Primul meu an de scoala - proiectarea · PDF filefiind de a-l obişnui pe copil cu primul an...

1

MARIA DRĂGHICI

PROIECTAREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE LA CLASA PREGĂTITOARE

PRIMUL MEU AN DE ŞCOALĂ – AUXILIAR SUPORT

Clasa pregătitoare reprezintă, atât pentru copilul de şase ani, care păşeşte pentru prima oară în şcoală, cât şi pentru cadrul didactic şi părinte, o provocare a educaţiei timpurii, abordată din perspectiva formării şi dezvoltării competenţelor elevilor, valorificând experienţa specifică vârstei acestora.

Învăţarea prin joc, trezirea curiozităţii copilului, dezvoltarea încrederii în sine sunt reperele demersului didactic la clasa pregătitoare. Oferta flexibilă propusă de programele şcolare permite cadrului didactic să adapteze activităţile de învăţare nevoilor clasei şi elevilor.

Primul meu an de şcoală. Caiet pentru clasa pregătitoare este un auxiliar interdisciplinar, disciplinele integrate fiind Comunicare în limba română, Matematică şi explorarea mediului, Dezvoltare personală, Arte vizuale şi abilităţi practice, Muzică şi mişcare. Unităţile de învăţare sunt structurate în funcţie de anotimpuri, copiii fiind antrenaţi cu uşurinţă în activităţi ludice să exprime ceea ce văd, aud şi simt.

Caietul se adresează elevilor care urmează clasa pregătitoare, dar şi cadrelor didactice şi părinţilor, scopul acestuia fiind de a-l obişnui pe copil cu primul an de şcoală şi de a participa cu plăcere la toate activităţile integrate desfăşurate în clasă, dezvoltându-şi astfel personalitatea.

2

Fiecare dintre cele 106 pagini ale caietului este gândită să integreze activităţi variate, copilul având posibilitatea să comunice, să deseneze, să decoreze, să formeze mulţimi, să numere cu pas dat ş.a., având ca suport imagini adecvate. Pentru profesor, proiectarea unităţilor de învăţare permite orientarea în organizarea demersului didactic la clasa pregătitoare, din perspectivă integrată, proiectele interdisciplinare propuse fiind orientative.

ORDIN privind structura anului şcolar 2014–2015

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei

Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, MINISTRUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE emite prezentul ordin: Art. 1 (1) Anul şcolar 2014–2015 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele: a) pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 29 mai 2015; b) pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfăşurării evaluării naţionale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12 iunie 2015; c) pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare; d) pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare; e) pentru învăţământul special – clasele IX–XI, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile;

3

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfăşoară în perioada 2 propusă de unitatea de învăţământ organizatoare şi aprobată de inspectoratul şcolar, conform structurii anului şcolar, cu respectarea vacanţelor; g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare. Art. 2 Anul şcolar 2014-2015 începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe 31 august 2015 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează: Semestrul I Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014 În perioada 1–9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015 Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015 Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015 Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015 Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015 Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015 Art. 3 (1) În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri. (2) Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie – Ziua învăţătorului, conform planificărilor existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar. Art. 4 (1) Săptămâna 6–10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este săptămâna dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific. (2) Tipurile de activităţi care se organizează în săptămâna menţionată la alin. (1), modalităţile de organizare şi responsabilităţile se stabilesc conform anexei, care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2014–2015 se susţin, de regulă, până la data de 19 decembrie 2014. (2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2014–2015 se susţin, de regulă, până la data de 22 mai 2015.

4

Art. 6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin. (2) Solicitarea de modificare a structurii anului şcolar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor din unitatea/unităţile de învăţământ respectivă/respective. (3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puţin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele şi evaluările naţionale: evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competenţelor profesionale, examenele de atestare a competenţelor, examenele de absolvire. Art. 7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/a competenţelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naţionale. Art. 8 Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, Direcţia Generală Învăţământ în Limbile Minorităţilor, Direcţia Generală Management, Resurse Umane şi Reţea Şcolară Naţională, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Art. 9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Bucureşti Nr. 3637 Data 19.06.2014

PROGRAMELE ŞCOLARE ÎN VIGOARE

An şcolar 2014–2015 ■ Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013. SUGESTII METODOLOGICE (conform programei şcolare)

5

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a

creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea

încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că este vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

6

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. “ ■ Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013. SUGESTII METODOLOGICE (conform programei şcolare)

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a

creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea

încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte, şi cu scrierea

7

globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.

Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare, precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.

■ Programa şcolară pentru disciplina DEVOLTARE PERSONALĂ Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013. SUGESTII METODOLOGICE (conform programei şcolare)

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei.

O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.

8

Strategii didactice Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a creativităţii

elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă. Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptelor tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.

O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate. La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextual exprimarea emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună” asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului.

Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.

Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat. Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc.

În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală.

9

Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile. Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activ-participative.

Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.

O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfeci, lipici, la materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei şi a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.

În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt

10

recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.

Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/talentului elevilor şi a ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (ce mi-a plăcut, ce nu mi-a plăcut, ce am învăţat, ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).

Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale. ■ Programa şcolară pentru disciplina MUZICĂ ŞI MIŞCARE Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013. SUGESTII METODOLOGICE (conform programei şcolare)

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate. Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări: – În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor)

11

– Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare) Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a

creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/mesajelor/manifestărilor copilului. Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.

Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă: – bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.; – paşi egali, pe loc sau în deplasare; – paşi simpli de dans; – ridicare ritmică pe vârfuri; – mişcări ale braţelor, ale trunchiului; – mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje); – mânuirea jucăriilor muzicale; – dirijat intuitiv.

Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia melodică, structura ritmică, îmbinarea textului cu melodia şi conţinutul de idei să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor. Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.

Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.

12

Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

■ Programa şcolară pentru disciplina ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin Ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013. SUGESTII METODOLOGICE (conform programei şcolare)

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.

Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Arte vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.

13

Strategii didactice Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi individuale

ale copiilor, din perspective opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă, este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii.

Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un „colţ de artă” amenajat în sala de clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

14

CALENDAR AN ŞCOLAR 2014-2015

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D

- 1 2 3 4 5 6 7 3 1 2 3 4 5 7 1 2 12 1 2 3 4 5 6 7 - 8 9 10 11 12 13 14 4 6 7 8 9 10 11 12 8 3 4 5 6 7 8 9 13 8 9 10 11 12 13 14 1 15 16 17 18 19 20 21 5 13 14 15 16 17 18 19 9 10 11 12 13 14 15 16 14 15 16 17 18 19 20 21 2 22 23 24 25 26 27 28 6 20 21 22 23 24 25 26 10 17 18 19 20 21 22 23 - 22 23 24 25 26 27 28 3 29 30 7 27 28 29 30 31 11 24 25 26 27 28 29 30 - 29 30 31

Ianuarie Februarie Martie Aprilie

Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D

- 1 2 3 4 - 1 3 1 8 1 2 3 4 5 15 5 6 7 8 9 10 11 - 2 3 4 5 6 7 8 4 2 3 4 5 6 7 8 Sc.alt 6 7 8 9 10 11 12 16 12 13 14 15 16 17 18 1 9 10 11 12 13 14 15 5 9 10 11 12 13 14 15 - 13 14 15 16 17 18 19 17 19 20 21 22 23 24 25 2 16 17 18 19 20 21 22 6 16 17 18 19 20 21 22 9 20 21 22 23 24 25 26 18 26 27 28 29 30 31 3 23 24 25 26 27 28 7 23 24 25 26 27 28 29 10 27 28 29 30

8 30 31

Mai Iunie

Săpt. L M M J V S D Săpt. L M M J V S D

10 1 2 3 15 1 2 3 4 5 6 7 11 4 5 6 7 8 9 10 16 8 9 10 11 12 13 14 12 11 12 13 14 15 16 17 17 15 16 17 18 19 20 21 13 18 19 20 21 22 23 24 - 22 23 24 25 26 27 28 14 25 26 27 28 29 30 31 - 29 30

1–9 noiembrie 2014 – vacanţă învăţământ primar şi preşcolar

20 decembrie 2014 – 4 ianuarie 2015 – vacanţa de iarnă 31 ianuarie – 8 februarie 2015 – vacanţa intersemestrială 6–10 aprilie 2015 – Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun! 11–19 aprilie 2015 – vacanţa de primăvară 20 iunie 2015 – 13 septembrie 2015 – vacanţa de vară

15

PRIMUL MEU AN DE ŞCOALĂ

CAIET PENTRU CLASA PREGĂTITOARE

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ: 5 ore/săpt. x 34 săptămâni = 170 de ore CLR Sem. I = 5 ore x 17 săpt. = 85 ore Sem. al II-lea = 5 ore x 17 săpt. = 85 ore MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI: 4 ore/săpt. x 34 săptămâni = 136 de ore MEM Sem. I = 4 ore x 17 săpt. = 68 ore Sem. al II-lea = 4 ore x 17 săpt. = 68 ore DEZVOLTARE PERSONALĂ: 2 oră/săpt. x 34 săptămâni = 68 de ore DP Sem. I =2 ore x 17 săpt. = 34 ore Sem. al II-lea=2 ore x 17 săpt. = 34 ore ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE: 2 ore/săpt. x 34 săptămâni = 68 de ore AVAP Sem. I =2 ore x 17 săpt. = 34 ore Sem. al II-lea = 2 ore x 17săpt. = 34 ore MUZICĂ ŞI MIŞCARE: 2 oră/săpt. x 34 săptămâni = 68 de ore MM Sem. I =2 ore x 17 săpt. = 34 ore Sem. al II-lea=2 ore x 17 săpt. = 34 ore Notă: CLR – Comunicare în limba română MEM – Matematică şi explorarea mediului DP – Dezvoltare personală AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice MM – Muzică şi mişcare

16

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Semestrul I şi Semestrul al II-lea

Nr. Crt.

Unitatea de învăţare

Competenţe specifice

Conţinuturi vizate Nr. ore alocate

Săptămâna/ Semestrul

Observaţii

01–09.11.2014 – vacanţă învăţământ primar şi preşcolar 20.12.2014 – 04.01.2015 – vacanţă de iarnă 31.01 – 03.02.2015 – vacanţă intersemestrială 11–19.04.2015 – vacanţa de primăvară EVALUARE INIŢIALĂ – Ce ştim de la grădiniţă – pag.4–5 S1–S2

Semestrul I

1 TOAMNA pag. 6–41

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini Schimb de informaţii între oameni

50 S 3–S 12 Semestrul I

17

(dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane Citire – lectură Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină; Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare Elemente grafice care intră în componenţa

18

literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

TOAMNA pag. 6–41

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1

MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice: Numerele naturale 0–31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: – de la 0 la 10 – de la 10 la 20 – de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului


19

Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

TOAMNA pag. 6–41

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare


20

Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

TOAMNA pag. 6–41

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

MM: Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului


TOAMNA pag.6–41

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

AVAP: Domeniul Desen Materiale şi instrumente – hârtie, creioane colorate. Desen liber Domeniul Pictură – Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate,


21

PC, tabletă (unde este cazul) Desen Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte, creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă) desen liber, decoraţii simple Modelaj Materiale şi instrumente Plastilină – presare, modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

2. IARNA pag.42–73

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini Schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane

40 S 13–S 17 Semestrul I S 18–S 20 Semestrul al II-lea

22

Citire – lectură Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină; Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare Desenarea literelor de tipar Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Felicitarea Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

IARNA pag.42–73

MEM: 1.1; 1.2;

MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice:


23

1.3; 2.1; 2.2; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 6.1; 6.2; 6.3;

Numerele naturale 0–31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: – de la 0 la 10 – de la 10 la 20 – de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Probleme simple de adunare sau scădere cu 1–5 unităţi în concentrul 0–-31, cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Figuri plane/ 2 D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; conturare Corpuri/ 3D Cub, cuboid, sferă: denumire Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Colectarea şi gruparea datelor Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile

S 18–S 20 Semestrul al II-lea

24

Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

IARNA pag.42–73

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice

16 S 13–S 17 Semestrul I S 18–S 20 Semestrul al II-lea

25

Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

IARNA pag.42–73

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

MM: Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului Melodia Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde

16 S 13-S 17 Semestrul I S 18-S 20 Semestrul Al II-lea

IARNA pag.42–73

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

AVAP: Domeniul Desen Materiale şi instrumente – hârtie, creioane colorate. Desen liber Domeniul Pictură – Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată,

16 S 13–S 17 Semestrul I S 18–S 20 Semestrul

26

burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă (unde este cazul) Desen Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte: creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă), desen liber, decoraţii simple Modelaj Materiale şi instrumente Plastilină – presare, modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

al II-lea

3. PRIMĂ-VARA pag.74–93

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini Schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe

40 S 21–S 28 Semestrul al II-lea

27

persoane Citire - lectură Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

28

Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Felicitarea

PRIMĂ-VARA pag.74–93

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 6.1; 6.2; 6.3

MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice: Numerele naturale 0–31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: – de la 0 la 10 – de la 10 la 20 – de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Probleme simple de adunare sau scădere cu 1–5 unităţi în concentrul 0–31, cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Bani Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0–31 Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor


29

Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet Universul Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple


DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3., 6.3;

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie,


30

tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare


MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

MM: Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/încet/mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului


PRIMĂVARA pag.74–93

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2;

AVAP: Domeniul Desen Materiale şi instrumente – hârtie, creioane colorate. Desen liber


31

2.3; 2.4; 2.5; 2.6

Domeniul Pictură – Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă (unde este cazul) Desen Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă) desen liber, decoraţii simple Modelaj Materiale şi instrumente Plastilină presare, modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

4. VARA pag. 94–110

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini Schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect,


32

informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane Citire – lectură Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare Desenarea literelor de tipar Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

33

VARA pag. 94–110

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 6.1, 6.2

MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice: Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: – de la 0 la 10 – de la 10 la 20 – de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei


34

pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet Forţe şi mişcare Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Unde şi vibraţii: producerea sunetelor

VARA pag. 94–110

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie,


35

tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare Tehnici simple care sprijină învăţarea Reguli de organizare a învăţării

VARA pag. 94–110

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

MM: Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului


36

VARA pag. 94–110

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

AVAP: Domeniul Desen Materiale şi instrumente – hârtie, creioane colorate. Desen liber Domeniul Pictură – Materiale şi instrumente acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă (unde este cazul) Desen Materiale şi instrumente hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional PC, tabletă) desen liber, decoraţii simple Modelaj Materiale şi instrumente Plastilină – presare, modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire


20.06 – 13.09.2015 – vacanţa de vară

Organizarea învăţării RESURSE TIPUL DE ÎNVĂŢARE EVALUARE Resurse materiale: Primul meu an de şcoală – Ed. Corint Educaţional Texte (poveşti, povestiri ş.a.) Cântece pentru copii Resurse procedurale: conversaţia euristică, explicaţia,

� Învăţare după model, prin imitaţie şi repetare, prin asociere şi verbalizare � Învăţare prin descoperire � Învăţare de reguli, principii, algoritmi

Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea

37

exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia, metoda proiectelor Forme de organizare a colectivului activitate frontala, activitate pe grupe, activitate independentă

� Învăţare socială � Învăţare senzorio-motorie � Învăţare bazată pe proiect

PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Evaluare iniţială (S 1-S 2 – 15-26.09.2014) – CE ŞTIM DE LA GRĂDINIŢĂ – pag. 4-5 – exerciţii care vizează: - identificarea elementelor din mediul înconjurător, colorarea anumitor elemente din mediul înconjurător, desenarea

unor elemente într-un spaţiu dat, după indicaţii spaţiale – pag. 4; - determinarea volumului vocabularului, rostirea unor cuvinte corespunzătoare imaginilor, despărţirea în silabe a

cuvintelor şi marcarea silabelor prin trasarea de linii – pag. 5; - identificarea numărului de obiecte din imagini date – pag. 5 - determinarea raportului percepţie-reprezentare – litere sau cifre ştiute de elevi – pag. 5.

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei, identificarea anotimpului Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs Prezentarea normelor de conduită la şcoală

38

Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) Întâlnirea de dimineaţă – un moment cotidian, de pregătire afectivă pentru activitate, de intercunoaştere şi realizare a coeziunii grupului, cu 4 momente (salutul, împărtăşirea cu ceilalţi, activitatea de grup, noutăţile zilei). Întâlnirea de dimineaţă poate avea loc în cadrul orelor de CLR (Comunicare în limba română), MEM (Matematică şi explorarea mediului) şi DP (Dezvoltare personală), fiind trecute conţinuturi specifice în programele şcolare ale acestor discipline.

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE

TOAMNA


Activităţi de învăţare Conţinuturi detalieri

Resurse Evaluare Observaţii

SUBUNITĂŢI TOAMNA – pag. 8-12 – S 3 – 29.09 – 03.10.2014 BUN VENIT LA ŞCOALĂ – pag. 13-15 – S 4 – 06-10.10.2014 CLASA MEA – pag. 16 – 18 – S 5- 13-17.10.2014 ÎN VIE – pag. 19 – 22 – S 6 – 20 -24.10.2014 ROADELE TOAMNEI – pag. 23-30 – S 7-S 8-S 9 – 27-31.10.2014, 10-21.11.2014 PĂSĂRILE CĂLĂTOARE – pag. 31-35 – S 10-S 11 – 24 – 28.11.2014, 01-05.12.2014 A SOSIT FRIGUL – pag. 36-41, S 12 – 08-12.12.214 Imagini suport – pag. 6-7, pag. 8, pag. 13, pag. 16, pag. 19, pag. 23, pag. 31, pag. 36 CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei, identificarea anotimpului Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs

Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a identifica un obiect, o

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional

Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală

39

Prezentarea normelor de conduită la şcoală Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) Audierea unor poveşti/povestiri sau povestiri după imagini despre:

- pădure şi vieţuitoarele pădurii – pag. 6-7

- jocurile copiilor în parc – pag. 8

- şcoală – pag. 13 - şcolari şi clasele în care

învaţă – pag. 16 - activităţile oamenilor

toamna – În vie – pag. 19

- roadele toamnei – pag. 23

- păsările călătoare - pag. 31

- toamnă şi schimbările produse în natură – pag. 36

Realizarea de predicţii pornind de la titlul poveştilor, apoi pe parcursul lecturii.

persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi de răspunsuri. Forme ale discursului oral Povestirea după imagini schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre mediul înconjurător, despre prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect,

Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint

Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

Observarea curentă

40

- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?” - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/text scurt audiat - reformularea unor mesaje Povestiri după imaginile din caiet – pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36 Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat. - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” ♦ Unde sunt copiii?

informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Citire – lectură – Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică

Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional

Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


41

♦ Cine îi însoţeşte pe copii? ♦ Ce fac copiii? ♦ Cum sunt frunzele copacilor? ♦ Unde sunt părinţii? ♦ Ce fac copiii? ♦ Ce fac părinţii? ♦ Cine face mustul? ♦ Cum sunt strugurii? ♦ Ce este mustul? ş.a. ♦ Jocuri de rol: În parc, În clasă, La cumpărături ş.a. ♦ formule de salut: Bună dimineaţa! Bună ziua! La revedere! ♦ identificare colegul din dreapta, din stânga, din faţă, din spate ♦ identificare aşezarea persoanelor faţă de clădirea şcolii ♦ utilizare formule de adresare: Te rog! Mulţumesc! ♦ prezentarea fiecărui elev, în clasă ♦ identificare obiectele din clasă/obiectele şcolarului ♦ prezentarea fiecărui fruct/legumă

Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, ovale, noduleţe Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe Desenarea literelor de tipar

Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop

Autoevaluarea Aprecieri verbale



42

♦ identificare elemente piaţă (tarabă, cântar, lăzi legume/fructe) ♦ identificare obiecte din dreapta, din stânga, din faţă, din spate ♦prezentarea fiecărei păsări: cocor, cuc, rândunică ♦ identificare elemente stol – dispunere în > , conducătorul stolului ş.a. ♦ identificare păsări din dreapta, din stânga, din faţă, din spate ş.a. Scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, puncte, noduleţe, ovale, bastonaşe, combinaţii – pag. 9, 10, 11, 21, 34, 37. Citire - lectură – Sunetele a, e, i, o, u şi literele mici şi mari de tipar. Citirea literelor, silabelor, cuvintelor pe etichete, asociate unor imagini sau obiecte – pag. 38, 41 Scriere – redactare Trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari şi mici de tipar – pag. 12, 21, 22, 29, 35, 37, 38, 39, 40.

43

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1

Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri – pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36. Prezentarea obiectelor şi persoanelor din parc – precizarea poziţiei acestora –pag. 8 Descrierea colţurilor şi a obiectelor din clasă – precizarea poziţiei acestora – pag. 16 Desenarea unor mulţimi cu tot atâtea, mai puţine sau mai multe elemente. Compararea numărului de elemente al mulţimilor formate – pag. 11, 14, Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36. Numărarea elementelor din fiecare mulţime – pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36 Trasarea liniilor verticale, orizontale, oblice – pag. 9, 11, 14, 17, 20. Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de

Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: - de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în,

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia

Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


44

numere – pag. 30. Recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10 – pag. 15, 18. Reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (piese de domino) sau semne (cerculeţe, linii) pag. 14, 17, 20, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33, 34. Citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 31 – pag. 15, 18, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33, 34. Identificarea „vecinilor” unui număr – pag. 15, 18, 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33, 34 Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.) şi schimbărilor produse în natură – pag. 6, 7, 19, 31, 36. Completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin încercuirea unor simboluri - nori, soare, vânt etc. – pag. 8, 13, 16, 19, 23,

pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare



45

31, 36. Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp – pag. 6, 7, 8, 13, 19, 23, 31. Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune – pag. 6, 7. Clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire – pag. 6, 7. Identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc, pentru evidenţierea rolului acestora – pag. 8, 13, 16. Jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0–31 – În parc –pag. 8, La cumpărături– pag. 23. Organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”; Jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi;

dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet

Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop

46

Joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine”; Sortarea jucăriilor şi obiectelor/rechizitelor din sala de clasă pe baza unor sarcini – pag. 16 Sortare, grupare, aranjare-pagina – pag. 8, 19, 23.

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

Discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, vacanţe etc.). Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare). Transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare personală afişate pe mese/bănci, construirea în echipă a simbolului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,


Observarea curentă Observarea sistematică

47

vizualizate. Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) Vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet stomatologic etc.). Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice personale sau ale colegilor (lungimea părului, înălţimea, greutatea) – pag. 8, 13, 16. Jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice relevante – pag. 8, 13, 16. Jocuri de tipul Roata emoţiilor, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii – Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de

manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora

munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul,

Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


48

şcoală, întâlnirea cu noii colegi, în parc – pag. 13, 16, 8. Jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă povestea” – pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36. Jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing – pag. 8, 13, 16. Vizionarea unor filme scurte despre igiena personală. Activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/dezbrăcare sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, a nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult.

Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia

MM: 1.1; 1.2; Observarea/familiarizarea cu Cântarea Primul meu an de Observarea

49

1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

aspectul jucăriilor muzicale. Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee. Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi cunoscute. Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute. Audierea cântecelor intonate de cadrul didactic sau redate cu ajutorul mijloacelor tehnice (casetofon, laptop ş.a.). Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea – pag.6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36 – Ex: Toamna – cântecul vocalelor, Bate vântul frunzele, Şcolărei şi şcolăriţe, Umblă ursul, În pădurea cu alune, Numărătoarea. - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor - exersarea asimilării integrale a cântecului - reproducerea în colectiv a

vocală în grup şi individual Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/ încet/mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere

şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop Instrumente/jucării muzicale conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia

curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


50

cântecelor însuşite corect, pronunţând corect cuvintele - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Bate vântul frunzele, Numărătoarea Audiţie muzicală – Anotimpurile – Vivaldi – Toamna.

pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar Jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc. - Exemple: joc de tipul „Săculeţul fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă) – pag. 16-jucării, pag. 23 – fructe şi legume; joc de tipul „Obiectul surpriză” (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.);

Domeniul Desen – Desen liber Domeniul Pictură – Desen decoraţii simple Modelaj modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

- hârtie, creioane colorate. - acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă (unde este cazul) - hârtie, diverse obiecte: creion grafit, creioane colorate (opţional PC, tabletă) Plastilină conversaţia

Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

51

jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele – pag. 6, 7, 16, 23, 19. Gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate - Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto, domino – pag. 24, 25, 26, 27, 28, 32, 33, 34. Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice – pag. 6, 7, 8, 13, 16, 19, 23, 31, 36. Colorarea şi decorarea unor elemente din natură, obiecte, cifre, litere prin tehnici diferite (mototolire, rupere, lipire) – pag. 10, 11, 12, 15, 18, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 35, 37, 38, 39, 40. Modelare fructe şi legume –pag. 24, 25, 26, 27, 28.

euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia


52


IARNA




SUBUNITĂŢI 1 DECEMBRIE – pag. 44-48 – S 13 – 15-19.12.2014 A SOSIT IARNA! – pag. 49-55 – S 14 – 05-09.01.2015 NE JUCĂM, NE DISTRĂM!– pag. 56-60 – S 15- 12-16.01.2015 VINE, VINE MOŞ CRĂCIUN! – pag. 61-66 – S 16 – S 17– 19 -30.01.2015 ANIVERSAREA MEA– pag. 67-73 – S 18-S19 – 09-20.02.2015 S 20 – 23-27.02.2015 – Realizarea proiectului interdisciplinar PĂDUREA – reveniri asupra conţinuturilor studiate CLR, MEM, DP, MM, AVAP, aprofundări CLR, MEM Imagini suport – pag. 42-43, pag. 44, pag. 49, pag. 56, pag. 61, pag. 67

53

CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei, identificarea anotimpului Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs Prezentarea normelor de conduită la şcoală Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) Audierea unor poveşti/povestiri sau povestiri după imagini despre:


- Ziua Naţională a României – 1 Decembrie – pag. 44

- iarnă şi schimbările produse în natură

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral


Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

54

– pag. 49 - jocurile copiilor

iarna – pag. 56 - sărbătorile de

iarnă şi Moş Crăciun– pag. 61

- jucării, cadouri şi aniversări în familie – pag. 67.

Realizarea de predicţii pornind de la titlul poveştilor, apoi pe parcursul lecturii. - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?” - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat - formularea unor

Povestirea după imagini, schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane Citire – lectură – Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină; Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate




55

răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat - reformularea unor mesaje Povestiri după imaginile din caiet – pag. 42, 43, 44, 49, 56, 61, 67. Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat. - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” ♦ Unde sunt animalele? ♦ Ce fac acestea? ♦ Cum este pădurea? ♦ Unde sunt soldaţii? ♦ Ce fac aceştia? ♦ Ce poartă soldaţii? ♦ Unde sunt copiii? ♦ Cum se joacă aceştia? ♦ Cine se află în cameră? ♦ Unde este Moş Crăciun?

unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint



Observarea curentă Observarea

56

♦ Ce face Moş Crăciun? ş.a. ♦ Jocuri de rol: „La paradă”, „Oferim cadouri”, „La cumpărături de sărbători” ş.a. ♦ formule de salut: Bună dimineaţa! Bună ziua! La revedere! ♦ utilizare formule de adresare: Te rog! Mulţumesc! ♦ Urări: „La mulţi ani!”, „Crăciun Fericit!”, „Sărbători fericite!”. ♦ identificare soldaţi din stânga, din dreapta, din faţă, din spate ♦ prezentarea copiilor de pe derdeluş, cei aflaţi în plan apropiat şi în plan îndepărtat ♦ identificare decoraţiuni pentru bradul de Crăciun ♦ descriere participanţi la aniversare ♦ selectare cuvinte din

consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare – Desenarea literelor de tipar Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Felicitarea Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop

sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

57

Careul cuvintelor, prin încercuire ş.a. Decorare cu elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, puncte, noduleţe, ovale, bastonaşe, combinaţii – pag. 47, 66. Decorare cu elemente grafice, cifre şi litere învăţate – pag. 66, 72. Citire – lectură - Sunetele r, â, ă, d, f, b, z, p, m, c, j, ş, ţ, l şi literele mici şi mari de tipar. Scriere – redactare – Trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari şi mici de tipar – pag. 46, 50, 51, 52, 57, 58, 62, 63, 68, 69. Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – felicitarea – pag. 64, 73.

58

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1

Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri – pag. 42, 43, 44, 56, 61, 67. Prezentarea obiectelor şi persoanelor precizând poziţia acestora – pag. 42, 43, 44, 56, 61, 67. Numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3, din 5 în 5), cu suport intuitiv – pag. 48, 59. Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte pag. 48, 54, 59. Numărarea elementelor din fiecare mulţime – pag. 42, 43, 44, 48, 54, 56, 59, 61, 67. Citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 31 – pag. 48, 54, . Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie,

Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: - de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în



59

ninsoare, vânt etc.) şi a schimbărilor produse în natură – pag. 42, 43, 49, 56. Completarea unui calendar pe o săptămână/lună cu starea vremii, prin încercuirea unor simboluri - nori, soare, vânt etc. – pag. 44, 49, 56, 61, 67. Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp – pag. 42, 43. Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune – pag. 42, 43. Organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?”; Jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi;

spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Figuri plane/2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire; conturare Corpuri/3D Cub, cuboid, sferă: denumire Măsurări – Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Colectarea şi gruparea datelor Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi




60

Sortarea cadourilor şi ornamentelor pe baza unor sarcini – pag.61. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite – pag. 60, 61, 67. Reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă – pag. 64, 65, 71. Folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,) în realizarea unor desene pe foaie velină – pag. 60. Sortarea şi colectarea datelor – pag. 65, 71.

dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet.

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa


61

ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare). Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) Jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii – Cum m-am simţit? Situaţii: la paradă, pe derdeluş, de Crăciun, la aniversare – pag. 44, 56, 61, 67. Jocuri de tipul „Continuă

de ceilalţi; Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice

pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală

sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

62

propoziţia”, „Continuă povestea” – pag. 42, 43, 44, 56, 61, 67. Jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/negative de interacţiune verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing – pag. 56, 67. Vizionarea unor filme scurte despre igiena personală. Activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/dezbrăcare sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării

Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop


63

independenţei faţă de adult.

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

Observarea/familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale. Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee. Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi cunoscute. Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute. Audierea cântecelor intonate de cadrul didactic sau redate cu ajutorul mijloacelor tehnice (casetofon, laptop ş.a.). Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea – pag. 42, 43, 44, 49, 56, 61, 67 – Ex: Iarna, Imnul României, Săniuţa, Colinde, La

Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe - Tare/

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop Instrumente/jucării muzicale conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de


Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea

64

mulţi ani! ş.a. - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor - exersarea asimilării integrale a cântecelor - reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite corect, pronunţând corect cuvintele - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Dacă vesel se trăieşte, Piticii ş.a. Audiţie muzicală – Anotimpurile – Vivaldi –Iarna. - Leopold Mozart – Simfonia Jucăriilor.

încet/ mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului Melodia Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde

şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop Instrumente/jucării muzicale

orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar Jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc. -

Domeniul Desen – Desen liber Domeniul Pictură - Desen decoraţii simple Modelaj modelare liberă obiecte

- hârtie, creioane colorate. - acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă,

Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea

65

Exemple: joc de tipul „Săculeţul fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă) – pag. 48-bile, pag. 61-ornamente de Crăciun. Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice – pag. 42, 43, 44, 49, 56, 61, 67. Colorarea şi decorarea unor elemente din natură, obiecte, cifre, litere prin tehnici diferite (mototolire, rupere, lipire) – pag. 45, 46, 47, 50, 51, 52, 55, 57, 58, 62, 63, 66, 68, 69, 72, 73. Modelare corpuri geometrice, ornamente pentru Crăciun – pag. 61, 65. Realizarea unor compoziţii plastice libere

decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

creioane colorate, PC, tabletă (unde este cazul) - hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă) Plastilină conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia

Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

66

– pag. 55, 66.


PRIMĂVARA




SUBUNITĂŢI A SOSIT PRIMĂVARA!– pag. 76-82– S 21-S 22 – 02-13.03.2015 LUNA MARTIE-MĂRŢIŞOR– pag. 83-86 – S 23 –S 24– 16-27.03.2015 ZIUA PĂMÂNTULUI– pag. 87-91– S 25- 30.03-03.04.2015 SĂRBĂTORI– pag. 92- 93 – S 26 – 20-24.04.2015 S 27- Săptămâna “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” – 06-10.04.2015 S 28 – 27.04-01.05.2015 – Realizarea proiectului interdisciplinar UNIVERSUL – reveniri asupra conţinuturilor studiate CLR, MEM, DP, MM, AVAP, aprofundări CLR, MEM Imagini suport – pag. 74-75, pag. 76, pag. 83, pag. 87, pag. 88, pag. 92 CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei, identificarea anotimpului Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs Prezentarea normelor de conduită la şcoală Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop


67

dorinţe referitoare la activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare) Audierea unor poveşti/povestiri sau povestiri după imagini despre:


- primăvară şi schimbările produse în natură – pag. 76

- luna martie-Mărţişor – pag.83

- Ziua Pământului – pag. 87

- Soare şi Lună – pag. 88

- Paşti – pag. 92. Realizarea de predicţii pornind de la titlul poveştilor, apoi pe parcursul lecturii. - selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este

persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător,

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop


Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea

68

vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?” - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/text scurt audiat - reformularea unor mesaje Povestiri după imaginile din caiet – pag. 74, 75, 76, 83, 87, 88, 92. Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat. - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce?

despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane Citire - lectură – Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină; Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/Enunţul (fără

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop

orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea

69

Unde? Cum?” ♦ Unde sunt animalele? ♦ Ce fac acestea? ♦ Cum este pădurea? ♦ Ce fenomene ale naturii observaţi în imagini? ♦ Cum e ploaia? ♦ Ce este grindina? ♦ Ce sunt mărţişoarele? ♦ Cine poartă mărţişoare? ♦ Ce lună a anului se mai numeşte Mărţişor? ♦ Ce este Universul/Luna/Soarele? ♦ Unde se află Luna/Soarele? ş.a. ♦ Jocuri de rol: „La Târgul mărţişoarelor”, „Aniversarea mamei/tatălui” ş.a. ♦ formule de salut: Bună dimineaţa! Bună ziua! La revedere! ♦ utilizare formule de adresare: Te rog! Mulţumesc! ♦ Urări: „La mulţi

teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia

Aprecieri verbale


70

ani!”, „Hristos a Înviat”, „Paşte Fericit!”, „Sărbători fericite!”. ♦ identificare animale şi plante din pădure ♦ prezentare detalii mărţişoare ♦ formulare de întrebări şi răspunsuri despre Soare şi Lună ♦ descrierea etapelor de creştere a plantelor ♦ selectare cuvinte cu literele învăţate, din pliante sau din ziare ş.a. Decorare cu elemente grafice, cifre şi litere învăţate – pag. 92. Citire – lectură – Sunetele v, g, şi literele mici şi mari de tipar. Scriere – redactare – Trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari şi mici de tipar – pag. 77, 78, 85. Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – felicitarea –

grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare - Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă Scrierea funcţională folosind desene, simboluri Felicitarea

71

pag. 84, 93. MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1

Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri – pag.74, 75, 89. Prezentarea obiectelor şi persoanelor precizând poziţia acestora - pag.74,75, 83, 89. Numărare cu pas dat (din 3 în 3), cu suport intuitiv – pag.80, 84. Completarea unor serii numerice – pag.90. Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte pag.74, 75, 80, 89. Numărarea elementelor din fiecare mulţime - pag.74, 75, 80, 84, 89. Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, grindină, vânt etc.) şi schimbărilor produse în natură – pag.

Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: - de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0–31, cu suport intuitiv Orientare spaţială şi

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă jocul didactic demonstraţia


72

74, 75, 76. Completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin încercuirea unor simboluri - nori, soare, vânt etc. – pag. 76, 83, 87, 92. Reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii orizontale, verticale, oblice – pag. 92. Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp – pag. 74, 75. Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune – pag. 74, 75, 85, 92. Crearea unor probleme simple după imagini date – pag. 81, 82, 83, 84. Formularea şi rezolvarea

localizări în spaţiu – repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic Măsurări - Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Bani Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31 Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă jocul didactic demonstraţia



73

unor probleme pornind de la o tematică dată, prin schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată – pag. 81, 82, 83, 84. Schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe – pag. 81, 82, 83, 84. Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers – pag. 81, 82, 83, 84. Transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii – pag. 81, 82, 83, 84. Recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele – pag. 88. Jocuri de rol în care intervin operaţii de

Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet.



74

adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0–31 – Târgul mărţişoarelor, La magazin – pag. 86. Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei – pag. 86. Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc – pag. 86. Jocuri de utilizare a banilor (Târgul mărţişoarelor) – pag. 86. Jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc, vizionarea unui film etc.

Universul Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri

Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri

75

activităţilor extraşcolare). Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) Vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale personajelor – Bambi, Prinţul Fericit ş.a. Jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi prezintă colegul/colega, jucăria preferată,

denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte

CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri

verbale Observarea curentă Observarea sistematică, Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale


76

animalul preferat, activităţi preferate – pag.91. Jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă povestea” – pag.74, 75, 89. Realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiectele/fiinţele de care se simte ataşat – pag. 91. Jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a

preferate Caracteristicile acestora Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare Explorarea meseriilor Hobby-uri şi activităţi preferate

CD, laptop

sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

77

răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.) – pag.79, 84, 86, 90, 91.

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee. Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi cunoscute. Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute. Audierea cântecelor intonate de cadrul didactic sau redate cu ajutorul mijloacelor tehnice (casetofon, laptop ş.a.). Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea – pag.74, 75, 76, 84, 89 – Vine, vine primăvara!, Înfloresc grădinile, Fluturaş, fluturaş, Mama, Huţa-huţa, Ariciul, Umblă ursul,

Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale


Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri

78

Voinicii, ş.a. - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor - exersarea asimilării integrale a cântecelor - reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite corect, pronunţând corect cuvintele - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Degeţelele, Instrumentele muzicale ş.a. Audiţie muzicală – Anotimpurile – Vivaldi –Primăvara. W. A. Mozart: Mica serenadă J. Haydn: Simfonia„Ceasornicul

instrumentale Interpretarea Nuanţe – Tare/încet/mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului

Poveşti/povestiri CD, laptop Instrumente/jucării muzicale

verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar. Explorarea mediului înconjurător pentru a

Domeniul Desen – Desen liber, decoraţii simple Domeniul Pictură – Compoziţii

- hârtie, creioane colorate. - acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă,


79

identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice –pag. 74, 75, 83, 87. Colorarea şi decorarea unor elemente din natură, obiecte, cifre, litere prin tehnici diferite (mototolire, rupere, lipire) – pag. 77, 78, 88, 89. Confecţionare mărţişoare – pag. 83. Realizarea unor compoziţii decorative/ compoziţii plastice – pag. 74, 75, Spaţiul tău – pag.91, 93. Modelare flori de primăvară, ouă de Paşti – pag.74, 75, 93. Ornare ouă de Paşti – pag. 93.

plastice Modelaj modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

deget, ştampilă, Plastilină conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia


80

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE VARA




SUBUNITĂŢI A SOSIT VARA!– pag. 96-101 – S 29-S 30 – 04-15.05.2015 VINE VACANŢA!– pag. 102-106 – S 31-S 32 – 18-29.05.2015 JURNALUL MEU– pag.1 07-108– S 33- 01-05.06.2015 ŞTIU ALFABETUL!– pag. 109 – S 34- 08-12.06.2015 ŞTIU CIFRELE! – pag. 110 – S 34 - 08-12.06.2015 S 35 – 15-19.06.2015 – Realizarea proiectului interdisciplinar PRIMUL MEU AN DE ŞCOALĂ- reveniri asupra conţinuturilor studiate CLR, MEM, DP, MM, AVAP, aprofundări CLR, MEM Imagini suport – pag. 94-95, pag. 96, pag. 102, pag. 103 CLR: 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 2.1; 2.2; 2.3; 2.4; 3.1; 3.2; 3.3; 3.4; 4.1; 4.2; 4.3

Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei, identificarea anotimpului Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs Prezentarea normelor de conduită la şcoală Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la activităţile săptămânii

CLR: Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminte Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate



81

(conţinut – tematică, forme de organizare) Audierea unor poveşti/povestiri sau povestiri după imagini despre:

- pădure şi vieţuitoarele pădurii – pag. 94, 95

- vară şi schimbările produse în natură – pag. 96

- formele de energie şi utilizarea energiei electrice – pag. 97

- petrecerea vacanţei la munte şi la mare – pag. 102

- parcurile de distracţie – pag. 103

- mijloacele de transport – pag.103

- semnele de circulaţie – pag. 103

- activităţile recreative –

Dialogul Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală Forme ale discursului oral Povestirea după imagini schimb de informaţii între oameni (dialoguri despre viaţa de şcolar, despre mediul înconjurător, despre colegi şi prieteni, despre jocuri şi activităţi); identificarea unui obiect, informaţii despre forma şi utilitatea unor obiecte; Dialogul – convorbirea dintre două sau mai multe persoane Citire – lectură – Cartea-volum, coperte, foaie, pagini, numerotare, direcţii de orientare în pagină;



Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluare

82

pag.104. Realizarea de predicţii pornind de la titlul poveştilor, apoi pe parcursul lecturii. - selectarea unei imagini dintr-un set pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de poveste)?” - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/text scurt audiat - reformularea unor mesaje - dialog. Povestiri după imaginile din caiet – pag. 94, 95, 96, 97, 102, 103, 104.

Literele mici şi mari de tipar Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau


a Aprecieri verbale



83

Repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat. - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” ♦ Unde sunt animalele? ♦ Ce fac acestea? ♦ Cum este pădurea? ♦ Ce fenomene ale naturii observaţi în imagini? ♦ Ce este curcubeul? ♦ Ce sunt fulgerele? ♦ Unde petreceţi vacanţa? ♦ Ce sunt parcurile de distracţii? ♦ Ce mijloace de transport sunt în imagini? ♦ Cum va petreceţi timpul liber? ş.a. ♦ Dialoguri: La telefon, La mare, La munte, ş.a. ♦ formule de salut: Bună dimineaţa! Bună ziua!

consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scriere/redactare – Desenarea literelor de tipar Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul,



84

La revedere! ♦ utilizare formule de adresare: Te rog! Mulţumesc! ♦ Urări: „La mulţi ani!”, „Vacanţă plăcută!” ş.a. ♦ identificare animale şi plante din pădure ♦ prezentare fenomene ale naturii:ploaie, curcubeu, fulgere, tunete ş.a. ♦ identificare aparate casnice, care consumă energie electrică ♦ precizare reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrocasnice ♦ identificare mijloace de transport ♦ despărţirea cuvintelor în silabe ♦ selectare cuvinte cu literele învăţate, din pliante sau din ziare ş.a. Citire - lectură - Sunetele h, w, k, x, y, q şi literele mici şi mari de tipar. Scriere – redactare – Trasarea după contur,

Scrierea funcţională folosind desene, simboluri

problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia


85

desenarea şi colorarea literelor mari şi mici de tipar – pag. 98, 99, 104, 105, 106. Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – pag. 107, 108.

MEM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1

Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri – pag. 95, 96, 89. Prezentarea obiectelor şi fiinţelor precizând poziţia acestora - pag. 95, 96, 89. Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte pag. 101. Numărarea elementelor din fiecare mulţime - pag. 101. Jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale sau în imagini (ploaie, grindină, vânt etc.) şi schimbărilor produse în natură – pag.

Numerele naturale 0–31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare: - de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31 Adunarea şi scăderea în concentrul 0–10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0–31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport intuitiv Măsurări - Timp Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare Ştiinţele vieţii Corpul omenesc

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă,

Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală

86

94, 95, 96. Completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin încercuirea unor simboluri – nori, soare, vânt etc. – pag. 96, 102. Observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în funcţie de anotimp – pag. 94, 95. Observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru identificarea structurii lor comune – pag. 94, 95. Jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la clovn câte 2 baloane dacă are 10 baloane?” „Un clovn dă câte 10 baloane celor 3 copii invitaţi la petrecere. Câte a dat în total?”) – pag. 100. Enumerarea unor aparate

Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) Pământul Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet. Forţe şi mişcare Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de

jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă,



Observarea curentă Observarea sistematică,

87

electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii – pag. 97. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea – pag. 97. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte - pag. 97. Jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat mai mult?”. Jocuri de utilizare a banilor – „În parcul de distracţii” – pag. 103. Jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie/vacanţă, vizită la muzeu-pag. 102. Colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere – pag. 100.

siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Unde şi vibraţii: producerea sunetelor

jocul didactic, demonstraţia

Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

DP: 1.1; 1.2; 2.1; 2.2; 2.3; 31.; 3.2; 3.3.

Discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare

Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa


88

ale copiilor (la începutul fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare). Distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) Jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă povestea” – pag. 94, 95. Realizarea unui jurnal în imagini „Eu în clasa pregătitoare”, în care copilul desenează ce a învăţat în clasa pregătitoare: anotimpurile, cifrele, literele – pag. 107, 108, 109, 110. Realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă

ceilalţi; Cine sunt eu? Trăsături fizice Schema corporală: alcătuirea şi denumirea părţilor corpului Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine Emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/contexte familiare Comunicare şcolară eficientă Reguli de comunicare în activitatea şcolară Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare Fiinţe şi obiecte preferate/Caracteristicile acestora

pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Primul meu an de şcoală

sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale Observarea curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

Observarea

89

produsele/lucrările tuturor elevilor clasei. Jocuri/activităţi/concursuri de identificare a unor comportamente în situaţii concrete – Circulăm corect – pag. 103. Organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor”. Activităţi şi jocuri de tipul „Prietenul secret”.

Rutine şi sarcini de lucru Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare

Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop

curentă Observarea sistematică Chestionarea orală Autoevaluarea Aprecieri verbale

MM: 1.1; 1.2; 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1

Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee. Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi cunoscute. Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute. Audierea cântecelor intonate de cadrul didactic sau redate cu ajutorul mijloacelor tehnice (casetofon, laptop ş.a.).

Cântarea vocală în grup şi individual Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) Jucării muzicale improvizate Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) Timbrul Sunete din mediul înconjurător

Primul meu an de şcoală Caiet pentru clasa pregătitoare Ed. Corint Educaţional Poveşti/povestiri CD, laptop Instrumente/jucării muzicale


90

Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea – pag.94, 95, 96, 102 – Ce frumoasă-i vara!, Vacanţa, Ploaia, Căldăruşă plină, ş.a. - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor - exersarea asimilării integrale a cântecelor - reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite corect, pronunţând corect cuvintele - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Albinuţa mea, Moş Cioc-Boc ş.a. Audiţie muzicală – Anotimpurile – Vivaldi – Vara. J. Haydn: Simfonia Ceasornicul F. Mendelssohn – Bartholdy: Uvertura la Visul unei nopţi de vară

Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale Interpretarea Nuanţe - Tare/ încet/mediu Cântec vesel/trist Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului

conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul didactic, demonstraţia Poveşti/povestiri CD, laptop


91

G. Enescu: Suita Impresii din copilărie

AVAP: 1.1; 1.2; 1.3; 2.2; 2.3; 2.4; 2.5; 2.6

Explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice –pag. 94, 95, 96, 102. Colorarea şi decorarea unor elemente din natură, obiecte, cifre, litere prin tehnici diferite (mototolire, rupere, lipire)– pag. 98, 99, 104, 105, 106. Realizarea unor compoziţii decorative/ compoziţii plastice – pag. 107, 108. Modelare cifre şi litere învăţate– pag. 109, 110.

Domeniul Desen – Desen liber, decoraţii simple Domeniul Pictură – Compoziţii plastice Modelaj modelare liberă obiecte decorative, figurine Colaj Tehnici simple: mototolire, rupere, tăiere, lipire

- hârtie, creioane colorate. - acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, plastilină conversaţia euristică, explica-ia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă jocul didactic demonstraţia


92

STRUCTURA PROIECTULUI INTERDISCIPLINAR

PROIECT INTERDISCIPLINAR

Tema: Discipline/arii curriculare: Structura proiectului: Competenţe ale învăţării integrate Cunoştinţe Capacităţi instrumentale

Atitudini si valori

Planificarea timpului: Resurse: materiale: procedurale: forme de organizare:

Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare

Schemă orientativă pentru activităţi

93

CUPRINS

PREFAŢĂ…………………………………………………………………………………………….1 STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2014-2015………………………………………………………2 PROGRAME ŞCOLARE……………………………………………………………………………..4 CALENDAR AN ŞCOLAR 2014-2015………………………………………………………………11 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ……………………………………………………………….13 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE…………………………………………………….30 STRUCTURA PROIECTULUI INTERDISCIPLINAR……………………………………………….64

Date post:	01-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	lamhanh
View:	216 times
Download:	0 times

Primul meu an de scoala - proiectarea · PDF filefiind de a-l obişnui pe copil cu primul an...

Documents