Home >Documents >PRINCIPII GENERALE IUNE RGN.docx · Web view Sistemul de coordonate global - sistem...

PRINCIPII GENERALE IUNE RGN.docx · Web view Sistemul de coordonate global - sistem...

Date post:31-Jan-2021
Category:
View:4 times
Download:0 times
Share this document with a friend
Transcript:

INSTRUCŢIUNI

de creare a reţelei geodezice Naţionale

PRINCIPII GENERALE Sistemul de coordonate

1.1.1 Crearea reţelei geodezice Naţionale (RGN) este justificată de aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului global de coordonate WGS-84.

1.1.2 Poziţia punctelor RGN se determină în două sisteme de coordonate globale şi de referinţă, care au aceeaşi legătură prin determinarea parametrilor de traversare reciprocă.

1.1.3 Sistemul de coordonate global - sistem geodezic global WGS-84 (World Geodetic System 1984) cu parametrii:

· elipsoidul: WGS 84;

· semiaxă mare a elipsoidului: a = 6378 137.0 m;

· turtirea elipsoidului: f = 1:298.257 223 563;

· constanta gravitaţională geocentrică: GM = 3 986 004.418 x 108 m3 c-2;

· coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al geopotenţialului:

C 2,0 = - 0,484 166 774 985x10-3;

· viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului: ω = 7 292 115x10-11 rad.s-1

1.1.4 Sistemul Geodezic European de referinţă ETRS 92 (European Terrestrial Reterence System 1989) cu parametrii:

· elipsoidul: WGS 80;

· semiaxă mare a elipsoidului: a = 6 378 137.0 m;

· turtirea elipsoidului: f = 1:298.257 222 101;

· constanta gravitaţională geocentrică: GM = 3 986 005x108 m3 c-2;

· coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al geopotenţialului:

J 2 = 108 263x10-8;

· viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului: ω = 7 292 115x10-11 rad. s-1

Scopul creării reţelei geodezice Naţionale Sarcina principală a RGN - stabilirea unui sistem de coordonate geodezice unic pe teritoriul ţării, asigurarea geodezică a cartografierii teritoriului ţării, asigurarea studierii resurselor naturale şi a ţinerii cadastrului de stat, navigaţiei, descoperirea deformărilor scoarţei terestre etc. Prezentele instrucţiuni realizează principiile principale privind baza geodezică a statului la etapa actuală, construcţia ei, măsurările şi prelucrarea matematică, întocmirea registrului şi stocarea datelor obţinute. Principiile principale de creare a RGN Reţeaua geodezică Naţională (RGN) serveşte drept baza de coordonate, cu ajutorul căreia se stabileşte sistemul geodezic de coordonate pe întreg teritoriul Republicii Moldova. RGN reprezintă o reţea de puncte fixate pe teren cu centre, care asigură integritatea şi invariabilitatea situaţiei sistemului în plan şi pe înălţime pe o durată mare de timp. Coordonatele punctelor RGN se determină prin metode satelitare cu utilizarea sistemului global de poziţionare GPS (Global Positioning System).

Structura RGN Reţeaua geodezică Naţională creată în conformitate cu “Regulamentul cu privire la reţeaua geodezică Naţională”, constă structural din reţele de trei nivele şi se crează conform principiului de trecere de la general la particular. Reţeaua Geodezică Naţională constă din punctele reţelei geodezice Naţionale de ordinul 0 (în text RGN-0), reţelei geodezice Naţionale de ordinul 1 (RGM-1), reţelei geodezice Naţionale de ordinul 2 (RGM-2). RGN-0, RGN-1, RGN-2 se crează prin metode de măsurare satelitare GPS ca formaţii geodezice continuie. Fiecare reţea cu un nivel mai mic, reprezintă structural rezultatul îndesirii reţelei a nivelului precedent. RGN-0 reprezintă veriga superioară a întregii structuri de asigurare cu coordonate a teritoriului republicii, baza pentru construirea RGN-1, rezolvarea sarcinii geodinamicii, pentru întocmirea hărţilor înălţimilor cvazigeoidului cu utilizarea informaţiei gravimetrice şi a datelor de nivelment. Reţeaua geodezică Naţională de ordinul 0 constă din cinci puncte. Precizia de determinare a poziţiei reciproce a punctelor învecinate ale RGN-0 (determinate periodic) se caracterizează prin erori medii pătratice de 3-6 mm în poziţie plană şi de 10 – 20 mm în înălţime geodezică. Pe punctele RGN-0 se determină valorile înălţimii normale şi ale forţei de gravitaţie absolute. Determinările înălţimii normale se efectuează prin nivelment geometric de minimum ordinul II, valorile absolute ale forţei gravitaţionale - conform programului de determinare a punctelor gravimetrice fundamentale. Distanţa dintre punctele RGN-0 este 80 - 120 km Cerinţele faţă de fixarea punctelor RGN-0 se pot preciza în procesul de elaborare şi realizare a programului de formare a RGN. Coordonatele punctelor RGN-0 se determină prin metode relative de măsurari satelitare cu utilizarea observărilor RGN la staţiile permanente EUREF şi a punctelor reţelelor geodezice Naţionale ale ţărilor vecine. Sistemul de coordonate, fixată în baza punctelor RGN-0, legate de punctele ce activează permanent EUREF, corespunde după precizie sistemului european de referinţă ETRS-89, care formează sistemul global de coordonate WGS-84 pe teritoriul ţării. RGN-1 reprezintă o reţia geodezică spaţială, bazată pe punctele RGN-0, care constă din puncte geodezice regulat amplasate, aflate la o distanţă de 25-35 km unul de altul. Preciziunea determinării poziţiei punctelor RGN-1, relativ la punctele megieşe este 10-20 mm după coordonatele planice şi 20-40 mm după înălţime geodezică. Înălţimile normale ale punctelor RGN-1 se determină prin nivelmentul geometric cu ajutorul nivelmentului de categoria II de preciziune sau se reperează prin observările satelitare la reperii reţelei de nivelment de ordinul I-II. RGN-2 reprezintă o reţia geodezică spaţială, bazată pe punctele RGN-0 şi RGN-1, care constă din puncte geodezice regulat amplasate, aflate la o distanţă de 10-15 km unul de altul. Precizia determinării amplasamentului punctelor RGN-2 relativ la punctele megieşe este de 20-30 mm pentru coordonatele plane şi 40-60 mm după înălţimea geodezică. Înălţimile normale ale punctelor RGN-2 se determină prin nivelmentul geometric cu ajutorul nivelmentului de categoria III de preciziune sau se reperează prin observările satelitare la reperii reţelei de nivelment de ordinul I-III. În scopul asigurării păstrării de lungă durată a punctelor geodezice ele necesită examinarea şi restabilirea cu o periodicitate de 10 ani în afara localităţilor, iar pe teritoriile construite şi în zonele de activitate gospodărească nu mai rar decît peste 5 ani.

PROIECTAREA ŞI RECUNOAŞTEREA REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE

Informaţii generale Proiectele tehnice de creare a RGN-0, RGN-1 şi RGN-2 se elaborează în conformitate cu condiţiile “Regulamentului cu privire la Reţeaua Geodezică Naţională”, prezentele instrucţiuni şi documentele normative în vigoare. Proiectele tehnice se aprobă în modul stabilit pînă la începerea lucrărilor. Proiectele tehnice de creare a RGN, pe lîngă determinărilor proprii de coordonate a punctelor, de regulă, includ şi acţiunile întregului complex de lucrări, legate de crearea fragmentului respectiv al RGN-1, RGN-2 şi anume:

· lucrările privind racordările suplimentare necesare ale punctelor RGS şi ale reperelor nivelmentului de stat;

· lucrările privind determinările gravimetrice la punctele RGN.

Înainte de întocmirea proiectului tehnic de formare a RGN-0, RGN-1 şi RGN-2 se efectuează colectarea şi analiza materialelor tuturor lucrărilor executate anterior privind triangulaţia, nivelmentul şi determinările gravimetrice în zona dată. Datele privind lucrările de triangulaţie la formarea RGN-0 şi RGN-1 se colectează numai pentru zonale situaţiei proiectate a punctelor determinate. Date despre aceste lucrări se obţin la Inspectoratul de Supraveghere Geodezică de Stat ASRFC sau în organizaţiile, care au executat lucrările de triangulaţie, nivelment şi gravimetrice. După studierea materialelor enumerate se execută recunoaşterea obiectului şi se precizează sau se completează proiectul tehnic. În proiectul tehnic se stabilesc volumele, tehnologia de executare a lucrărilor geodezice, gradul de asigurare tehnico-materială şi costul de deviz. Partea textuală a proiectului conţine:

· date privind destinaţia lucrărilor proiectate;

· caracteristica succintă a condiţiilor fizico-geografice şi climaterice a zonei de lucrări, care influenţează organizarea şi desfăşurarea determinărilor satelitare;

· date privind lucrările executate anterior;

· informaţia privind adîncimile de îngheţ a solului, informaţia privind regimul hidrografic;

· tehnologia de executare a lucrărilor de instalare a punctelor, de executare a observărilor;

· descrierea aparaturii utilizate pentru executarea observărilor satelitare;

· modul de prelucrare a rezultatelor observaţiilor satelitare;

· regulile de asigurare a tehnicii securităţii;

· termenele de începere şi încheiere a lucrărilor.

În partea de deviz a proiectului tehnic se prezintă calculul costului lucrărilor. Proiectarea reţelei se efectuează pe hărţi topografice la scara 1:200.000. În caz de necesitate proiectul se precizează în detalii pe hărţi la o scară mai mare. Pe baza datelor proiectului tehnic se elaborează prescripţii tehnice pentru executantul concret al lucrărilor. Prescripţiile tehnice conţin:

· denumirea şi numărul obiectului;

· zona de executare a lucrărilor;

· tipurile de lucrări ce urmează a fi executate;

· descrierea succintă a metodicii de executare a lucrărilor;

· utilajul şi materialele necesare;

· termenele de executare;

· prelucrarea măsurărilor de

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended