Date post: | 10-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | crina-chea |
View: | 59 times |
Download: | 3 times |
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 1/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.2 „Calitate în învăţământul superior” Titlul proiectului „Adaptarea curriculei universita re, de masterat, la cerinţele pieţei muncii din România în domeniul proiectelor finanţate din fondurile structurale şi de coeziune” Contract POSDRU/86/1.2/S/64076
SUPORT DE CURS
PRINCIPII ŞI REGLEMENT ĂRI SPECIALE
EUROPENE
ANUL I Semestrul 1
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 2/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
CUPRINS I. SUPORTUL DE CURS
MODULUL I: Dinamica reglement ărilor europene. Modificarea tratatelor U.E. prin Tr atatul de la Lisabona. Izvoarele dreptului european / p.4
Unitatea de curs 1: Dinamica reglementărilor europene. Modificarea tratatelor U.E. prin Tratatul de la Lisabona / p. 5 Unitatea de curs 2: Izvoarele dreptului european / p. 9 Unitatea de curs 3: Aplicabilitatea directǎ şi efectul direct (în cadrul ordinii juridice a statelor membre) a prevederilor legale europene/ p. 18
MODULUL II: Carta drepturilor fundamentale a Uniuni i Europene. Principiile dreptului Uniunii Europene. Acţiunea preliminară/ p. 20
Unitatea de curs 1: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene/ p. 21 Unitatea de curs 2 : Prioritatea dreptului european în raport cu dreptul naţional al statelor membre / p. 32 Unitatea de curs 3: Principiul subsidiarităţii/ p. 35 Unitatea de curs 4: Principiul egalităţii / p. 37 Unitatea de curs 5: Semnificaţii şi implicaţii ale principiului tratamentului egal în cazul persoanelor fizice şi a persoanelor juridice / p. 39 Unitatea de curs 6: Principiul securităţii juridice / p. 45 Unitatea de curs 7: Principiul proporţionalităţii / p.47 Unitatea de curs 8: Principiul dreptului la apărare / p. 50 Unitatea de curs 9 : Acţiunea preliminară/ p. 52
MODULUL III: Reglement ările europene aplicabile achiziţiilor publice / p. 58
Unitatea de curs 1: Reguli cu caracter general în Tratatul privind funcţionarea U.E. care se aplică în cadrul pieţei interne şi care pot prezenta relevanţă pentru domeniul achiziţiilor publice: interzicerea între statele membre a măsurilor cu efect echivalent, dreptul de stabilire, libera prestare a serviciilor / p.59 Unitatea de curs 2: Exigenţe sau motive imperative de interes general care pot să fie invocate pentru a justifica introducerea unor restricţii naţionale în raport cu libertăţile fundamentale ce caracterizează piaţa internă a U.E. / p.64 Unitatea de curs 3: Contractele de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii. Coordonarea procedurilor de atribuire a acestor contracte potrivit Directivei 2004/18 / p. 66 Unitatea de curs 4: Coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor referitoare la căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse, a contractelor publice de lucrări şi a contractelor de achiziţii publice de servicii, în conformitate cu prevederile din dreptul european / p. 73 Unitatea de curs 5: Reguli europene de concurenţă care pot să aibă relevanţă în domeniul achiziţiilor publice / p. 78
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 3/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
II. ANEXE / p. 86 Bibliografie / p. 86 Glosar de termeni / p. 86 Scurtă biografie a titularului de curs / p. 92
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 4/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
MODULUL I: Dinamica reglement ărilor europene. Modificarea tratatelor U.E. prin Tratatul de la Lisabona. Izvoarele dreptului european
Scopul şi obiectivele
Prin parcurgerea acestui modul va fi înţeles modul în care principalele etape ale construcţiei Uniunii
Europene au avut consecinţe pentru dezvoltarea dreptului european, vor fi cunoscute izvoarele
dreptului european, corespunzător sistemului adoptat prin Tratatul de la Lisabona, vor fi
aprofundate aspectele care sunt în legătură cu Carta drepturilor fundamentale a U.E. şi cele care
privesc principiul priorităţii dreptului european în raport cu dreptul naţional al statelor membre, va
fi analizată problematica efectului direct al prevederilor legale europene.
Angajamentul, implicarea studenţilor
Participarea activă şi directă a studenţilor la dezvoltarea tematicilor aferente acestui modul se poate
realiza prin:
parcurgerea referinţelor bibliografice indicate;
realizarea proiectelor de studiu şi/sau cercetare solicitate de către titularul de curs;
soluţionarea studiilor de caz, menţionate distinct de către titularul de curs, anterior.
Referinţe bibliografice modul
FABIAN Gyula; Drept instituţional comunitar, ediţia a II-a, Editura Sfera Juridică 2006; Cluj-
Napoca.
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
***; Memento pratique Francis Lefebrve Union Européenne 2010-2011; Editions Francis
Lefebrve.
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 5/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Unitatea de curs 1: Dinamica reglementărilor europene. Modificarea tratatelor
U.E. prin Tratatul de la Lisabona
După cel de-al doilea război mondial, şase state aparţinând Europei Occidentale – Franţa, R.F.
Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Italia – s-au grupat în trei comunităţi: Comunitatea
Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (C.E.C.A.), instituită prin tratatul de la Paris, semnat la 18
aprilie 1951 şi intrat în vigoare la 25 iulie 1952; Comunitatea Economică Europeană (C.E.E.) şi
Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (C.E.E.A., denumită şi Euroatom), instituite prin două
tratate distincte, semnate la Roma la 25 martie 1957 şi intrate în vigoare la 1 ianuarie 1958.
Comunităţilor li s-au alăturat ulterior Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie (în 1973), Grecia (în
1981), Spania şi Portugalia (în 1986), Austria, Finlanda şi Suedia (în 1995), Cehia, Cipru, Estonia,
Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria (în 2004), Bulgaria şi România (în
2007).
Prima reformă importantă a tratatelor de la Paris şi Roma a avut loc după aproape treizeci de ani,
prin Actul unic european, semnat la Luxemburg şi Haga, la 17 februarie 1986, respectiv, la 28
februarie 1986, care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Actul unic european a reflectat opţiunea
politică de a întări integrarea prin stabilirea unui spaţiu fără frontiere interne şi prin ameliorarea
proceselor decizionale.
În scopul realizării pieţei interne, art. 13 din Actul unic a prevăzut ca Tratatul C.E.E. să fie
completat cu articolul 8A. Corespunzător art. 8A, Comunitatea adopta măsuri destinate să
stabilească progresiv piaţa internă, în cursul unei perioade care expira la 31 decembrie 1992.
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992, de miniştrii afacerilor externe şi miniştrii
de finanţe ai celor douăsprezece state membre, a fost instituită Uniunea europeană. Intrarea în
vigoare a Tratatului de la Maastricht a avut loc la 1 noiembrie 1993.
Uniunea europeană se prezenta ca o structură bazată pe trei piloni de natură diferită, unul de natură
comunitară (Comunităţile – realizarea comunitară, „l’aquis communautaire”, fiind completată cu
crearea Uniunii economice şi monetare), alţi doi de natură interguvernamentală (Politica externǎ şi
de securitate comunǎ, respectiv, cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne). Caracterul
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 6/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
unitar al structurii tripartite rezulta din aceea că statul aderent devenea membru participant la cei trei
piloni.
Tratatul de la Amsterdam a constituit o nouă etapă în cadrul construcţiei europene.
Tratatul de la Amsterdam a fost încheiat la 2 octombrie 1997 şi a intrat în vigoare la 1 mai 1999.
Prin Tratatul de la Amsterdam, a fost începută reforma instituţională necesară în vederea extinderii
Uniunii europene spre ţările din Europa centrală şi de est.
Principalele dispoziţii care interesează, din perspectiva instituţiilor comunitare, problematica
extinderii Uniunii europene sunt însă cuprinse în Tratatul de la Nisa, încheiat la 26 februarie 2001,
care a intrat în vigoare în anul 2003.
Începând cu 1 ianuarie 2005, distribuirea voturilor în Consiliu şi modul de formare a majorităţii
calificate s-au modificat.
Totodată, orice membru al Consiliului putea solicita să se verifice că populaţia statelor membre care
au contribuit la formarea majorităţii calificate reprezintă cel puţin 62% din populaţia totală a
Uniunii europene (art. 3 din Protocolul privitor la lărgirea Uniunii Europene).
Reglementările din Tratatul de la Nisa reiterau în mod adecvat posibilitatea, pentru fiecare ţară din
Uniune, de a avea un naţional în cadrul Comisiei, fără discriminare între statele mari şi cele mijlocii
sau mici.
În acelaşi timp, prevederile legale arătate permiteau Comisiei să îşi desfăşoare eficient activitatea, în
calitate de organ colegial, în interesul general al Comunităţii.
Numeroase dispoziţii legale consacrate, în Tratatul C.E., Curţii de Justiţie au fost modificate (art.
220-225, 230, 245), alte prevederi completau textele care au fost revizuite (art. 225A şi 229A),
competenţa Tribunalului de primă instanţă a fost reglementată în cadrul tratatului şi, în temeiul art.
245 din Tratatul C.E., a fost adoptat un protocol referitor la statutul Curţii de Justiţie.
Potrivit Tratatului de la Nisa, Tribunalul de primă instanţă devenea competent să soluţioneze în
primă instanţă acţiunile în anulare, în carenţă şi cele prin care se solicita, corespunzător art. 288 din
Tratatul C.E., repararea daunelor, cu excepţia celor de competenţa unei camere jurisdicţionale sau
care rămâneau rezervate Curţii de Justiţiei (art. 225 par. 1 coroborat cu art. 230, 232 şi 235 din
Tratatul C.E.).
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 7/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Curtea de Justiţie era, în continuare, competentă să judece în primă instanţă în situaţia în care un stat
membru nu îşi îndeplinea obligaţiile care îi reveneau conform tratatelor (art. 226 din Tratatul C.E.),
precum şi să se pronunţe în contextul acţiunii preliminare (art. 234 din Tratatul C.E.), fără să fie
exclusă, totuşi, posibilitatea ca, în anumite cazuri, să fie reglementată, pe baza art. 225 din Tratatul
C.E., competenţa Tribunalului de primă instanţă.
Marea cameră a Curţii de Justiţie urma sǎ rezolve majoritatea cauzelor care erau soluţionate anterior
de Curte în plenul ei (art. 221 din Tratatul C.E.).
Consiliul, hotărând în unanimitate, era abilitat să constituie, în domenii specifice, camere
jurisdicţionale ale căror decizii puteau să fie atacate la Tribunalul de primă instanţă (art. 225A din
Tratatul C.E.).
În context, subliniem, totodată, că Parlamentul European, Consiliul şi Comisia au adoptat, la 7
decembrie 2000, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
La 13 decembrie 2007 a fost semnat Tratatul de la Lisabona. Acest tratat a intrat în vigoare la 1
decembrie 2009.
Prin Tratatul de la Lisabona a fost modificat Tratatul privind Uniunea Europeanǎ, iar Tratatul de
instituire a Comunitǎţii Europene (Tratatul CE) a devenit Tratatul privind funcţionarea Uniunii
Europene (TFUE).
Dupǎ cum se aratǎ în cadrul art. 1 al Tratatului privind Uniunea Europeanǎ (TUE), Uniunea se
substituie Comunitǎţii Europene şi îi succedǎ acesteia.
Cele douǎ tratate – TUE şi TFUE – au aceeaşi valoare juridicǎ.
Tratatul privind Uniunea Europeanǎ prezintǎ cadrul general al Uniunii şi principiile pe care ea se
fundamenteazǎ.
Exercitarea competenţelor Uniunii este reglementatǎ de principiile subsidiaritǎţii şi
proporţionalitǎţii (art. 5 din TUE).
Potrivit art. 47 din TUE, Uniunea are personalitate juridicǎ.
Prin Tratatul privind Uniunea Europeanǎ, Carta drepturilor fundamentale a UE a dobândit aceeaşi
valoare juridicǎ cu cea a tratatelor (art. 6 din TUE).
Uniunea este ţinutǎ sǎ respecte egalitatea statelor membre în raport cu tratatele.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 8/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Funcţionarea U.E. se întemeiazǎ pe principiul democraţiei reprezentative, iar parlamentele naţionale
ale statelor membre sunt implicate în buna funcţionare a Uniunii.
Prin Tratatul UE se modificǎ, din nou, modul de formare a majoritǎţii calificate în Consiliu (art. 16
din TUE). Pânǎ la 1 noiembrie 2014 se menţine sistemul de formare a majoritǎţii calificate instituit
prin Tratatul de la Nisa. Dupǎ aceastǎ datǎ, majoritatea calificatǎ se defineşte ca fiind egalǎ cu cel
puţin 55% din membrii Consiliului, cuprinzând cel puţin 15 dintre aceştia şi reprezentând state
membre care întrunesc cel puţin 65% din populaţia Uniunii.
În cadrul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) au fost incluse dispoziţii cu
caracter general referitoare la domeniile în care Uniunea dispune de competenţǎ exclusivǎ (art. 3), la
cele în care ea dispune de o competenţǎ partajatǎ cu cea a statelor membre (art. 4) şi la domeniile în
care Uniunea intervine cu acţiuni de sprijinire, de coordonare sau de completare a acţiunii statelor
membre (art. 6).
Textele fundamentale din Tratatul CE privind piaţa internǎ şi concurenţa au fost menţinute în
cuprinsul TFUE.
Regulamentele, directivele sau deciziile pot sǎ fie adoptate conform procedurii legislative ordinare,
definitǎ la art.294 din TFUE, ori potrivit procedurii speciale.
Un act legislativ poate delega Comisiei competenţa de a adopta acte fǎrǎ caracter legislativ şi cu
domeniu de aplicare general, care completeazǎ sau modificǎ anumite elemente neesenţiale ale
actului legislativ.
Dacǎ sunt necesare condiţii unitare de punere în aplicare a actelor juridice obligatorii ale Uniunii,
aceste acte conferǎ Comisiei sau Consiliului, competenţe de executare, iar în titlul actelor de punere
în aplicare se introduc cuvintele „de punere în aplicare” (art. 291).
În acest cadru, formarea şi dezvoltarea dreptului european a depins, mai ales, de sistemul juridic
european (comunitar) şi de procesul efectiv de integrare economică.
După cum s-a subliniat în literatura de specialitate, dreptul european prezintă următoarele
caracteristici1:
1 A se vedea, Louis et Joseph Vogel, Le droit européen des affaires, Dalloz, Paris, 1994, p. 3-6.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 9/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Este un drept suprapus sistemelor juridice naţionale, întrucât transferul anumitor competenţe
ale statelor membre către U.E. se realizează în mod parţial şi progresiv. Dreptul european nu
se substituie pur şi simplu sistemelor juridice naţionale, ci cuprinde reguli complementare
sau, uneori, concurente celor din sistemele juridice ale statelor membre. În situaţia în care
apar conflicte între normele europene şi cele naţionale, acestea sunt soluţionate prin
aplicarea normelor europene;
• Este un drept „descentralizat”, deoarece particularii pot să invoce în faţa organelor de
jurisdicţie ale statelor membre regulile dreptului european, dacă acestea au efect direct.
Dispoziţiile legale europene care au efect direct trebuie să fie clare, precise, necondiţionate
şi să nu necesite măsuri de executare. Principalele reglementări din Tratatul privind
funcţionarea U.E. referitoare la libera circulaţie şi la concurenţă corespund criteriilor arătate;
• Este un drept integrator, pentru că Tratatul privind funcţionarea U.E. este un tratat-cadru,
care necesită existenţa unei legislaţii secundare, în vederea aplicării dispoziţiilor sale.
Ansamblul dispoziţiilor din legislaţia secundarǎ favorizează aprofundarea procesului de
integrare a statelor membre.
Unitatea de curs 2: Izvoarele dreptului european
Dreptul european este diferit faţǎ de dreptul internaţional public şi faţǎ de dreptul statelor membre,
datoritǎ specificitǎţii instituţiilor europene şi pentru cǎ în Uniunea Europeanǎ opereazǎ transferul
anumitor competenţe de la statele membre cǎtre Uniune. Dreptul european are izvoare proprii,
existând instituţii ale Uniunii care adoptǎ şi asigurǎ interpretarea reglementǎrilor legale europene.
Prin prevederile legale europene se stabilesc drepturi şi obligaţii nu numai pentru statele membre,
ci şi pentru statele resortisanţii acestora.
Izvoarele dreptului european pot sǎ fie clasificate în:
A. Izvoare scrise;
B. Izvoare nescrise;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 10/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
A. Principalele izvoare scrise sunt:
1. Tratatele încheiate între statele membre
În cadrul acestora avem în vedere tratatele constitutive ale Comunitǎţilor Europene şi ale Uniunii
Europene, tratatele de modificare a tratatelor constitutive şi tratatele de aderare a noi state la
Uniune. Tratatele constitutive şi tratatele de modificare a tratatelor constitutive sunt ratificate
potrivit regulilor constituţionale din fiecare stat membru. Aderarea unui nou stat la Uniunea
Europeanǎ determinǎ o modificare a tratatelor existente, astfel încât sǎ fie facilitatǎ realizarea
obiectivelor stipulate în tratate. Tratatele constitutive, cele de modificare a tratatelor constitutive şi
tratatele de aderare la Uniunea Europeanǎ fac parte din legislaţia primarǎ a Uniunii. De asemenea,
statele membre pot sǎ încheie între ele, din proprie iniţiativǎ sau la iniţiativa Uniunii, tratate care sǎ
contribuie la realizarea unor obiective ale Uniunii Europene.
2. Tratatele încheiate între statele membre şi ţări terţe
În cazul tratatelor încheiate anterior aderării unui stat la Uniunea Europeanǎ, acesteia nu îi sunt
opozabile angajamentele asumate de statul în cauzǎ, dacă angajamentele luate ar determina statul
respectiv să nu îşi îndeplinească obligaţiile care îi revin în cadrul Uniunii.
În consecinţă, noul stat membru trebuie să facă demersuri (eventual cu sprijinul Uniunii) în
scopul modificării adecvate a tratatului pe care l-a încheiat cu o ţară terţă.
În ceea ce priveşte tratatele încheiate ulterior aderării unui stat la U.E., acestea sunt valabile în
domeniile în care competenţele Uniunii şi ale statelor membre sunt partajate, precum şi în
domeniile în care Uniunea intervine numai cu acţiuni de sprijinire sau de coordonare a activităţii
statelor membre.
La încheierea unor astfel de tratate statele membre trebuie să ţină seama de obligaţia de
loialitate pe care o au faţă de Uniunea Europeanǎ (art. 4 alin. 3 din TFUE). În schimb, statele
membre nu pot să îşi asume angajamente în domeniile care ţin de competenţa exclusivă a Uniunii.
3. Tratatele încheiate de Uniunea Europeanǎ cu state terţe sau cu organizaţii
internaţionale
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 11/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Asemenea tratate pot să fie încheiate deoarece Uniunea Europeanǎ are personalitate juridică (art.
218 din TFUE). În cadrul art. 218 alin. 11 din TFUE se instituie un control prealabil al unor astfel
de tratate, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia putând solicita avizul
Curţii de Justiţie a U.E. cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat cu dispoziţiile
tratatelor europene. În cazul unui aviz negativ al Curţii, acordul respectiv poate intra în vigoare
numai după modificarea acestuia sau după revizuirea tratatelor europene.
4. Actele unilaterale ale instituţiilor europene potrivit art. 288 din TFUE
Actele menţionate exprimă voinţa instituţiilor care le adoptă. Conform art. 288 din TFUE, aceste
acte sunt regulamentele, directivele, deciziile, avizele şi recomandările. Ele fac parte din legislaţia
secundară a U.E.
Caracter Regulament Directivă Decizie Recomandare/aviz
Obligatoriu X X X
Facultativ X
General X X X
Individual X X
Destinat
statelor
X X X X
Destinat
particularior
X X X
Regulamentul
• Are aplicabilitate generalǎ;
• Este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare stat membru. Totuşi, nu
este exclus ca unele regulamente să conţină şi recomandării ori declaraţii de intenţii;
• După cum reiese din dispoziţiile art. 288, regulamentul se adresează la modul general şi
abstract unor categorii de personae;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 12/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Statele membre nu au posibilitatea să intervină pentru modificarea prevederilor
regulamentului. Aceste acte juridice nu sunt supuse intervenţiilor parlamentelor naţionale.
Odată adoptat, regulamentul este, fireşte, obligatoriu şi în statele care au exprimat rezerve cu
privire la el;
Clasificarea regulamentelor:
1. Regulamente de baza, adoptate de Consiliu;
2. Regulamente de executare, adoptate de Consiliul ori de Comisie pe baza unei
abilitări a Consiliului;
Directiva
• Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care
trebuie atins, lăsând autorităţilor naţionale competenţa în ceea ce priveşte alegerea
mijloacelor prin care vor obţine rezultatul dorit (de exemplu, printr-o lege, ordonanţă,
hotărâre de guvern). Totuşi, simplele practici administrative nu constituie o transpunere
adecvată a prevederilor unei directive în dreptul intern;
• Directiva reprezintǎ un instrument de armonizare incompletǎ a legislaţiilor statelor membre;
• Transpunând o directivă în dreptul intern, statele membre pot să urmǎreascǎ, în anumite
situaţii, obiective suplimentare faţă de cele arătate în cuprinsul directivei. Pe de altă parte,
unele directive sunt foarte detaliate (de exemplu, cele consacrate pieţei interne), astfel încât
statele membre au o marjă de apreciere limitată, ele fiind uneori obligate să transpună pur
şi simplu prevederile directivei în dreptul lor intern;
• După ce a fost transpusă în dreptul intern, directiva continuă să aibă semnificaţie juridică,
întrucât instanţele de judecată sunt obligate să interpreteze reglementarile naţionale adoptate
ţinând seama de finalitatea directivei care le-a determinat.În acest sens, Curtea de Justiţie a
U.E. a subliniat că aplicând dreptul naţional, şi, mai ales, dispoziţiile unei legi nationale
special adoptatǎ în scopul punerii în executare a unei directive, organul de jurisdicţie
naţional este obligat să interpreteze dreptul său în raport cu textul şi finalitatea directive2;
2 A se vedea, de pildă, din jurisprundenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cauza nr. 148/78, Ratti; cauza nr. 14/83, Von Colson, în special, paragraful 26; cauza nr. 31/87, Beentjes, în special, paragraful 39.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 13/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Directiva se adresează statelor membre. Totuşi, particularii pot să se prevaleze în mod direct
de dispoziţiile unei directive în faţa instanţelor de judecată ale statelor membre, dacă
directiva nu este transpusă în dreptul intern în termenul arătat în cuprinsul ei, sau dacă ea
este transpusă incorect ori incomplet în dreptul intern;
Decizia
• Este obligatorie în toate elementele sale;
• Decizia este obligatorie pentru destinatarii ei, care pot să fie state membre sau anumiţi
particulari (de exemplu, o decizie a Comisiei prin care sunt sancţionate anumite întreprinderi
pentru încălcarea regulilor europene în domeniul concurenţei);
• La fel ca şi regulamentul, decizia nu necesită adoptarea unor măsuri de receptare în dreptul
intern, chiar dacă destinatari ai deciziei sunt state membre;
Recomandarea şi avizul
• Nu au caracter obligatoriu;
5. Alte acte unilaterale ale instituţiilor europene
• În aceastǎ categorie reţinem actele delegate şi actele de punere în aplicare.
• Actele delegate sunt reglementate în cadrul art. 290 din TFUE. Ele sunt acte fără caracter
legislativ, adoptate de către Comisie. Prin actele delegate se poate detalia conţinutul actelor
cu caracter legislativ sau ele pot să cuprindă dispoziţii cu caracter tehnic;
• În cadrul procesului legislativ, iniţiativa aparţine Parlamentului European şi Consiliului.
Instituţiile menţionate pot să acorde, în cazul în care apreciază cǎ este necesar, o delegare
Comisiei;
• Actele legislative prin care se acordă o delegare de competenţǎ arată obiectivele, conţinutul,
domeniul de aplicare şi durata delegării. În cazul delegării de competenţă, Parlamentul
European şi Consiliul se pot preocupa numai de principiile şi aspectele fundamentale ale
legislaţiei pe care o adoptă;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 14/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Elementele esenţiale ale unui anumit domeniu nu pot să facă obiectul delegării de
competenţǎ (de exemplu, drepturile şi obligaţiile contribuabililor în cazul unor noi taxe,
atribuţiile organelor de control şi sancţiunile care pot sǎ fie aplicate sunt elemente esenţiale
ce se reglementează numai prin acte legislative);
• Parlamentul European şi Consiliul exercită controlul asupra modului în care Comisia
îndeplineşte delegarea de competenţǎ în douǎ forme:
1) Actul delegat poate intra în vigoare numai în cazul în care, în termenul
stabilit prin actul legislativ, Parlamentul European sau Consiliul nu
formulează obiecţii;
2) Parlamentul European sau Consiliul pot decide revocarea delegării;
• În titlul actelor delegate se introduce adjectivul “delegat” sau”delegată”;
• Actele de punere în aplicare se deosebesc faţă de actele delegate. Ele sunt reglementate în
cadrul art. 291 din TFUE. Actele de punere în aplicare asigură efectivitatea actelor juridice
ale Uniunii. Aceste acte sunt adoptate, de regulă, de statele membre. Aşadar, prin actele de
punere în aplicare nu se completează elemente ale actelor cu caracter legislativ adoptate de
Parlamentul European şi de Consiliu;
• Dacă sunt necesare condiţii unitare de punere în aplicare a actelor obligatorii, prevederile
legale europene permit ca actele de punere în aplicare să fie adoptate şi de Comisie sau, în
mod izolat, de Consiliu (de exemplu, Comisia ar putea adopta un act de punere în aplicare în
scopul evitării discriminarii între cetăţenii statelor membre);
• În cazul actelor de punere în aplicare adoptate de Comisie, controlul este exercitat de statele
membre, în conformitate cu o procedură de control care urmează să fie însă stabilitǎ de
Parlamentul European şi de Consiliu prin regulamente. În titlul actelor de punere în aplicare
se introduc cuvintele ”de punere în aplicare”;
C. Izvoarele nescrise sunt:
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 15/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
1. Principiile de drept
• La acestea se recurge în scopul interpretării şi completării prevederilor tratatelor, a
clarificării noţiunilor din dreptul european, precum şi în vederea analizării activitǎţii
instituţiilor europene şi organelor competente din statele membre;
• Ele pot sǎ fie:
a. principii de drept internaţional;
b. principii de drept european;
c. principii de drept intern;
• Principiile de drept internaţional sunt luate în considerare numai dacă ele sunt compatibile
cu obiectivele şi cu structura instituţională a U.E. (de exemplu, un stat nu poate sǎ refuze
intrarea şi stabilirea pe propriul teritoriu a cetăţenilor săi);
• Principiile dreptului european sunt deduse ţinând seama de regulile stabilite prin tratatele
europene şi de obiectivele care revin instituţiilor Uniunii. De exemplu, în aceastǎ categorie
se integreazǎ:
o principiul egalităţii statelor membre;
o principiul liberei circulaţii a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalurilor;
o principiul liberei concurenţe;
o principiul priorităţii dreptului european în raport cu dreptul
statelor membre;
• Principiile de drept intern sunt evidenţiate în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene având în vedere principiile comune de drept existente în cadrul sistemelor juridice
ale statele membre ( de exemplu, principiul dreptului la apărare, principiul îmbogǎţirii f ǎrǎ
justǎ cauzǎ);
2. Cutumele (uzanţele normative)
Datoritǎ abundenţei izvoarelor scrise, cutumele au aplicare limitata în dreptul european.
Dupǎ forţa lor juridicǎ, uzuanţele se clasificǎ în:
• Uzanţe normative;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 16/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Uzanţe convenţionale;
Uzanţele normative reprezintă practici sociale mai bine conturate, mai vechi, cu grad sporit de
continuitate şi repetabilitate. Ele presupun şi existenţa unui element subiectiv: opinio necessitatis,
adică ideea (sentimentul) că respectarea regulii nescrise este necesară, reprezintă o obligaţie.
Regulile nescrise constituie izvoare de drept dacă dispoziţiile lex causae sunt în acest sens.
Judecătorul sau arbitrul poate doar constata uzanţele normative, nu le poate crea. De regulă,
intervenţia organului de jurisdicţie semnifică recunoaşterea şi efectivitatea uzanţei.
Uzanţele convenţionale nu sunt izvor de drept, ele au forţa juridică a unor clauze contractuale.
Uzanţele normative au un caracter pronunţat de colectivitate. Ele sunt luate în considerare de un
număr nedeterminat de subiecţi de drept. În schimb, uzanţele convenţionale sunt avute în vedere de
un număr restrâns de subiecţi de drept.
Din punct de vedere al forţei juridice, uzanţele normative au forţa legii pe care o completează sau o
interpretează. De regulă, aceasta este o lege supletivă. Uzanţele convenţionale au forţa juridică a
unor clauze contractuale.
Sub aspectul probei, uzanţele normative nu trebuie să fie dovedite de partea care le invocă. Uzanţele
convenţionale trebuie să fie însă probate de partea interesată3.
În context, subliniem că uzanţele prezintă o semnificaţie deosebită în cadrul relaţiilor economice
internaţionale. De exemplu, potrivit art. 9 par. 2 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor
de vânzare internaţională de mărfuri, încheiată la Viena, în anul 1980, în afară de convenţia contrară
a părţilor, acestea sunt considerate că s-au referit în mod tacit în contract şi pentru formarea sa, la
orice uzanţă pe care o cunoşteau sau ar fi trebuit să o cunoască şi care, în comerţul internaţional,
este larg cunoscută şi în mod regulat respectată de către părţile la contracte de acelaşi tip în ramura
3 În ipoteza unor conflicte între uzanţe sau între uzanţe şi anumite legi se aplică următoarele soluţii: a) Conflictul între două uzanţe convenţionale, se soluţionează în favoarea uzanţei mai apropiată de momentul încheierii contractului. Dacă o uzanţă convenţională existentă la momentul încheierii contractului a fost înlocuită, pe parcursul executării acestuia, cu altă uzanţă, va fi avută în vedere, în absenţa voinţei contrare a părţilor, uzanţa existentă la momentul încheierii contractului; b) Conflictul între o uzanţă convenţională şi o uzanţă normativă, se soluţionează prin aplicarea uzanţei convenţionale; c) Conflictul între o uzanţă convenţională şi o lege supletivă, se rezolvă prin aplicarea uzanţei convenţionale; d) Conflictul între o uzanţă convenţională şi o lege imperativă, se soluţionează prin aplicarea legii imperative; e) Conflictul între o uzanţă normativă şi o lege imperativă, se rezolvă ţinând seama de forţa juridică a legii pe care o completează uzanţa şi de caracterul special sau general al regulilor care intră în conflict; f) Conflictul între o uzanţă convenţională şi o lege uniformă, se soluţionează prin aplicarea uzanţei convenţionale; g) Conflictul între o uzanţă (convenţională sau normativă) şi convenţia expresă a părţilor ori norme de ordine publică. În prima ipoteză, se ia în considerare convenţia expresă a părţilor; în cea de a doua ipoteză, se vor aplica normele de ordine publică.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 17/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
comercială avută în vedere. Conform art. VII par. 1 din Convenţia europeană de arbitraj comercial
internaţional, încheiată la Geneva, în anul 1961, părţile sunt libere să determine legea pe care arbitrii
trebuie să o aplice fondului litigiului. În lipsa indicării de către părţi a legii aplicabile, arbitrii vor
aplica legea desemnată de norma conflictuală pe care ei o vor considera potrivită în cauză. În
amândouă cazurile, arbitrii vor ţine seama de stipulaţiile contractului şi de uzanţele comerciale.
3. Jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
În dreptul continental european, jurisprudenţa nu este, în general, izvor de drept. Totuşi, hotǎrârile
Curţii de Justiţie a U.E. trebuie cunoscute, întrucât curtea a precizat, în practica ei, semnificaţia unor
noţiuni din dreptul intern, caracteristicile acestora şi, unde a fost cazul, curtea a completat lacunele
prevederilor legale europene.
Din motive de coerenţǎ, Curtea de Justiţie a U.E. se inspirǎ din soluţiile ei precedente pentru a
rezolva litigiile noi, iar instanţele de judecatǎ din statele membre sunt obligate sǎ ţinǎ seama de
hotǎrârile pronunţate în cadrul acţiunii preliminare.
Ierarhia izvoarelor dreptului european
Legislaţia primarǎ, formatǎ din tratatele constitutive, tratatele de modificare a tratatelor constitutive
şi tratatele de aderare a noi state la Uniunea Europeanǎ, are prioritate în raport cu legislaţia
secundarǎ.
Tratatele constitutive şi tratatele de modificare ale acestora au prioritate faţǎ de tratatele de aderare a
noi state la U.E.
Principiile de drept au prioritate în raport cu tratatele încheiate de Uniunea Europeanǎ, precum şi în
raport cu legislaţia secundarǎ.
În ceea ce priveşte legislaţia secundarǎ, orice act care are fundamentul în alte reglementǎri legale
este subordonat acestora. De exemplu, o decizie trebuie sǎ fie conformǎ regulamentului pe
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 18/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
dispoziţiile cǎruia se fundamenteazǎ, chiar dacǎ atât regulamentul, cât şi decizia au fost adoptate de
aceeaşi instituţie a Uniunii.
Unitatea de curs 3: Aplicabilitatea directǎ şi efectul direct (în cadrul ordinii
juridice a statelor membre) a prevederilor legale europene
Aplicabilitatea directă sau efectul direct semnificǎ faptul cǎ anumite dispoziţii legale europene pot
sǎ fie invocate de cǎtre particulari (persoane fizice sau juridice) în faţa autorităţilor din statele
membre, inclusiv în faţa instanţelor de judecatǎ ale statelor membre. În principiu, au efect direct
prevederile legale europene care sunt clare, precise, necondiţionate şi nu necesitǎ mǎsuri de
executare. Sub aspectul menţionat, directivele ar avea, în general, aplicabilitate imediatǎ (ele se
aplică fără a fi discutate în parlamentele statelor membre), fǎrǎ sǎ aibǎ însǎ efect direct.
Corespunzǎtor jurisprudenţei Curţii de Justiţie, urmǎtoarele dispoziţii din TFUE au efect direct (sau
aplicabilitate directǎ):
• Prevederile art 18 prin care se interzice orice discriminare exercitatǎ pe motiv de cetǎţenie
sau naţionalitate;
• Prevederile art. 28 şi 30 prin care se interzic, între statele membre, taxele vamale la import şi
la export, precum şi taxele cu efect echivalent acestora;
• Prevederile art. 34 şi 35 prin care se interzic, între statele membre, restricţiile cantitative la
import şi la export, precum şi orice mǎsurǎ cu efect echivalent acestora;
• Prevederile art. 45 privind libera circulaţie a lucrǎtorilor salariaţi în U.E.;
• Prevederile art. 49 privind dreptul de stabilire în mod liber în statele membre a lucrǎtorilor
independenţi şi a întreprinderilor;
• Prevederile art. 56 şi 57 privind libera prestaţie a serviciilor în cadrul Uniunii;
• Prevederile art. 63 privind interzicerea restricţiilor referitoare la circulaţia capitalurilor şi
a plǎţilor între statele membre;
• Ansamblul prevederilor art. 101 privind întelegerile anticoncurenţiale între întreprinderi;
• Prevederile art. 102 privind interzicerea abuzului de poziţie dominantǎ;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 19/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Prevederile art. 110 referitoare la impozitele interne care se aplicǎ în statele membre
produselor importate şi produselor indigene similare sau numai produselor importate.
De asemenea, au efect direct prevederile din regulamente şi dispoziţiile din deciziile adresate
particularilor.
Nu au, în principiu, efect direct dispoziţiile din directive şi cele din deciziile adresate statelor
membre. Am arǎtat însǎ cǎ particularii se pot prevala, în unele situaţii, de prevederile unei directive
în faţa organelor de jurisdicţie ale statelor membre. De asemenea, deciziile adresate unuia sau mai
multor state membre fiind obligatorii, particularii din statul ori statele membre respective pot invoca
în faţa organelor de jurisdicţie prevederile deciziei prin care statul destinatar este obligat sǎ adopte
un comportament determinat. Avizele şi recomandǎrile nu au efect direct.
În ceea ce priveşte efectul direct se face distincţie între:
• efectul direct vertical (limitat);
• efectul direct orizontal (complet).
Prevederile legale europene care au efect direct vertical pot sǎ fie invocate de particulari
numai în raporturile acestora cu autoritǎţile publice din statele membre. Dispoziţiile legale
europene care au efect direct complet pot sǎ fie invocate de particulari, fie în raporturile cu
autoritǎţile din statele membre, fie în raporturile cu alţi particulari.
În contextul acestei analize se poate pune problema evidenţierii, în cadrul seminarului, a
prevederilor din TFUE şi, respectiv, a dispoziţiilor din legislaţia secundarǎ a Uniunii Europene
care au efect direct orizontal.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 20/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
MODULUL II: Carta drepturilor fundamentale a Uniuni i Europene. Principiile dreptului Uniunii Europene. Acţiunea preliminară.
Scopul şi obiectivele
Prin parcurgerea acestui modul vor fi înţelese semnificaţiile juridice ale Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, modul în care reglementările cuprinse în cadrul acesteia se
corelează cu dispoziţiile CEDO, regulile de largă aplicabilitate care structurează materia dreptului
european, componentele principiilor dreptului european ce pot să fie invocate de către particulari în
faţa instanţelor de judecată europene şi naţionale, precum şi modul în care se realizează, în cadrul
acţiunii preliminare, colaborarea între instanţele de judecată ale statelor membre şi Curtea de Justiţie
a Uniunii Europene, în scopul aplicării uniforme a dreptului european în Uniunea Europeană.
Angajamentul, implicarea studenţilor
Participarea activă şi directă a studenţilor la dezvoltarea tematicilor aferente acestui modul se poate
realiza prin:
parcurgerea referinţelor bibliografice indicate;
realizarea proiectelor de studiu şi/sau cercetare solicitate de către titularul de curs;
soluţionarea studiilor de caz, menţionate distinct de către titularul de curs, anterior.
Referinţe bibliografice modul
FABIAN Gyula; Drept instituţional comunitar, ediţia a II-a, Editura Sfera Juridică, 2006,Cluj-Napoca;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
DELEANU Sergiu, FABIAN Gyula , COSTAŞ Cosmin, IONI ŢĂ Bogdan, Curtea de Justiţie
Europeană. Hotărâri comentate, EdituraWolters Kluwer, Bucuresti, 2007;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
***; Memento pratique Francis Lefebrve Union Européenne 2010-2011; Editions Francis Lefebrve;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
BURGORGUE-LARSEN Laurence, LEVADE Anne, PICOD Fabrice, Traité établissant une
Constitution pour Europe. La Charte des droits fondamentaux de l’Union, Bruylant, 2005.
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 21/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Unitatea de curs 1: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Carta drepturilor fundamentale a fost adoptatǎ în anul 2000 de Parlamentul European, de Consiliu şi
de Comisie. Ea a fost inclusǎ în cadrul Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa, dar acest
tratat nu a intrat în vigoare. În anul 2007, textul Cartei a fost adaptat, iar o datǎ cu Tratatul de la
Lisabona a fost precizatǎ semnificaţia juridicǎ a acestei carte. Astfel, conform art. 6 alin. 1 din
Tratatul privind Uniunea Europeanǎ, Uniunea recunoaşte drepturile, libertǎţile şi principiile
prevǎzute în Carta drepturilor fundamentale a U.E., care are aceeaşi valoare juridicǎ cu cea a
tratatelor. Dispoziţiile cuprinse în Cartǎ nu extind în niciun fel competenţele Uniunii astfel cum sunt
definite în tratate. În cadrul alineatului 2 al art. 6 se prevede cǎ Uniunea aderǎ la Convenţia
europeanǎ pentru apǎrarea drepturilor omului şi a libertǎţilor fundamentale (CEDO).
CEDO a fost elaboratǎ sub egida Consiliului Europei, fiind încheiatǎ în anul 1950, la Roma.
România a ratificat aceastǎ convenţie în anul 1994. Aderarea Uniunii la CEDO nu aduce atingere
nici competenţelor Uniunii, nici atributelor institutiilor acesteia (protocolul nr. 8, anexat
Tratatului de la Lisabona ). Tinând seama de aceste elemente reiese cǎ drepturile şi libertǎţile
fundamentale sunt luate în considerare la nivelul Uniunii avându-se în vedere douǎ instrumente
cu semnificaţie juridicǎ deosebitǎ: Carta drepturilor fundamentale a U.E. şi, respectiv, CEDO.
Carta conţine dispoziţii mai largi decât cele ale CEDO. Unele prevederi ale Cartei sunt însǎ
similare dispoziţiilor CEDO. Conform art. 52 alin. 3 din Cartǎ, în masura în care Carta conţine
drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin CEDO, întelesul şi întinderea lor sunt aceleaşi
ca şi cele prevazute de conventia menţionatǎ.
Aderarea Uniunii Europene la CEDO va determina cel puţin urmǎtoarele consecinţe:
• Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg va trebui luatǎ în
considerare la nivelul U.E.;
• Curtea de Justiţie a U.E. de la Luxemburg va trebui sǎ ţinǎ seama, în practica ei, de
jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 22/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În preambulul Cartei se evidenţiazǎ cǎ popoarele Europei sunt hotǎrâte sǎ împǎrtǎşeascǎ un viitor
“întemeiat pe valori comune.”
Uniunea Europeanǎ situeazǎ persoana în centrul actiunii sale, instituind cetǎţenia Uniunii şi creând
un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. Aceastǎ funcţie a Uniunii este similarǎ funcţiei ce este
îndeplinitǎ în mod tradiţional de orice stat. Prin urmare, activitatea Uniunii nu este limitatǎ la
aspectele de ordin economic.
Pe de altǎ parte, în cuprinsul preambului se face referire la “popoarele Europei”, recunoscându-se,
aşadar, diversitatea existentǎ în Uniunea Europeanǎ.
Pǎstrarea şi dezvoltarea valorilor comune ale popoarelor Europei se realizeazǎ respectând
drepturile minoritǎţilor, dar şi identitatea naţionalǎ a statelor membre şi competenţa acestora de a
decide modul de organizare a autoritǎţilor lor publice la nivel naţional, regional şi local.
Corespunzǎtor preambului Cartei, libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, mǎrfurilor şi
capitalurilor, precum şi libertatea de stabilire constituie libertǎţi fundamentale în cadrul Uniunii.
Prin adoptarea Cartei se asigurǎ consolidarea protecţiei drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii
Europene, acestea devenind “mai vizibile” pentru resortisanţii Uniunii. Prevederile Cartei se
adreseazǎ în primul rând instituţiilor Uniunii. Ele intereseazǎ însǎ şi statele membre, în cazul în
care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii (art. 51 alin.1 Cartǎ). În raport cu art. 51 alin. 1, se
poate susţine că prevederile Cartei se adresează inclusiv persoanelor fizice şi juridice din statele
membre.
Carta conţine dispoziţii consacrate drepturilor, libertǎţilor şi principiilor care se aplică în Uniunea
Europeanǎ.
În general, se poate pune semnul echivalenţei între drepturi şi libertǎţi. Prin acestea se garanteazǎ
aceeaşi protecţie; ele sunt prerogative ce stau la îndemâna titularului. În consecinţǎ, prevederile
Cartei pot sǎ fie invocate, în principiu, atunci când este vorba de drepturi sau de libertǎţi, în faţa
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 23/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
instanţelor naţionale, dacă sunt întrunite exigenţele generale privind efectul direct. În acest sens pot
sǎ fie aduse în atenţie inclusiv prevederile art. 52 alin. 7 din Cartǎ.
Totuşi, se poate observa cǎ libertǎţile conferǎ un spaţiu de mişcare mai larg titularului.
În ceea ce priveşte principiile reglementate în cadrul Cartei, acestea sunt puse în aplicare prin
acte legislative şi de punere în aplicare adoptate de instituţiile Uniunii, precum şi prin acte ale
statelor membre, în situaţiile în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.
Principiile din cuprinsul Cartei permit interpretarea şi controlul legalitǎţii unor asemenea acte (art.
52 alin. 5 din Cartǎ). În cuprinsul Cartei nu există însă o separare netă între drepturi şi libertăţi şi,
respectiv, principii.
Dispoziţiile Cartei se interpreteazǎ ţinând seama de tradiţia constituţionalǎ a statelor membre, de
obligaţiile internaţionale comune statelor membre, de prevederilor CEDO şi ale Cartelor sociale
adoptate de Uniune şi de Consiliul Europei, precum şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Reţinem, totodatǎ, cǎ interpretarea
prevederilor Cartei trebuie sǎ se realizeze în mod evolutiv, “în spiritul evoluţiei societǎţii, a
progresului social şi a dezvoltǎrii ştiinţifice şi tehnologice”.
Prevederile Cartei în materia drepturilor fundamentale sunt susceptibile de unele limitǎri, dacǎ
asemenea limitǎri sunt necesare şi ele sunt bazate pe obiective de interes general recunoscute de
Uniune sau ele rǎspund necesitǎţii protejǎrii drepturilor şi libertǎţilor celorlalţi. Potrivit art. 52 alin.
1 din Cartǎ: ”Orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertǎţilor recunoscute prin Cartǎ
trebuie sǎ fie prevazutǎ de lege şi sǎ respecte substanţa acestor drepturi şi libertǎţi. Prin
respectarea principiului proporţionalitǎţii, pot fi impuse restrângeri numai în cazul în care acestea
sunt necesare şi numai dacǎ rǎspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de
Uniune sau necesitǎţii protejǎrii drepturilor şi libertǎţilor celorlalţi”. Conform alineatului 2 al art.
52, drepturile recunoscute prin Cartǎ care fac obiectul unor dispoziţii prevǎzute de tratate se
exercitǎ în condiţiile şi cu respectarea limitelor stabilite de acestea. De exemplu, textul arǎtat ar
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 24/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
putea fi luat în considerare în domeniul liberei circulaţii a mǎrfurilor, persoanelor, serviciilor şi
capitalurilor.
Dupǎ cum am menţionat, unele prevederi ale Cartei sunt similare celor ale CEDO:
• Dispoziţiile art. 1 din Cartǎ consacrate demnitǎţii umane;
• Dispoziţiile art 4 din Cartǎ prin care se interzice tortura şi pedeapsele sau tratamentele
inumane ori degradante;
• Dispoziţiile art. 5 alin. 1 şi 2 din Cartǎ referitoare la interzicerea sclaviei şi a muncii forţate
sau obligatorii;
• Dispoziţiile art. 6 din Cartǎ referitoare la dreptul la libertate şi la siguranţǎ;
• Dispoziţiile art. 7 din Cartǎ referitoare la respectarea vieţii private şi de familie;
• Dispoziţiile art. 9 din Cartǎ referitoare la dreptul la cǎsǎtorie şi dreptul de a întemeia o
familie;
• Dispoziţiile art.10 din Cartǎ referitoare la libertatea de gândire, de conştiinţǎ şi de religie;
• Dispoziţiile art. 12 alin. 1 din Cartǎ referitoare la libertatea de întrunire şi de asociere;
• Dispoziţiile art.19 alin. 1 din Cartǎ prin care sunt interzise expulzǎrile colective.
Unele drepturi fundamentale nu sunt susceptibile de nici o limitare (de exemplu, demnitatea umanǎ,
interzicerea sclaviei).
În alte situaţii, limit ǎrile care pot interveni se înteleg în raport cu prevederile CEDO (de exemplu,
art. 5 alin. 2 din Cartǎ interzice munca forţatǎ sau obligatorie, iar, potrivit CEDO, nu constituie
muncǎ forţatǎ sau obligatorie munca solicitatǎ persoanelor aflate în detenţie, munca cerutǎ în timpul
serviciului militar, munca solicitatǎ în caz de crizǎ sau de calamitǎţi naturale, munca ceruta în
cadrul obligaţiilor civice obişnuite; art. 12 alin. 1 din Cartǎ prevede dreptul oricǎrei persoane la
libertatea de întrunire şi de asociere, iar corespunzǎtor CEDO, se pot adopta mǎsurile necesare care
sunt prevǎzute prin lege şi care, într-o societate democraticǎ, se justificǎ prin motive de securitate
naţionalǎ, de siguranţǎ publicǎ, prin apǎrarea ordinii şi prin prevenirea infracţiunilor, prin protejarea
sǎnǎtǎţii sau moralei, prin protejarea drepturilor şi libertǎţilor celorlalţi).
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 25/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Pe de altǎ parte, am reţinut deja cǎ unele limite aduse drepturilor recunoscute prin Cartǎ sunt
stipulate în cadrul dreptului Uniunii (de exemplu, limitele reglementate în cuprinsul Tratatului
privind funcţionarea Uniunii Europene).
Carta se referǎ şi la drepturi fundamentale noi, prevederile ei fiind, aşadar, mai largi decât cele ale
CEDO (de exemplu, în cadrul art. 3 alin. 2 lit. d din Cartǎ se interzice clonarea fiinţelor umane în
scopul reproducerii, iar art. 8 vizeaza protecţia datelor cu caracter personal).
În aceste situaţii, precum şi în contextul altor reglementǎri, prin legislaţiile naţionale pot sǎ fie
aduse precizǎri suplimentare (de exemplu, art. 3 alin. 2, lit. d din Cartǎ interzice clonarea fiinţelor
umane în scopul reproducerii, privitor la alte forme de clonare statele membre putând însǎ adopta
prevederi specifice; art. 9 din Cartǎ reglementeazǎ dreptul la cǎsǎtorie şi dreptul de a întemeia o
familie, fǎrǎ sǎ interzicǎ sau sǎ impunǎ acceptarea cǎsǎtoriei între persoane de acelaşi sex).
Mai multe prevederi din Carta drepturilor fundamentale a UE pot să prezinte relevanţă inclusiv în
domeniul economic.
De exemplu, art. 12 din Cartă reglementează libertate de întrunire şi de asociere. Potrivit acestui
articol, “orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire paşnică şi la libertatea de asociere la
toate nivelurile şi, în special, în domeniul politic, sindical şi civic, ceea ce implică dreptul orcărei
persoane de a înfiinţa, împreună cu alte persoane sindicate şi de a se afilia la acestea pentru apǎrarea
intereselor sale. Art. 12 se aplică tuturor formelor de asociere. Acestea nu pot sǎ fie supuse vreunei
sancţiuni profesionale. Art. 12 protejează inclusiv opiniile persoanelor şi libertatea de a le exprima.
Dispoziţiile sale se aplică reuniunilor publice sau private. Autorităţile publice trebuie să ia măsuri
pentru protejarea întrunirilor (de exemplu, în cazul unei contra-manifestaţii), dar aceasta reprezintă
o obligaţie de mijloace;
Conform art. 15 privind libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă: “Orice persoană are
dreptul la muncă şi dreptul de a exercita o ocupaţie aleasă sau acceptată în mod liber. Orice cetăţean
al Uniunii are libertatea de a-şi căuta un loc de muncă, de a lucra, de a se stabili sau de a presta
servicii în orice stat membru. Resortisanţii ţǎrilor terţe care sunt autorizaţi sǎ lucreze pe teritoriul
statelor membre au dreptul la condiţii de muncǎ echivalente acelora de care beneficiazǎ cetǎţenii
Uniunii”. Dispoziţiile art. 15 se aplică lucrătorilor salariaţi sau independenţi. Acest text se corelează
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 26/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
cu prevederile din TFUE consacrate tratamentului egal al lucrătorilor salariaţi, tratamentului egal în
domeniul dreptului de stabilire şi a liberei prestări a serviciilor.
Potrivit principiului tratamentului egal sunt interzise atât discriminările ostensibile, fondate pe
criteriul cetăţeniei, cât şi discriminările disimulate, care, prin aplicarea altor criterii (de exemplu, cel
al reşedinţei), ajung să-i dezavantajeze pe cetăţenii străini, în raport cu naţionalii statului gazdă.
Dintr-o perspectivă mai largă se poate afirma că, în general, sunt interzise orice măsuri naţionale ale
statelor membre susceptibile să stânjenească sau sǎ facă mai puţin atrăgătoare exercitarea libertăţilor
fundamentale garantate prin tratatele europene;
Art. 16 se referă la libertatea de a desfăşura o activitate comercială. Corespunzǎtor acestui articol,
“libertatea de a desfăşura o activitate comercială este recunoscută în conformitate cu dreptul Uniunii
şi cu legislaţiile şi practicile naţionale”. Libertatea menţionată reprezintă baza modelului economiei
de piaţă. Ea implică dreptul de stabilire, libera circulaţie a lucrătorilor salariaţi, libera circulaţie a
capitalurilor. Libertatea de a desfăşura o activitate comercială este în legătură cu dreptul de
proprietate, cu libertatea contractuală şi cu libera concurenţă;
Art. 20 consacrǎ egalitatea în faţa legii. Potrivit acestuia, “toate persoanele sunt egale în faţa legii”.
Art. 20 interzice aplicarea unui regim juridic diferit pentru situaţii similare sau aplicarea aceluiaşi
regim jurdic pentru situaţii diferite. Principiul egalităţii în faţa legii nu are caracter absolut, fiind
posibile, aşadar, diferenţe de tratament juridic, întemeiate pe criterii obiective şi care nu depăşesc
ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit (principiul proporţionalităţii);
Art. 21 priveşte nediscriminarea. Potrivit acestui articol: “Se interzice discriminarea de orice fel,
bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice,
limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenenţa la o minoritate
naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. În domeniul de aplicare a
tratatelor şi fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale ale acestora, se interzice orice discriminare
pe motiv de cetăţenie”. Corespunzător art. 21 sunt interzise discriminările de orice fel, enumerarea
criteriilor din cuprinsul textului arǎtat neavând caracter limitativ. Pe de altă parte, nu s-ar putea
afirma că orice fel de diferenţiere constituie o discriminare. Astfel, nu constituie discriminare
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 27/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
diferenţierile bazate pe criterii rezonabile, obiective şi care au un scop legitim. Art. 21 permite
aplicarea unor măsuri mai avantajoase persoanelor defavorizate;
Art. 23 consacră egalitatea între femei şi bărbaţi. Potrivit acestui articol: “Egalitatea între femei şi
bărbaţi trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte încadrarea în muncă, munca
şi remunerarea. Principiul egalităţii nu exclude menţinerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă
avantaje specifice în favoarea sexului subreprezentat”. Principiul egalităţii între femei şi bărbaţi este
în legătură cu principiul nediscriminării. Totuşi, el a fost afirmat în mod specific în cadrul art. 23
datorită problemelor încă existente în domeniu. În cuprinsul art 23 se evidenţiază materiile în care
apar, mai ales, discriminările. Conform art. 23 pot să fie prevăzute avantaje specifice în favoarea
sexului subreprezentat, dar adoptarea în concret a unor asemenea avantaje depinde de statele
membre. Deocamdată, în domeniul politic s-a ţinut seama de această concepţie. Eventuala adoptare
a unor avantaje specifice nu înseamnă însă acordarea unei priorităţi absolute şi necondiţionate
femeilor;
Art. 28 priveşte dreptul de negociere şi de acţiune colectivă. Potrivit acestui articol, “lucrătorii şi
angajatorii sau organizaţiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislaţiile şi
practicile naţionale, de a negocia şi de a încheia convenţii colective la nivelurile corespunzătoare şi
de a recurge, în caz de conflicte de interese, la acţiuni colective pentru apărarea intereselor lor,
inclusiv la grevă”. Dreptul de negociere vizează, de regulă, sindicatele şi patronatele. Art. 28 se
referă, în principiu, la apărarea intereselor economice ale părţilor. Totuşi, în contextul acestui text
pot să fie luate în considerare şi interese de ordin juridic;
Art. 30 priveşte protecţia în cazul concedierii nejustificate. Potrivit art. 30, “orice lucrător are
dreptul la protecţie împotriva orcărei concedieri nejustificate, în conformitate cu dreptul Uniunii şi
cu legislaţiile şi practicile naţionale”. Dreptul la protecţie include controlul motivelor concedierii,
acordarea de daune-interese în cazul unei concedieri nejustificate, precum şi dreptul la un recurs
efectiv în faţa unui tribunal imparţial. Protecţia asigurată prin art. 30 intervine în situaţia în care
concedierea este imputabilă angajatorului. Concedierile nejustificate pot fi în legǎturǎ cu aspecte de
drept substanţial, dar şi cu chestiuni de procedură;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 28/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Art. 31 priveşte condiţiile de muncă echitabile şi corecte. Conform acestui articol: „Orice lucrător
are dreptul la condiţii de muncă care să respecte sănătatea, securitatea şi demnitatea sa. Orice
lucrător are dreptul la o limitare a duratei maxime de muncă şi la perioade de odihnă zilnică şi
săptămânală, precum şi la o perioadă anuală de concediu plătit”. Art. 31 interzice crearea unui
mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor la locul de muncă, precum şi hărţuirea sexuală la locul
de muncă. Textul se aplică atât lucrătorilor salariaţi, cât şi celor independenţi;
Art. 36 se referă la accesul la serviciile de interes economic general. Potrivit art. 36, „Uniunea
recunoaşte şi respectă accesul la serviciile de interes economic general, astfel cum se prevede în
legislaţiile şi practicile naţionale, în conformitate cu tratatele, în scopul promovării coeziunii sociale
şi teritoriale a Uniunii”. Noţiunea de „serviciu” de interes economic general este înţeleasă în sens
larg, fiind vorba de activităţi ce privesc circulaţia mărfurilor, care sunt în legătură cu persoanele sau
care se referă la servicii propriu-zise. La nivelul Uniunii sau la nivelul statelor membre se stabilesc
activităţile economice ce corespund interesului general şi care presupun îndeplinirea unor obligaţii
specifice.
Pe temeiul jurisprudenţei Curţii de Justiţie, pot să fie aduse în atenţie următoarele caracteristici ale
întreprinderilor cărora li s-a încredinţat gestiunea unor servicii de interes economic general:
• Acestea sunt întreprinderi publice sau private4, cărora autorităţile publice le-au conferit
îndeplinirea unor sarcini care sunt necesare pentru satisfacerea interesului general5. Simplul
control exercitat asupra unei întreprinderi de către autorităţile publice nu permite însă
includerea ei în categoria analizată6;
• Prestarea serviciilor trebuie să fie asigurată de întreprinderile respective în mod continuu, în
limitele întregului teritoriu concedat, către toţi consumatorii sau utilizatorii finali, cores-
punzător comenzilor transmise în orice moment de aceştia, pe baza unor tarife şi condiţii
care nu pot să difere de la un client la altul decât în funcţie de criterii obiective7;
4 C.J.C.E., cauza nr. 127/73, SV SABAM et NV Fonior. 5 C.J.C.E., cauza nr. 7/82, GVL, privitor la o întreprindere căreia autorităţile publice nu îi încredinţaseră, în mod specific, gestiunea unor servicii de interes economic general; C.J.C.E., cauza nr. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reisebüro GmbH, referitor la o întreprindere de transport aerian care a fost însărcinată de către autorităţile publice să exploateze linii aeriene ce nu erau din punct de vedere comercial rentabile, dar a căror exploatare era necesară pentru motive de interes general. 6 C.J.C.E., cauza nr. 7/82, GVL. 7 C.J.C.E., cauza nr. C-393/92, Gemeente Almelo e.a.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 29/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Derogările de la regulile de concurenţă trebuie să fie acordate de autorităţile publice în
condiţii transparente, care să permită verificarea naturii exacte a necesităţilor în cauză,
precum şi a tarifelor practicate8;
De exemplu, Curtea de Justiţie a hotărât că sunt asemenea întreprinderi cele din domeniul
telecomunicaţiilor9, a furnizării energiei electrice10, transportului aerian11, serviciilor poştale12 şi
întreprinderilor care exercită activităţi portuare13.
Art. 38 vizează protecţia consumatorilor, prevăzând că „politicile Uniunii asigură un nivel ridicat
de protecţie a consumatorilor”. Art. 38 impune, aşadar, să se ţină seama de obiectivul protecţiei
consumatorilor în cadrul tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii. În dreptul român al consumului,
consumatorul este persoana fizică sau grupul de persoane fizice constituite în asociaţii care
acţionează în scopuri din afara activităţii comerciale, industriale sau de producţie, artizanale sau
liberale (Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului). În cadrul unora dintre prevederile
europene care sunt analizate la dreptul european al consumului, noţiunea de consumator primeşte o
accepţiune relativ omogenă. Noţiunea de consumator desemnează orice persoană fizică care
dobândeşte bunuri sau este beneficiara unor servicii în scopul satisfacerii unor nevoi personale ori
familiale14. În cuprinsul altor dispoziţii legale europene este definită noţiunea de „consumator
final”. Consumatorul final s-ar situa în zona ultimă a procesului economic (în acest sens sunt, de
pildă, prevederile Regulamentului nr. 178/2002 referitor la principiile şi exigenţele generale ale
legislaţiei în domeniul alimentar). Potrivit altor dispoziţii legale europene din dreptul european al
consumaţiei, consumatorul nu trebuie să fie, în toate ipotezele, o persoană fizică, nici nu se cere ca
aceasta să nu acţioneze în scop profesional (Directiva nr. 90/314). Accepţiunea relativ omogenă a
noţiunii de consumator folosită în dreptul european al consumaţiei poate să fie avută în vedere,
totuşi, şi în contextul regulilor aplicabile pieţei interne a U.E.15
8 C.J.C.E., cauza nr. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reisebüro GmbH. 9 C.J.C.E., cauza nr. 41/83, République italienne contre Commission. 10 C.J.C.E., cauza nr. C-393/92, Gemeente Almelo e.a. 11 C.J.C.E., cauza nr. 66/86, Ahmed Saeed Flugreisen et Silver Line Reisebüro GmbH. 12 C.J.C.E., cauza nr. C-320/91, P. Corbeau. 13 C.J.C.E., cauza nr. 10/71, M. Muller, veuve J.P. Hein et autres. 14 În sensul că noţiunea de consumator trebuie interpretată, în contextul aplicării prevederilor legale europene consacrate interzicerii clauzelor abuzive, conform Directivei nr. 93/13, ca vizând exclusiv persoanele fizice, C.J.C.E., cauza nr. 541-542/99. 15 C.J.C.E., cauza nr. C-220/98, în special, par. 24-25 şi 27; C.J.C.E., cauza nr. 126/91; C.J.C.E. cauza nr. C-470/93.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 30/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Consumatorul la care se raportează prevederile legale europene prin care se urmăreşte informarea
adecvată a acestuia este un consumator mediu, obişnuit informat, în mod rezonabil atent şi avizat.
Semnificaţia relativ omogenă a noţiunii de consumator poate să dobândească în practică valenţe
diferite. Acestea pot să depindă de factori economici, sociali, culturali sau lingvistici. Nu se poate
apoi neglija nici faptul că orice stat din Uniunea Europeană poate să determine nivelul de protecţie a
consumatorilor pe care doreşte să-l asigure.
Noţiunea de „consumator mediu” poate să fie avută în vedere şi în cadrul dreptului european al
concurenţei. În dreptul european al concurenţei aplicarea noţiunii de „consumator” pentru
persoanele juridice este însă pe deplin acceptabilă (în acest sens este Comunicarea Comisiei din
anul 2004 privind aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. 3 din TFUE).
Prin urmare, aplicarea art. 38 din Cartă se realizează ţinând seama de obiectul reglementărilor legale
europene luate în considerare şi de protecţia care se intenţionează să fie asigurată prin acestea.
Art. 47 priveşte dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil. Potrivit acestui articol:
„Orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi, garantate de dreptul Uniunii sunt încălcate are dreptul
la o cale de atac eficientă în faţa unei instanţe judecătoreşti, în conformitate cu condiţiile stabilite de
acest articol. Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public şi într-un termen rezonabil în
faţa unei instanţe judecătoreşti independente şi imparţiale, constituite în prealabil prin lege. Orice
persoană are dreptul de a fi consiliată, apărată şi reprezentată. Asistenţa juridicǎ gratuitǎ se acordǎ
celor care nu dispun de resurse suficiente, în mǎsura în care aceasta este necesarǎ pentru a-i asigura
accesul efectiv la justiţie”. Art. 47 se aplică pentru orice drepturi şi libertăţi garantate de dreptul
Uniunii, nu doar pentru cele la care se referă Carta.
Existenţa unei căi de atac în faţa unei instanţe de judecată este esenţială pentru a se asigura
particularilor protecţia efectivă a drepturilor care le sunt recunoscute. Statele membre determină
însă organele de jurisdicţie competente şi regulile de procedură aplicabile. Conform art. 47, instanţa
judecătorească trebuie să fie stabilită prin lege şi să fie competentă să soluţioneze litigiul printr-o
hotărâre care are vocaţia dobândirii puterii lucrului judecat (autoritate de lucru judecat). Instanţa de
judecată trebuie să fie independentă şi imparţială. Independenţa instanţei se analizează în funcţie de
criterii, precum modul de selecţionare a judecătorului; durata mandatului acestuia; existenţa unei
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 31/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
protecţii faţă de eventuale presiuni externe. Imparţialitatea instanţei se examinează în funcţie de
criterii, cum ar fi, comportamentul personal al judecătorului; existenţa unor garanţii suficiente
pentru a exclude orice îndoială legitimă privind această exigenţă.
Orice persoană are dreptul la un proces echitabil. O prevedere similară este cuprinsă şi în cadrul
CEDO. Dreptul la un proces echitabil implică:
• egalitate de şanse în confruntarea judiciară;
• stabilirea instanţei prin lege;
• egalitatea de arme (fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea rezonabilă de a-şi prezenta
cauza astfel încât să nu fie plasată în condiţii dezavantajoase în raport cu adversarul ei);
• dreptul la apărare şi la pregătirea efectivă a acesteia;
• contradictorialitatea (fiecare parte trebuie să aibă posibilitatea să prezinte elementele de fapt
şi de drept pe care se sprijină punctele sale de vedere, să cunoască şi să poată discuta
elementele de fapt şi de drept înfăţişate de adversar, să cunoască şi să poată discuta
documentele prezentate de adversar instanţei de judecată, precum şi să aibă posibilitatea de a
aduce în atenţie elementele de fapt şi de drept pe care le consideră relevante în legătură cu
anumite aspecte invocate de instanţă din oficiu; contradictorialitatea este specifică tuturor
etapelor procesului civil, mai puţin deliberării şi pronunţării hotărârii).
Procesul trebuie să se desfăşoare într-un termen rezonabil. Pentru înţelesul acestei expresii se ţine
seama de mai multe criterii, precum:
• conduita reclamantului şi a autorităţilor judiciare;
• complexitatea cauzei;
• regulile de procedură care sunt aplicabile;
• termenul în care hotărârile sunt puse în executare.
Art. 54 se referă la interzicerea abuzului de drept. El este formulat în termeni similari dispoziţiilor
consacrate abuzului de drept în cadrul CEDO. Conform art. 54, „nici una dintre dispoziţiile Cartei
nu trebuie să fie interpretată ca implicând vreun drept de a desfăşura orice activitate sau de a
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 32/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile şi libertăţile recunoscute prin Cartă
sau de a le impune restrângeri mai ample decât cele prevăzute prin Cartă”. Interzicerea abuzului de
drept presupune atât interzicerea actelor care sub aspect intrinsec sunt licite, dar care sunt exercitate
în scop ilicit, cu intenţia de a dăuna altor persoane, de a obţine un avantaj necuvenit, ori de a eluda o
obligaţie contractuală, cât şi interzicerea anumitor moduri de punere în executare a unor acte. Prin
textul art. 54, statele membre şi particularii sunt protejaţi faţă de state, grupuri sau persoane care ar
putea invoca drepturile fundamentale tocmai în ideea de a nu le respecta. Interzicerea abuzului de
drept poate să fie folosită şi ca regulă de interpretare, în scopul stabilirii necesităţii restrângerii unui
drept specific. Astfel, instanţele de judecată dispun de prerogative importante în etapa examinǎrii
fondului litigiilor.
Unitatea de curs 2 : Prioritatea dreptului european în raport cu dreptul
naţional al statelor membre
În cadrul tratatelor nu existǎ dispoziţii cu caracter general privind prioritatea dreptului Uniunii
Europene în raport cu dreptul naţional al statelor membre. Prioritatea dreptului european a fost
afirmatǎ însǎ în jurisprudenţa Curtii de Justiţie a Uniunii Europene. Astfel, Curtea de Justiţie a
reţinut în cuprinsul hotarârii pronunţatǎ în cauza Costa/ENEL cǎ prin tratatele europene „ a fost
instituitǎ o ordine juridicǎ proprie, integratǎ sistemului juridic al statelor membre[…] care se
impune organelor lor de jurisdicţie”. Curtea a mai precizat cǎ „ fiind izvorât dintr-o sursǎ
autonomǎ, dreptului nǎscut din tratat nu ar putea sǎ i se opunǎ, datǎ fiind natura sa specificǎ
originalǎ, un text intern, indiferent de natura acestuia, fǎrǎ a-si pierde caracterul comunitar şi fǎrǎ
a fi contestat chiar fundamentul juridic al Comunitǎţii.” 16
Ulterior, în cauza Simmenthal, Curtea a reţinut, printr-o formulǎ remarcabilǎ prin densitatea şi
implicaţiile ei, cǎ „ orice judecǎtor naţional, sesizat în cadrul competenţei sale, are obligaţia de a
aplica integral dreptul european şi de a proteja drepturile pe care acesta le atribuie particularilor,
prin neaplicarea oricǎrei eventuale dispoziţii contrare din legea naţionalǎ, indiferent dacǎ aceasta
este anterioarǎ sau ulterioarǎ normei europene.[…] Judecǎtorul naţional însǎrcinat sǎ aplice, în
16 C.J.C.E., cauza nr. 6/64.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 33/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
cadrul competenţei sale, dispoziţiile dreptului european are obligaţia de a asigura realizarea
efectului deplin al acestor norme, lasând, la nevoie, din proprie initiativǎ, neaplicatǎ orice
dispoziţie contrarǎ aparţinând legislaţiei naţionale, […] prin propria putere de decizie, fǎrǎ a
solicita sau a aştepta eliminarea prealabilǎ a acesteia pe cale legislativǎ sau prin orice alt
procedeu constituţional.” 17 Din aceasta hotǎrâre rezultǎ cǎ :
• Normele europene, indiferent de izvorul lor (tratate, regulamente, directive, decizii), care au
sau nu efect direct, se aplicǎ prioritar în raport cu dreptul naţional, indiferent care ar fi textul
naţional în cauzǎ;
• Normele europene se aplicǎ prioritar de la data intrǎrii lor în vigoare şi pe întreaga perioadǎ
a valabilitǎţii lor, chiar în eventualitatea existenţei unor prevederi incompatibile din dreptul
intern, adoptate anterior sau ulterior intrǎrii în vigoare a normelor europene;
• Instanţele de judecatǎ ale statelor membre sunt obligate sǎ nu aplice orice prevedere din
dreptul naţional care ar veni în conflict cu normele europene.
Cu toate cǎ instanţele de judecatǎ ale statelor membre au obligaţia sǎ nu aplice normele din dreptul
intern ce sunt contrare prevederilor legale europene, pe plan normativ statele membre sunt datoare
sǎ modifice sau sǎ abroge dispoziţiile din dreptul intern care contravin normelor europene.
Menţinerea unor asemenea dispoziţii în dreptul intern creeazǎ o stare de incertitudine pentru
particularii apartinând statelor membre cu privire la posibilitatea lor de a invoca reglementǎrile
legale europene. În acest context, reţinem, totodatǎ, cǎ simplele practici administrative (ce pot sǎ fie
modificate cu uşurinţǎ) nu denotǎ respectarea adecvatǎ, de cǎtre statele membre, a obligaţiilor
asumate prin tratate.
Prioritatea dreptului european a fost afirmatǎ de Curtea de Justiţie nu numai în situaţia unui conflict
între dispoziţii din tratate şi o lege, cum s-a întâmplat în cauza Costa/ENEL, ci şi în ipoteza unui
conflict între prevederile unui regulament şi dispoziţii constituţionale.18 De asemenea, prevederile
legale dintr-un stat membru nu ar putea sǎ împiedice aplicarea dispoziţiilor „necondiţionate şi
suficient de precise” ale unei directive19 sau aplicarea deciziilor adresate statelor membre.20
17 C.J.C.E., cauza nr. 106/1977. 18 C.J.C.E., cauza nr. 43/71, Politi. 19 C.J.C.E., cauza nr. 130/78, Salumificio di Corunda Spa.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 34/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În prezent, prioritatea dreptului european este afirmatǎ în declaraţia cu privire la supremaţie
(declaratia nr. 17) anexatǎ Tratatului de la Lisabona. Conform acestei declaraţii, conferinţa
interguvernamentalǎ organizatǎ cu prilejul încheierii Tratatului de la Lisabona aminteşte cǎ, potrivit
jurisprudenţei constante a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, tratatele şi legislaţia adoptatǎ de
Uniune pe baza tratatelor au prioritate în raport cu dreptul statelor membre, în condiţiile prevǎzute
de jurisprudenţa mentionatǎ anterior. Prin urmare, faptul cǎ în cuprinsul tratatelor nu este inclus
principiul supremaţiei dreptului european nu afecteazǎ existenţa acestui principiu şi jurisprudenţa
Curţii de Justiţie în materie. În dreptul român, potrivit art. 148 alin. 2 şi 3 din Constituţie, ca urmare
a aderǎrii, „ prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte
reglementǎri europene cu caracter obligatoriu, au prioritate faţǎ de dispoziţiile contrare din legile
interne.” Aceastǎ regulǎ „se aplicǎ în mod corespunzǎtor şi pentru aderarea la actele de revizuire
a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene”.
Problema care se pune, totuşi, în dreptul nostru este de a şti dacǎ prevederile legale europene au
numai o forţǎ juridicǎ superioarǎ legilor sau ele au şi o forţǎ juridicǎ superioarǎ Constituţiei
României. Din perspectiva Curţii de Justiţie a U.E., reglementǎrile legale europene au o forţǎ
juridicǎ superioarǎ inclusiv în raport cu constituţiile statelor membre.
În ţara noastrǎ Curtea Constituţionalǎ a reţinut însǎ prin decizia nr. 148/2003 cǎ statele membre au
înteles sǎ situeze acquis-ul comunitar (tratatele constitutive ale U.E. şi reglementǎrile derivate din
aceastea) pe o poziţie intermediarǎ între constituţie şi celelalte legi. Aşadar, din punctul de vedere al
Curtii Constituţionale, prevederile legale europene nu ar avea o forţǎ juridicǎ superioarǎ Constituţiei
României. Aceasta ar însemna cǎ ele ar putea face obiectul unui control de constituţionalitate,
pentru a se stabili dacǎ dispoziţiile legale europene sunt sau nu în concordanţǎ cu legea noastrǎ
fundamentalǎ.
Este adevarat cǎ, în absenţa unei dispoziţii derogatorii exprese în Constitutie, aşa cum existǎ pentru
tratatele în materia drepturilor omului, se poate susţine cǎ se aplicǎ art. 1 alin. 5 din Constituţie, prin
care se consacrǎ supremaţia acesteia. Referitor la problema analizatǎ se poate, totuşi, observa cǎ,
potrivit art. 20 din Constituţie, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertǎţile cetǎţenilor
se interpreteazǎ şi se aplicǎ în concordanţǎ cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este
20 C.J.C.E., cauza nr. 158/80, Rewe.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 35/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
parte. Dacǎ existǎ neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului la care România este parte şi legile interne, au prioritate reglementǎrile internaţionale, cu
excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
Aşadar, textul Constituţiei consacrǎ în materia drepturilor omului prioritatea reglementǎrilor mai
favorabile din tratatele internaţionale la care România este parte atât în raport cu legile, cât şi în
raport cu Constituţia. Ţinând seama de aceastǎ concepţie, se poate afirma cǎ dispoziţiile din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care au valoare juridicǎ egalǎ cu cea a tratatelor, pot
sǎ aibǎ prioritate în raport cu Constituţia. Din ansamblul prevederilor dreptului european nu se poate
însǎ lua în considerare, în mod izolat, Carta drepturilor fundamentale, întrucât reglementǎrile ei au
legaturǎ cu aspecte de bazǎ stabilite prin tratatele Uniunii, iar unele prevederi ale Cartei se
completeazǎ cu alte dispoziţii din dreptul european.
În orice caz, regulamentele şi deciziile Uniunii, nefiind incluse în categoria „legilor interne”, nu pot
sǎ fie supuse unui control de constituţionalitate. În ceea ce priveşte directivele, se poate accepta un
control de constituţionalitate formal, limitat la condiţiile în care, prin lege, directiva este transpusǎ
în dreptul intern, precum şi un control de constituţionalitate referitor la dispoziţiile legii prin care
directiva este transpusǎ în dreptul intern, dacǎ este depǎşit cadrul strict al directivei.21
Unitatea de curs 3: Principiul subsidiarităţii
Pânǎ la Tratatul de la Lisabona, în cadrul tratatelor europene nu existau dispoziţii cu caracter
general referitoare la domeniile în care este competentǎ Uniunea Europeanǎ. Având în vedere
dispoziţii specifice din tratatele europene, se putea afirma cǎ Uniunea este exclusiv competentǎ în
anumite domenii şi cǎ, în alte materii, ea dispune de o competenţǎ partajatǎ cu cea a statelor
membre.
21 În statele membre, prioritatea dreptului european a fost recunoscută pe baza dispoziţiilor din Constituţia acestora, ţinând seama de specificul ordinii juridice europene sau pe baza ambelor criterii menţionate. De exemplu, în Grecia, prioritatea dreptului european este admisă pe baza dispoziţiilor din Constituţie, chiar dacă este vorba de dispoziţii constituţionale; în Germania, Curtea Constituţională a hotărât să nu exercite un control privind conformitatea normelor europene cu dispoziţiile legii fundamentale, atât timp cât va aprecia că drepturile fundametale sunt protejate, în mod eficient, în cadrul Uniunii; în Franţa, prioritatea dreptului european este, în general, admisă pe baza dispoziţiilor din Constituţie, unele instanţe judecătoreşti ţinând seama, în plus, şi de specificul ordinii juridice europene.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 36/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În prezent, în cuprinsul Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene existǎ prevederi cu
caracter general referitoare la domeniile în care Uniunea are competenţa sǎ intervinǎ. Potrivit art. 3
din TFUE, competenţa Uniunii este exclusivǎ în domeniul uniunii vamale (taxele vamale în
raporturile cu ţǎrile terţe se stabilesc la nivelul Uniunii, nu în fiecare stat membru); referitor la
stabilirea normelor privind concurenţa ce sunt necesare pentru funcţionarea pieţei interne; în
domeniul politicii monetare pentru statele membre a cǎror monedǎ este Euro; în domeniul
conservǎrii resurselor biologice ale mǎrii în cadrul politicii comune privind pescuitul; în domeniul
politicii comerciale comune.
În domeniile în care Uniunea este exclusiv competentǎ, competenţa acesteia se substituie integral şi
definitiv competenţei statelor membre.
În cadrul art. 4 din TFUE sunt arǎtate domeniile în care competenţa Uniunii este partajatǎ cu cea a
statelor membre. Astfel, domeniile de competenţǎ partajatǎ sunt urmǎtoarele: piaţa internǎ; politica
socialǎ, pentru aspectele definite în tratat; coeziunea economicǎ, socialǎ şi teritorialǎ; agricultura şi
pescuitul, cu excepţia conservǎrii resurselor biologice ale mǎrii; mediul; protecţia consumatorului;
transporturile; reţelele transeuropene; energia. Enumerarea de la art. 4 nu are caracter limitativ.
Cu titlul general, se poate aprecia cǎ regula aplicabilǎ este aceea a competenţelor partajate a
Uniunii şi statelor membre. În unele domenii în care competenţele sunt partajate, rolul preponderent
revine Uniunii, datoritǎ obiectivelor luate în considerare şi aspectelor cu caracter transfrontalier (de
exemplu, în domeniul pieţei interne – libera circulaţie a mǎrfurilor, persoanelor, serviciilor şi
capitalurilor – rolul Uniunii este preeminent).
În alte domenii, cum este, de pildǎ, protecţia consumatorului, rolul principal revine statelor membre.
În domeniile în care competenţa Uniunii este partajatǎ cu cea a statelor membre, corelarea între cele
douǎ categorii de competenţe se realizeazǎ pe baza principiului subsidiaritǎţii. Conform art. 5 alin..
3 din Tratatul privind Uniunea Europeanǎ, în temeiul principiului subsidiaritǎţii, în domeniile care
nu sunt de competenţa sa exclusivǎ, Uniunea intervine numai dacǎ şi în mǎsura în care obiectivele
acţiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfǎcǎtor de statele membre nici la nivel central,
nici la nivel regional şi local, dar datoritǎ dimensiunilor şi efectelor acţiunii preconizate, pot fi
realizate mai bine la nivelul Uniunii.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 37/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Potrivit Protocolului referitor la principiul susidiaritǎţii şi la principiul proportionalitǎţii (protocolul
nr. 2), anexat Tratatului de la Lisabona, orice proiect de act legislativ trebuie sǎ cuprindǎ o fişǎ
detaliatǎ care sǎ permitǎ evaluarea conformitǎţii cu principiile subsidiaritǎţii şi proportionalitǎţii.
Motivele care conduc la concluzia cǎ un obiectiv al Uniunii poate fi realizat mai bine la nivelul
Uniunii se bazeazǎ pe indicatori calitativi şi, ori de câte ori este posibil, pe indicatori cantitativi.
În cadrul art. 6 din TFUE sunt arǎtate apoi domeniile în care Uniunea este competentǎ sǎ desfǎşoare
numai acţiuni de sprijinire, de coorodonare sau de completare a acţiunii statelor membre. Între
aceste domenii apar incluse protecţia sǎnǎtǎţii publice, industria, cultura, turismul, învǎţǎmântul. În
principiu, în domeniile menţionate la art. 6 din TFUE nu pot să fie adoptate mǎsuri de armonizare a
legislaţiilor statelor membre.
Unitatea de curs 4: Principiul egalităţii
Acest principiu vizeaza mai multe aspecte. La modul general, art. 2 din Tratatul privind Uniunea
Europeană precizează că Uniunea se întemeiază pe valorile respectǎrii demnitǎţii umane,
democraţiei, egalitǎţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparţin minoritǎţilor. Tot la art. 2 se subliniază că valorile la care se
face referire sunt comune statelor membre, într-o societate caracterizată prin pluralism,
nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între femei şi bǎrbaţi.
În ceea ce priveşte statele membre, art. 4 alin. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană stipulează
cǎ „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele […]”. Aceastǎ regulă trebuie
să fie înţeleasă însă în mod nuanţat. De pildă, se poate observa că, în Consiliu, măsurile europene se
adoptă, în principiu, cu majoritate calificată, iar numărul de voturi atribuite fiecărui stat membru
depinde de ponderea economica şi demografica a statelor în ansamblul Uniunii.
Principiul egalităţii are semnificaţii deosebite în ceea ce îi priveşte pe resortisanţii statelor membre.
Acest principiu exprimă un drept fundamental al persoanelor. El este în legătura cu ideea de justiţie
în Uniunea Europeană. Art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene se referă la
egalitatea în faţa legii. Corespunzător principiului egalităţii, se interzice aplicarea unui regim juridic
diferit pentru situaţii similare sau aplicarea aceluiaşi regim juridic pentru situaţii diferite. Principiul
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 38/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
menţionat nu are, totuşi, caracter absolut. În situaţia adoptării unor norme care se abat de la
principiul egalităţii, va fi necesar să se demonstreze că ele se întemeiază pe criterii obiective şi că au
fost luate cu respectarea principiului proporţionalităţii (măsurile respective nu depăşesc ceea ce este
necesar pentru atingerea obiectivului urmărit).
Fireşte, principiul egalităţii este luat în considerare în cadrul domeniului de aplicare a tratatelor. În
acest context amintim că dreptul european se aplică situaţiilor juridice care sunt susceptibile să aibă
sau au legǎtură cu mai multe state membre. Din cele arǎtate se deduce că dreptul european nu se
aplică situaţiilor pur interne; acestea rămân supuse dreptului intern al fiecărui stat membru.
Principiul egalităţii interesează, în primul rând, pe resortisanţii statelor membre. Totuşi, în unele
ipoteze, acest principiu se aplică inclusiv resortisanţilor ţărilor terţe (de exemplu, art. 15 alin. 3 din
Carta drepturilor fundamentale a U.E. prevede că resortisanţii ţărilor terţe care sunt autorizaţi să
lucreze pe teritoriul statelor membre au dreptul la condiţii de muncă echivalente acelora de care
beneficiază cetăţenii Uniunii).
Potrivit art. 24 din Directiva nr. 2004/38 privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul
statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, toţi cetăţenii Uniunii care
îşi au reşedinta pe teritoriul statului membru gazdă beneficiază de tratament egal cu cel al
resortisanţilor statului membru respectiv. Avantajele acestui drept se extind la membrii de familie
care nu sunt cetăţeni ai unui stat membru şi care au dreptul de şedere sau dreptul de şedere
permanentă în ţara gazdă.
Principiul egalităţii interzice discriminările pe criteriul cetăţeniei sau al naţionalităţii. Corespunzător
principiului egalităţii sunt interzise atât discriminările ostensibile, cât şi discriminările disimulate. În
cazul unei discriminri disimulate, aceeaşi regulă se aplică cetăţenilor străini şi naţionalilor ţării
gazdă, dar ea tinde să îi dezavantajeze pe cetǎţenii străini (aşa se întâmplă, de exemplu, dacă se
instituie cerinţa ca o anumită experienţă în profesie să fi fost dobândită în ţara gazdă; cerinţa de a
avea resedinţa în ţara gazdă sau de a cunoaşte limba ţării gazdă).
Cu caracter general, art. 18 din TFUE interzice orice discriminare exercitată pe motiv de cetăţenie
sau de naţionalitate.
În mod specific, principiul egalităţii este consacrat apoi în domeniul pieţei interne şi în materia
concurenţei. De exemplu, potrivit art. 110 din TFUE, mărfurile din alte state membre nu pot să fie
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 39/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
supuse unor impozite interne mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, mărfurilor
indigene similare. Conform unei reguli evidenţiată în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene, o marfă legal produsă şi comercializată într-un stat membru poate să fie comercializată în
orice ţară a Uniunii.22
Corespunzator art. 45 alin. 2 din TFUE, libera circulaţie a lucrătorilor salariaţi implică eliminarea
oricărei discriminări pe motiv de cetăţenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce priveşte
încadrarea în muncă, renumerarea şi celelalte condiţii de muncă. Potrivit art. 49 alin. 2 din TFUE,
libertatea de stabilire presupune accesul la activităţi independente şi la exercitarea acestora, precum
şi constituirea şi administrarea întreprinderilor şi, în special, a societăţilor [...], în condiţiile definite
pentru resortisanţii proprii de legislaţia ţării de stabilire.
Conform art. 57 alin. 3 din TFUE, prestatorul unui serviciu poate, în vederea executării prestaţiei
sale, să îşi desfăşoare temporar activitatea în statul membru în care prestează serviciul, în aceleaşi
condiţii care sunt impuse de acest stat propriilor resortisanţi.
După cum am menţionat, principiul egalităţii se aplică şi în domeniul concurenţei. În acest sens se
poate observa, de pildă, că, potrivit art. 107 alin. 1 din TFUE, sunt interzise ajutoarele acordate de
state sau prin intermediul resurselor de stat, indiferent de forma acestora […] (regula arătată nu are
însă caracter absolut).
Principiul egalităţii este luat în considerare şi în alte domenii. Acest principiu semnifică nu numai
interzicerea discriminărilor pe criteriul cetăţeniei sau al nationalităţii, ci şi interzicerea
discriminărilor în funcţie de alte criterii, precum cele arătate la art. 21 din Carta drepturilor
fundamentale a U.E.
De asemenea, se poate observa că, în baza principiului egalitatii, conform art. 106 alin. 1 din TFUE,
aceleaşi norme trebuie să fie aplicate, ca regulă, în domeniul concurenţei întreprinderilor publice şi
celor private.
Unitatea de curs 5: Semnificaţii şi implicaţii ale principiului tratamentului egal
în cazul persoanelor fizice şi a persoanelor juridice
22 C.J.C.E., cauza nr. 120/78, Cassis de Dijon.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 40/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Principiul egalităţii priveşte dreptul european în ansamblul său. În cuprinsul art. 2 din TUE se arată
că Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii,
statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, aceste valori fiind comune statelor
membre, într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate
şi egalitate între femei şi bărbaţi.
Principiul egalităţii exprimă un drept fundamental al persoanelor. Acest principiu este în legătură cu
ideea de justiţie. De altminteri, art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a U.E. se referă la
egalitatea persoanelor în faţa legii.
Principiul egalităţii, în calitate de principiu al dreptului european, este luat în considerare în cadrul
domeniului de aplicare a tratatelor. Acest principiu se aplică, de regulă, resortisanţilor statelor
membre. În situaţii specifice, el îi vizează însă şi pe resortisanţii ţărilor terţe. De exemplu, potrivit
art. 24 alin. 1 din Directiva nr. 2004/38, toţi cetăţenii Uniunii, care în temeiul directivei îşi au
reşedinţa pe teritoriul statului membru gazdă, beneficiază de tratament egal cu cel al resortisanţilor
statului membru respectiv în domeniul de aplicare a tratatului. Avantajele acestui drept se extind la
membrii de familie care nu sunt resortisanţi ai unui stat membru şi care au dreptul de şedere sau
dreptul de şedere permanentă în ţara gazdă.
Corespunzător principiului egalităţii, se interzice aplicarea unui regim juridic diferit pentru situaţii
similare sau aplicarea aceluiaşi regim juridic pentru situaţii diferite. Principiul egalităţii nu are însă
caracter absolut. Nerespectarea acestui principiu trebuie să fie însă justificată prin criterii obiective,
iar măsurile adoptate se solicită să respecte principiul proporţionalităţii.
Principiul egalităţii apare consacrat şi în cadrul dispoziţiilor specifice din TFUE referitoare la
lucrătorii salariaţi, la dreptul de stabilire şi la libera prestare a serviciilor. Astfel, acest principiu este
stipulat la art. 45 alin. 2, la art. 49 alin. 2 şi la art. 57 alin. 3 din TFUE.
În ceea ce îi priveşte pe lucrătorii salariaţi şi pe lucrătorii independenţi, putem afirma că principiul
tratamentului egal semnifică, cel puţin, următoarele:
• Interzicerea discriminărilor de orice fel care ar putea să stânjenească exercitarea libertăţilor
fundamentale consacrate prin TFUE. După cum reiese din prevederile TFUE, din
reglementările Directivei nr. 2004/38 şi din prevederile Regulamentului nr. 492/2011
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 41/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
referitor la libera circulaţie a lucrătorilor în interiorul Uniunii, sunt interzise atât
discriminările directe, cât şi discriminările disimulate fondate pe criteriul cetăţeniei.
Discriminările directe s-ar putea referi, de exemplu, în cazul lucrătorilor salariaţi, la
condiţiile de ocupare a unui loc de muncă, la remunerare, la criteriile de avansare, la
concediere; referitor la lucrătorii independenţi, ar putea să li se interzică accesul la anumite
activităţi, să se condiţioneze desfăşurarea unei activităţi în ţara gazdă de obţinerea unei
autorizaţii specifice, de îndeplinirea unor obligaţii fiscale specifice, ar fi posibil să se aplice
măsuri prin care să se interzică sau să se stânjeneasca aprovizionarea cu anumite bunuri ori
comercializarea unor bunuri, să nu se acorde împrumuturi sau ajutoare de stat pe criteriul
cetăţeniei. Discriminările disimulate ar putea să fie bazate pe criteriul reşedinţei, ar fi posibil
să se ceară cunoaşterea limbii ţării gazdă sau să se ceară ca o anumită experienţă
profesională să fi fost dobândită în ţara gazdă. Aplicarea principiului tratamentului egal nu
este însă limitată la discriminările directe sau indirecte pe criteriul cetăţeniei. Astfel, în
cadrul art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a U.E. se arată că se interzice discriminarea
de orice fel bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială,
caracteristicile genetice, religia, convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură,
apartenenţa la o minoritate naţională, averea, naşterea, un handicap, vârsta sau orientarea
sexuală. În general, se poate susţine că sunt interzise orice obstacole care aduc atingere
libertăţilor fundamentale consacrate prin tratat. De exemplu, conform prevederilor Directivei
nr. 123/2006 referitoare la serviciile în cadrul pieţei interne, sunt interzise măsurile naţionale
prin care s-ar introduce restricţii în ceea ce priveşte numărul de stabilimente al unei persoane
fizice în U.E.; restricţii în ceea ce priveşte posibilitatea alegerii între locul unde este
organizat stabilimentul principal şi locurile unde sunt organizate stabilimentele secundare;
condiţionarea desfăşurării activităţii de dobândirea unei anumite experienţe profesionale,
cerinţa demonstrării existenţei unei nevoi economice sau a unei cereri pe piaţă. În scopul
facilitării exercitării activităţilor salariate şi a celor independente, în cadrul Uniunii, a fost
adoptată, pe baza art. 53 din TFUE, Directiva nr. 2005/36 privind recunoaşterea calificărilor
profesionale. Prin directivă se instituie un sistem de recunoaştere între statele membre a
atestatelor de competenţă, a certificatelor eliberate la încheierea unui ciclu de studii liceale şi
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 42/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
a diplomelor pentru studiile postliceale. Directiva arătată conţine prevederi specifice
referitoare la durata studiilor pentru anumite profesii (de exemplu, medic, dentist, farmacist),
precum şi privitoare la programele de studii pentru unele profesii. Corespunzător directivei,
în situaţia în care durata formarii profesionale este mai mică cu cel puţin un an în statul de
provenienţă faţă de durata solicitată în ţara gazdă, dacă disciplinele sunt semnificativ diferite
sau în ţara gazdă se solicită o pregătire profesională specială, solicitantul, în principiu, la
alegerea sa, trebuie să opteze între un stagiu de adaptare în ţara gazdă de cel mult trei ani sau
susţinerea unui test din disciplinele pe care nu le-a studiat în ţara de provenienţă;
• Corespunzător Directivei nr. 2004/38, lucrătorii salariaţi şi cei independenţi beneficiază de
asistenţa socială care este acordată în ţara gazdă (inclusiv în primele trei luni de şedere în
ţara gazdă). În cuprinsul unor dispoziţii cu caracter mai general, Regulamentul nr. 492/2011
privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii stipulează că lucrătorii beneficiază în
ţara gazdă de avantajele sociale şi fiscale consimţite naţionalilor ţării gazdă. Principiul
tratamentului egal se aplică chiar dacă avantajele în cauză nu au legătură cu activitatea
profesională a persoanei luată în considerare. În scopul aplicării prevederilor din
regulamentul arătat este suficient ca avantajele sociale sau fiscale analizate să favorizeze
mobilitatea forţei de muncă în cadrul Uniunii. Indiferent dacă se aplică Directiva nr. 2004/38
sau regulamentul menţionat, în domeniile pe care le-am precizat se solicită ca persoana în
cauză să aibă efectiv calitatea de lucrător salariat sau independent. Prin urmare, nu este
îndeajuns ca o persoană să se afle în căutarea unui loc de muncă în ţara gazdă. Principiul
tratamentului egal se aplică referitor la avantajele sociale în ceea ce priveşte, de pildă,
acordarea unui împrumut fără dobândă, la naşterea unui copil, familiilor cu venituri reduse;
solicitarea unor tarife preferenţiale, la transportul pe calea ferată, pentru familiile numeroase;
prestaţiile în domeniul securităţii sociale destinate să asigure venitul minim garantat în ţara
gazdă. Avantajele fiscale constau, de exemplu, în anumite deduceri aplicate la plata unor
impozite sau taxe în ţara gazdă;
• Principiul tratamentului egal este luat în considerare în ceea ce priveşte admiterea în şcolile
profesionale sau în centrele de recalificare din ţara gazdă;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 43/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
• Regulamentul nr. 492/2011 prevede aplicarea principiului tratamentului egal referitor la
admiterea în sindicatele din ţara gazdă. Lucrătorii străini se pot înscrie în sindicate, au
dreptul de a alege şi de a fi aleşi în cadrul organelor de conducere ale sindicatelor. Pe un
plan mai general, principiul tratamentului egal poate să fie avut în vedere pentru orice
organizaţii profesionale care apără interesele lucrătorilor salariaţi sau independenţi;
• Lucrătorii salariaţi şi cei independenţi au acces în condiţii egale cu naţionalii ţării gazdă la
mijloacele din domeniul securităţii sociale. Potrivit art. 48 din TFUE, Parlamentul European
şi Consiliul adoptă, în domeniul securităţii sociale, măsurile necesare pentru instituirea
liberei circulaţii a lucrătorilor, în special prin instituirea unui sistem care să asigure
lucrătorilor migranţi salariaţi sau care desfăşoară o activitate independentă şi persoanelor
aflate în întreţinerea acestora: a) cumulul tuturor perioadelor luate în considerare de către
diferitele legislaţii interne în vederea dobândirii şi păstrării dreptului la prestaţii, precum şi
pentru calcularea acestora; b) plata prestaţiilor pentru persoanele rezidente pe teritoriile
statelor membre. Aceste reguli sunt detaliate în cuprinsul Regulamentului nr. 883/2004
privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Regulamentul arătat se aplică începând
cu 1 mai 2010. Dispoziţiile sale sunt luate în considerare pentru majoritatea aspectelor care
interesează în domeniul securităţii sociale (de exemplu, pensiile pentru limită de vârstă,
indemnizaţiile de maternitate, indemnizaţiile de invaliditate, prestaţiile în cazul unor
accidente de muncă şi boli profesionale, ajutoarele de şomaj). Persoanele cărora li se aplică
acest regulament beneficiază de aceleaşi prestaţii şi sunt supuse aceloraşi obligaţii în temeiul
legii unui stat membru ca şi resortisanţii acelui stat membru. Pentru a se determina legea
care se aplică, se ţine seama de art. 11 din regulament. Astfel, potrivit art. 11 alin. 3 lit. a,
persoana care desfăşoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se
supune legislaţiei din statul membru respectiv. Corespunzător art. 6 din regulament,
instituţia competentă a unui stat membru a cărui legislaţie condiţionează dobândirea,
menţinerea, durata sau recuperarea dreptului la prestaţii, de realizarea perioadelor de
asigurare, de încadrare în muncă, de activitate independentă sau de rezidenţă, ia în
considerare, atât cât este necesar, perioadele de asigurare, de încadrare în muncă, de
activitate independentă sau de rezidenţă realizate în temeiul legislaţiei oricărui alt stat
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 44/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
membru, ca şi cum ar fi fost realizate în temeiul legislaţiei pe care o aplică. Conform art. 7
din regulament, prestaţiile în numerar care se plătesc în temeiul legislaţiei unuia sau mai
multor state membre ori al regulamentului nu pot face obiectul niciunei reduceri, modificări,
suspendări, retrageri sau confiscări în temeiul faptului că beneficiarul sau membrii familiei
acestuia sunt rezidenţi într-un stat membru altul decât acela în care este situată instituţia
responsabilă de furnizarea prestaţiei.
Principiul tratamentului egal se aplică şi destinatarilor unui serviciu într-un stat membru. Astfel,
beneficiarul serviciilor nu poate să fie supus unor cerinţe discriminatorii bazate pe criteriul
cetăţeniei sau al reşedinţei. Evident, principiul menţionat este luat în considerare chiar dacă
serviciile furnizate nu au legătură cu activitatea profesională a beneficiarului. În acest sens sunt, de
pildă, prevederile art. 20 din Directiva nr. 123/2006 privind serviciile în cadrul pieţei interne.
Principiul tratamentului egal se aplică şi altor cetăţeni ai Uniunii, potrivit art. 24 alin. 1 din
Directiva nr. 2004/38. De asemenea, principiul arătat se aplică şi membrilor de familie ai cetăţenilor
Uniunii. Conform art. 23 din Directiva nr. 2004/38, membrii de familie, indiferent de cetăţenia lor,
care au un drept de şedere sau un drept de şedere permanentă în ţara gazdă pot să desfăşoare în
această ţară o activitate salariată ori independentă. Membrii de familie beneficiază de asistenţă
socială, de avantaje sociale şi fiscale în ţara gazdă.
În primele 3 luni de şedere în ţara gazdă, asistenţa socială nu se acordă, conform art. 24 din
Directiva nr. 2004/38, decât membrilor familiei unui lucrător salariat sau independent. Pe de altă
parte, în ceea ce priveşte sprijinul acordat în ţara gazdă pentru realizarea studiilor (de exemplu,
burse, împrumuturi), acestea profită membrilor de familie numai după ce au dobândit un drept de
şedere permanentă în ţara gazdă. Totuşi, membrii familiei lucrătorilor beneficiază de ajutoare pentru
studii înainte de dobândirea dreptului de şedere permanentă.
În fine, membrii familiei persoanei ce are cetăţenia U.E. au acces în condiţii egale la mijloacele din
domeniul securităţii sociale din ţara gazdă.
Principiul tratamentului egal se aplică şi persoanelor juridice, după cum reiese din dispoziţiile art.
54, art. 49 alin. 2 şi art. 57 alin. 3 din TFUE. Potrivit art. 54 TFUE persoanele juridice care
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 45/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
îndeplinesc condiţiile arătate în cadrul textului menţionat sunt asimilate persoanelor fizice
resortisante ale statelor membre.
Potrivit principiului tratamentului egal sunt interzise discriminările pe criteriul naţionalităţii sau al
sediului; principiul menţionat se aplică în domeniul avantajelor fiscale consimţite în ţara gazdă;
principiul arătat este luat în considerare în ceea ce priveşte includerea în organizaţiile profesionale
din ţara gazdă.
Dispoziţiile art. 54 din tratat nu pot să fie însă interpretate în sensul că o persoana juridică ar putea
desfăşura în ţara gazdă toate activităţile pe care le poate realiza o persoană fizică sau că o persoană
juridică ar fi supusă în ţara gazdă tuturor obligaţiilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană
fizică.
Unitatea de curs 6: Principiul securităţii juridice
Acest principiu cunoaşte în dreptul Uniunii Europene douǎ concretizǎri fundamentale: regula
neretroactivitǎţii dreptului european şi regula protejǎrii încrederii legitime a subiecţilor de drept.
Ambele reguli prezintǎ relevanţǎ în cazul apariţiei unui conflict de legi în timp.
Conflictul de legi în timp este un conflict intern. El apare în situaţia în care, în cadrul unui anumit
sistem de drept, o normǎ juridicǎ nouǎ înlocuieşte o normǎ juridicǎ veche. În aceste condiţii se pune
problema de a şti dacǎ norma juridicǎ nouǎ se aplicǎ sau nu unor acte încheiate anterior adoptǎrii ei,
dar care continuǎ sǎ producǎ efecte dupǎ adoptarea normei juridice noi. Potrivit principiului
neretroactivitǎţii, o normǎ juridicǎ nouǎ prin care se prevǎd pentru destinatarii ei sarcini sau
obligaţii noi nu se aplicǎ situaţiilor juridice stabilite anterior intrǎrii în vigoare a normei juridice noi.
Este evident cǎ, la momentul la care a fost stabilitǎ o anumitǎ situaţie juridicǎ, subiecţii de drept nu
puteau sǎ ia în considerare decât reglementǎrile legale aplicabile la acea datǎ; subiecţii de drept nu
aveau cum sǎ se conformeze unor sarcini sau obligaţii apǎrute ulterior. Principiul neretroactivitǎţii
este consacrat şi în sistemele juridice ale statelor membre. Art.15 alin. 2 din Constituţia României
prevede cǎ legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai
favorabile.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 46/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Principiul neretroactivitǎţii nu se aplicǎ, în dreptul european, într-o serie de situaţii. De exemplu,
principiul menţionat nu se aplicǎ regulilor referitoare la acordarea de daune-interese (despǎgubiri),
deoarece în aceasta ipotezǎ se constatǎ o situaţie juridicǎ individualǎ. Principiul arǎtat nu se aplicǎ
în cazul regulilor ce sunt favorabile destinatarilor. El nu se aplicǎ în eventualitatea în care, printr-o
hotǎrâre a Curţii de Justiţie a U.E., se anuleazǎ un act al Uniunii, consecinţele acestuia fiind
epuizate. De asemenea, principiul neretroactivitǎţii nu se aplicǎ mǎsurilor de corectare a unui act
ilegal (de pildă, în situaţia în care se retrage beneficiul unei dispense individuale acordatǎ în dreptul
concurenţei unor întreprinderi, pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete).
Principiul neretroactivitǎţii se coreleazǎ cu principiul aplicǎrii imediate a dreptului european.
Aplicarea imediatǎ a dreptului european implicǎ luarea în considerare a regulilor acestuia de la
momentul intrǎrii lor în vigoare, fǎrǎ sǎ se impunǎ adoptarea vreunei mǎsuri naţionale în vederea
receptǎrii dispoziţiilor legale europene în dreptul intern al statelor membre.
În situaţia în care o normǎ juridicǎ nouǎ se aplicǎ efectelor viitoare ale unei situaţii juridice
anterioare, nu este încǎlcat principiul neretroactivitǎţii.23
Potrivit regulii care se referǎ la protejarea încrederii legitime a subiecţilor de drept, participanţii la
operaţiunile economice se bucurǎ de ocrotire în situaţia în care ei au manifestat o încredere legitimǎ
privind acţiunea unei instituţii a Uniunii Europene sau, în domeniul de aplicare a tratatelor, a
autoritǎţilor competente dintr-un stat membru. Aceastǎ ocrotire se manifestǎ în cazul modificǎrii cu
efect imediat şi fǎrǎ avertisment prealabil a reglementǎrilor existente. Participanţii la operaţiunile
economice trebuie însǎ sǎ se manifeste aidoma unor persoane prudente şi avizate, care pot sǎ
prevadǎ intervenţia unui act ce este susceptibil sǎ le afecteze interesele.
Principiul protecţiei încrederii legitime a subiecţilor de drept poate sǎ fie invocat inclusiv în
situaţiile în care o anumitǎ mǎsurǎ a fost adoptatǎ în mod legal. De exemplu, anularea intempestivǎ
a unei licitaţii permite obţinerea unor despǎgubiri, dacǎ au fost realizate investiţii ce nu mai pot sǎ
fie recuperate.
Principiul menţionat poate sǎ justifice, de asemenea, limitarea efectelor în timp a unor hotǎrâri ale
Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacǎ interpretarea datǎ de Comisie anumitor reglementǎri
legale europene a fost diferitǎ.
23 C.J.C.E., cauza nr. C-221/88.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 47/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În ipoteza în care mǎsura luatǎ este imprevizibilǎ şi radicalǎ, se justificǎ cu atât mai mult invocarea
principiului menţionat. În schimb, nu s-ar putea susţine cǎ principiul arǎtat a fost încǎlcat, dacǎ
subiecţii de drept interesaţi au avut posibilitatea sǎ solicite, în prealabil, informaţii; în cazul în care
ei au fost avertizaţi asupra faptului cǎ sunt pregǎtite mǎsuri într-un domeniu economic determinat
sau dacǎ domeniul în care au fost luate anumite mǎsuri este unul dintre domeniile ce presupun
intervenţia obişnuitǎ a autoritǎţilor statelor membre.
Pe lânga aspectele arǎtate anterior, principiul securitǎţii juridice se poate aplica şi în alte domenii.
De pildǎ, el presupune obligaţia de a indica, la momentul adoptǎrii unui act juridic al Uniunii
Europene, a fundamentului legal pe care acesta se întemeiazǎ; obligaţia motivǎrii deciziilor care
sunt luate privitor la participanţii la operaţiunile economice; obligaţia de a lua o decizie într-un
termen rezonabil, în ipoteza în care se stabileşte cǎ anumiţi agenţi economici au adoptat un
comportament ce contravine reglementǎrilor legale (de exemplu, în situaţia controlǎrii unor
comportamente ilegale în domeniul concurenţei, se considerǎ cǎ o decizie a Comisiei ar trebui sǎ
intervinǎ în termen de cel mult doi ani de la momentul declanşǎrii controlului).
Unitatea de curs 7: Principiul proporţionalităţii
Acest principiu este consacrat în cadrul art. 5 alin. 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană, dar
numai referitor la actele adoptate de instituţiile Uniunii.
Potrivit art. 5 alin 4, în temeiul principiului proporţionalităţii,acţiunea Uniunii Europene, în conţinut
şi formă, nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.
Instituţiile Uniunii aplică principiul proportionalităţii în conformitate cu protocolul privind aplicarea
principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
Principiul proporţionalităţii este însă analizat în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a U.E. nu numai ca
un principiu ce priveşte activitatea instituţiilor Uniunii, ci şi ca un principiu ce vizează în general
dreptul Uniunii Europene şi raporturile dintre dreptul intern al statelor membre şi dreptul european.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 48/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În cuprinsul Cartei drepturilor fundamentale ale U.E. se face referire în cadrul mai multor articole la
principiul proporţionalităţii. Astfel, potrivit art. 49 alin.3, pedepsele nu trebuie să fie
disproporţionate faţă de infracţiune. Aceste reglementări credem că pot să fie avute în vedere pentru
orice sancţiuni, nu numai referitor la pedepsele aplicate în materie penală.
Conform art. 52 alin. 1 din Cartă, orice restrângere a exerciţiului drepturilor şi libertăţilor
recunoscute prin Cartă trebuie să fie prevăzută de lege şi să respecte substanţa acestor drepturi şi
libertăţi. Prin respectarea principiului proporţionalităţii pot fi impuse restrângeri numai în cazul în
care acestea sunt necesare şi numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute
de Uniunea Europeană sau necesităţii protejării drepturilor şi libertăţiilor celorlalţi.
Corespunzător art. 54 din Cartă, niciuna din dispoziţiile Cartei nu trebuie să fie interpretată ca
implicând vreun drept de a desfăsura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva
oricăruia dintre drepturile şi libertăţile recunoscute prin prezenta Cartă sau de a le impune
restrângeri mai ample decât cele prevăzute prin Cartă. De exemplu, libertatea de exprimare nu
trebuie folosită în mod abuziv.
În situaţiile în care este vorba de activitatea instituţiilor Uniunii Europene, se examinează
proporţionalitatea între reglementările adoptate şi obiectivele Uniunii. Astfel, se poate decide, de
pildă, dacă se impunea adoptarea unui regulament sau era suficientă adoptarea unei directive.
În ipoteza în care o anumită măsură este luată de statele membre, se analizează proporţionalitatea
între reglementările naţionale şi cele europene.
Principiul proporţionalităţii nu este consacrat în mod expres în cadrul CEDO. Totuşi, art. 17 din
cuprinsul CEDO stabileşte că nicio dispoziţie din Convenţie nu poate fi interpretată ca implicând
pentru un stat, un grup sau un individ un drept oarecare de a îndeplini un act ce urmăreşte
distrugerea drepturilor sau a libertăţilor recunoscute de Convenţie sau de a aduce limitări mai ample
acestor drepturi şi libertăţi decât acelea prevăzute de Convenţie.
După cum se observă, art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a U.E. şi art. 17 din CEDO sunt
redactate în termeni similari. Aceste articole se corelează cu art. 57 din Constituţia României.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 49/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Potrivit art. 57 din Constituţie, cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite
drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile
celorlalţi. Subliniem însă că art. 54 din Carta U.E. şi art. 17 din CEDO se aplică inclusiv statelor şi
autorităţilor acestora, în timp ce art. 57 din Constituţia României vizează doar raporturile dintre
particulari.
Potrivit art. 18 din cadrul CEDO, restricţiile care conform Convenţiei sunt aduse drepturilor şi
libertăţilor nu pot să fie aplicate decât în scopul pentru care ele au fost prevăzute. Acest articol se
corelează cu dispoziţiile art. 52 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a U.E., precum şi cu
prevederile art. 53 alin. 2 din Constituţia României. Conform art. 53 alin. 2 din Constituţie,
restrângerea exerciţiului unor drepturi sau a unor liberăţi poate fi dispusă numai dacă este necesară
într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să
fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Aplicarea art. 18 din cadrul CEDO, a art. 52 alin.1 din Carta U.E. şi a art. 53 alin. 2 din Constituţia
României este posibilă numai în situaţiile în care drepturile şi libertăţile consacrate şi garantate prin
textele menţionate pot să fie supuse unor restricţii sau limitări.
În cazul în care este nevoie de intervenţia statelor membre, acestea trebuie să demonstreze că, la
momentul adoptării măsurii analizate, ele au respectat principiul proporţionalităţii. Mai multe
criterii pot să fie avute în vedere pentru a se stabili dacă a fost sau nu respectat acest principiu :
- obiectivul naţional urmărit şi importanţa acestuia;
- mijloacele ce puteau să fie folosite pentru atingerea obiectivului urmărit şi inconvenientele
pe care ele le puteau genera;
- compararea intereselor aflate în concurs, fără să se poată afirma însă în toate ipotezele că
interesele generale ar prevala în raport cu interesele particulare;
- echivalenţa unor reguli edictate în statul de provenienţă a persoanelor, mărfurilor, serviciilor
cu regulile stipulate în ţara de destinaţie pentru atingerea unui anumit obiectiv ( în eventualitatea în
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 50/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
care un obiectiv legitim din ţara de destinaţie este ocrotit suficient prin regulile care se aplică în
statul de provenienţă, nu mai este necesară luarea unor măsuri restrictive în ţara de destinaţie).
Respectarea principiului proporţionalităţii este asigurată, în cadrul acţiunii preliminare, atât de
Curtea de Justiţie a U.E. în împrejurările în care ea dispune de toate informaţiile necesare, cât şi de
instanţele de judecată din statele membre, care pot să analizeze în detaliu circumstanţele în care a
intervenit o anumită măsură, domeniul în care ea a fost luată, diferitele aspecte de ordin factual şi
tehnic.
În fine, în raport cu prevederile Cartei U.E. şi ale CEDO, în practică s-a observat că, potrivit art. 11
alin. 2 din Constituţia României, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern şi, în
consecinţă, principiul proporţionalităţii reglementat în cadrul Cartei şi care poate să fie aplicat şi pe
baza dispoziţiilor CEDO, urmează să fie avut în vedere inclusiv în cadrul dreptului nostru intern, ca
regulă de aplicabilitate generală.
Unitatea de curs 8: Principiul dreptului la apărare
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut în practica ei cǎ respectarea dreptului la apǎrare în
cadrul oricǎrei proceduri care este susceptibilǎ sǎ se încheie cu aplicarea unei sancţiuni constituie un
principiu fundamental al dreptului european, ce trebuie avut în vedere chiar dacǎ este vorba de o
procedurǎ cu caracter administrativ.24
Respectarea dreptului la apǎrare este solicitatǎ în cuprinsul art. 47 şi 48 din Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, art 47 stabileşte cǎ orice persoanǎ are posibilitatea de a fi
consiliatǎ, apǎratǎ şi reprezentatǎ. Asistenţa juridicǎ gratuitǎ se acordǎ celor care nu dispun de
resurse suficiente, în mǎsura în care aceasta este necesarǎ pentru a-i asigura accesul efectiv la
justiţie. Conform art. 48, orice persoanǎ acuzatǎ este prezumatǎ nevinovatǎ pânǎ ce vinovǎţia va fi
stabilitǎ în conformitate cu legea. Oricǎrei persoane acuzate îi este garantatǎ respectarea dreptului la
apǎrare.
24 C.J.C.E., cauza nr. C-322/81.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 51/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Dreptul la apǎrare trebuie respectat atât în cadrul Uniunii, cât şi în fiecare stat membru. Principiul
dreptului la apǎrare se aplicǎ în orice procedurǎ cu caracter contradictoriu, chiar în absenţa unui text
legal care sǎ îl consacre în mod specific.
Principiul dreptului la apǎrare nu apare consacrat în cadrul CEDO decât la art. 6 pct. 3 lit. c, în
cadrul reglementǎrii drepturilor pe care le are orice acuzat în materie penalǎ.
Totuşi, CEDO consacrǎ, în mod expres, dreptul la un proces echitabil, iar acest drept ar fi lipsit de
sens fǎrǎ recunoaşterea dreptului la apǎrare. În acest context, se poate observa, totodatǎ, cǎ
dispoziţiile în materie, existente în cuprinsul CEDO privind procesul penal, pot sǎ fie avute în
vedere inclusiv în procesul civil.
Dreptul la apǎrare apare stipulat, în mod expres, în cadrul art. 24 din Constituţia României. Potrivit
art 24 din Constituţie, dreptul la apǎrare este garantat. În tot cursul procesului, pǎrţile au dreptul sǎ
fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
În doctrinǎ s-a arǎtat cǎ dreptul la apǎrare semnificǎ ansamblul mijloacelor procedurale de care
dispune o parte pentru a-şi ocroti ori realiza propriile drepturi sau interese legitime. Fireşte, dreptul
la apǎrare se exercitǎ în ceea ce priveşte apǎrǎrile propriu-zise în fondul litigiului. Dreptul la apǎrare
nu se limiteazǎ însǎ la acest aspect. El înseamnǎ inclusiv posibilitatea invocǎrii unor excepţii,
egalitatea de arme, posibilitatea exercitǎrii cǎilor de atac.
Principiul contradictorialitǎţii reprezintǎ o condiţie a exercitǎrii dreptului la apǎrare. Aşadar, dreptul
la apǎrare nu se identificǎ cu principiul contradictorialitǎţii. Între cele douǎ principii existǎ însǎ
conexiuni importante. Într-o formulǎ concentratǎ se poate afirma cǎ principiul contradictorialitǎţii
semnificǎ dreptul de a cunoaşte, de a fi ascultat şi de a discuta sau dezbate în procesul civil.
Fiecare parte trebuie sǎ aibǎ posibilitatea sǎ prezinte elementele de fapt şi de drept pe care le
considerǎ relevante, sǎ cunoascǎ elementele de fapt şi de drept prezentate de adversar şi sǎ le
discute, sǎ ia cunoştinţǎ de toate documentele comunicate organului de jurisdicţie, precum şi sǎ aibǎ
posibilitatea sǎ îşi prezinte punctul de vedere asupra elementelor de fapt şi de drept aduse în atenţie
de cǎtre instanţa de judecatǎ.
Dupǎ cum am menţionat, dreptul la apǎrare trebuie respectat atât faţa instanţei de judecatǎ, cât şi în
faza administrativǎ. Într-o procedurǎ cu caracter administrativ, principiul dreptului la apǎrare se
aplicǎ în etapa anchetei prealabile, în special, în cazul unei verificǎri sau a unei cereri de informaţii
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 52/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
(informaţiile obţinute nu pot sǎ fie utilizate decât în scopul în care au fost solicitate) şi în etapa
verificǎrii administrative. Niciunei persoane nu i se poate solicita sǎ admitǎ cǎ a încǎlcat
regelementǎrile legale europene (dreptul la tǎcere).
În faţa instanţei de judecatǎ, dreptul la apǎrare presupune, cel puţin, urmǎtoarele: existenţa unui
timp util pentru pregǎtirea apǎrǎrii; posibilitatea formulǎrii întâmpinǎrii; posibilitatea pentru pǎrţi de
a formula obiecţii (simple observaţii), excepţii (incidente de procedurǎ), apǎrǎri, concluzii în fond;
posibilitatea intervenţiei instanţei pentru a pune în dezbaterea pǎrţilor orice împrejurǎri de fapt sau
de drept, chiar dacǎ nu sunt menţionate în cererea de chemare în judecatǎ sau în întâmpinare;
posibilitatea pǎrţilor de a pune întrebǎri martorilor şi experţilor (de regulǎ, prin intermediul
preşedintelui completului); administrarea în acelaşi timp a dovezii şi a dovezii contrare, dacǎ
aceasta este posibil; realizarea expertizei la faţa locului numai dupǎ citarea pǎrţilor; cercetarea la
faţa locului cu citarea pǎrţilor; includerea în cuprinsul hotǎrârii instanţei de judecatǎ a motivelor de
fapt şi de drept care au determinat formarea covingerii acesteia.
Dacǎ, în condiţiile respectǎrii dreptului la apǎrare s-ar fi ajuns la un rezultat diferit, sancţiunea
aplicabilǎ este nulitatea actului în cauzǎ. În eventualitatea în care este posibil, nulitatea nu va fi
decât partialǎ. Nulitatea poate sǎ fie parţialǎ în cazul în care elementele dintr-un act ce au fost
reţinute prin nesocotirea dreptului la apǎrare pot sǎ fie separate de restul prevederilor acelui act.
În materie civilǎ, în ţara noastrǎ a fost adoptatǎ, în conformitate cu exigenţele dreptului Uniunii
Europene, OUG nr. 51/2008 consacratǎ ajutorului public judiciar, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 193/2008, iar ulterior modificată prin Legea nr. 76/2012.
Prevederile ordonanţei permit organizarea dreptului la apǎrare pentru persoanele fizice defavorizate
(persoanele cu venituri reduse, persoanele cu handicap etc). În condiţiile art. 90 alin. 4 din noul cod
de procedură civilă beneficiază de unele facilităţi pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele
judecătoreşti şi persoanele juridice.
Dispoziţiile ordonanţei pot sǎ fie valorificate inclusiv într-o mediere sau în faza executǎrii unei
hotǎrâri judecǎtoreşti.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 53/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Unitatea de curs 9 : Acţiunea preliminară
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene asigurǎ realizarea statului de drept în cadrul Uniunii. Curtea
de Justiţie a U.E. este formatǎ din Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene. În esenţǎ,
Curtea de Justiţie a U.E. controleazǎ legalitatea actelor instituţiilor europene, respectarea de cǎtre
statele membre a obligaţiilor asumate prin tratate şi intervine în cadrul acţiunii preliminare.
În vederea controlǎrii legalitǎţii actelor legislative, a actelor Consiliului, ale Comisiei, ale Bǎncii
Centrale Europene, altele decât recomandǎrile şi avizele, a actelor Parlamentului European sau ale
Consiliului European, poate sǎ fie formulatǎ, pe baza art. 263 din TFUE, acţiunea în anulare.
Acţiunea în anulare poate fi formulatǎ nu numai de cǎtre un stat membru, de Parlamentul European,
de Consiliu sau de Comisie, ci şi de orice persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ împotriva actelor al cǎror
destinatar este persoana respectiva sau care o privesc direct şi individual (de exemplu, o decizie a
Comisiei), precum şi împotriva actelor normative care o privesc direct şi care nu presupun mǎsuri
de executare.
În cazul în care acţiunea este întemeiatǎ, instanţa europeanǎ declarǎ actul contestat ca fiind nul şi
neavenit. Dacǎ considerǎ necesar, instanţa aratǎ, totuşi, care anume sunt efectele actului anulat ce
trebuie apreciate ca fiind irevocabile. Acţiunea în anulare se judecǎ în primǎ instanţǎ de Tribunalul
Uniunii Europene, iar hotǎrârea datǎ de acesta se atacǎ la Curtea de Justiţie a Uniunii.
Legalitatea actelor instituţiilor europene este controlatǎ şi prin acţiunea în carenţǎ (acţiunea în
constatarea abţinerii nejustificate).
În cazul în care, prin încǎlcarea prevederilor tratatelor, Parlamentul European, Consiliul European,
Consiliul, Comisia sau Banca Centrala Europeana nu adoptǎ un anumit act, un stat membru sau
celelalte instituţii ale U.E. pot sesiza instanţa europeanǎ, pe baza art 265 din TFUE. Aceastǎ acţiune
poate sǎ fie promovatǎ însǎ şi de o persoanǎ fizicǎ sau juridicǎ, dacǎ o anumitǎ instituţie a U.E.
trebuia sǎ îi adreseze un act (altul decât o recomandare sau un aviz) şi a omis sǎ o facǎ.
Acţiunea în carenţǎ se judecǎ în primǎ instanţǎ de Tribunalul U.E., iar hotǎrârea acestuia poate sǎ fie
atacatǎ la Curtea de Justiţie.
În situaţia în care un stat membru nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin tratate, va putea fi
sesizatǎ, de asemenea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea de Justitie este sesizatǎ, în
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 54/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
aceastǎ ipotezǎ, pe temeiul art. 259 şi 260 din TFUE, de cǎtre un alt stat membru sau de cǎtre
Comisie. Înainte ca un stat membru sǎ introducǎ împotriva unui alt stat membru o acţiune
întemeiatǎ pe o pretinsǎ încalcare a obligaţiilor care îi revin în temeiul tratatelor, acesta trebuie sǎ
sesizeze Comisia. Comisia oferǎ statului în cauzǎ posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile, iar apoi,
dacǎ apreciazǎ necesar, emite un aviz motivat. În cazul în care Comisia nu a emis avizul în termen
de trei luni de la introducerea cererii, absenţa avizului nu împiedicǎ sesizarea Curţii.
În eventualitatea în care este necesarǎ interpretarea prevederilor legale europene sau aprecierea
validitǎţii unui act juridic al Uniunii în faţa instanţelor de judecatǎ ale statelor membre, acestea
utilizeazǎ acţiunea preliminarǎ. Acţiunea preliminarǎ constituie mecanismul esenţial de cooperare
între instanţele de judecatǎ ale statelor membre şi Curtea de Justiţie, în scopul aplicǎrii
corespunzatoare a dispozitiilor legale europene. Potrivit art 267 din TFUE, Curtea de Justiţie este
competentǎ sǎ se pronunţe cu titlu preliminar cu privire la:
• interpretarea tratatelor;
• validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agenţiile
Uniunii.
În cazul în care o asemenea chestiune se invocǎ în faţa unei instanţe dintr-un stat membru, aceastǎ
instanţǎ poate, dacǎ aprecieazǎ cǎ o decizie în aceastǎ privinţǎ îi este necesarǎ pentru a pronunţa o
hotǎrâre, sǎ cearǎ Curţii de Justiţie sǎ se pronunţe cu privire la aceastǎ chestiune.
În situaţia în care o asemenea chestiune se invocǎ într-o cauzǎ aflatǎ în faţa unei instanţe nationale
ale cǎrei decizii nu sunt supuse vreunei cǎi de atac în dreptul intern, aceastǎ instanţǎ este obligatǎ sǎ
sesizeze Curtea.
Aplicarea normelor europene, ca de altfel, a oricǎror norme de drept, are ca punct de plecare
interpretarea normei juridice. Interpretarea dreptului Uniunii Europene se realizeazǎ, adesea, de
cǎtre instanţele de judecatǎ naţionale. Instanţele de judecatǎ ale statelor membre dispun de un
instrument original care le permite sǎ obţinǎ o interpretare corectǎ şi unitarǎ a dreptului european:
acţiunea preliminarǎ. În cadrul acesteia, judecǎtorul naţional poate sǎ punǎ întrebǎri Curţii de
Justiţie privitoare la interpretarea normei europene, înainte de a pronunţa propria hotǎrâre prin care
înlaturǎ de la aplicare norma internǎ contrarǎ.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 55/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În cea de a doua formǎ a acţiunii preliminare, judecǎtorul naţional poate solicita Curţii de Justiţie sǎ
se pronunţe cu privire la validitatea unui act al instituţiilor europene care este invocat în cauzǎ şi
care ar putea constitui baza legalǎ a hotǎrârii datǎ de instanţa nationalǎ.
Dupǎ cum a hotǎrât Curtea de Justiţie în cauza CILFIT,25 „un organ de jurisdicţie al unui stat
membru ale cǎrui decizii nu pot face obiectul unei cǎi de atac în dreptul intern este obligat, atunci
când în faţa lui se formuleazǎ o întrebare privind dreptul Uniunii, sǎ sesizeze Curtea de Justiţie, cu
excepţia cazului în care constatǎ cǎ întrebarea formulatǎ nu este pertinentǎ sau dispoziţia
europeanǎ în cauzǎ a constituit deja obiectul unei interpretǎri din partea Curţii ori modul corect
de aplicare a dreptului european este evident, nelǎsând loc niciunui dubiu rezonabil; existenţa unei
asemenea situaţii trebuie apreciatǎ în funcţie de caracteristicile proprii dreptului european, de
dificultǎţile specifice pe care le pune interpretarea sa şi de riscul apariţiei unei jurisprudenţe
neunitare în cadrul Uniunii Europene”.
Judecǎtorul naţional de grad inferior are facultatea transmiterii cǎtre Curtea de Justiţie a întrebǎrii
preliminare, în timp ce judecǎtorul de ultimǎ instanţǎ are, în principiu, obligaţia sǎ transmitǎ Curţii
de Justiţie întrebarea preliminarǎ.
Corespunzǎtor art 406 alin. 1 pct. 7 din noul Cod de procedurǎ civilǎ român (Legea nr. 134/2010),
procesul se suspendǎ de drept în cazul în care instanţa formuleazǎ o cerere de pronunţare a unei
hotǎrâri preliminare adresatǎ Curţii de Justitie a Uniunii Europene.
Acţiunea preliminarǎ poate sǎ fie folositǎ în orice etapǎ proceduralǎ. Pǎrţile aflate în proces vor
încerca sǎ convingǎ instanţa asupra utilitǎţii sau nu a folosirii acţiunii preliminare. În orice caz,
instanţa de judecatǎ va decide atât în ceea ce priveşte folosirea acţiunii preliminare, cât şi referitor
la întrebǎrile pe care le va adresa Curţii de Justiţie. Aşa fiind, se înţelege cǎ pǎrţile nu pot sǎ
modifice întrebǎrile adresate Curţii de Justiţie.
În circumstanţele în care instanţa naţionalǎ decide cǎ nu se impune folosirea acţiunii preliminare,
încheierea instanţei poate sǎ fie atacatǎ cu recurs (recursul nu suspendǎ automat executarea
hotǎrârii; apelul - care este calea obişnuitǎ de atac - suspendǎ automat executarea hotǎrârii instanţei
de judecatǎ).
25 C.J.C.E. cauza nr. 283/81.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 56/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Curtea de Justiţie statueazǎ numai în drept; ea nu aplicǎ, în cadrul acţiunii preliminare, o
reglementare legalǎ naţionalǎ privitor la o cauzǎ determinatǎ. În cadrul acţiunii preliminare, Curtea
de Justiţie furnizeazǎ instanţei naţionale elementele de interpretare necesare pentru ca instanţa
naţionalǎ sǎ aprecieze compatibilitatea mǎsurii naţionale cu normele europene. Hotǎrârea Curţii de
Justiţie este obligatorie pentru instanţa naţionalǎ26, inclusiv pentru instanţa naţionalǎ superioarǎ,
care ar urma sǎ se pronunţe în apel sau în recurs.
Dacǎ aprecieazǎ necesar, instanţa naţionalǎ poate reveni cu o nouǎ întrebare preliminarǎ pentru a
solicita Curţii de Justiţie lǎmuriri suplimentare.
Rolul pǎrţilor litigante în faţa Curţii de Justiţie este facultativ. Ele pot sǎ prezinte Curţii observaţii
scrise şi orale. Pe de altǎ parte, orice stat membru poate prezenta Curţii de Justiţie observaţii în
cadrul acţiunii preliminare. Comisia prezintă sistematic observaţii scrise Curţii de Justiţie, întrucât
ea veghează la aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor legale europene.
După cum a reţinut, Curtea de Justiţie în hotărârea pronunţată în cauza CILFIT, instanţele naţionale
care judecă în ultimă instanţă, nu sunt totuşi obligate să o sesizeze, dacă problema ridicată nu este
pertinentă; reglementarea legală europeană în cauză a format deja obiectul unei interpretări a Curţii
sau aplicarea corectă a dreptului european se impune cu evidenţă (teoria actului clar).
În legătură cu aceste aspecte se pot formula mai multe observaţii. Astfel, chiar dacă într-o cauză
anterioară Curtea de Justiţie s-a pronunţat referitor la reglementarea legală europeană adusă apoi în
discuţie într-o afacere subsecventă, instanţa de judecată competentă să se pronunţe în cea de-a doua
cauză, poate folosi, totuşi, acţiunea preliminară, în încercarea de a schimba poziţia Curţii de Justiţie.
Pe de altă parte, în practică, s-a remarcat că prevalându-se de teoria actului clar, numeroase instanţe
naţionale care judecă în ultimă instanţă, evită să folosească acţiunea preliminară. Condiţiile în care
poate să fie invocat teoria actului clar sunt însă, potrivit hotărârii Curţii de Justiţie pronunţată în
cauza CILFIT restrictive. În cauza CILFIT, Curtea de Justiţie a solicitat ca aplicarea dreptului
european să se facă ţinând seama de caracteristicile proprii ale acestuia, de dificultăţile specifice pe
care le pune interpretarea sa şi de riscul apariţiei unei jurisprudenţe neunitare în cadrul Uniunii.
În alte cuvinte, aceasta înseamnă că instanţa naţională care se prevalează de teoria actului clar ar
trebui să aibă posibilitatea să analizeze ansamblul dispoziţiilor dreptului european, să cunoască
26 C.J.C.E. cauza nr. 320/1988.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 57/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
finalitatea lor, ţinând seama inclusiv de stadiul în care se află dezvoltarea dreptului european, să
înţeleagă noţiunile cu caracter autonom care sunt folosite în dreptul european şi, dacă este cazul, să
compare versiunile lingvistice ale aceluiaşi text legal european. Asemenea exigenţe sunt însă dificil
de respectat de către o instanţă naţională.
În cazul interpretării unor prevederi legale europene, interpretarea asigurată de Curtea de Justiţie se
aplică şi raporturilor juridice născute înainte de pronunţarea hotărârii Curţii. Aplicarea unitară a
dreptului european presupune ca regula interpretată să fie luată în considerare în mod corect de la
data intrării ei în vigoare. Totuşi, cu titlu exceptional, din motive de securitate juridică, Curtea poate
să limiteze în timp consecinţele hotărârii ei. În legatură cu această afirmaţie, subliniem însă că un
stat membru (statul membru interesat) nu dispune de prerogative similare.
De pildă, Curtea de Justiţie poate să limiteze în timp consecinţele hotărârii sale dacă a existat o
incertitudine, obiectivă şi importantă, privind modul de interpretare a reglementărilor legale
europene27 sau în situaţia în care, la nivelul Comisiei, s-au manifestat o serie de ezitări referitoare la
interpretarea unor prevederi legale europene.28
În situaţia în care Curtea hotărăşte că un act juridic al Uniunii nu este valabil, orice organ de
jurisdicţie al unui stat membru va deduce consecinţele juridice corespunzătoare ale unei asemenea
hotărâri.29 O astfel de hotărâre a Curţii de Justiţie are, în principiu, efect retroactiv.30 Totuşi, din
motive de securitate juridică, Curtea poate să limiteze în timp efectele hotărârilor sale. De exemplu,
Curtea ar putea limita în timp efectele unei asemenea hotărâri în cazul situaţiilor juridice care şi-au
epuizat deja consecinţele.31
În cadrul acţiunii preliminare, instanţele de judecată ale statelor membre pot să solicite Curţii de
Justiţie a U.E. interpretarea oricărui act juridic al instituţiilor Uniunii, indiferent dacă acesta are sau
nu efect direct. Interpretarea solicitată trebuie să fie necesară organului de jurisdicţie naţional în
scopul rezolvării litigiului.
De exemplu, instanţa naţională ar putea avea interesul să solicite interpretarea prevederilor unei
directive, pentru a stabili dacă aceasta a fost sau nu transpusă corect în dreptul intern.
27 C.J.C.E., cauza nr. C-197/94. 28 C.J.C.E., cauza nr. C-252/94. 29 C.J.C.E., cauza nr. 112/83. 30 C.J.C.E., cauza nr. C-228/92. 31 C.J.C.E., cauza nr. C-38/90 şi cauza nr. C-151/90.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 58/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Acţiunea preliminară poate să fie folosită chiar dacă este vorba de un act al unei instituţii ce nu are
caracter obligatoriu (de exemplu, o recomandare).
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 59/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
MODULUL III: Reglement ările europene aplicabile achiziţiilor publice
Scopul şi obiectivele
Prin parcurgerea acestui modul vor fi aprofundate aspectele referitoare la prevederile legale
europene consacrate pieţei interne, care pot să aibă legătură cu achiziţiile publice; vor fi cunoscute
principalele exigenţe europene privind desfăşurarea procesului de achiziţii publice de lucrări, de
bunuri şi de servicii; modul în care se realizează coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor
administrative privind aplicarea procedurilor referitoare la căile de atac faţă de atribuirea
contractelor de achiziţii publice, precum şi principalele aspecte privind regulile de concurenţă care
pot să fie invocate în domeniul achiziţiilor publice.
Angajamentul, implicarea studenţilor
Participarea activă şi directă a studenţilor la dezvoltarea tematicilor aferente acestui modul se poate
realiza prin:
parcurgerea referinţelor bibliografice indicate;
realizarea proiectelor de studiu şi/sau cercetare solicitate de către titularul de curs;
soluţionarea studiilor de caz, menţionate distinct de către titularul de curs, anterior.
Referinţe bibliografice modul
DELEANU Sergiu, FABIAN Gyula , COSTAŞ Cosmin, IONI ŢĂ Bogdan, Curtea de Justiţie
Europeană. Hotărâri comentate , EdituraWolters Kluwer, Bucuresti, 2007;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
*** ;Memento pratique Francis Lefebrve Communauté Européenne 2008-2009; Editions Francis
Lefebrve;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
ŞERBAN Dumitru Daniel , Achiziţii publice. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2011.
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 60/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Unitatea de curs 1: Reguli cu caracter general în Tratatul privind func ţionarea
U.E. care se aplică în cadrul pieţei interne şi care pot prezenta relevanţă pentru
domeniul achiziţiilor publice: interzicerea între statele membre a măsurilor cu
efect echivalent, dreptul de stabilire, libera prestare a serviciilor
Potrivit punctului 2 din preambulul Directivei nr. 2004/18 privind coordonarea procedurilor de
atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, atribuirea contractelor
trebuie să respecte principiile prevăzute de tratat, în special principiul liberei circulaţii a mărfurilor,
principiul libertăţii de stabilire şi principiul libertăţii de a presta servicii. Aşadar, mai multe reguli cu
caracter general din Tratatul privind funcţionarea U.E. pot să aibă relevanţă în domeniul analizat.
1. Interzicerea între statele membre a restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent.
Uniunea vamală presupune, potrivit art. 28 alin. 1 din TFUE, interzicerea, între statele membre, a
taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent, precum şi instituirea unui tarif vamal comun în
relaţiile cu ţările terţe. Pe lângă obstacolele tarifare, realizarea pieţei interne implică însă şi
interzicerea, între statele membre, a restricţiilor cantitative şi a măsurilor cu efect echivalent.
Principalele prevederi legale în materie sunt conţinute la art. 34-36 din TFUE.
Potrivit art. 34, sunt interzise între statele membre, restricţiile cantitative la import, precum şi orice
măsuri cu efect echivalent, iar conform art. 35, sunt interzise, între aceleaşi ţări, restricţiile
cantitative la export, precum şi orice măsuri cu efect echivalent.
Dispoziţiile art. 34 sunt aplicabile fără a se distinge între mărfurile originare din Uniune şi cele care
circulă liber în statele membre.
Interdicţiile stabilite prin art. 34 şi 35 nu au însă caracter absolut. În cadrul art. 36 din TFUE sunt
prevăzute o serie de excepţii de la regulile menţionate. La aceste excepţii se adaugă cele consacrate
pe cale jurisprudenţială.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 61/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În general, contingentele cantitative32 au fost înlăturate între statele membre fără să se ridice
probleme deosebite. Alte obstacole netarifare au fost însă menţinute între aceste ţări. Reducerea şi
eliminarea lor s-a realizat atât prin aportul jurisprudenţei, cât şi datorită armonizării legislaţiilor din
ţările europene.
Definiţia măsurilor cu efect echivalent a fost formulată întâia oară în hotărârea pronunţată în
afacerea Dassonville. În sensul jurisprudenţei Dassonville, măsurile cu efect echivalent sunt orice
reglementări comerciale ale statelor membre susceptibile să împiedice, direct sau indirect, în mod
real ori potenţial, comerţul intracomunitar.33 După cum reiese din definiţie, pot să fie considerate
măsuri cu efect echivalent şi reglementări care nu au consecinţe restrictive asupra comerţului din
Uniune, dar care ar putea să aibă asemenea urmări în viitor.
Prin „măsuri” (cu efect echivalent) se înţeleg legi, regulamente, prevederi administrative, practici
administrative şi toate instrumentele emanând de la o autoritate publică, inclusiv recomandări.
Practicile administrative sunt, după cum s-a arătat în Directiva nr. 70/50 a Comisiei, orice standarde
sau proceduri folosite în mod obişnuit de o autoritate publică; recomandările sunt orice instrumente
care emană de la o autoritate publică şi care, deşi nu obligă legal pe cei cărora li se adresează, îi
determină să aibă o anumită conduită.34
În esenţă, se poate afirma că măsurile cu efect echivalent sunt dispoziţii scrise sau practici ale
autorităţilor publice care afectează schimburile intracomunitare şi care nu intră în domeniul de
aplicare a art. 36 din TFUE. Sunt incluse în această categorie hotărâri ale instanţelor judecătoreşti35;
reguli deontologice stabilite de o organizaţie profesională care este abilitată, corespunzător
reglementărilor legale naţionale, să aplice sancţiuni disciplinare36; practici constante şi generale ale
32 Contingentele pot să fie cantitative şi tarifare. Primele permit importul unei cantităţi determinate de mărfuri, cu plata taxelor vamale. Celelalte presupun importul unei anumite cantităţi de bunuri, cu plata unor taxe vamale reduse. După epuizarea unor cantităţi, în cazul contingentelor tarifare, se pot importa, în continuare, mărfuri, cu plata taxelor vamale obişnuite. 33 C.J.C.E., cauza nr. 8/74, Dassonville. 34 Directiva nr. 70/50, adoptată în cursul perioadei de tranziţie, orientează, în continuare, Curtea de Justiţie în ceea ce priveşte pronunţarea unor hotărâri. Definiţia măsurilor cu efect echivalent formulată de Curtea de Justiţie este însă mai largă decât cea reţinută în cuprinsul directivei. Subliniem, în context, că potrivit Curţii de Justiţie pot să fie considerate măsuri cu efect echivalent şi cele care se aplică, deopotrivă, mărfurilor indigene şi mărfurilor străine. 35 C.J.C.E., cauza nr. 6/81, J. A. Beele. 36 C.J.C.E., cauza nr. 266 şi 267/87. O organizaţie profesională care stabileşte reguli deontologice ce sunt aplicabile membrilor ei şi în cadrul căreia funcţionează o comisie disciplinară care poate să decidă chiar excluderea din profesie, adoptă măsuri în sensul art. 28 din Tratatul C.E.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 62/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
organelor administrative37; pasivitatea şi toleranţa organelor administrative faţă de faptele unor
particulari, care au drept consecinţă împiedicarea liberei circulaţii a unor mărfuri.38
Hotărârile Curţii de Justiţie în cuprinsul cărora s-a distins între restricţiile cantitative şi măsurile cu
efect echivalent sunt puţine. Într-o hotărâre pronunţată în anul 1973 s-a arătat că restricţiile
cantitative sunt măsurile prin care se interzice, total sau parţial, importul, exportul ori tranzitul
mărfurilor.39 De regulă, Curtea de Justiţie se referă însă, în hotărârile sale, la ambele noţiuni.
Între restricţiile cantitative şi măsurile cu efect echivalent reţinem:
• Măsurile privind producţia mărfurilor ;
• Măsurile referitoare la modul de prezentare a mărfurilor destinate vânzării ;
• Măsurile prin care se instituie obligativitatea analizării de către importatori a
mărfurilor comunitare;
• Măsurile care implică realizarea anumitor formalităţi pentru desfăşurarea
importurilor sau a exporturilor;
• Măsurile prin care li se sugerează consumatorilor să cumpere produse indigene;
• Măsurile prin care se reglementează preţul mărfurilor ;
• Măsurile prin care se instituie controale sanitare şi fitosanitare de către statele
membre;
• Măsurile privind rambursarea preţului la anumite medicamente de către organismele
din domeniul securităţii sociale;
• Măsurile referitoare la achiziţionarea de bunuri de către stat şi alte persoane juridice
de drept public.
2. Dreptul de stabilire şi libera prestare a serviciilor. Prevederile esenţiale referitoare la
lucrătorii independenţi sunt cuprinse la art. 49 şi 56 din TFUE.
37 C.J.C.E., cauza nr. 21/84. Astfel de practici pot să constea în examinarea, cu lentoare considerabilă, a solicitărilor făcute în scopul autorizării spre folosire a unor aparate importate sau în refuzul autorizării acestora, pe motive de ordin tehnic, care nu sunt circumstanţiate ori sunt inexacte. 38 C.J.C.E., cauza nr. C-265/95. În cauză s-a considerat că autorităţile franceze nu au adoptat măsurile necesare şi adecvate, în vederea opririi actelor de violenţă ale agricultorilor francezi, care distrugeau legumele şi fructele originare din alte state membre. 39 C.J.C.E., 12 iulie 1973, af. 2/73, R.L. Geddo, în Recueil, 1973, prima parte, p. 879.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 63/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Potrivit art. 49, consacrat dreptului de stabilire, restricţiile privind libertatea de stabilire a
resortisanţilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru sunt interzise. Această interdicţie
vizeazǎ, de asemenea, restricţiile privind la înfiinţarea de agenţii, sucursale sau filiale de către
resortisanţii unui stat membru stabiliţi pe teritoriul altui stat membru.
Sub rezerva dispoziţiilor privind capitalurile, libertatea de stabilire implică accesul la activităţi
independente şi la exercitarea lor, precum şi constituirea şi administrarea întreprinderilor, în special,
a societăţilor,40 în condiţiile prevăzute pentru proprii resortisanţi de legislaţia ţării unde are loc
stabilirea.
Conform art. 56, referitor la servicii, restricţiile privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii
sunt interzise cu privire la resortisanţii statelor membre stabiliţi într-un alt stat membru decât cel al
beneficiarului serviciilor.
După cum se observă, lucrătorii independenţi pot să invoce fie prevederile art. 49, fie dispoziţiile
art. 56 din TFUE. Libertatea de stabilire presupune implementarea durabilă pe teritoriul unui stat
membru, crearea unei structuri permanente, chiar dacă activitatea desfăşurată necesită o anumită
mobilitate (cum se întâmplă, de exemplu, în cazul operaţiunilor de transport).41
Spre deosebire de dreptul de stabilire, prestările de servicii au caracter ocazional. Corespunzător art.
57 alin. 1 şi 2 din TFUE, în înţelesul tratatelor sunt considerate servicii prestaţiile furnizate, în mod
obişnuit, în schimbul unei remuneraţii, în măsura în care nu sunt reglementate de dispoziţiile
referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, a capitalurilor şi a persoanelor.
Serviciile cuprind, în special, activităţi cu caracter industrial, cu caracter comercial, activităţi
artizanale şi activitǎţile prestate în cadrul profesiunilor liberale.
Persoanele fizice pot să se stabilească în ţara de primire cu titlu principal sau cu titlu secundar.
În situaţia în care o persoană fizică se stabileşte cu titlu principal în alt stat membru, ea îşi începe
activitatea sa profesională în acea ţară ori îşi transferă activitatea dintr-un stat membru în altul.
Dacă persoana în cauză se stabileşte cu titlu secundar în ţara de primire, aceasta înseamnă că, fiind
instalată într-un stat membru, ea înfiinţează un stabiliment dependent de primul într-o altă ţară din
Uniune.
40 Corespunzător art. 54 alin. 2 din TFUE, prin societăţi se înţeleg societăţile constituite în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei civile sau comerciale, inclusiv cooperative şi lalte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia celor fără scop lucrativ. 41 C.J.C.E., cauza nr. 205/84.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 64/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
În cazul liberei prestări a serviciilor se deplasează persoana care prestează serviciul sau beneficiarul
unui anumit serviciu, după cum este posibil să nu se deplaseze nici prestatorul serviciului, nici
clientul său.
Persoanele fizice care beneficiază de dreptul de stabilire şi de prevederile legale referitoare la libera
prestare a serviciilor în cadrul Uniunii sunt cele care au cetăţenia unui stat membru şi desfăşoară o
activitate independentă. Parlamentul European şi Consiliul poate, însă, potrivit art. 56 alin. 2 din
TFUE, să extindă beneficiul prevederilor tratatului consacrate serviciilor la prestatorii de servicii
care sunt resortisanţi ai unui stat terţ şi care sunt stabiliţi în cadrul Uniunii.
În ipoteza exercitării dreptului de stabilire cu titlu secundar în alt stat membru sau dacă sunt
invocate dispoziţiile privitoare la libera prestare a serviciilor este necesar, totodată, ca persoana în
cauză să fie deja stabilită în altă ţară din Uniune. La libera prestare a serviciilor, această cerinţă
determină caracterul transfrontalier al serviciilor furnizate.
Activitatea realizată de cetăţeanul unui stat membru este caracterizată în funcţie de gradul de
independenţă al persoanei şi de riscul economic pe care aceasta şi-l asumă. Împrejurarea că persoana
nu primeşte salariu pentru munca depusă este semnificativă, dar nu decisivă.
Libertatea de stabilire şi libera prestare a serviciilor este recunoscută şi persoanelor juridice, potrivit
dispoziţiilor art. 49, 54 şi 62 din TFUE.
Corespunzător art. 54 din TFUE, societăţile constituie în conformitate cu legislaţia unui stat
membru şi având sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfǎşurare a activitǎţii
în cadrul Uniunii sunt asimilate, pentru aplicarea prevederilor referitoare la dreptul de stabilire,
persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.
Prin societăţi se înţeleg societăţilele constituite în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei civile sau
comerciale, inclusiv cooperative şi alte persoane juridice de drept public sau privat, cu excepţia
celor fără scop lucrativ.
Potrivit art. 62, reglementările de la art. 51-54 sunt aplicabile şi serviciilor.
După cum reiese din articolele arătate, persoanele juridice care beneficiază de dreptul de stabilire şi
de dispoziţiile privitoare la libera prestare a serviciilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– să fie constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 65/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
– să aibă sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfǎşurare a activitǎţii în
interiorul Uniunii;
– să aibă scop lucrativ.
Unitatea de curs 2: Exigenţe sau motive imperative de interes general care pot
să fie invocate pentru a justifica introducerea unor restricţii naţionale în raport
cu libertăţile fundamentale ce caracterizează piaţa internă a U.E.
Curtea de Justiţie a U.E. s-a referit, pentru prima oară, la aceste exigenţe în afacerea Cassis de
Dijon. În afacerea Cassis de Dijon, Curtea a hotărât că reglementarea legală germană potrivit căreia
băuturile alcoolice trebuiau să aibă un procent de alcool de cel puţin 32 grade, constituie o măsură
cu efect echivalent, în sensul art. 28 din Tratatul C.E. (actualul art. 34 din TFUE).
Totuşi, corespunzător hotărârii Curţii de Justiţie, obstacolele la libera circulaţie intracomunitară,
care rezultă din deosebirile existente între legislaţiile naţionale privind comercializarea produselor
luate în considerare, trebuiau să fie acceptate, în măsura în care ele puteau să fie apreciate ca fiind
necesare, în scopul satisfacerii exigenţelor imperative care ţin, în special, de eficacitatea
controalelor fiscale, protecţia sănătăţii publice, corectitudinea tranzacţiilor comerciale şi protecţia
consumatorilor.42
După cum se observă, enumerarea nu este limitativă, ulterior fiind reţinute, de altminteri, şi alte
asemenea exigenţe.
Exigenţele imperative de interes general pot să fie invocate în următoarele condiţii:
– Să nu existe o mǎsurǎ (europeanǎ) de armonizare a legislaţiilor statelor membre, care să aibă
acelaşi scop cu măsura (naţionalǎ) care a fost adoptată.
42 C.J.C.E., cauza nr. 120/78, Rewe-Zentral AG.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 66/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Mǎsurile de armonizare a legislaţiilor trebuie să fie însă exhaustive, să excludă orice competenţă
reziduală a statelor membre. Derogările de la principiul liberei circulaţii a mărfurilor pot să fie
invocate în ipoteza unei armonizări parţiale;43
– Să nu se instituie o discriminare între bunurile importate sau exportate şi, respectiv, bunurile
indigene care sunt comercializate pe piaţa naţională a unui stat membru. În contextul art. 36, unele
discriminǎri pot sǎ fie, totuşi, acceptate între mǎrfurile importate şi cele indigene, dacǎ, potrivit
formulei reţinute la art. 36, ele nu au caracter „arbitrar”;
– Măsura adoptată să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului urmărit. Intervenţiile statelor
membre prin care sunt introduse restricţii în domeniul liberei circulaţii a mărfurilor sunt admise, în
ipoteza în care ele apar ca fiind indispensabile în scopul realizării unuia dintre obiectivele arătate la
art. 3644 sau menţionate în cadrul exigenţelor imperative de interes general;
– Măsura luată să fie proporţională în raport cu obiectivul avut în vedere. Între două măsuri diferite,
care pot să fie stabilite pentru atingerea aceluiaşi obiectiv, statul membru este obligat să o aleagă pe
cea care restrânge cel mai puţin libera circulaţie a mărfurilor în Uniunea Europeanǎ.
În context, subliniem însǎ cǎ, în cazul unei mǎsuri naţionale luatǎ pe baza unei exigenţe imperative
de interes general nu este necesar sǎ se arate cǎ ar fi vorba de o mǎsurǎ cu efect echivalent,
justificatǎ printr-o asemenea exigenţǎ. Aşadar este suficient sǎ se demonstreze cǎ o anumitǎ
exigenţǎ imperativǎ explicǎ mǎsura adoptatǎ.
În schimb, dacǎ se pune problema aplicǎrii art. 36 din TFUE, se va proba, în prealabil, cǎ mǎsura
instituitǎ reprezintǎ o mǎsurǎ cu efect echivalent. Apoi, partea interesatǎ o va putea justifica prin
unul din motivele de la art. 36.
Exigenţele imperative de interes general sunt în dezvoltare. Enumerarea de la art. 36 are caracter
limitativ.
În cadrul art. 36 sunt permise discriminǎrile între mǎrfurile importate şi cele indigene, dacǎ acestea
nu au caracter arbitrar.
În concluzie, între motivele de la art. 36 din TFUE şi exigenţele imperative de interes general
reţinute în jurisprudenţa Curţii de Justiţie existǎ similitudini, dar şi deosebiri semnificative.
43 C.J.C.E., cauza nr. C-13/91 şi C-113/91, M. Debus.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 67/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Curtea de Justiţie a hotărât apoi, într-o serie de cauze, că „motive imperative de interes general” pot
să justifice instituirea unor restricţii în ceea ce priveşte exercitarea liberei circulaţii a persoanelor
sau a serviciilor. Deosebirea între „exigenţele imperative” menţionate întâia oară cu prilejul afacerii
Cassis de Dijon şi „motivele imperative de interes general” invocate în cadrul unor decizii
referitoare la principiul liberei circulaţii a persoanelor şi la principiul liberei circulaţii a serviciilor
pare să nu fie decât de ordin terminologic. De altminteri, numeroase exigenţe imperative pe care
le-am înfăţişat cu prilejul analizării excepţiilor jurisprudenţiale de la principiul liberei circulaţii a
mărfurilor au fost reţinute de către Curtea de Justiţie şi în afacerile în care au fost puse probleme în
legătură cu principiul liberei circulaţii a persoanelor şi cu principiul liberei circulaţii a serviciilor,
Curtea de Justiţie luând în considerare, în unele cauze din domeniu, în mod explicit, jurisprudenţa
Cassis de Dijon.45
În plus, condiţiile care trebuie întrunite pentru a fi invocată o excepţie jurisprudenţială de la
principiul liberei circulaţii a persoanelor şi de la principiul liberei circulaţii a serviciilor sunt
aceleaşi cu cele potrivit cărora pot să fie aduse în atenţie excepţiile de la principiul liberei circulaţii
a mărfurilor: să nu existe o măsurǎ de armonizare a legislaţiilor statelor membre; măsura naţională
instituită să se aplice în mod nediscriminator; măsura naţionalǎ adoptată să fie necesară pentru
atingerea obiectivului urmărit; măsura luată să fie proporţională în raport cu obiectivul avut în
vedere.46
În aceleaşi condiţii pot să fie invocate motive imperative de interes general inclusiv în domeniul
liberei circulaţii a capitalurilor şi a plăţilor.
Unitatea de curs 3: Contractele de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de
servicii. Coordonarea procedurilor de atribuire a acestor contracte potrivit
Directivei 2004/18
44 C.J.C.E., cauza nr. 72/83, Campus Oil Limited. 45 C.J.C.E., 15 mai 1997, af. C-250/95, Futura Participations et Singer.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 68/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Prin Directiva nr. 2004/18 au fost reformulate într-un singur text trei directive anterioare aplicabile
în domeniul achiziţiilor publice de servicii (Directiva nr. 92/50), de bunuri (Directiva nr. 93/36) şi
de lucrări (Directiva nr. 93/37).
Termenul de punere în aplicare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru
ca statele membre să se conformeze prevederilor Directivei nr. 2004/18 a fost stabilit până la 31
ianuarie 2006 cel mai târziu.
1. Domeniul de aplicare a Directivei 2004/18
Aceasta directivă se aplică contractelor de achiziţii publice, de lucrări, de bunuri şi de servicii. De
asemenea, ea este luată în considerare în cazul concesionării lucrărilor publice sau a serviciilor.
Totodată, directiva arătată se aplică concursurilor de soluţii în domeniul serviciilor.
Contractele de achiziţii publice sunt definite în cuprinsul directivei ca fiind contracte cu titlu oneros
încheiate în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi
contractante şi care au ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
În sensul prevederilor directivei, „o lucrare” este rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţie
sau de lucrări publice, destinată să îndeplinească ea însăşi o funcţie economică sau tehnică.
Dispoziţiile directivei se aplică proiectării şi/sau executării unor lucrări, precum lucrări de pregătire
a şantierului, demolări, foraje şi sondaje, lucrări de construcţii complete sau parţiale, lucrări de
finisare, construcţii de şosele etc.
În cazul furnizării de produse, prevederile directivei trebuie avute în vedere indiferent dacă produsul
este sau nu cumpărat în rate, precum şi în ipoteza închirierii sau a leasingului, cu sau fără opţiune de
cumpărare.
Un contract de achiziţii publice care are ca obiect furnizarea de produse şi care acoperă în mod
accesoriu lucrări de montaj şi de instalare este considerat ca fiind un contract de achiziţie publică de
bunuri. În această împrejurare se ţine seama de raportul existent între valoarea produsului în cauză
şi valoarea serviciilor care îi sunt ataşate.
Contractele de achiziţii publice de servicii au ca obiect prestarea de servicii. Acestea pot să fie, de
exemplu, servicii de transport pe uscat, de transport aerian, de transport naval, servicii de sănătate,
servicii financiare, servicii hoteliere, servicii juridice etc. Dacă contractul are ca obiect produse şi
46 C.J.C.E., 4 iulie 2000, af. C-424/97, S. Haim, pct. 57.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 69/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
servicii, aceste este considerat ca fiind un contract de achiziţii publice de servicii, în circumstanţele
în care valoarea serviciilor este mai mare decât valoarea produselor în cauză.
După cum am menţionat, Directiva nr. 2004/18 se aplică şi concesionării lucrărilor publice sau a
serviciilor. Contractele de concesionare a lucrărilor publice sau a serviciilor prezintă aceleaşi
caracteristici ca şi contractele de achiziţii publice, de lucrări ori de servicii, cu excepţia
compensaţiei pentru lucrările efectuate sau serviciile prestate, care poate consta, fie exclusiv în
dreptul de exploatare a lucrării ori serviciului, fie în dreptul de exploatare şi o plată.
Directiva 2004/18 se aplică şi concursurilor de soluţii în domeniul serviciilor. Concursurile sunt
proceduri care permit autorităţii contractante să achiziţioneze, în special în domeniul amenajării
teritoriului, al urbanismului, al arhitecturii şi ingineriei sau al prelucrării datelor, un plan sau un
proiect selectat de un juriu după lansarea sa în competiţie, cu sau fără atribuirea de premii.
Executantul de lucrări, furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii poate să fie o persoană fizică
sau o persoană juridică. Potrivit dispoziţiilor directivei, candidaţii sau ofertanţii nu pot să fie
respinşi numai pentru motivul că, în conformitate cu legislaţia statului membru în care se atribuie
contractul, aceştia ar fi obligaţi să aibă calitatea de persoană fizică sau de persoană juridică.
Dacă o ofertă este prezentată de un grup de operatori economici, acest grup poate să aibă un caracter
informal. Totuşi, grupul selectat ar putea să fie constrâns să dobândească o anumita formă juridică
în cazul în care i s-a atribuit contractul, în măsura în care o asemenea transformare este necesară în
vederea bunei executări a contractului.
Autorităţile contractante pot să fie statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public,
asociaţiile formate din mai multe colectivităţi teritoriale sau organisme de drept public asupra cărora
autorităţile publice exercită o influenţă dominantă, organisme care au fost constituite pentru a
îndeplini cerinţe de interes general, de altă natură decât industrial sau comercial şi care au
personalitate juridică.
Directiva nr. 2004/18 se aplică privitor la contractele încheiate în formă scrisă. Această noţiune este
înţeleasă în sens larg, cerinţa formei scrise fiind considerată îndeplinită ori de câte ori este vorba de
date care pot să fie citite, reproduse şi comunicate prin orice mijloace, inclusiv prin mijloace
electronice.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 70/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Criteriul decisiv în scopul aplicării dispoziţiilor Directivei nr. 2004/18 este cel al pragurilor
valorice. De exemplu, potrivit art. 7 din directivă, în cazul contractelor de achiziţii publice de
lucrări, pragul stabilit este de 5000000 euro. Calcularea valorii estimate se bazează pe valoarea luată
în considerare de autoritatea contractantă, fără TVA. Proiectele de lucrări sau de achiziţii nu pot să
fie împărţite în vederea sustragerii de la aplicarea dispoziţiilor directivei.
Pragurile la care ne-am referit au fost fixate în ideea că ar fi excesiv să se solicite respectarea
regulilor de transparenţă în împrejurarea în care valorile contractelor de achiziţii publice se situează
sub pragurile menţionate.
În legătură cu aceste praguri, subliniem însă că principiul nediscriminării se aplică în temeiul
prevederilor fundamentale ale dreptului european în cazul tuturor contractelor de achiziţii publice,
indiferent de valoarea lor. Ca atare, persoanelor fizice şi persoanelor juridice nu li se poate interzice
realizarea unor lucrări, furnizarea unor produse sau prestarea anumitor servicii pe criteriul
cetăţeniei, al naţionalităţii, pe criteriul reşedinţei ori al sediului.
Pe de altă parte, statele membre au posibilitatea, conform dispoziţiilor directivei arătate, să rezerve
dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice atelierelor
protejate sau programelor de ocupare protejate, în cazul în care majoritatea lucrătorilor implicaţi
sunt persoane cu handicap care, din cauza naturii sau a gravităţii deficienţelor, nu pot desfăşura o
activitate profesională în condiţii normale. În această ipoteză se va include o menţiune
corespunzătoare în anunţul de participare.
Directiva nr. 2004/18 stabileşte şi o serie de excluderi. Astfel, prevederile ei nu se aplică unor
aspecte din domeniul comunicaţiilor, contractelor secrete sau care necesită măsuri speciale de
siguranţă, contractelor atribuite în temeiul procedurilor specifice unei organizaţii internaţionale.
În general, excluderile în materiile la care ne-am referit sunt reglementate la art. 13-15 din directivă.
Aceste excluderi vizează contractele de achiziţii publice, de concesionare a lucrărilor publice şi
concursurile de soluţii. La ele se adaugă o serie de excluderi cu caracter specific. De exemplu, în
cuprinsul art. 16 din directivă se prevede că aceasta nu se aplică anumitor contracte de achiziţii
publice de servicii, precum cele care au ca obiect achiziţia sau locaţiunea de terenuri, de construcţii
existente sau de alte bunuri imobile.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 71/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
2. Reguli prin care se asigură transparenţa în cazul contractelor de achiziţii publice de
lucrări, de bunuri şi de servicii.
Autorităţile contractante atribuie, de regulă, contractele de achiziţii publice prin procedura deschisă
sau prin procedura restrânsă (art. 28). În cazul procedurii deschise, ofertele pot să fie prezentate de
orice operator economic interesat. În ipoteza procedurii restrânse, participă numai operatorii
economici invitaţi de autoritatea contractantă.
În împrejurarea în care un contract este deosebit de complex, iar aplicarea unei proceduri deschise
sau restrânse nu permite atribuirea contractului, autoritatea contractantă poate folosi dialogul
competitiv.
Autoritatea contractantă deschide cu candidaţii selectaţi un dialog competitiv în scopul identificării
şi definirii mijloacelor celor mai potrivite care să răspundă necesităţilor autorităţii contractante. În
cursul acestui dialog se pot discuta cu candidaţii selectaţi toate aspectele contractului. Fireşte,
autoritatea contractantă trebuie să negocieze cu bună-credinţă, respectând principiul egalităţii de
tratament (de exemplu, autoritatea contractantă este obligată să păstreze caracterul confidenţial al
informaţiilor secrete transmise de candidaţii selectaţi în cursul dialogului competitiv). Procedura se
poate desfăşura în etape succesive pentru a reduce numărul de soluţii care trebuie discutate. După
încheierea dialogului, participanţii sunt invitaţi să îşi prezinte ofertele finale, pe baza soluţiilor care
au fost identificate în cursul dialogului avut cu autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă
poate solicita clarificarea sau precizarea ofertelor prezentate, fără să fie însă modificate elementele
de bază ale ofertei. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va fi apoi aleasă de
autoritatea contractantă. Atribuirea contractului se face exclusiv pe baza acestui criteriu.
Într-o serie de situaţii limitate, reglementate în cuprinsul directivei, autorităţile contractante pot
atribui contractele de achiziţii publice printr-o procedură de negociere prin publicarea sau fără
publicarea unui anunţ de participare. În cadrul acestei proceduri, autoritatea contractantă negociază
cu ofertanţii ofertele depuse de aceştia pentru a le adapta la cerinţele exprimate în anunţul de
participare, în caietul de sarcini sau în alte documente, în scopul găsirii ofertei care este cea mai
avantajoasă din punct de vedere economic. De exemplu, procedura de negociere prin publicarea
unui anunţ de participare poate să fie utilizată dacă au fost depuse oferte inacceptabile ca răspuns la
o procedură deschisă, restrânsă ori la un dialog competitiv. Procedura de negociere fără publicarea
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 72/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
unui anunţ de participare poate să fie folosită, de pildă, în împrejurarea în care nu a fost depusă nici
o ofertă ca răspuns la o procedură deschisă sau restrânsă.
În ambele variante este necesar să nu fi fost modificate în mod substanţial condiţiile ini ţiale ale
contractului.
Statele membre pot prevedea posibilitatea autorităţii contractante de a încheia acorduri-cadru sau de
a recurge la sisteme dinamice de achiziţie. Prin acordul-cadru sunt stabilite condiţiile pentru
contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate (ce nu poate depăşi,
în principiu, potrivit art. 32 alin. 2, patru ani) în ceea ce priveşte preţurile, cantităţile de bunuri şi
alte elemente subsecvente acordului-cadru.
În scopul atribuirii contractelor fundamentate pe acordul-cadru, autoritatea contractantă trebuie să
respecte toate etapele reglementate, la modul general, în cuprinsul Directivei nr. 2004/18.
Sistemul dinamic de achiziţie este un proces de achiziţie în întregime electronic a bunurilor de uz
curent ale căror caracteristici disponibile în general pe piaţă îndeplinesc cerinţele autorităţii
contractante. În sistem sunt admişi toţi ofertanţii care îndeplinesc criteriile de selecţie şi care au
prezentat o ofertă indicativă conformă cu caietul de sarcini. Sistemul este limitat în timp.
Până la împlinirea termenului stabilit de autoritatea contractantă ofertele indicative pot fi
îmbunătăţite. După evaluarea ofertelor indicative, autoritatea contractanta lansează invitaţiile de
participare. Autoritatea contractanta invită pe toţi ofertanţii admişi în sistem să prezinte o ofertă
pentru fiecare contract care urmează să fie atribuit în cadrul sistemului. În acest scop autoritatea
contractantă stabileşte un termen de depunere a ofertelor. În final contractul este atribuit ofertantului
care a prezentat oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
Directiva nr. 2004/18 permite statelor membre să stabilească o serie de criterii de respingere a unor
operatori economici din cadrul procesului desfăşurat pentru atribuirea unor lucrări în scopul
furnizării unor bunuri sau pentru prestarea anumitor servicii. Astfel, operatorii economici pot să fie
respinşi în considerarea situaţiilor personale (art. 45) sau ţinând seama de capacitatea de exercitare a
activităţii profesionale (art. 46). De exemplu, orice candidat sau ofertant care a făcut obiectul unei
condamnări pronunţată printr-o hotărâre definitivă, pentru corupţie, fraudă, participare la o
organizaţie criminală este, în principiu, exclus de la participarea la o procedură de atribuire a unui
contract de achiziţii publice. De asemenea, în considerarea situaţiei personale poate fi exclus: orice
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 73/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
operator economic care este în stare de faliment; a făcut obiectul unei hotărâri cu autoritate de lucru
judecat pentru o faptă care aduce atingere eticii profesionale; s-a făcut vinovat de o gravă abatere
profesională; nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata contribuţiilor sociale sau privind plata
impozitelor şi taxelor, în conformitate cu dispoziţiile legale ale ţării în care este stabilit sau ale
autorităţii contractante etc.
Având în vedere capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, orice operator economic poate
să fie, de exemplu, invitat să dovedească că este înregistrat în registrul profesiilor sau în registrul
comerţului, să prezinte o declaraţie pe proprie răspundere ori un anumit certificat, să arate că deţine
o autorizaţie specifică care este necesară pentru prestarea unor servicii determinate. Pe lângă aceste
criterii de selecţie, Directiva nr. 2004/18 se referă şi la nivelurile minime de capacităţi. Astfel,
autorităţile contractante pot solicita candidaţilor şi ofertanţilor să îndeplinească niveluri minime
privind capacitatea economică şi financiară (art. 47), precum şi privind capacitatea tehnică şi
profesională (art. 48). De exemplu, în contextul capacităţii economice şi financiare, se poate cere
candidaţilor şi ofertanţilor să prezinte o declaraţie bancară, să facă dovada asigurării riscului
profesional, să prezinte bilanţul, să prezinte o declaraţie referitoare la cifra totală de afaceri sau la
cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului.
În legătură cu capacitatea tehnică şi profesională, se poate solicita candidaţilor şi ofertanţilor să
prezinte lista lucrărilor executate în ultimi cinci ani, să prezinte certificate de bună execuţie în cazul
lucrărilor mai importante, să indice persoanele sau organismele care vor asigura controlul calităţii,
să descrie echipamentul tehnic de care dispun, să indice partea din contract care va fi subcontractată
etc.
În vederea asigurării transparenţei, autorităţile contractante sau Comisia U.E. publică mai multe
categorii de anunţuri: anunţul de informare prealabilă cu privire la un profil de cumpărător; anunţul
de participare la contractele de achiziţii publice sau în cadrul unui sistem dinamic de achiziţie;
anunţul privind contractele atribuite etc.
Dintre acestea se distinge prin importanţa şi prin amploarea datelor conţinute anunţul de participare.
Prin anunţul de participare, autorităţile contractante îşi fac cunoscută intenţia de a atribui un
contract de achiziţii publice printr-o procedură deschisă sau restrânsă, printr-un dialog competitiv
sau printr-o procedură de negociere.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 74/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Anunţurile la care se referă Directiva nr. 2004/18 trebuie să cuprindă cel puţin informaţiile cerute în
cadrul acesteia.
Anunţurile nu pot să fie publicate la nivel naţional înainte de data la care sunt trimise Comisiei.
Anunţurile publicate la nivel naţional nu trebuie să cuprindă alte informaţii decât cele existente în
anunţurile Comisiei. La nivelul U.E. anunţurile se publică în Jurnalul Oficial al U.E.
În esenţă, regulile din directivă privind anunţurile menţionate sunt luate în considerare inclusiv în
cazul concesionarii lucrărilor publice şi a concursurilor de soluţii în domeniul serviciilor.
După cum am menţionat, contractele se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere
economic sau numai în funcţie de preţul cel mai scăzut. Oferta cea mai avantajoasă din punct de
vedere economic se stabileşte pe baza mai multor criterii, precum calitatea, preţul, caracterul estetic
şi funcţional, caracteristici de mediu, costuri de funcţionare, rentabilitate, asistenţă tehnică, data
livrării. În cadrul anunţului de participare autoritatea contractantă este obligată să menţioneze
ponderea relativă a fiecărui criteriu pe care îl foloseşte. Dacă nu va fi posibilă realizarea unor
asemenea menţiuni, autoritatea contractantă trebuie să arate care este importanţa criteriilor utilizate
în ordinea descrescătoare a semnificaţiei lor.
Ofertele cu preţuri anormal de scăzute pot să fie respinse de autoritatea contractantă. Totuşi, înainte
de a le respinge, autoritatea contractantă va solicita în scris detalii privind soluţiile tehnice,
originalitatea lucrării, posibilitatea obţinerii unui ajutor de stat (ca atare posibilitatea obţinerii unui
ajutor de stat nu justifică respingerea unei oferte) etc.
Unitatea de curs 4: Coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor
administrative privind aplicarea procedurilor refer itoare la căile de atac faţă de
atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse, a contractelor publice de
lucrări şi a contractelor de achiziţii publice de servicii, în conformitate cu
prevederile din dreptul european
În anul 1989, Consiliul a adoptat Directiva nr. 89/665 care a fost menită să asigure coordonarea
actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor referitoare la căile
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 75/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi de lucrări. Ulterior, prin
Directiva nr. 92/50, dispoziţiile Directivei nr. 89/665 au devenit aplicabile şi în cazul contractelor de
achiziţii publice de servicii.
În anul 2007, Directiva nr. 2007/66 a modificat Directiva nr. 89/665 în scopul ameliorării
eficacităţii căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Prin Directiva nr.
89/665 se asigură aplicarea efectivă a Directiva nr. 2004/18, întrucât punerea în practică a acestei
directive presupune existenţa unor căi de atac eficiente şi rapide, dacă sunt încălcate prevederile
legale europene sau reglementările din dreptul intern prin care este pusă în aplicare legislaţia
europeană. Absenţa căilor de atac ori dispoziţiile legale inadecvate pot să descurajeze întreprinderile
să depună oferte în statul membru în care îşi are sediul autoritatea contractantă.
De asemenea, la nivelul U.E. s-a observat că, în condiţiile în care perioada procedurilor de atribuire
a contractelor publice este redusă, organismele competente în ceea ce priveşte căile de atac trebuie
să fie autorizate să adopte măsuri provizorii pentru suspendarea unei astfel de proceduri, iar
intervenţia lor se impune să fie realizată de urgenţă. Pe de altă parte, deciziile luate în mod ilegal
trebuie să fie anulate, iar persoanele lezate sunt îndreptăţite să fie compensate.
Încălcarea prevederilor legale europene şi a dispoziţiilor din dreptul intern al statelor membre
adoptat pe baza acestora este sancţionată nu numai în situaţia în care întreprinderile interesate
valorifică căile de atac existente în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică.
Comisia poate supune atenţiei autorităţilor competente ale statului membru în cauză încălcările
grave şi evidente în domeniu, în vederea remedierii deficienţelor constatate.
Directiva nr. 2007/66 a consolidat garanţiile de transparenţă şi nediscriminare vizate prin Directiva
nr. 89/665. Astfel, prin Directiva nr. 2007/66 a fost stipulată o perioadă minimă care trebuie să
existe între decizia de atribuire a contractului de achiziţii publice şi încheierea contractului
respectiv, perioada care să permită utilizarea eficientă a unei căi de atac.
Semnarea rapidă a unui contract de atribuire publică de către autoritatea contractantă riscă să facă
ireversibile efectele deciziei de atribuire a contractului.
Termenul suspensiv trebuie să acorde atenţie ofertanţilor interesaţi timp suficient pentru a analiza
decizia de atribuire a contractului şi pentru a evalua oportunitatea iniţierii unei căi de atac.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 76/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Totodată, Directiva nr. 2007/66 a fost adoptată pentru a permite aplicarea unor sancţiuni eficiente,
proporţionale şi descurajante în circumstanţele în care nu se respectă termenul suspensiv
obligatoriu. În principiu, contractele încheiate fără respectarea termenului suspensiv sunt lipsite de
efecte. Regula privind termenul suspensiv nu are, totuşi, după cum vom vedea, caracter absolut.
1. Domeniul de aplicare a Directivei nr. 89/665 şi a Directivei nr. 2007/66
Aceste directive sunt luate în considerare numai referitor la contractele de achiziţii publice pe care
ele le vizează. În special se poate observa că aplicarea Directiva nr. 2004/18 depinde de pragurile
valorice pe care aceasta le instituie, ţinând seama de tipul contractelor de achiziţii publice şi de
autoritatea contractantă.
Căile de atac supuse reglementarilor Directivei nr. 89/665 şi Directivei nr. 2007/66 sunt disponibile
în scopul controlării modului în care sunt aplicate prevederile legale europene şi dispoziţiile din
dreptul intern referitoare la punerea în practică a legislaţiei europene. Totuşi, pentru a se preveni
împrejurările în care ar fi dificil să se realizeze o delimitare între aspectele care au legătură cu
dreptul U.E. şi situaţiile pur interne, statele membre trebuie să garanteze că, între întreprinderile
care susţin că au suferit un prejudiciu, nu există în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract
nici o discriminare ca rezultat al distincţiei făcută de textele legale europene între normele de drept
intern de transpunere a legislaţiei Uniunii şi celelalte norme de drept intern.
2. Reguli europene minimale privind disponibilitatea căilor de atac
În temeiul principiului subsidiarităţii, statele membre sunt abilitate să stabilească modul în care
persoanele interesate au acces la căile de atac în cazul contractelor de achiziţii publice.
Corespunzător prevederilor legale europene, statele membre sunt însă obligate să respecte
următoarele reguli minimale:
• Persoana care recurge la o cale de atac trebuie să aibă un interes pentru a proceda în acest
mod. Dispoziţiile legale europene nu solicită invariabil ca o asemenea persoană să fi suferit
un prejudiciu, fiind suficient ca ea să aibă sau să fi avut un interes în obţinerea unui anumit
contract;
• Persoana în cauză trebuie să fi fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o
presupusă încălcare. Întrucât nu se cere ca persoana care foloseşte o cale de atac să fi suferit
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 77/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
o pagubă, prevederile legale europene se pot aplica inclusiv în ipoteza în care contractul de
atribuire nu a fost încă încheiat. Aşadar, abaterile care se produc pot să fie sesizate într-un
stadiu în care ele pot fi mai uşor corectate;
• Statele membre pot impune ca o persoana care doreşte să exercite o cale de atac să notifice
autoritatea contractantă cu privire la presupusa încălcare şi la intenţia sa de a formula o cale
de atac;
• Statele membre pot impune ca, într-o primă etapă, persoana interesată să exercite o cale de
atac în faţa autorităţii contractante. În acest caz, formularea unei căi de atac trebuie să aibă
ca rezultat suspendarea imediată a posibilităţii de încheiere a contractului.
3. Reguli europene minimale privind termenul suspensiv
Statele membre sunt obligate să garanteze că persoanele care pot să folosească o cale de atac dispun
de o perioadă de timp suficientă pentru a acţiona împotriva deciziilor de atribuire a contractelor de
achiziţii publice. Niciun contract supus prevederilor Directivei nr. 2004/18 nu se poate încheia, în
principiu, înainte de expirarea unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice, începând cu ziua
următoare trimiterii deciziei de atribuire a contractului către ofertanţii şi candidaţii interesaţi prin
fax sau alte mijloace electronice ori, în cazul utilizării altor mijloace de comunicare, înainte de
expirarea fie a unui termen de cel puţin 15 zile calendaristice, începând cu ziua următoare trimiterii
deciziei de atribuire a contractului, fie a unui termen de cel puţin 10 zile calendaristice, începând cu
ziua următoare primirii deciziei de atribuire a contractului.
Decizia de atribuire este însoţită de un rezumat al motivelor pertinente ale opţiunii autorităţii
contractante şi de o declaraţie precisă privind termenul suspensiv. După cum am menţionat, regula
referitoare la termenul suspensiv nu are caracter absolut, în unele situaţii fiind posibile derogări de
la această regulă. Aşa se întâmplă, de pildă, în împrejurarea în care contractul este atribuit unicului
ofertant sau în cazul contractelor bazate pe un acord-cadru ori pe un sistem dinamic de achiziţie.
Dacă există un singur ofertant, termenul suspensiv nu îşi are rostul. În ipoteza unui contract bazat pe
un acord- cadru ori pe un sistem dinamic de achiziţie, stabilirea unui termen suspensiv atenuează
eficacitatea acestor proceduri. În eventualitatea în care se folosesc asemenea proceduri, statele
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 78/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
membre trebuie să prevadă, ca sancţiune, absenţa efectelor, dacă intervine decizia unui organism
responsabil cu soluţionarea căilor de atac, independent de autoritatea contractantă.
Totuşi, menţinerea efectelor contractului nu este exclusă atunci când se invocă motive imperative de
interes general. După cum se cunoaşte, motivele imperative de interes general nu au, în principiu, o
natură economică. În cadrul sistemului pe care îl analizăm se admite însă că, în circumstanţe
excepţionale, ar putea să fie invocate motive imperative de interes general cu caracter economic.
Asemenea motive nu trebuie să privească interese economice în legătură directă cu contractul, cum
ar fi: costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costuri generate de lansarea unei noi
proceduri, costuri generate de schimbarea operatorului economic.
În eventualitatea în care sunt luate în considerare motive imperative de interes general şi, prin
urmare, efectele contractului sunt menţinute, vor fi aplicate, totuşi, sancţiuni alternative. Acestea pot
consta în amenzi sau în reducerea duratei contractului. Acordarea unor daune-interese nu reprezintă
însă o sancţiune adecvată.
4. Cerinţe europene referitoare la căile de atac
Corespunzător dispoziţiilor legale europene, instanţele de judecată din statele membre au
următoarele posibilităţi:
• Să adopte măsuri provizorii în scopul remedierii presupusei încălcări sau prevenirii
prejudicierii în continuare a persoanei interesate, inclusiv măsuri de suspendare a procedurii
de atribuire a unui contract ori a aplicării oricărei decizii luate de autoritatea contractantă;
• Să anuleze deciziile ilegale, inclusiv să elimine specificaţiile tehnice, economice sau
financiare, discriminatorii din orice document legat de procedura de atribuire a contractului;
• Să acorde daune-interese persoanelor păgubite.
În principiu, exercitarea căilor de atac nu are în mod automat efect suspensiv asupra procedurilor de
atribuire a contractului la care se referă. Măsurile de suspendare pot fi luate numai în urma unei
evaluări în cadrul căreia se va tine seama de interesul public şi de interesul întreprinderii care ar
putea să obţină contractul în cauză. Dacă nu se iau măsuri de suspendare, aceasta nu înseamnă însă
că persoana interesată nu ar putea să obţină anularea unei decizii ilegale şi daune-interese.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 79/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
5. Prerogativele Comisiei înainte de încheierea unui contract de achiziţii publice
În cazul în care a fost săvârşită o încălcare gravă a legislaţiei europene în domeniul achiziţiilor
publice în cursul unei proceduri de atribuire a unui contract supus prevederilor Directivei nr.
2004/18, Comisia adresează o notificare statului membru în cauză. Statul membru respectiv poate să
arate că încălcarea a fost remediată, să explice raţiunile pentru care nu a intervenit (de pildă, datorită
faptului că este în curs o procedură judiciară) sau să notifice suspendarea procedurii de atribuire a
contractului.
Unitatea de curs 5: Reguli europene de concurenţă care pot să aibă
relevanţă în domeniul achiziţiilor publice
1. Interzicerea înţelegerilor monopoliste între întreprinderi
Potrivit art. 101 din TFUE sunt incompatibile cu piaţa internă şi interzise orice acorduri între
întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de întreprinderi şi orice practici concertate care pot afecta
comerţul dintre statele membre şi care au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea ori
denaturarea concurenţei în cadrul pieţei interne şi, în special, cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de
tranzacţionare;
b) limiteazǎ sau controleazǎ producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnicǎ ori investiţiile;
c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare;
d) aplicǎ, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând
astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
e) condiţioneazǎ încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii
suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu
obiectul acestor contracte.
Acordurile sau deciziile interzise sunt nule de drept.
Cu toate acestea, dispoziţiile alineatului 1 pot fi declarate inaplicabile în cazul:
– oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 80/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
– oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
– oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunǎtǎţirea producţiei sau distribuţiei de produse ori la promovarea progresului
tehnic sau economic, asigurând, totodată, consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obţinut şi
care:
a) nu impun întreprinderilor în cauzǎ restricţii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor
obiective;
b) nu oferă posibilitatea întreprinderilor de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte
semnificativă a produselor în cauză.
După cum vom vedea, în scopul luării în considerare a art. 101 alin. 1 trebuie să fie întrunite mai
multe cerinţe.
Prevederile legale europene interzic săvârşirea unor acte sau fapte de către întreprinderi, fără a
defini însă aceste entităţi. În jurisprudenţa Curţii de Justiţie, întreprinderile au fost caracterizate
independent de accepţiunea atribuită noţiunii analizate în sistemele de drept ale statelor membre.
Corespunzător hotărârilor Curţii de Justiţie, prin întreprindere se înţelege orice entitate care
desfăşoară o activitate economică, fără să prezinte însemnătate statutul ei juridic şi modul în care
este finanţată47.
Întreprinderile publice beneficiază, în domeniul concurenţei, de un tratament similar celui luat în
considerare pentru întreprinderile private.
Persoanele juridice formează o singură întreprindere în eventualitatea în care, în interiorul grupului,
filialele nu sunt abilitate să decidă comportamentul lor pe piaţă. Unitatea de conduită a subiecţilor –
societate-mamă şi filial ă – pe piaţă este precumpănitoare faţă de separarea formală a lor. Societatea-
mamă şi filiala pot prezenta oferte distincte, dacă fiecare îşi stabileşte în mod autonom
comportamentul pe piaţă. În cazul în care o ofertă este elaborată în comun ele trebuie să informeze
autoritatea contractantă.
47 Exempli gratia, C.J.C.E., cauza nr. C-41/90, K. Höfner şi F. Elser.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 81/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Enumerarea înţelegerilor de natură monopolistă de la art. 101 alin. 1 cuprinde acordurile între
întreprinderi, deciziile asocierilor de întreprinderi şi practicile concertate. Aceste noţiuni au o
semnificaţie europeanǎ.
Acordurile între întreprinderi se realizează în situaţia în care întreprinderile şi-au exprimat voinţa
de a se comporta într-un mod determinat pe piaţǎ48. Noţiunea analizată este înţeleasă, în dreptul
european, în sens larg. Asemenea acorduri pot să ia forma contractelor de concesiune, actelor
constitutive ale unor societăţi comerciale, tranzacţiilor sau a unei înţelegeri care are numai
semnificaţie morală.
Prohibiţia instituită la art. 101 alin. 1 priveşte, deopotrivă, acordurile orizontale şi pe cele verticale.
Criteriul de distincţie dintre unele şi celelalte decurge din poziţia economică în care se află părţile
interesate în raporturile reciproce pe care le stabilesc între ele.
Deciziile asocierilor de întreprinderi sunt acte de voinţă colectivă care emană de la organul
competent al unui grup profesional. Nu se solicită ca gruparea (asocierea) de întreprinderi să aibă
calitatea de subiect de drept de-sine-stătător. De asemenea, împrejurarea că este vorba de o asociere
de drept public nu influenţează calificarea acesteia ca fiind o asociere de întreprinderi.
Practicile concertate exprimă o formă de coordonare între întreprinderi, care înlocuiesc cu bună
ştiinţă riscurile concurenţei cu o cooperare practică între ele, ce conduce la condiţii de concurenţă
care nu corespund condiţiilor normale de piaţă, ţinând seama de natura produselor, importanţa şi
numărul întreprinderilor în cauză, dimensiunile şi caracterul pieţei49.
Elementul obiectiv, considerat în mod izolat, nu constituie prin el însuşi o practică concertată. Orice
întreprindere are dreptul să ţină seama de politica economică a concurenţilor săi şi să îşi alinieze, în
mod corespunzător, propria conduită.
În scopul aplicării art. 101 alin. 1, va trebui ca acţiunea întreprinderilor pe piaţă să fie rezultatul
cooperării dintre ele, al urmării unui ţel comun.
După cum a hotărât Curtea de Justiţie, fiecare întreprindere este datoare să îşi determine, în mod
autonom, politica pe care înţelege să o pună în practică pe piaţa internă, inclusiv alegerea
destinatarilor ofertelor şi vânzărilor sale. Exigenţa arătată se opune oricărei luări de contact, direct
sau indirect, între întreprinderi, având ca obiect sau ca efect, fie să influenţeze comportamentul pe
48 T.P.I.C.E., cauza nr. T-4/89, BASF AG.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 82/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
piaţă al unui concurent actual sau potenţial, fie să dezvăluie concurentului conduita proprie pe piaţă,
care a fost stabilită ori se află doar în stadiu de proiect50.
Acordurile între întreprinderi, deciziile asocierilor de întreprinderi şi practicile concertate sunt
cuprinse în domeniul de aplicare al art. 101 alin. 1 dacă:
– Pot afecta comerţul dintre statele membre;
– Au ca obiect sau ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei în cadrul pieţei
interne;
– Au efecte negative sensibile sau potenţial sensibile asupra concurenţei.
Art. 101 alin. 1 cuprinde cinci categorii de înţelegeri între întreprinderi care pot afecta concurenţa.
Enumerarea nu are caracter limitativ, ci exemplificativ. Ea include cazuri socotite ca fiind atingeri
tipice aduse concurenţei, prin înţelegeri care îi împiedică funcţiile normale, restrângând-o sau
denaturând-o.
În domeniul care ne interesează, concurenţa poate să fie afectată, de exemplu, prin fixarea preţurilor
sau prin împǎrţirea pieţelor. Regulile de concurenţă solicită ca întreprinderile să nu cunoască
numărul concurenţilor, capacităţile lor tehnice şi financiare, personalul de care dispun, preţul pe
care îl vor propune.
Art. 101 alin. 3 subordonează neaplicarea primului alineat de îndeplinirea a patru condiţii, două
pozitive şi două negative.
Corespunzător primei condiţii (pozitivă), înţelegerea monopolistă trebuie să contribuie la
îmbunǎtǎţirea producţiei ori a distribuţiei de produse sau la promovarea progresului tehnic ori
economic. Este suficient ca unul dintre avantajele arătate în cadrul primei condiţii să se realizeze,
pentru ca aceasta să fie considerată îndeplinită.
Avantajele menţionate sunt însă examinate în mod obiectiv, adică ţinând seama de efectele
favorabile ale înţelegerii pentru economia Uniunii şi pentru terţi, nu de consecinţele ei pentru
participanţi51.
49 C.J.C.E., cauza nr. 48/69, Imperial Chemical Industries Ltd. 50 C.J.C.E., cauza nr. 40-48, 50, 54-56, 111, 113 şi 114/73, Coöperatieve Vereniging „Suiker Unie” UA et autres. 51 C.J.C.E., cauza nr. 56 şi 58/64, Établissements Consten S.A.R.L. et Grundig-Verkaufs-GmbH.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 83/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Bunăoară, ameliorarea producţiei poate să fie determinată de faptul că fiecare participant la
înţelegere renunţă la fabricarea unor produse, specializându-se în anumite operaţiuni, ceea ce
conduce la sporirea productivităţii.
Îmbunătăţirea distribuirii produselor poate să fie asigurată prin clauzele de exclusivitate de vânzare
sau de cumpărare. Exclusivitatea de vânzare permite beneficiarului să îşi dezvolte activităţile de
promovare a vânzărilor şi de investiţii în zona concedată; exclusivitatea de cumpărare poate să
implice participarea producătorului la expansiunea pieţei şi să conducă la aprovizionarea regulată de
către angrosişti a persoanelor care vând mărfuri cu amănuntul52.
Promovarea progresului tehnic sau economic se poate realiza prin folosirea unui procedeu nou de
fabricaţie şi prin utilizarea, pentru un singur produs, a unor tehnologii care erau luate anterior în
considerare doar în mod izolat, în cazul unor bunuri diferite53.
La art. 101 alin. 3 nu se face referire şi la progresul social, dar Curtea de Justiţie a hotărât că acesta
poate să fie subsumat, în unele circumstanţe, progresului economic.
A doua condiţie (pozitivă) este ca înţelegerea între întreprinderi să asigure consumatorilor o parte
echitabilă din beneficiul obţinut.
Noţiunea de consumatori cuprinde, deopotrivă, pe consumatorii finali şi pe partenerii direcţi ai
întreprinderilor participante la înţelegerea monopolistă (persoane fizice sau juridice). Nu se solicitǎ
ca, în toate împrejurǎrile, avantajele în cauzǎ sǎ se rǎsfrângǎ pânǎ la consumatorii finali.
Avantajele pe care le obţin consumatorii nu sunt totdeauna pecuniare. Ele pot să constea, în unele
situaţii, în îmbunătăţirea calităţii bunurilor sau serviciilor; accesul la produse noi care încorporează,
eventual, tehnologii avansate; protecţia sănătăţii persoanelor; protecţia mediului înconjurător.
În ipoteza unor restricţii grave în domeniul concurenţei, beneficiile obţinute de consumatori trebuie
sǎ fie substanţiale.
A treia condiţie (negativă) este ca înţelegerea survenită să nu impună întreprinderilor în cauzǎ
restricţii care nu sunt indispensabile pentru ameliorarea producţiei sau a distribuirii produselor ori
pentru promovarea progresului tehnic sau economic. Efectele negative ale restrângerii concurenţei
sunt tolerabile, dacă nu au fost folosite decât mijloacele necesare pentru atingerea obiectivelor
arătate.
52 C.J.C.E., cauza nr. 26/76, Metro SB-Großmärkte GmbH & Co. KG.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 84/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Aceastǎ condiţie se analizeazǎ în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecǎrei afaceri.
Întreprinderile „în cauzǎ” sunt toate întreprinderile care suportă consecinţele restricţiilor ce au fost
stabilite sau care beneficiază de efectele înţelegerii respective, nu numai cele care sunt părţi la ea.
A patra condiţie (negativă) este ca înţelegerea monopolistă să nu ofere întreprinderilor posibilitatea
de a elimina concurenţa în ceea ce priveşte o parte semnificativă a produselor în cauză.
Aceastǎ condiţie are o semnificaţie europeanǎ, care este stabilitǎ numai în funcţie de prevederile art.
101 alin. 3.
Indiferent care ar fi amploarea consecinţelor benefice ale înţelegerii între întreprinderi, aceasta nu
poate să fie apreciată ca fiind licită în eventualitatea în care ar conduce la înlăturarea totală a
concurenţei sau ar determina eliminarea ei pentru o parte substanţială a produselor luate în
considerare.
Aplicarea condiţiei analizate depinde, de regulǎ, de modul în care este stabilită piaţa produsului sau
serviciului.
2. Abuzul de poziţie dominantă Potrivit art. 102 din TFUE este incompatibilă cu piaţa internă şi interzisă, în măsura în care poate
afecta comerţul dintre statele membre, folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe
întreprinderi a unei poziţii dominante deţinutǎ pe piaţa internă sau pe o parte semnificativă a
acesteia.
Aceste practici abuzive pot să constea, în special, în următoarele:
a) impunerea, direct sau indirect, a preţurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiţii de
tranzacţionare inechitabile;
b) limitarea producţiei, a comercializǎrii sau a dezvoltării tehnice în dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente,
creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial;
d) condiţionarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare
care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legǎturǎ cu obiectul acestor
contracte.
53 T.P.I.C.E., cauza nr. T-17/93, Matra Hachette SA.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 85/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
După cum se observă, prevederile art. 102 sunt similare celor de la art. 101 alin. 1, cu excepţia
dispoziţiilor art. 101 alin. 1 lit. c (împǎrţirea pieţelor sau a surselor de aprovizionare).
Interzicerea practicilor abuzive are caracter absolut, nefiind admise nici un fel de excepţii.
Severitatea reglementărilor de la art. 102 se întemeiază pe ideea că abuzul de poziţie dominantă nu
poate să aducă niciodată o contribuţie pozitivă pe piaţa pe care se manifestă. Prin urmare,
exceptările individuale sau pe categorii nu sunt, în această materie, posibile.
În cadrul prevederilor art. 102 este interzisă folosirea abuzivă, de către una sau mai multe
întreprinderi, a unei poziţii dominante pe piaţa internă sau pe o parte semnificativă a acesteia. În
principiu, deţinerea unei poziţii dominante nu este prohibită, ci numai exploatarea ei abuzivă, cu
toate că poziţia dominantă pe piaţă a uneia sau mai multor întreprinderi poate să aducă atingere
concurenţei.
Aplicarea art. 102 din TFUE presupune îndeplinirea următoarelor condiţii:
– Deţinerea de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziţii dominante, care este susceptibilă
să producă efecte în cadrul Uniunii;
– Folosirea abuzivă a poziţiei dominante;
– Posibilitatea să fie afectat comerţul dintre statele membre.
Poziţia dominantă este o situaţie de forţă economică deţinută de o întreprindere, de natură să
împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă, permiţându-i să aibă un
comportament care este, într-o măsură apreciabilă, independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi,
în cele din urmă, faţă de consumatori54.
Existenţa poziţiei dominante este probată de deţinerea unei mari părţi din piaţă, de raportul dintre
părţile de piaţă deţinute de întreprinderea în cauză şi de concurenţi, de avansul tehnologic faţă de
concurenţi, de dezvoltarea unei reţele comerciale deosebit de perfecţionate şi de absenţa concurenţei
potenţiale55.
De regulă, existenţa poziţiei dominante este dovedită cu ajutorul mai multor factori care, luaţi în
considerare în mod izolat, nu sunt, totdeauna, determinanţi56.
54 C.J.C.E., cauza nr. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG. 55 C.J.C.E., cauza nr. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co. AG. 56 C.J.C.E., cauza nr. C-53/92 P, Hilti AG.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 86/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Folosirea abuzivă a poziţiei dominante este o noţiune obiectivă privitoare la comportamentele unei
întreprinderi aflată într-o poziţie dominantă, care sunt de natură să influenţeze structura pieţei unde,
datorită prezenţei întreprinderii respective, nivelul de concurenţă este deja scăzut, astfel de
comportamente putând să împiedice, prin mijloace diferite de cele ale unei concurenţe obişnuite,
menţinerea nivelului de concurenţă care poate să fie încă evidenţiat pe piaţă sau dezvoltarea acestei
concurenţe57.
Potrivit Comunicǎrii Comisiei, din anul 2009, privind prioritǎţile acesteia în aplicarea art. 82 din
Tratatul CE (actualul art. 102 din TFUE) la practicile de excludere abuzivǎ ale întreprinderilor
dominante, excluderea concurenţilor de pe piaţǎ nu constituie un abuz, dacǎ întreprinderea
dominantǎ demonstreazǎ cǎ:
- S-a realizat creşterea eficienţei sau este probabil sǎ fie realizatǎ ca urmare a practicilor analizate
(creşterea eficienţei poate sǎ constea, de exemplu, în îmbunǎtǎţiri tehnice ale calitǎţii bunurilor sau
într-o reducere a costului de producţie ori distribuţie);
- Practicile respective sunt indispensabile pentru acea creştere a eficienţei;
- Creşterea probabilǎ a eficienţei determinatǎ de practicile respective compenseazǎ orice efecte
negative probabile asupra concurenţei şi bunǎstǎrii consumatorilor pe pieţele afectate;
- Practicile respective nu eliminǎ concurenţa efectivǎ prin suprimarea majoritǎţii sau a tuturor
surselor de concurenţǎ efectivǎ sau potenţialǎ.
Posibilitatea să fie afectat comerţul între statele membre constituie o cerinţă care permite
delimitarea domeniului de aplicare a prevederilor legale europene de dispoziţiile legale din statele
membre referitoare la concurenţa între întreprinderi.
În scopul punerii în practică a reglementărilor de la art. 102 din TFUE este suficient ca exploatarea
abuzivă a poziţiei dominante să poată avea consecinţe negative asupra comerţului european, fără să
fie necesar ca acestea să se fi produs efectiv58.
57 C.J.C.E., cauza nr. 85/76, Hoffmann-La Roche & Co.AG. 58 C.J.C.E., cauza nr. C-241/91P şi C-242/91P, Radio Telefis Eireann et Independent Television Publications Ltd. Potrivit Curţii de Justiţie, condiţia pe care o analizăm este îndeplinită, în ipoteza în care se poate aprecia, cu un grad de probabilitate suficient, că acţiunea întreprinderii în cauză este susceptibilă să influenţeze, direct sau indirect, în mod real ori potenţial, comerţul între statele membre.
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 87/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
II. ANEXE
Bibliografie
FABIAN Gyula; Drept instituţional comunitar, ediţia a II-a, Editura Sfera Juridică 2006; Cluj-
Napoca
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
DELEANU Sergiu, FABIAN Gyula , COSTAŞ Cosmin, IONI ŢĂ Bogdan, Curtea de Justiţie
Europeană. Hotărâri comentate , EdituraWolters Kluwer, Bucuresti, 2007;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
***; Memento pratique Francis Lefebrve Union Européenne 2010-2011; Editions Francis Lefebrve;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
BURGORGUE-LARSEN Laurence, LEVADE Anne, PICOD Fabrice, Traité établissant une
Constitution pour l’Europe. La Charte des droits fondamentaux de l’Union, Bruylant, 2005;
(Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
ŞERBAN Dumitru Daniel , Achiziţii publice. Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, Editura
Hamangiu, Bucureşti, 2011.
( Mod de accesare: Biblioteca Facultăţii de Drept)
Glosar de termeni
Abuz de poziţie dominantă – noţiune obiectivă privitoare la comportamentele uneia sau mai
multor întreprinderi care se află într-o poziţie dominantă, comportamente ce sunt de natură să
influenţeze structura pieţei unde, datorită prezenţei întreprinderii sau întreprinderilor respective,
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 88/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
nivelul de concurenţă este deja scăzut, astfel de comportamente putând să împiedice, prin
mijloace diferite de cele ale unei concurenţe obişnuite, menţinerea nivelului de concurenţă care
poate să fie încă evidenţiat pe piaţă sau dezvoltarea acestei concurenţe;
Acţiunea preliminară – acţiunea prin care instanţele de judecată din statele membre solicită
Curţii de Justiţie a U.E. interpretarea prevederilor legale europene necesare soluţionării litigiului
sau analizarea valabilităţii unor acte juridice ale U.E.;
Autoritate contractantă – statul, colectivităţi teritoriale, organisme de drept public şi asociaţii
formate din una sau mai multe din aceste colectivităţi sau unul ori mai multe organisme de drept
public;
Avize şi recomandări – măsuri legale ce permit instituţiilor U.E. să-şi prezinte punctele de
vedere în faţa statelor membre sau chiar a persoanelor fizice şi juridice, fără ca acestea să fie
obligate să se conformeze soluţiilor propuse;
Capitaluri - operaţiuni financiare care vizează, în mod esenţial, plasarea sau investirea
fondurilor;
Clauză de salvgardare – prevedere legală care permite derogări cu caracter temporar sau
permanent de la aplicarea dispoziţiilor legale ale UE, de regulă, sub controlul Comisiei;
Comisia – instituţie a Uniunii Europene cu atribuţii de control (supraveghează respectarea
prevederilor legale europene), iniţiativă în procesul legislativ şi execuţie;
Consiliul (Uniunii Europene) – instituţie a Uniunii Europene, formată din reprezentanţii statelor
membre, la nivel de miniştri (compoziţia Consiliului nu este fixă); actele juridice ale Uniunii
sunt adoptate în cadrul unei proceduri care implică participarea Consiliului şi a Parlamentului
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 89/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
European; cele mai multe dintre actele juridice ale Uniunii sunt adoptate în Consiliu cu
majoritate calificată, numărul voturilor care revin fiecărui stat membru depinzând de ponderea
sa economică şi demografică în cadrul Uniunii;
Consiliul European – instituţie a Uniunii Europene care se întruneşte la nivel de şefi de stat sau
de guvern, definind orientările care favorizează construcţia europeană şi trasând liniile
directoare de ordin politic general pentru Uniune;
Consiliul Europei – organizaţie interguvernamentală, fondată în anul 1949, în scopul apărării şi
întăririi democraţiilor pluraliste şi a drepturilor omului (Consiliul Europei nu este o instituţie a
Uniunii Europene);
Contract de achiziţii publice – contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai
mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante şi care are ca obiect
execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii;
Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale (CEDO) –
convenţie elaborată sub egida Consiliului Europei, prin care se reglementează o serie de
drepturi şi libertăţi fundamentale; prin protocoale adiţionale la Convenţie au fost adăugate şi alte
drepturi; Convenţia prevede un mecanism internaţional de control, la Strasbourg fiind instituită
Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
Decizie – act juridic al U. E., cu caracter obligatoriu şi individual, adresat statelor membre sau
particularilor;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 90/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Directivă – act juridic al U.E., cu caracter obligatoriu, adresat statelor membre; statele membre
au, în principiu, posibilitatea să aleagă mijloacele legale prin care vor transpune directiva în
dreptul intern;
Efect direct (aplicabilitate directă) – constă în posibilitatea particularilor de a invoca în faţa
instanţelor de judecată ale statelor membre o serie de prevederi legale europene; legislaţia
secundară a Uniunii face referire la acest efect, dar în cuprinsul tratatelor europene nu se
menţionează care sunt prevederile legale ce pot să fie invocate de către particulari în faţa
instanţelor de judecată; în cazul dispoziţiilor din tratate, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a
arătat, în practica ei, care sunt prevederile ce au efect direct complet sau limitat;
Executant de lucrări (furnizor, prestator de servicii) – orice persoană fizică sau juridică sau
orice entitate publică sau grup de astfel de persoane şi organisme care prezintă pe piaţă o ofertă
de realizare a unor lucrări şi opere, produse sau servicii;
Întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică, fără să prezinte
însemnătate statutul ei juridic şi modul în care este finanţată;
Întreprindere public ă - orice întreprindere asupra căreia autorităţile publice pot să exercite, în
mod direct sau indirect, în virtutea dreptului de proprietate, a participării lor financiare ori a
regulilor care o cârmuiesc, o influenţă dominantă;
Lucr ător salariat - o persoană care realizează o activitate cu valoare economică certă în
beneficiul altei persoane şi sub conducerea acesteia, în schimbul unei remuneraţii;
Marf ă – orice bun evaluabil în bani, care este susceptibil să formeze obiect al unor contracte
comerciale;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 91/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Marf ă care circulă liber în Uniune – marfă provenită dintr-o ţară terţă pentru care au fost
îndeplinite formalităţile de import şi au fost percepute taxele vamale şi taxele cu efect echivalent
exigibile într-un stat membru, dacă nu a beneficiat de rambursarea totală sau parţială a
respectivelor taxe;
Măsură cu efect echivalent (unei restricţii cantitative) – orice reglementare comercială din
statele membre susceptibilă să împiedice, direct sau indirect, actual ori potenţial, comerţul în
cadrul UE;
Monopol de stat cu caracter comercial - noţiune ambivalentă, desemnând atât dreptul exclusiv
de a desfăşura o activitate de import, export sau comercializarea mărfurilor, cât şi organismul care
beneficiază de un asemenea drept;
Piaţa geografică relevantă – teritoriul în cadrul căruia întreprinderile sunt implicate în oferirea
produselor sau serviciilor incluse în piaţa produsului, unde condiţiile de concurenţă sunt
suficient de omogene şi care poate să fie diferenţiat de zonele geografice vecine datorită, în
special, unor condiţii de concurenţă substanţial diferite;
Piaţa relevantă a produsului – ansamblul produselor sau serviciilor pe care consumatorul le
consideră interschimbabile, datorită caracteristicilor, preţului sau utilizării cărora le sunt
destinate;
Plăţi – transferuri de valori care reprezintă contraprestaţii în cadrul unei tranzacţii principale;
Poziţie dominantă - o situaţie de forţă economică deţinută de una sau mai multe întreprinderi,
de natură să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe piaţa relevantă, permiţând
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 92/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
adoptarea unui comportament care este, într-o măsură apreciabilă, independent faţă de
concurenţi, de clienţi şi, în cele din urmă, faţă de consumatori;
Prioritatea normei europene – principiu al dreptului Uniunii conform căruia în caz de conflict
între norma europeană şi norma de drept intern a unui stat membru, are prioritate norma
europeană; judecătorul naţional care aplică dispoziţiile dreptului european are obligaţia să
asigure respectarea acestui principiu, inclusiv prin neaplicarea oricărei dispoziţii contrare din
dreptul intern, fără să aştepte ca norma naţională în cauză să fie mai întâi abrogată;
Regulament – act juridic al U.E., cu caracter obligatoriu în toate elementele sale, ce are ca
destinatari statele membre şi particularii, dispoziţiile sale având efect direct;
Taxă cu efect echivalent - orice taxă pecuniară, indiferent de mărimea, denumirea sau modul ei
de aplicare, care este impusă unilateral asupra mărfurilor naţionale ori străine pentru că ele trec o
frontieră şi care nu este o taxă vamală în sens strict;
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 93/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Scurtă biografie a titularului de curs
Data şi locul naşterii : 14.08.1967, Gherla, România
Studii: 1987-1991 – Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, absolvită cu diplomă de merit
Activitate profesională:
1991-1994 – preparator la Facultatea de Drept a UBB, la disciplinele „Dreptul comerţului
internaţional” şi „Drept comercial”;
1994-1996 – asistent la aceeaşi facultate, la disciplinele arătate anterior
1996-2001 – lector la aceeaşi facultate, la disciplinele „Dreptul comerţului internaţional” şi
„Drept comunitar al afacerilor”
2001 – conferenţiar la aceeaşi facultate, la disciplinele „Dreptul comerţului internaţional” şi
„Drept comunitar al afacerilor”
Profesor invitat al Facultăţii de Drept şi de Ştiinţe Economice din Limoges (Franţa) în anii
1996-2000, 2002-2003, 2005-2011 în cadrul masteratelor „Drept privat şi european” şi „Dreptul
afacerilor”
Titluri : din 1996, doctor în drept cu o teză despre contractul de comerţ internaţional
Distincţii :
Premiul „I.L. Georgescu” al Uniunii Juriştilor din România în anul 1996;
Premiul „V.D. Zlătescu” al Uniunii Juriştilor din România în anul 2005
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fondul Social European POSDRU 2007-2013
Instrumente Structurale 2007-2013
OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Pag. 94/94
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Investeşte în
OAMENI
ROMÂNIA UNIVERSITATEA BABE Ş-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel. (00) 40 - 264 - 40.53.00*; int. 5116, 5482, 5483
Fax: 40 - 264 - 40.53.79 E-mail: [email protected]
Web: http://centre.ubbcluj.ro/fondurieuropene
Adaptarea curriculei universitare, de masterat, la cerin ţele pie ţei muncii din România în domeniul proiectelor finan ţate din
fondurile structurale şi de coeziune POSDRU/86/1.2/S/64076
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013
Lucr ări :
Autor sau coautor a nouǎ monografii şi cursuri, precum şi a treizeci şi trei de articole de
specialitate, publicate în ţară şi în străinătate.