe care le cumpără (precum și posibilitatea de a alege în mod liber serviciile de reparație), precum și că aspectele referitoare la date nu ar trebui să îi împiedice să facă acest lucru; solicită Comisiei, în cadrul punerii în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, să clarifice și să definească niște cerințe minime în ceea ce privește datele colectate la locul de muncă;
12. subliniază că Inițiativa europeană în domeniul cloud computingului, împreună cu propunerea legislativă privind libera circulație a datelor, care au drept scop eliminarea restricțiilor nejustificate privind localizarea datelor, au potențialul de a stimula în continuare procesul de digitalizare a industriei europene, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, precum și de a evita fragmentarea pieței unice a UE; solicită Comisiei să monitorizeze adoptarea și punerea coerentă în aplicare a Inițiativei europene în domeniul cloud computingului pentru a permite o circulație și o utilizare a datelor echitabilă, rapidă, fiabilă și neîntreruptă; reamintește Comisiei angajamentul pe care și l-a asumat în comunicarea sa de a prezenta o propunere legislativă privind libera circulație a datelor în cadrul UE pentru a elimina sau a preveni stabilirea de cerințe de localizare
1 The Global State of Information Security®, http://www.pwc.com/gx/en/issues/cyber-security/information-security-survey.html
PE595.761v03-00 32/47 RR\1125649RO.docx
RO
nejustificate în legislația sau în reglementările naționale;
13. invită Comisia să clarifice cât mai curând posibil normele de siguranță și de responsabilitate pentru sistemele care acționează în mod autonom (cum ar fi vehiculele și dronele), pentru a asigura o compensație legală efectivă și rapidă în caz de incident și pentru a armoniza condițiile de testare; consideră că interoperabilitatea este necesară în special în domeniul internetului obiectelor pentru a garanta că dezvoltarea noilor tehnologii conduce la sporirea oportunităților pentru consumatori, care nu ar trebui să fie legați de câțiva furnizori anume; subliniază provocările referitoare la siguranța, securitatea și răspunderea cu privire la internetul obiectelor, aplicații și programe informatice neintegrate; subliniază că, în ceea ce privește internetul obiectelor, producătorii sunt principalul punct de plecare pentru consolidarea unor regimuri de răspundere care vor duce la o mai bună calitate a produselor și la un mediu mai sigur în ceea ce privește accesul extern și posibilitatea documentată de actualizare;
14. ia act de consecințele, oportunitățile și provocările foarte importante ale procesului de digitalizare în curs de desfășurare, în special ale digitalizării industriei, pentru societate, modelele de afaceri și de muncă și cererea de locuri de muncă; regretă lipsa unei analize a Comisiei cu privire la efectele sociale ale digitalizării industriei și îndeamnă Comisia să realizeze o analiză aprofundată privind impactul digitalizării industriei asupra acestui domeniu, pe care să o prezinte Parlamentului European și Consiliului până la sfârșitul anului 2017;
15. deși recunoaște oportunitățile oferite de digitalizarea industriei, subliniază, totodată, că aceasta creează o serie de provocări cu privire la cererile de locuri de muncă, condițiile de muncă și drepturile lucrătorilor, în special în cadrul raporturilor de muncă atipice, și subliniază necesitatea de a asigura respectarea deplină a drepturilor de muncă, precum și existența unor prestații adecvate în materie de securitate socială în sfera digitală; consideră că este necesară implicarea partenerilor sociali în definirea inițiativelor europene și naționale privind digitalizarea industriei; salută angajamentul Comisiei de a aborda preocupările legate de aspectele sociale ale digitalizării împreună cu toate părțile interesate, în cadrul unui amplu dialog și prin organizarea unor mese rotunde la nivel înalt și a unui forum privind digitalizarea, la care să participe părțile interesate europene;
16. ia act de importanța competențelor digitale pentru piața forței de muncă din zilele noastre pentru a asigura incluziunea și competitivitatea regiunilor europene și pentru a combate excluziunea digitală, în special în cadrul Agendei UE pentru noi competențe; îndeamnă Comisia să promoveze și să coordoneze un învățământ de înaltă calitate, învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională, inclusiv în domeniul calificărilor și competențelor digitale de bază și avansate, precum competențele informatice, de codificare, de programare și de criptografie, și solicită realizarea investițiilor publice și private necesare în aceste domenii;
17. solicită încurajarea unei participări regionale mai extinse, pentru a reduce decalajul în materie de inovare și pentru a atrage specialiști pentru dezvoltarea regiunilor europene; subliniază necesitatea colaborării cu partenerii sociali în vederea anticipării nevoilor în materie de competențe digitale pe termen lung și salută înființarea Coaliției pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital și a altor inițiative europene în acest domeniu; încurajează Comisia și statele membre să asigure recunoașterea reciprocă a
RR\1125649RO.docx 33/47 PE595.761v03-00
RO
calificărilor digitale prin înființarea unui certificat european sau a unui sistem de clasificare;
18. consideră că este necesară dezvoltarea unui mediu digital colaborativ și a unor platforme care să contribuie la un spațiu cibernetic care să conducă la dezvoltarea digitalizării industriei în vederea creșterii competitivității industriei europene.
PE595.761v03-00 34/47 RR\1125649RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 6.2.2017
Rezultatul votului final +:–:0:
3010
Membri titulari prezenți la votul final Dita Charanzová, Carlos Coelho, Sergio Gaetano Cofferati, Daniel Dalton, Nicola Danti, Vicky Ford, Evelyne Gebhardt, Sergio Gutiérrez Prieto, Liisa Jaakonsaari, Philippe Juvin, Antonio López-Istúriz White, Eva Maydell, Marcus Pretzell, Virginie Rozière, Christel Schaldemose, Andreas Schwab, Olga Sehnalová, Igor Šoltes, Richard Sulík, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți la votul final Pascal Arimont, Biljana Borzan, Birgit Collin-Langen, Anna Hedh, Kaja Kallas, Roberta Metsola, Julia Reda, Adam Szejnfeld, Marc Tarabella, Ulrike Trebesius
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
Andrea Bocskor
RR\1125649RO.docx 35/47 PE595.761v03-00
RO
11.4.2017
AVIZ AL COMISIEI PENTRU TRANSPORT ȘI TURISM
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la digitalizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Raportor pentru aviz: Pavel Telička
SUGESTII
Comisia pentru transport și turism recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
A. întrucât digitalizarea creează noi oportunități în sectorul transporturilor pentru producători, operatori, investitori, lucrători și pasageri și este o condiție prealabilă pentru ca industria transporturilor să rămână atât competitivă, cât și operațională și să își sporească eficiența, dar și pentru ca serviciile de transport să devină mai sustenabile și mai performante;
B. întrucât digitalizarea creează noi oportunități pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate și favorizează apariția unor noi modele de afaceri, inclusiv dezvoltarea economiei colaborative în sectorul transporturilor în domenii precum utilizarea în comun a autoturismelor, partajarea autoturismelor, partajarea bicicletelor și transportul de mărfuri în comun;
C. întrucât digitalizarea a contribuit deja la transformarea sectorului transporturilor, permițând, în special, automatizarea progresivă a modurilor de transport și facilitarea serviciilor de transport;
D. întrucât digitalizarea trebuie să fie în continuare una dintre principalele priorități ale sectorului transporturilor pentru a promova atractivitatea acestuia și a-i asigura o poziție economică puternică în Europa și în raport cu țările terțe;
E. întrucât digitalizarea poate impulsiona industria turismului în beneficiul călătorilor și al mobilității acestora, permițând, printre altele, accesul facil la informații în timp real și la o gamă largă de servicii,
1. salută comunicarea Comisiei privind „Digitalizarea industriei europene - Valorificarea
PE595.761v03-00 36/47 RR\1125649RO.docx
RO
deplină a pieței unice digitale” (COM(2016)0180), însă regretă faptul că, întrucât atenția acordată sectorului transporturilor este limitată doar la conducerea conectată și automatizată, aceasta nu abordează în mod suficient toate provocările existente; reamintește că, deși vehiculele conectate și automatizate reprezintă una dintre cele mai palpitante transformări digitale viitoare în sector, există un potențial de digitalizare al tuturor modurilor de transport, atât în cadrul proceselor operaționale, cât și al celor administrative, precum și de-a lungul întregului lanț valoric de la producători la călători și mărfuri, dar și de coordonare cu toate tehnologiile noi utilizate în sector, cum ar fi sistemele europene de radionavigație prin satelit EGNOS și Galileo, unde se pot aștepta rezultate în viitorul apropiat; solicită Comisiei să se concentreze asupra transformărilor digitale în cadrul tuturor modurilor de transport, inclusiv în ceea ce privește serviciile conexe transportului și turismului;
2. subliniază faptul că procesul de digitalizare nu a adus aceleași beneficii în întreg sectorul transporturilor și acest lucru a determinat o fragmentare dăunătoare pe piața internă atât între diferitele moduri de transport, cât și la nivelul aceluiași mod de transport; subliniază faptul că există disparități semnificative și în creștere între statele membre în materie de competitivitate și digitalizare în sectorul transporturilor, iar acestea se reflectă și la nivelul regiunilor, întreprinderilor și IMM-urilor; este de opinie că dezvoltarea unei strategii coordonate de digitalizare industrială pentru UE ar putea contribui la eliminarea acestor fragmentări și disparități și la atragerea de investiții în proiecte digitale; subliniază faptul că obiectivul nu ar trebui să fie doar un alt document de politică, ci o strategie reală care să reflecte tendințele în domeniul inovării și potențialul pieței, a cărei punere în aplicare să fie evaluată în permanență;
3. consideră că o astfel de strategie va contribui la soluționarea unora dintre cele mai urgente provocări din sectorul transportului și al turismului; invită Comisia, prin urmare, să sprijine în continuare digitalizarea în următoarele scopuri:
a) îmbunătățirea siguranței în general, a calității și a performanței de mediu a sectorului transporturilor;
b) îmbunătățirea accesibilității fără bariere pentru toți, inclusiv persoanele mai în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă sau handicapuri, și dezvoltarea gradului de cunoaștere a soluțiilor de mobilitate alternative, oferindu-le călătorilor mai multe alegeri, produse mai ușor de utilizat și personalizate și mai multe informații, în întreaga UE și atât în regiunile urbane, cât și în cele mai puțin dezvoltate;
c) reducerea costurilor de transport, cum ar fi costurile de întreținere, și îmbunătățirea eficienței utilizării capacității infrastructurii existente de transport (ex. circulația în pluton, C-ITS, ERTMS, RIS);
d) îmbunătățirea competitivității prin promovarea apariției unor noi actori, în special IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, care să înfrunte monopolurile existente;
e) facilitarea aplicării corecte și armonizate a legislației UE, prin dezvoltarea unor sisteme de gestionare a traficului, a unor sisteme inteligente de transport, a unor tahografe digitale, a unor sisteme electronice de taxare etc., și crearea unor cadre de reglementare adecvate pentru situațiile reale care pot apărea în curând datorită aplicării tehnologiilor avansate;
RR\1125649RO.docx 37/47 PE595.761v03-00
RO
f) reducerea sarcinilor administrative pentru operatorii de transport de dimensiuni mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate, de exemplu, în sectorul transportului de marfă și al logisticii, prin simplificarea procedurilor administrative, asigurarea urmăririi și a trasabilității mărfurilor, precum și optimizarea graficelor și a fluxurilor de trafic;
g) garantarea în continuare a drepturilor pasagerilor, inclusiv a protecției datelor, inclusiv în cazul călătoriilor multimodale;
h) diminuarea problemelor legate de asimetria informațiilor de pe piața transporturilor;
i) promovarea atractivității și dezvoltării sectorului turismului, care contribuie la generarea a aproximativ 10 % din PIB-ul european, și a industriilor creative în zonele urbane, rurale și ultraperiferice, de exemplu printr-o mai bună integrare a serviciilor de mobilitate și de turism inclusiv către destinații mai puțin cunoscute;
4. subliniază faptul că o conectivitate neîntreruptă și de înaltă performanță este o condiție prealabilă pentru conexiuni rapide, sigure și fiabile în toate modurile de transport și pentru digitalizarea în continuare a sectorului transporturilor; regretă gradul mare de fragmentare a acoperirii digitale în interiorul UE; consideră că investițiile în banda largă, precum și alocarea echitabilă a spectrului sunt esențiale pentru digitalizarea sectorului transporturilor; subliniază, în acest context, necesitatea de a avea o viziune transsectorială, de exemplu, între electronică, telecomunicații, transporturi și turism; invită Comisia și statele membre să își îndeplinească angajamentul de a oferi o astfel de conectivitate pentru rutele și nodurile principale de transport, cel mai târziu până în 2025, și să inițieze o acoperire completă în întreaga UE;
5. subliniază necesitatea mobilizării și atragerii de investiții publice și private pentru a finanța în mod corespunzător tranziția către procesele digitale și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii aferente; invită Comisia să se asigure că cooperarea și investițiile la nivel european pentru digitalizarea industriei transporturilor conduc la o convergență progresivă între diferite domenii, inclusiv prin mai multe oportunități pentru digitalizarea IMM-urilor prin intermediul fondurilor UE existente; este de opinie că fondurile UE existente pot fi utilizate și coordonate mai bine și mai eficient (inclusiv în contextul politicii de coeziune), în special Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), care până în prezent nu a generat rezultate suficiente în ceea ce privește proiectele cu adevărat inovatoare;
6. subliniază că transportul autonom ar putea crește rapid în viitorul apropiat și invită, prin urmare, Comisia să clarifice, cât mai curând posibil, normele de siguranță și de răspundere pentru transportul complet autonom în vederea stabilirii condițiilor legale care să asigure integrarea rapidă și eficace a acestuia pe piață;
7. este ferm convins că, în special în sectorul transporturilor, datele deschise, volumele mari de date și analiza datelor rămân esențiale pentru a profita de toate avantajele pieței unice digitale și pentru a promova inovarea; regretă faptul că inițiativele de facilitare a fluxului de date continuă să fie fragmentate; subliniază că este nevoie de mai multă securitate juridică, în special în ceea ce privește proprietatea și responsabilitatea, pe baza respectării depline a vieții private și a protecției datelor;
8. recunoaște contribuția întreprinderilor nou-înființate și a IMM-urilor la procesul de
PE595.761v03-00 38/47 RR\1125649RO.docx
RO
digitalizare și subliniază importanța de a le oferi acestora un sprijin și instrumente adecvate, inclusiv cu caracter financiar, atunci când este cazul, pentru a asigura aplicarea inovațiilor acestora și de a favoriza integrarea lor pe piață; sprijină, de exemplu, ideea de a dezvolta în continuare centre de inovare digitală în UE, în cadrul cărora ar putea fi create noi centre de competență și parteneriate între clustere;
9. observă că creșterea gradului de digitalizare în distribuirea biletelor de călătorie înseamnă că mai multe informații sunt ușor accesibile online pentru consumatori, dar într-un mod care face tot mai dificilă compararea ofertelor; consideră, prin urmare, că este necesar să se consolideze garanțiile de transparență și neutralitate în domeniul distribuirii, în special al distribuirii pe internet, astfel încât consumatorii să poată face alegeri în cunoștință de cauză, pe baza unor informații fiabile, referitoare nu doar la preț, ci și la alți parametri, inclusiv la calitatea serviciilor și a ofertelor auxiliare; este de opinie că această transparență va promova concurența și va sprijini totodată dezvoltarea transportului multimodal;
10. remarcă faptul că transformarea digitală în sectoarele transporturilor și turismului, în special, dezvoltarea economiilor la cerere și a economiilor colaborative, contribuie la remodelarea în mod semnificativ a comportamentului pasagerilor și al consumatorilor în ceea ce privește mobilitatea și turismul, precum și la necesitatea adaptării infrastructurii; invită Comisia să analizeze efectele digitalizării în cadrul serviciilor de transport, mobilitate și turism, cu un accent deosebit pe comportamentul și alegerile utilizatorilor acestor servicii, și să valorifice în continuare potențialul acestei schimbări societale;
11. reamintește că digitalizarea nu este doar o problemă de natură tehnologică, ci are, de asemenea, implicații mai largi în domeniul social, economic și al muncii și, în acest context, invită Comisia să efectueze, cât mai curând posibil, o analiză aprofundată a acestor implicații; consideră că, pentru a valorifica întregul potențial al digitalizării, inclusiv în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și recalificarea angajaților, și pentru a evita ca Europa să înregistreze un deficit enorm de personal calificat cu competențe TIC în anii următori, este nevoie de o îmbunătățire considerabilă a competențelor personalului și a formării profesionale la toate nivelurile, în scopul pregătirii pentru integrarea tehnologiilor digitale; invită statele membre să acorde prioritate politicilor orientate în această direcție și să integreze digitalizarea în strategiile lor naționale privind sectorul transporturilor.
RR\1125649RO.docx 39/47 PE595.761v03-00
RO
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 11.4.2017
Rezultatul votului final +:–:0:
4320
Membri titulari prezenți la votul final Daniela Aiuto, Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Georges Bach, Izaskun Bilbao Barandica, Deirdre Clune, Michael Cramer, Luis de Grandes Pascual, Andor Deli, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Jacqueline Foster, Dieter-Lebrecht Koch, Merja Kyllönen, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Peter Lundgren, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Jens Nilsson, Salvatore Domenico Pogliese, Tomasz Piotr Poręba, Gabriele Preuß, Dominique Riquet, Massimiliano Salini, David-Maria Sassoli, Claudia Schmidt, Claudia Țapardel, Keith Taylor, Pavel Telička, István Ujhelyi, Peter van Dalen, Wim van de Camp, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Janusz Zemke, Roberts Zīle, Kosma Złotowski, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska
Membri supleanți prezenți la votul final Jakop Dalunde, Maria Grapini, Franck Proust, Matthijs van Miltenburg, Henna Virkkunen
Membri supleanți (articolul 200 alineatul (2)) prezenți la votul final
John Stuart Agnew, Jiří Maštálka
PE595.761v03-00 40/47 RR\1125649RO.docx
RO
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
43 +ALDE Izaskun Bilbao Barandica, Dominique Riquet, Pavel Telička, Matthijs van Miltenburg
ECR Jacqueline Foster, Tomasz Piotr Poręba, Roberts Zīle,, Kosma Złotowski, Peter van Dalen
EFDD Daniela Aiuto
GUE/NGL Merja Kyllönen, Jiří Maštálka
PPE Georges Bach, Deirdre Clune, Andor Deli, Dieter-Lebrecht Koch, Elżbieta Katarzyna Łukacijewska, Marian-Jean Marinescu, Cláudia Monteiro de Aguiar, Salvatore Domenico Pogliese, Franck Proust, Massimiliano Salini, Claudia Schmidt, Henna Virkkunen, Elissavet Vozemberg-Vrionidi, Luis de Grandes Pascual, Wim van de Camp
S&D Lucy Anderson, Inés Ayala Sender, Isabella De Monte, Ismail Ertug, Maria Grapini, Miltiadis Kyrkos, Bogusław Liberadzki, Jens Nilsson, Gabriele Preuß, David-Maria Sassoli, Claudia Țapardel, István Ujhelyi, Janusz Zemke
Verts/ALE Michael Cramer, Jakop Dalunde, Keith Taylor
2 -EFDD Peter Lundgren, John Stuart Agnew
0 0
Legenda simbolurilor utilizate:+ : pentru- : împotrivă0 : abțineri
RR\1125649RO.docx 41/47 PE595.761v03-00
RO
30.1.2017
AVIZ AL COMISIEI PENTRU CULTURĂ ȘI EDUCAȚIE
destinat Comisiei pentru industrie, cercetare și energie
referitor la digitalizarea industriei europene(2016/2271(INI))
Raportor pentru aviz: Angel Dzhambazki
SUGESTII
Comisia pentru cultură și educație recomandă Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. reamintește că UE se confruntă cu un deficit de competențe digitale deoarece aproximativ 40% dintre lucrătorii europeni nu au competențe digitale adecvate, fapt care are efecte negative asupra participării acestora la viața societății și asupra capacității lor de a lucra, și în condițiile în care 6 din 10 cerințe principale referitoare la competențe se referă la competențe tehnice sau digitale; ia act de recentele comunicări ale Comisiei, intitulate „Digitalizarea industriei europene” și „O nouă agendă pentru competențe în Europa”, ca un prim pas în direcția potrivită pentru îmbunătățirea alfabetizării și a competențelor digitale ale cetățenilor europeni; subliniază însă necesitatea de a se adopta noi inițiative sistemice, care ar trebui să furnizeze un cadru cuprinzător care să le permită cetățenilor europeni să devină conștienți de importanța acestor competențe și care să facă posibilă includerea utilizării lor în viața de zi cu zi;
2. invită Comisia să confere competențelor digitale un rol central în viitoarea revizuire a Cadrului de competențe esențiale; încurajează statele membre să dezvolte în continuare programele de învățământ pentru ciclurile primar, secundar și terțiar, precum și pentru formarea profesională, astfel încât să răspundă cerințelor unei piețe de muncă tot mai digitalizate și ale unei democrații axate pe comunicarea digitală, asigurându-se că cetățenii dispun de competențele necesare pentru o participare activă și o interacțiune cu guvernul; evidențiază nevoia unei formări adecvate a cadrelor didactice, care să contribuie la actualizarea metodologiei de predare și să sporească oportunitățile de învățare digitale și de la distanță, oferindu-le elevilor mai multe posibilități de a răspunde noilor cerințe de pe piața muncii referitoare la competențele digitale;
3. subliniază oportunitatea pe care o reprezintă digitizarea pentru tinerii europeni care nu
PE595.761v03-00 42/47 RR\1125649RO.docx
RO
urmează o formă de învățământ sau nu au un loc de muncă și solicită măsuri care, la rândul lor, vor îmbunătăți atât incluziunea în societate, cât și pe piața muncii;
4. subliniază necesitatea de a aborda decalajul care se adâncește în continuu în ceea ce privește accesul la internet și competențele digitale, acordând un sprijin special șomerilor, adulților cu un nivel scăzut de alfabetizare și grupurilor care se confruntă în mod tipic cu obstacolele educaționale, precum „învățarea întreruptă” și „învățarea la distanță”, cum ar fi comunitatea nomazilor;
5. consideră că competențele digitale de bază, transmise în cadrul programelor de învățământ ale ciclurilor primar și secundar, ar trebui să includă cunoașterea posibilităților pe care le oferă competențele digitale, utilizarea avansată a instrumentelor digitale de bază, practicile de utilizare în siguranță a internetului și metodologii de căutare pentru a identifica sursele credibile și ar trebui să promoveze sensibilizarea cu privire la drepturile online; subliniază, de asemenea, necesitatea de a include educația în domeniul mass-mediei în programele școlare și în cele ale instituțiilor de educație culturală, pentru a le permite cetățenilor să aibă o înțelegere critică a diverselor forme de mass-media, crescând și consolidând astfel resursele și oportunitățile oferite de „alfabetizarea digitală”; subliniază că ar trebui pus accentul pe abordările care implică o învățare prin practică;
6. subliniază că este important să se introducă o strategie pentru competențe digitale în programele de învățare pe tot parcursul vieții destinate populației în vârstă de muncă și, în special, seniorilor, care reprezintă 18,9% din populația totală a Uniunii Europene, proporție ce se află în creștere, și care vor dobândi astfel un potențial de angajare, în plus față de lunga lor experiență de muncă;
7. atrage atenția asupra diferențelor considerabile de la un stat membru la altul în ceea ce privește digitalizarea, alfabetizarea și competențele digitale și consideră că este imperativ să se promoveze o mai mare convergență în acest domeniu; subliniază că aceste diferențe pot fi reduse prin promovarea schimburilor de bune practici și a dialogului; atrage atenția, în acest sens, asupra potențialului Marii coaliții pentru locuri de muncă în sectorul digital; reafirmă că aceste inițiative specifice trebuie să fie încorporate într-un cadru mai larg și mai ambițios de măsuri digitale;
8. subliniază faptul că sprijinirea specială a multilingvismului „analogic” în Europa este în aceeași măsură benefică pentru digitizarea industriei europene și pentru predarea unor competențe digitale cuprinzătoare; subliniază, prin urmare, faptul că trebuie acordată mult mai multă atenție cercetării fundamentale în domeniul dezvoltării unor programe informatice de traducere și de învățare statistice, inteligente și automatizate;
9. salută abordarea bazată pe participarea mai multor părți interesate, proprie modelului propus de Comisie privind un „centru de inovare digitală”; ia act de faptul că o strânsă cooperare între universități și întreprinderi poate contribui la modelarea unei agende mai diverse și poate înlesni formarea la locul de muncă și oportunitățile de formare;
10. subliniază că industriile culturale și creative (ICC) reprezintă atât forța motrice, cât și beneficiarii inovării digitale; evidențiază faptul că, întrucât sunt de cele mai multe ori întreprinderi mici și mijlocii și microîntreprinderi, ICC au nevoie de un sprijin specific, care să le ajute să adopte tehnologiile digitale și să-și dezvolte activitățile în condiții de siguranță și în mod durabil și eficace;
RR\1125649RO.docx 43/47 PE595.761v03-00
RO
11. subliniază faptul că, astfel cum demonstrează inițiativa europeană, digitalizarea operelor europene reprezintă o oportunitate semnificativă de a îmbunătăți accesibilitatea, distribuția și promovarea acestora și că inovarea digitală poate da elan unei revoluții a modului în care sunt expuse și accesate bunurile culturale; subliniază importanța promovării, în special, a utilizării tehnologiilor 3D în scopul colectării datelor și al renovării patrimoniului și a bunurilor culturale distruse; evidențiază necesitatea garantării finanțării pentru digitizarea, conservarea și disponibilitatea online a patrimoniului cultural european;
12. regretă faptul că siturile istorice și culturale sunt deseori greu accesibile persoanelor cu dizabilități și subliniază oportunitățile pe care le prezintă o platformă culturală digitală mai solidă pentru a crește interesul față de experiențele, siturile și artefactele culturale în toată Europa și pentru a le face mai accesibile, indiferent de amplasarea geografică;
13. subliniază faptul că digitizarea ar trebui să completeze și nu să înlocuiască interacțiunea fizică cu bunurile culturale originale, cum ar fi obiectele de muzeu sau cărțile; insistă asupra faptului că orice acord comercial privind digitizarea bunurilor culturale ar trebui conceput astfel încât să nu pună în primejdie accesul public cât mai larg cu putință la bunurile respective;
14. recomandă ca toate noile opere audiovizuale să fie sistematic înregistrate cu un identificator standard internațional, cum ar fi Numărul internațional standard pentru opere audiovizuale (ISAN) sau Registrul de identificare în domeniul divertismentului (EIDR), pentru a îmbunătăți identificarea și a facilita descoperirea conținutului audiovizual online și pentru a realiza interoperabilitatea între bazele de date și cataloagele de film din Europa;
15. subliniază importanța promovării și stimulării producției digitale a unui conținut cultural, creativ și educațional de înaltă calitate, care contribuie la consolidarea know-how-ului și a competitivității industriei europene în aceste domenii;
16. încurajează cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiilor de asistență, care ar putea fi utilizate pentru incluziunea persoanelor cu dizabilități și ar putea deveni noi produse industriale utilizate în acest sens.
PE595.761v03-00 44/47 RR\1125649RO.docx
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.1.2017
Rezultatul votului final +:–:0:
2600
Membri titulari prezenți la votul final Dominique Bilde, Andrea Bocskor, Silvia Costa, Mircea Diaconu, Angel Dzhambazki, Jill Evans, María Teresa Giménez Barbat, Giorgos Grammatikakis, Petra Kammerevert, Andrew Lewer, Svetoslav Hristov Malinov, Curzio Maltese, Luigi Morgano, Momchil Nekov, John Procter, Michaela Šojdrová, Yana Toom, Helga Trüpel, Sabine Verheyen, Julie Ward, Bogdan Brunon Wenta, Theodoros Zagorakis, Bogdan Andrzej Zdrojewski, Milan Zver, Krystyna Łybacka
Membri supleanți prezenți la votul final Therese Comodini Cachia
RR\1125649RO.docx 45/47 PE595.761v03-00
RO
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREAÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 25.4.2017
Rezultatul votului final +:–:0:
5911
Membri titulari prezenți la votul final Bendt Bendtsen, Xabier Benito Ziluaga, José Blanco López, David Borrelli, Cristian-Silviu Bușoi, Reinhard Bütikofer, Jerzy Buzek, Edward Czesak, Jakop Dalunde, Pilar del Castillo Vera, Christian Ehler, Ashley Fox, Adam Gierek, Rebecca Harms, Roger Helmer, Hans-Olaf Henkel, Eva Kaili, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Jeppe Kofod, Jaromír Kohlíček, Miapetra Kumpula-Natri, Janusz Lewandowski, Paloma López Bermejo, Edouard Martin, Angelika Mlinar, Dan Nica, Angelika Niebler, Morten Helveg Petersen, Miroslav Poche, Carolina Punset, Michel Reimon, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Algirdas Saudargas, Jean-Luc Schaffhauser, Neoklis Sylikiotis, Dario Tamburrano, Patrizia Toia, Evžen Tošenovský, Claude Turmes, Vladimir Urutchev, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Lieve Wierinck, Hermann Winkler, Anna Záborská, Carlos Zorrinho
Membri supleanți prezenți la votul final Pilar Ayuso, Amjad Bashir, Soledad Cabezón Ruiz, Isabella De Monte, Francesc Gambús, Constanze Krehl, Werner Langen, Olle Ludvigsson, Gesine Meissner, Clare Moody, Michèle Rivasi, Anne Sander, Theodor Dumitru Stolojan, Pavel Telička
Membri supleanți [articolul 200 alineatul (2)] prezenți la votul final
Georgi Pirinski
PE595.761v03-00 46/47 RR\1125649RO.docx
RO
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
59 +ALDE Gesine Meissner, Angelika Mlinar, Morten Helveg Petersen, Carolina Punset, Pavel Telička, Lieve Wierinck
ECR Amjad Bashir, Edward Czesak, Ashley Fox, Hans-Olaf Henkel, Evžen Tošenovský
EFDD David Borrelli, Dario Tamburrano
GUE/NGL Xabier Benito Ziluaga, Jaromír Kohlíček, Paloma López Bermejo, Neoklis Sylikiotis
EPP Bendt Bendtsen, Jerzy Buzek, Cristian-Silviu Bușoi, Christian Ehler, Francesc Gambús, Krišjānis Kariņš, Seán Kelly, Werner Langen, Janusz Lewandowski, Angelika Niebler, Herbert Reul, Paul Rübig, Massimiliano Salini, Anne Sander, Algirdas Saudargas, Theodor Dumitru Stolojan, Vladimir Urutchev, Hermann Winkler, Anna Záborská, Pilar del Castillo Vera
S&D José Blanco López, Isabella De Monte, Adam Gierek, Eva Kaili, Jeppe Kofod, Constanze Krehl, Miapetra Kumpula-Natri, Olle Ludvigsson, Edouard Martin, Clare Moody, Dan Nica, Georgi Pirinski, Miroslav Poche, Patrizia Toia, Kathleen Van Brempt, Martina Werner, Carlos Zorrinho
Verts/ALE Reinhard Bütikofer, Jakop Dalunde, Rebecca Harms, Michel Reimon, Claude Turmes
1 -EFDD Roger Helmer
1 0ENF Jean-Luc Schaffhauser
Legenda simbolurilor utilizate:+ : pentru- : împotrivă0 : abțineri
RR\1125649RO.docx 47/47 PE595.761v03-00
RO
